Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 606

Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

SENZAÞIONAL

“Senatorul Resturilor”, Haralambie Vochiþoiu se aflã în spatele denigrãrii Vãii Jiului

Maºini avariate de un copac >>> PAGINA A 4-A

Terenul de pe Slãtinoara s-a stabilizat deocamdatã, dar vin ploile >>> PAGINA A 4-A

Cutremur în Petroºani! >>> PAGINA A 5-A

Privatizarea CEH, cu menþinerea activitãþii minelor viabile >>> PAGINA A 6-A

Avem pubele colorate, staþie în construcþie, dar cine sorteazã deºeurile? >>> PAGINA A 7-A

Televoting pe TVR1 ºi spectacol la Petrila pentru ca Doiniþa sã-ºi recapete chipul >>> PAGINILE 8-9

ªi bolnavi, ºi umiliþi >>> PAGINA A 11-A În lipsa unui ghid,

Administraþiile locale continuã proiectele ºi în 2014-2020

aþi citit bine: Senatorul Haralambie Vochiþoiu este individul aflat în spatele , “senzaþionalului” reportaj difuzat de PRO TV, în care Valea Jiului ºi locuitorii ei au fost umiliþi. Opinia publicã din Valea Jiului a fost oripilatã de prezentarea înjositoare pe care reporterul emisiunii “Romania, Te iubesc” a fãcut-o Vãii Jiului. Dupã acest reportaj multã lume s-a întrebat cine ar fi putut sã facã un aºa mare rãu Vãii Jiului. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 12-A

Parcul acvatic de la Lupeni, lansat oficial „la apã” >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Senzaþional

“Senatorul Resturilor”, Haralambie Vochiþoiu se aflã în spatele denigrãrii Vãii Jiului

aþi citit bine: Senatorul Haralambie Vochiþoiu , este individul aflat în spatele “senzaþionalului” reportaj difuzat de PRO TV, în care Valea Jiului ºi locuitorii ei au fost umiliþi. Opinia publicã din Valea Jiului a fost oripilatã de prezentarea înjositoare pe care reporterul emisiunii “Romania, Te iubesc” a fãcut-o Vãii Jiului. Dupã acest reportaj multã lume s-a întrebat cine ar fi putut sã facã un aºa mare rãu Vãii Jiului. Lucrurile s-au clarificat, dupã ce în urma emisiunii de la Mondo TV am constatat cã în spatele întregii mascarade este nimeni altul decât “senatorul resturilor”, Haralambie Vochiþoiu.

pe cablu, sunt de acord cu construirea de blocuri sociale, cum sunt de acord cã, numai prin atragerea de investitori, viaþa lor se poate schimba în bine. Haralambie Vochiþoiu nu este, însã, de aceeaºi pãrere. Dupã cum am observat la televizor el vede doar ilegalitãþi. De ce? Pentru cã niciodatã nu a putut

Marius MITRACHE

dicã...

..., individul care, chiar ºi aºa, pe uºa din dos, cum a ajuns el în Senatul României, normal era sã ajute Valea Jiului ºi nicidecum sã o împroºte cu noroi. Se dovedeºte astfel, oare pentru a câta oarã?, cã noi, Cronica Vãii Jiului, am avut dreptate când l-am demascat pe acest ipochimen ºi când spuneam cã, ajungerea lui în Senat este cel mai rãu lucru ce i s-a putut întâmpla Vãii Jiului. Numai un dobitoc, sau o persoanã rãuvoitoare poate sã vorbeascã cu atâta urã despre locul sãu natal ºi sã ºi-l prezinte ca fiind o bubã neagrã, plinã de puroi, unde sãrãcia ºi afacerile necurate ar fi la ele acasã. ªi, inimaginabil! cât tupeu are acest “senator al resturilor”!, Haralambie Vochiþoiu, aºa dupã cum am vãzut ºi la televizor, ºi mai apoi într-o intevenþie la postul local de televiziune, unde aratã cu degetul ºi strigã Hoþii! la toþi cei care încearcã sã facã ceva pentru Valea Jiului. Tocmai el, un

specialist al afacerilor cu miros de ilegalitate, un trãdãtor politic ºi un perdant. Sã ne aducem aminte cum, în campania electoralã, candidatul de atunci al PP-DD, Haralambie Vochiþoiu le promitea oamenilor din Valea Jiului cã va face tot ce îi va sta în putinþã sã le aducã puþinã bunãstare. ªi, ce a fãcut? A adus bunãstare, dar lui ºi familiei lui. ªi-a dezvoltat firmele familiei, a prins pe sistem clientelar-politic contracte în þarã, dar ºi în Valea Jiului, ºi-a angajat rudele la Senat o bunã perioadã de timp ºi s-a plimbat pe bani publici în toatã lumea. Adicã, Vochiþoiu s-a simþit ºi se simte foarte bine, datoritã oamenilor din Valea Jiului. Ce au simþit

oamenii din Valea Jiului de pe urma alesului Vochiþoiu? Umilinþã, batjocurã, sãrãcie... Opinia publicã din Valea Jiului este revoltatã de nedreptatea care a putut-o face acest individ. Oamenii se întreabã cu poate acest individ sã punã la îndoialã orice investiþie care se face în Valea Jiului ºi sã spunã despre ele cã sunt ilegale, dar, în schimb numai ale lui sunt corecte, nu-i aºa?

oþi locuitorii din Valea Jiului... ... sunt de acord cu dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng ºi Straja, sunt de acord cu necesitatea construirii de telegondole, de instalaþii de transport

sã-ºi depãºeascã condiþia, deºi a visat mereu sã ajungã un important om de afaceri. Haralambie Vochiþoiu vorbeºte mereu cât de mult costã proiectul din Parâng, dar dezinformeazã cu

bunã ºtiinþã. El ºtie cã întreg proiectul care presupune amenajarea a zeci de kilometri de pârtie, ca ºi construirea mai multor instalaþii de teleschi ºi telescaun, construirea unei telegondole, introducerea apei în staþiune ºi multe altele, costã undeva la 80 de milioane de euro. Numai cã, Haralambie, voit, prezintã aceastã amplã investiþie minimizând-o doar la construirea unei telegondole ce, dupã cunoºtinþele lui, ar costa 13 milioane de euro. Dar uitã cã a bãgat la becuri în proiectul din parcul de la Petrila, prin firma finului sãu Stepan, sute de becuri

ce „sug” toatã energia publicã a oraºului, doar pentru cã „trebuiau cheltuiþi banii!!!” Ori uitã de scãrile de la Piaþa Centralã Petroºani pentru care a primit scandalos de mulþi bani. “Senatorul resturilor”, Haralambie Vochiþoiu începe sã devinã din ce în ce mai mic, dupã ce oamenii din Valea Jiului se conving, de la o zi la alta, despre caracterul acestui profitor politic. ªi, în loc de încheiere, vã reamintim, vouã, locuitorilor din Valea Jiului cã “senatorul resturilor”, Haralambie Vochiþoiu, dezertor din PP-DD în partidul trãdãtorilor UNPR, este imaginea PSD în Valea Jiului în aceste alegeri europarlamentare ºi apare pe afiºe alãturi de Daciana Sârbu, ori Ecaterina Andronescu.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Maºini avariate de un copac

ouã maºini au fost avariate, marþi noaptea la Petroºani, dupã ce un vânt iscat din senin a rupt mai multe crengi ale unui copac. Incidentul s-a petrecut la doi paºi de Primãria Petroºani, iar proprietarii maºinilor vor trebui sã ºi le repare pe cheltuiala asiguratorilor.

Întreg incindentul este pus pe seama unui vânt puternic, iscat din senin, care a rupt o salcie din centrul municipiului Petroºani. Totul s-a petrecut în cartierul aflat în imediata

vecinãtate a Primãriei din localitate ºi crengile grele au cãzut peste maºinile parcate în zonã. Proprietarii acestora le-au luat, iar edilii locali spun cã vremea este de vinã. Acum urmeazã sã se facã evaluarea situaþiei. „A fost vorba despre o cre-

angã sau douã. Încã nu ºtiu cât de grav sunt avariate acele autoturisme. Din cauza vântului s-a întâmplat acest lucru. Au intervenit echipele de la primãrie ºi au descongestionat zona”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Petroºani. Proprietarii s-au ales cu paguba ºi, cel mai probabil, vor fi despãgubiþi, dar dacã au asigurare. „Nimeni nu e de vinã. Natura e de vinã. Pânã la urmã, probabil cã fiecare maºinã este asiguratã. Existã tot felul de asigurãri pentru situaþii de acest gen”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Primarul din Petroºani a mai menþionat cã dupã incident sau tãiat acolo toate crengile care riscau sã mai provoace pagube la o viitoare fur-

tunã ºi cã aceastã acþiune va continua în toate locurile unde sunt astfel de copaci bãtrâni. Diana MITRACHE

Terenul de pe Slãtinoara s-a stabilizat deocamdatã, dar vin ploile

ituaþie staþionarã în zona Slãtinioara, acolo unde, de câteva zile, terenul a plecat la vale. Deocamdatã alunecarea s-a oprit, însã situaþia s-ar putea agrava dacã va ploua zilele urmãtoare. Proprietarul casei aflatã cel mai aproape de zona unde terenul a plcat la vale, antrenând totodatã copacii ºi vegetaþia, este decis sã îºi mute imobilul. Casa este locuitã doar vara ºi se aflã la nici 50 de metri de locul unde s-a

înregistrat alunecarea de teren, aºa cã omul vrea sã salveze bãtrâna locuinþã. „Terenul s-a stabilizat, cel puþin la ora actualã. Mai sunt câteva crãpãturi noi în sol, dar nu s-a mai miºcat. O sã solicitãm o comisie tehnicã formatã din geologi, spe-

cialiºti în construcþii ºi ISU Hunedoara – adicã aºa numitul grup de suport tehnic – pentru a analiza situaþia”, a declarat ºeful Compartimentului de Protecþie Civilã din cadrul Primãriei Petroºani, Ioan Bunea. Acesta a precizat cã zona este în perma-

nenþã monitorizatã ºi, pânã acum terenul a alunecat aproape un metru. Reamintim cã la începutul acestei luni pe strada Slãtinioara din Petroºani terenul a început sã plece la vale ºi pune în pericol mai multe case aflate în aceastã zonã. Cea mai apropiatã casã se aflã la o distanþã de 40 – 50 de metri ºi este nelocuitã. În apropiere, însã, mai sunt alte 4 imobile,

dintre care una la aproximativ 100 de metri. În acea zonã au mai fost, în trecut, alunecãri ale terenului argilos, care se feliazã.

Acum a fost iniþial o scufundare, spun cei de la protecþia Civilã, dar presiunea care s-a creat a împins valul de pãmânt în jos ºi a antrenat ºi vegetaþia. Miºcarea este foarte lentã, dar, dacã va fi nevoie, populaþia va fi evacuatã de urgenþã. Cât priveºte cauzele alunecãrii de teren, acestea pot fi stabilite doar de specialiºti, însã nu sunt excluse golurile din subteran, apãrute ca urmare a activitãþii extractive. Pe de altã parte, Ioan Bunea a precizat – în general – cã, dacã oamenii au încheiat poliþie de asigurare pentru locuinþe, pentru a putea beneficia de prima de asigurare trebuie sã anunþe incidentul imediat la 112. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Cutremur în Petroºani!

n cutremur de magnitudine peste 6 grade pe scara Richter se va produce joi dimineaþa. Epicentrul va fi la Haþeg, acolo unde vor grupaþi mai mulþi reprezentani ai ISU, iar autoritãþile locale de la Petroºani se vor descurca cu forþele proprii. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU Cel puþin doi oameni rãniþi, un grup de copii izolat ºi mai multe pagube materiale sunt rezultatele unei catastrofe naturale. Scenariul face parte dintr-un exerciþiu ISU, la care participã ºi responsabilii de la mai multe instituþii din Petroºani joi dimineaþã. Afãm astfel dacã suntem pregãtiþi ºi vom fi martori la un exerciþiu de alamare publicã. „În data de 8.05.2014, vom orga-

niza sub conducerea Comitetului Local pentru Situaþii de Urgenþã, un exerciþiu de alarmare publicã. Este un gen de exerciþiu care se face periodic, în situaþii de urgenþã. Scopul exerciþiului de alarmare este acela de a perfecþiona capacitãþile de analizã ºi luarea deciziei, de cãtre structurile abilitate, în scopul prevenirii populaþiei, limitãrii, sãu înlãturãrii, dupã caz, a consecinþelor dezastrului în toate cele trei faze: Înaintea producerii, în timpul acesteia ºi în perioada de

restabilire a stãrii de normalitate, în cazul unor cutremure”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Exerciþiul are la bazã un scenariu , în urma unui cutremur mare, care se produce cu intensitate maximã în zona oraºului Haþeg

ºi acolo sunt toate echipajele ISU, iar efectele de la Petroºani trebuie îndepãrtate cu forþele de aici. Cum va fi mai exact, ne spun cei de la situaþii de urgenþã. „Jandarmeria asigurã

Defecte remediate rapid

rice defecþiune a sistemului de alimentare cu apã potabilã va fi remediatã cu maximã operativitate. De asta ne asigurã cei de la Apa Serv, care au creat un sistem cu ajutorul cãruia, angajaþii sunt monitorizaþi cum le vorbesc clienþilor, dar ºi în cât timp remediazã defecþiunile. Diana MITRACHE Orice þeavã spartã va fi reparatã cu operativitate. Angajaþii de la dispeceratul Apa

Serv Valea Jiului fac tot ce le stã în putinþã sã preia ºi apoi sã repare defecþiunile apãrute la orice orã. Nu trebuie decât sã sunaþi ºi cineva vã va

prelua apelul. Sunt trei numere de telefon, valabile pentru toate reþele: 0254 541861, 0354 108203 ºi 0725 167 523. Nu toate apelurile sunt fondate, ori îi privesc pe cei de la Ape, dar sistemul le gestioneazã pe toate, aºa încât sã nu existe nicio reclamaþie. „La ora aceasta controlãm foarte bine reclamaþiile pe care le fac oamenii. De exemplu, în luna mai au fost în jur de 118 reclamaþii fondate, din

perimetrul la ºcoala unde este dezastrul, unde au fost dãrâmãturi. Salvamontul salveazã oamenii de la înlãþimi, Crucea Roºie, împreunã cu Spitalul de Urgenþã acordã primul ajutor unor care pe canal cam 49, pe apã restul. Cert este cã avem aici un calculator ºi ºtim exact cine le-a preluat, cine s-a angajat sã le rezolve ºi în cât timp au fost remediate. Asta pentru cã vrem sã avem cu beneficiarii noºtri relaþii cât mai bune, iar doleanþele sã le fie rezolvate în cât mai scurt timp”, a spus Costel Avram, director SC Apa Serv. Fiecare apel este înregistrat de computer, asta ca sã fie eliminatã inclusiv posibilitatea ca cineva sã le vorbeascã urât clienþilor, dar ºi pentru posibilitatea ca angajaþii sã fie apostrofaþi. În plus, operativitatea cu care s-a intervenit poate fi oricând probatã ºi angajaþii trebuie sã ºtie cã sunt obligaþi sã intervinã prompt ºi sã nu tragã de timp.

rãniþi surprinºi de dãrâmãturi”, a adãugat ºi Ioan Bunea, ºeful Compartimentului pentru Situaþii de Urgenþã din Petroºani. La execrciþiu participã Poliþia rutierã, Poliþia localã, Jandarmeria, salvamontiºtii, serviciul voluntar al primãriei, Crucea Roºie, ambulanþa ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi toþi furnizorii de utilitãþi, cum ar fi cei de electricitate, sau apã ºi canal.

i ISU Hunedoara pregãteºte o simulare de cutremur Tot în acestã lunã, un al doilea exerciþiu cu aceeaºi temã, intervenþia la un cutremur, va fi organizat de pompierii militari din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Chiar dacã zona Vãii Jiului are o protecþie naturalã împotriva cutremurelor, dat fiind

faptul cã este îngrãditã de munþi, un asemenea dezastru natural nu poate fi exclus. „Noi facem pregãtiri pentru toatã gama de intervenþii la care participãm, inclusiv la cutremure. Vom desfãºura în municipiul Petroºani un asemenea exerciþiu în care vrem sã implicãm toþi factorii de rãspundere, sã vedem o coordonare unitarã. Este foarte important sã fim pregãtiþi pentru cã s-ar putea sã trebuiascã sã sãrim în sprijinul celor care se confruntã cu un asemenea eveniment”, a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pomperi Petroºani. Valorile maxime la care ar putea ajunge un cutremur de pãmânt în Capitala Vãii Jiului ar fi de 3,5 - 4 grade pe scara Richter, cred experþii însã nimic nu este sigur. S-a luat în considerare cutremurul din martie 1977 când la Petroºani a avut o magnitudine de 4 grade faþã de 7 cât a fost înregistratã în Capitalã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Privatizarea CEH, cu menþinerea activitãþii minelor viabile

rivatizarea Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã aibã ca scop menþinerea activitãþii minelor viabile ºi crearea unui plus de valoare a acestora. Ministrul Delegat pe probleme de energie, Rãzvan Nicolescu, este de pãrere cã privatizarea Complexului se va realiza dupã ce vor fi efectuate anumite analize economice ºi sociale. Monika BACIU “Menþionãm cã în acest moment, în cadrul Departamentului pentru Energie este în curs de finalizare procedura de selecþie a unui consultant de privatizare. Împreunã cu consultantul de privatizare, ulterior finalizãrii analizelor diagnostic, se vor examina toate aspectele tehnice ºi economice cu impact asupra activitãþii soci-

etãþii ºi mediului economico+social din zonã, în vederea identificãrii acelor soluþii fezabile care sã conducã la restructurarea ºi retehnologizarea minelor Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea pentru menþinea activitãþii ºi crearea de plus de valoare”, se aratã într+un rãspuns oferit de ministerul Rãzvan Nicolaescu. Departamentul pentru Energie cautã un

consultant care sã participe la privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. “Strategia de priva-

tizare a Complexului Energetic Hunedoara constã în majorarea capitalului social prin aprot de capital privat, cu dobândirea de cãtre un investitor strategic al unui

pachet de acþiuni, reprezentând 51% din capitalul social al societãþii, în cadrul unei operaþiuni de majorare

Nimic nu poate înlocui mineritul

u lucrat în minerit, s-au disponibilizat, iar acum trãiesc în Valea Plângerii cu problemele ºi greutãþile. Este vorba de foºtii mineri, dar ºi de copiii acestora care cu greu îºi gãsesc un loc de muncã, ACASÃ, în Valea Jiului. Monika BACIU Nicio activitate nu poate suplini mineritul în Valea Jiului. Toate administraþiile locale din Vale aºteaptã de zeci de ani apariþia unor investitori care sã punã la dispoziþia cetãþenilor de aici locuri de muncã în numãr cât mai mare. Fiecare primãrie a pus la dispoziþia oamenilor

de afaceri terenuri, le+a oferit facilitãþi, însã cei care ar trebui sã vinã sã înceapã o afacere în Valea Jiului lipsesc cu desãvârºire. “Mi+aº dori sã vinã investitori, vrem sã punem un teren la dispoziþia investitorilor, avem ºi acum o parcelã de un hectar care poate în orice moment sã fie scos la licitaþie. Am propus

consiliului local ºi va fi de acord pentru ca sã acordãm unele facilitãþi pentru investitori în sensul sã îi scutim de impozit pânã când începe investiþia sã se punã pe picioare, sã producã, pentru cã nu o sã câºtigãm noi din acel impozit ºi câºtigul nostru va fi prin asigurare de locuri de muncã. Ca ºi locuri de muncã vor începe acgajãrile la unitãþile miniere, la Lonea vor fi angajþi 25 de tineri deocamdatã, dar mi s+a promis de domnul ministru Niculescu ºi de cãtre domnul Andronache cã pânã la sfârºitul anului vor fi angajaþi 100 de tineri

la mIna Lonea ºi nu în utlimul rând ne vom ocupa ca ºi la lucrãrile de investiþii firmele respective sã angajeze tineri care doresc sã lucreze”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Potrivit edilului de la Petrila, aceste mici societãþi comerciale nu pot absorbi toatã forþa de muncã existentã. Mai mult decât atât, nicio altã activitate din Valea Jiului nu o poate înlocui pe cea

a capitalului social prin emisiune de noi acþiuni, conform prevederilor HG nr. 86/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat a Societãþii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara”, se mai aratã în document. În procesul de selectare a consultantului specializat pentru privatizarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., au fost primite trei

oferte, potrivit Departamentului pentru Energie. Ofertanþii sunt Deloitte Consultanþã – SPARL Muºat ºi Asociaþii; PricewaterhouseCoop ers Management Consultants – PricewaterhouseCoop ers Audit – S.C.A. D & B David ºi Baias; KPMG România – S.C.A. Tuca Zbârcea ºi Asociaþii – KPMG Advisory S.R.L. Potrivit angajamentelor Guvernului asumate faþã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit privatizat în anul 2013, însã procesul a fost amânat pentru 2014.

minierã. “Aceste mici firme nu pot suplini activitatea minierã nici pe departe pentru cã în oraºul Petrila, au funcþionat cinci unitãþi miniere cu 11 mii de angajaþi ºi acum mai avem aproximativ 1500 de angajaþi în tot mineritul din Petrila. Au fost disponibilizãri masive în tot sistemul minier din oraºul Petrila ºi o parte au îndeplinit condiþiile de pensionare, dar sunt tinerii, copiii acestora, cãrora trebuie sã li se asigure

un loc de muncã. Chiar dacã au fost disponibilizãri, majoritatea cetãþenilor au rãmas în oraº cu problemele ºi greutãþile lor”, a mai precizat sursa citatã. Mai multe unitãþi miniere din Valea Jiului au fost închise de+a lungul anilor, iar oamenii au rãmas fãrã locuri de muncã. Tragic este cã foºtii mineri sunt acum pensionari, însã tinerii sunt cei care resimt cel mai tare lipsa locurilor de muncã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

rofesorii din Uricani Profesorii din Uricani fãrã bani de navetã care vin la liceul P Retezat nu au bani de navetã. Primarul a pus pe ordinea de zi un proiect ce viza plata dascãlilor, dar în nota de fundamentare propune sã nu se voteze. Nu s-a votat ºi, în consecinþã, profesorii mai aºteaptã încã o lunã. Motivul, spune Dãnuþ Buhãescu, nu aveau toþi acte.

Primarul a propus un proiect de hotãrâre care viza decontarea cheltuielilor navetiºtilor, însã, paradoxal! în nota de fundamentare pledeazã împotriva propriului proiect. Acesta îi viza pe cei aproximativ 20 de profesori, care predau la liceul Retezat ºi care fac naveta zilnic, iar legal pot cere oricând autoritãþilor locale decontarea. Proiectul nu a trecut ºi asta îi nemulþumeºte pe unii

consilieri. “Deºi primarul a propus un proiect de hotãrâre cu privire la aprobarea decontãrii cheltuielilor de transport pentru personalul didactic, în fundamentarea proiectului acesta propune transmiterea solicitãrii spre reanalizare Consiliului de Administraþie astfel încât sã poatã fi îndeplinite condiþiile legale. Nedumerirea mea, exprimatã de altfel ºi în ºedinþã, a fost legatã de iniþierea unui proiect cu care nu eºti de acord, însã

m-a surprins ºi atitudinea unor colegi care, fiind membrii în CA al liceului au luat o hotãrâre cu care nu au mai fost de acord în ºedinta consiliului local.Mi se pãrea corect sã aprobãm proiectul ºi decontul se fãcea pentru cei cu actele în regulã”, a declarat Daniel Moraru, consilier PRM de la Uricani. De remarcat cã proiectul de hotãrâre se referã la decontarea navetei cadrelor didactice, iar din consiliul de administraþie al liceului

fac parte ºi 5 dintre cei 8 consilieri locali care acum au votat împotrivã, deºi în consiliul de administraþie al liceului au fost pentru. În replicã, primarul Buhãescu susþine cã a fãcut doar ceea ce era legal, dar promite cã oamenii nu rãmân fãrã banii de navetã. “Proiectul va fi reintrodus pe ordinea de zi a Consiliului Local de luna viitoare. Erau 3 sau 4 profesori care nu aveau docu-

mentele justificative întocmite ºi atunci riscam sã facem o ilegalitate. Am evitat acest lucru ca sã nu fie atacatã hotãrârea în contencios ºi astfel sã pãþim ca în alte dãþi. Le fãceam doar rãu profesorilor dacã era ilegal”., a precizat ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani Cei 20 de profesori mai aºteaptã încã o lunã ºi poate cã pânã la fibnele ºcolii îºi vor primi ºi banii de navetã. Asta chiar dacã, potrivit legii educaþiei naþionale, « personalului didactic din unitãþile de învãþãmânt de stat, care nu dispune de locuinþã ºi cãruia nu i se poate oferi o locuinþã corespunzãtoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reºedinþã la locul de muncã ºi de la locul de muncã în localitatea de reºedinþã”. Diana MITRACHE

Av e m p u b e l e c o l o r a t e , s t a þ i e î n c o n s t r u c þ i e , dar cine sorteazã deºeurile?

icitaþia publicã pentru construirea staþiei de sortare ºi a staþiei de transfer a deºeurilor din Petroºani a fost adjudecatã, iar firma care o va realiza încaseazã circa 21 de milioane de lei ºi are la dispoziþie 14 luni pentru a realiza lucrãrile. Alte 21 luni sunt de garanþie, perioadã în care sã se remedieze defectele apãrute dupã

darea în folosinþã ori la recepþia lucrãrilor. ªi municipalitatea de la Petroºani a beneficiat

de finanþare externã, bani cu care s-au construit spaþii pentru depozitarea gunoiului menajer, au fost cumpãrate ºi distribuite pubele pentru diferite categorii de deºeuri. Implementarea sistemului de colectare selectivã a deºeurilor menajere a costat nu mai puþin de 1.070.000 de euro, 10% din bani venind de la bugetul local, însã gunoiul ajunge tot amestecat în container. ªi totuºi mai existã speranþã, pentru cã sãrmanii din Petroºani

sorteazã mult mai eficient deºeurile menajere decât primãria. „Am fãcut ºi 1000 de lei într-o lunã din fierul, plasticul ºi ce am putut vinde de la container”, spune Valer Calotã, unul dintre „ecologiºtii” de ocazie. Ce nu poate vinde la centrele de colectare dar are valoare, Valer scoate în târgul de vechituri. Concurenþã acerbã

Nu este întodeanuna simplu sã faci bani din gunoiul altuia, iar pentru a face rost de bani „cartonarii” sunt nevoiþi sã plece cu noaptea în cap de acasã, condiþia esenþialã fiind cea de a ajunge înaintea gunoierilor „oficiali”. Chiar ºi în aceste condiþii „salariul” pentru o zi de muncã nu este garantat. „Mi s-a

mai atras atenþia de cãtre ºefii de la primãrie sã nu mai iau sticlele de plastic dar nu am din ce altceva sã trãiesc. Oricum, oamenii aruncã totul alandala, fãrã a þine cont de tomberoane. Noi suntem singurii care selectãm deºeurile”, a mai spus bãrbatul. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

oiniþa, o tânãrã, de 19 ani, din Petrila, este un OM drag pânã ºi Serviciului de Asistenþã Socialã din cadrul primãriei Petrila. În urma unui accident faþa ºi gâtul tinerei sunt grav afectate de arsurã, iar pentru a o ajuta sã-ºi recapete chipul printr-o grea operaþie, astãzi, de la ora 18,00, la Casa de Cuturã ”Ladislau Schmidt” Petrila are loc un spectacol caritabil. Mai mult, Televiziunea Românã, TVR1, va prezenta cazul în cadrul emisiunii ”O datã-n viaþã”, vineri, de la ora 21,00, alãturi de alte douã cazuri. Oamenii din Valea Jiului o poat ajuta pe Doiniþa cu un telefon-vot, pentru ca acest caz sã fie ales pentru rezolvare. Un spectacol în scop caritabil va avea loc astãzi, de la ora 18,00, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, pentru o tânãrã mamã care a suferit arsuri grave ºi care are nevoie de ajutor. Cazul tinerei Doiniþa, de 19 ani, a impresio-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

nat întregul oraº Petrila, începând de la Serviciul de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Petrila, care a îndrãgit familia tineri fete. Doiniþa, care a avut un accident ce a desfigurat-o are un partener de viaþã, Marius Savu, ”harnic ºi întreprinzãtor”, aºa cum

Televoting pe TVR1 ºi spectacol la Petrila pentru ca Doiniþa sã-ºi recapete chipul l-au catalogat cei de la serviciul social, ºi împreunã au un copil care va împlini, pe 15 mai, un an.

iaþa bate filmul

Reprezentantul Serviciului de Asigurãri Sociale din cadrul Primãriei Petrila, Liliana Hagea, ne-a relatat cazul tânãrului cuplu, cu multã cãldurã recunoscând cã Doiniþa i-a devenit dragã fiind un om de realã calitate, care de la nivelul ei, al lor, cu venituri sporadice, a dovedit tenacitate ºi respectarea cuvântului dat, dar mai ales dorinþa ºi implicit zbaterea de a trãi decent ºi cu fruntea sus. Am aflat de la Liliana Hagea cã Marius Savu este la rândul lui un ”copil” apreciat de cei din cadrul Primãriei fiind harnic ºi conºtiincios în muncile prestate pe programele sociale, care cere mereu sfaturi pentru a-ºi rezolva problemele. Deºi nu au venituri constante, în afarã de alocaþia copilului lor, Marius munceºte sporadic prin gospodãriile oamenilor ºi au reuºit sã-ºi achiziþioneze o locuinþã – o camerã ºi bucãtãrie – în Lonea. ªi cum viaþa bate

filmul, pe lângã problema Doiniþei – o tânãrã cu chip mutilat de arsurã – mai existã una. Marius a aflat cã mai are un copil, drept pentru care i-a fost lãsat în grijã, iar mama acestuia a plecat în lume încasând alocaþia micuþului. Îndrumat de Serviciul Social al primãriei, Marius Savu, susþinut de Doiniþa, face demersuri la Judecãtoria Petroºani pentru recunoaºterea copilului pãrãsit de mamã, pentru a fi în legalitate, dar mai ales pentru a fi o familie adevãratã, eliminînd cosecinþele neplãcute ce s-ar putea abate asupra copilului ºi al lor... ”Fãtuþa asta mi-e

dragã ºi chiar meritã sã fie ajutatã. Marea mea reþinere este ca nu cumva cineva sã se joace cu speranþele ei. Fata asta are atît de mult bun simþ... Dar sper sã fie bine. Noi am fãcut un demers pentru o operaþie esteticã, pen-

tru cã este afectatã pe gât ºi faþã ºi are dor 19 ani... pe 21 mai este ziua ei, pe 15 mai a copilului... Cred cã nimic nu este întâmplãtor...” – spunea cu afecþiune, Liliana Hagea, din cadrul Serviciului Asictenþã

Socialã-Primãria Petrila. În sprijinul Doiniþiei ºi a familiei ei a venit ºi Asociaþia ”Noua Speranþã”, dar ºi Asociaþia Culturalã Bujorii Muntelui, Asociaþia Culturalã Rapsodia Petrila, Biserica Ortodoxã Lonea ºi mulþi alþii. Spectacolul de caritate se desfãºoarã sub stricta supraveghere ºi organizare de salã a directorului Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt”, Cristian Drãghici, care a pus la dispoziþie sala. ”Totul trebuie sã se desfãºoare impecabil, corect ºi transparent”- a precizat directorul lãcaºului de culturã. Acesta ne-a mai spus cã primarul Petrilei va fi primul care va dona, din propriul buzunar, pentru a o ajuta pe Doiniþa.

Rampã pentru persoanele cu handicap la Peºtera Bolii

eºtera Bolii ar urma sã fie dotatã cu o rampã destinatã persoanelor cu dizabilitãþi. Reprezentanþii Asociaþiei Petro Aqua, cei care se ocupã de administrarea peºterii, au în vedere realizarea unui sistem care sã permitã accesul în peºterã ºi a persoanelor cu dizabilitãþi. În momentul de faþã cavernele pot fi vizitate doar de cei care nu au probleme locomotorii ºi asta pentru cã acolo nu funcþioneazã un astfel de sistem. Proiectul ar urma sã fie realizat cu ajutorul Consiliului Judeþean Hunedoara. “Proiectul este depus. Depinde de

foarte mulþi factori ºi de cum evolueazã lucrurile. Proiectul este depus, domnul preºedinte Moloþ a spus cã Consiliul Judeþean îl considerã un proiect perfect, urmeazã sã vedem cum vor evolua lucrurile”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. Instalarea unui astfel de sistem la o peºterã ar fi o premierã absolutã în România. Instalarea unui dispozitiv pentru accesul în Peºtera Bolii a persoanelor cu handicap, copiilor cu dizabilitãþi ºi a persoanelor în vârstã bolnave ar aduce mult mai mulþi turiºti ºi le-ar permite ºi celor cu deficienþe locomotorii sã viziteze grotele. Monika BACIU

Hram la Prislop stãzi, 8 mai, este hramul Manãstirii A Prislop. Mii de credincioºi

din toatã sunt aºteptaþi pe parcursul zilei aici, iar mãsurile de ordine sunt asigurate de zeci de jandarmi. De sãrbãtoarea Sfântului Apostol ºi Evanghelist Ioan pe 8 mai, mãnãstirea Prislop din judeþul Hunedoara îºi serbeazã unul dintre hramurile sale. Slujba, la care participã astãzi numeroºi credincioºi, este sãvârºitã pe un podium special amenajat în imediata apropiere a bisericii mânãstirii Prislop. Aºezãmântul a fost întemeiat, potrivit tradiþiei, la cumpãna secolelor XIV- XV,

VR1, un caz ce poate fi rezolvat prin televoting Liliana Hagea ºi Cristian Drãghici ne-au relatat cã Televiziunea Românã a realizat un reportaj cu viaþa Doiniþei ºi a lui Marius, care a încercat sã surprindã latura umanã, cã ”în lacuri cu noroi la fund cresc nuferi” ºi problemele cu care se confruntã cei doi tineri ºi posibilele soluþii. Reportajul va fi transmis, în cadrul emisiunii ”O datã-n viaþã” de pe TVR1, vineri 9 mai, de la ora 21,00. De precizat cã dincolo de formatul de divertisment al respectivei emisiuni, din anul 2011 au fost prezentate cazurile unor copii aflaþi în dificultate pentru de cãtre Sfântul Nicodim. Lãcaºul de cult al mãnãstirii a fost rectitorit în anul 1564 de domniþa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodã al Þãrii Româneºti, fiind supus, în timp, mai multor renovãri. De numele acestui aºezãmânt monahal din Þara Haþegului se leagã numeroase exemple de înaltã vieþuire duhovniceascã, cele mai cunoscute fiind Sfântul Ioan de

strângere de fonduri. Mai mult, în fiecare sãptãmânã, ”O datã-n viaþã” prezintã trei cazuri sociale dintre care publicul alege prin televoting pe cel care urmeazã a fi rezolvat. Ca urmare, toþi cei din valea Jiului o pot ajuta pe Doiniþa, pentru a-ºi recãpãta chipul, cu un telefon-vot în cadrul respectivei emisiuni. Este un OM al Vãii Jiului ºi oamenii Vãii o pot ajuta simplu ºi uºor. Monumentul din faþa Casei de Culturã Petrila se numeºte ”nici o lacrimã”, drept pentru care artistul Ladislau Schmidt a plasat lacrima invers, cu cãderea spre cer, spunând cã nu lacrimile ne rezolvã problemele, ci acþiunea, faptele noastre... Ileana FIRÞULESCU

la Prislop, canonizat în anul 1992 ºi prãznuit în fiecare an la 13 septembrie, ºi marele duhovnic Arsenie Boca, personalitate marcantã a monahismului românesc al secolului XX. De altfel, astãzi la sãrbãtoarea hramului, peste 50 de jandarmii asigurã mãsurile de ordine publicã pe timpul desfãºurãrii manifestãrilor religioase. Adriana PA PAVEL

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Televoting pe TVR1 ºi spectacol la Petrila pentru ca Doiniþa sã-ºi recapete chipul l-au catalogat cei de la serviciul social, ºi împreunã au un copil care va împlini, pe 15 mai, un an.

iaþa bate filmul

Rampã pentru persoanele cu handicap la Peºtera Bolii

Hram la Prislop stãzi, 8 mai, este hramul Manãstirii A Prislop. Mii de credincioºi

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

ªahul, un sport al tuturor

ãptãmâna viitoare, în Petroºani va demara o nouã ediþie a campionatului de ºah adresat studenþilor. Acþiunea, ajunsã la ediþia cu numãrul 3, se va derula în perioada 12 – 14 mai. Câºtigãtorii vor intra în posesia unor premii acordate de cãtre conducãtorii Casei de Culturã a Studenþilor din localitate. Mircea NISTOR

„Sperãm sã fie o competiþie de valoare la care sã participe cât mai mulþi studenþi. Se vor acorda ºi premii astfel cã aºteptãm sã ia parte la aceastã acþiune cât mai mulþi tineri care urmeazã cursurile de la universitatea din localitate. Campionul va participa la concursul naþional de ºah studenþesc programat a se

desfãºura în Timiºoara”, a declarat Gheorghe ªcurhan, coordonatorul secþiei de ºah a Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Conform unei iniþiative lansate recent de cãtre reprezentanþii Ministerului Educaþiei, din toamnã, elevii din primele clase gimnaziale ar urma sã înveþe, la ºcoalã, sã joace ºah. Iniþiativa

este consideratã drept una bine venitã de cãtre antrenorii din domeniul „sportului minþii”. „Consider cã este foarte bine dacã ar fi aplicatã, ºi în practicã, aceastã iniþiativã. ªahul este o disciplinã sportivã care îþi deschide noi orizonturi ºi pentru cei mici este mult mai bine sã stea în faþa unei table de ºah decât, ore întregi, în faþa unui calculator. Rãmâne, însã, de vãzut cine le va preda orele de ºah micuþilor”, a mai spus Gheorghe ªcurhan. Micuþii practicanþi ai ºahului cred, ºi ei, cã învãþarea ºahului la ºcoalã ar reprezenta o activitate plãcutã. Chiar dacã unii dintre ei iubesc ºi alte sporturi. Mai exact, fot-

balul. „Mie îmi place ºahul dar ºi fotbalul. Dacã mã gândesc mai bine, fotbalul este sportul meu preferat, pentru cã sunt ºi fotbalist la ªtiinþa Petroºani”, a declarat unul dintre copiii care învaþã ºahul sub supravegherea antrenorului Gheorghe ªcurhan. „Am învãþat ºah de la tata ºi, de când joc, am bãtut câþiva adversari. Nu mai mulþi, însã, de unul. Îmi place ºi cã mergem sã jucãm prin

Promisiunile pentru Valea Jiului, altele în fiecare an, dar cele mai multe nerealizate

alea Jiului primeºte zilnic speranþe care se nãruiesc dupã un timp, asta pânã când aleºii noºtrii vin cu alte ºi alte promisiuni. În realitate, însã, multe se vorbesc, dar puþine se fac. Adriana PAVEL În data de 4 aprilie 2013, deputatul PSD din Colegiul de Vest, Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a organizat o conferinþã de presã la Petroºani, unde a vorbit, printre altele, de interesul unei firmei americane pentru Complexul Energetic Hunedoara. La acea datã, înflorea o nouã speranþã pen-

tru minerit. „ Avem o scrisoare de intenþie de la o societate din Statele Unite care doreºte sã negocieze cu Guvernul României pentru a privatiza Complexul Energetic Hunedoara. La discuþiile mai mult sau mai puþin oficiale, prima condiþie pe care eu am pus-o ºi pe care o va pune ºi Guvernul României, nu la dorinþa expresã

a mea, ci a celor care lucreazã în industria minierã, este sã pãstrãm locurile de muncã indiferent de ceea ce se va întâmplã ºi la fel ºi unitãþile miniere deschise. Adicã, sã nu rãmâne cu una cu douã, ci cu toate deschise, sã mãrim chiar ºi capacitãþile de producþie ºi sã oferim energie în piaþã, pentru care neam tot bãtut ”, declara Cristian Resmeriþã anul trecut, atunci când mai spunea ºi cã prima întâlnire cu americanii trebuia sã aibã loc peste circa o sãptãmâna, adica în jurul datei de 10

aprilie. Dar, astãzi, dupã mai bine de un an de zile de la acele discuþii, minerii din Valea Jiului se tem din cauza nesiguranþei locurilor de muncã, iar viitorul mineritului este la fel de sumbru. Cât despre americanii interesaþi sã investeascã la noi, nici urmã pânã acum. ªi, dacã nu sunt americanii, poate sunt chinezii, ori japonezi, polonezii sau, marþienii, cine ºtie. Promisiuni sunt în fiecare an, iar speranþele se nasc ºi mor în fiecare zi.

alte oraºe”, a spus o fetiþã în vârstã de 8 ani. „ªtiu sã pun, la locurile potrivite, piesele pe tabla de ºah, ºtiu sã fac rocada micã sau mare, dar mai am multe de

învãþat. Norocul nostru este cã domnul profesor are multã rãbdare cu noi. Apoi, ºahul îmi place cã iau premii ºi pot sã mã laud cu ele”, a precizat un alt micuþ, elev în clasa a II-a la o ºcoalã din Petroºani”. În luna august, Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani va organiza ediþia cu numãrul 5 a campionatului intitulat „Open ªah”. La competiþie pot participa toþi practicanþii acestui sport din Valea Jiului, indiferent de vârstã.

Au început înscrierile pentru examenul naþional de titularizare

iercuri, 7 mai, au început înscrierile pentru examenul de titularizare din 2014. Ministerul Educaþiei a fãcut publicã lista posturilor vacante pe care dascãlii o pot consulta fie la unitãþile ºcolare, la inspectoratele ºcolare sau pe site-ul Ministerului. Adriana PAVEL Astfel, cei cei care vor sã ocupe un post la catedra în ºcolile din judeþul Hunedoara, începînd cu urmãtorul an ºcolar, trebuie sã-ºi depunã dosarele la secretariatul ºcolilor care organizeazã concurs. Probele practice ºi inspecþiile speciale la clasa se vor desfãºura în perioa-

da 26 mai - 27 iunie. Proba scrisã a examenului de titularizare va avea loc în data de 21 iulie 2014. Primele rezultate vor fi fãcute publice în 25 iulie, dupã care va urma perioada contestaþiilor, iar rezultatele finale vor fi afiºate în 30 iulie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

ªi bolnavi, ºi umiliþi

Rampele pentru accesul persoanelor cu handicap amenajate mai multe de frica amenzilor

rea puþine rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilitãþi din Valea Jiului respectã normativele legale în vigoare ºi nici mãcar instituþiile publice nus e încadreazã în cerinþele impuse de lege. Reprezentanþii Inspectoratului de Stat în construcþii sunt cu ochii pe cei care au obligaþia legalã sã amenajeze rampe de acces, dar recunosc cã, uneori, mai ales la clãdirile vechi, cu oricâtã bunãvoinþã acest lucru este aproape imposibil. Carmen COSMAN - PREDA Cea mai mare parte a rampelor pentru accesul persoanelor cu dizabilitãþi din Valea Jiului au fost construite, probabil, doar pentru a evita amenzile fiind de cele mai multe ori prea abrupte pentru a putea fi cu adevãrat folosite de cei care se deplaseazã cu ajutorul unui scaun cu rotile ºi care sunt umiliþi în continuare atunci când ar avea nevoie sã intre într-o instituþie de interes public. Legea 448/2006, privind protecþia ºi promovarea drep-

turilor persoanelor cu handicap, stipuleazã faptul cã rampele trebuie sã permitã accesul neîngrãdit al persoanelor cu handicap în clãdirile de utilitate publicã sau blocurile de locuinþe construite din fonduri publice. Potrivit normelor, lungimea unei rampe pânã la un loc de odihnã trebuie sã fie de maxim 10 metri pentru o rampã farã trepte, de maxim ºase metri pentru o rampã cu trepte ºi de maxim trei metri pentru o rampã cu scarã. De asemenea, panta rampei trebuie sã fie de 8% pentru o denivelare mai mare de 20

cm ºi maxim 15% pentru o denivelare de minim 20 de metri. Legea spune cã, dacã aceste norme nu sunt respectate, pot fi aplicate sancþiuni contravenþionale ce pot ajunge pânã aproape de 5.000 de lei. Conform legislaþiei, instituþiile publice, dar ºi unele persoane juridice private, cum ar fi proprietarii de farmacii, au obligaþia de a asigura accesul persoanelor cu dizabilitãþi în cadrul acestora ºi de a facilita sub toate formele modul de intrare în aceste instituþii, fie prin lifturi, fie prin rampe de acces sau alte amenajãri destinate acestor persoane. Mulþi ºi-au amenajat aceste rampe de acces, dar cele mai multe sunt construite în dorul lelii

ºi fãrã o utilitate realã. Cel mai greu, spun reprezentanþii Inspectoratului de Stat pentru Construcþii Petroºani, este pentru clãdirile mai vechi, care chiar nu permit amenajarea unui acces la standardele impuse de lege.

ulþi depind de primãrii ªi nici chiar primãriile nu au reuºit sã se conformeze. Adrian Moldovan, inspectorul ºef al ISC Petroºani, spune cã, de exemplu, la Petroºani accesul se face prin spatele

primãriei, la Uricani – printr-o lateralã a clãdirii, în timp ce la Petrila nu existã nicio rampã de acces. Aici, pentru persoanele cu diazbilitãþi s-a amenajat un spaþiu la parter, în zona Casei Cãsãtoriilor, unde poate avea acces persoana cu handicap motor. Iar la Lupeni, unde primãria funcþioneazã într-o clãdire veche, nici mãcar nu existã posibilitatea amenajãrii acestei rampe de acces. „Construcþiile vechi nu prea te lasã sã miºti ºi rampele existente au fost amenajate în limita posibilitãþilor. Probleme mai

sunt ºi acolo unde spaþiile comerciale au fost amenajate la parterul blocurilor sau unde se modificã utilitatea, pentru cã de regulã în aceste cazuri trebuie concesionat teren de la primãrii pentru amenajarea rampelor de acces pentru persoanele cu handicap. Noi încercãm sã-i determinãm sã se conformeze ºi am avut ºi un control pe aceastã temã, în urma cãrora am aplicat ºi sancþiuni”, a declarat Adrian Moldovan. Oricum, ISC este cu ochii pe cei care au obligaþia legalã sã asigure accesul persoanelor cu handicap, dar în Valea Jiului verificarea este ceva mai dificilã în condiþiile în care existã un singur om care deserveºte aceastã instituþie.

Continuã introducerea canalizãrii

ai multe zone ale Vãii Jiului încã nu sunt racordate la sistemul de apã ºi canal. Pentru ca problema sã fie rezolvatã ApaServ Valea Jiului, a demarat deja cea de+a doua parte a proiectului.

Mediu 2014-2020. Cred cã mâine dimineaþã (astãzi – n.r.) vom da câºtigãtorul la licitaþie pentru asistenþa tehnicã, iar asitenþa tehnicã are

Monika BACIU “Sãptãmâna trecutã, vineri, am fost la Minister, am avut discuþii pe aceastã temã ºi pot sã vã spun cã suntem prima societate din România care deja am început implementarea în partea a doua a proiectului prin

Programul Operaþional Sectorial

rolul de a face studiul

de fezabilitate ºi de a pregãti dosarele pentru licitaþiile viitoare, ceea ce înseamnã cã pânã la sfârºitul anului noi vrem sã dãm drumul la toate licitaþiile din cadrul proiectului. Cred cã suntem printre primii care vom termina ºi prima parte a proiectului”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Etapa a doua a proiectului are o valoare de 90 de milioane de euro, inclusiv TVA care este deductibil.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

În lipsa unui ghid,

Administraþiile locale continuã proiectele ºi în 2014-2020

lanuri mari pentru perioada 2014-2020. A rãmas mai puþin de o lunã de zile pânã la jumãtatea acestui an, iar administraþiile locale încã nu au primit ghidul de atragere a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Chiar ºi aºa, edilii îºi fac planurile, iar cele mai importante proiecte sunt cele care au fost demarate în urmã cu câþiva ani ºi nu au fost finalizate. Monika BACIU “Aºteptãm sã aparã ghidurile pentru proiecte, noi am scris un proiect am depus cererea de finanþare pentru construirea unui bazin de înot în oraºul Petrila, dorim sã facem ºi alte proiecte ºi sã contin-

uãm unele proiecte în primul rând la o instruire de la Ministerul Dezvoltãrii ni s-a spus cã se va trece pe programul de reabilitare a blocurilor de locuinþe pe fonduri europene ºi bineînþeles cã ne intereseazã sã continuãm programul pe fonduri

europene ºi nu în ultimul rând modernizarea ºi astflatarea drumurilor. Nu avem posibilitratea pe alte fonduri asflatarea drumului de centurã a oraºului Petrila ºi dacã este posibil celelalte strãzi din localitate ºi nu în ultimul rând avem documentaþia

7 zile din 7 pentru producþia de cãrbune de la Petrila

rei luni de zile abatajul de la Mina Petrila unde, în perioada sãrbãtorilor Pascale, a fost identificat focul endogen va rãmâne închis. În prezent la unitatea minierã, activitatea se desfãºoarã în aºa manierã încât producþia sã nu fie afectatã. Ancheta privind acel incident este încã în desfãºurare, iar vinovaþii se vor cunoaºte abia la finalizarea cercetãrilor.

pentru proiect de hotãrâre de Guvern în vederea transferului drumului cãtre staþiunea ªureanu ºi pe care vrem sã îl introducem pe programe tot pe fonduri europene. Am început identificarea unei suprafeþe de teren de cel puþin 10 hectare pentru parcelarea acestuia în vederea amenajãrii unor hale cu caracter industrial”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Nouã gândire pentru perioada pro-

gramaticã 201420202 are la bazã o structurã mai concentratã, centralizatã, la nivelul a trei ministere, în ceea ce priveºte coordonarea Fondurilor Europene Structurale ºi de Investiþii. ”Ministerul Fondurilor Europene pentru managementul a patru programe operaþionale care vizeazã infrastructura mare(transport, mediu ºi energie), competitivitatea(cercetare-dezvoltare, Agenda Digitalã), dezvoltarea

capitalului uman ºi asistenþã tehnicã. Ministerul Dezvoltãri Regionale ºi Administraþiei Publice (managementul programelor de dezvoltare regionalã, a programelor dedicate cooperãrii teritoriale europene ºi a celui dedicat dezvoltãri capacitãþii administrative). Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale ( managementul programelor dedicate dezvoltãrii rurale ºi pescuitului ºi acvaculturii”, se aratã în comunicat. Astfel, începând din acest an, administraþiile locale vor avea posibilitatea de a accesa fonduri europene pe mai multe axe, precum transport, mediu, energie. Totodatã absorbþia fondurilor europene va fi dedicatã ºi mediului rural pentru dezvolrarea pescuitului ºi acvaculturii.

Monika BACIU “La mina Petrila activitatea se desfºoarã normal, am gãsit soluþii tehnice de reorganizare a activitãþii astfel încât producþia pierdutã sã fie minimã, dar cu încadrarea în veniturile previzionate de ajutorul de stat ºi ancheta care se desfãºoarã legat de evenimentul produs luna trecutã este în curs, încã nu este finalizatã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Posibilitatea redeschiderii abatajului unde a avut loc incendiul existã, însã pentru o perioadã de trei luni de zile acel loc de muncã va rãmâne închis. “Nu este exclusã

Luna Mai redeschiderea oricãrei capacitãþi de producþie dacã parametrii tehnici indicã cã putem avea acces în el. Existã posibilitatea tehnicã de a+l redeschide, dar deocamdatã vorbim de o perioadã de trei luni de zile în care nu putem discuta de redeschiderea lui”, a mai precizat sursa citatã. La momentul de faþã, de la Mina Petrila se extrag 350 de tone de cãrbune zilnic. Minerii lucreazã ºapte zile din ºapte pentru a asigura producþia.

“Mina Petrila are o producþie de 350 de tone de huilã pe zi, cu 7 zile de lucru pe sãptãmânã în sistem modul, respectând prevederile contractuale ale codului muncii”, a mai spus Anghel. Un abataj al minei Petrila s-a aprins în ziua de Paºte. Potrivit reprezentanþilor Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, locul unde a avut loc acest ultim incident este chiar sub abatajul “morþii” din anul 2008 în care 13 ortaci ºi-au pierdut viaþa.

Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

Parcul acvatic de la Lupeni, lansat oficial „la apã” Decedatã în locuinþã

ficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai Primãriei Lupeni lanseazã, joi, oficial proiectul de amenajare a complexului de agrement Aqualupe. Deocamdatã se lucreazã la studiul de fezabilitate, dar în aceastã toamnã proiectul va fi depus pentru finanþare pe fonduri europene. Municipiul Lupeni nu va mai însemna, din punct de vedere turistic, doar staþiunea Straja ºi tot ce înseamnã sporturi de iarnã. Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat, încã de anul trecut, cu Consiliul Local al

Municipiului Lupeni în scopul realizãrii în comun al unui proiect de dezvoltare zonalã întitulat Complex de agrement - Parc acvatic ”AQUALUPE” Lupeni, proiect care va fi prezentat joi, în mod oficial. Tiberiu Balint,

O datã “istoricã” ºi atât!

entru cei mai mulþi dintre români data de 8 mai (1921) nu prea mai are nicio relevanþã. Doar cei mai în vârstã îºi mai amintesc câte ceva... ªi totuºi, ziua respectivã a marcat un eveniment care, mai apoi, a influenþat istoria României pentru aproape 5 decenii. Este vorba despre înfiinþarea Partidului Comunist. „8 mai 1921? Parcã data asta îmi spune ceva dar nu mai ºtiu exact despre ce a fost vorba”, a spus o femeie. „Atunci au fost puse bazele partidului comunist. Am 70 de ani aºa cã am prins o bunã

vicepreºedintele CJ Hunedoara, a precizat cã acest complex acvatic va dispune de bazine, SPA, jacuzzi, saunã, dar ºi spaþii de relaxare, iar joi va fi prezentat proiectul de

perioadã din ceea ce a urmat, adicã, societatea socialistã multilateral dezvoltatã. A fost o perioadã bunã pentru noi toþi, aveam locuri de muncã, eram tineri ºi entuziaºti. Acum, privind în urmã, parcã în anii în care a funcþionat partidul comunist a fost mult mai bine”, a precizat o bunicã, aflatã în parc cu nepoþelul. „Nu-mi spune nimic data de 8 mai 1921. Nu mã pricep la istorie ºi nici nu mã intereseazã.

arhitecturã pentru acest aqualand. Aqualupe va fi amplasat în imediata vecinãtate a staþiei de plecare a telegondolei care leagã Lupeniul de Straja ºi este g’nditca un nou punct de atracþie turisticã. „Studiul de fezabilitate este în lucru ºi, probabil prin toamnã, o sã depunem proiectul pentru finanþare. Aºteptãm sã se dea drumul la fondurile europene”,a explicat Tiberiu Balint. Car men COSMAN-PREDA

Lucrez în Spania ºi am venit pentru câteva zile sã-i vãd pe bunici ºi plec înapoi”, a declarat un tânãr. „ªtiu cã în 8 mai 1921 s-a înfiinþat Partidul Comunist din România. Tot ceea ce pot sã vã spun este cã a fost greu ºi înainte ºi dupã 1989. Consider cã acum este mai bine pentru cã suntem, cu adevãrat, liberi. Ãsta este lucrul cel mai important”, a precizat ºi un pensionar miner. În data de 8 mai 1921 a început, la Bucureºti, Congresul Partidului Socialist din România în cadrul cãreia a fost decisã transformarea acestuia în Partidul Comunist din România. Noua formaþiune politicã a fost afiliatã la Internaþionala a III-a Comunistã (Comintern) cu sediul la Moscova. Dupã încheierea lucrãrilor, o bunã parte a participanþilor la acestea au fost arestaþi de cãtre reprezentanþii autoritãþilor române din acea perioadã. Mir cea NISTOR

femeie de 60 de ani din municipiul Petroºani a fost gãsitã decedatã în locuinþa sa. Fiul femeii a fost cel care a alertat oamenii legii. Acesta venise la femeie în vizitã, iat vãzând cã aceasta nu îi deschide uºa s-a alarmat ºi a sunat la 112. la faþa locului s-au deplasat echipaje ale pompierilor, SMURD, Poliþia ºi Medicina Legalã. Potrivit oamenilor legii nu existã suspiciuni de comitere a

vreunei infracþiuni în acest caz “Trupul victimei a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în vederea efectuãrii necropsiei. Pe trupul acesteia nu au fost identificate urme care sã indice acte de violenþã”, au declarat oamenii legii. Cercetãrile în acest caz continuã pentru a se stabili exact care au fost cauzele care au condus la decesul femeii. Vecinii au spus cã ultima datã au vãzut-o în cursul sãptãmânii trecute. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:25 Miracle - Paula Seling ºi Ovi 10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Click! Pofta bunã (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Centrul de control Click!

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:45 B.D. în acþiune (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Destin la indigo 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Altã sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi acuzat de colegi cã nu sunteþi consecvent. Fiþi prudent, pentru cã astãzi aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o importantã sumã de bani. Este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Italia 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Franþa 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Spania 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 Campionii Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:00 Fotbal: Braºov Corona Braºov 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Braºov Corona Braºov 18:45 Flash-int. Braºov Corona Braºov 19:00 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Viitorul Constanþa 19:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav. Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi mai multe drumuri scurte. În a doua parte a zilei, sfaturile unei rude vã ajutã sã vã clarificaþi sentimentele contradictorii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sosirea unor musafiri din altã localitate vã obligã sã vã schimbaþi planurile pentru azi. Dacã vã roagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îi refuzaþi. Spre searã, s-ar putea ca un prieten de familie sã vã dea o veste neplãcutã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi. Cu puþin efort ºi riscuri minime, puteþi sã redresaþi bugetul familiei destul de repede.

23 august *** 22 septembrie

Intenþionaþi sã începeþi o activitate nouã, dar vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Este ceva trecãtor, nu vã faceþi griji!

Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu sunteþi mulþumit de nimic. Încercaþi sã depãºiþi aceastã stare, pentru cã poate sã vã afecteze relaþiile cu familia ºi prietenii! Spre searã, primiþi veºti de la o rudã din altã localitate, dacã nu cumva chiar vã viziteazã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã nu sunteþi foarte inspirat în ceea ce priveºte relaþiile sociale. Nu faceþi investiþii, chiar dacã vi se oferã ocazia. Relaþiile sentimentale trec printro perioadã favorabilã.

S-ar putea sã nu vã simþiþi în formã ºi sã nu puteþi termina ce aþi început. Nu este momentul sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere unde vã simþiþi foarte bine.

23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã socoteala de acasã nu se potriveºte cu cea din târg. Dimineaþa, un prieten vã cere o mânã de ajutor în afaceri ºi veþi avea de câºtigat daca nu îl refuzaþi. Evitaþi orice fel de speculaþii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa este posibil sã aveþi mici dificultãþi pe plan sentimental, dar le puteþi rezolva cu calm. Cu o vorbã bunã, puteþi dezamorsa o discuþie pornitã din nimic. Deºi sunteþi nemulþumit de situaþia financiarã.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea ca azi sã nu staþi prea bine cu simþul practic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi ajutorul celor din jur! Sfaturile unui prieten cu experienþã vã sunt de mare folos.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã intuiþia nu prea vã ajutã astãzi. Þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Odihniþi-vã mai mult ºi cãutaþi sã vã destindeþi! În cursul serii, s-ar putea sã primiþi vizita unor prieteni de familie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 Mai 2014

România va trece la euro peste cinci ani

omânia va trece la euro la 1 ianuarie 2019. Ministerul Finanþelor Publice a transmis marþi un comunicat prin care anunþa acest lucru.

Adriana PAVEL În data de 6 mai 2014, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN ºi la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Bãncii Europene de Investiþii, care s-au desfãºurat la Bruxelles. În contextul discuþiei miniºtrilor referitoare la situaþia economicã din UE, s-a anunþat cã, pe baza progreselor realizate în privinþa convergentei reale ºi nominale, a evoluþiei reformelor structurale ºi a perspectivelor solide de creºtere economicã, Guvernul României a stabilit 1 ianuarie 2019 ca data þinta pentru aderarea României la zona euro. În comunicatul cu pricina se specificã faptul cã anunþul a fost primit ca unul pozitiv.

unicã europeanã. Mugur Isãrescu, guvernatorul BNR spune, însã cã lucrurile nu vor fi chiar atît de simple. "Nu se va întîmpla

fectele trecerii la euro

România va îndeplini încã de anul acesta criteriile tehnice pentru a trece la euro, cum ar fi inflaþia, stabilitatea cursului de schimb sau nivelul datoriei publice. Însã trecerea la euro va aduce cu ea ºi scumpiri, aºa cã nu va putea fi suportatã de populaþie decît dacã va veni odatã cu creºterea salariilor, a productivitãþii ºi implicit a nivelului de trãi.

aºa, la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta ºi gata aþi intrat în Zona Euro. În clipa în care am intrat în Zona Casa de Culturã a Euro se cam Sindicatelor Petroºani egalizeazã

organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

reþuri mai mari

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

De altfel, ºi premierul Victor Ponta a vorbit despre 2019 ca data þinta pentru trecerea la moneda Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., Sucursala Divizia Minierã, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, anunþã organizarea concursului pentru ocuparea a 75 de posturi vacante de muncitor necalificat subteran pentru locurile de muncã direct productive de la Punctele de lucru E.M. Lonea (25 de posturi) ºi E.M. Vulcan (50 de posturi). Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de 30 de zile. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare MinierãPetroºani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de 26.05.2014 ora 8:00 ºi va consta într- o probã scrisã ºi una practicã. I. Condiþii de participare: - absolvent a minim 10 clase; - vârsta minimã de 18 ani; - sã fie apt din punct de vedere medical pentru muncã, în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut; - fãrã antecedente penale. II. Acte necesare pentru participarea la concurs. - cerere tip (se completeazã la sediul S.C.E.H.- S.A. - Sucursala Divizia Minierã pe imprimat care va fi pus la dispoziþie) adresatã Directorului General Adjunct al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara

preþurile", a afirmat Isãrescu.

S.A.- pentru Divizia Minierã; - dosar plic - copie act de identitate; - copie diplomã sau certificat ce atestã studiile absolvite; - adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþii de efort susþinut; - cazier judiciar sau declaraþie pe proprie rãspundere, din care sã rezulte cã nu a fost condamnat penal; - curriculum vitae (opþional). Dosarul cu documentele necesare se va depune la sediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã din Petroºani, str. Timiºoara nr. 2, la secretariatul comisiei în zilele de 09, 10,12,13,14,15 ºi 16 Mai 2014, între orele 9:00 - 12:00. III. Concursul. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare Minierã Petroºani, str. Lunca nr. 60, începând cu data de 26.05.2014 ora 8:00 ºi va consta în: - probã scrisã - completarea unor chestionare (nu necesitã bibliografie) care vor fi notate cu puncte de la 1 la 10; - probã practicã - încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m în unitate de timp. Participanþii se vor prezenta la ambele probe cu actul de identitate ºi pentru proba scrisã cu instrument de scris.

lV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor. Nota finalã a concursului are la bazã douã elemente, care se vor nota de la 1 la 10, dupã cum urmeazã: proba scrisã - cu pondere de 40% în nota finalã; proba practicã - cu pondere de 60% în nota finalã. Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescãtoare a notelor finale obþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calculatã cu douã zecimale. Validarea ºi afiºarea rezultatelor se va face în termen de 5 zile de la încheierea probei practice. Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaþilor, se pot depune la sediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã în termen de 3 zile de la data afiºãrii. Analiza tuturor contestaþiilor ºi afiºarea rezultatului final al concursului se face în maxim 5 zile de la expirarea termenului de contestaþie. Regulamentul de desfãºurare al concursului va fi fãcut public, prin afiºare la sediile S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã ºi a punctelor de lucru Staþia de Salvare Minierã, E.M.Lonea ºi E.M.Vulcan. Relaþii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. Sucursala Divizia Minierã, Serviciul Resurse Umane Administrativ, telefon 0254506264 sau 0254506265.

16 Cultura

Cronica V達ii Jiului | Joi, 8 Mai 2014