CVJ NR. 604, MARTI 6 MAI 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 604

Cronica Vãii Jiului Marti, 6 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”Pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure”

Peste 170 de tablete cu ciocolatã retrase de la Lidl Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Primarul Ridzi, reporter pentru câteva zeci de minute >>> PAGINA A 4-A

Mineri, poliþiºti, actori, europarlamentar - în sprijinul micului pianist orfan >>> PAGINA A 4-A

Drum închis din cauza ploilor >>> PAGINA A 5-A

Neregulile de la Petrila, în atenþia procurorilor >>> PAGINA A 7-A

Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor” >>> PAGINILE 8-9

Salvamont, noi reguli de funcþionare >>> PAGINA A 11-A

S

ãptãmâna trecutã a fost una foarte grea pentru primarul Petrilei, Ilie Pãducel.

Dupã scandalul licitaþiei aiuritoare a pãºunilor, momârlanii l-au acuzat ca singur vinovat pentru situaþia în care trebuie sã plãteascã ºi 3.100 ron pe hectar. Apoi a venit ziua de joi, când s-a adoptat în Consiliul Local o hotãrâre care pune la dispoziþie 700 milioane lei pentru lucrãrile apei potabile din Cimpa... >>> PAGINA A 3-A

Consiliul Judeþean Hunedoara nu mai vrea complexul turistic de la Vaþa Bãi >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

”Pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure”

S

ãptãmâna trecutã a fost una foarte grea pentru primarul Petrilei, Ilie Pãducel. Dupã scandalul licitaþiei aiuritoare a pãºunilor, momârlanii l-au acuzat ca singur vinovat pentru situaþia în care trebuie sã plãteascã ºi 3.100 ron pe hectar. Apoi a venit ziua de joi, când s-a adoptat în Consiliul Local o hotãrâre care pune la dispoziþie 700 milioane lei pentru lucrãrile apei potabile din Cimpa...

Ileana FIRÞULESCU

Opozantul lui Pãducel ºi directorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, l-a acuzat de inteþia de furt în condiþiile în care la Primãrie exista un deviz tehnic din care reieºea un cost la jumãtate – 350 milioane lei. Ilie Pãducel se apãrã ºi spune cã nu a fost plãtit încã nici un leu din suma eliberatã...

Primarul oraºului

Petrila, Ilie Pãducel, a avut o sãptãmânã grea, cea care a trecut, cu scandaluri în spaþiul public în care acuzaþiile au curs ºuvoi, iar primarul a fost nevoit sã explice iar ºi iar cã lucrurile stau altfel.

L-au învinuit momârlanii Petrilei cã i-a distrus odatã cu aiuritoarea licitaþie a pãºunilor folosite din tatã în fiu. Scandalul a început chiar din timpul licitaþiei, care a fost de fapt o luptã

între un localnic, Dorin Curtean, ºi un strãin de loc – Constatin Jianu, din Gorj, pentru eliminarea acestuia din urmã. Aºa se face cã preþurile pe un hectar de pãºune s-au ridicat la sume ce nu pot fi plãtite, ºi la 3.100 ron. Pentru toate acestea a fost acuzat, de cãtre proprietarii de animale din comunitãþile Petrilei, primarul Ilie Pãducel pentru cã a permis ºi chiar ar fi protejat

”intrusul” care a bulversat viaþa în munþii Petrilei.

Dupã explicaþii date la douã posturi de televiziune locale, din care a reieºit cã vinovatul este Dorin Curtean, a izbucnit alt tãrãboi pe o hotãrâre de Consiliu Local care pune la dispoziþie vreo 700 milioane lei vechi pentru ca locuitorii din Cimpa sã aibã apã potabilã. Chiar în ziua adoptãrii acesteia, în ajun de 1 Mai, opozantul lui Ilie Pãducel, liberalul Costel Avram, l-a atacat dur pe primarul PSD fost PDL, acuzându-l de furt din banii publici. Asta pentru cã, spune Costel Avram, la Primãria Petrila se ºtia cât costã aceastã lucrare pentru cã Apa

Peste 170 de tablete cu ciocolatã retrase de la Lidl Petroºani

A

proape 200 de tablete de ciocolatã cu nucã de cocos au fost retrase de la magazinul Lidl din Petroºani, ca urmare a alertei privind posibila contaminare cu salmonella. Clienþii care au cumpãrat aceastã ciocolatã sunt aºteptaþi sã returneze produsul ºi vor primi banii înapoi.

Carmen COSMAN - PREDA Inspectorii sanitar – veterinari din Petroºani au retras de pe rafturile magazinului Lild din Petroºani 177 de bucãþi de ciocolatã cu nucã de cocos suspectatã a fi contaminatã cu salmonella. În toatã þara, lanþul d magazine Lidl a retras un lot de tablete de ciocolatã cu nucã de cocos, dupã ce, în urma unei analize de autocontrol fãcute de magazin, una din probele prelevate din acest lot a ieºit pozitivã pentru salmonella, fãrã a exista însã reclamaþii de la cumpãrãtori Clienþii

sunt anunþaþi cã pot returna tableta cu fulgi de cocos asupra cãreia existã suspiciuni de infestare cu salmonella chiar fãrã a face dovada bonului de casã ºi vor primi contravaloarea produsului. "Lidl a decis sã retragã în mod preventiv produsul.

Pânã în momentul de faþã nu s-au înregistrat reclamaþii referi-

toare la acest produs.

Niciun alt produs comercializat de Lidl nu este afectat de aceastã rechemare", au arãtat reprezentanþii lanþului de magazine. Suspiciunea de contaminare cu salmonella a produsului a apãrut dupã ce, în cadrul analizelor de autocontrol efectuate de magazin, au fost analizate douã probe,

la un laborator din Germania, dintre care una a ieºit pozitivã pentru aceastã bacterie. Drept urmare, Lidl a retras toate produsele din acel lot ºi a fãcut ºi rechemarea în rândul populaþiei.

Salmonella este una din cele mai rãspândite bacterii alimentare, are peste 2.500 de serotipuri, dintre care doar douã sunt patogene pentru om.

Serv ar fi trimis o adresã cu un deviz de lucrãri cu costuri între 350-400 milioane lei vechi. Adicã jumãtate din suma pusã la dispoziþie prin devizul întocmit de city managerul Petrilei. ”Preda Laurenþiu Ciprian a fãcut un deviz pentru primãria Petrila de 700 de milioane ºi de fapt aceste costuri sunt de 350 de milioane. La Primãria Petrila existã un deviz înaintat de Apa Serv de 350-400 milioane lei. Vã spun cã pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure ºi voi ataca aceastã hotãrâre de consiliu local. Sã le fie ruºine cã-ºi bat joc de banii cetãþenilor!

Pãducel zice mereu cã Primãria nu are bani, dar scoate sume uriaºe pentru firme de casã.

Voi urmãri dacã SC Masa Adrigela va face aceastã lucrare pentru cã nu ar fi prima datã” a spus liderul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, în emisiunea ”Puterea cuvântului”, de la Kpital tv. Primarul Ilie Pãducel a recunoscut suma pusã la dispoziþie sub pretextul cã a

fost votatã de consiliul local, dar cã nu a fost cheltuitã, deci Avram strigã ºi îl jigneºte degeaba. Atunci pentru ce a fost aprobatã aceastã sumã de 700 de milioane lei? ”Devizul este votat în Consiliul Local, dar nu este plãtit nici un leu. Cea mai ieftinã ofertã va fi adjudecatã ºi lucrarea va merge cu acest ofertant. M-aº bucura sã o facã specialiºtii domnului Avram de la Apa Serv. Dar nu mã mai jigniþi înainte de a cunoaºte realitatea” – a spus primarul Ilie Pãducel, în aceeaºi emisiune.

Coastel Avram a precizat încã o datã cã nu poþi aproba cheltuirea unei asemenea sume dacã nu existã intenþia de a o cheltui ºi asta o dovedeºte devizul care a stat la baza HCL, care pune la dispoziþie 700 milioane lei... ”Voi merge ºi eu la licitaþie, cu Apa Serv, pe un deviz real, voi trimite chiar luni altã adresã cãtre Primãria Petrila ºi voi contesta aceastã hotãrâre”- a precizat Costel Avram.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Mineri, poliþiºti, actori, europarlamentar - în sprijinul micului pianist orfan

D

rama micului pianist, multiplu medaliat la concursuri naþionale de gen, Fabiani Gabriel Prcsina, a fãcut încojurul þãrii, iar cei ce au vrut sã-l ajute au venit ºi vin din medii diferite – de la mineri, la poliþiºti, actori, oameni ”din mulþime”, etc., a apãrut ºi un politician – europarlamentarul Daciana Sârbu, soþia premierului, care a cerut informaþii despre Fabiani pentru a-l ajuta.

Ileana FIRÞULESCU

Drama ”micului geniu” al pianului, din Petroºani, elevul în clasa a IV-a, Fabiani Prcsina, care ºi-a pierdut mama, singurul lui sprijin, într-un accident, a fãcut ca ziariºtii sã se mobilizeze ºi sã cearã ajutor pentru ca Fabiani sã poatã sã-ºi continue studiile la ºcoala de muzicã.

Primul pas l-a fãcut un inspector ºcolar, apoi conducerea ªcolii I.G.Duca din Petroºani a stat ºi stã mereu la dispoziþie pentru a da

informaþii, pentru cã bunicii lui Fabiani sunt oameni simpli, care nu ar putea sã gestioneze asemenea situaþie ºtiind doar cã Fabiani ºi sora sa, studentã, au nevoie de dragostea lor...

Reacþiile oamenilor ºi a unor instituþii au fost impresionante.

Colegii mamei lui Fabiani, mineri de la Livezeni, au dat ajutorul imediat, apoi IPJ Hunedoara a reacþionat, impresionaþi fiind de drama micului artist poliþiºtii au fãcut chetã, iar Bisericuþa Sf. Mina, din curtea IPJ, va susþine lunar

cu o sumã de bani funcþie de cât se vor aduna...

Apoi, a urmat gestul de ajutorare fãcut de actorii de la Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, care, sub conducerea directorului general Nicoleta Lucreþia Bolcã, se

Jiului. Mai precis, sâmbãtã, a avut loc o reprezentaþie a piesei ”Hamlet” dedicatã strângerii de fonduri pentru micuþul geniu al pianului rãmas fãrã mamã. Intrarea a fost

implicã de la an la an tot mai mult în viaþa comunitãþii din Valea

liberã pentru ca donaþiile sã fie rãsplãtite.

Acþiunea a purtat numele sugestiv ”Artiºti lângã artist”...

Directorul general al Tetrului de la Petroºani, Lucreþia Nicoleta Bolcã, spune cu emoþie cã ”da, sufletul a învins grãtarul”, sâmbãtã, 3 mai, ºi cã la finalul discursului sãu emoþia a fost atât de mare încât a podidit-o plânsul...

S-au strâns bani din donaþii, inclusiv din cheta fãcutã de actori, iar Nicoleta Lucreþia Bolcã a mulþumit celor care s-au implicat, cãrora le pasã... Mai mult, se încearcã obþinerea unei burse pe un an de zile pentru Fabiani, printr-o

Primarul Ridzi, reporter pentru câteva zeci de minute

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, s-a transformat în reporter pentru câteva minute, în care a adresat întrebãri jurnaliºtilor din Valea Jiului. „Schimbul” a avut loc cu ocazia manifestãrilor dedicate Zilei Presei, ce au fost organizate de Asociaþia „Casa Pro Urbis”, a societãþii civile din Petroºani, în colaborare cu administraþia publicã localã.

Carmen COSMAN - PREDA Jurnaliºtii din Valea Jiului au fost sãrbãtoriþi la Primãria Petroºani, în cadrul unei mese rotunde iniþiate de Asociaþia „Casa Pro Urbis” în colaborare cu administraþia publicã localã. O ocazie numai bunã pentru ca primarul Tiberiu Iacob – Ridzi sã facã un schimb cu jurnaliºtii prezenþi la manifestare,

cãrora le-a adresat, pe rând, câteva întrebãri. Ridzi a atins mai puþin latura profesionalã a celor intervievaþi de el ºi a ales sã pãtrundã puþin în sufletele ziariºtilor, sã chestioneze latura personalã a acestora.

Manifestãrile dedicate Zilei Presei au avut loc, deºi cu puþinã întârziere, la primãria Petroºani, la iniþiativa Asociaþiei „Casa Pro Urbis”, cu care administraþia publicã are un parteneriat.

Organizatorii au vor-

bit despre importanþa presei în lume ºi în România ºi despre necesitatea pãstrãrii echidistanþei în acest domeniu, extrem de important în contextul actual. În plus, s-a reliefat rolul acesteia de intermediar între autoritãþi ºi publicul larg, fie cã vorbim despre presã scrisã ori audio – vizual, precum ºi necesitatea ca jurnaliºtii sã rãmânã „câinii de pazã ai democraþiei”.

fundaþie din Sibiu, cu ajutorul actorului Cãtãlin Grigoraº.

Cu o zi înaintea acestui eveniment, se culegeau informaþii din teritoriu despre micul Fabiani Prcsina, de cãtre un politician, ca urmare a apariþiei reportajului despre drama pianistului, pe fluxul Mediafax ºi de aici în toatã presa naþionalã.

Europarlamentarul Daciana Sârbu a cerut amãnunte cu intenþia de a-l sprijini pe Fabiani. Vom afla dacã intenþia se va materializa... Unii au spus cã o va face pentru cã este campanie electoralã chiar pentru europarlamentare la care Daciana Sârbu este candidat. Nici nu are importanþã dacã scopul este dublu câteva voturi în plus ºi ajutorul dat lui Fabiani -, important rãmâne ca micul orfan de geniu sã poatã continua...

De precizat cã au fost multe persoane care au vrut ºi vor sã-l sprijine pe Fabiani cerând un cont în care sã vireze bani...

Pianistului de 11 ani, multiplu premiat la nivel naþional, i-ar prinde bine ºi un ”ajutor organizat” pe termen lung, cum ar fi o bursã de studii pianistice pânã, cel puþin, la majorat. Dar cine ºtie!

Generozitatea oamenilor ºi fundaþiilor este impresionantã când în cauzã este vorba de o investiþie în creºterea unei valori.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Drum închis din cauza ploilor

D

rumul Naþional ce face legãtura între Petroºani ºi Voineasa va fi închis circulaþiei rutiere între Petroºani ºi Jieþ. Drumarii s-au trezit cu o porþiune din terasament prãbuºitã dupã ploile din ultimele zile, iar acum, dupã ce ºi Defileul Jiului este închis circulaþiei, singura rutã valabilã rãmâne prin Petrila.

DN7A BLOCAT DE PIETRE -

DRUMUL SPRE STAÞIUNEA VOINEASA ESTE ÎNCHIS DE DOUÃ ZILE

DN7A intre localitãþile vîlcene Voineasa ºi Brezoi este de douã zile blocat din cauza cãderilor de stînci.

Un motel a fost îngropat de pietre, dar, din fericire nu au existat victime omeneºti. Lucrãtorii de la drumuri nu reuºesc sã deblocheze ºoseaua deoarece cad în continuare pietre pe versant. La intrarea pe DN7A sînt filtre de poliþiºti care-i avertizeazã pe ºoferi sã foloseascã rutele ocolitoare. Alunecãrile de teren au început încã de acum douã zile. Sute de tone de pietre, grohotiº ºi copaci au blocat drumul pe o distanþã de 50 de metri. Un motel aflat în zona a fost distrus în întregime, iar reþeaua electricã a fost culcatã la pãmînt. ,,Muncitorii

taie cu drujba copacii cãzuþi. Asta n-o fi avînd curent pe aici?'' ,,A venit un bolovan mare, puternic ºi se miºca clãdirea.'' ,,I-am chemat pe oameni - ba veniþi sã vedeþi cã a plecat fagul ãla...bine cã i-am chemat ca în momentul ãla a ºi venit ...'' Proprietarii motelului nu au mai recuperat nimic din bunurile prinse sub pietre. ,,Ne-au rãmas o grãmadã de lucruri acolo. Toate hainele, trei televizoare.''

Lucrãtorii de la Administraþia Naþionalã de Drumuri, districtul Vîlcea încearcã sã consolideze versantul însã din cauza încãlzirii vremii ºi a topirii zãpezii cad în continuare pietre. EUGEN MÃNESCU, dir. AND, Districtul Vîlcea ,,Într-o jumãtate de orã au curs încã 2500 metri cubi de bolovani. Aici este o zonã în care cãdeau pietre, dar în cantitãþi mici, de la 20, 30 pînã la 100 metri cubi. Acum tot muntele a luat-o la vale.'' Drumarii lucreazã la degajarea carosabilului de bolovani pentru a debloca circulaþia mãcar pe un singur fir.

Maluri sufocate ucrãri de decolmatare a malurilor.

L Malurile râurilor din Valea Jiului nu sunt sufocate doar de gunoaie ci ºi de vegetaþie ºi de nisip.

Pe alocuri, în mijlocul cursurilor de apã s-au format insuliþe, iar pentru îndepãrtarea acestora, responsabilii Apelor Române au trecut la lucrãrile de decolmatare. “Ne aflãm pe Jieþ, avem o lucrare de decolmatare, de curãþire a albiei, de tãiere ºi încercãm sã punem în siguraþã digul de pe malul drept al Jieþului în aºa fel ca la inundaþii sã nu avem probleme aºa cum au fost în alte zone ale þãrii”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române.

Cei de la Apele Române spun cã astfel de lucrãri vor avea loc în mai multe zone

Ploile torenþiale din ultima vreme au înmuiat solul ºi o parte din malul unui drum naþional ce leagã municipiul Petroºani de Jieþ este pe punctul de a se surpa.

Drumarii spun cã existã oricând aceastã posibilitate, date fiind craterele mari ce s-au format sub calea de rulare a maºinilor.

Responsabilii au venit imediat la faþa locului ºi luni la prânz ºi-au luat mãsuri de siguranþã. „La prima verificare, am constatat cã existã o alunecare de teren pe sub drum, efectiv, pe sub placa de beton, destul de mare, cât am putut noi sã vedem de la suprafaþã. Observãm cã dealul a plecat, suntem aici cu poliþia, ISU ºi am informat la Districtul de drumuri la Craiova. Mãsura este, în prima fazã, sã limitãm accesul traficului greu, urmând ca, în funcþie de analiza pe care o fac specialiºtii de la Târgu Jiu, cred cã vom închide drumul, pe o perioadã atât cât va fi nevoie”, a spus Ioan Tudor, ºef de Secþie la Drumurile

ale Vãii Jiului. Pentru acest an sunt programate ºase lucrãri de acest gen.

“Avem anul acesta prevãzut la nivelul Vãii Jiului 5+6 lucrãri cu asemenea specific ºi încercãm sã rezolvãm problemele pe care ni le+am propus”, a mai spus sursa citatã. Astfel de lucrãri se realizeazã pentru prevenirea inundaþiilor.

Monika BACIU

Naþionale.

Primarul din Petrila, de care aparþine acest tronson de drum spune cã au fost semnalate alunecãri încã din week-endul care a trecut ºi cã acum situaþia este mult mai gravã. „Am fost sesizat cu 4 zile în urmã, despre o alunecare de teren în zona Petrila Sud, în DN 7A. Am

fost închis pentru lucrãri, dar, chiar dacã va fi închis o vreme, acest tronson, spun drumarii, nu izoleazã zona. „Nu sunteþi izolaþi. Se poate veni pe Petrila. Se iese pe DN 66 la intersecþie, la ieºirea din Petroºani.

Vom urgenta ca pe Situaþii de Urgenþã sã finalizãm cât mai repede reparaþiile”, a

verificat, nu era pericol la momentul respectiv, alunecarea, însã, s-a accentuat. Am trimis poliþia localã ºi interzicem deocamdatã circulaþia pe zona respectivã”, a precizat Ilie Pãducel, primar Petrila.

Drumul face legãtura Vãii Jiului cu sudul þãrii, dupã ce traseul din Defileul Jiului a

mai adãugat Ioan Tudor, ºef al secþiei de Drumuri Naþionale Gorj. În ultimele zile a plouat foarte mult ºi se pare cã terasamentul a cedat. Cel mai probabil, drumul va fi refãcut ºi traficul deviat pânã la remedierea situaþiei.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Un prim pas pentru parcul eolian de la Lupeni

D

upã consultarea populaþiei, administraþia localã de la Lupeni a dat undã verde realizãrii parcului eolian. Un nou parc eolian va prinde contur în Valea Jiului. Dupã modelul celor de la Petrila, municipalitatea de la Lupeni consultã populaþia cu privire la realizarea unui parc eolian. Ideea este una mai veche care pânã acum nu s-a materializat.

Monika BACIU

“Având în vedere solicitarea primitã din partea SC Wind Power Experts Development SRL pentru aprobarea documentaþiei plan urbanistic zonal + parc eolian în cadrul UAT Lupeni ºi UAT Uricani + Staþii ºi linii electrice, drumuri ºi anemomentre pentru mãsurarea vitezei vântului în vederea realizãrii obiectivului (...) dupã analizarea acestuia consider oportunã aprobarea sa de cãtre consiliul local al municipiului Lupeni”, se aratã în nota de fundamentare.

Beneficiarul investiþiei ar urma sã fie SC Wind Power Experts Development SRL. Proiectul a fost iniþiat de administraþiile locale din Vulcan, Lupeni ºi Uricani în urmã cu cinci ani, mai exact în anul 2008.

Proiectul este ambiþios ºi autoritãþile locale

V

in vremuri grele pentru românii care au nevoie de ajutor din partea statului. Aceºtia îl vor primi mai greu, pentru cã mai întâi de toate, pentru a primi bani sub forma de ajutoare sociale, trebuie sã dea bani pentru achitarea taxelor ºi impozitelor.

Statul se gândeºte astfel sã reducã numãrul ºi suma acestor ajutoare chiar de sãptãmâna care vine.

Sunt vizate persoanele care primesc venit minim garantat, alocatie de sustinere a

de aerogeneratoare instalate pânã la data dãrii în folosintã asociatul participant va primi o suma de 10.000 Euro/ an; pentru primul an aceastã sumã se va plãti în termen de 30 de zile de la data semnãrii contractului; iar pentru asociatul principal: diferenÞa pânã la 100 % din profitul asociatiei.

Repartizarea efectivã a

beneficiilor cuvenite asociatului participant se va face în termen 30 de zile de la data depunerii la autoritãÞile competente a documentelor privind închiderea exercitiului financiar al anului pentru care au fost calculate beneficiile. în cazul de faþã asociatul participant este Primãria municipiului Lupeni.

Pierderi la apã sperã sã poatã sã asigure mãcar iluminatul public. Deocamdatã, totul este la nivel de intenþie ºi urmeazã sã fie fãcute mãsurãtori în zona munþilor dintre cele douã localitãþi, pentru a stabili dacã investiþia este sau nu pretabilã în acest loc.

Potrivit unor documente ce dateazã din

Statul taie din ajutoarele sociale

Adriana PAVEL

anul 2011, publicate pe site-ul administraþiei locale de la Lupeni repartizarea beneficiilor între cei doi asociaþi se va face pe baza de documente contabile justificative.

Pentru asociatul participant: anual, 3 % din profitul asociaÞiei, dar nu mai puÞin de rezultatul înmultirii a 2.000 Euro/ an cu numãrul

familiei sau indemnizatie de crestere a copilului. In goana dupa fonduri vor ramane fara paine pe masa si cei cinstiþi, dar foarte saraci, aºa cum este cazul a zeci, poate sute de familii din Valea Jiului.

Primariile care trimit listele datornicilor catre Ministerul Muncii nu pot face diferenta intre oamenii care nu au

de unde sa plateasca si cei care nu vor. ªi, autoritatile se pregatesc acum sa suspende platile si pentru cei care au acumulat restante in 2013. Primariile au avut termen pana la sfarsitul lunii aprilie sa trimita Ministerului Muncii listele cu rau platnici. Cei care reusesc sa-si achite taxele si impozitele restante in termen de 5 luni vor fi repusi in plata ºi vor primi inclusiv suma cuvenita acestei perioade.

Daca nu ajung cu datoriile la zi, vor ramane definitiv fara ajutorul de la stat.

Vor urma, asadar, alte mii de ajutoare taiate. Statul face exceptie doar in cazul persoanelor singure, care au in intretinere unul sau mai multi copii.

F

ie nu declarã consumul real de apã, fie furã. Din acest motiv mai mulþi abonaþi ai societãþii de apã din Valea Jiului sunt puºi în postura de aplãti pierderile înregistrate. Acest lucru aduce deservicii celor care declarã consumul real ºi plãtesc la zi facturile curente.

Monika BACIU “Pierderile nu sunt la noi la SC ApaServ, pierderile sunt la oameni pe scarã, avem apometru la intrarea în scarã la limita proprietãþii ºi acela este apometrul pe care noi îl încasãm. Diferenþa dintre apometrul la scarã ºi suma apometrelor din scarã sunt pierderi. În unele sunt reglãri, în unele pãrþi oamenii furã apã, iar în unele pãrþi oamenii nu dau exact ceea ce

consumã ºi atunci existã pierderi.

Pierderile sunt pe proprietatea cuiva ºi noi nu avem dreptul sã intrãm pe proprietatea

cuiva” , a declarat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv VAlea Jiului.

Nici controale din

partea angajaþilor ApaServ nu pot fi efectuate în locuinþele beneficiarilor. Legea nu permite accesul acestora pe proprietatea privatã.

Pierderile la apã care se înregistreazã la immobile sunt suportate de

locatari.

Aceºtia sunt cei care plãtesc diferenþa de consum înregistrat de apometrul de la scarã ºi cel din locuinþã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Neregulile de la Petrila, în atenþia procurorilor

R

aportul inspectorilor Corpului de control al premierului în urma controlului derulat la Petrila ajunge la Parchet. Inspectorii au descoperit mai multe nereguli în chletuirea banului public, în cazul Petrila fiind vorba de câteva investiþii derulate de autoritãþile locale.

Maximilian GÂNJU Primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel, va trebui sã explice procurorilor de ce a achiziþionat aparate de fitness pentru un parc al localitãþii, deºi acestea nu puteau fi acoperite din finanþarea Fondului de mediu. Cu toate acestea, reprezentanþii Primãriei Oraºului Petrila au decis achiziþionarea unor aparate de fitness de exterior în condiþiile în care cheltuielile ocazionate de acestea nu erau prevãzute în categoria cheltuielilor eligibile cuprinse în Anexa nr.

1 a contractului pentru finanþare nerambursabilã în baza cãruia s/a amenjat parcul ºi pentru care au solicitat ºi obþinut rambursarea din bugetul Fondului pentru mediu a unor cheltu-

ieli în sumã de 40.903,14 lei. Corpul de control aratã cã astfel a fost prejudiciat bugetul Fondului pentru Mediu. Valoarea totalã a investiþiei la parcul din Petrila a fost în cuantum de 2.300.376,94 lei, din care 1,5 milioane de lei au fost asiguraþi de la bugetul de stat, pentru lucrãrile de construire iar suma de 8de mii de lei, a fost utilizatã de la bugetul local.

A

lte probleme…

Nu doar banii alocaþi la parcu au atras atenþia inpsectorilor gurvernamentali. Un alt raport al Corpului de control aratã cã Primãria Petrila a cheltuit 1,5 milioane de lei în plus faþã de valoare contractului pentru staþia de tratare a apelor mena-

jere din Cimpa. ªi în acest caaz Corpul de control al primuluiministru a sesizat organele de urmãrire penalã. La data efectuãrii controlului, obiectivul „Canalizarea apelor menajere Cimpa” nu era funcþional au mai arãtat inspectorii, însã primarul localitãþii Petrila spune însã cã lucrurile nu stau aºa cum pretind cei de la Corpul de control. În legãturã cu instalaþiile montate în staþia de epurare Cimpa, ºi care au costat în plus aproape 1,5 milioane de lei, „acestea îºi îndeplinesc în totalitate funcþiile pentru care au fost prevãzute

în fluxul tehnologic al staþiei de epurare ºi sunt instalaþii similare cu cele solicitate prin proiectul tehnic“ a susþintu edilul, dar ºi cã staþia funcþioneazã.

C

heltuieli neclare

Tot inspectorii de la cabinetul premierului aratã cã la Petrila s-au cheltuit sume de bani din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, însã cheltuielile sunt neclare.

Astfel, din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2011, Oraºului Petrila, judeþul Hunedoara i sa alocat suma de 100.000,00 RON, pentru finanþarea obiectivului de investiþii „Modernizare ºi extindere Cãmin cultural, sat Jieþ oraºul Petrila, judeþul Hunedoara”, fãrã a avea la bazã criterii clar definite cu privire la stabilirea cuantumului sumei. Totodatã, în

perioada 01.01.200931.12.2012, Primãriei Oraºului Petrila i-a fost repartizatã din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului suma totalã de 1.550.000,00 RON, care a fost utilizatã în totalitate.

Alocarea sumelor s-a efectuat fãrã a se prezenta criteriile care au stat la baza procedurii de repartizare susþin inspectorii Corpului de control.

Controale în spitale

M

inistrul Sãnãtãþii a anunþat o serie de controale în spitalele din toatã þara, care vor avea loc pe tot parcursul lunii mai. Sunt vizate în principal secþiile de chirurgie.

Adriana PAVEL

Se fac controale în spitalele din toatã þara. Verificãrile

vizeazã contractele încheiate de unitãþile sanitare, dar ºi corectitudinea serviciilor medicale.

Corpul de Control

al ministrului Sãnãtãþii a ajuns deja la câteva unitãþi medicale ºi nu este exclus sã dea ºi prin Valea Jiului în

urmãtoarea perioadã.

Ministrul Sãnãtãþii spune cã este nemulþumit cã pacienþii cu boli grave sunt nevoiþi sã aºtepte

luni de zile ca sã beneficieze de tratament. În prima etapã vor fi verificate 77 de spitale, în special secþiile de chirurgie ale acestora.

Controalele se vor încheia în 30 mai, iar concluziile vor fi prezentate în prima jumãtate a lunii iunie, de cãtre Direcþia generalã de monitorizare, control ºi antifraudã din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

ªi, tot Nicolae Bãnicioiu mai propune ca medicii din spitalele de stat sã poatã opera contra cost în timpul lor liber.

Aceast lucru vine în urma problemelor descoperite la Spitalul de Arºi din capitalã.

Astfel, existã propuneri ca pacientul sã poatã face cerere sã fie operat de medicul pe care îl preferã, în spitalul de stat, în afara orelor de program, contra cost.

8 Actualitate emiterea recentã a mult criticatului Iuliu Pavel din funcþia de preºedinte al D Asociaþiei Pensionarilor Petroºani a creat

confuzii, parte dintre pensionari necunoscând cui a aparþinut ”baronul de carton al pensionarilor” din Petroºani, pentru cã Asoaciaþia are puncte de lucru în mai multe localitãþi.

Confuzia, ”care nu poate fi în nici un caz o onoare”, ci dimpotrivã, a adus mare supãrare ºi dorinþa de a face precizãri a preºedinþilor de CAR-uri ale pensionarilor. Mai mult, aceºtia au dorit, cu ”spirit tânãr” sã arate ce îi diferenþiazã. Un exemplu – excursia de 1 Mai a pensionarilor Petrila în Maramureº, pe care au numit-o cu umor ”Cât îi Maramureºu, nu-i fecior ca eu ºi tu!”

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor”

Pe principiul celor din lumea ºmecherilor, din mai toate domeniile de activitate, cum cã dacã nu faci bani din inginerii financiare, chiar ºi unele grosolane, eºti prost, nu a funcþionat mult timp în cazul fostului preºedinte al Asociaþiei Pensionarilor de la Petroºani, Iuliu Pavel.

Acesta a fost demis de adunarea generalã, deºi scandalurile pe marginea faptelor preºedintelui au curs în presã, ºi prin sesizãri din interior, de ani de zile, dar pânã în prezent nu au reuºit sã-i convingã pe apropiaþii lui Iuliu Pavel cã nu este ceea ce pare, ci un baron de carton al pensionarilor Petroºaniului.

”N

u are nici o legãturã cu noi”

Vestea demiterii acestuia s-a propagat rapid în oraºele unde Asociaþia Pensionarilor Petroºani avea filiale.

Dar în localitãþi din Valea Jiului, mulþi pensionari au fãcut confuzii cu case de pensionari existente de multã vreme ºi care îºi vãd civilizat, ºi mai ales legal, de treabã ferindu-se mereu de a fi asociaþi cu numele lui Iuliu Pavel.

Un grup de pensionari de la Petrila-Lonea au crezut cã este vorba de preºedintele CAR Pensionari Petrila, drept pentru care ne-au întrebat ºi l-au întrebat pe preºedintele CAR Pensionari Petrila, Martin Borºa, dacã îºi închide punctul de lucru ºi magazinul de profil din Lonea. ”M-au întrebat dacã este vorba despre noi ºi

am încercat sã informãm, pe cei care nu ºtiu, cã preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani nu are nici o legãturã cu noi.

Ei au un punct de lucru în Lonea, în vechea clãdire cunoscutã a lui ªomlo, unde lucreazã o domanã, angajata Asociaþiei Petroºani.

Noi suntem Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila.

Pentru a îndepãrta orice confuzie, repet, nu existã legãturã între noi ºi ei, noi avem conducerea noastrã, ei pe a lor, suntem entitãþi total separate. ªi noi avem un punct de lucru la Petroºani, dar este concurent, ca sã zic aºa, cu ei” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila.

cu întrebãri venite din partea reprezentanþilor pensionarilor, cu rãspunsuri pe documente. De precizat cã profitul realizat de CAR Petrila a fost ”reinvestit”, cu acordul adunãrii generale, în ajutorarea membrilor sãi, crescând astfel sumele pentru decontarea diverselor intervenþii chirurgicale, dar ºi a ajutoarelor sociale în general. Aici, membrii au acces liber la statutul instituþiei, la cunoaºterea drepturilor ºi a obligaþiilor lor. În plus, CAR Pensionari Petrila organizeazã zile onomastice, Ziua naþionalã, Ziua persoanelor în vârstã, 8 Martie, revelioane etc., dar ºi excursii în toatã þara.

La ultima adunare generalã a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, raportul de activitate a fost unul transparent, interactiv,

”C

ât îi Maramureºu’, nu-i fecior ca eu ºi tu!” ªi cum a fost 1 Mai, nu s-a ratat ocazia orga-

nizãrii unei excursii în Maramureº, vorba ºugubãþului preºedinte Martin Borºa: cât îi Maramureºu’, nu-i fecior ca eu ºi tu! 50 de persoane de la Petrila s-au plimbat cu mocãniþa pânã, hãt, aproape de Ucraina.

Apoi, la Sighet, nu au ratat sã viziteze vestita închisoare, Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei, dupã care a urmat Sãpânþa, iar drumul a continuat. ”În drumul nostru, puteam privi în ”ograda” Ucrainei, dar sã ºtiþi cã nu se trãgea cu tunul, ci se trãgea pãlincã” –

povesteºte râzând preºedintele Borºa.

Petrilenii nu au ratat Mãnãstirea Sf. Ana, din Rohia, care se aflã în inima Þãrii Lãpuºului.

De precizat cã mânãstirea l-a gãzdiut pe vremuri pe Nicolae Steinhardt, critic literar, eseist, jurist, publicist, doctor în drept constituþional ºi scriitor român de origine evreiascã, s-a convertit la religia creºtinã ortodoxã în închisoarea de la Jilava, ºi-a luat numele de fratele Nicolae, ºi s-a cãlugãrit. Este autorul unei opere unice în literatura românã,

Jurnalul fericirii.

Preotul ctitor, Gherasim, a zidit mãnãstirea în memoria fiicei sale, Anuþa, pe care a pierdut-o la vârsta de 10 ani. ”Dupã ce am vizitat complexul de la Rohia, la pensiunea unde am

rezervat cele 50 de locuri pentru bunici, bunicuþe, tãþici, nepoþi etc. am fost primiþi ca niºte regi, cu gazde îmbrãcate în costume populare, cu pâine ºi pãlincã. Apoi, pentru bucatele oferite excursioniºtilor noºtri, stomac sã fi avut! Au degustat din toate, cã altfel trei zile nu ne-am fi miºcat de acolo. La Hotelul Salina, din Ocna ªugatag, oamenii noºtri au fãcut tratament, bãi în apa termalã. Au fost mulþumiþi ºi acest lucru mã mulþumeºte ºi pe mine, cã le-am putut oferi câteva zile de bucurie ºi relaxare ”povesteºte Martin Borºa, preºedinte CAR Pensionari Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

A reînceput ºcoala upã o perioadã plinã D de vacanþe ºi zile libere, elevii s-au reîntors astãzi în bãnci. De aceastã datã cursurile vor dura 7 sãptãmâni, fãrã nicio pauzã, pânã la încheierea anului ºcolar.

“Urmeazã cea mai grea perioadã a anului ºcolar, cea finalã, una plinã de examene”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani. În luna mai încep tezele ºi sunt programate, în premierã, ºi simulãrile la care vor lua parte elevii din clasele a II-a, a IV-a ºi

a VI-a. „Am demarat deja un program de pregãtire a elevilor pentru aceste simulãri care, cred, sunt binevenite. Sper ca rezultatele pe care le vor obþine elevii noºtri sã fie bune chiar dacã notele nu vor fi trecute în catalog”, a mai spus directorul ºcolii.

Joi, la unitatea ºcolarã din

Petroºani, va avea loc o masã rotundã la care au fost invitaþi elevii ºi profesorii. Tema discuþiilor va fi axatã pe rezultatele obþinute la olimpiadele ºcolare din acest an. „Urmeazã ca la aceastã masã rotundã sã participe profesorii ºi copiii care au obþinut rezultate foarte bune la olimpiade. Intenþia noastrã este ca sã analizãm ºi sã vorbim despre rezultatele obþinute, unele deosebite, care reprezintã munca dascãlilor ºi elevilor din ºcoala noastrã”, a precizat Nicoleta Demeter.

Urmãtoarea vacanþã, cea de varã, este programatã a începe în data de 21 iunie. Pânã atunci, însã, urmeazã câteva sãptãmâni de foc pentru toþi ºcolarii.

Mir cea NISTOR

8 Actualitate emiterea recentã a mult criticatului Iuliu Pavel din funcþia de preºedinte al D Asociaþiei Pensionarilor Petroºani a creat

confuzii, parte dintre pensionari necunoscând cui a aparþinut ”baronul de carton al pensionarilor” din Petroºani, pentru cã Asoaciaþia are puncte de lucru în mai multe localitãþi.

Confuzia, ”care nu poate fi în nici un caz o onoare”, ci dimpotrivã, a adus mare supãrare ºi dorinþa de a face precizãri a preºedinþilor de CAR-uri ale pensionarilor. Mai mult, aceºtia au dorit, cu ”spirit tânãr” sã arate ce îi diferenþiazã. Un exemplu – excursia de 1 Mai a pensionarilor Petrila în Maramureº, pe care au numit-o cu umor ”Cât îi Maramureºu, nu-i fecior ca eu ºi tu!”

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor”

Pe principiul celor din lumea ºmecherilor, din mai toate domeniile de activitate, cum cã dacã nu faci bani din inginerii financiare, chiar ºi unele grosolane, eºti prost, nu a funcþionat mult timp în cazul fostului preºedinte al Asociaþiei Pensionarilor de la Petroºani, Iuliu Pavel.

Acesta a fost demis de adunarea generalã, deºi scandalurile pe marginea faptelor preºedintelui au curs în presã, ºi prin sesizãri din interior, de ani de zile, dar pânã în prezent nu au reuºit sã-i convingã pe apropiaþii lui Iuliu Pavel cã nu este ceea ce pare, ci un baron de carton al pensionarilor Petroºaniului.

”N

u are nici o legãturã cu noi”

Vestea demiterii acestuia s-a propagat rapid în oraºele unde Asociaþia Pensionarilor Petroºani avea filiale.

Dar în localitãþi din Valea Jiului, mulþi pensionari au fãcut confuzii cu case de pensionari existente de multã vreme ºi care îºi vãd civilizat, ºi mai ales legal, de treabã ferindu-se mereu de a fi asociaþi cu numele lui Iuliu Pavel.

Un grup de pensionari de la Petrila-Lonea au crezut cã este vorba de preºedintele CAR Pensionari Petrila, drept pentru care ne-au întrebat ºi l-au întrebat pe preºedintele CAR Pensionari Petrila, Martin Borºa, dacã îºi închide punctul de lucru ºi magazinul de profil din Lonea. ”M-au întrebat dacã este vorba despre noi ºi

am încercat sã informãm, pe cei care nu ºtiu, cã preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani nu are nici o legãturã cu noi.

Ei au un punct de lucru în Lonea, în vechea clãdire cunoscutã a lui ªomlo, unde lucreazã o domanã, angajata Asociaþiei Petroºani.

Noi suntem Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Petrila.

Pentru a îndepãrta orice confuzie, repet, nu existã legãturã între noi ºi ei, noi avem conducerea noastrã, ei pe a lor, suntem entitãþi total separate. ªi noi avem un punct de lucru la Petroºani, dar este concurent, ca sã zic aºa, cu ei” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila.

cu întrebãri venite din partea reprezentanþilor pensionarilor, cu rãspunsuri pe documente. De precizat cã profitul realizat de CAR Petrila a fost ”reinvestit”, cu acordul adunãrii generale, în ajutorarea membrilor sãi, crescând astfel sumele pentru decontarea diverselor intervenþii chirurgicale, dar ºi a ajutoarelor sociale în general. Aici, membrii au acces liber la statutul instituþiei, la cunoaºterea drepturilor ºi a obligaþiilor lor. În plus, CAR Pensionari Petrila organizeazã zile onomastice, Ziua naþionalã, Ziua persoanelor în vârstã, 8 Martie, revelioane etc., dar ºi excursii în toatã þara.

La ultima adunare generalã a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, raportul de activitate a fost unul transparent, interactiv,

”C

ât îi Maramureºu’, nu-i fecior ca eu ºi tu!” ªi cum a fost 1 Mai, nu s-a ratat ocazia orga-

nizãrii unei excursii în Maramureº, vorba ºugubãþului preºedinte Martin Borºa: cât îi Maramureºu’, nu-i fecior ca eu ºi tu! 50 de persoane de la Petrila s-au plimbat cu mocãniþa pânã, hãt, aproape de Ucraina.

Apoi, la Sighet, nu au ratat sã viziteze vestita închisoare, Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei, dupã care a urmat Sãpânþa, iar drumul a continuat. ”În drumul nostru, puteam privi în ”ograda” Ucrainei, dar sã ºtiþi cã nu se trãgea cu tunul, ci se trãgea pãlincã” –

povesteºte râzând preºedintele Borºa.

Petrilenii nu au ratat Mãnãstirea Sf. Ana, din Rohia, care se aflã în inima Þãrii Lãpuºului.

De precizat cã mânãstirea l-a gãzdiut pe vremuri pe Nicolae Steinhardt, critic literar, eseist, jurist, publicist, doctor în drept constituþional ºi scriitor român de origine evreiascã, s-a convertit la religia creºtinã ortodoxã în închisoarea de la Jilava, ºi-a luat numele de fratele Nicolae, ºi s-a cãlugãrit. Este autorul unei opere unice în literatura românã,

Jurnalul fericirii.

Preotul ctitor, Gherasim, a zidit mãnãstirea în memoria fiicei sale, Anuþa, pe care a pierdut-o la vârsta de 10 ani. ”Dupã ce am vizitat complexul de la Rohia, la pensiunea unde am

rezervat cele 50 de locuri pentru bunici, bunicuþe, tãþici, nepoþi etc. am fost primiþi ca niºte regi, cu gazde îmbrãcate în costume populare, cu pâine ºi pãlincã. Apoi, pentru bucatele oferite excursioniºtilor noºtri, stomac sã fi avut! Au degustat din toate, cã altfel trei zile nu ne-am fi miºcat de acolo. La Hotelul Salina, din Ocna ªugatag, oamenii noºtri au fãcut tratament, bãi în apa termalã. Au fost mulþumiþi ºi acest lucru mã mulþumeºte ºi pe mine, cã le-am putut oferi câteva zile de bucurie ºi relaxare ”povesteºte Martin Borºa, preºedinte CAR Pensionari Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

A reînceput ºcoala upã o perioadã plinã D de vacanþe ºi zile libere, elevii s-au reîntors astãzi în bãnci. De aceastã datã cursurile vor dura 7 sãptãmâni, fãrã nicio pauzã, pânã la încheierea anului ºcolar.

“Urmeazã cea mai grea perioadã a anului ºcolar, cea finalã, una plinã de examene”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani. În luna mai încep tezele ºi sunt programate, în premierã, ºi simulãrile la care vor lua parte elevii din clasele a II-a, a IV-a ºi

a VI-a. „Am demarat deja un program de pregãtire a elevilor pentru aceste simulãri care, cred, sunt binevenite. Sper ca rezultatele pe care le vor obþine elevii noºtri sã fie bune chiar dacã notele nu vor fi trecute în catalog”, a mai spus directorul ºcolii.

Joi, la unitatea ºcolarã din

Petroºani, va avea loc o masã rotundã la care au fost invitaþi elevii ºi profesorii. Tema discuþiilor va fi axatã pe rezultatele obþinute la olimpiadele ºcolare din acest an. „Urmeazã ca la aceastã masã rotundã sã participe profesorii ºi copiii care au obþinut rezultate foarte bune la olimpiade. Intenþia noastrã este ca sã analizãm ºi sã vorbim despre rezultatele obþinute, unele deosebite, care reprezintã munca dascãlilor ºi elevilor din ºcoala noastrã”, a precizat Nicoleta Demeter.

Urmãtoarea vacanþã, cea de varã, este programatã a începe în data de 21 iunie. Pânã atunci, însã, urmeazã câteva sãptãmâni de foc pentru toþi ºcolarii.

Mir cea NISTOR

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Risc de neprelungire a autorizaþiei de mediu la Mintia

R

iscã sã rãmânã fãrã autorizaþie de mediu. Din cauza instalaþiilor învechite, Termocentrala Mintia ar putea sã rãmânã fãrã autorizaþie de mediu.

Acesta este rãspunsul pe care îl oferã responsabilii Departamentului pentru Energie în legãturã cu investiþiile ce ar urma sã fie realizate la Mintia.

Potrivit ministerului, Rãzvan Nicolãescu, termocentralele au fost construite într-o perioadã când nu se erau condiþiile de mediu atât de stricte, iar acum, aceste lucruri cauzeazã probleme termocentralelor.

Monika BACIU “Analiza de risc realizatã la nivelul CE Hunedoara în cea dea doua parte a anului 2013, dupã data fuziunii a relevat faptul cã existã un risc de neprelungire a autorizaþiei integrate de mediu. Majoritatea termocentralelor româneºti au fost construite într-o perioadã când impactul funcþionãrii lor asupra mediului înconjurãtor era subevaluat, iar constrângerile referitoare la protecþia mediului reau relativ puþine.

Amplasamentul ter-

mocentralelor era ales, de cele mai multe ori, dupã criterii arbitrare ºi niciodatã dupã cel al impactului asupra mediului înconjurãtor.

Majoritatea centralelor dateazã din perioada în care, dispersia gazelor de ardere prin coºuri de fum înalte, era consideratã un mijloc eficient ºi suficient pentru protecþia calitãþii vieþii ºi a mediului înconjurãtor.

Fenomenul de poluare produs de termocentrale a fost accentuat de calitatea slabã a cãrbunelui, a echipamentelor de ardere ºi a celor de purificare a gazelor de ardere.

Termocentralele pe cãrbune snt poluatori importanþi, deosebit de complecºi. Coºurile de evacuare a gazelor de ardere reprezintã sursele înalte de poluare a mediului în timp ce haldele de cenusã sunt sursele joase.

Sursele înalte evacueazã în atmosferã cantitãþi mari de poluanþi gazoºi, pulberi metalice ºi cenuºi zburãtoare. Lunând în considderare aceastã problemã ºi coroborând-o cu prevederile legislaþiei privind mediul, a fost identificat riscul legat de imposibilitatea funcþionãrii capac-

itãþilor de producþie fãrã investiþii majore, care cresc costul producþiei pe MW ºi implicit creazã un risc potenþial ca autorizaþia de mediu sã nu fie prelungitã, în aceastã situaþie cele douã centrale deþinute de CE Hunedoara fiind în imposibilitatea de a-ºi continua activitatea”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul Energiei, deputatului Bogan Þîmpãu.

Pentru ca termocentrala Mintia sã primeascã avizul de mediu trebuie implementate o serie de investiþii care nu au fost demarate din cauza fondurilor. “În legãturã cu revizuirea Autorizaþiei Integrate de Mediu în scopul continuãrii activitãþii, CE Hunedoara trebuie sã realizeze o serie de investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale DevaTermocentrala Midia care au fost deja demarate: invetsiþiile

Vocile tinerilor social democraþi hunedoreni s-au fãcut auzite la “TSD RULZ - Primãvara Social Democratã”

T

inerii social-democraþi hunedoreni au participat la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Bucureºti, la evenimentul “TSD RULZ – Primãvara Social Democratã”, organizat la Amfiteatrul Mihai Eminescu din Bulevardul Basarabia, acþiune la care au luat parte nu mai puþin de 5.000 de tineri sociali-democraþi.

Delegaþia hunedoreana a fost condusã de preºedintele LSSD Hunedoara, Vlad Cãpraru, delegaþia fiind compusã din 200 de tineri din judeþ. Potrivit preºedintelui TSD Hunedoara, Dacian Ciodaru, tinerii hunedoreni ºi-au manifestat astfel sprijinul pentru candidaþii Alianþei Electorale PSD-UNPR-PC la alegerile din 25 mai

2014, pentru Parlamentul European. „Am participat în numãr mare la acest eveniment important pentru tinerii din PSD ºi mã bucur cã tinerii din Hunedoara au sunt din ce în ce mai activi pe scena politicã”, a declarat Dacian Ciodaru, preºedintele TSD Hunedoara.

La eveniment au participat premierul Victor Ponta,

preºedintele PSD, Liviu Dragnea, preºedintele executiv al PSD, Gabriel Oprea, preºedintele UNPR, Daniel Constantin, preºedintele PC, Mihai Sturzu, preºedintele TSD, miniºtri ai Guvernului Ponta, precum ºi candidaþii Alianþei Electorale PSD-UNPR-PC. “Sunt foarte mândru când vãd câþi tineri vor sã se implice alã-

turi de noi! În urmã cu 10 ani, împreunã cu mulþi dintre tinerii care astãzi sunt lângã mine ca miniºtri, parlamentari ºi europarlamentari, am organizat pentru prima datã Primãvara Social Democratã.

Acea generaþie de la TSD are un mare merit pentru cã a reuºit sã modernizeze PSD. Astãzi avem datoria sã ne luptãm pânã la capãt ºi sã arãtãm cã România este o þarã mândrã!”, a declarat premierul Victor Ponta la evenimentul TSD RULZ – Primãvara Social Democratã.

de mediu privind desulfurarea umedã pentru grupurile nr. 3 ºi 4 deþin documentaþia tehnicã de achiziþie cu credit furnizor, reducerea emisiilor de Nox la grupul nr. 3 se asigurã prin lucrãri de dotaþii cu echipamente de denoxare, iar la grupul nr. 4 denoxarea este parte componentã a documentaþiei de retehnologizare, evacuarea ºi depozitarea zgurii ºi cenuºii este o investiþie în curs de finalizare, cu tehnologie acceptatã ca BAT, emisiile de pulberi vor fi limitate prin lucrãri de reabilitare la electrofiltre, asociate cu instalaþiile de desulfurare umedã”, se mai

aratã în rãspuns.

Dupã realizarea investiþiilor privind “Lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului nr. 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr.

4” ºi de “Reabilitare electrofiltre la grup energetic nr. 3 ºi 4” valorile limitã de emisie se vor încadra începând cu 01.01.2017.

Mãsurile ºi termenele prevãzute pentru conformarea la condiþiile de mediu ipuse de UE în cazul Sucursalei Electrocentrale Deva Termocentrala Mintia nu au fost realizate, pânã la aceastã datã, datoritã lipsei resurselor financiare.

Veºti bune pentru locuitorii din nordul Petroºaniului ngajaþii firmei care efectueazã lucrãrile de introducere a reþelelor A de apã ºi canal în Petroºani au început pregãtirile pentru turnarea asfaltului pe strãzile din nordul localitãþii.

Maximilian GÂNJU Au fost nevoiþi luni de zile sã rãzbeascã prin noroiul pânã la glezne din cauza lucrãrilor de introducere a reþelei de canalizare, însã coºmarul locuitorilor strãzilor din nordul Petroºaniului s-a sfârºit.

Firma care a cãºtigat licitaþia cu operatorul de apã, SC Apa Serv Valea Jiului, pentru intruducerea reþelelor de apã ºi canal în

Petroºani a trecut la refacerea strãzilor afectate de lucrãri, iar în aceastã sãptãmânã, în funcþie ºi de vreme, angajaþii de la „Zona D” vor reface asfaltul pe strada 1 Mai. Lucrãrile pregãtitoare au început de ieri-luni ºi sunt cuprinse în programul de refacere toate strãzile unde asfaltul a fost spart. Totodatã ºi strãzile pietruite din Petroºani unde au fost efectuate lucrãri vor fi readuse la forma iniþialã.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Salvamont, noi reguli de funcþionare

N

oi reguli de funcþionare a Serviciului Salvamont.

Consilierii judeþeni au aprobat regulamentul de funcþionare a Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara. Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara, este organizat ºi funcþioneazã ca instituþie cu personalitate juridicã, în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, având ca atribuþii principale activitatea de salvare în munþi precum ºi amenajarea, întreþinerea ºi reabilitarea traseelor montane din judeþ.

Monika BACIU Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara are urmãtoarele atribuþii, ºi anume coordoneazã din punct de vedere administrativ ºi organizatoric activitatea de salvare montanã în judeþ, propune omologarea sau desfinþarea unor trasee montane, coordoneazã ºi supravegheazã activitatea de amenajare, întreþinere ºi reabilitare a traseelor montane din judeþ. Totodatã, serviciul Salvamont asigurã preluarea apelurilor de urgenþã prinvid accidentele montane ºi transmiterea acestora la ºefii de formaþie Salvamont sau înlocuitorii acestora, asigurã permanenþa la punctele ºi refugiile

Salvamont, verificã îdeplinirea obligaþiilor persoanelor fizice sau juridice care administreazã cabane montane nominalizate, potrivit prederilor legale ºi organizeazã activitatea de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani în judeþ.

Din cadrul Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara fac parte ºi formaþiile din Valea Jiului.

Formaþiile de salvare montanã din Hunedoara, Petroºani, Lupeni ºi Uricani au urmãtoarele atribuþii.

Deplasarea de urgenþã la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical ºi transportarea acestuia la locul stabilit, pentru a fi preluat de person-

alul medical de specialitate, patrularea preventivã în zonele montane cu flux turistic mare, grad de per-

iculozitate ridicat ºi în staþiunile turistice montane de practicare intensivã a sporturilor de iarnã.

Salvatorii montani supravegheazã, întreþin ºi reabiliteazã traseele turistice montane din judeþ, aflate în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara sau asigurã preluarea apelurilor de urgenþã

privind accidentele montane din zona arondatã formaþiei.

Tot salvatorilor montani le revine obligaþia de a asigura în permamenþã punctele ºi refugiile Salvamont; ºi

Persoanele juridice, restanþe la taxele ºi impozitele locale

P

ersoanele juridice au cele mai multe restanþe la plata taxelor ºi a impozitelor locale. De la începutul anului ºi pânã acum de la aceastã categorie de contribuabili au fost încasate nici douã milioane de lei.

Monika BACIU La polul opus se aflã persoanele fizice care an de an îºi achitã la zi taxele ºi impozitele locale.

Existã ºi excepþii, însã sumele datorate de persoanele fizice sunt

mult mai mici decât cele ale persoanelor juridice.

“Pânã în acest moment au fost încasate sume de 2,4 milioane de lei de la persoanele fizice ºi de aproape douã milioane de lei pentru

persoane juridice, în ce priveºte debitele restante, cele mai mari sume sunt de recuperat de la persoanele juridice multe dintre acestea aflate în faliment sau într+o situaþie neclarã ºi mã refer la Fundaþia George Becali care deþine un bloc pe raza municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Celor de la Serviciul de Taxe ºi Impozite le este mai

Autospecialele SMURD dotate cu tehnicã “rapidã” sociere pentru cetãþeni. Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu douã asociaþii care au ca rol demarararea A unor investiþii pentru sãnãtatea cetãþenilor. Asociaþia CORNELIUGROUP doreºte sã realizeze parteneriatul cu Consiliul Judeþean Hunedoara prin care sã doteze autospecialele SMURD achiziþionate prin Asociaþia SALVITAL Hunedoara cu filtre Supraaspirante Inversate SDTA (Sistem Dinamic de Transfer al Aerului), filtre premiate ºi recunoscute la Saloanele Internaþionale de Inventicã.

Monika BACIU Acest obiectiv va fi realizat cu titlu gratuit ºi nu implicã nici o cheltuialã financiarã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara sau a Asociaþiei SALVITAL Hunedoara. Pentru realizarea obiectivelor a fost necesarã apro-

barea parteneriatului dintre Consiliul Judeþean Hunedoara cu Asociaþia SALVITAL Hunedoara ºi Asociaþia CORNELIUGROUP Deva.

Asociaþia CORNELIUGROUP este reprezentatã de Corneliu BirtokBãneasã, în calitate de preºedinte.

A

vantajele filtrelor supraaspirante Potrivit informaþiilor de pe site-ul firmei, în urma cercetãrilor efectuate ºi a urmãririi comportãrii acestora cu ocazia montãrii lor pe diferite tipuri de

motoare s-a ajuns la concluzia cã aceste filtre prezintã o serie de avantaje, ca de exemplu, aflându-se în contact direct cu aerul, elementul de filtrare asigurã o rezistenãã gazo-dinamicã minimã aerului

absorbit, ridicând astfel gradul de absorbãie ºi de captare; posibilitatea de autocurããire a elementului de filtrare; vizualizarea elementului de filtrare, fãrã demontarea în prealabil a filtrului, pentru verificarea

de a întreþine întreþine ºi repara punctele de salvare ºi refugiile existente; construieºte noi puncte ºi refugii în zonele cu risc mare de accidente. greu sã recupereze datoriile de la persoanele juridice.

“E mai greu de recuperat debitele de la persoanele juridice, sunt paºi elaboraþi ºi debitele sunt mai mari. O persoanã fizicã chiar dacã înregistreazã debite aceste sunt foarte mici pentru cã nu deþin imobile foarte numeroase”, a mai spus sursa citatã.

De cele mai multe ori, persoanelor juridice care înregistreazã datorii la plata taxelor ºi a impozitelor locale li se pune sechestru pe conturi. gradului de încãrcare cu impuritãþi a acestuia; capacitatea filtrelor de aer de a creãte considerabil viteza aerului absorbit, atât la intrarea cât ãi la ieãirea din filtru; capacitatea filtrelor de aer de a prerãcii aerul absorbit în interiorul acestuia; capacitatea filtrelor de aer de a crea un uºor efect de supraalimentare care create proporþional cu viteza deplasãrii autovehiculului; permit multiplicarea funcþiilor ºi anume: pe lângã funcþia principalã de filtrare a aerului, filtrele mãresc gradul de absorbþie ºi captare, viteza aerului absorbit.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

A plouat mult, dar nu-s inundaþii

A

plouat cu peste 50 de litri pe metru pãtrat în Valea Jiului ºi cele mai mari debite au fost în zona de Vest. Acolo chiar ºi barajul a fost solicitat, dar nu am avut inundaþii. Jiul nu a ajuns decât la cota de atenþie.

Diana MITRACHE Week-endul care a trecut a fost unul

extrem de ploios, dar nu au fost inundaþii.

Responsabilii sistemului hidrotehnic al Vãii Jiului spun cã precipi-

taþiile au fost abundente ºi cel mai mult a plouat în Vest la Uricani ºi la Barajul de la Valea de Peºti, dar nu au fost probleme. „Au fost precipitaþii de sâmbãtã noapte, pânã luni. În jur de 55 de litri pe metru pãtrat, în zona de Vest. În Est nu au fost precipitaþii însemnate cantitativ, ca

atare au crescut mai puþin aici nivelurile râului Jiu. Am ajuns la cota 139 cm. Mai aveam 70 de cm pânã la cota de atenþie. Am monitorizat foarte atent nivelurile ºi nu sau înregistrat revãrsãri, depãºiri ºi apa nu a ieºit din matcã. Valea Jiului, pot sã spun cã a fost feritã de inundaþii”, a spus Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului Nici la Valea de Peºti nu au fost prob-

leme mari la baraj, deºi acolo s-au înregistrat cele mai mari cantitãþi de precipitaþii, iar vremea se îmbuneazã. „Într-adevãr, acolo au cãzut peste 55 de litri pe metru pãtrat.

Avem o lamã deversantã de 30 cm, peste deversor. Asta înseamnã un debit de 7 m pe secundã. Nu s-au înregistrat probleme, în senul cã inflitraþiile la baraj au fost în limitele admisibile. Am monitorizat foarte atent din 3 în 3 ore ºi barajul s-a comportat

foarte bine. Luni la ora 9,00 , am ieºit din codul galben de precipitaþii, vor mai fi precipitaþii rãzleþe, iar de marþi vremea se îmbunãtãþeºte ºi, pentru câteva zile o sã avem soare ºi vreme frumoasã”, a mai adãugat Corici.

Totuºi, în zona de munte vor mai fi precipiaþii ºi acolo va cãdea chiar lapoviþã ºi ninsoare, la peste 1500 de metri, iar nivelurile apelor pe râuri au început sã scadã.

Zilele Petrilei, în luna iunie

V

a fi spectacol, voie bunã, muzicã uºoarã, popularã ºi târg ca de sãrbãtoare. Asta ne asigurã primarul din Petrila, care într-o lunã ne va chema la sãrbãtoarea oraºului.

Diana MITRACHE Zilele oraºului Petrila vin în iunie ºi deja se fac pregãtiri.

Primarul Ilie Pãducel recunoaºte cã va aloca un buget mai mic în acest an, dar considerã cã petrilenii au nevoie de astfel de spectacole, aºa cã mai sperã ca pânã atunci sã gãseascã ºi sponsori, gata sã dea

o mânã de ajutor. „Avem în gândire sã organizãm ºi în acest an Zilele Oraºului Petrila, pentru cã meritã cetãþenii sã facem ºi acest lucru pentru ei. În perioada 14 – 15 iunie, vom organiza zilele oraºului ºi, timp de cel puþin douã zile, vom avea manifestãri cultural –sportive, educative, de distracþie, muzicã

Luna Mai

uºoarã, popularã, cu formaþii locale ºi antrenând cât mai mulþi elevi, pentru cã e la sfârºitul anului ºcolar”, a spus Ilie Pãducel, primar Petrila.

Zilele oraºului Petrila au devenit tradiþie ºi la manifestãrile ce au loc în centrul oraºului ar putea sã vinã ºi trupe renumite, doar dacã edilii locali vor gãsi sponsori gata sã le sarã în ajutor.

Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri.

Comenzi la telefon: 0726669060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

VREMEA pânã pe 18 mai

Ce temperaturi vor fi ºi cât va ploua în urmãtoarele douã sãptãmâni în fiecare regiune a þãri Administraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 5 - 18 mai.

Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

B

anat

În prima zi a sãptãmânii, temperatura se va situa sub mediile climatologice, cu valori

maxime în jur de 18 grade ºi minime de 4...5 grade. În intervalul 7...12 mai, vremea se va încãlzi, astfel cã, la nivelul regiunii, vor fi maxime ce vor oscila între 20 ºi 24 de grade, iar minimele vor tinde spre o medie regionalã de 11 grade. În a doua sãptãmânã a intervalului, regimul termic va fi apropiat de cel specific perioadei, cu o medie a valorilor maxime de 22...24 de grade ºi a temperaturilor minime de 11 grade. În primele 3 zile ale intervalului ploile vor fi posibile doar izolat, dar în data de 8 mai, trecãtor, vor fi averse slabe. Probabilitatea pentru ploi locale, posibil însemnate cantitativ, va creºte dupã data de 12 mai ºi se va menþine ridicatã pânã la sfârºitul inter-

valului.

T

ransilvania

În primele douã zile ale acestei sãptãmâni vremea va fi mai rece decât în mod obiºnuit la aceastã datã, cu o medie a maximelor de 14...16 grade ºi o medie regionalã a minimelor de 2...3 grade. În zonele depresionare din estul regiunii sunt posibile valori uºor negative ºi izolat se va produce brumã. Intervalul 7...18 mai va fi caracterizat de un regim termic apropiat de cel normal pentru aceastã perioadã din luna mai, astfel media maximelor va ajunge la 19…21 de grade, iar pe parcursul nopþilor temperatura se va situa, în general, între 6 ºi 8 grade.

Probabilitatea de ploaie va fi scãzutã

Vizitã în Finlanda

R

eprezentanþii Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani se aflã în aceste zile la un seminar programat în Finlanda. Manifestarea, care se deruleazã în cadrul unui proiect Comenius, reuneºte elevi ºi profesori din mai multe þãri europene printre care se numãrã Turcia, Estonia, Spania, Italia, Polonia, România ºi Finlanda.

Mircea NISTOR

“În cadrul unui proiect Comenius depus de ªcoala

Gimnazialã Nr. 2, structurã a colegiului nostru, se deruleazã o acþiune de mobilitate în Finlanda unde

ne-am întâlnit cu colegii parteneri din alte 6 þãri europene participante la acest proiect. În principal, cu aceastã ocazie, reprezentanþii noºtri au avut ocazia sã vadã tradiþiile, cultura ºi modul în care funcþioneazã instituþiile de învãþãmânt din Finlanda”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie

pânã pe data de 11 mai, dar va creºte în a doua sãptãmânã, când mai ales în timpul dupã-amiezelor vor fi ploi sub formã de aversã ºi izolat cantitãþi de apã mai însemnate.

O

ltenia

În primele douã zile, regimul termic se va situa sub cel normal specific primei decade a lunii mai, însã, ulterior, valorile de temperaturã vor fi în creºtere uºoarã ºi treptatã pânã în data de 10 mai, când media regionalã a maximelor va tinde spre 22...23 de grade, iar media minimelor va fi de 10...12 grade. În a doua sãptãmânã a intervalului, temperatura nu va avea variaþii semnificative de la o zi la alta, astfel cã mediile maximelor vor fi cuprinse între 21 ºi 23 Leonida” Petroºani Pe de altã parte, în aceste zile continuã înscrierile de la ºcoala postlicealã, respectiv de la clasele de maiºtri. Înscrierile în cele 6 clase care vor reuni 180 de elevi se vor încheia în luna septembrie.

de grade, în timp ce minimele vor fi în medie de 11... 12 grade. În cursul zilei de 5 mai, temporar va ploua, iar cantitãþile de apã mai pot fi însemnate. În intervalul 6...10 mai doar izolat ºi trecãtor mai sunt posibile ploi de scurtã duratã. Dupã data de 11 mai probabilitatea pentru ploi locale sub formã de aversã va creºte ºi, mai ales în zonele de deal, cantitãþile de apã pot fi însemnate.

L

a munte

Vremea va fi rãcoroasã în primele douã zile ale intervalului, cu o medie a maximelor de 6…8 grade ºi minime ce vor avea o medie de 0 grade, chiar uºor negativã marþi dimineaþa,

când va fi de -2 grade.

Ulterior, temperatura va creºte, astfel încât pe 10 mai se va ajunge la media temperaturilor maxime de 12 grade ºi cea a temperaturilor minime de 5 grade. Între 11 ºi 13 mai, pe fondul accentuãrii instabilitãþii atmosferice, valorile diurne vor marca o scãdere de 2...3 grade, iar pe timpul nopþilor se va înregistra o medie a minimelor de 5...6 grade. În data de 5 mai va mai ploua, iar în Carpaþii Meridionali ºi Munþii Banatului izolat se mai pot cumula cantitãþi de apã însemnate. În intervalul 6...8 mai vremea se va ameliora sub aspectul precipitaþiilor, dar ulterior instabilitatea atmosfericã va fi temporar accentuatã.

Cantitãþi de apã însemnate sunt posibile în special în zilele de 11 ºi 12 mai ºi dupã data de 14 mai.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dr. House

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r) 13:00 Secrete de Stil (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gorila Joe 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Suflete pereche (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe fugã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta în afaceri.

Puteþi obþine beneficiile materiale scontate, dacã evitaþi speculaþiile de orice fel, mai ales cele financiare.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 15:45 Rezumat Italia 16:30 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Concordia Chiajna - Gaz Metan Mediaº 19:15 ªtirile Digi Sport 19:30 Fotbal: Concordia Chiajna - Gaz Metan Mediaº 20:15 Digi Sport Special 21:00 Fotbal: Dinamo

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere ce pare profitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþi o decizie! Analizaþi cu atenþie propunerea, împreunã cu partenerul de viaþã. De asemenea, ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi rezultate deosebite pe plan social ºi în afaceri. Daþi dovadã de rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile.

Spre searã primiþi o veste bunã de la persoana iubitã, în urma cãreia viaþa dumneavoastrã se schimbã complet.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 iulie *** 22 august

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu, care va prilejui mari schimbãri pe plan financiar. O persoanã importantã vã destãinuie câteva secrete în domeniul afacerilor.

Fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu anturajul sunt favorizate astãzi. În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor sentimentale care vã frãmântã de mai mult timp. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Zi favorabilã schimbãrilor majore, mai ales pe plan social ºi sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, consolidarea relaþiilor de prietenie ºi sentimentale. Este favorizatã munca în echipã. Acceptaþi iniþiativele colegilor de serviciu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Partenerul de viaþã vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Un prieten de familie vã invitã sã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Capacitatea de comunicare este excelentã.

Aveþi posibilitatea sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Este un moment bun pentru a încheia contracte, iar investiþiile pe care le faceþi se vor dovedi rentabile.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

În cursul dimineþii primiþi bani dintr-o activitate extraprofesionalã. De asemenea, o persoanã mai în vârstã vã propune o nouã colaborare. Împreunã cu persoana iubitã, faceþi planuri.

Sunteþi hotãrât sã începeþi o nouã etapã în viaþa dumneavoastrã socialã ºi profesionalã. Azi sunt favorizate comunicarea, relaþiile cu persoanele tinere ºi cãlãtoriile în interes personal.

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi bunã pentru a începe noi activitãþi ºi pentru a face planuri de viitor. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi mai mult decât vã permite bugetul familiei. Fiþi cumpãtat ºi consultaþi-vã cu partenerul de viaþã!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã vã afirmaþi în societate. Puteþi sã începeþi o nouã afacere, cu condiþia sã finalizaþi mai întâi lucrãrile deja începute.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Ministerul Apãrãrii Naþionale infirmã zvonul conform cãruia ar urma sã facã recrutãri din rândul populaþiei civile

D

e mai bine de o sãptãmânã, pe o reþea de socializare circulã o informaþie conform cãreia, statul ar urma sã facã recrutãri masive în armatã, din cauza crizei din Ucraina. S-au postat inclusiv actele medicale pe care fiecare din “viitorii soldaþi” ar trebui sã le întocmeascã, dar ºi metode prin care se poate scãpa de o recrutare în cazul unei situaþii de forþã majorã.

Adriana PAVEL Vizavi de aceastã situaþie, Ministerul Apãrãrii Naþionale a luat poziþie ºi în urma unui comunicat de presã transmis la sfârºitul sãptãmânii trecute, "infirmã categoric" faptul cã existã un proces de mobilizare a rezerviºtilor sau de recrutare a tinerilor.

Precizarea MApN este fãcutã în legãturã ºi cu informaþii apãrute recent în presa centralã.

"Documentul la care se face referire, ordinul comun

publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 312, din 28 aprilie 2014, actualizeazã modelul certificatului medical eliberat de medicul de familie ce urmeazã sã fie prezentat de tineri la comisia localã de recrutareîncorporare, pentru efectuarea vizitei medicale. Acest demers este unul legal, în conformitate cu articolul 27 din Legea nr. 446/2006 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care prevede în mod expres obligativitatea

stabilirii unui model unic pentru acest tip de document. Acest certificat este unul similar cu cel al soldaþilor ºi gradaþilor profesioniºti", se aratã în comunicat. De asemenea, MapN mai menþioneazã cã mãsura legislativã nu are nicio legãturã cu eventuale evoluþii în mediul de securitate, în vecinãtatea României. "Referitor la aprecierile privind capacitatea operaþionalã a Armatei sau implicarea

României în vreun act militar pe teritoriul Ucrainei, Ministerul Casa de Culturã a Apãrãrii Naþionale Sindicatelor Petroºani precizeazã cã acesorganizeazã cursuri de tea sunt speculaþii calificare, la cel mai mic ºi trebuie evitatã preþ - cu plata în rate cãderea în capcana unui rãzboi psihoLucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei logic. Armata Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei României este în Bucãtar - 5 luni - 450 lei mãsurã sã-ºi Maseur - 2,5 luni - 700 lei îndeplineascã îndaZidar pietar tencuitor toririle stabilite prin - 5 luni - 450 lei Constituþie, pentru Dulgher tîmplar parchetar asigurarea secu- 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

E-urile din alimente, inofensive sau periculoase?

D

e-a lungul ultimilor ani, deºi dezbaterile ºi pãrerile contra sunt tot mai multe vizavi de aditivii alimentari, firmele de produse de consum folosesc tot mai mult substanþele pentru o rezistenþã mai mare în timp a produsului nealterat, pentu o culoare mai frumoasã, ori pentru un gust mai puternic. Medicii ne spun, însã cã aceste substanþe nu ne fac bine.

Adriana PAVEL V-aþi întrebat vreodatã de unde vine litera E, ce inseamna cifrele de dupa si cum se decide ce ajunge in farfuriile si paharele noastre?! Ei bine, acum cateva secole, oamenii foloseau sarea si fumul pentru a conserva alimentele, iar unele condimente pentru a le colora. Aditivii alimentari, cunoscuti ca E-uri, pe

care ii regasim astazi in multe dintre alimentele si bauturile pe care le consumam zilnic, fac insa subiectul multor controverse. Aditivii alimentari sunt folositi pentru a oferi sau mentine culoarea, pentru a conserva gustul si textura alimentului sau a bauturii, pentru a pastra siguranta acestora pentru consum sau pentru a da gustul dulce cu un numar scazut de calorii.

Vorbim de substante naturale sau chimice, aprobate pentru consum de catre autoritatile de reglementare in domeniu.

Conform normelor, acestea sunt folosite numai dupa ce siguranta este evaluata si confirmata de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara, organism care stabileste nivelul acceptabil de E-uri din fiecare aliment si bautura. Ulterior, Comisia Europeana ii aproba pentru utilizare, iar aici primesc un cod, pentru a fi clasificati usor.

Litera „E” inseamna „Europa”, iar numarul care urmeaza identifica cei 319 aditivi aprobati pe continent. Totusi, bine de ºtiut este ºi faptul cã anumiþi aditivi alimentari sunt artificiali, de exemplu E300 sau acidul ascorbic, cunoscut ca vitamina C. ªi, un alt ingre-

ritãþii naþionale ºi îndeplinirea obligaþiilor internaþionale asumate de România în plan militar. Ca membrã a NATO, România ia toate mãsurile, conform deciziilor stabilite la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, pentru a fi pregãtitã sã contribuie la realizarea obiectivului fundamental al NATO, apãrarea spaþiului comun aliat", se mai aratã în comunicatul cu pricina.

dient creat de oameni si sigur pentru consum este aspartamul, rezultat din amestecul a doua tipuri de aminoacizi, care reprezinta structura de baza a proteinelor .

Organismul nostru creeaza, in mod natural, cel putin 20 de E-uri. Cu toate acestea, chiar dacã cele mai multe au origine naturalã, nu însemna cã nu ne pot afecta sãnãtatea, mai ales dupã un consum îndelungat al produselor cu astfel de conþinut.

Nu de puþin ori, medicii au pus ºi pe seama alimentaþiei multe boli, prima ºi cea mai cumplitã fiind cancerul.

De altfel, un medic specialist din judeþul Hunedoara afirma în urmã cu puþin timp cã ºi numãrul pacienþilor cu leucemie din judeþ a crescut îngrijorãtor în ultimii ani, iar una din pricipalele cauze o reprezintã alimentaþia tot mai nesãnãtoasã.

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara nu mai vrea complexul turistic de la Vaþa Bãi D

upã ce au încercat sã revigoreze turismul în staþiunea Vaþa Bãi, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara nu mai sunt interesaþi de complexul turistic ce aparþine de Romtelecom.

Dacã din afarã fosta perlã a turismului hunedorean aratã impecabil, în interior lucrurile se schimbã, spune preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În plus, nu se poate achiziþiona pachetul majoritar de acþiuni.

Complexul turistic de la Vaþa Bãi, altã datã perla turismului hunedorean, este la un pas de a ajunge o ruinã. Consiliul Judeþean Hunedoara a vrut sã investeascã aici, pentru a revigora staþiunea ºi a înfiinþat chiar ºi o companie de

turism în acest scop.

Oficialii CJ Hunedoara au renunþat, însã, la aceastã idee ºi ºi-au retras oferta. În plus, preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, nu mai crede nici în ºansele acesteia de a fi salvatã. „Nu cred cã mai poate

Programul "Litoralul pentru toþi" a debutat

P

rogramul "Litoralul pentru Toþi", ediþia de primãvarã 2014, a debutat ieri, 5 mai, ºi se va încheia pe 15 iunie. În program sînt înscrise 38 de hoteluri din staþiunile de pe litoral, care pun la dispoziþie 5.408 de locuri pe serie.

Programul este derulat de Asociaþia Litoral-Delta Dunãrii (ALDD), Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) ºi Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT).

Locurile vor fi vîndute în peste 70 de agenþii din toatã þara, ceea ce înseamnã cã la sfîrºitul ediþiei de primãvarã 2014 a programului, cel puþin 32.000 de turiºti vor putea beneficia de vacanþe pe litoral la tarife reduse, estimeazã patronatele care au demarat programul.

Pentru zona Mamaia-Constanþa, tarifele maximale pentru aceastã

fi salvatã aceastã staþiune. Pe dinafarã aratã bine dar, în interior am înþeles cã totul este praf. A cãzut tavanul, este igrasie…Cred eu cã nu va veni nimeni sã mai investeascã

ediþie, pentru ºase nopþi de persoanã, încep de la 205 lei la un hotel de o stea, fãrã mic dejun, 235 de lei la douã stele, 265 de lei la trei stele, 315 lei la un hotel de douã stele cu mic dejun, 425 de lei la trei stele cu mic dejun, 485 de lei la patru stele cu mic dejun ºi 605 lei la cinci stele cu mic dejun. De asemenea, la trei stele, all inclusive, tarifele sunt de 765 de lei pentru cinci nopþi de persoanã, 875 de lei la patru stele, iar, pentru hotelurile de cinci stele, trebuie sã plãtiþi 985 de lei pentru cinci nopþi all inclusive. Pentru staþiunile din sudul litoralului, respectiv Costineºti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, tarifele maximale pentru aceastã ediþie ajung pînã la 159 de lei la o stea, fãrã mic dejun, pentru ºase nopþi, 179 lei la douã stele fãrã mic dejun, 199 lei la hotel de trei stele fãrã mic dejun, 269 lei la douã stele cu mic dejun, 329 lei la trei stele cu mic dejun, 379 la patru stele cu mic dejun, 469 la cinci stele cu mic dejun. "'Litoralul pentru toti' a devenit unul dintre programele favorite ale publicului consumator de vacanþe în extrasezon datoritã preþurilor extrem de atractive pe care le oferã.

acolo”, spune Mircea Moloþ. Acesta este de pãrere cã, de la început s-a mers pe o idee greºitã. „Vaþa a fost gânditã prost de la început. Am încercat sã salvãm staþiunea, prin Compania de Turism, ca fiind forma prin care sã o putem achiziþiona, încã din 2005 – 2006, însã din cele 46 de procente pe care le avea statul român, am aflat cã 20 de procente sunt date la Fondul Proprietatea. Deci mai erau 26 rãmase ºi grecii care erau proprietari atunci nu au vrut sã o scoatã din indiviziune pentru a fi cumpãratã, din diverse motive. ªi cheltuielile sunt exagerate ºi, fãrã sã deþin pachetul de control, doar sã investesc, nu am fãcut nimic. Acum nu mai vreau eu sã cumpãrãm, ca preºedinte, ºi nu am supus-o atenþiei Consiliului Judeþean fiindcã este într-o paraginã totalã”, a explicat preºedintele

CJ Hunedoara motivul pentru care nu mai sunt interesaþi de aceastã staþiune. În plus, nici terenul pe care este construit complexul nu aparþine celor care deþin imobilul, ci este concesionat de la primãrie.

daþii întorºi din teatrele de operaþiuni din Irak sau Afganistan. Astfel, ministrul apãrãrii de atunci, Teodor Meleºcanu, a bãtut palma cu Romtelecom, care a permis ca noul chiriaº sã funcþioneze, fãrã a plãti vreun ban, timp de mai bine de ºase luni. În 2010, însã, Ministerul Apãrãrii, prin ministrul Gabriel Oprea, a decis sã renunþe la contract, motivând, într-un comunicat de presã, cã bugetul nu are bani pentru a plãti chiria stabilitã aproximativ 300.000 de euro pe an, iar complexul turistic a fost închis.

Ulterior, s-a gãsit un investitor privat, numai cã ºi firma în cauzã s-a

la S coasã mezat Dupã ce s-a încercat închirierea lui, însã fãrã succes, Complexul turistic al Romtelecom de la Vaþa Bãi este scos acum la vânzare pentru suma de 2 milioane de euro, la care se adaugã ºi TVA. Criza financiarã, care ºi-a pus puternic amprenta ºi în turism, a pus lacãtul pe luxosul complex turistic care, oricum, de la darea în funcþiune, a trecut prin mâinile mai multor administratori.

De la Romtelecom a ajuns, în 2008, la Ministerul Apãrãrii, care intenþiona sã o transforme în bazã de tratament pentru sol-

retras dupã doar câteva luni de administrare, pe motiv cã, în ciuda investiþiilor, profitul se lãsa aºteptat. În 2011, Romtelecom a cãutat un nou investitor dispus sã îl închirieze, dar cum ofertele nu au curs, complexul este scos acum la mezat.

Car men COSMAN-PREDA