Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 607

Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Adolescenþii în festival

Expertizã criminalisticã în dosarul vitezomanului care a ucis doi oameni la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Trandafirul deºertului, expus la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Feriþi de cutremure, puºi în pericol de constructorii de ocazie >>> PAGINA A 6-A

Aqualand în proiect la Straja >>> PAGINA A 7-A

Mimarea sprijinului Vãii Jiului a venit prea târziu, trenul plecase >>> PAGINILE 8-9

Mai, o lunã plinã de comemorãri minereºti >>> PAGINA A 10-A

ªi noi suntem europeni(!?) >>> PAGINA A 11-A

Valea Jiului, închisã, pe alocuri >>> PAGINA A 12-A

Printr-un zâmbet putem schimba destine >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Expertizã criminalisticã în dosarul vitezomanului care a ucis doi oameni la Petroºani Cluj, unde va fi trimis dosarul sãptãmâna viitoare, iar procurorul Ilinca spune cã aceasta va fi fãcutã cu prioritate.

xpirã mãsura arestului la domiciliu

oar expertiza D criminalisticã efectuatã în dosar

va putea lãmuri aspectele rãmase, pânã acum, fãrã un rãspuns cert, în cazul accidentului mortal produs înainte de Paºti în Petroºani, în care doi oameni ºi-au pierdut viaþa. În dosarul penal constituit pe numele lui Norocel Mãturar, tânãrul de 21 de ani care a spulberat cu autoturismul doi oameni - despre care

s-a spus la momentul producerii accidentului cã erau fix pe trecerea de pietoni – doar o expertizã criminalisticã poate face luminã. Mãturar nu recunoaºte cã accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni ºi, mai mult decât atât, sfãtuit de apãrãtorul lui, se prevaleazã de dreptul al tãcere. Iar în acest dosar nu se mai gãseºte nici mãcar un martor, în ciuda apelului public fãcut de anchetatori. „În urma apelului nostru, nu s-a prezentat nici o per-

soanã sã dea declaraþii. Vom face o expertizã criminalisticã auto, care va stabili locul, viteza ºi modul în care s-a produs accidentul”, a declarat procurorul Dumitru Ilinca, de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Practic, se încearcã sã se stabileascã dacã cei doi pietoni au fost loviþi pe trecere, în perimetrul acesteia, ori lângã zebrã. Expertiza va fi efectuatã la Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice de la

Salvatã de la moarte

bãtrânã de 90 din Petroºani a fost salvatã în ultima clipã de o echipã de paramedici, dupã ce aceasta cãzuse în locuinþã. Rudele ºi vecinii au sunat la 112 ºi acesta a fost norocul bãtrânei. Femeie care a împlinit 90 de ani a fost pe punctul sã moarã, la Petroºani, miercuri dupã amiazã, deoarece cãzuse de ceva vreme în baie ºi nu s-a mai putut ridica. Norocul au fost rudele ºi vecinii, care, dupã ce au constatat cã bãtrâna nu a mai rãspuns la uºã sau la telefon, au alertat autoritãþile. Paramedicii

SMURD au fost primii care au ajuns la faþa locului ºi care au gãsit-o pe femeie cãzutã în casã. Ei i-au acordat primul ajutor ºi apoi au dus-o la spital, salvându-i viaþa. „Am fost anunþaþi cã o persoanã nu mai rãspunde la domiciliu. Ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj de descarcerare ºi unul SMURD ºi am deblocat uºa, apoi am constatat cã femeiea era cãzutã în baie. Echipajul de prim ajutor a trecut la manevrele de resus-

citare ºi de acordare a primului ajutului, apoi a fost transportatã la unitatea de primire urgenþe”, a spus Adrian Avram, comandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Bãtrâna a ajuns la spital ºi acolo a primit îngrijirile necesare. Deocamdatã nu se ºtie din ce cauzã a cãzut femeia, dar dupã ce a fost resuscitatã medicii s-au asigurat cã primeºte toate îngrijirile necesare. Diana MITRACHE

Codruþ Norocel Mãturar, tânãrul de 21 de ani din Petroºani, care în Joia Mare a omorât un bãrbat ºi o femeie care se angajaserã regulamentar în

traversarea strãzii prin loc marcat în apropierea Primãriei Petroºani, se aflã în arest la domiciliu. Iniþial, Judecãtoria Petroºani a dispus cercetarea lui în stare de arest preventiv, dar magistraþii de al Tribunalul Hunedoara au fost de acord ca acesta sã fie „consemnat” la domiciliu. ªi aceastã mãsurã expirã, însã, în scurt timp.

Actualitate 3 „Mãsura expirã în data de 22 mai, aºa cã sãptãmâna viitoare vom face o cerere de prelungire a mãsurii arestului la domiciliu”, a declarat procurorul Dumitru Ilinca. Acesta a precizat cã, în faþa anchetatorilor, Mãturar nu a dat nicio declaraþie, el prevalându-se de dreptul la tãcere, pe care poate sã ºi-l pãstreze pânã la rãmânerea definitivã a sentinþei instanþei de judecatã. Car men COSMAN-PREDA

Soþul ex-viceprimarului din Vulcan îl poate scãpa pe Sucilã de acuzaþia de furt

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat de P procurori cã ar fi întreþinut

relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica, ar putea scãpa de acuzaþia de furt. Magistraþii de la Petroºani i-a dat ºansa sã se împace cu pretinsa parte vãtãmatã, respectiv soþul ex-viceprimarului. Adrian Sucilã ar putea fi judecat doar pentru act sexual cu un minor, în dosarul în care este acuzat cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. Sucilã mai avea un capãt de acuzare, respectiv furt, dar aceastã acuzaþie ar putea sã cadã dacã pãrþile se împacã pânã la termenul din data de 12 mai. Magistraþiid e la Petroºani au dispus la ultimul termen de judecatã citarea

pãrþii vãtãmate Mihai Stoica, cu menþiunea „dacã înþelege sã se împace cu inculpatul Sucilã Dan Adrian pentru infracþiunea de furt”. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. În acelaºi dosar, poliþistul vulcãnean este acuzat ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul Angelei Stoica. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Trandafirul deºertului, expus la Petroºani

randafirul deºertului, o rocã rarã, este expus la Petroºani. Studenþii care urmeazã cursurile catedrei de Geologie din cadrul Universitãþii Petroºani au posibilitatea de a face teste pe mii de roci. Monika BACIU Catedra de geologie a Universitãþii din Petroºani cuprinde mii de exponate ale unor roci. Printre cele mai rare exponate se numãrã trandafirul din Sahara. Cele 1500 de exponate au fost adunate la Universitatea din Petroºani încã de acum 45 de ani. “În acest laborator se întâlnesc undeva la 1500 de minerale ºi roci, acestea sunt expuse în funcþie de clasificarea sistematicã a mineralelor, respectiv a rocilor.

Pe lângã aceste 1500 de exponate sunt ºi undeva la 1000 de eºantioane care sunt exclusiv pentru studiul studenþilor. Aceastã colecþie este din jurul anului 1969, iar regretatul profesor Ungureanu Nicolae a

exponate au ajuns la UPET prin grija studenþilor sau a oamenilor simplii care sunt pasionaþi de aceastã ramurã, iar laboratorul este printre cele mai dotate de acest gen din întreaga þarã. “Acestea au fost aduse de studenþi din practicile care au fost fãcute cu studenþii în marea majoritate a zonelor din þarã, au fost aduse ºi de anu-

mite persoane care au pasiunea pentru minerale ºi roci, au vãzut de frumoasã este colecþia ºi au dorit sã îmbunãtãþeascã

colecþia. Este foarte numeros, din punct de vedere al cantitãþii, dar nu ºtiu dacã din punct de vedere al varietãþii, dar cred cã este cel mai bine dotat laborator din þarã”, a mai spus sursa citatã. Sunt câteva exemplare rare, aici este expus trandafirul deºertului, gipsul, care este din Deºertul Sahara, sau eºantioane de cãrbune din Valea Jiului, dar ºi din alte pãrþi.

Petroºani. Unitatea de învãþãmânt superior din Petroºani urmãreºte sã susþinã eforturile ºtiinþifice ale tinerilor studenþi ºi

masteranzi, iar prin organizarea acestui simpoyion naþional le oferã posibilitatea de a-ºi valorifica realizãrile.

început aceastã colecþie din pasiunea lui pentru minerale ºi roci”, a declarat Mihaela Postolache asistent universitar Departamentul de Ingineria Mediului ºi Geologie. Multe dintre

Simpozion naþional la Universitatea Petroºani

niversitatea din Petroºani aniverseazã 57 de ani de existenþã a Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, fostã Facultatea de Electromecanicã Minierã, din cadrul instituþiei de învãþãmânt superior. Maximilian GÂNJU Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã face parte din structura Universitãþii din localitate, fiind în ordine cronologicã, cea de-a doua facultate înfiinþatã în cadrul respectivei instituþii de

învãþãmânt superior. De-a lungul anilor, în funcþie de oferta de studii, denumirea facultãþii s-a modificat de câteva ori, de la Facultatea de Electromecanicã Minierã în anul 1957, la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, în anul 2003. Facultatea a

fost înfiinþatã ca o consecinþã a creºterii numãrului de cereri de specialiºti pentru industria minierã, aflatã în plinã dezvoltare. De atunci ºi pânã în prezent, cursurile facultãþii au fost absolvite de peste 7000 de studenþi, atât din þarã cât ºi din strãinãtate. Conducerea intituþiei de învãþãmânt superior organizeazã mai multe acþiuni, printre acestea numãrându-se ºi un simpozion care se va derula în acest final de sãptãmânã, dar care va fi gãzduit de

Facultatea de ªtiinþe. Evenimentul derulat sub titulatura „Student, ªtiinþã, Societate” va reuni studenþi din toatã þara care-ºi vor susþine lucrãrile din domenii cum ar fi: matematicã – fizicã, informaticã, sociologie, finanþe, management, marketing ºi administraþie publicã ori din alte discipline care se regãsesc în portofoliul facultãþilor Universitãþii

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Adolescenþii în festival

trupe de tineri artiºti, liceeni ºi adolescenþi se întrec pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani. Sunt copii talentaþi, dornici sã urmeze o carierã în teatru, iar pentru ei are loc în aceste zile prima ediþie naþionalã a festivalului de teatru, denumit „Festivalul vostru, al adolescenþilor”. Actorii vã aºteaptã sã îi susþineþi. Diana MITRACHE Cea de a doua ediþie a festivalui naþional de teatru, denumit ”Festivalul vostru, al adolescenþilor’ ºi prima de talie naþionalã, dotatã cu premii în bani, începe vineri la ora 12,00. Atunci intrã pe scenã tineri, despre al cãror talent vom mai

vorbi cu siguranþã în anii urmãtori. De la costume la decor ºi regia, toate sunt reale ºi pe scenã pretenþiile sunt ca la un spectacol cu actori consacraþi. Festivalul va aduna aici talente naþionale, mulþi copii fiind dintre cei care , cu siguranþã, vor ajunge mari actori, în curând. Cea care a gândit acest festival, directorul teatrului de la Petroºani, Nicoleta Bolcã ne invitã sã fim cât mai mulþi în salã, pentru cã aceºti copii au nevoie de susþinere. Sunt talentaþi, conºtiincioºi ºi vor juca în

piese puse cu succes în scenã de actori consacraþi. „Vor veni trupe din toatã þara. Am lucrat puþin cu copiii, pe care îi iubesc din tot sufletul. E adevãrat cã sunt un pic cam durã. Acum o am pe „Bernarda” alãturi de mine, pentru cã este unul dintre spectacolele pe care le-am iubit ºi care a existat pe aceastã scenã ºi e mare lucru sã vezi un copil cã joacã ceea ce ai jucat tu. Sunt convinsã cã fiecare dintre ei va face performanþã ºi dacã am reuºi sã fac ceva cu ei, am reuºit sã îi învãþ sã fie niºte învingãtori”, a spus cu emoþii Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, care ne invitã la scenã. Tinerii sunt pregãtiþi, au curaj, îndrãznealã ºi vor sã demonstreze cã sunt buni, chiar dacã sunt doar la început. „Mie îmi pare foarte bine cã joc acest rol. Este un

rol complex, care mã ajutã mult, mai ales cã eu vreau sã dau la teatru. Cred cã mã va ajuta în carierã. Sunt perfecþionistã. Eu vreau mai mult ºi mai mult ºi sper sã reuºesc”, a spus Sidonia Stoica, una dintre adolescentele pe care le-am gãsit joi la repetiþiile generale pe scenã. ªi bãieþii sunt talentaþi, combinã dansul cu actoria ºi o fac bine, dar încã se mai gândesc dacã vor sã

Copiii maghiari iniþiaþi în cultura ºi istoria etnicilor

xpoziþie de desene, comemorarea lui Gheorghe Doja ºi multe alte activitãþi. Toate acestea au avut loc în cadrul Zilelor Culturii Maghiare, iar acþiunile s+au derulat la ªcoala Cor Iesu din Petroºani. Monika BACIU “În pricipiu, la ºcoala noastrã, având în vedere cã sunt Zilele Culturii Maghiare din Hunedoara încercãm ºi noi sã contribuim pe cât se poate la derularea evenimentelor. Ca evenimente, duminicã a avut loc o acþiune de Ziua Mamei pentru cã la maghiari, ziua

mamei nu corespunde cu data de 8 martie. Ieri s+a organizat o expoziþie de desen care s+a numit mineritul în ochii copiilor, iar astãzi având în vedere cã se împlinesc 500 de ani de la moartea lui Gheorghe Doja care a fost ºi al românilor, noi am încercat sã organizãm un eveniment pentru comemorarea lui”, a declarat Irma

Ghergheli, organizator. La eveniment a fost prezent ºi unul dintre consilierii locali de la Petroºani. Viorel Paºcu s+a declarat impresionat de ceea ce realizeazã cadrele didactice de la ºcoala maghiarã din Petroºani ºi chiar i+a propus primarului Tiberiu Iacob Ridzi ca Acs Eva sã fie declaratã cetãþean de

onoare al urbei. “Plãcerea e datã de munca profesorilor ºi a doamnei director Acs Eva. Ce a fãcut aici asociaþia Franciscanã Cor Iesu eu ºi la ziua maghiarilor din 15 martie am participat ºi i+am zis domnului primar cã doamna director Acs ºi toþi cei de aici meritã sã fie cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani”, a declarat consilierul local Viorel Pascu. Evenimentele dedicate Zilelor Culturii Maghiare se vor încheia în data de 10 mai.

devinã vreodatã actori adevãraþi. Acum se concentreazã pe rol ºi ne împãrtãºesc emoþiile lor ºi ne spun ce îºi doresc cel mai mult. „Sã avem cât mai mulþi spectatori. Sã vinã sã ne vadã ºi

acum, la acest festival ºi câºtigãtoarea unui premiu de la ediþia trecutã. Ea vine acum în calitate de regizor al piesei, dar ºi actriþã. „ Este frumos, dar foarte greu sã faci aceastã meserie. Însã, meritã totul. Când eºti pe scenã ºi lumea te aplaudã este extraordinar”, ne-a mãrturist, dornicã de aplauze Maria Sporea, actriþã.

sã le placã ce am pregãtit noi în acest timp în care am lucrat. Joc rolul Pepe, cel mai frumos bãiat dintr-un sat, dar încã nu m-am decis dacã vreau sã dau la teatru. Mi se pare interesant, dar e ºi foarte greu”, a adãugat ºi Alexandru Cojocaru, un alt elev venit la repetiþii. Pe scenã urcã

De aplauze ºi încurajãri au nevoie toþi tinerii, care au venit din toatã þara. Spectacolele încep vineri la ora 12,00 ºi pentru elevi, costul unui bilet este de 8 lei, în timp ce adulþii plãtesc 10 lei pentru o reprezentaþie, ori 60 de lei un abonament pe toate cele trei zile, plus festivitatea de premiere.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Dezastru natural, la Petroºani C opii evacuaþi din ºcoalã, persoane rãnite salvate cu ajutorul salvamontiºtilor de pe clãdiri ºi alte acþiuni de salvare au avut loc, joi, la Petroºani. Toate aceste proceduri au avut loc în cadrul unei simulãri de cutremur. Dupã producerea seismului de 6,2 grade pe scara Richter, toþi reprezentanþii instituþiilor abilitate s-au reunit în cadrul unei ºedinþe operative care a avut loc la Primãria din Petroºani pentru a pune la punct planul de acþiune. Simularea acestei catastrofe s-a dovedit a fi

un succes la Petroºani. “Toate etapele au fost parcurse conform planului pe care l+am avut ºi conform ordinului pe care l-am dat. Echipele de intervenþie ºi-au fãcut treaba, toatã

lumea a ºtiut ce are de fãcut. La Petroºani, din pãcate, ne-am confruntat ºi

cu situaþii reale de calamitãþi, inundaþii, scopul exerciþiului a fost acela de a vedea capacitatea de intervenþie a organismelor locale. Detaºamentul de Pompieri nu a participat

decât cu comandantul, însã ideea este de a vedea capacitatea de intervenþie a factorilor locali. Într-o situaþie realã intervin ºi cei de la pompieri cu toatã logistica pe care o au. Sunt foarte mulþumit de ceea ce s-a întâmplat astãzi aici ºi a fost un exerciþiu destul de complex cu mai multe situaþii de urgenþã ºi am dorit ca acest exerciþiu sã se facã fãrã a împiedica bunul mers al

zonei. Nu am oprit circulaþia decât pentru foarte puþin timp atunci când au venit echipele de intervenþie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. ªi coordonatorii intervenþiei s+au declarat mulþumiþi de felul în care s-au demarat acþiunile de salvare. “Eu sunt foarte mulþumit de acest exerciþiu pentru cã avem în comitetul local niºte profesioniºti. ªi în caz real am avut foarte multe cazuri când am intervenit, ºi dumnealor sunt profesioniºti atât la exerciþiu cât ºi în cazuri reale. Le mulþumesc pentru cã au participat la exerciþiu ºi dumnealor au organizat pentru cã au adus

toate echipamentele de intervenþie. Eu fac parte din centrul operaþional ºi fac rapoarte operative, dumnealor dacã îmi trasmit datele reale eu le trasmit la Inspectoratul pentru situaþii de Urgenþã a judeþului Hunedoara ºi þin legãtura cu ei ºi cu domnul primar în permanenþã. Asta e misiunea mea, dar organizez ºi coordonez ºi activitatea de protecþie civilã”, a declarat Ioan Bunea, ºeful Protecþiei Civile din Petroºani. Astfel de simulãri în caz de dezastre naturale se organizeazã din trei în trei ani. De aceastã datã, producerea unui cutremul ºi efectele sale au fost puse în aplicare la Petroºani. Monika BACIU

Feriþi de cutremure, puºi în pericol de constructorii de ocazie

n timp ce proprietarii îºi demoleazã bucatã cu bucatã apartamentele de bloc fãrã autorizaþii ºi proiecte cum cere legea, municipalitatea Petroºani trece la amendarea celor care îºi modi-

ficã locuinþele dupã cum îi taie capul. Protecþia Civilã a organizat ieri-joi o alarmare în caz de cutremur, iar pregãtirile pentru un dezastru natural vor continua, însã chiar dacã Petroºaniul nu pare a fi expus unui cutremur

major, pagube ºi pierderi de vieþi omeneºti ar putea rezulta ºi în urma unui seism mic. Totul din cauzã cã mulþi proprietari de apartamente ºiau distrus singuri rezistenþa imobilelor în care trãiesc. Inspectorii municipalitãþii au acordat mai multe sancþiu-

ni pentru modificãrile aduse locuinþelor de cãtre proprietari fãrã a avea ºi un proiect avizat în acest sens. Cei care de cele mai multe ori pun în pericol siguranþa întregului bloc nu pot fi prinºi însã în foare multe cazuri, iar din acest motiv inspectorii au mâinile legate ºi nu pot lua mãsuri împotriva lor. Anul acesta a fost acordatã o singurã amendã, unui propeitar care are

apartamentul situat la etajul 4 al unui bloc ºi care a consturit o uºã pentru a avea acces pe acoperiºul imobiliului”, a explicat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii. În prezent, în municipiul Petroºani, aproape cã nu este bloc de locuinþe în care sã nu fie cel puþin un apartament modificat de cãtre proprietar fãrã autorizarea Serviciului de Disciplinã în Construcþii din cadrul

municipalitãþii. Mai grav este cã modificãrile nu au vizat doar pereþi despãrþitori ci ºi de rezistenþã, astfel fiind pusã în pericol întreaga clãdire. Inspectori susþinân cã „este greu de descoperit ilegalitatea deoarece proprietarii nu permit intrarea în locuinþe”, iar în unele cazuri angajaþii au fost chiar agresaþi în timpul controlului. Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Aqualand în proiect la Straja

n aqualand de dimensiuni apreciabile va fi construit la Lupeni, la baza de agrement de la telegondola ce duce în Straja. Ideea este un parteneriat între autoritãþile locale ºi cele judeþene ºi are scopul de a încuraja turiºtii sã vinã pe toatã perioada anului la munte. Planul de bazã, imaginile ºi proiectul tehnic de execuþie al viitorului aqualand la Lupeni a fost prezentat joi la primãria din localitate. De faþã au fost proiectanþii, dar ºi autoritãþile locale ºi judeþene, care au vorbit

despre misiunea pe care o au. Asta pentru cã o astfel de investiþie va atrage turiºtii în numãr mare, dornici de spa, înot ºi salinã sau saunã, la poalele munþilor Straja. Proiectul cuprinde ºi un hotel ce va fi amplasat la baza de plecare a telegondolei, iar fondurile vor veni de la Uniunea Europeanã, pe proiecte ce intrã pe finanþare în aceastã toamnã ºi cu contribuþie de la Consiliul Judeþean Hunedoara. „Proiectul e prea serios ºi prea multã muncã se depune la el ºi atunci cred cã va fi un succes pentru beneficiari. Tragem foarte tare ºi l-am anunþat de acum, iar pânã în toamnã dorim sã avem

inclusiv proiectarea finalizatã, ca sã putem sã îl punem imediat ce apar axele de finanþare pe fondurile europene. Nu cã se pune problema primul venit, primul servit. Aici se pune problema cât de bine ºi cât de perfect este acest proiect, aºa încât europenii sã aloce fonduri pentru aºa ceva”, a spus Ioan Mircea Moloþ, preºedintele CJ Hunedoara, care a estimat cã, cel mai târziu, vom avea acces în acest centru în 2020. Proiectul este într-o directã legãturã cu staþiunea de iarnã din Straja ºi va aduce un plus staþiunii, singura acreditatã din Valea Jiului. „O parte din investiþii au fost demarate ºi mã refer la pârtiile de schi. O altã parte, încercãm sã le demarãm noi, prin construcþia acestui aqualand ºi prin faptul cã am demarat un studiu de fezabilitate de dezvoltare al staþiunii Straja. ªi vrem sã o aducem la stadiul de staþiune de interes turistic naþional. Fãrã a face aceste lucruri, turismul e unul care devine de niºã ºi

nici numãrul de turiºti nu este cel pe care ni-l dorim, aºa încât turismul sã devinã o industrie în Valea Jiului ºi sã aduncã venituri populaþiei, în compensarea scãderii activitãþii din minerit”, a adãugat ºi Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Pentru autoritãþile locale va fi un plus de valoare dat oraºului ºi o bilã albã în turism, iar primarul recunoaºte cã aceasta este singura ºansã. „Suntem obligaþi sã facem proiecte, fiindcã numai pe proiecte ne putem dezvolta. Când spun cã suntem obligaþi spun cã de mult timp am gândit astfel de proiecte. Eu zic cã impactul turistic va fi foarte mare, fiindcã vom avea turiºti atât pe timp de iarnã, cât ºi pe timp de varã

la fel de mulþi”, a conchis Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Aqualandul va avea o piscinã de 99 metri pãtraþi, alte douã mai mici, câteva jacuzii, o piscinã cu valuri, salinã ºi un hotel pentru turiºti. Locul va fi amenajat ºi cu parcare ºi, atât vara, cât ºi iarna, ar putea fi un punct de atracþie pentru petrecerea timpului liber. Diana MITRACHE

Giratoriul care încurcã

Edilii din Vulcan s-au gândit sã încropeascã un sens giratoiru la intrarea în localitate, sens giratoriu care, pe lângã faptul cã este fãcut din câteva „balize” folosite de drumari pentru a închide circulaþia când fac lucrãri, încurcã circulaþia în loc sã o descurce. Motivul amenajãrii acestui sens provizoriu, explicã edilii Vulcanului, ar fi numãrul mare de accidente rutiere în zonã pentru cã ºoferii nu ºtiu cine are prioritate. Perfect valabilã explicaþia edililor dacã ºoferul ºi-a luat permisul la Piteºti, dar eronatã total dacã ne raportãm la indicatoarele rutiere care obligã la „cedeazã trecerea” ºi care au aceiaºi însemnãtate peste tot, inclusiv în Vulcan. Improvizaþia edililor din Vulcan, în mod sigur nu va duce la micºorarea numãrului de accidente rutiere la intersecþia dintre ºoºeaua de centurã ºi bulevard, ba chiar ar putea provoca unele ºi mai grave. Nu doar cã ºoferii de pe bulevard care vor sã intre în DN 66 A spre Aninoasa merg în „orb” la intersecþie dar li s-a tãiat ºi din micuþul scuar ce le permitea inainte de apariþia „gratoriului” sã se asigure dacã vine cineva din stânga ºi sã opreascã la timp pentru a ceda trecerea. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Mimarea sprijinului Vãii Jiului a venit prea târziu, trenul plecase

n fost consilier judeþean, Francisc Gerschner, pare un ”luptãtor singuratic” în schimbarea statutului vastelor zone rurale din localitãþile Vãii Jiului – trei municipii ºi trei oraºe.Consiliul Judeþean a rãspuns propunerii primarului Tiberiu Iacob Ridzi ºi a acceptat sã semneze un act cu primarii din Vale pentru ca aceste zone rurale sã fie introduse în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014-2020. Doar cã acest demers s-a fãcut în 15 aprilie, cu o lunã dupã ce ”trenul plecase” – 21 martie, când Programul cu pricina a fost trimis Comisiei Europene. Mai mult, vicepreºedintele CJH nici nu crede în acest demers, deºi l-a semnat: ”Nimic din ce înseamnã zonã urbanã nu se încadreazã pe fondul de dezvoltare ruralã deºi jumãtare din Valea Jiului este în aceste zone”. Localitãþile Vãii Jiului, trei municipii ºi trei oraºe, sunt mai mult de jumãtate de fapt zone rurale. Fiecare dintre aceste localitãþi are ample zone în care comunitãþi importante se întind pe dealuri, printre munþi, oameni care se ocupã cu creºterea animalelor ºi cultivarea pãmântului, unde drumurile sunt uliþe de sat, locuri unde existã câte o bisericã, un punct alimentar, iar ºcolile nu existã, drept pentru care copiii parcurg kilometri întregi pentru a ajunge la ºcolile oraºelor de care aparþin. Petrila este un oraº mare datoritã satelor – Cimpa, Jieþ, Taia, Rãscoala, Popi, Tirici,

Birãoni etc., sate cu tradiþii specifice, dar sunt considerate zone urbane care plãtesc taxe ºi impozite, pe zone, aferente unui oraº. Petroºaniul, la fel, cu sate ce se întind pe kilometri buni cum sunt Dâlja Mare ºi Dâlja Micã, apoi zonele Coasta, Peºtera, Sãlãtruc, Maleia, Slãtinioara etc., toate fac parte din municipiu ºi trebuie sã contribuie la bugetul local la acest nivel. La fel, au sate întregi ºi Lupeniul, Vulcanul,

Aninoasa fosta comunã, care a luptat sã-ºi ia pãlãria de oraº ºi acum are mari probleme. Uricaniul are cea mai mare suprafaþã din þarã, 26.000 de ha, pentru cã dealurile ºi munþii locuiþi de uricãneni se întind pânã hãt, departe, pânã la graniþa cu judeþul vecin. Aceºti locuitori aparþinãtori ai municipiilor ºi oraºelor sunt stopate în dezvoltare pentru cã primãriile nu-ºi permit sã facã prea multe pentru dezvoltarea lor. Programele guvernamentale ºi europene se aplicã numai pe situaþii clare – ori eºti orãºean, ori eºti sãtean. Mixul care existã în Valea Jiului nu este stipulat în nici o lege cu claritate. Au existat ordine ale miniºtrilor, pe perioade determinate, existã legi care spun clar – cofinanþare de la bugetul de stat dar numai în zone rurale. Ca urmare un ”luptãtor singuratic” se zbate sã obþinã printr-un ordin, printr-o hotãrâre de guvern, sau orice altceva care poate introduce aceste zone în într-o formã legalã de existenþã, exact aºa cum sunt – rurale sau periurbate cu acte-n regulã. De prin luna ianuarie-februarie a acestui an, fostul consilier judeþean Francisc Gerschner, din Petroºani, face adrese, inclusiv cãtre Consiliul Local ºi Primãria Petroºani. ”Stimaþi aleºi ! În numele mai multor locuitori ai Municipiului Petroºani, vã supun atenþiei ºi în acelaþi timp vã propun spre apro-

bare urmãtorul proiect de hotarare : - declararea zonelor Peºtera, Maleia, Coasta, Slãtinioara, Sãlãtruc, Saºa, Dâlja Mare, Dâlja Mica zone rurale sau periurbane ale Municipiului Petrosani. Acest proiect este necesar, având în vedere condiþiile rurale în care trãiesc locuitorii acestor zone, care plãtesc impozite dar nu beneficiazã de avantajele celor din zona urbanã”. Ministerul Agriculturii ºi Dezlotãrii Rurale, cãruia i s-a adresat Francisc Gerschner, rãspunde amplu cu explicaþii pe legi ºi programe ce însemnã rural ºi ce programe sunt aplicabile, dar finalul este descurajator, dar ºi pe lângã subiect, pentru cã una a cerut fostul consilier local ºi alta i se rãspunde. ”În consecinþã ele nu sunt aplicabile pentru Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã”, scrie directorul general din cadrul Ministerului, Mihai Herciu, în data de 1 aprilie 2014. Gerschner a apelat ºi la Prefectul de Hunedoara, dar ºi aces-

tã instituþie îi explicã prin adresa din 5 mai 2014, ce ºi cum stau lucrurile ºi cum funcþioneazã sistemul. Dar îi mai spune un lucru, care ne-a pus pe gânduri: ”Totodatã vã informãm cã Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a transmis în data de 21 martie 2014 prima variant a Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014-2020 cãtre serviciile specializate ale Comisiei Europene…”, se spune în rãspunsul Prefecturii. De ce ne-a atras atenþia aceastã datã de 21 martie de depunere la Comisia Europeanã a Programului cu pricina? Pentru cã la Petroºani, Consiliul Judeþean, prin vicepreºedintele Tiberiu Balint, s-a arãtat deschis în aceastã situaþie exis-

enþa introducerea acestor zone periurbane în programul de finanþare pentru 2014-2020. Îi invit pe toþi primarii din Valea Jiului sã ni se alãture nouã, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi primarului municipiului Petroºani”- declara Tiberiu Balint prin 9-10 aprilie 2014.

tent în Valea Jiului, dar cu o lunã mai târziu ºi fãrã rezolvare, conform directorului general din MADR, care o spune în rãspunsul dat lui Gerschner. ”Împreunã cu primarul Petroºaniului,

Tiberiu Iacob Ridzi, marþea viitoare (15 aprilie 2014 – n.n.), la Primãria Petroºani vom semna un document adresat Ministerului Fondurilor Europene ºi tuturor factorilor de decizie care pot influ-

Demersul pare a fi mult întârziat ºi probabil fãrã nici un efect, decât acela electoral de genul ”cât ne zbatem noi pentru Vale, dar alþii nu vor”, doar cã în conformitate cu adresele trimise de ministere, acel program naþional de finanþare a zonelor periurbane fusese trimis din luna martie la specialiºtii Comisiei Europene, iar iniþiativa ºi documentul introducerii ºi zonelor

din Valea Jiuli a fost semnat în 15 aprilie. Adicã cu o lunã mai târziu dupã ce ”trenul plecase”. Oricum vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint ºtia cã nu asta este rezolvarea: ”Nimic din ce înseamnã zonã urbanã nu se încadreazã pe fondul de dezvoltare ruralã deºi jumãtare din Valea Jiului este în aceste zone”, dar a fãcut acel demers, ca sã fie. Forma finalã a Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014-2020 va cuprinde doar corecturile cerute de specialiºti europeni. Poate mai existã minuni, cã la ce altceva sã te aºtepþi! Ileana FIRÞULESCU

A „uitat” sã aloce bani

Guvernul blocheazã trei proiecte europene derulate de AJOFM Hunedoara

rei proiecte extrem de importante derulate de Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara cu finanþare europeanã sunt puse în pericol din cauzã cã Executivul nu ºi-a respectat obligaþiile financiare asumate. Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã deruleazã, prin POSDRU, trei proiecte extrem de importante, în valoare de aproape 6 milioane de euro. În plus, de desfãºurarea acestora în bune condiþii depind 205 persoane, angajate pentru implementarea lor. Este vorba despre proiectele „Acces direct în servicii publice de ocupare”, „Observatorul pieþei muncii” ºi „Bursa locurilor de muncã on – line”. Ppotrivit legislaþiei europene, pentru acest tip de proiecte derulate prin programul operaþional de dezvoltare a resurselor umane, cofinanþarea trebuie sã vinã de la Guvern, numai cã în cazul celor trei proiecte derulate de AJOFM Hunedoara se

înregistreazã întârzieri majore în asigurarea finanþãrii naþionale. Iar restul problemelor vin pe principiul bulgãrelui de zãpadã. „În cazul celor trei proiecte se înregistreazã întârzieri majore în asigurarea finanþãrii naþionale ºi existã întârzieri în procesarea cererilor de rambursare, fiind grav afectat procesul de derulare a proiectelor”, atrage atenþia deputatul hunedorean Bogdan Þîmpãu. Acesta spune cã, în cazul proiectului „Acces direct în servicii publice de ocupare”, neasigurarea finanþãrii de 25% prin ANOFM, a dus la blocarea acestuia. În cazul proiectului „Observatorul pieþei muncii” – spune deputatul hunedorean – se înregistreazã întârzieri de 3 luni din cauza procesãrii cu întârziere a Clauzei de

Suspensivitate, iar partea de cofinanþare lipseºte pentru acest an. Situaþia este similarã ºi în cazul celui de-al treilea proiect derulat de AJOFM Hunedoara, respectiv „Bursa locurilor de muncã on – line”, acesta fiind întârziat cu douã luni ºi jumãtate ºi tot fãrã finanþare pentru 2014. Statul nu ºi-a onorat, practic, angajamentele de platã stabilite cu UE ºi a dus la apariþia unui blocaj major în derularea acestor programe. ªi, sã nu uitãm, România a avut suspendat programul operaþional de dezvoltare a resurselor umane de cãtre Comisia Europeanã, ca urmare a neregulilor constatate în implementarea lor ºi a suspiciunilor de fraudã, deblocarea programelor venind în 2012, ca urmare a eforturilor considerabile fãcute de autoritãþi în vedere remedierii neregulilor. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Mimarea sprijinului Vãii Jiului a venit prea târziu, trenul plecase

tent în Valea Jiului, dar cu o lunã mai târziu ºi fãrã rezolvare, conform directorului general din MADR, care o spune în rãspunsul dat lui Gerschner. ”Împreunã cu primarul Petroºaniului,

A „uitat” sã aloce bani

Guvernul blocheazã trei proiecte europene derulate de AJOFM Hunedoara

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Mai, o lunã plinã de comemorãri minereºti

n aceastã lunã se împlinesc 17 ani de la înregistrarea tragicului accident colectiv de muncã din 19 mai 1997, de la E.M. Dâlja, în urma cãruia au fost îndoliate 7 familii din municipiul Petroºani. În urmã cu aproape douã decenii, în abatajul cu front scurt nr. 2311, stratul 3, blocul II, în urma unei puternice explozii de metan, au fost accidentaþi 12 mineri, 7 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Mircea NISTOR

În urma cercetãrilor efectuate la acea vreme de cãtre specialiºtii din cadrul CNH, Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi INSEMEX Petroºani, au fost stabilite drept cauze ale deflagraþiei ucigãtoare: nerespectarea prevederilor Prescripþiei Tehnice

aniversare a tragicului eveniment din subteran, fosta exploatare minierã a fost „terraformatã”, dupã cum le place sã spunã actualii guvernanþi. Adicã a fost, mai pe româneºte spus, lichidatã. Tot între timp, pânã ºi plãcile de marmurã pe care erau inscripþionate numele minerilor care s-au

privind modul de efectuare a operaþiei de împuºcare, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi defecþiuni în aeraj. Între timp, Mina Dâlja a fost închisã, personalul a fost împãrþit pe la celelalte unitãþi miniere din Valea Jiului, iar în prezent, când se apropie trista

În acest an, la CEH

3 milioane de euro pentru retehnologizare

rei milioane de euro a cuprins Complexul Energetic Hunedoara în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe acest an pentru lucrãri de investiþii. Monika BACIU Deºi entitatea energeticã încã nu are aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul în curs, reprezentanþii Departamentului pentru Energie spun cã pentru acest an sunt alocate 3 milioane de euro din totalul de 56 de milioane de euro afarenþi retehnologizãrii minelor viabile de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. “În ceea ce priveºte retehnologizarea

minelor, evaluãrile actuale fãcute de specialiºtii Complexului Energetic Hunedoara au condus la un necear estimativ de 56 de milioane de euro, investiþii pentru retehnologizarea ºi optimizarea activitãþii de minerit, care se vor realiza în sistem credit furnizor, din care 3 milioane de euro sunt prevãzuþi în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014. totodatã, conform infomaþiilor primite de la societate, a fost demaratã

procedura de negociere cu publicare prealabilã a unui anunþ de participare pentru achiziþionarea unui contract de furnizare de echipamente tehnologice miniere ºi anume, complexe mecanizate, combine de înaintare în steril ºi în cãrbune, transportoare, monorail, pompe, trolii, perforatoare”, se aratã într+un rãspuns oferit de ministrul delegat pe probleme de energie Rãzvan Nicolescu. Polonezii de la Kopex sunt cei care s+au calificat la procedura de furnizare a echipamentelor miniere de la CEH. Procedura este încã în desfãºurare.

jertfit în lupta pentru cât mai mult cãrbune, de pe monumentul dedicat acestora, au dispãrut una câte una, fiind furate. În cursul sãptãmânii viitoare, mai exact în ziua de 16 mai, se vor împlini 13 ani de la un alt tragic accident colectiv de muncã înregistrat în minele din Valea Jiului. Datoritã „aplicãrii unei metode cadru de exploatare neadecvatã condiþiilor câmpului

de abataj, nerespectãrii prevederilor Prescripþiei Tehnice privind prevenirea ºi combaterea incendiilor ºi focurilor endogene, precum ºi altor cauze organizatorice”, în abatajul SCRI nr. 3, stratul 3, blocul VI, în urmã cu 13 ani a avut loc o explozie de gaze combustibile, în urma cãreia au fost accidentaþi 14 mineri, 10 dintre aceºtia pierzânduºi viaþa. Acest accident de muncã a avut drept urmare renunþarea la

exploatarea cãrbunelui prin metoda SCRI. Pe de altã parte, în data de 22 mai se vor împlini 10 ani de la producerea unui alt accident colectiv de muncã înregistrat, de aceastã datã, la E.M. Uricani. Aici, în anul 2004, în urma altei explozii, în abatajul cu banc de cãrbune subminat, panoul 5, stratul 3, blocul III N, orizontul 300, 4 mineri au fost accidentaþi grav, 2 dintre aceºtia decedând în urma rãnilor suferite.

Bugetul Complexului Energetic Hunedoara aºteaptã avizul de la Ministerul Finanþelor

omplexul Energetic Hunedoara nu are încã un buget de venituri ºi cheltuieli pentru acest an din cauzã cã documentul nu a primit încã avizul Ministerului Finanþelor. Oricum, este un buget calculat pe pierderi, spun ministeriabilii. Carmen COSMAN - PREDA Oficialii Ministerului Economiei susþin cã bugetul de venituri ºi Cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara este finalizat, dar aºteaptã avizele de la Ministerul Finanþelor. Mai mult, trebuie aprobat de cãtre Guvern ºi un memorandum privind creºterea cheltuielilor de naturã salarialã, ca urmare a fuziunii dintre termocentralele Mintia ºi Paroºeni cu Societatea Naþionalã a Huilei. „Bugetul de veni-

turi ºi cheltuieli se aflã în curs de avizare la Ministerul Finanþelor Publice, însoþit de un Memorandum în vederea aprobãrii de cãtre Guvern a extinderii cheltuielilor de naturã salarialã ca urmare a fuziunii cu Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, precum ºi pentru acceptarea unui buget realizat în condiþii de pierdere pentru anul 2014, având în vedere problemele deosebite cu care se confruntã în aceastã perioadã Societatea Complexul Energetic Hunedoara”, a declarat Rãzvan Nicolescu, ministru

delegat pentru Energie. Complexului Energetic Hunedoara este o companie energeticã din România, înfiinþatã în septembrie 2012 prin fuziunea dintre Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. La finalul lunii februarie 2013, compania a fuzionat cu Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, structurã desprinsã la sfârºitul anului 2012 din Compania Naþionalã a Huilei. CEH a plecat cu patru din cele ºapte mine ale CNH, respectiv Livezeni, Lonea, Vulcan ºi Lupeni. Complexul Energetic Hunedoara asigurã circa 5% din producþia de energie a României ºi este o structurã cu circa 7.000 de angajaþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

n urmã cu vreo trei decenii, tovarãºul Nicolae Ceauºescu îi îndemna pe români sã mai strângã cureaua, de parcã nu era destul de strâmtã ºi ajunsã la ultima gaurã! În parantezã fie spus, de fapt, a fost nevoie sã se mai execute alte câteva gãoaze... Deh, trebuiau achitate oareºce datorii externe în valoare de vreo 10 miliarde de dolari, cã euroiul încã nu se nãscuse. Dupã 30 de ani, domnii Traian Bãsescu, Victor Ponta ºi Crin Antonescu îi cheamã pe aceiaºi români la luptã cu obezitatea, adicã sã-l dea jos din cârca economiei pe omuloiul grãsuþ care s-a urcat peste omuleþul slãbuþ. Mde, trebuie sã fie achitate alte datorii, de aceastã datã de vreo 10 ori mai mari decât cele din ultimul deceniu al comunismului,

dar acum, în euro. Ca ºi în trecut, ºi în prezent, cel care va trebui sã-ºi întoarcã buzunarele pe dos va fi tot Poporul Român, adicã muncitorii, ºomerii ºi pensionarii. Ceilalþi, care ne-au împovãrat de datorii ºi care sunt urmaºii marilor ºtabi ai sucombatului PCR, vor privi din nou cu detaºare noul efort financiar. Apropo, în parantezã fie spus, potrivit unor

ªi noi suntem europeni(!?)

recente statistici, România se situeazã printre primele þãri într-un clasament al celor mai graºi europeni. Adicã, din patru români, unul este obez. Deci, o reducere a greutãþii este total indicatã, pentru a nu mai exista probleme cu grãsimile... Bineînþeles, în ceea ce-l priveºte pe contribuabilul de rând care trebuie secat de surplus, inclusiv monetar...

argare ºi greºeli (de exprimare)

Actualii guvernaþi se întrec în greºeli de exprimare, de imagine sau de lipsã de viziune politicã internaþionalã actualã. Aici este vorba despre toþi cei 3 amintiþi anterior. Campion, însã, la acest capitol este actualul premier care a dat cu bâlta în baltã de cele mai multe ori. Dupã ce a strãbãtut (alãturi de un alt coleg de partid ºi guvern) o baltã stradalã adâncã de doar câþiva milimetri (împinºi de jandarmi) V.V. Ponta a fãcut una (nouã) latã. Aflat prin Oltenia, premierul a spus (printre altele) cã „se pare cã ne paºte un rãzboi”. În principiu, aºa ceva nu se face, mai exact nu se spune pentru cã ar putea apãrea unele probleme, inclusiv internaþionale. În plus, fostul comandant de detaºament de pioneri a mai spus cã partea

bunã a unui (eventual) conflict militar ar fi cã fabrica de avioane din Craiova ar avea comenzi ºi, deci, muncitorii ar avea de lucru. Nici aºa ceva nu se face ºi nu se spune, cu atât mai mult cu cât este un „om de stat” de „prima mânã”. ªi cu atât mai mult cu cât, se pare, cã va fi viitorul preºedinte al României. În acelaºi timp, preºedintele (actual) face reclamã unei anumite formaþiuni politice iar unul dintre contracandidaþii la „preºedinþie” este huiduit cu ocazia deplasãrii prin judeþul Hunedoara, de chiar membrii partidului al cãrui lider este.

mãrunte evenimente de sorginte UE. În Valea Jiului cel puþin, în data de 9 mai a fost uitatã cu desãvârºire ziua în care România ºi-a dobândit independenþa, fiind în schimb celebratã „Ziua Europei”. Astfel, o zi importantã pentru poporul „europenesc” român a fost pusã la

României, deschizând drumul spre recunoaºterea internaþionalã a dreptului naþiunii române de a-ºi decide singurã soarta. Armata românã a intrat în rãzboi în primãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviþa, Opanez, Smârdan ºi Vidin. Câºtigarea Independenþei avea sã reprezinte un prim pas spre înfãptuirea Marii Uniri din anul 1918. Asta, pentru cei care nu ºtiu sau au uitat ce reprezintã Ziua de 9 mai pentru români...

n alt 9 mai, dar sovietic

ªi pentru cã tot am pomenit ziua de 9 mai nu trebuie uitat faptul cã la aceastã datã

„Z

iua Independenþei ”, cãlcatã în picioare de „Ziua Europei” Pe de altã parte, în acest timp, românii au ajuns cei mai europeni dintre europeni. De dragul noii structuri europene din care face parte de vreo cîþiva ani ºi þara noastrã, istoria româneascã a fost datã deoparte, fiind celebrate în schimb pânã ºi cele mai

colþ ºi uitatã, în timp ce ziua „malaxorului” de populaþii nu s-a uitat a fi marcatã.

propo, remember

La 9 mai 1877 Adunarea Deputaþilor a proclamat Independenþa de stat a

poporul sovietic comunist ºi „eliberator” celebra momentul înfrângerii fascismului „înrobitor”. Marea sãrbãtoare va fi marcatã ºi în acest an, la Moscova, unde au fost invitaþi toþi cei care au pus umãrul la „dezrobire”. Mai puþin românii, cei care au scurtat cel de-al II-lea Rãzboi Mondial cu vreo 6 luni de zile ºi care au avut numai de pierdut dupã ce „fratele cel mare de la rãsãrit” a trecut „puþin” cu ºenilele tancurilor Armatei Roºii peste noi... Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Valea Jiului, închisã, pe alocuri D

in cauza alunecãrilor de teren, drumul care face legãtura dintre Petroºani ºi Voineasa a fost închis pe o porþiune de câteva sute de metri. Circulaþia rutierã este însã posibilã pe un drum neasfaltat ºi paralel cu acesta. Zilele trecute, reprezentanþii Secþiei de Drumuri Naþionale din Târgu Jiu au ajuns în zonã pentru a evalua situaþia. “Mãsurile de siguranþã necesare au fost luate încã din prima zi în care au apãrut alunecãrile de teren pentru cã exista un pericol foarte mare în ceea ce privea siguranþa participanþilor la traficul rutier. Alunecãrile au fost mari, existã cratere ºi sub ºosea, datorate scurgerilor de ape. S-a trecut la identificarea unei variante ocolitoare ºi aceasta a fost gãsitã, fiind vorba despre un drum din localitatea Jieþ, utilizat de cei care locuiesc în zonã. Deci, drumul din

Petroºani spre Voineasa, pe la Jieþ, nu este chiar blocat. În acest timp, cei care vin de la Voineasa pot intra în Valea Jiului prin Petrila, de unde pot ajunge la DN 66. Miercuri a venit la Jieþ ºi proiectantul care se ocupã cu moderni-

zarea acestui drum pentru a evalua situaþia existentã. Trebuie construit un drum la care sã nu mai avem surprize, de genul alunecãrilor de teren, ºi la care sã nu mai fim nevoiþi sã intervenim ulterior”, a declarat Ion Tudor, ºef

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014 mult decât necesare. Totuºi, se poate circula ºi în prezent pe acesta, ce-i drept cu unele restricþii. Noi nu suntem indiferenþi în ceea ce priveºte Valea Jiului ºi, cel mai important, este important faptul cã primarii de aici s-au arãtat mereu interesaþi de drumurile din zonã. Suntem nevoiþi sã facem acum un efort ºi sã suportãm un anumit discomfort dar, pe viitor, ºoferii vor putea circula liniºtiþi pentru cã voar avea asiguratã siguranþa în trafic”, a

mai spus Ion Tudor. Reprezentanþii Secþiei de Drumuri Naþionale din Târgu Jiu nu au putut estima perioada pe care se vor întinde lucrãrile de reparaþie a ºoselei ce leagã Petroºaniul de Voineasa. Potrivit unor declaraþii neoficiale, deteriorarea ºoselei a survenit în urma ploilor dar ºi a circulaþiei intense a maºinilor care transportã lemn pe aceastã rutã ºi care sunt supraîncãrcate. Mir cea NISTOR

Secþia de Drumuri Naþionale Târgu Jiu. Pânã una alta, Valea Jiului pare a se transforma într-o zonã tot mai închisã traficului rutier. Asta, datoritã alunecãrilor de teren de la Jieþ sau efetuãrii lucrãrilor de reparare a ºoselei de pe Defileu. “Drumul de pe Defileu trebuia închis pentru cã reparaþiile erau mai

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

151 de ani de Crucea Roºie în România

La Petroºani, aniversarea a avut loc prin simularea unui dezastru

rucea Roºie ºi+a aniversat existenþa simulând un dezastru natural. În data de 8 mai se celebreazã Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii ºi a Semilunei Roºii, iar voluntarii de la Petroºani au marcat aceastã zi printr+o simulare a unui dezastru natural. Monika BACIU “Astãzi (joi-n.r.) este Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii ºi a Semilunii Roºii. Tocmai aceastã coicidenþã sã facem aceastã demonstraþie pentru cã trebuie sã ºtim cã societatea naþionalã de Cruce Roºie ºi Semilunã Roºie este singura organizaþie nonguvernamentalã care este inclusã în planul naþional de acordare a primului ajutor în caz de dezastre. Noi ne pregãtim întotdeauna pentru a fi gata sã intervenim în situaþii critice, facem instruirea grupelor de intervenþie ºi este foarte

cunoscut faptul cã conteazã foarte mult sã ºtii sã acorzi primul ajutor pentru cã primul ajutor imediat dupã un incident poate sã salveze o viaþã”, a declarat Felicia Necºa, preºedinte Filiala de Cruce Roºie Petroºani. Filiala de Crucea

Roºie de la Petroºani numãrã mai mulþi voluntari, dar mereu este nevoie de tineri care sã fie prezenþi atunci când semenii lor au nevoie de ajutor. “Vin tinerii, dar e o periodicitate pentru cã sunt elevi, studenþi, iar fiecare dupã ce îºi terminã cursurile pleacã sau se încadreazã în câmpul muncii ºi atunci noi trebuie sã reluãm aceastã activitate, dar spre norocul nostru sunt foarte mulþi care doresc sã intre în rândul grupei de tineret ºi din dânºii îi

selectãm pe cei care sunt dornici sã facã parte din grupa de intervenþii pentru cã trebuie multã seriozitate ºi dãruire ca sã poþi salva viaþa unui om”, a mai spus sursa citatã. Voluntarii de la Crucea Roºie au fost mereu acolo unde cineva a avut nevoie de ei. “De fiecare datã noi ne+am adus aportul în mod corespunzãtor ºi asta s+a dovedit când au fost calamitãþile, inundaþiile din Petroºani, când noaptea i+am trezit pe toþi de la grupa de intervenþie ºi am acþionat ajutând populaþia din Colonie unde a pãtruns apa mult mai mult decât în alte zone, dar ºi în Aeroport”, a mai spus Felicia Necºa.

Pe 8 mai este aniversarea lui Henry Dunant, primul laureat al Premiului Nobel pentru pace. Henry Dunant a fost cel care a fondat Comitetul international al asoci-

atiilor de ajutorare pentru ingrijirea ranitilor in 1862. Ulterior numele acestui comitet s-a schimbat, devenind Comitetul international al Crucii Rosii.

14 Program & Horoscop

10:30 Vacanþã plãcutã, domnule Preºedinte! 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Alegeri europarlamentare 2014 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

T3ch in 3 (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Frumoasa criminalã Click!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Captivi în iad 22:30 Pionul otrãvit

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Destin la indigo (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Spânzurãtoarea

21 martie *** 20 aprilie Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o excursie împreunã cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi mult pe gânduri. Oricum, ar fi bine sã faceþi ceva pentru relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi astãzi de afaceri, pentru cã s-ar putea sã vã loviþi de lipsa de corectitudine a partenerilor.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

10:45 Cununa de lacrimi (r) 11:45 Santa Diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Spune-mi cã eºti a mea 22:00 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi o mare putere de convingere ºi relaþiile cu cei din jur sunt excelente. Puteþi sã negociaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale. Aveþi rãbdare ºi nu încercaþi sã obþineþi câºtiguri imediate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Cei din jur vã apreciazã seriozitatea ºi vã cer sfatul. Este o zi bunã pentru a lega noi prietenii. Ar fi bine sã profitaþi de aceastã perioadã, în care aveþi un randament deosebit. Nu neglijaþi persoana iubitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Campionii Digi Sport 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Universitatea Cluj - Steaua 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Universitatea Cluj - Steaua 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 Judo ziua 1: F: -48kg, -52kg, -57kg M: -60kg, -66kg 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal F.: Corona Braºov - Univ. Jolidon Cluj 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin ºi vã înþelegeþi foarte bine cu familia. Sunteþi bine dispus ºi comunicaþi cu mare uºurinþã. Puteþi rezolva chiar probleme ale celor din jur. Nu neglijaþi sfaturile unei femei. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþi o problemã de familie. Sunteþi entuziast ºi doriþi sã începeþi o lucrare planificatã mai demult. Dacã întâmpinaþi dificultãþi, apelaþi la o persoanã mai în vârstã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Recunoaºteþi cã vã preocupã excesiv propria persoanã! Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Ar fi bine sã amânaþi activitãþile importante pentru altã datã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Conjunctura este favorabilã activitãþilor intelectuale. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi. Cei din jur - ºi în special o persoanã de sex opus - nu pot sã nu vã remarce farmecul.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus, graþie unor idei originale. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã, dar cu mãsurã. Nu neglijaþi odihna!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, care vã apropie mai mult de persoana iubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã dispusã sã vã dea sfaturi pentru afaceri. Aveþi grijã sã nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este posibil ca persoana iubitã sã vã facã un cadou deosebit, cu care vã impresioneazã. Dupãamiazã trebuie sã luaþi o decizie importantã în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Ascultaþivã intuiþia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Munca din ultima perioadã începe sã îºi arate roadele. Aveþi satisfacþii pe plan social ºi financiar. Vã puteþi asigura succesul în continuare prin rigurozitatea ºi seriozitate.

21 februarie *** 20 martie Sunt favorizate relaþiile cu prietenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vã întâlniþi cu o persoanã pe care o apreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzut de multã vreme. Puteþi sã rezolvaþi probleme familiale îndelung amânate.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Românii cheltuie cei mai mulþi bani pe carne

rodusele întîlnite cel mai des în coºul de cumpãrãturi al romanilor sînt pîinea, legumele ºi fructele, dupã cum aratã un studiu publicat miercuri pe un site de specialitate. Adriana PAVEL Însã cei mai mulþi bani atunci cînd vine vorba de alimentaþie, românii îi cheltuie pe carne. Conform studiului, la o ieºire la cumpãrãturi, 27% din bugetul de mîncare se duce pe acest produs.. Pe locul 2 în topul cheltuielilor se afla legumele. 20% din banii pe care îi dãm anual pe mîncare se duc pe roºii, castraveþi, morcovi sau cartofi. Asta ºi pentru cã gospodinele nu concep mîncarea gãtitã fãrã legume proaspete ori o fripturã fãrã o salatã lîngã ea. Pe mezeluri, romanii cheltuiesc 16% din banii alocaþi umplerii frigiderului. Cele mai cumpãrate sînt salamul, parizerul ºi cîrnaþii. Portivit unui studiu realizat de GFK,

pîinea, legumele ºi fructele rãmîn în fruntea listei de alimente. Pentru tot ce este proaspãt în cãmara noastrã se duc alþi 38% din banii anuali daþi pe mîncare. Asta pentru cã am regãsit gustul alimentelor sãnãtoase, dar ºi pentru cã acestea sunt tot mai scumpe. Cele mai multe fructe ºi legume sînt luate din supermarket, conform aceluiaºi sondaj, deºi poate iniþial am fi crezut cã din piaþã. Alimentele proaspete, cum ar fi pîinea, peºtele sau prãjiturile se cumpãrã din magazinele specializate. Carnea ºi mezelurile sînt luate în egalã mãsurã din hipermarketuri, magazine tradiþionale ºi pieþe. Studiul a fost realizat la nivelul anului 2013, pe un

eºantion de 3.000 de gospodarii ºi arata o creºtere, faþã de anii anteriori, la consumul de fructe ºi legume.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ cu plata în rate

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Cultura

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014

Printr-un zâmbet putem schimba destine

n goana nebunã dupã imagine lipsitã de substanþã ºi caracter, uitãm de lucrurile mãrunte care ne fac viaþa frumoasã! Uitãm sã râdem, uitãm sã iubim. Uitãm cã print-un simplu zâmbet putem schimba destine, putem vindeca rãni! Monika BACIU Terapia prin zâmbete este luatã în derâdere în România. La nivel mondial, Fundaþia Doctor Clown aduce zâmbetul pe buzele copiilor bolnavi. Îmbrãcaþi în bufoni, clowni, vrãji-

toare sau în alte persoanje din basme câteva persoane încearcã sã schimbe mentalitãþi. Pe patul de spital orice persoanã este neliniºtitã, iar în cazul copiilor situaþia este mai dificilã. Pentru ca cei mici sã fie mai relaxaþi în momentele când sunt bolnavi câþiva oameni au pus bazele unei miºcãri numite “Doctor

Clown”. Din anul 2011 ºi la Petroºani funcþioneazã aceastã asociaþie prin pasiunea lui Fulop Bela. Personajul doctorului Clown trãieºte într-o lume paralelã de cea a zilelor noastre. “Este în douã cuvinte greu de spus,

dar personajul doctorului Clown care pare un personaj simplu ºi comic este un personaj foarte complicat ºi filosofic vorbind chiar este personajul real al scenei de zi cu zi deoarece clown-ul care stã în faþa tronului este personajul care se dezice de sistemul corupt ºi râde de rege, nu tinde dupã funcþia acestuia ºi el trãieºte în lumea lui realã, deci ceilalþi sunt cei fãþarnici. Doctorul Clown spre deosebire de celalte personaje este foarte complicat deoarece încearcã sã gãseascã acea portiþã cãtre sufletul omului, a copilului bolnav pe care sã încerce sã îi aducã un zâmbet”, a declarat Fulop Bela, preºedintele Asociaþiei Doctor Clown Petroºani. Dacã pentru cei mici, prezenþa doc-

torului Clown este motiv de bucurie, nu acelaºi lucru se poate spune ºi de pãrinþi sau de sistemul medical. “Copiii, publicul nostru drag, ne aºteaptã cu braþele deschise. Pentru ei clown-ul este personajul care le lumineazã viaþa, dar nu vreau sã spun de cadrele medicale, ci de sistemul medical din România, în general care este destul de deficitar, dar este unul preponderent ca zonã, adicã ar trebui medicilor sã le facã chiar o uniformã sau sã îi înregimenteze la urma urmei cã pe bunã dreptate aºa este. Viaþa realã din spitale este una foarte grea”, a mai spus sursa citatã. Fundaþia Doctor Clown ºi-a început activitatea în spitale în anul 1986 sub un program condus de Michael Christensen la New York. Doctor Clown îºi face simþitã prezenþa în spitale din Australia, Noua Zeelandã, Statele Unite ale Americii, Canada, Israel, dar ºi în spitalele din Europa. “Aceastã idee a apãrut în anii ’80 cu aceste personaje Adams, dar Christensen se numeºte acel doctor care a început acest curent care în þãrile civilizate este la un nivel atât de mare încât deja se practicã

ºi telefoane cu fir direct cu medicii, fiecare medic are un doctor Clown al lui care în momente dificile, înainte de operaþie sau când copiii sunt foarte stresaþi, îl sunã, vinã ca sã pregãteascã spre intervenþie”, a mai spus Fulop Bela. Metoda de vindecare prin zâmbet are rolul ei. Clovnii ºi bufonii care îi viziteazã pe aceºti copii în spitale ºi centre sociale cântã, fac tumbe, jonglerii, magie, împletesc forme ºi animale din baloane, împãturesc coli de hârtie în forme neaºteptate. Sunt toþi voluntari, receptivi la acest tip de proiect social. Însã, fiecare în parte trebuie instruit. “Având în vedere cã orice boalã, orice dezechilibru al organismului începe cu o stare psihicã de depreciere, evident cã ºi vindecarea tot aºa

începe. Partea afectivã, partea sufleteascã a noastrã în calitate de pacienþi are o parte foarte importantã. Noi ca pãrinþi foarte greu reuºim sã sincronizãm cu copiii noºtri ºi sã îi facem sã înþeleagã pãrinteºte, sã îi învãþãm lucrurile bune ºi despre greutãþile vieþii. Dacã nouã ca pãrinþi ne este greu sã îi învãþãm pe copiii noºtri ºi sã le fim pe plac în acelaºi timp este foarte greu sã îi fii pe plac unui copil care nu este al tãu, care este total strãin de tine ºi care este bolnav ºi în situaþiile acestea copiii sunt

trei ani de existenþã. Fie cã a fost gonit de cadrele medicale sau jignit de pãrinþi, voluntarii aceste miºcãri nu au renunþat ºi continuã ºi astãzi sã le aducã zâmbetul pe buzele copiilor. “Au fost câteva cazuri dificile, de la mãturi pe spate de la asistente sau de la pãrinþi care au afirmat cã dacã au nevoie de bufoni se vor duce la circ, din pãcate sistemul nostru social, societatea din România încã nu a conºtientizat beneficiile acestei profesii”, a mai spus Fulop Bela. Doctorul Clown foloseºte tehnici precum magia, muzica, nararea, dar ºi alte

foarte reticenþi, nevricoºi, speriaþi ºi trebuie sã gãseºti acel nivel, acea sincronizare astfel încât sã fii pe lungimea lor de undã”, a mai spus fondatorul asociaþiei de la Petroºani. Mentalitatea românilor este încã greu de schimbat. Doctor Clown s-a confruntat cu diferite situaþii de-a lungul celor

abilitãþi magice pentru a-i energiza pe copii cu “doze” de amuzament ºi pentru a-I ajuta sã facã faþã emoþiilor de pe patul de spital. Puterea datã de umor combate stresul, reduce durere prin relaxarea endomorfinelor. Cercetãrile psihologice au demonstrat cã râsul are beneficii asupra organismului.