CVJ NR. 628 MARTI 10 IUNIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 628

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Iunie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Concursul minerilor, reclamat la DNA

76 de angajaþi la CEH >>> PAGINA A 3-A Nici ISC nu respectã regulile de construcþie

Bãtaie de joc la adresa persoanelor cu handicap locomotor >>> PAGINA A 5-A

Gunoiul, sortat la Dâlja >>> PAGINA A 7-A

Nemernicia politicienilor în ajutorarea copiilor Petrilei >>> PAGINILE 8-9

Atenþie la vipere! >>> PAGINA A 10-A

Ce a „rezolvat” greva din minerit: Salarii ciuntite ºi ºomaj tehnic pentru angajaþii CEH >>> PAGINA A 11-A

Rusaliile la Mãnãstirea Prislop.

Credinþã cu aromã de mici ºi virºli >>> PAGINA A 12-A

M

ai mulþi candidaþi la funcþia de miner, care au participat la concursul de angajare organizat de Complexul Energetic Hunedoara, ºi nu l-au luat, au sesizat DNA. Tinerii spun cã au probe cum cã examenul a fost „furat” ºi au cerut organelor de control sã intervinã. În replicã, cei de la Divizia Minierã se apãrã ºi spun cã e firesc sã fie nemulþumiri, dat fiind numãrul mare de candidaþi. >>> PAGINA A 3-A

Cursã în vitezã cu obstacole >>> PAGINA A 13-A

Activitate turisticã ºi vara >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Concursul minerilor, reclamat la DNA

M

ai mulþi candidaþi la funcþia de miner, care au participat la concursul de angajare organizat de Complexul Energetic Hunedoara ºi nu l-au luat, au sesizat DNA. Tinerii spun cã au probe cum cã examenul a fost „furat” ºi au cerut organelor de control sã intervinã. În replicã, cei de la Divizia Minierã se apãrã ºi spun cã e firesc sã fie nemulþumiri, dat fiind numãrul mare de candidaþi.

Diana MITRACHE

S-a intrat cu note ca la medicinã la examenul de admitere ca miner la Lonea sau Vulcan, iar cei care au obþinut sub 9,40 vin cu reclamaþii. Cel mai grav este faptul cã o parte dintre candidaþi spun cã au sesizat DNA pentru neregulile de care, spun ei, sunt siguri. Unul dintre candidaþii care a obþinut notã mare ºi nu a fost admis, dupã proba practicã a fost mãrul discordiei, iar mai mulþi candidaþi, ºi ei în aceeaºi situaþie, au reclamat fapte care

ar putea fi de naturã sã intre în vizorul DNA. Un candidat care a dorit sã rãmânã anonim a fãcut câteva declaraþii incendiare. „S-au dat bani pentru angajãri. S-au angajat foºti mineri care au ieºit din sistem. De exemplu Moroºanu de la mina Lupeni, care a fost prins cu furturi de cupru ºi de multe ori nu a mai fost pontat la locul de muncã. Mai existã un domn, am ºi numele lui, care a ieºit din sistem acum 2 ani ºi este bolnav de hepatita C. S-au dat testele înainte ºi s-au semnat din nou ºi apoi ºtampilat de

cãtre cei din comisie.

Adicã, au venit sâmbãta, cei care au luat banii, au venit cu ºtampila ºi aºa au pro-

ticã nu a fost totul în regulã. Candidaþii spun cã deþin informaþii preþioase care pot demonstra cum sa fraudat examenul. „S-a oprit cronometrul pentru cei care au fost favorizaþi. O reluare a probei practice, ar putea demonstra uºor asta. Trebuie doar urmãrite persoanele care au fost angajate

cedat”, spune candidatul.

Nici la proba prac-

76 de angajaþi la CEH

U

n candidat la concursul de angajare de la CEH va fi declarat admis în urma contestaþiilor. Astfel, acesta va fi al 76-lea miner angajat.

Monika BACIU Zeci de contestaþii au fost depuse din partea celor care au participat la concursul de angajare în minerit.

Timp de trei zile, persoanele care au fost

nemulþumite de rezultatele obþinute au putut sã depunã contestaþiile care vor fi rezolvate pânã în data de 12 iunie atunci când vor fi afiºate ºi rezultatele finale.

“S-au depus 26 de contestaþii, iar marþi se vor afiºa ºi aceste rezultate ale contestaþiilor.

Am discutat cu serviciul de resurse umane ºi marþi îi vom invita pe toþi cei 26 la Complex ºi în sala de ºedinþe ne vom întâlni ºi vom lua toate lucrãrile ºi toþi timpii. Vom fi transparenþi ºi fiecare îºi va vedea lucrarea ºi

timpul. Contestaþile care s-au fãcut pe proba scrisã sunt justificate, toate lucrãrile vor fi recorectate, iar contestaþile pentru proba practicã nu îºi au rostul deoarece fiecare tânãr a avut cronometrul, în momentul terminãrii lopãtãrii timpul a fost trecut în tabel în prezenþa lui, iar fiecare a semnat acel timp”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Ierarhia celor admiºi se va schimba dupã soluþionarea petiþiilor candidaþilor.

Unul dintre candidaþii care iniþial a fost declarat respins, în urma recorectãrii lucrãrii scrise va fi declarat admis. Astfel, acesta va fi al 76-lea miner angajat.

“Am avut un caz, cazul domnului Cismaº Paul Cristian care va fi

ºi supuse din nou probei. În plus, mai sunt colegi de ai mei,

care nu au vrut sã aparã, cum cã sâmbãta de dinaintea probelor a venit un domn de la PSD, PSD Deva, care a luat banii pentru cei favorizaþi la angajare. Nu înþeleg de ce un bãiat care a avut 1,29 minute timp de lopãtare nu a fost admis”, a mai adãugat candidatul.

Cei de la Divizia Minierã din cadrul CEH, unde s-a organizat concursul spun cã e firesc sã fie nemulþumiri. „Sunt 400 de

nemulþumiþi ºi 75 de admiºi. E firesc sã aparã astfel de comentarii”, a declarat Nicolae Drãgoi, director Divizia Minierã a CEH. Cei 75 de admiºi vor începe lucrul abia la finele acestei luni.

Deocamdatã este o perioadã de rezolvare a contestaþiilor. Totuºi, cei care nu au avut ºansa sã devinã mineri, spun cã au sesizat organele de control ale statului ºi cer reluarea probelor.

trecut pe lista de admiºi în urma recorectãrii probei scrise. Au fost 5 variante de probã scrisã, cinci grile care s-au pus pe fiecare lucrare.

La lucrarea dânsului sa pus o altã variantã ºi este o greºealã. Este singura deoarece în momentul în care am vãzut aceastã lucrare notatã cu 2, în momentul recorectãrii a avut o notã care îi permite admiterea pe un loc de angare în

acel moment am recorectat toate cele 500 de lucrãri din nou ºi a fost singura greºealã”, a mai spus sursa citatã.

Acum se cautã soluþii pentru încadrarea ºi acestei persoane la una dintre cele douã unitãþi miniere pentru care sa organizat concursul de angajare.

“Din punctul meu de vedere o sã gãsim o soluþie, eu personal l-aº lãsa ºi pe dânsul

pe lista de admiºi. Voi discuta ºi cu directorul general ºi sã gãsim o soluþie ca sã nu fie fericitul de pe locul 75 ieri ºi necãjitul de mâine”, a mai spus Drãgoi.

Dintre cei 75 de candidaþi admiºi în primã fazã 6 au mai lucrat în minerit.

Potrivit conducerii orice persoane a avut posibilitatea de a se înscrie, indiferent dacã a mai lucrat sau nu în acest sistem.

4 Actualitate

150

de kilograme de cartofi, 60 de kilograme de carne, 30 de kilograme de morcovi, multã tinereþe ºi mult suflet. Acestea au fost câteva din ingredintele pe care cei din comunitatea maghiarã de la Lupeni le-au folosit pentru a realiza un gulaº uriaº.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Gulaº uriaº la Lupeni

Aproape 500 de kilograme de gulaº au pregãtit cei de la Lupeni.

Dupã mai bine de ºase ore în care toate ingredientele s-au gãtit în ceaunul uriaº, toþi cei prezenþi au degustat bucatele tradiþionale ungureºti.

“Acest gulaº îl facem de câþiva ani, în luna iunie.

Acest gulaº uriaº va fi foarte bun pentru cã am pus foarte mult suflet ºi foarte multã tinereþe. Pânã acum

Pe lângã gulaº, cei prezenþi la eveniment au putut degusta ºi langoºi cu diferite umpluturi.

Reþeta este preluatã de la o femeie în vârstã.

“Facem langoº cu brânzã, cu fineti, pentru toatã lumea. Reþeta este

Antal.

Petrecerea câmpeneascã a fost „condimentatã” ºi cu muzicã maghiarã. Tocmai din Ungaria a venit formaþia Romantikus care le-a cântat ºi i-a încântat pe cei prezenþi.

“Suntem pentru prima

una interesantã, am primit-o de la o tanti în vârstã, se pune drojdia în bol, se presarã sare peste, se subþiazã cu apã foarte caldã, se adaugã fãina ºi atâta apã caldã cât sã se facã o cocã foarte moale.

Garantat cã în 10 minute creºte”, a declarat Amalia

datã în Valea Jiului ºi ne-am simþit foarte bine, oamenii sunt foarte drãguþi”, ne-a spus solustul formaþiei, Sziva Balazs.

Toþi care au contribuit la acest eveniment au fost premiaþi de organizatori cu diplome ºi cupe.

Monika BACIU

am încercat ºi concurs de gulaº, dar anul acesta am hotãrât sã facem un gulaº mare, sã invitãm pe toatã lumea cine doreºte sã participe cu noi în prima sãptãmânã din iunie. Sunt peste 150 de kilograme de cartofi, 50-60 de kilograme de carne, 30 de kilograme de ardei, 30 de kilograme de ceapã ºi restul mult, mult suflet”, a declarat David Benedekfi, organizatorul evenimentului.

Gala Piano „MODUS VIVENDI”

O

rganizaþia non-guvernamentalã PIANO „MODUS VIVENDI”, în colaborare cu Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Centrul Cultural „Drãgan Muntean”, organizeazã în perioada 16 – 21 iunie 2014 o suitã de cinci recitaluri reunite sub genericul Gala Piano „MODUS VIVENDI”.

Evenimentele vor debuta luni, 16 iunie 2014, la ora 18.00, cu un recital de pian susþinut de Maira Liliestedt din SUA (pianistã, prof. univ. dr.), care va interpreta creaþii ale unor compozitori precum J. S. Bach, L. van Beethoven, F. Chopin sau S. Rachmaninov. În data de 17 iunie, va avea loc un recital vocal-instrumental al artiºtilor Cristina Maria Oltean (sopranã, ClujNapoca) ºi Cristian Dumitriu (pianist, Deva), urmat de alte douã recitaluri de pian: pe 18 iunie al lui Alexandru Lazãr, student la Colegiul Regal de Muzicã din Londra, ºi

pe 19 iunie a Diannei Popa-Vasiu, pianistã din Timiºoara. Gala se va încheia sâmbãtã, 21 iunie 2014, cu un recital cameral susþinut de Anca Preda (pian) ºi

Alina Nauncef (vioarã).

Toate recitalurile vor începe de la ora 18.00 ºi se vor desfãºura în Sala ªemineului din Palatul Magna Curia (Muzeul Civilizaþiei

Dacice ºi Romane Deva), preþul unui bilet pentru fiecare spectacol în parte fiind de 20 de lei. Biletele se pot rezerva la numãrul de telefon 0744.700.292.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Nici ISC nu respectã regulile de construcþie

Bãtaie de joc la adresa persoanelor cu handicap locomotor

R

ampa pentru persoanele cu handicap de la Inspectoratul de Stat în Construþii, realizatã în bãtaie de joc. Sunt locuri unde existã construite rampe pentru persoanele cu handicap, însã majoritatea dintre acestea nu sunt accesibile persoanelor pentru care au fost realizate.

Monika BACIU Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este rampa de la sediul Inspectoratului de Stat în Construcþii, adicã la acea instituþie care trebuie sã vegheze la respectarea normelor în construþie.

I

nstituþii publice fãrã rampe Poºta, primãria, judecãtoria sau teatrul din Petroºani sunt câteva dintre instiuþiile publice unde nu existã

nici mãcar o rampã de acces pentru persoanele cu handicap. În alte locuri aceste cãi de acces pentru persoanele cu dizabilitãþi sunt construite, însã fãrã nicio noimã.

Un exemplu în acest sens este chiar sediul Inspectoratului de Stat în construcþii, adicã acolo unde oameni plãtiþi trebuie sã se

asigure de îndeplinirea corespunzãtoare a normelor de construcþie.

Petroºãnenii îi taxeazã pe aceaia care ignorã cu desãvârºire legile ºi nu amenajeazã astfel de cãi de acces ºi pentru persoanele cu probleme locomotorii.

Mulþumiþi ºi nu prea

P

ãrinþii sau bunicii care îºi duc copiii în parcul central din Petroºani nu sunt tocmai mulþimiþi de condiþiile din locurile de joacã.

Aceºtia spun cã ar mai fi loc ºi de mai bine. Cel mai mult îi deranjeazã aspectul neîngrijit al acestor locuri destinate copiilor.

Monika BACIU Deºi suntem la jumãtatea lunii iunie, în locul de joacã din Parcul Central nu s+a realizat nicio lucrare de reparaþie. Pãrinþii taxeazã toate aceste

“E interesul fiecãrui conducãtor al instituþiei de stat sã facã rampe ºi în afarã de asta e interesul primarul sã dea dispoziþie sã facã la oricare alimentarã sau instituþie o rampã pentru persoanele cu handicap pentru cã ºi eu sunt oameni ca ºi noi. Ar trebui sã fie peste tot rampe pentru cã nu

costã aºa de mult. Am vãzut ºi rampe care nu sunt fãcute corespun-

multe locuri covoraºele lipsesc cu desãvârºire, groapa de nisip e plinã de orice se poate, chiar ºi

diversitate ºi ne mutãm ºi noi dupã copii de la un loc de joacã la celãlalt. Nu ºtiu c ear mai putea sã fie, în general sunt de toate. Ar fi bines ã nu

chiºtoace, dar aici e ºi vina pãrinþilor”, spune o mãmicã.

Pãrerile pãrinþilor sunt împãrþite. Mereu este loc ºi de mai bine, însã sunt pãrinþii care sunt mulþumiþi în mare parte de locul de joacã. “Întotdeauna este loc ºi de mai bine, dar în general e bine. E frumos, e spaþios, au

le mai rupã cei care le rup, e frumos cã este verdeaþã”, spune o altã mãmicã.

Reprezentanþii municipalitãþii au declarat în urmã cu douã luni cã vor începe lucrãrile de reparaþii ale locurilor de joacã din parcuri.

“Actualmente s+au inventariat toate locurile de joacã din

mici nereguli.

“S+ar putea ºi mai bine, dar pentru moment avem unde sã þinem copiii. Ar trebui reparate multe dintre locurile de joacã, e o problemã, mare, gazonul este distrus, în

zãtor”, spune un petroºãnean.

“Ar trebui sã facã peste tot, nu putem noi care suntem mai sãnãtoºi sã urcãm peste tot, dar cei care sunt bolvani”, spune o femeie.

“E foarte rãu cã nu sunt rampe peste tot. primãria ar trebui sã le facã. Nu am fost atent sã mã uit sã vãd dacã sunt rampe fãcute aiurea. E foarte greu pentru ei, dar ºi pentru însoþitorii lor”, spune un alt petroºãnean.

“Este vina lor cã nu au fãcut. Legea este ºi ei trebuie sã facã, e neglijenþã. Ar trebui sã fie peste tot pentru cã nu toatã lumea poate sã meargã ºi fiecare vrea sã îºi resolve probleme ºi nu poate cã nu are cum sã urce”, spune o altã femeie.

Una dintre instituþiile care are amenajatã rampã de acces corespunzãtoare este biserica. Aici vin ºi persoanele cu handicap care îºi gãsesc alinarea în lãcaºul sfânt.

municipiul Petroºani ºi acolo unde este necesar sã intervenim cu reabilitarea acestora sau înlocuirea anumitor locuri de joacã vom face în cel mai scurt timp posibil”, a declarat în luna

aprilie, Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani.

Nici pânã în prezent, în parcul central Carol Schretter nu a fost înlocuit tartanul sau mobilierul destinat jocului copiilor.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Calificaþi cu sau fãrã Bacalaureat

I

au sau nu iau Bacalaureatul, dar tot au noroc sã îºi gãseascã mai uºor un job. Vorbim despre elevii absolvenþi ai liceelor cu profil industrial ºi tehnologic, care ºi în lipsa unei promovãri la Bacalaureat au o ºansã în plus, graþie certificatelor pe care deja le-au obþinut.

Diana MITRACHE

De sãptãmâna aceasta, elevii de clasa a XII-a intrã în febra Bacalaureatului ºi pentru cei care terminã pe filiera tehnologicã, lucrurile nu sunt la capãt de drum. Cu sau fãrã sã promoveze acest examen al maturitãþii, ei îºi pot gãsi de lucru, pentru cã au calificãri similare cu

cele de tehnicieni în diverse meserii.

Practica a fost un punct important în calificarea lor ºi certificatele obþinute îi pot ajuta mult, pentru cã nu sunt simple hîrtii. „Absolvenþii liceelor tehnologice au susþinut deja examenul de certificare a competenþelor profesionale ºi, ca urmare a acestuia, vor primi un certificat de calificare pentru

nivelul 3, în domeniul pe care l-au absolvit.

La noi toþi sunt tehnicieni, fiecare în domeniul lor”, a declarat Zina Galeº, director al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani.

Absolvenþii de la liceul din Petroºani sunt acum calificaþi pentru meserii cerute pe piaþa muncii. De asta ne asigurã acum conducerea liceului. „Avem, de exemplu, pe servicii, coafor stilist, tehnician în industria textilã ºi pielãrie, în construcþii, tehnician proiectant CAD, tehnician operator tehnicã de calcul, cum v-am spus, în funcþie de profilul pe care l-au absolvit”, a

LSRS a lansat a treia ediþie a evenimentului de cariere „Hai Acasã!”

L

iga Studenþilor Români din Strãinãtate a lansat luni, 9 iunie 2014, cea de-a treia ediþie a evenimentului de cariere „Hai Acasã!”, destinat tinerilor cu experienþã academicã peste hotare.

Proiectul vizeazã în primul rând facilitarea relaþiei dintre aceºtia ºi mediul profesional din România ºi a accesului la oportunitãþi de carierã pentru întoarcerea lor în þarã.

Evenimentul va avea loc pe data de 20 iunie 2014 ºi se va desfãºura ºi de aceastã datã la sediul Bãncii Naþionale a României din strada Negru Vodã, nr. 3, sector 3, Bucureºti. Înscrierea participanþilor se va face pe platforma interactivã EventLink360 (http://www.eventlink 360.ro/) începând cu ziua de luni, 9 iunie 2014. Detalii despre proiect, desfãºurare ºi înscriere, se gãsesc pe site-ul dedicat http://haiacasa.lsrs.ro /eveniment-de-cariere-

2014/.

Ediþiile anterioare ale proiectului „Hai Acasã!” s-au bucurat de succes atât în rândul tinerilor studenþi ºi absolvenþi ai unor universitãþi din strãinãtate, cât ºi în rândul angajatorilor prezenþi, ediþiile din 2012 (http://haiacasa.lsrs.ro

/eveniment-de-cariere2012/sponsori-sicompanii-participante/) ºi 2013 (http://haiacasa.lsrs.ro /eveniment-de-cariere2013/sponsori-sisustinatori/) reuºind sã reuneascã companii renumite din mediul

de afaceri românesc. În cadrul aceluiaºi eveniment, Liga Studenþilor Români din Strãinãtate organizeazã cea de-a cincea ediþie a Business Consulting Case Study Event, un workshop-competiþie de consultanþã strategicã bazatã pe studii de caz în cadrul cãruia consultanþii vor fi reprezentaþi de studenþi ºi absolvenþi români de top cu studii superioare în strãinãtate.

Participanþii vor fi selectaþi pe baza CV-

ului ºi a unei scurte scrisori de intenþie ºi sunt rugaþi sã trimitã aceste documente la bccse@lsrs.ro. „Hai Acasã!” este un eveniment organizat cu sprijinul Bãncii Naþionale a României.

mai adãugat Zina Galeº, director la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida

Petroºani.

Dacã, însã, promoveazã ºi Bacalaureatul, asta îi

Rãmân cu diplome

E

xamenul de bacalaureat se apropie, iar ca în fiecare an vor exista ºi elevi care nu vor reuºi sã promoveze acest examen. Astfel, în funcþie de liceul la care au urmat studiile, aceºti tineri vor obþine diploma de 12 clase, dar ºi un certificat de competenþe profesionale.

Monika BACIU “Ei pot obþine aceste diplome la competenþele digitale la limba ºi literatura românã, de limbã strãinã. Cei care au terminat profilul de informaticã pot obþine atestate în ifnromaticã”, a declarat directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva, Lucian Resmeriþã.

Spre exemplu, la Colegiul Naþional de Informatica Carmen

Sylva din Petroºani au absolvit mai mulþi tineri care acum lucreazã în domeniul

IT, unul cãutat pe piaþa muncii.

“Eu cred cã aceste atestate îi ajutã foarte mult. Chiar acum câteva zile am citit un

ajutã sã urmeze chiar o facultate. Liceele industriale nu au avut mereu cei mai buni elevi, dar pentru cã la final au o meserie cerutã pe piaþa muncii, sunt mai pregãtiþi sã meargã pe o meserie. În plus, ar putea face ºi o ºcoalã postlicealã ºi nivelul de calificare ar fi unul ºi mai bun. articol prin care am sesizat cã România se aflã pe locul 6 în lume la programatori IT. Avem în jur de 50 de mii de programatori IT proveniþi din România ºi câþiva dintre ei sunt chiar de la noi, de la Liceul de Informaticã din Petroºani”, a mai spus sursa citatã Cei care nu promoveazã examenul maturitãþii primesc diploma de competenþe profesionale,

însã în etapele urmãtoare aceºtia pot susþine ºi examenul în vederea obþinerii unei diplome de bacalaureat.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a concesionat un teren în zona fostei mine Dâlja.

Acolo va fi compactat gunoiul menajer, iar în plus, în fiecare loc mai aglomerat al oraºului vor fi tomberoane în formã de clopot, în culori diferite, pentru sortarea plasticului ºi sticlei, ori a cartoanelor.

Terenul din zona fostei mine Dâlja de la Petroºani a fost deja concesionat Consiliului Judeþean Hunedoara. Locul a fost împrejmuit recent, iar primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã acolo vor fi duse deºeurile colectate de la populaþie. „Suntem în parteneriat cu Consiliul Judeþean pe acel proiect cu deponeurile ecologize ºi sistemele de

Gunoiul, sortat la Dâlja colectare a gunoiului menajer, iar în zona Dâlja se va construi o staþie de transfer a deºeurilor care se adunã din toatã Valea Jiului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

Tot acolo existã ºi locul în care plasticul ºi cartonul sunt compactate într-o staþie specialã, iar de curând au sosit ºi „clopotele tricolore”. Acestea vor ajunge în scurt timp în toate cartierele Petroºaniului. „Cei de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP) se ocupã. Acele clopote vor fi amplasate ºi cei de la serviciul public se ocupã. Acolo se va colecta plasticul ºi sticla ºi vor fi puse în locurile cele mai aglomerate”, a mai spus Iacob Ridzi.

Groapa de gunoi de la Vulcan a ajuns la supra-plin, iar în curând deºeurile din tot judeþul vor ajunge în deponeul ecologic amplasat la Bârcea Mare.

Totuºi, deºeurile de la noi nu vor pleca oricum, ci compactate, chiar pe locul concesionat acum de Consiliul Judeþean Hunedoara.

Diana MITRACHE

Avram Iancu a înotat 8 ore fãrã întrerupere

R

ecord personal stabilit de bibliotecarul din Petroºani care se aflã într-un program intens de pregãtire pentru a putea realiza o premierã pentru România, respectiv de a deveni primul român care traverseazã Canalul Mânecii înot.

Bibliotecarul din Petroºani, pasionat de sporturi extreme, a realizat o performanþã în apropiere de Bucureºti dupã ce a înotat în lacul Snagov timp de opt ore fãrã întrerupere. Sportivul care ºi-a propus un obiectiv îndrãzneþ, respectiv sã traverseze Canalul Mânecii ºi astfel sã treacã ºi numele þãrii noastre pe lista celor 900 de temerari care au reuºit aceastã performanþã, a înotat circa 16,5 kilometri în 7 ore ºi 53 minute.

Iancu a intrat în apa lacului Snagov la ora 10.02 ºi a ajuns la linia de sosire la asfinþitul zilei, ºi chiar dacã efortul a fost

epuizant, Avram Iancu mai avea resurse pentru a continua sã înoate.

Din luna februarie de când tânãrul de 38 de ani din Petroºani ºi-a început pregãtirea, mai multe lacuri naturale sau artificiale au fost locul ideal de antrena-

ment, iar Iancu a traversat barajul Valea de Pesti, lacul Cinciº (5 km) ºi barajele din zona Haþeg. La antrenamentul de la Snagov, Iancu a fost însoþit în permanenþã de 4 caiace duble în care s-a aflat ºi antrenorul sãu, profesorul Ioan Cordea, dar ºi un vaporaº de 16 locuri pentru susþinãtori ori jurnaliºti, logisticã asiguratã de Fundaþia Snagov.

Evenimentul a fost o premierã pe ºi pentru lacul Snagov ºi un bun prilej de promovare pentru zonã.

Totodatã, sportivul din Petroºani a fost susþinut de Asociaþia Rosa Multiflora al cãrei preºedinte este Costel Avram, fundaþie care i-a asigurat logistica dar ºi cheltuielile tânãrului pentru a-ºi putea face antrenamentul pe cel mai mare lac din România.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Nemernicia politicienilor în ajutorarea copiilor Petrilei adversarii politici din campania electoralã trecutã, pentru europarlamentare, ºi-au arãtat nemernicia faþã de aceºti copii. Abia în aceastã sãptãmânã am aflat de la mai mulþi pãrinþi cã Organizaþia Salvaþi Copiii Petrila, filiala Hunedoara, a fost pârâtã la centrul din Bucureºti cã foloseºte copiii în scop electoral pentru cã liberalii veniserã, ca de obicei, cu

S

ãptãmâna trecutã a ieºit la ivealã nemernicia unor politicieni, care, în campania electoralã au reclamat Organizaþia Salvaþi Copiii Petrila, la sediul central, cum cã ar folosi copiii în scop electoral. Motivul a fost cã liberalii, care sprijinã de multã vreme organizaþia, au asigurat masa lunarã oferitã copiilor ºi în... luna mai. Pãrinþi ai copiilor au declarat cã prof. Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei, are probleme de sãnãtate ºi din aceste cauze, de presiuni ºi ºicane pentru a nu mai accepta ca aceºti copii sã fie ajutaþi de un partid ”duºman”, dar, în locul duºmanului, nu s-a oferit sã ajute nimeni… În Valea Jiului, mai precis în Petrila, dragostea unui profesor faþã de copiii a fãcut sã înfiinþeze primul centru al Organizaþiei Salvaþi Copiii, filiala Hunedoara, care, din 1999 a derulat progame pentru susþinerea copiilor aflaþi în dificultate. Mai precis, la Centrul de zi, copiii beneficiazã de servicii complexe educaþionale ºi sociale prin intervenþii în comunitate, servicii de asistenþã socialã, oferirea de sprijin în pregãtirea temelor

Uºa organizaþiei nu a prea fost deschisã de cei care pot da o mânã de ajutor pentru a se putea integra în societate aceºti copii, care fiecare poartã o poveste a vieþii dureros de ascutat, iar pentru ei greu de dus…

Dupã coagularea organizaþiei PNL Petrila, vizitele la Organizaþie s-au înteþit prin implicarea consilierului local Doiniþa Bãlãnesc, dar ºi al lui Doru Codrea, puternic ataºat de organizaþie, care ºi-a petrecut ani

ºi seniori, înregimentaþi în PNL au cunoscut o poveste-douã, apoi din ce în ce mai multe, care s-au dovedit a fi cazuri este, sã direcþioneze, dacã nu au alte opþiuni, cei 2% din impozitul pe venit cãtre Salvaþi Copiii Petrila. Aºa se face cã, din aceastã lunã, au o masã ºi cei 20 de copii.

Doar cã banii ajung pentru douã luni ºi se cautã, din nou, soluþii.

Pentru toate acestea ºi multe altele, liberalii sunt consideraþi ocrotitorii copiilor Organizaþiei de la

sociale grele ºi au sfârºit prin a se implica, prin ajutorarea copiilor petrilenilor aflaþi în dificultate, cu care viaþa nu a fost prea darnicã.

ºi recuperarea nivelului achiziþiilor ºcolare, activitãþi extra-curriculare, etc., etc. Prevenirea abandonului ºcolar este capul de afiº al activitãþilor, iar organizaþia este mândrã de rezultate – cu zeci ºi zeci de premianþi, care în lipsa centrului s-ar fi pierdut…

Preºedinta Organizaþiei, Valeria Popescu, a fost Omul care a strâns în jurul sãu voluntari, persoane cu spirit civic, care s-au ataºat de cei circa 120 de copii, cãrora le pasã ºi înþeleg sã se implice.

buni la Salvaþi Copiii Petrila – întâi copil fiind, apoi ca voluntar.

Treptat, oamenii, tineri

Copiii au primit de sãrbãtori pachete, hãinuþe, dar mai ales hranã. Apoi, aflând cã circa 20 de tineri nu primesc hranã, din lipsã de bani - fiind cuprinºi în programul celor cu

pãrinþi plecaþi în lume -, ºi sunt nevoiþi sã plece acasã când se punea masa, a pãrut tuturor o mare nedreptate. Sunt cei care la mesele ocazionale oferite de liberali îºi luau pâinea rãmasã, pentru a avea ce mânca ºi a doua zi…

Din acest motiv, preºedintele Costel Avram, a lansat un apel cãtre angajaþii Apa Serv, al cãrei director

vãzut. De la momentul când Mihaela Rãdulescu a adus ajutoare ºi presa era acolo, primarul Petrilei nu a mai cãlcat pragul Organizaþiei Salvaþi Copiii. ”De doi ani ºi jumãtate, din acest mandat de consilier local, nu am auzit mãcar o datã sã se discute problema acestor copii care sunt ai oraºului ºi faþã de care avem obligaþii morale ca

produsele pentru a li se pregãti hrana.

Era prin 17 mai…

Deºi liberalii nu au scos un cuvânt, nu a apãrut nicãieri vreo fotografie cu privire la acþiunea, obiºnuitã pentru ei, personalul de la Salvaþi Copiii i-a rugat sã nu mai aducã nimic copiilor pentru cã au probleme.

Pãrinþi ai copiilor sunt convinºi cã prof.

Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei, are probleme de sãnãtate ºi din aceste cauze, de presiuni ºi ºicane pentru a nu mai accepta ca aceºti copii sã fie ajutaþi de un partid

Sesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

Petrila. Un sprijin pentru o operaþie, un altul pentru trei copii care cresc singuri, apoi vãzând starea precarã de sãnãtate a unora ºi a multor copii cu probleme stomatologice grave, se cautã soluþii pentru a gãsi mãcar doi medici care sã-i consulte mãcar o zi e sãptãmânã. Ideal ar fi prin voluntariat, dar speranþele sunt slabe ºi ca urmare, se cautã finanþãri.

Sprijinul autoritãþilor locale, nu s-au prea

edili” – a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier local. Aceasta a precizat cã mãcar o campanile de ajutorare, o datã pe an, tot ar fi fost ceva. A dat ca exemplu privind costul mesei celor 20 de copii – ”douã zile din acþiunea Zilele Petrilei cred cã ar fi ajuns pentru un an, sau de oriunde, totul este sã se vrea, sã se caute soluþii pentru cã nu poþi sã te faci cã nu vezi când ei se aflã în oraºul nostru”.

Mai rãu! Se pare cã

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã în perioada 11-12 iunie 2014, Sesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice a muzeului.

Lucrãrile sesiunii vor debuta miercuri, 11 iunie, la ora 09.30, la sediul muzeului din Palatul Magna Curia, cu deschiderea oficialã, urmând ca începând cu ora 10.00 sã se deruleze lucrãrile pe secþiuni (Arheologie, Istorie, Istoria culturii ºi Conservare-Restaurare).

La acest eveniment ºtiinþific, în carul cãruia vor fi prezentate 84 de lucrãri ºtiinþifice, vor participa specialiºti de la instituþii de învãþãmânt superior ºi de

culturã din Bucureºti, Suceava, Timiºoara, Tulcea, Iaºi, Sibiu, Târgu-Jiu, Reºiþa, Braºov, Alba Iulia, Tg. Mureº, Cluj-Napoca, Brad, Mediaº, Oradea, Constanþa, Hunedoara, Petroºani, Bistriþa ºi Deva.

Printre cele mai interesante lucrãri putem aminti: Constantin Ittu, Sibiu – „Heraldicã ºi artã în lumea statelor cruciate”; Rusalin Iºfãnoni, Bucureºti – „Moara ºi vâltoarea de la ªerel; Þara Haþegului – relicve etnografice (film etnografic)”; Dan Fãrtãiº, Suceava – „Proiect de restaurare al pietrei de mormânt a Evdochiei de Kiev (prima soþie a lui ªtefan cel Mare)”; Corina Toma, Oradea – „Observaþii asupra modului de confecþionare a

”duºman”, dar, în locul duºmanului, nu s-a oferit sã ajute nimeni… În declaraþiile de presã, din ultimul an, ale preºedintei Organizaþiei Salvaþi Copiii Petrila apare ca un laitmotiv ”uºile noastre sunt deschise pentru toatã lumea…”, dar nimeni nu a bãnuit cã profesoara ”cu suflet uriaº”, Valeria Popescu, este prinsã între nevoia disperatã de ajutorare a copiilor ºi pretenþiile absurde ale unei pãrþi a politicului petrilean.

Ileana FIRÞULESCU

fibulelor dacice cu noduri (Piese în curs de prelucrare descoperite la Sacalasãu Nou, jud. Bihor)”; Iosif Vasile Ferencz, Deva – „Locuirea anticã la Ardeu din perspectiva unor metode moderne de cercetare”; Luca-Paul Pupezã, Cluj-Napoca – „Fortificaþia de la Grãdiºtea de Munte din perspectiva unor cercetãri recente”; Marius Barbu, Oana Bãrbat, Deva – „Monumente romane din piatrã descoperite recent la Veþel”; Carmina Maior, Sibiu – „Însemnãri de rãzboi din jurnalul unui student ardelean (19151916)” ºi multe altele.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Nemernicia politicienilor în ajutorarea copiilor Petrilei adversarii politici din campania electoralã trecutã, pentru europarlamentare, ºi-au arãtat nemernicia faþã de aceºti copii. Abia în aceastã sãptãmânã am aflat de la mai mulþi pãrinþi cã Organizaþia Salvaþi Copiii Petrila, filiala Hunedoara, a fost pârâtã la centrul din Bucureºti cã foloseºte copiii în scop electoral pentru cã liberalii veniserã, ca de obicei, cu

S

ãptãmâna trecutã a ieºit la ivealã nemernicia unor politicieni, care, în campania electoralã au reclamat Organizaþia Salvaþi Copiii Petrila, la sediul central, cum cã ar folosi copiii în scop electoral. Motivul a fost cã liberalii, care sprijinã de multã vreme organizaþia, au asigurat masa lunarã oferitã copiilor ºi în... luna mai. Pãrinþi ai copiilor au declarat cã prof. Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei, are probleme de sãnãtate ºi din aceste cauze, de presiuni ºi ºicane pentru a nu mai accepta ca aceºti copii sã fie ajutaþi de un partid ”duºman”, dar, în locul duºmanului, nu s-a oferit sã ajute nimeni… În Valea Jiului, mai precis în Petrila, dragostea unui profesor faþã de copiii a fãcut sã înfiinþeze primul centru al Organizaþiei Salvaþi Copiii, filiala Hunedoara, care, din 1999 a derulat progame pentru susþinerea copiilor aflaþi în dificultate. Mai precis, la Centrul de zi, copiii beneficiazã de servicii complexe educaþionale ºi sociale prin intervenþii în comunitate, servicii de asistenþã socialã, oferirea de sprijin în pregãtirea temelor

Uºa organizaþiei nu a prea fost deschisã de cei care pot da o mânã de ajutor pentru a se putea integra în societate aceºti copii, care fiecare poartã o poveste a vieþii dureros de ascutat, iar pentru ei greu de dus…

Dupã coagularea organizaþiei PNL Petrila, vizitele la Organizaþie s-au înteþit prin implicarea consilierului local Doiniþa Bãlãnesc, dar ºi al lui Doru Codrea, puternic ataºat de organizaþie, care ºi-a petrecut ani

ºi seniori, înregimentaþi în PNL au cunoscut o poveste-douã, apoi din ce în ce mai multe, care s-au dovedit a fi cazuri este, sã direcþioneze, dacã nu au alte opþiuni, cei 2% din impozitul pe venit cãtre Salvaþi Copiii Petrila. Aºa se face cã, din aceastã lunã, au o masã ºi cei 20 de copii.

Doar cã banii ajung pentru douã luni ºi se cautã, din nou, soluþii.

Pentru toate acestea ºi multe altele, liberalii sunt consideraþi ocrotitorii copiilor Organizaþiei de la

sociale grele ºi au sfârºit prin a se implica, prin ajutorarea copiilor petrilenilor aflaþi în dificultate, cu care viaþa nu a fost prea darnicã.

ºi recuperarea nivelului achiziþiilor ºcolare, activitãþi extra-curriculare, etc., etc. Prevenirea abandonului ºcolar este capul de afiº al activitãþilor, iar organizaþia este mândrã de rezultate – cu zeci ºi zeci de premianþi, care în lipsa centrului s-ar fi pierdut…

Preºedinta Organizaþiei, Valeria Popescu, a fost Omul care a strâns în jurul sãu voluntari, persoane cu spirit civic, care s-au ataºat de cei circa 120 de copii, cãrora le pasã ºi înþeleg sã se implice.

buni la Salvaþi Copiii Petrila – întâi copil fiind, apoi ca voluntar.

Treptat, oamenii, tineri

Copiii au primit de sãrbãtori pachete, hãinuþe, dar mai ales hranã. Apoi, aflând cã circa 20 de tineri nu primesc hranã, din lipsã de bani - fiind cuprinºi în programul celor cu

pãrinþi plecaþi în lume -, ºi sunt nevoiþi sã plece acasã când se punea masa, a pãrut tuturor o mare nedreptate. Sunt cei care la mesele ocazionale oferite de liberali îºi luau pâinea rãmasã, pentru a avea ce mânca ºi a doua zi…

Din acest motiv, preºedintele Costel Avram, a lansat un apel cãtre angajaþii Apa Serv, al cãrei director

vãzut. De la momentul când Mihaela Rãdulescu a adus ajutoare ºi presa era acolo, primarul Petrilei nu a mai cãlcat pragul Organizaþiei Salvaþi Copiii. ”De doi ani ºi jumãtate, din acest mandat de consilier local, nu am auzit mãcar o datã sã se discute problema acestor copii care sunt ai oraºului ºi faþã de care avem obligaþii morale ca

produsele pentru a li se pregãti hrana.

Era prin 17 mai…

Deºi liberalii nu au scos un cuvânt, nu a apãrut nicãieri vreo fotografie cu privire la acþiunea, obiºnuitã pentru ei, personalul de la Salvaþi Copiii i-a rugat sã nu mai aducã nimic copiilor pentru cã au probleme.

Pãrinþi ai copiilor sunt convinºi cã prof.

Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei, are probleme de sãnãtate ºi din aceste cauze, de presiuni ºi ºicane pentru a nu mai accepta ca aceºti copii sã fie ajutaþi de un partid

Sesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

Petrila. Un sprijin pentru o operaþie, un altul pentru trei copii care cresc singuri, apoi vãzând starea precarã de sãnãtate a unora ºi a multor copii cu probleme stomatologice grave, se cautã soluþii pentru a gãsi mãcar doi medici care sã-i consulte mãcar o zi e sãptãmânã. Ideal ar fi prin voluntariat, dar speranþele sunt slabe ºi ca urmare, se cautã finanþãri.

Sprijinul autoritãþilor locale, nu s-au prea

edili” – a declarat Doiniþa Bãlãnesc, consilier local. Aceasta a precizat cã mãcar o campanile de ajutorare, o datã pe an, tot ar fi fost ceva. A dat ca exemplu privind costul mesei celor 20 de copii – ”douã zile din acþiunea Zilele Petrilei cred cã ar fi ajuns pentru un an, sau de oriunde, totul este sã se vrea, sã se caute soluþii pentru cã nu poþi sã te faci cã nu vezi când ei se aflã în oraºul nostru”.

Mai rãu! Se pare cã

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã în perioada 11-12 iunie 2014, Sesiunea anualã de comunicãri ºtiinþifice a muzeului.

Lucrãrile sesiunii vor debuta miercuri, 11 iunie, la ora 09.30, la sediul muzeului din Palatul Magna Curia, cu deschiderea oficialã, urmând ca începând cu ora 10.00 sã se deruleze lucrãrile pe secþiuni (Arheologie, Istorie, Istoria culturii ºi Conservare-Restaurare).

La acest eveniment ºtiinþific, în carul cãruia vor fi prezentate 84 de lucrãri ºtiinþifice, vor participa specialiºti de la instituþii de învãþãmânt superior ºi de

culturã din Bucureºti, Suceava, Timiºoara, Tulcea, Iaºi, Sibiu, Târgu-Jiu, Reºiþa, Braºov, Alba Iulia, Tg. Mureº, Cluj-Napoca, Brad, Mediaº, Oradea, Constanþa, Hunedoara, Petroºani, Bistriþa ºi Deva.

Printre cele mai interesante lucrãri putem aminti: Constantin Ittu, Sibiu – „Heraldicã ºi artã în lumea statelor cruciate”; Rusalin Iºfãnoni, Bucureºti – „Moara ºi vâltoarea de la ªerel; Þara Haþegului – relicve etnografice (film etnografic)”; Dan Fãrtãiº, Suceava – „Proiect de restaurare al pietrei de mormânt a Evdochiei de Kiev (prima soþie a lui ªtefan cel Mare)”; Corina Toma, Oradea – „Observaþii asupra modului de confecþionare a

”duºman”, dar, în locul duºmanului, nu s-a oferit sã ajute nimeni… În declaraþiile de presã, din ultimul an, ale preºedintei Organizaþiei Salvaþi Copiii Petrila apare ca un laitmotiv ”uºile noastre sunt deschise pentru toatã lumea…”, dar nimeni nu a bãnuit cã profesoara ”cu suflet uriaº”, Valeria Popescu, este prinsã între nevoia disperatã de ajutorare a copiilor ºi pretenþiile absurde ale unei pãrþi a politicului petrilean.

Ileana FIRÞULESCU

fibulelor dacice cu noduri (Piese în curs de prelucrare descoperite la Sacalasãu Nou, jud. Bihor)”; Iosif Vasile Ferencz, Deva – „Locuirea anticã la Ardeu din perspectiva unor metode moderne de cercetare”; Luca-Paul Pupezã, Cluj-Napoca – „Fortificaþia de la Grãdiºtea de Munte din perspectiva unor cercetãri recente”; Marius Barbu, Oana Bãrbat, Deva – „Monumente romane din piatrã descoperite recent la Veþel”; Carmina Maior, Sibiu – „Însemnãri de rãzboi din jurnalul unui student ardelean (19151916)” ºi multe altele.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Atenþie la vipere!

D

irecþia de Sãnãtate Publica a judeþului Hunedoara ne avertizeazã sã fim atenþi la vipere.

Asta, desigur, dacã urcãm la munte ºi cum vremea este prielnica drumeþiilor, trebuie sã þinem cont de sfaturile specialiºtilor.

Dacã plecaþi pe munte, sau chiar într-o scurtã drumeþie pe deal, aveþi grijã la vipere! Este avertizarea celor de la DSP Hunedoara, care ne spun cã în judeþul Hunedoara, singura vipera care este întîlnitã este cea comunã, care deþine însã un puternic venin.

Pe teritoriul þãrii noastre se întîlnesc trei tipuri de vipere: vipera cu corn, vipera comunã ºi vipera de stepa. În judeþul Hunedoara, singura vipera care este întîlnitã este cea comunã (berus), care deþine însã un puternic venin.

Excursioniºtii trebuie sã cunoascã pericolul pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã, modalitãþile de prevenire a atacului acestora ºi care sunt primele mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãtura.

Din luna iunie ºi pînã în august ele îºi perpetueazã specia ºi sunt extrem de periculoase.

Muºcãturile de viperã impun efectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin.

Reprezentanþii DSP reamintesc turiºtilor cîteva sfaturi de comportament în cazul întîlnirii cu vipera

comunã, pentru a evita muºcãtura de viperã: purtaþi bocanci de munte, chiar dacã temperatura ambiantã este ridicatã; efectuaþi permanent

un control vizual al zonei în care urmeazã sã pãºiþi; nu ridicaþi pietre mari decît dupã ce, în prealabil, aþi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacã sînt ºerpi. dacã intraþi într-o zonã cu vegetaþie înaltã care nu va permite verificarea suprafeþei solului, loviþi uºor vegetaþia cu un bãþ astfel ºarpele va fugi din calea dumneavoastrã.

Persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxinã), hemoglobina din sînge formînd, împreunã cu veninul un compus stabil, ceea

ce poate duce la sufocare.

Totuºi moartea cauzatã de muºcãtura unui ºarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumãtate din muºcãturile de viperã sînt “uscate” fãrã inoculare de venin. Efectele unei muºcãturi de ºarpe veninos variazã în funcþie de vîrstã, condiþia fizicã ºi starea de sãnãtate a victimei.

O muºcãturã de ºarpe

poate sã afecteze victima, dar ºi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicînd luarea mãsurilor necesare.

Simptome muºcãtura de ºarpe veninos: durere acutã tumefierea (umflarea) zonei afectate; una sau douã urme de înþepãtura; (muºcãturã de viperã se prezintã ca douã înþepãturi la distanþa de 3-4 milimetri); semiconºtienta; decolorarea sau colorarea în violet sau negru a pielii din zona în care a pãtruns veninul ºi necrozarea þesuturilor.

alte simptome generale: senzaþie de greaþã, voma, tulburãri de vedere, dificultãþi de respiraþie (tahipnee), hipersudoraþie (transpiraþie excesivã), dureri abdominale, sete, anxietate ºi posibila pierdere a cunoºtinþei.

O muºcãturã de la orice tip de ºarpe veninos trebuie sã fie întotdeauna consideratã o urgenþã medicalã. Chiar ºi muºcãturile de ºerpi neveninoºi ar trebui sã

fie tratate de medic, pentru cã pot apãrea reacþii alergice severe.

Cîteva mãsuri de prim ajutor muºcatã de un ºarpe veninos: - Transportaþi victiem la spital cît mai repede cu putinþã pentru administrarea serului antiviperin! (dacã este posibil, sunaþi la serviciul 112 ºi solicitaþi o ambulanþã!); - victima trebuie sã stea cît mai liniºtitã, sã nu se miºte, pentru a evita rãspîndirea veninului în corp ºi sã aºtepte sosirea personalului calificat.

- curãþaþi rana cu apa ºi sãpun sau ºerveþele antiseptice din trusa de prim aju-

tor; - aplicaþi imediat presiune pe muºcãtura - se poate face prin presarea podului palmei peste muºcãtura.

- aplicaþi un bandaj compresiv- Un bandaj de 10 cm sau mai lat ar trebui aplicat pe tot mebrul muºcat. Dacã membrul sau degetul se umfla, se învineþeºte sau îºi pierde sensibilitatea, bandajul trebuie desfãcut ºi întreaga procedurã trebuie repetatã.

Dacã nu aveþi la îndemîna o trusã de prim ajutor, puteþi folosi un tricou din care puteþi confecþiona fîºii de bandaj.

- trasaþi marginea oricãrei zone tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta doctorii sã judeca gradul de expunere la venin; - poziþionaþi victima într-o poziþie culcatã, cu capul ºi bustul puþin ridicate ºi locul muºcãturii poziþionat sub nivelul inimii.

Activitatea fizicã trebuie sã fie cît mai redusã cu putinþã ºi nivelul de stres cît mai redus, pentru a putea avea un puls cît mai scãzut. În felul acesta se împiedica oarecum rãspîndirea veninului la organele vitale; - eliminaþi orice bijuterii sau alte elemente strînse pe corp

(curele, bretele), îmbrãcãminte strîmtã. În caz de reacþii adverse la venin, cum ar fi umflaturi de tip ºoc anafilactic, hainele ºi accesoriile vor pune probleme serioase la îndepãrtare; - se asigura confortul termic ºi, dacã este posibil, se administreazã oxigen; - monitorizaþi continuu semnele vitale ale victimei (pulsul ºi respiraþia).

Monitorizaþi temperatura ºi semnele instalãrii stãrii de ºoc sau de întrerupere a circulaþiei; - dacã victima nu mai respira sau are un atac de cord, puteþi aplica un masaj cardio-respirator sau procedura de respiraþie gurã la gurã.

Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine ºi cu competenþã eventualele cazuri de muºcãtura de viperã – se asigura de unitãþile sanitare cu pãturi din judeþ. Unitatule sanitare care au în stoc la serviciile de urgenþã se antiviperin sînt Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Haþeg Spitalul Municipal; Orãºtie Spital Municipal Vulcan.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Ce a „rezolvat” greva din minerit: Salarii ciuntite ºi ºomaj tehnic pentru angajaþii CEH

reva din minerit ºi energie, G desfãºuratã joi la toate sucursalele Complexului Energetic Hunedoara nu a rezolvat mai nimic pentru oamenii care ºi-au clamat nemulþumirile.

Mai mult, nici ora în care au protestat nu el av fi plãtitã ºi, în plus, toþi angajaþii de la suprafaþã vor fi trimiºi în ºomaj tehnic.

Liderii minerilor ºi energeticienilor sunt mulþumiþi cã, dupã greva de avertisment au reuºit sã obþinã o întâlnire cu ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu

ºi cã CEH are un buget. Un buget trunchiat, care nu a fost negociat de sindicate ºi administraþie ºi care nu aduce nimic bun pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara, ce s-ar putea trezi cu actualele

Ministrul energiei taie din salariile ºefilor

R

educerea costurilor de producþie, modernizarea minelor ºi reducerea fondului de salariu prin restructurarea celor numiþi pe criterii politice în funcþii din Complexul Energetic Hunedoara sunt primele mãsuri anunþate de ministrul Energiei, citat de Mediafax. Rãzvan Nicolescu s-a întâlnit cu sindicaliºtii la Bucureºti, dupã greva de joi.

Sindicaliºti de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH) ºi ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, s-au întâlnit, vinerea trecutã, la Bucureºti, pentru a gãsi soluþii la nemulþumirile angajaþilor care s-au aflat, joi, timp de o orã, în grevã de avertisment. Bugetul Companiei a fost aprobat cu numai o searã înainte de protestul minerilor, iar de acum va putea fi negociat noul Contract Colectiv de Muncã. Acesta urmeazã sã expire la data de 10 iunie, iar Nicolescu le-a spus sindicaliºtilor cã va tãia din salariile directorilor numiþi politic în ultimii ani.

La Bucureºti, Rãzvan Nicolescu le-a spus sindicaliºtilor cã a acceptat planul de modernizare a minelor, dar ºi reducerea cheltuielilor pentru a reduce costul de producþie, ºtiut fiind faptul cã orice minã fãrã subvenþie cheltuieºte mai mult decât produce.

Din aceastã sãptãmânã începe negocierea noului Contract Colectiv de Muncã, acesta fiind un punct revendicat de ortaci la greva de joia trecutã, în sãlile de apel.

Diana MITRACHE

drepturi din Contractul Colectiv de Muncã diminuate. Liderul Sindicatului „muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, explicã ce anume a rezolvat greva de avertisment de joi. „În primul rând greva de avertisment a rezolvat procedura legalã de a putea organiza o grevã generalã, dacã nu se rezolvã problemele tuturor angajaþilor. De asemenea, a forþat mâna Guvernului de a aproba

bugetul CEH. Bun – rãu, aºa cum este, avem totuºi baza financiarã pe care sã negociem Contractul Colectiv de Muncã”. De precizat cã pânã ºi conducerea Ceh a recunoscut cã nu e varianta optimã de buget, Executivul dând undã verde pentru o formã nediscutatã de administraþie ºi sindicate, redactatã de fosta conducere a Complexului la începutul acestui an.

T

rimiºi prin rotaþie acasã

Bugetul CEH este unul negativ, în care veniturile totale estimate se ridicã la 1.439.379 mii lei, iar cheltuielile totale la 1.726.549 mii lei. Iar de tãiat, s-ar putea tãia doar din veniturile angajaþilor. Primul pas a ºi fost fãcut, iar vineri, în cadrul ºedinþei Consiliului de

Actualitate 11 Adminsitraþie, s-a decis – dupã cum a precizat Petre Nica – ca tot personalul sã fie trimis în ºomaj tehnic, timp de 5 zile pe lunã. De aceastã mãsurã, ce se va aplica chiar de marþi, scapã doar personalul direct productiv ºi angajaþii din subteran. În plus, ora în care au protestat, nu le va fi plãtitã celor care ar fi trebuit sã se afle la lucru în acel moment. „Este ceea ce specificã legea. Nu putem sã fim ºi în grevã, ºi sã fim ºi plãtiþi”, le transmite liderul Sindicatului „Muntele” celor care ºi-au exprimat nemulþumirea faþã de acest aspect.

Reamintim cã aproape 2000 de sindicaliºti din minerit ºi energie, angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara, s-au aflat joi timp de o orã într-o grevã de avertisment. Acesta este primul pas dintr-un posibil calendar al acþiunilor de protest.

Car men COSMAN-PREDA

Restructurãri printre ºefii CEH-ului

M

inistrul Energiei anunþã restructurarea celor numiþi în funcþii pe criterii politice la Complexul Energetic Hunedoara.

Odatã cu aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al CEH, va putea fi iniþiatã ºi negocierea pentru contractul colectiv de muncã al angajaþilor, însã vor fi luate o serie de mãsuri care sã îmbunãtãþeascã situaþia economicã a CEH-ului.

"Pentru ca societatea sã aibã viitor, este fundamental sã reducem costurile de producþie. Programul de modernizare a minelor este ºi el foarte important. În plus, am acceptat propunerea sindicatelor ca reducerea fondului salarial sã înceapã cu restructurarea celor care au fost numiþi pe criterii politice, ºi nu pe criterii de merit profesional în diverse funcþii din societate, în ultimii cinci-ºase ani", a anunþat Rãzvan Nicolescu, ministrul Energiei. Sindicatele minere i-au explicat ministrului cã angajaþii complexului nu sunt asistaþi social ºi vina pentru situaþia grea a companiei energetice nu le aparþine.

"Actuala conducere are obligaþia sã gãseascã linia economicã corectã, sã

o eficientizeze, fiindcã are implicit responsabilitatea zilei de mâine a fiecãrui sector de activitate ºi a fiecãrui angajat.

Angajaþii CEH nu sunt asistaþi social, trebuie doar coordonaþi pentru ca munca lor sã se regãseascã în coºul economic al societãþii (...) Dacã gândim doar politic, ne fuge de sub picioare segmentul profesional. Activiºtii de partid participã la congrese. Inginerii, economiºtii trebuie sã se concentreze asupra problemei CEH ºi sã prezinte o viziune pe termen mediu ºi lung, altfel plecãm acasã cu toþii", a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Peste 1.700 de mineri ºi energeticieni din judeþul Hunedoara au protestat, joi, timp de o orã, avertizând astfel administraþia CEH de pericolul pierderii locurilor de muncã ºi cerând stoparea numirilor politice în funcþiile tehnice. Energeticienii nu mai au contract colectiv de muncã de la sfârºitul lunii aprilie, iar contractul minerilor va expira ºi el în 10 iunie.

Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Rusaliile la Mãnãstirea Prislop. Credinþã cu aromã de mici ºi virºlii

S

ãrbãtoarea Rusaliilor ºi vremea frumoasã de afarã a adunat mii de oameni la Mãnãstirea Prislop, acolo unde se aflã mormântul pãrintelui Arsenie Boca, cel supranumit „Sfântul Ardealului”. Din pãcate, lipsa de organizare a forþelor de ordine a transformat drumul într-o corvoadã, care a întins la maximum nervii credincioºilor veniþi din toate colþurile þãrii.

Carmen COSMAN - PREDA

În zadar a aºteptat un bolnav de diabet, aflat la Mãnãstirea Prislop, salvarea pe care o chemase în ajutor. Ambulanþa a rãmas prinsã în trafic mai bine de o orã, iar în cele din urmã s-a întors la bazã. Apelul a fost dat la 15.30, la 16.40 maºina de intervenþie era pe la jumãtatea drumului, prinsã în coloanele imense de autoturisme blocate în trafic, ºi fãrã nicio ºansã sã înainteze. În cele din urmã, ºoferul de pe ambulanþã a cerut permisiunea sã se întoar-

cã la bazã, pentru cã oricum nu se întrezãrea vreo posibilitate de a ajunge la pacientul care solicitase ajutor.

A fost nebunie duminicã dupã-amiaza pe drumul care duce la Mãnãstirea Prislop.

Cei doi poliþiºti care încercau sã dirijeze traficul nu au reuºit sã facã faþã miilor de maºini, aºa cã pânã al blocaj total nu a fost decât un pas. Drumul îngust ºi nesimþirea unor conducãtori auto au închis practic circulaþia, aºa cã s-au for-

mat cozi întinse pe câþiva kilometri pe ambele sensuri de mers. Unii credincioºi au decis sã plece pe jos, prin cãldura toropitoare, în timp ce alþii au aºteptat ore în ºir în maºini pentru a ajunge sã se roage la mormântul lui Arsenie Boca, supranumit „sfântul Ardealului”.

C

u micii printre cele sfinte Cu nervii întinºi la maximum, nu puþini au fost cei care s-au luat la harþã în trafic, în timp ce alþi conducãtori auto au suplinit lipsa echipelor de poliþie ºi s-au apucat sã dirijeze circulaþia, ca sã nu-i prindã noaptea tot pe drum.

Dezamãgire mare a fost ºi la poarta mãnãstirii, unde comercianþii ºi-au întins tara-

bele cu mici, virºlii ºi alte bucate pregãtite la grãtar printre mesele pe care se vindeau obiecte sfinþite sau cãrþi despre viaþa pãrintelui Arsenie Boca. Fumul grãtarelor ori mirosul micilor a umplut imediat aerul ºi a ajuns pânã în curtea mãnãstirii, spre stupefacþia celor care au venit pânã la Prislop sã se reculeagã ºi sã-ºi gãseascã liniºtea interioarã. „Nu mai vin prea curând aici, chiar dacã mã simt legat de locul acesta. Cred cã voi cãuta o altã mãnãstire sau bisericuþã, unde sã mã rog în tihnã la Dumnezeu”,a spus cu nãduf unul dintre cei veniþi duminicã la Prislop.

S

fântul Ardealului

În timpul vieþii, prin harul sãu, pãrintele Arsenie Boca, considerat nu numai un bun propovãduitor al credinþei, ci ºi un vizionar,

a adunat o mulþime de oameni în jurul lui ºi a stârnit mânia autoritãþilor acelor vremuri. „Sfântul de la Prislop” rãmâne mereu viu în sufletele oamenilor, mulþi având convingerea cã, ºi trecut la cele sfinte, pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta.

Cei pentru care Mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj, sunt convinºi cã doar credinþa îi ajutã sã meargã mai departe ºi sã treacã

peste greutãþile vieþii.

Arsenie Boca s-a nãscut în data de 29 septembrie 1910 ºi a trecut în nefiinþã la 28 noiembrie 1989.

Pãrinte ieromonah, teolog ºi artist român, a fost stareþ la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus ºi apoi la Mãnãstirea Prislop, unde datoritã personalitãþii sale veneau mii ºi mii de credincioºi, fapt pentru care a fost hãrþuit de Securitate. A fost

unul din martirii regimului comunist, închis la Securitatea din Braºov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureºti, Timiºoara ºi la Oradea. An de an, Mãnãstirea Prislop este principalul loc de pelerinaj al ardelenilor, dar nu numai, pentru cã aici a slujit ºi a fost apoi înmormântat pãrintele Arsenie Boca, fiind considerat un sfânt de cãtre credincioºi ºi despre care se spune cã înfãptuia minuni.

Luna Iunie Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema de þelinã Pui Shanghai în crusta de susan/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii Salatã & Desert Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema de legume Mozzarella pane în crusta de susan cu sos tartar ºi garniturã de cartofi prãjiþi/Cotlet de porc cu piure de cartofi Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de brînzã ºi cartofi în crusta de muºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi brînzã cu garniturã de orez sîrbesc/ªniþel pane de pui cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtura/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîrnaþi afumaþi/Ficãþei de pui cu cartofi piure Salatã & Desert Preþ meniul zilei: 15.00 lei (include felul 1+ felul 2 + salata + desert, la alegere din variantele din meniul pentru ziua respectivã).

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã de apã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Cursã în vitezã cu obstacole

S-

a urcat bãut la volan ºi cu vitezã maximã a rupt doi stâlpi de curent de pe o stradã din Petroºani. Este pãþania unui tânãr din Petroºani, norocos cã a scãpat doar cu o sperieturã ºi câteva zgârieturi dintr-un accident spectaculos.

strada Independenþei din Petroºani, unde ºoferul, dupã ce a golit cel puþin un pãhãrel de alcool, s-a urcat, la miezul nopþii la volan.

Ce s-a întâmplat mai apoi, ne explicã

Diana MITRACHE Un tânãr neeexperimentat ce avea de puþin timp carnetul de ºofer a fost la un pas de moarte, dupã ce sa izbit cu vitezã mare de doi stâlpi de pe marginea drumului.

Vorbim despre un drum cu sens unic, pe

purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Tânãrul de doar 18 ani a scãpat nevãtãmat, s-a ales cu câteva zgârieturi ºi o puter-

nicã sperieturã.

El a fost dus ºi la spital, unde i s-au prelevat probe biologice în vederea stabilii cu exactitate a alcoolemiei, iar acum va trebui sã plãteascã paguba produsã.

Bacalaureat 2014 poliþiºtii. „Sâmbãtã, în jurul orei 0:17 min, un tânãr în vârstã de 18 ani din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Independenþei din localitate, a pierdut controlul asupra autoturismului ºi s-a izbit de doi stâlpi de iluminat public, autoturis-

Trenurile Soarelui: spre Mare ºi Deltã!

C

FR Cãlãtori informeazã cã, începând cu data de 14 iunie, va lansa programul estival Trenurile Soarelui.

Timp de trei luni, pânã la 15 septembrie, turiºtii vor avea la dispoziþie o serie de trenuri care vor asigura legãturi directe spre/dinspre staþiunile de la Marea Neagrã ºi Delta Dunãrii. CFR Cãlãtori a pregãtit un program special de trenuri suplimentare pentru ca, în fiecare zi, toate regiunile þãrii sã poatã fi conectate cu destinaþiile de vacanþã cele mai cãutate în perioada verii. Înainte de efectuarea cãlãtoriei, reprezentanþii CFR le solicitã pasagerilor sã se asigure cã au

mul fiind astfel avariat în proporþie de 65%.

Din fericire, în urma evenimentului rutier nu au rezultat victime, în schimb, pe numele conducãtorului auto, poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã întrucât, în urma testãrii cu apartul etilotest a rezultat o concentraþie alcoolicã de 0,75 mg/litru alool pur în aerul expirat”, a spus Laura Bradu,

achiziþionat bilet pentru evitarea taxãrii suplimentare în tren ºi/sau suportarea costurilor amenzii

conform reglementãrilor în vigoare.

Pentru informaþii actualizate despre circu-

laþia trenurilor, cãlãtorii sunt rugaþi sã consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro, sã ne contacteze la numerele de telefon 021/9521 (pentru traficul intern), 021.314.5528 (pen-

tru traficul internaþional Gara de Nord Bucureºti) sau sã se adreseze personalului nostru din staþii.

Î

ncepe Bacalaureatul. Mii de tineri din Hunedoara se pregãtesc sã intre la primele probe ale examenului maturitãþii.

De marþi încep examinãrile.

Diana MITRACHE

Peste 3.200 de candidaþi s-au înscris în judeþul Hunedoara pentru a susþine examenul de Bacalaureat. Primele probe programate sunt cele orale, dupã ce fiecare absolvent va da probele de competenþe. Potrivit Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, dintre cei 3.200 de absolvenþi care au depus cerere de susþinere a examenului, doar 2.735 sunt

absolvenþi ai promoþiei din acest an, iar restul fac parte dintre cei care nu au promovat examenul la sesiunile anterioare.

Marþi dimineaþã începe proba de susþinere a examenu-

lui pentru obþinerea certificatului de competenþe lingvistice de comunicare oralã în limba românã, iar miercuri sunt aºteptaþi candidaþii care susþin aceste probe pentru limba maternã. Vor urma apoi probele pentru competenþele digitale ºi cele lingvistice într-o limbã modernã.

Proba scrisã la Limba Românã începe în 30 iunie.

14 Program & Horoscop

10:30 România la Cupa Mondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Râzi ºi câºtigi (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 14 ore 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Mireasa de la Bollywood 22:30 Click!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursã mortalã 2 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Robin ºi Marian 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Planuri ascunse 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 23:00 ªtirile Pro TV 23:30 Spartacus

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã începeþi o afacere nouã sau sã vã gândiþi la investiþii pe termen lung. Dimineaþa sunteþi în formã ºi plin de entuziasm, spre bucuria partenerului de viaþã. Relaþiile cu prietenii sunt excelente. Cei din jur vã apreciazã munca.

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 2 21:00 ªtirile Digi Sport 21:30 Box: James DeGale Brandon Gonzales, Carl Froch - George Groves 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã reîntâlniþi un prieten vechi care vã propune sã faceþi afaceri împreunã. Meritã sã încercaþi, însã ar fi bine sã nu renunþaþi la prudenþã. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere ºi vã hotãrâþi sã mergeþi în ultima clipa.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Intuiþia vã ajutã sã prindeþi o afacere care vã va îmbunãtãþi simþitor situaþia financiarã.

Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie unei persoane mai în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã. Puteþi sã intraþi în afaceri, pentru cã aveþi ºanse sã începeþi sã lucraþi pe cont propriu.

Dormiþi mai mult, ca sã nu vã extenuaþi. Puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã primiþi o sumã mare de bani, probabil o moºtenire. Pãstraþi-vã capul pe umeri ºi abþineþi-vã de la speculaþii. Gândiþi-vã ºi la aºteptãrile partenerului de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Traversaþi o perioadã favorabilã pe toate planurile, în care aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme importante. Nu este exclus sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþe.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Sunteþi într-o formã deosebitã, de care ar fi bine sã profitaþi. Este o zi bunã pentru afaceri ºi cãlãtorii, dar puteþi avea succes ºi pe plan sentimental. Aveþi ocazia sã câºtigaþi bani în plus, pe lângã salariu. Nu sunt probleme cu sãnãtatea.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari pentru a începe o afacere. Ar fi bine sã vã asociaþi cu un prieten, de preferinþã unul care se pricepe.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi un program foarte încãrcat. Sunteþi nevoit sã faceþi o mulþime de drumuri. Urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie importantã. Ar fi bine sã îi arãtaþi partenerului de viaþã cã îi apreciaþi eforturile.

Pe plan financiar începe sã vã zâmbeascã norocul. Puteþi câºtiga o sumã frumoasã, dacã vã hotãrâþi sã colaboraþi într-o afacere. Cei din jur au încredere în capacitãþile dumneavoastrã ºi vã cer ajutorul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã gândiþi cã aþi putea ºi dumneavoastrã sã începeþi o micã afacere. Fiþi realist ºi luaþi în serios eforturile care vã aºteaptã!

Nu refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude.

21 februarie *** 20 martie Este o zi foarte importantã pe plan sentimental. Fie vã îndrãgostiþi, fie relaþiile cu persoana iubitã trec într-o nouã etapã.

Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã faceþi griji din cauza banilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Apel cãtre Parlament

Încetaþi sã mai fiþi scutul corupþilor contra justiþiei!

O

rganizaþiile semnatare solicita parlamentarilor români sã nu mai punã piedici justiþiei în dosarele în care sunt implicaþi colegii lor, sã voteze transparent, cu bilele la vedere, cererile DNA de ridicare a imunitatiii parlamentare ºi sã nu mai facã declaraþii care aduc prejudicii justiþiei.

Parlamentul României respinge constant cererile DNA de arestare preventivã sau de punere sub urmãrire penalã. În ultimii ani, Camera Deputaþilor ºi Senatul au redevenit scutul parlamentarilor ºi al foºtilor miniºtri - actuali parlamentari cercetaþi

pentru corupþie, refuzînd toate cererile DNA de ridicare a imunitãþii parlamentare.

Marius Isaila, Florin Popescu, Vlad Cosma, Laszlo Borbely, Victor Paul Dobre sau Ion Stan sînt cîteva exemple de parlamentari investigaþi de DNA care au beneficiat de pro-

Cereau bani în numele unei asociaþii-fantomã din Lupeni

D

oi tineri din Lupeni ºi unul din Deva sunt cercetaþi pentru înºelãciune de poliþiºtii din Alba Iulia. Cei trei au rãmas ºi fãrã banii strânºi pe stradã.

Cei trei au fost prinºi pe b-dul Transilvaniei din Alba Iulia în timp ce solicitau trecãtorilor diverse sume de bani pe motiv ca sunt reprezentanþii unei asociaþii pentru copii din

tecþia majoritãþii senatorilor ºi deputaþilor români, plasîndu-se astfel deasupra legii.

Aceastã atitudine sfidãtoare submineazã statul de drept ºi ne plaseazã în afara civilizaþiei occidentale. Reprezintã, totodatã, o trãdare a intereselor României, fiind o vulnerabilitate la adresa siguranþei naþionale într-un context extern atît de frãmîntat.

Importanþi lideri politici continua sã intervinã, prin declaraþii publice, în actul de justiþie. Astfel, pre-

Lupeni. Cei trei, care au vârste cuprinse între 17 ºi 24 de ani au fost prinºi la sfârºitul sãptãmânii trecute de poliþiºtii Biroului Ordine Publicã din cadrul Poliþiei Municipiului Alba Iulia. Poliþiºtii I-au luat repede la întrebãri ºi, în urma verificãrilor efectuate, oamenii legii au descoperit cã cei trei tineri induceau în eroare cetãþenii, în realitate ei neavând calitatea de reprezentanþi ai vreunei asociaþii. Pe numele lor, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi au luat mãsura confiscãrii sumei de 22 de lei, provenitã în urma comiterii faptei.

Car men COSMAN-PREDA

mierul Victor Ponta se solidarizeazã public cu ºefi de consilii judeþene sau primari investigaþi pentru corupþie – Adrian Duicu (Mehedinþi), Ion Prioteasa (Dolj), Radu Mazãre (Constantã) – acuzînd DNA cã face „dosare politice”. La

rîndul lor, lideri locali cercetaþi pentru corupþie sau conflict de interese, precum Radu Mazãre ºi Nicusor Constantinescu, cer desfiinþarea instituþiilor care îi investigheazã.

Solicitãm parlamentarilor din Senat ºi Camera Deputaþilor sã nu mai facã scut pentru imunitatea colegilor lor în faþa justiþiei ºi sã voteze cu bilele la

< DECESE <

Una dintre marile fericiri ale acestei vieþi este prietenia...

Dumnezeu te-a adus în viaþa noastrã ºi te-am preþuit nespus pentru OMUL care ai fost, iar timpul a dat valoare acestei prietenii ca vinului bun. Ai plecat spre Eternitate, discret, sã fii din nou cu Lucica...

MIRCEA ªECHER vei rãmâne mereu prietenul nostru nepreþuit. Dumnezeu sã te aibã în pazã!

Ileana Firþulescu & Anca Bãlan Bãiatul meu, ai plecat înaintea mea ºi asta este nedrept, dar Dumnezeu are planul lui. Îl rog pe bunul Dumnezeu sã aibã grijã de tine

MIRCEA ªECHER Nu te voi uita niciodatã.

Condoleanþe familiei îndoliate.

Mami Tanþa Iancu

INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, Jud. Hunedoara Telefon: 0254 211350, 0254 211351; Fax: 0254 230030 ce intenþioneazã sã solicite de la ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE” Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, aviz modificator de gospodãrire a apelor pentru: Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara Faza DTAC aferent: - Închiderea depozitului neconform Lupeni; - Închiderea depozitului neconform Aninoasa; Aceste investiþii sunt noii – (urmeazã a se realiza dupã obþinerea avizelor necesare în baza cãrora se va elibera autorizaþia de construire) .

Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului modificator de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administaþia Bazinalã de Apã Jiu, Str. N. Romanescu nr.54, Craiova, Tel. 0251 426654 Documentaþiile pot fi consultate incepând cu data de 10.06.2014

vedere pentru cã electoratul sã ºtie cum se poziþioneazã aleºii lor.

Solicitãm de asemenea tuturor politicienilor sã se abþinã de la declaraþii ce aduc atingere intereselor justiþiei.

Freedom House România Grupul pentru Dialog Social Expert Forum Centrul Român pentru Politici Europene

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014

Activitate turisticã ºi vara

P

arângul a intrat în urmã cu câþiva ani într-un amplu proces de modernizare, însã lucrãrile au stagnat din lipsa fondurilor alocate de cãtre guvern. În tot acest timp sunt asociaþii care încearcã prin forþe proprii sã promoveze acest areal.

Monika BACIU “Este o perioadã de stagnare a lucrãrilor, dar din informaþiile pe care le am se pare cã noul telescaun va prinde contur ºi atunci pârtiile care au fost amenajate la iarnã vor fi populate de schiori, aºa s-a întâmplat ºi cu

au în vedere ºi organizarea unor întâlniri în munte cu diferite persoane din mediul turistic ºi al promovãrii.

“Noi ca asociaþie avem copii pe care îi ducem în diverse

excursii ºi îi învãþãm de toate. Avem sus în Parâng un sediu care ne chinuim de 8 ani sã îl construim. Este ultima construcþie din

deschiderea pârtiei B, a fost o atracþie. Odatã ce vin turiºti atunci sunt ºi condiþii ca mai multe instituþii sã coabiteze, sã se facã curãþenie, totul sã fie pregãtit”, a declarat Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei ProParâng.

Cei de la asociaþie

Muzeul Muntelui,

Imagini vechi de jumãtate de secol ºi hãrþi realizate de mânã

D

e ceva timp, la Petroºani a fost înfiinþat Muzeul Muntelui. Cu un început timid, dar promiþãtor, aici au fost deja colectate anumite obiecte specifice muntelui. În colecþia celor de la muzeu se regãsesc schiuri vechi, sãnii, dar ºi hãrþi ale munþilor din þarã. Aceste hãrþi nu sunt de tipul celor cu care suntem obiºnuiþi astãzi, ci sunt hãrþi desenate pe caiete dupã ce mai mulþi temerari au strãbãtut crestele montane.

Monika BACIU “Foarte, foarte puþini au venit sã ne aducã obiecte.

Noi am acþionat mai mult ºi am reuºit sã colectãm mai mult cu ajutorul asociaþiilor, pentru cã persoanele particulare mai puþini au venit.

Prieteni, colegi, conoscuþi,

dar din pãcate puþini apreciazã ceea ce au. Multe obiecte vechi le considerã un fel de balast pe care tre-

societãþii, într-un anumit domeniu de activitate”, a declarat Dumitru Puºcaº, reprezentantul Muzeului Muntelui.

La sediul temporar al muzeului sunt ºi câteva diapozitive pe care se

Parâng, acest sediu va gãzdui diverse schimburi de intercluburi, de membri, excursii cu copii, cu ºcoli, deci nu va fi doar o cabanã strict a Asociaþiei ProParâng, ea aratã ca o cabanã, dar va fi foarte mult utilizatã în acest scop”, a mai spus sursa citatã.

Se doreºte ca Parângul sã devinã atractiv atât iarna cât ºi vara. Cei de la Asociaþie au în vedere organizarea unor evenimente ºi pe parcursul verii. “Prin prezenþa noastrã acolo ºi prin faptul cã încercãm sã organizãm niºte concursuri, am

care au realizat traversarea Meridionalilor.

Aceastã pasiune pentru turism îºi are state vechi în activitatea domniei sale. Din pãcate dânsul a decedat, o mare parte din munca lui în acest domeniu s-a pierdut, atât am reuºit sã recuperãm, dar considerãm totuºi cã este un succes pentru cã sunt câteva mii de fotografii realizate de

buie sã facã cumva sã scape de el ºi cel mai simplu e sã le ducã la container, ori un obiect vechi odatã pierdut nu mai poate fi regãsit niciodatã, dar toate aceste aºa-zise nimicuri fac parte din viaþa noastrã cotidianã ºi studiindu-le putem sã ne facem o

imagine mult mai complexã ºi mai bogatã despre ceea se întâmplã într-o anumitã perioadã de timp la nivelul

regãsesc poze din anii 1950. Acestea au fost salvate de la “pieire”, iar acum trebuie doar developate ºi expuse.

Reprezentanþii muezului au reuºit sã colecþioneze ºi o serie de hãrþi ale unor munþi din þarã.

“Spre norocul nostru, prietenii prietenilor noºtri, aceste filme ºi diapozitive au fost salvate din colecþia unui fotograf montan deosebit. Este vorba de domnul ªtefãnescu Ioan. În 1956 a fãcut parte din echipa clubului alpin CFR

fãcut ºi iarna ºi încercãm sã facem ºi vara, gen orientare turisticã, mini-tracking pentru tineri ºi vârtnici sã mai arate ºi latura Parângului cã poate fi accesat ºi vara ºi cã se poate face turism ºi oamenii sã se simtã bine ºi vara, nu neaparat sã fie un punct sezonier de iarnã unde dacã e zãpadã se schiazã, iar dacã nu atunci nu se poate face nimic”, a mai declarat preºedintele Asociaþiei.

Asociaþia ProParâng a fost înfiinþatã cu scopul de a contribui de dezvoltarea ºi promovarea turismului montan.

dânsul în decursul anilor.

Depinde de cei care ne vor sprijini în continuare ca sã

le putem valorifica. Este o muncã titanicã ca sã le clasifici, ca sã le aranjezi.

Un noroc al meu este cã fiecare rolã de film scrie perioada locul, unde a fost realizat, dar aceste filme trebuie valorificate, s-ar putea face niºte albume minunate”, a mai spus sursa citatã.

Reprezenatnþii acestui muzeu îi îndeamnã pe toþi cetãþenii care deþin obiecte cu specific montan ºi nu mai au nevoie de ele sã le doneze pentru a îmbogãþi astfel colecþia muzeului.