CVJ NR. 603, LUNI 5 MAI 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 603

Cronica Vãii Jiului Luni, 5 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Traseistul politic Haralambie Vochiþoiu, imaginea PSD în Valea Jiului?!

Au gãsit modalitatea de coabitare

Liliecii din Peºtera Bolii nu mai împiedicã manifestãrile cultural - artistice >>> PAGINA A 4-A

Ferma de mistreþi de la poalele Parângului >>> PAGINA A 5-A

Majorarea preþului apei, din nou în discuþie >>> PAGINA A 7-A

Festival naþional de teatru pentru tineri >>> PAGINILE 8-9

„Artiºti lângã artist” >>> PAGINILE 8-9

Scandal pe banii pentru Valea Jiului

N

iciodatã Caragiale nu a fost mai actual ca acum, iar Agamemnon Dandanache nici nu putea fi altul decât în rol principal la Petroºani, unde pelticul e jucat cu mare succes de Haralambie Vochiþoiu.

Nimeni altul decât cameleonul oportunist care "vechi luptator de la 48" a ajuns nici mai mult, nici mai puþin, decât imaginea PSD pentru europarlamentare, impus de la „centru”, dar "mai prost ca Farfuridi ºi mai canalie decât Caþavencu" ºi ultimii doi, mari eroi ai zilelor noastre, mai mici pe afiºul cu pricina. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 10-A

Scandal la Vulcan >>> PAGINA A 11-A

Fãrã scãpare, dintre gunoaie >>> PAGINA A 12-A

Pãmântul de pe strada Slãtinioara a luat-o la vale >>> PAGINA A 12-A

Coconea a alergat pentru cei care nu pot >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politica 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Traseistul politic Haralambie Vochiþoiu, imaginea PSD în Valea Jiului?!

N

iciodatã Caragiale nu a fost mai actual ca acum, iar Agamemnon Dandanache nici nu putea fi altul decât în rol principal la Petroºani, unde pelticul e jucat cu mare succes de Haralambie Vochiþoiu. Nimeni altul decât cameleonul oportunist care "vechi luptator de la 48" a ajuns nici mai mult, nici mai puþin, decât imaginea PSD pentru europarlamentare, impus de la „centru”, dar "mai prost ca Farfuridi ºi mai canalie decât Caþavencu " ºi ultimii doi, mari eroi ai zilelor noastre, mai mici pe afiºul cu pricina.

Marius MITRACHE Acum posteazã pe pagina de socializare peisaje de la Ocean, cã cicã ar fi ajuns în USA, dar toatã lumea observã fin cum Haralambie zis Hary a devenit „mândru de cameleonismul cu toate partidele ca rumânul imparþial".

Aºa e, puicuºorule, c-am întors-o cu politica"?

Cunoscut în lumea politicã din Valea Jiului ºi nu numai, ca “Senatorul resturilor”, Haralambie Vochiþoiu a ajuns, nici mai mult, nici mai puþin, imaginea PSD în Valea Jiului pentru alegerile europarlamentare. ªi nu ne mirã....

La aºa partid, condus de un plagiator, aºa imagine, un ipochimen traseist politic cu un trecut mai negru decât abatajul minelor din Valea Jiului.

Î

18/P/2001 a Parchetului Petroºani, în baza art.215 Cod Penal, numitul Vochitoiu Haralambie a fost amendat cu suma de 300.000 lei, pentru complicitate la înºelãciune, dupã ce în cursul anului 2000, conducerea exploatãrii miniere Petrila a sesizat Poliþia Petrila cu privire la existenþa unui grup infracþional care se ocupa cu traficul biletelor de odihnã. Prin Ordonanþa 88/P/2002 a Parchetului Petroºani în baza art.85, alin.2, Cod rutier, numitul Vochiþoiu Haralambie a primit amendã pentru conducerea pe

a fost amendat pentru fals material în înscrisuri oficiale ºi uz de fals ºi s-a ales cu dosar penal pentru sãvârsirea acestor infracþiuni. Iar în prezent se vorbeºte de un dosar pe care, imaginea de acum a PSD Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu l-ar avea pe la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

D

ar, “Senatorul resturilor” de Valea Jiului,... ..... Haralambie Vochiþoiu, are ºi o vastã activitate politicã. Exact ca un

care apar pe afiºele electorale. Iar alãturi de tristul personaj politic, Haralambie Vochiþoiu apare nimeni alta decât soþia premierului, Daciana Sârbu Ponta, Existã o vorbã din bãtrâni care spune cã cine se aseamãnã se adunã.

Poate în acest fel, alegãtorii vor fi mai atenþi când vor vota la cei pe care îi trimit la slujbe plãtite cu zeci de mii de euro ºi nu se vor mai lãsa manipulaþi de partidul unic, PSD...

B

lestemul Ciumei

Roºii Oare cum se simt membrii loiali de partid din PSD Petroºani când vãd cã pun suflet ºi muncesc voluntar, doar sã-ºi ajute semenii, iar toatã munca lor de ani de

n Valea Jiului...

.... de la cel cu þâþa în gurã, pân’ la cel cu barba surã, toþi au auzit de trecutul de mic ºmecheraº de cartier pe care l-a avut Vochiþoiu ºi de învârtelile pe mãrunþiº cu care acesta se pretindea un mare om de afaceri. Putem sã reamintim cititorilor doar câteva din faptele de naturã penalã de care se leagã numitul Vochiþoiu.

Astfel, Prin Ordonanþa

fost implicat Vochiþoiu când a fost dat afarã din PSD Petroºani, dupã ce ipochimenul ºi-a pierdut agenda personalã ºi de unde s-a aflat cã banii membrilor de partid erau folosiþi dupã bunul sãu plac.

Exemple cu acest trist personaj politic, Haralambie Vochiþoiu, vom dezvãlui ºi în alte ediþii, pentru cã, nu-i aºa?, fiind imaginea în Valea Jiului a celui mai important partid politic, se cuvine ca alegãtorii sã-i cunoascã pe oamenii

drumurile publice a unui automobil cu numãr fals i amenzi la bugetul local, dar ºi de circulaþie, emise la data de 14.01.2011, conform unei înºtiinþãri transmise de Serviciul Impozite ºi Taxe Locale.

Prin Ordonanþa 686/P/2003 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în baza art.288 si 291 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie

veritabil traseist politic, Vochiþoiu ºi-a marcat trecerea pe la Partidul Muncitorilor, mai apoi pe la PSDR, PDSR, PSD, PP-DD, UNPR, iar dacã or mai fi fost ºi altele ne cerem scuze pentru omisiune. ªi, în toate partidele singurul lucru pe care l-a urmãrit a fost doar acela de a obþine funcþii publice ºi bani în conturi.

Este de notorietate scandalul în care a

zile se nãruieºte ca un castel de nisip din cauza unor interese personale? PSD Petroºani este blestemat de nu mai scapã de acest Haralambie Vochiþoiu, ori cei care conduc acum acest partid sunt doar niºte marionete, care nu au ce cãuta pe acele funcþii. Cum este posibil ca tu, PSD, sã cedezi UNPR-ului, zona de nord a Petroºaniului?

Unui partid ca UNPR care, sã fim serioºi!

NU EXISTÃ! Din cauza acestor jocuri murdare pe care le faceþi, vã meritaþi soarta, atât voi, ca membri ai PSD, cât ºi noi, locuitorii din Valea Jiului. Dupã Revoluþie, Ciuma Roºie, numitã PSD a fost fãrã leac pentru Valea Jiului, iar mii de oameni au îndurat acest blestem al Ciumei Roºii.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Au gãsit modalitatea de coabitare

Liliecii din Peºtera Bolii nu mai împiedicã manifestãrile cultural - artistice

L

iliecii de la Peºtera Bolii, un monument al naturii pus în valoare de o asociaþie ecologistã din Petroºani, nu mai împiedicã organizarea concertelor care atrag zeci de turiºti. Imre Szuhanek, custodele peºterii, spune, mai în glumã, mai în serios, cã liliecii au înþeles birocraþia din România ºi au decis sã colaboreze cu organizatorii manifestãrilor artistice.

Carmen COSMAN - PREDA Dupã ce ani în ºir reprezentanþii Parcului Naþional Cioclovina – Grãdiºtea Muncelului, pe teritoriul cãruia se aflã Peºtera Bolii, s-au opus organizãrii de concerte în peºterã, pe motiv cã ar afecta coloniile de lilieci care îºi au habitatul aici, acum lucrurile s-au rezolvat. Imre Szuhanek, custodele Peºterii Bolii, care este ºi reprezentantul Asociaþiei Ecologiste PetroAqua din Petroºani, spune – mai în glumã, mai în serios – cã au avut un sprijin neaºteptat chiar din partea liliecilor ce trãiesc în peºterã. „Probabil liliecii au înþeles birocraþia asta româneascã ºi în momentul de faþã sunt foarte bine, dar se ascund de noi. Faþã de locul normal unde aveau ei perioada de hibernare s-au retras în cavitãþile superioare. Existã coloniile, iar acea comisie de evaluare de la Bucureºti care a venit a gãsit cã totul este în

ordine. Sperãm cã se vor înmulþi ºi ne vor ºi susþine”, a declarat Imre Szuhanek. De fapt, la peºtera de lângã Petroºani a venit o comisie de experþi, condusã chiar de profesorul Cristian Goran, cercetãtor Stiinþific Gr.I Institutul de Speologie ”Emil Racoviþã”, care a analizat situaþia la faþa locului ºi a dat undã verde pentru organizarea de manifestãri cultural – artistice în Peºtera Bolii.

O

agendã plinã de concerte Probleme mai sunt, dar de cu totul altã naturã, iar cei de la PetroAqua spun cã le

vor rezolva cu ajutorul Primãriei Petroºani ºi al Consiliului Judeþean Hunedoara, care se implicã direct.

“Am fost sfãtuiþi sã plãtim o comisie de experþi din Bucureºti, condusã de profesorul Goran care a venit, a evaluat din punct de vedere biologic, biospeologic, geologic.

Au analizat, s-a dat ok-ul, au considerat cã totul este în regulã.

Mai sunt probleme, dar de altã naturã.

Dorim sã facem un sistem de sonorizare, dorim sã avem un fond muzical, o traducere în limba englezã pentru turiºtii strãini care viziteazã Peºtera Bolii, un sistem de iluminat mai performant decât ce

avem acum”, a mai spus Imre Szuhanek. ªi, pentru cã tot vorbeam despre manifestãrile cultural – artistice de la Peºtera Bolii, custodele monumentului naturii spune cã agenda este plinã pentru urmãtoarea perioadã: „Organizãm concerte în peºterã.

Acum, în data de 17 mai, este concertul acapella, la sfârºitul lunii mai este un eveniment mai deosebit, dar nu este public.

De la un congres medical internaþional organizat la Timiºoara va veni un grup de vizitatori, care doresc ºi un fel de concert, aºa cã va veni ºi o micã orchestrã de muzicã baroc. Dupã aceea va fi organizat un concert al Sargeþia din Deva, alt concert cu copiii de la Liceul de Arte, care vor veni ºi cu delegaþia chinezã cu care va veni în România”.

M

onumentul de lângã Petroºani Peºtera Bolii este declaratã rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã ce are înãlþimea de 46 de metri.

Obiectivul turistic se gãseºte la numai 150 de metri de drumul naþional Petroºani - Haþeg. Suprafaþa peºterii este de 10 ha, iar în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice ºi eneolitice. Aici su fost identificate douã specii de lilieci. Practic, peºtera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printrun portal spectaculos de 20 m la baza ºi 10 m înãlþime. Galeria principalã a peºterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lãrgindu-se în adevarate sãli spaþioase. Formaþiuni de scurgere apar în locurile înalte ºi pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m

galeria coboarã doar 3 metri. Încã din perioada interbelicã, în cea mai mare salã a peºterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a fost denumitã Sala de concert ºi dans ca urmare a acusticii deosebite.

Prin anii ´60 peºtera a fost amenajatã cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp.

Peºtera a fost abandonatã pânã când speologii locali de la Asociaþia PETROAQUA, au trecut la ecologizarea ºi reamenajarea ei. Au fost montate podeþe care uºureazã parcurgerea întregului gol subteran fãrã pericol, au fost amenajat iluminatul, iar sala de concert ºi dans ºi-a redobândit utilitatea.

O singurã stradã pentru cabanele din Staþiunea Parâng bsolut toate cabanele din Staþiunea Parâng vor fi incluse pe o A singurã stradã, denumitã Alpina. O

parte au primit deja numere, dar edilii din Petroºani îi invitã pe toþi cei care, în premierã, pot avea adrese ºi la cãsuþele de vacanþã.

Carmen COSMAN - PREDA Absolut toate construcþiile din Staþiunea Parâng vor fi cuprinse pe aceeaºi stradã, denumitã Alpina. O parte a cabanelor ºi cãsuþelor de vacanþã au fost deja numerotate, dar procesul continuã. „Este o singurã stradã, Alpina, ºi

absolut toate imobilele sau construcþiile aflate de o parte ºi de alta a drumului au fost numerotate. În condiþiile în care mai apar ºi altele, le vor fi date doar numere”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Consilierii locali din Petroºani au adoptat o hotãrâre de consiliu

potrivitz cãreia ºi cabanele din Parâng sã aibã o adresã bine stabilitã. Astfel, cabanele pot fi mai uºor identificate, iar turiºtilor le este mai uºor sã gãseascã o locaþie în munte.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Ferma de mistreþi de la poalele Parângului

L

a poalele Parângului, în apropiere de Petroºani, un tânãr om de afaceri a investit într-un domeniul oarecum de niºã ºi a pus pe picioare o fermã de porci mistreþi. Are acum aproximativ 35 de exemplare care, oricât de cinic ar suna, se pregãtesc sã devinã materie primã pentru restaurantele cu specific vânãtoresc din Valea Jiului, dar ºi din judeþele limitrofe.

Carmen COSMAN - PREDA La 37 de ani, Cristian Lupºoiu, a avut curajul, sau nebunia – cum obiºnuieºte sã spunã – sã punã pe picioare o fermã de porci mistreþi, printre primele din judeþul Hunedoara. A început anul trecut, cu opt scroafe ºi un vier ºi, încet – încet, s-a extins. Oricum, nici mãcar nu se gândeºte ca în urmãtorii doi ani sã vândã ceva din „producþia” de porci mistreþi, ci spune doar cã vrea sã se dezvolte.

Aºa încât, când va ieºi pe piaþã, sã poatã fi pregãtit sã asigure cererea în mod continuu. „Am început anul trecut ºi, încet – încet,

C

fost generate de amenajarea fermei, care se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 3.000 de metri pãtraþi. E greu, e costisitor? Bãrbatul nu poate sã rãspundã ºi am mãrit ferma.

Primii porci mistreþi iam adus de lângã Oradea, trei scroafe ºi un vier. Oricum, în primii trei ani, însã nu mã gândesc sã vând, îi þin doar pentru reproducþie”, povesteºte Cristrian Lupºoiu. A investit, în total, aproximativ 6.000 de euro pentru achiziþionarea animalelor, iar alte cheltuieli au

Semaforul ca tricolorul

N

imeni nu munceºte, toatã lumea sãrbãtoreºte de 1 Mai! Asta pare sã fi fost deviza zilei de 1 Mai în 2014 la Petroºani, unde pânã ºi semafoarele sunt în culorile Tricolorului.

Diana MITRACHE Roºu, galben ºi… nicidecum verde, ci albastru. Aºa aratã semafoarele, douã la numãr, de la ieºirea din Petroºani înspre Bãniþa. Minunea nici nu se putea potrivi mai bine cu ziua de 1 mai, ziua muncii, când utilajele au stat, cã muncitorii erau liberi, doar a fost Ziua Internaþionalã a Muncii. În 2014 s-a împlinit 125 de la Congresul

cartofi, dar totul în stare crudã, sã fie cât mai apropiatã de hrana pe care mistreþii ºi-o procurã în cadrul natural. ªi în plus le aduce jir din pãdure, care în acest an, ca niciodatã, a fost din abundenþã, dupã cum spune crescãtorul de msitreþi.

Internaþionalei Socialiste care a decretat aceastã datã ca fiind ziua comemorãrii, prin manifestãri muncitoreºti, a victimelor grevei generale din Chicago.

Nimeni nu munceºte ºi toatã lumea e în sãrbãtoare. Asta s-a vãzut oriunde încercai sã priveºti, însã, semafoarele cu roºu, galben ºi albastru fac deliciul celor care uimiþi, aºteaptã sã se

facã verde ºi vãd… albastru. E prea scurt timpul ºi doar dacã se mai întorc prin acelaºi loc, de

cealaltã parte, ledurile au fix aceeaºi culoare: albastru în loc de verde, iar ºoferii trec amuzaþi de semaforul ca Tricolorul!

Acesta dirijeazã traficul în zona de la ieºirea din Petroºani, înspre Bãniþa, acolo unde au loc lucrãri de introducere a canalizãrii ºi de 1 Mai, unu’ mai potrivit ca acesta nu am gãsit nicãieri!

nici nu stã sã cuantifice.

D

ramul de nebunie ºi pasiunea pentru porci „Greutatea nu se poate mãsura în cifre.

Este greu, e adevãrat, dar pânã la urmã ce este uºor?! Cred cã trebuie sã îþi placã ceea ce faci, sã fi un pic nebun când te apuci de acest lucru.

Recunosc, eu am o slãbiciune pentru porci. Când m-am apucat de crescut porci mistreþi, am avut o cumpãnã ºi am zis sã iau în calcul ºi aceastã variantã. Dar, între timp, a început sã-mi placã cu adevãrat”, spune Lupºoiu.

Bãrbatul susþine cã, fãrã pasiune, nu poþi duce la bun sfârºit acest timp de activitate, mai ales cã trebuie sã iei în calcul absolut toate aspectele. Nu este vorba doar de hrãnirea animalelor sau de curãþenia în þarcurile lor, ci ºi de rearanjarea pãmântului – de exemplu – pe care, ca orice mistreþ, îl întorc ºi îl scurmã ºi de 50 de ori pe zi. Iar mai apoi este necesarã ºi asigurarea hranei adecvate.

Cristian Lupºoiu a plantat lucernã, pe care o foloseºte atât ca hranã, cât ºi ca aºternut pentru animalele de la fermã. Iar în completare vine uruiala, sfecla furajerã,

lienþii – restaurantele cu specific vânãtoresc Porcii mistreþi care acum învaþã traiul în captivitate la poalele Parângului vor ajunge, în cele din urmã, materie primã pentru restaurantele cu specific vânãtoresc. „Mã gândesc sã îi vând pentru carne, în special, la restaurantele cu specific vânãtoresc, care se dezvoltã ºi în Valea Jiului. Este vorba despre asigurarea unui vânat continuu, nu doar în urma partidelor de vânãtoare, un vânat proaspãt, nu congelat.

Asta este baza de la care plec. În România, în general, ºi în Valea Jiului în special – pentru cã aici este piaþa la care mã raportez – a început lumea sã consume vânat în mod constant. Oricum, aºa cum spuneam, primii 3 ani nu vreau sã vând deloc, vreau doar sã investesc, sã mã extind”, mai spune investitorul. Iar planuri sunt destule. Despre profit nu poate vorbi acum, ºi nici nu ar putea. Ferma este doar la început, deºi de la 8 scroafe ºi un vier s-a ajuns acum la aproximativ 35 de proci mistreþi, dintre care o parte sunt puii abia fãtaþi. Abia când va ieºi pe piaþã va trage linie ºi va putea face calcule, dar oricum, dincolo de acest lucru, rãmâne pasiunea investiþiei în care, dincolo de muncã asiduã, a pus o bucatã mare din suflet.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Complexul Energetic Hunedoara ar trebui sã asigure 4% din energia þãrii

C

omplexul Energetic Hunedoara a fost proiectat pentru a asigura 4% din cantitatea de energie electricã a þãrii. Reprezentanþii Departamentului pentru Energie susþin cã entitatea energeticã din judeþul Hunedoara este este singurul mare producãtor de energie din regiunea centru ºi nord-vest, iar aceasta trebuie sã asigure 4% din cantitatea de energie a României.

Monika BACIU

“Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a rezultat în urma fuziunii prin absorbþia dintre SC Complexul Energetic Hunedoara SA, constituit la data de 01.11.2012, în urma procesului de fuziune prin contopire a SC Electrocentrale Deva SA ºi SC Electrocentrale Paroºeni SA în temeiul prevederilor HG nr 1023/2011 privind unele mãsuri de reorganizare a producãtorilor de energie electricã de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, în calitate de societate absorbantã ºi Societatea Naþionalã a Huilei SA Petroºani, în calitate de societate absorbitã.

Câteva dintre principalele motive care au stat la baza acestei fuziuni sunt: asigurarea unei cote de

aproximativ 4% din producþia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.435 MW, CE Hunedoara fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord - vest a þãrii, alãturi de centrala termoelectricã de la Iernut, preluatã de SNGN Romgaz SA în 2013”, se aratã în rãpunsul oferit de Ministerul Rãzvan Nicolescu deputatului PNL, Bogdan Þîmpãu.

Potrivit ministrului, termocentralele au fost proiectate în aºa fel încât acestea sã preia întreaga cantitate de cãrbune produsã în Valea Jiului, dar ºi reducerea costului de producþie a energiei electrice.

“Centralele din cadrul CE Hunedoara au fost proiectate sã funcþioneze ºi sã consume întreaga producþie de cãrbune huilã energeticã din

producþia internã, livratã în prezent de douã societãþi, repsectiv de Societatea Naþionalã de Huilei SA Petroºani ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, reducerea preþului de producþie al energiei electrice, dezvoltarea concurenþei pe piaþa de energie din România”, se mai aratã în acelaºi document.

Mixul energetic stã la baza Complexului Energetic Hunedoara.

Aceasta este cea care va susþine entitatea energeticã pe piaþã.

“Crearea unei companii strategice care sã asigure utilizarea huilei locale drept combustibil de bazã în contextul diversificãrii mixtului de combustibil la nivelul sectorului de producere a energiei electrice din România Asigurarea securitãþii energetice la nivelul Sistemului Electroenergetic

Naþional prin crearea unei companii viabile care sã furnizeze minim 4% din cererea de energie electricã pe termen lung .Prevederile cuprinse în Scrisoarea de Intenþie semnatã pe data de 12 septembrie 2012 rezultatã în urma discuþiilor purtate cu misiunea comunã a Fondului Monetar Internaþional, Comisiei Europene ºi Bãncii Mondiale în cadrul Anajamentului Stand-bz de tip preventiv dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional”, mai afirmã ministrul.

O mai bunã utilizare a forþei de muncã existente sau continuarea programului de investiþii aferent mãsurilor de eficientizare a activitãþii de producþie minierã ºi energeticã pentru asigurarea energiei electrice la un preþ competitiv pe piaþa liberalizatã, precum ºi alimentarea cu energie termicã în condiþii optime a consumatorilor sunt alte prioritãþi ale CEH. “Obiectivul principal al CE Hunedoara este sã asigure producerea de energie electricã pe baza unui mix echilibrat ºi diver-

Atac dur al „popularilor” hunedoreni la premier

C

onducerea PMP Hunedoara în acuzã pe Victor Ponta cã vrea cenzurã pe internet, la fel cum existã în Rusia.

Maximilian GÂNJU Reacþia PMP Hunedoara vine dupã ce ºefa Consiliului Naþional al Audiovizualui a anunþat intenþia de a se lua mãsuri privind un controlul pe internet pentru limitarea abuzurilor. „Popularii” hunedoreni susþin cã

sunt suficiente reglementãrile legale existente pentru a limita abuzurile, iar internetul trebuie sã rãmânã un spaþiu al libertãþii de expresie. ”Guvernul vrea deci controlul asupra Internetului ºi se gândeºte sã facã acest lucru dând responsabilitãþi CNA-ului în acest sens. Dupã ce

dicteazã deja politica editorialã a mai multor televiziuni, ziare ºi site-uri centrale, Ponta vrea acum propria telecomandã ºi pentru Internet. Scopul sãu e sã epureze orice opinie care contravine partidului ºi intereselor lui – exact într-un an electoral. Urmeazã probabil internet cu ora, dupã modelul televiziunii din vremea lui Ceauºescu: seara de la 19:00 la 21:00 ºi în weekened de la 10:00 la 14:00. Celor care nu ºtiu le spunem

cã în Europa mai existã un caz similar – e vorba de Rusia.

Rusia a reglementat Internetul ºi reuºeºte sã controleze presa de pe internet, precum ºi blogurile cu trafic de peste 3.000 de utilizatori pe zi.

Urmând exemplul preºedintelui rus Vladimir Putin, care declara ca Internetul este un proiect al CIA, al spionilor americani, Victor Ponta urmeazã probabil sã ne spunã cã Internetul este „bãsist” ºi prin urmare

sificat pe resurse energetice, în condiþii de siguranþã a sistemului electroenergetoc naþional, în condiþii optime de calitate ºi cost, cu respectarea standardelor ºi reglementãrilor naþionale ºi europene în domeniul energetic ºi al protecþiei mediului. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA este unicul producãtor de energie eletrciã pe bazã de huilã energeticã din România, cu o puternicã tradiºie în sectorul energetic românesc.

Respectând principiile bunei guvernanþe corporatiste ºi asigurând îndeplinirea obiectivelor ºi criteriilor de eficientizare operaþionalã, reorganizarea structuralã, trebuie eliminat”, susþine Mihaela Brate, preºedinte PMP Hunedoara.

Totodatã, Victor Ponta este catalogat drept un urmaº fidel al lui Adrian Nãstase, care a încercat ºi a reuºit sã coontroleze presa scrisã ºi audiovizualã în perioada 2001-2004. ”Dacã lui Ponta nu-i place internetul liber, poate sã meargã fãrã nici o problemã la televiziunile prietene, care-i oferã spaþiu de emisie

optimizare a performanºelor, durabilitatea activitãþii, dezvoltarea strategicã pe termen lung corelatã cu obiectivele strategiei energetice naþionale ºi europene, viziunea conducerii CE Hunedoara este aceea de a-ºi îndeplini mandatul cu responsabilitate, eficienþã, transparenþã, eticã ºi prefesionalism faþã de acþionari, comunitate, mediul înconjurãtor, mediul de afaceri ºi salariaþi”, mai spune ministrul.

Mixul de energie ar fi salvarea Complexului Energetic Hunedoara.

Entitatea ar rezista pe piaþã în condiþiile în care i s-ar alãtura un producãtor de energie pe bazã de apã.

la discreþie”, mai spun reprezentanþii Partidului Miºcarea Popularã Hunedoara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Majorarea preþului apei, din nou în discuþie C onducerea societãþii de apã din Valea Jiului face eforturi pentru a menþine preþul apei în Valea Jiului.

Chiar ºi aºa existã din nou riscul ca preþul apei sã fie mãrit date fiind datoriile societãþilor comerciale ºi ale populaþiei cãtre ApaServ Valea Jiului.

Societatea de apã din Valea Jiului se confruntã în continuare cu neplata facturilor de cãtre abonaþi. 16 milioane de lei noi are de recuperate ApaServ de la rãu-platnici, dintre care o datorie de ºase milioane aparþine societãþilor de termoficare din Lupeni ºi Vulcan. Conducerea societãþii de apã nici nu mai are speranþe cã va recupera sumele datorate de cei de la termoficare.

“La ora aceasta mai avem de recuperat

160 de miliarde de lei vechi, din care vreo 60 de miliarde sunt bani de la douã societãþi de termoficare Vulcan ºi Lupeni, bani care greu pot spune cã îi vom mai recupera, putem sã îi trecem deja la pierderi, dar existã 100 de miliarde de la populaþie”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Din cauza neplãþii facturilor curente existã riscul ca preþul apei sã fie mãrit în

Valea Jiului asta în ciuda eforturilor depuse de conducerea societãþii de a menþine preþul la valoarea actualã.

“Din pãcate riscul apare din nou. Eu mi-am propus ca ºi conducãtor al acestei

societãþi ca timp de doi ani sã nu mãresc preþul apei cu toate cã avem toate instrumentele ºi existau acele aprobãri de la Consiliul Judeþean, exista acel plan de tarifare în care banii europeni au venit, dar

Angajament pentru ecologizare

„Î

mi iau angajamentul faþã de aceºti copii sã protejez apele”. Aºa sunã un angajament pe care mai mulþi oameni vor fi invitaþi sã îl semneze. Copiii din Valea Jiului vor merge din casã în casã ºi îi vor ruga pe oameni sã le promitã cã nu vor polua apele.

trebua sã facem ºi mãrirea preþului. Nici la canalizare nici la apã nu am mãrit preþul, spuneam odatã cã începând cu 1 ianuarie nu am mãrit preþul apei, nu îl vom mãri nici de la 1 aprilie, facem toate socotelile. Dacã vom putea recupera mãcar banii pe factura pe care o emitem pot sã spun cã fãrã sã fac investiþii sau nimic altceva sã merg în continuare cu acest preþ la apã.

Voi încerca. Nu depinde 100% de mine ci depinde ºi de toþi angajaþii de

cã poluarea a atins cote alarmante ºi cei mici le vor da niºte pliante unde oamenii vor semna un angajament în faþa lor. Doar aºa, sperã ecologiºtii, vom fi sensibilizaþi sã nu mai poluãm apele. „În mijlocul lunii iunie, vom avea o acþiune foarte frumoasã cu Apele Române. O acþiune de promovare, din partea copiilor, a bunului simþ ºi a protecþiei naturii. Va fi un eveniment interesant. Dacã doriþi vã chem de pe acum sã veniþi, pentru cã va fi o premierã pe plan naþional”, a menþionat Emeric Szuhanek, membru al Asociaþiei de ecolo-

la SC ApaServ dacã îºi fac datoria, dar ºi de oameni dacã plãtesc”, a mai spus sursa citatã. ªi încasãrile la facturile curente au scãzut în ultimele luni. Cei de la ApaServ pun totul pe seama sãrbãtorilor ºi sperã ca lunile viitorare sã existe o revigorare a plãþilor.

Monika BACIU

gie Petro Aqua din Petroºani.

Tinerii spun cã vor urca pe cursurile apelor Maleia, Slãtinioara, ori pe albia Jiului ºi le vor da astfel de pliante celor care stau la case. Prin semnãtura fiecãruia, în joacã, oamenii mari le vor promite copiilor cã le lasã un oraº curat, cã vor ocroti apele, atât de importante pentru viitor.

Tone de deºeuri se adunã din albiile râurilor de munte, sufocã Jiul în Defileul sãpat pânã spre Târgu Jiu, unde zac pe suprafa apei, într-un grad de poluare ce creºte de la un an la altul.

Diana MITRACHE

Locuitorii de pe albiile apelor ce vin de la munte în Petroºani vor fi luaþi prin surprindere de mici ecologiºti care, în scurt timp, le vor bate la uºã. Scopul este unul cât se poate ne actual: protejarea apelor. Asta pentru

Cod galben de ploi

E

ste clar cã suntem sub zodia ploilor de mai bine de o lunã de zile. Vremea capricioasã nu ne-a dat pace nici de Paºte, nici de 1 Mai, iar codurile au venit unul dupã altul.

Acum, Agenþia Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã atenþionare meteorologicã de cod galben de ploi, valabilã de sîmbãtã, pînã

luni, cu posibilitatea prelungirii. Mai multe judeþe sînt vizate de aceasta atenþionare, cu predilecþie cele din partea de vest a þãrii. În total, vorbim de 22 de judeþe printre care ºi Hunedoara. Potrivit ANM, atenþionarea a fost emisã pentru averse cu caracter torenþial, frecvente descãrcãri electrice, intensificãri de scurtã duratã ale vîntului ºi izolat cãderi de grindinã.

Adriana PA PAVEL

8 Actualitate

Festival naþional de teatru pentru tineri „T eatrul vostru, al adolescenþilor” este un proiect ambiþios pentru tinerii care vor sã devinã actori, iar prima ediþie de talie naþionalã are loc la Petroºani în 9, 10 ºi 11 mai. Cel puþin 12 trupe de tineri vin pe scena de la Petroºani sã încânte publicul, iar pregãtirile sunt în toi.

Nicoleta Bolcã a gândit un festival dedicat celor care vor devinã actori. I-a adus mai întâi pe scena unui teatru adevãrat, iar în acest an, festivalul a devenit unul de talie naþionalã. Zeci de tineri talentaþi ne vor arãta cã vor sã devinã actori ºi vor urca pe scenã pentru premii în bani. „Între 9 ºi 11 mai va avea loc a doua ediþie a Festivalului vostru, al adolescenþilor. Se va deschide la orele 12,00. Trupa de teatru Art din Petroºani va deschide festivalul, apoi urmeazã trupa de teatru din Lupeni, Miraj din Petroºani, trupa Vise. Sigur, vin ºi din Vulcan, Sibiu, Târgu Mureº. Îi avem ºi pe cei din Baia Mare, Panciu, aºadar avem 12 trupe ºi, înainte de gala de

premiere va avea loc un spectacol profesionist, unul de improvizaþie, al unei trupe din Oradea, un spectacol care va fi în afara festivalului”, a spus Nicoleta Bolcã, director Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu.

Deja s-au pus în vânzare bilete ºi actorii ne aºteaptã sã-i aplaudãm ºi sã-i încurajãm, pentru cã de asta au ei nevoie acum. „Biletele pentru copii vor fi 8 lei, pentru adulþi 10 lei, iar pentru cei care îºi vor achiziþiona un abonament pe toatã durata festivalului va fi de 60 de lei.

Sperãm sã fie sãlile pline, Sper sã îi fac pe cei mai mulþi sã se îndrepte cãtre teatru. De altfel, dacã ne uitãm puþin printre cei care vor participa, veþi vedea cã

estivalul Narciselor”, Sãlaºu de Sus, judeþul Hunedoara. La poalele “F Retezatului, într-un loc unde ospitalitatea

este la ea acasã, unde tradiþiile ºi obiceiurile sunt ºi acum pãstrate cu sfinþenie, venirea primãverii este un prilej de bucurie.

Organizator este Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara”, se aratã în buletinul informativ al Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Ospitalitatea este la ea acasa, iar tradiþiile si obiceiurile sunt pãstrate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

cu sfinþenie. La Sãlaºu de Sus, în a doua decadã a lunii mai are

marea majoritate dintre ei vor da la facultãþile de teatru ºi vorbesc despre copiii din

Petroºani dar ºi din Lupeni”, a mai adãugat Nicoleta Bolcã, director Teatrul

Dramatic I.D. Sîrbu.

Nu au rãmas fãrã ecou premiile de la ediþia trecutã, iar tinerii care au fost premiaþi atunci, vor fi incluºi în viitoarea piesã. În plus, anul acesta cei mai buni pleacã acasã cu premii în bani. „În data de 18 mai, cei doi copii, care au câºtigat premiile pentru cea mai bunã interpretare masculinã ºi cea mai bunã interpretare masculinã în rol secundar, vor juca în urmãtoarea noastrã premierã. Este vorba despre roluri principale în Isprãvile lui Pãcalã, puse de Andrei Mihalache. Pe lângã asta, suntem singurul festival din þarã, care acordã premiile în bani. Aºadar, premiul pentru cel mai bun spectacol va fi de 600 de lei, pentru cea mai bunã regie, 500 de lei, pentru cel mai bun rol principal feminin ºi masculin 300 de lei, iar pentru coregrafie 150 de lei”, a mai adãugat Nicoleta Bolcã.

Tinerii se pregãtesc de spectacole, iar publicul este invitat la spectacole de execepþie, pentru cã toþi îºi doresc sã fie cei mai buni.

Diana MITRACHE

Luna narciselor, la Sãlaºu de Sus loc Festivalul Narciselor.

La eveniment iar parte, annual sute de vizitatori. Poiana narciselor are o suprafaþã de aproape 20 de hectare, fiind situatã între localitãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, la poalele Retezatului, accesul fiind posibil ºi cu autoturismul. Oamenii locului spun cã primele

narcise au fost aduse la Sãlaºu de Sus în anul 1900 de un cetãþean olandez. Iubite de localnici pentru florile ºi parfumul lor, narcisele au fost protejate ºi au ajuns sã se dezvolte în perimetrul dintre cele douã sate. Festivalul Narciselor este singurã

perioadã din an în care turiºtii pot aduna cîte un buchet mic de narcise din poianã aflatã la marginea comunei Sãlaºu de Sus, fãrã sã fie sancþionaþi de reprezentanþii autoritãþilor locale.

Monika BACIU

„Artiºti lângã artist”

D

rama micuþului geniu care a rãmas orfan i-a impresionat pe artiºtii Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, care au iniþiat o acþiune fãrã precedent. Au jucat sâmbãtã searã Hamlet, o piesã de excepþie, doar pentru a-i dona micuþului Fabiani, banii încasaþi. Totul sub genericul ARTIªTI lângã ARTIST, iar la final, toþi au mãrturisit cu lacrimi în ochi cã acþiunea a avut succesul scontat.

Fabiani a rãmas orfan dupã ce mama sa a fost spulberatã de un bolid în Joia Mare, iar pentru cã micuþul este un geniu, un artist desãvârºit, toatã lumea îi sare acum în ajutor. ªi cum puteau sã facã altfel artiºtii de la Petroºani, dacã nu sã urce pe scenã pentru el. Hamlet s-a jucat cu sala plinã, iar încasãrile vor ajunge la micuþul geniu, un pianist care meritã sã fie susþinut. „Am jucat pentru Fabiani. Ne-am hotãrât, noi artiºtii, pe ultima sutã de metri.

Sigur, instituþia noastrã nu face donaþii, de aceea, daþi-mi voie sã le mulþumesc comitetului de pãrinþi din ºcoala de unde învaþã Fabiani ºi îmi vin în minte acum cuvintele lui Enescu, care spunea cã „Muzica porneºte de la

inimã ºi se adreseazã inimilor”. E puþin poate, e foarte puþin ceea ce facem noi, dar încercãm sã întindem o mânã unui artist care este la fel ca ºi noi. De altfel, evenimentul s-a numit Artiºti lângã Artist”, a spus Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.

Hamlet este un spectacol care de la premierã s-a jucat doar cu casa închisã, iar artiºtii

1 mai fãrã fast la Peºtera Bolii

N

u mai sunt bani pentru a organiza un eveniment de amploare la Peºtera Bolii, dar acest obiectiv turistic a fost deschis publicului de 1 mai.

Nostalgicii vremurilor cu mici ºi bere ºi fanfarã au fost aºteptaþi de câþiva ecologiºti, care au fost acolo pentru vizitatori, deºi vremea nu a þinut cu ei.

Membrii Petro Aqua nu au mai avut bani pentru petrecerile tradiþionale câmpeneºti de 1 Mai ºi atunci singura ºansã a celor obiºnuiþi sã petreacã de Ziua Muncii a fost o simplã vizitã la Peºtera Bolii. Oricine a vrut putut sã ajungã acolo în

de aici au decis sã facã acest gest, impresionaþi de drama unui mic pianist ce a fost numit geniu pentru performanþele lui. La final au strâns ºi bani, iar printre lacrimi, Nicoleta Bolcã a împãrtãºit ceea ce au simþit cu toþii: „Ce sã vã spun? Cã la sfârºitul discursului m-au podidit lacrimile?

Cã eram în birou la finalul spectacolului cu Andrei Sabãu (Hamlet), Cãtãlin Grigoraº (Laertes), doamna director general Nicoleta Demeter

zilele declarate libere ale mini-vacanþei de la finele sãptãmânii trecute. Totuºi, puþini s-au încumetat, deºi ghizii au fost în tot acest timp, pregãtiþi. „Anul acesta a putut sã vinã oricine, dar nu a mai existat posibilitatea sã organizãm evenimente. Lumea este mai sãracã.

Asta este situaþia. Deci a fost o zi de vizitare absolut normalã.

Noi am fost acolo, dar nu am putut sã facem nimic, cã nu mai

(ºcoala I.G. Duca unde, învaþã Fabiani) etc..ºi, la un moment dat, intrat un alt actor Raul Hotcaº , care ne spune cã un domn nu a avut bani la el, dar a mers pânã acasã ºi vrea sã doneze…. Cã au cerut ºi numãrul de cont al lui Fabiani? Cã s-au strâns 2500 de lei? Cã noi, actorii, am putut 450 de lei? Cã încercãm, printr-o fundaþie din Sibiu, sã-i obþinem lui Fabiani o bursã pe un an de zile?

(cu ajutorul lui Cãtãlin Grigoraº) Cã habar nu am cum sã vã mulþumim? Cuvintele sunt prea sãrace sã exprime ceea ce simt! Vã mulþumim! Ne înclinãm!”, a precizat directorul Tetarului I.D Sîrbu, Nicoleta Bolcã.

Fabiani era crescut doar de mama sa, iar dupã cumplitul accident din Joia Mare, copilul de 11 ani a rãmas orfan.

Diana MITRACHE

sunt fonduri”, a spus Emeric Szuhanek, membru Petro Aqua. În anii trecuþi, la gura peºterii erau întinse grãtarele, se servea mici ºi bere, iar famfara cânta pentru munictori. Tradiþia s-a pãstrat ºi în ultimii ani, au venit ºi copiii din ºcoli la concursuri de orientare turisticã. 2014, însã, pare un an mai sãrac, iar aici sunt aºteptaþi doar cei care vor sã viziteze peºtera.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

Festival naþional de teatru pentru tineri „T eatrul vostru, al adolescenþilor” este un proiect ambiþios pentru tinerii care vor sã devinã actori, iar prima ediþie de talie naþionalã are loc la Petroºani în 9, 10 ºi 11 mai. Cel puþin 12 trupe de tineri vin pe scena de la Petroºani sã încânte publicul, iar pregãtirile sunt în toi.

Nicoleta Bolcã a gândit un festival dedicat celor care vor devinã actori. I-a adus mai întâi pe scena unui teatru adevãrat, iar în acest an, festivalul a devenit unul de talie naþionalã. Zeci de tineri talentaþi ne vor arãta cã vor sã devinã actori ºi vor urca pe scenã pentru premii în bani. „Între 9 ºi 11 mai va avea loc a doua ediþie a Festivalului vostru, al adolescenþilor. Se va deschide la orele 12,00. Trupa de teatru Art din Petroºani va deschide festivalul, apoi urmeazã trupa de teatru din Lupeni, Miraj din Petroºani, trupa Vise. Sigur, vin ºi din Vulcan, Sibiu, Târgu Mureº. Îi avem ºi pe cei din Baia Mare, Panciu, aºadar avem 12 trupe ºi, înainte de gala de

premiere va avea loc un spectacol profesionist, unul de improvizaþie, al unei trupe din Oradea, un spectacol care va fi în afara festivalului”, a spus Nicoleta Bolcã, director Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu.

Deja s-au pus în vânzare bilete ºi actorii ne aºteaptã sã-i aplaudãm ºi sã-i încurajãm, pentru cã de asta au ei nevoie acum. „Biletele pentru copii vor fi 8 lei, pentru adulþi 10 lei, iar pentru cei care îºi vor achiziþiona un abonament pe toatã durata festivalului va fi de 60 de lei.

Sperãm sã fie sãlile pline, Sper sã îi fac pe cei mai mulþi sã se îndrepte cãtre teatru. De altfel, dacã ne uitãm puþin printre cei care vor participa, veþi vedea cã

estivalul Narciselor”, Sãlaºu de Sus, judeþul Hunedoara. La poalele “F Retezatului, într-un loc unde ospitalitatea

este la ea acasã, unde tradiþiile ºi obiceiurile sunt ºi acum pãstrate cu sfinþenie, venirea primãverii este un prilej de bucurie.

Organizator este Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara”, se aratã în buletinul informativ al Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Ospitalitatea este la ea acasa, iar tradiþiile si obiceiurile sunt pãstrate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

cu sfinþenie. La Sãlaºu de Sus, în a doua decadã a lunii mai are

marea majoritate dintre ei vor da la facultãþile de teatru ºi vorbesc despre copiii din

Petroºani dar ºi din Lupeni”, a mai adãugat Nicoleta Bolcã, director Teatrul

Dramatic I.D. Sîrbu.

Nu au rãmas fãrã ecou premiile de la ediþia trecutã, iar tinerii care au fost premiaþi atunci, vor fi incluºi în viitoarea piesã. În plus, anul acesta cei mai buni pleacã acasã cu premii în bani. „În data de 18 mai, cei doi copii, care au câºtigat premiile pentru cea mai bunã interpretare masculinã ºi cea mai bunã interpretare masculinã în rol secundar, vor juca în urmãtoarea noastrã premierã. Este vorba despre roluri principale în Isprãvile lui Pãcalã, puse de Andrei Mihalache. Pe lângã asta, suntem singurul festival din þarã, care acordã premiile în bani. Aºadar, premiul pentru cel mai bun spectacol va fi de 600 de lei, pentru cea mai bunã regie, 500 de lei, pentru cel mai bun rol principal feminin ºi masculin 300 de lei, iar pentru coregrafie 150 de lei”, a mai adãugat Nicoleta Bolcã.

Tinerii se pregãtesc de spectacole, iar publicul este invitat la spectacole de execepþie, pentru cã toþi îºi doresc sã fie cei mai buni.

Diana MITRACHE

Luna narciselor, la Sãlaºu de Sus loc Festivalul Narciselor.

La eveniment iar parte, annual sute de vizitatori. Poiana narciselor are o suprafaþã de aproape 20 de hectare, fiind situatã între localitãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, la poalele Retezatului, accesul fiind posibil ºi cu autoturismul. Oamenii locului spun cã primele

narcise au fost aduse la Sãlaºu de Sus în anul 1900 de un cetãþean olandez. Iubite de localnici pentru florile ºi parfumul lor, narcisele au fost protejate ºi au ajuns sã se dezvolte în perimetrul dintre cele douã sate. Festivalul Narciselor este singurã

perioadã din an în care turiºtii pot aduna cîte un buchet mic de narcise din poianã aflatã la marginea comunei Sãlaºu de Sus, fãrã sã fie sancþionaþi de reprezentanþii autoritãþilor locale.

Monika BACIU

„Artiºti lângã artist”

D

rama micuþului geniu care a rãmas orfan i-a impresionat pe artiºtii Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, care au iniþiat o acþiune fãrã precedent. Au jucat sâmbãtã searã Hamlet, o piesã de excepþie, doar pentru a-i dona micuþului Fabiani, banii încasaþi. Totul sub genericul ARTIªTI lângã ARTIST, iar la final, toþi au mãrturisit cu lacrimi în ochi cã acþiunea a avut succesul scontat.

Fabiani a rãmas orfan dupã ce mama sa a fost spulberatã de un bolid în Joia Mare, iar pentru cã micuþul este un geniu, un artist desãvârºit, toatã lumea îi sare acum în ajutor. ªi cum puteau sã facã altfel artiºtii de la Petroºani, dacã nu sã urce pe scenã pentru el. Hamlet s-a jucat cu sala plinã, iar încasãrile vor ajunge la micuþul geniu, un pianist care meritã sã fie susþinut. „Am jucat pentru Fabiani. Ne-am hotãrât, noi artiºtii, pe ultima sutã de metri.

Sigur, instituþia noastrã nu face donaþii, de aceea, daþi-mi voie sã le mulþumesc comitetului de pãrinþi din ºcoala de unde învaþã Fabiani ºi îmi vin în minte acum cuvintele lui Enescu, care spunea cã „Muzica porneºte de la

inimã ºi se adreseazã inimilor”. E puþin poate, e foarte puþin ceea ce facem noi, dar încercãm sã întindem o mânã unui artist care este la fel ca ºi noi. De altfel, evenimentul s-a numit Artiºti lângã Artist”, a spus Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.

Hamlet este un spectacol care de la premierã s-a jucat doar cu casa închisã, iar artiºtii

1 mai fãrã fast la Peºtera Bolii

N

u mai sunt bani pentru a organiza un eveniment de amploare la Peºtera Bolii, dar acest obiectiv turistic a fost deschis publicului de 1 mai.

Nostalgicii vremurilor cu mici ºi bere ºi fanfarã au fost aºteptaþi de câþiva ecologiºti, care au fost acolo pentru vizitatori, deºi vremea nu a þinut cu ei.

Membrii Petro Aqua nu au mai avut bani pentru petrecerile tradiþionale câmpeneºti de 1 Mai ºi atunci singura ºansã a celor obiºnuiþi sã petreacã de Ziua Muncii a fost o simplã vizitã la Peºtera Bolii. Oricine a vrut putut sã ajungã acolo în

de aici au decis sã facã acest gest, impresionaþi de drama unui mic pianist ce a fost numit geniu pentru performanþele lui. La final au strâns ºi bani, iar printre lacrimi, Nicoleta Bolcã a împãrtãºit ceea ce au simþit cu toþii: „Ce sã vã spun? Cã la sfârºitul discursului m-au podidit lacrimile?

Cã eram în birou la finalul spectacolului cu Andrei Sabãu (Hamlet), Cãtãlin Grigoraº (Laertes), doamna director general Nicoleta Demeter

zilele declarate libere ale mini-vacanþei de la finele sãptãmânii trecute. Totuºi, puþini s-au încumetat, deºi ghizii au fost în tot acest timp, pregãtiþi. „Anul acesta a putut sã vinã oricine, dar nu a mai existat posibilitatea sã organizãm evenimente. Lumea este mai sãracã.

Asta este situaþia. Deci a fost o zi de vizitare absolut normalã.

Noi am fost acolo, dar nu am putut sã facem nimic, cã nu mai

(ºcoala I.G. Duca unde, învaþã Fabiani) etc..ºi, la un moment dat, intrat un alt actor Raul Hotcaº , care ne spune cã un domn nu a avut bani la el, dar a mers pânã acasã ºi vrea sã doneze…. Cã au cerut ºi numãrul de cont al lui Fabiani? Cã s-au strâns 2500 de lei? Cã noi, actorii, am putut 450 de lei? Cã încercãm, printr-o fundaþie din Sibiu, sã-i obþinem lui Fabiani o bursã pe un an de zile?

(cu ajutorul lui Cãtãlin Grigoraº) Cã habar nu am cum sã vã mulþumim? Cuvintele sunt prea sãrace sã exprime ceea ce simt! Vã mulþumim! Ne înclinãm!”, a precizat directorul Tetarului I.D Sîrbu, Nicoleta Bolcã.

Fabiani era crescut doar de mama sa, iar dupã cumplitul accident din Joia Mare, copilul de 11 ani a rãmas orfan.

Diana MITRACHE

sunt fonduri”, a spus Emeric Szuhanek, membru Petro Aqua. În anii trecuþi, la gura peºterii erau întinse grãtarele, se servea mici ºi bere, iar famfara cânta pentru munictori. Tradiþia s-a pãstrat ºi în ultimii ani, au venit ºi copiii din ºcoli la concursuri de orientare turisticã. 2014, însã, pare un an mai sãrac, iar aici sunt aºteptaþi doar cei care vor sã viziteze peºtera.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Scandal pe banii pentru Valea Jiului

O

sumã de bani rãmasã de la licitarea unor lucrãri din Straja a creat mari revolte în Consiliul Judeþean Hunedoara, iar protagoniºti au fost chiar consilierii din Valea Jiului. Totul a pornit de la bani ºi suma a fost pânã la urmã alocatã pentru Parâng ºi Dealu Babii, însã, consilierii PDL, inclusiv cel din Valea Jiului nu au votat proiectul, iar acum au apãrut ecourile.

Diana MITRACHE Economiile fãcute în urma licitaþiei pentru reabilitarea drumului cãtre Straja, au permis alocarea de fonduri ºi pentru alte tronsoane. Astfel, vor mai fi reabilitaþi aproximativ 7 kilometri din DJ 666 din Dealu Babii, iar, cel mai important, vor fi demarate lucrãrile pe tronsonul de drum cuprins între Cabana Rusu ºi Masivul Parâng. Dacã teoretic aºa stau lucrurile, pânã la alocarea celor 40 de milioane de lei, s-a creat un adevãrat

scandal în forumul judeþean. „Spre surpriza noastrã, deºi sã spunem decizia a fost luatã mult înainte ºi atunci nu a fost foarte discutatã, cei de la PD-L s-au opus realocãrii acestor bani, din punctul meu de

vedere încercând sã atace direct investiþiile din Valea Jiului, pentru cã realocarea nu se referea decât la drumul spre Parâng ºi cel spre Dealul Babii. În momentul votului, toþi consilierii PD-L, chiar ºi cel din Valea Jiului, s-au abþinut,

fiind conºtienþi cã orice abþinere este un vot negativ defapt.

Proiectul a trecut, pentru cã majoritatea ne-a ajutat sã obþinem voturile, dar surpriza a fost foarte neplãcutã, pentru cã chiar ºi cei din Valea Jiului nu depun un minim efort de a spune da unor investiþii, în alternativa la turism”, a spus Adrian Zvâncã, consilier judeþean PNL. Dana Damian, consilier judeþean PD-L recunoaºte cã s-a abþinut la vot, dar pune asta pe seama faptului cã miza pe faptul cã proiectul va fi votat de suficient de mulþi consilieri, încât sã treacã. Mai mult, consiliera care reprezintã Valea Jiului în forumul judeþean a menþionat ºi faptul cã a plãtit astfel oarecum o poliþã preºedintelui Moloþ, care „brusc a devenit interesat ºi de

drumurile din Valea Jiului”. „Vreau sã vã spun cã la Consiliul Judeþean, alianþa USL funcþioneazã în continuare. Deci, practic, au fost 27 de voturi pentru acest proiect ºi 6 voturi, nu împotrivã, dar care constituie un vot de principiu. Noi am cerut sã ni se dea o listã cu drumurile reabilitate ºi modernizate ºi dacã existã un studiu de oportunitate, o analizã economicã pe care sã ne bazãm atunci când aprobãm.

Noi nu am primit acest rãspuns. Votul

de abþinere a fost pentru cã dumnealor nu ne-au dat o situaþie.

Eu am fãcut ºi o interpelare în scris ºi pentru drumul de la Rusu ºi nu ne-au dat nici un rãspuns. A fost o abþinere de principiu”, s-a justificat Dana Damian, consilier judeþean PD-L. Proiectele pentru Valea Jiului, care au fost aprobate pânã la urmã, vizeazã modernizarea Drumului Judeþean MeriºorDealu Babii-Vulcan, ºi modernizarea DJ709 F: Cabana Rusu Masivul Parâng.

La Lupeni,

Se înfiinþeazã Serviciul pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân

S

erviciu de gestionare a câinilor fãrã stãpân. Consiliul Local de la Lupeni a aprobat proiectul care prevede înfiinþarea unui serviciu pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. Serviciul va trece în subordinea Asociaþiei Judeþene pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.

Monika BACIU

“Având în vedere solicitarea primitã din partea Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân consider cã se impune înfiinþarea unui serviciul specializat care sã fie delegat cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã înfiinþatã la nivel de judeþ ºi la care municipiul Lupeni este membru

fondator prevederilor hotãrârii Consiliului Local al municipiului Lupeni nr 32/2012”, se aratã în documentele consiliului local Lupeni.

Scopul acestei asociaþii este gestionarea în conformitate cu legislaþia tãrii noastre ºi cu legislaþia europeanã a tuturor animalelor cu ºi fãrã stãpân din judeþ. În vederea realizãrii scopului, asociaþia îºi propune realizarea urmãtoarele obiective: identificarea, marcarea, vac-

cinarea ºi sterilizarea tuturor câinilor cu ºi fãrã stãpân din judeþ (sterilizarea obligatorie a tuturor câinilor ºi pisicilor fãrã stãpân ºi sterilizarea gratuitã la cerere a tuturor câinilor cu stãpân din judeþ), monitorizarea strictã a tuturor câinilor cu stãpân care nu au fost sterilizaþi în ceea ce priveºte circulaþia acestora ºi în mod deosebit urmãrirea strictã a reproducþiei (declaraþii de fãtare,

urmãrirea traseului puilor), aplicarea unui regulament strict cu privire la circulaþia, marcarea ºi reproducþia animalelor cu stãpân ºi aplicarea unor mãsuri coercitive în cazul nerespectãrii regulamentului.

Tot în actul constitutiv al asociaþiei mai sunt stipulate câteva obligaþii, ºi anume cazarea, hranirea, ingrijirea, deparazitarea, vaccinarea, sterilizarea si inregistrarea intr-o evidenta

unica a cainilor; eutanasierea animalelor fãrã stãpân cu boli incurabile dovedite prin examene clinice, de laborator, alte examene de specialitate; aplicarea unui sistem de adopþii eficient în colaborare cu toare ONG- urile care au legãturã cu aceastã activitate;

P

rimarul ºi stimularea

În urmã cu un an, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, ºi+a pus la bãtaie salariul pentru cei care au adunat patrupedele de pe strãzile din localitate.

Atunci, primarul anunþat cã îºi doneazã cinci salarii pentru constituirea

unui fond din care vor fi achitate, apoi, cheltuielile necesare pentru strângerea câinilor comunitari de pe strãzile oraºului. “În municipiul Lupeni sunt mai puþin de o sutã de câini comunitari, dar dorim sã rezolvãm aceastã problemã.

Vrem ca oamenii sã fie mulþumiþi, iar numãrul câinilor de pe strãzi sã se reducã, în timp, prin sterilizare”, a declarat primarul Cornel Resmeriþã. Edilul ºef a spus cã persoanele din Lupeni care aduc la adãpostul din oraº un câine maidanez vor primi, din acel fond, câte 20 de lei, pentru un exemplar adult, respectiv, 5 lei, pentru un pui.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Scandal la Vulcan

M

ai multe familii dintr-un centru social din Vulcan, judeþul Hunedoara, îl acuzã pe primarul localitãþii cã vrea sã le dea afarã din locuinþe pentru cã s-au plâns în emisiunea ”România te iubesc!” de la Pro Tv. Imobilul aratã perfect din afarã însã, în interior este dezastru. Edilul localitãþii susþine cã tocmai pentru cã vrea sã reabiliteze ºi interiorul i-a anunþat pe locatari cã-i mutã temporar.

Maximilian GÂNJU Zeci de familii din municipiul Vulcan, majoritatea aflate la limita sãrãciei, au luat cu asalt, sãptãmâna trecutã, sediul municipalitãþii. Oamenii au protestat împotriva deciziei primarului Gheorghe Ile, care vrea sã-i evacueze din locuinþele sociale, în fapt un centru social în care sunt adãpostiþi temporar. Totul ar fi

pornit de la faptul cã locatarii au discutat cu presa despre condiþiile de trai din centrul social de la Dincã, iar cele relatate l-a deranjat la culme pe edilul ºef susþin aceºtia. „Pentru cã am vorbit cu cei de la „România te iubesc!” ºi le-am arãtat ce condiþii inumane sunt în interior, primarul s-a supãrat ºi a doua zi dimineaþã a trimis de la primãrie cu hârtiile de evacuare. Aºa de pe o zi

pe alta fãrã sã dea un termen, fãrã nimic. Se întâmplã din cauzã cã oamenii au „ciripit” la reporter ºi i-au arãtat cã blocul social este spoit în exterior dar înãuntru plouã, avem toaletã comunã, este igrasie ºi nici mãcar geamuri nu aveau apartamentele.

Condiþiile sunt inumane ºi nu se poate trãi decent, asta e realitatea ºi nu a minþit nimeni”, au declarat protestatarii.

Criminalul din Vulcan, judecat în stare de arest preventiv

B

ãrbatul din Vulcan, care la furie a omorât doi oameni nevinovaþi, va fi judecat în stare de arest preventiv. Cosmin Bãrbuþi, criminalul din clubul Madness, a fost trimis în judecatã pentru omor calificat ºi riscã inclusiv detenþia pe viaþã.

Carmen COSMAN - PREDA Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara, care judecã dosarul constituit pe numele lui Cosmin Bãrbuþi, nu au fost de acord cu înlocuirea mãsurii arestãrii preventive, aºa cã ucigaºul din barul Madness rãmâne dupã gratii. „Respinge cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive formulatã de inculpat. Respinge cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura preventivã a controlului judiciar formulatã de inculpat. Respinge cererea de înlocuire a mãsurii arestãrii pre-

ventive cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu formulatã de inculpat. În baza art.207 al. 2 ºi 4 C.p.p. rap la art.348 al. 2 C.p.p. constatã temeinicia ºi legalitatea mãsurii arestãrii preventive luatã faþã de inculpatul BC arestat preventiv ºi deþinut în Centrul de Reþinere ºi Arestare preventivã din cadrul Poliþiei Municipiului Deva, pe care o menþine”, au decis magistraþii de la Tribunalul Hunedoara la primul termen de judecatã al procesului ajuns pe rolul instanþei în data de 29 aprilie.

Reamintim cã, la începoutul lunii

aprilie, un dublu omor a îngrozit municipiul Vulcan. Un tânãr de 24 de ani, Cosmin Bãrbuþi, a bãut prea mult, iar mai apoi s-a luat la ceartã cu un alt client al localului respectiv. A vãzut negru în faþa ochilor, s-a ridicat de pe scaun, a plecat acasã ºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþit de mari dimensiuni, pe care l-a înfipt fãrã sã clipeascã în primii oameni care i-au ieºit în cale în faþa localului respectiv, adicã bodyguardul Claudiu Blaj (26 de ani) ºi patronul barului, Robert Otescu (24 de ani). Claudiu a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã, iar Robert s-a stins pe un pat de spital la Timiºoara, acolo unde a fost transportat luni seara cu un elicopter SMURD, dupã ce criminalul i-a înfipt cuþitul în burtã, atingându-i ficatul.

Dacã vor fi evacuaþi, oamenii susþin cã se vor baricada în garsonierele sociale ºi sunt dispuºi sã recurgã la gesturi extreme. „”Eu unde sã mã duc cu un copil de sub un an de zile. Am avut apartament în Dallas ºi mi-a luat foc. Era în chirie de la primãrie ºi m-a trimis aici la adãpostul social.

Am aranjat cum am putut garsoniera, i-am pus geamuri, ce am putut ºi eu din banii de la ajutorul social.

Majoritatea trãim din ajutorul social ºi nu avem unde sã ne ducem dacã ne dã afarã.

Eu nu plec ºi mã închid cu copilul în casã. Dacã intrã cu forþa peste mine îmi dau foc”, a ameninþat una dintre locatare.

Primarul localitãþii Vulcan, Gheorghe Ile, a discutat cu protestatarii ºi le-a promis cã se va gãsi o soluþie astfel încât oamenii sã fie mulþumiþi. Edilul susþine cã evacuarea

familiilor din imobil era programatã din timp ºi nu are legãturã cu faptul cã s-au plâns presei de condiþii. Pentru moment edilul a anulat „ordinele” de evacuare dar spune cã protestatarii vor trebui mutaþi pentru ca ºi interiorul blocului sã poatã fi reabilitat.

Pentru izolarea ºi modernizarea exteriorului centrului social de la Dincã s-a cheltuit circa jumãtate de milion de lei.

Trafic cu prãjituri

Amendã de 20.000 de lei pentru o firmã hunedoreanã de panificaþie

O

acþiune organizatã la nivel naþional de poliþiºti, pentru verificarea legalitãþii operaþiunilor cu produse cerealiere ºi de panificaþie, a dus la descoperirea a zeci de kilograme de prãjituri ºi fursecuri fãrã documente legale, ce aparþiuneau unei societãþi de panificaþie din judeþul Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Transportul ilegal a fost descoperit de poliþiºtii din judeþul Cluj, în timpul acþiunilor de control, iar firma hunedoreanã sa ales cu o amendã de 20.000 de lei ºi, totodatã a rãmas ºi fãrã prãjituri.

“Poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Vluj au oprit în trafic o autospecialã ce aparþinea unei societãþi comerciale cu sediul în judeþul Hunedoara, care transporta produse de patiserie. În urma verificãrilor, s-a constatat faptul cã, pentru 83 de kg. de prãjituri ºi fursecuri nu existã documente de însoþire a mãrfii. În cauzã, s-a dispus reþinerea, în vederea confiscãrii, a cantitãþii respective de produse ºi sancþionarea soci-

etãþii, cu amendã contravenþionalã de 20.000 de lei”, au precizat reprezentanþii Inspectoratului General al Poliþiei Române.

La nivel naþional au fost constatate 275 de infracþiuni ºi au fost aplicate peste 9.300 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de peste 5.400.000 de lei, în cadrul acþiunilor desfãºurate pentru verificarea operaþiunilor cu produse cerealiere ºi de panifi-

caþie. De asemenea, a fost suspendatã/opritã activitatea la 7 unitãþi de morãrit ºi panificaþie ºi au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri de peste 1.800.000 de lei. Activitãþile derulate au avut ca scop prevenirea ºi combaterea ilegalitãþilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrãrii, depozitãrii ºi comercializãrii produselor cerealiere ºi de panificaþie, dupã cum au precizat oficialii IGPR. În total, în ultima lunã, Poliþia Românã a efectuat peste 20.000 de controale. Dintre acestea, aproape 5.500 au fost la societãþi comerciale, peste 3.000 la persoane fizice, iar 11.720 au vizat mijloace de transport.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Fãrã scãpare, dintre gunoaie

M

ai mulþi oameni care locuiesc în apropiere de ªcoala nr. 2 din Colonia Petroºani, ca ºi elevii acestei instituþii, trãiesc un adevãrat coºmar din cauza gunoiului.

Maldãre de deºeuri, plus un munte de betoane aproape demolate stau sã se prãbuºeascã, iar ºobolanii ºi mirosul sunt de nesuportat.

Diana MITRACHE Oamenii de acolo trãiesc ca în apropierea unei latrine ºi nici nu e mult spus, pentru cã În Colonia Petroºani locuitorii sau trezit printre saci cu dejecþii, saltele, ºobolani ºi indivizi dubioºi. Fie zi, fie noapte, aici miºunã vietãþi îngrozitoare, iar mirosul emanat de sacii de plastic plini cu dejecþii de la latrine este insuportabil.

Oamenii de aici au ajuns la limita rãbdãrii ºi, dacã elevii mai sunt limitaþi de gardul ce împrejmuieºte ºcoala, atunci localnicii din zona ªcolii nr 2 sunt pur ºi simplu exasperaþi pentru cã terenul îi

aparþine lui Alin Simota ºi el este singurul care poate face curãþenie. „Lumea vine de la garã ºi noi stãm aici ºi tot praful ºi mizeria trebuie sã o inhalãm. E o sursã de infecþie pentru copiii ãºtia, cã e ºcoala aici.

Vã daþi seama ce miros e vara aici?

Insuprotabil. Am vorbit ºi cu cei de la mediu ºi ei zic cã e proprietate privatã ºi cã este a lui domnul Simota. Dacã Simota nu face curãþenie, ei spun cã au dat amendã ºi nu s-a rezolvat nimic. Pãi trebuie fãcut ceva, ori primãria, ori dl Simota, cã noi nu putem sta aici, cã avem ºi noi copii ºi nu se poate aºa ceva!”, a

spus un bãrbat care locuieºte acolo, în timp ce o altã femeie îl completeazã: „În primul rând, se aruncã ºi mortãciuni aici, ceea ce vara, vã daþi seama cum miroase. În plus, am pãþit-o

facem curat. Adunãm iarba, tãiem buruienile care sunt cât noi de mari. Nu vine nimeni!”, menþioneazã o femeie exasperatã cã are casa foarte aproape de acest loc. gurul care poate sã facã ceva este proprietarul Alin Simota.

Asta spun ºi autoritãþile locale, care îl încarcã cu amenzi. „Clãdirea la care faceþi referire se aflã pe o proprietate privatã,

chiar nu demult, cã am avut musafiri ºi, când au venit de la garã, le-au zburat pungi murdare în cap.

Mi-e ruºine sã mai aduc pe cineva în vizitã la noi”, a spus aceasta.

Singurii care încearcã sã cureþe locul sunt tot oamenii care au casele în apropiere. „Eu ºi cu vecina de lângã mine

Terenul este privat, la fel ca ºi construcþia extrem de periculoasã ce este pe el, iar sin-

care nu este administratã de municipiul Petroºani, deci nu face parte nici din

domeniul public, nici din cel privat al municipiului. Referitor la mizeria ºi la gunoaiele depozitate acolo, s-a luat legãtura cu compartimentul de Protecþie a Mediului ºi Poliþia Localã ºi dumnealor o sã aplice sancþiunile care se cuvin”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP. Amenzile nu îi conving pe cei ce locuiesc acolo cã le va fi mai bine, iar terenul musteºte de dejecþii ºi obiecte pline de insecte ºi ºobolani.

Totul din vian proprietarului care acum este în arest ºi care nici înainte nu a fãcut nimic pentru a elimina mizeeria de pe proprietatea sa.

Pãmântul de pe strada Slãtinioara a luat-o la vale

Mai multe case riscã sã fie înghiþite de alunecarea de teren

S

ituaþie periculoasã pe strada Slãtinioara din Petroºani, unde terenul a început sã plece la vale.

Alunecarea de teren riscã sã afecteze mai multe case din zonã, aºa cã situaþia este monitorizatã în permanenþã de Compartimentul de Protecþie Civilã din cadrul Primãriei Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA Mai mute case de pe strada Slãtinioara, o zonã ruralã ce aparþine de municipiul Petroºani, sunt în pericol sã fie înghiþite de o alunecare de teren produsã în zonã.

Cei de la Protecþia Civilã monitorizeazã în permanenþã zona ºi,

dacã va fi nevoie, oamenii vor fi de urgenþã evacuaþi. Ioan Bunea, ºeful Protecþiei Civile Petroºani, spune cã iniþial a fost o scufundare a terenului, iar mai apoi pãmântul argilos a plecat la vale. „În acea zonã au mai fost, în trecut, alunecãri de teren. E un teren de argilã galbenã, care se

feliazã pur ºi simplu.

Acum a fost iniþial o scufundare, dar presiunea care s-a creat a împins valul de pãmânt în jos ºi a antrenat ºi vegetaþia”, a explicat Ioan Bunea.

Alunecarea de teren se manifestã pe o suprafaþã de aproximativ 0,5 – 0,6 hectare ºi, deocamdatã, nu a afectat nicio locuinþã. Cea mai apropiatã casã se aflã la o distanþã de 40 – 50 de metri ºi

este nelocuitã. În apropiere, însã, mai sunt alte 4 imobile, dintre care una la aproximativ 100 de metri. Iar cum meteorologii anunþã în continuare ploi, cei de la

Protecþia Civilã stau cu ochii pe strada Slãtinioara ºi monitorizeazã în permanenþã

zona. „Miºcarea este foarte lentã, dar, dacã va fi nevoie, vom evacua imediat populaþia. Noi monitorizãm permanent acea zonã ºi, prin dispoziþia primarului, a fost creatã ºi o comisie care se va deplasa la faþa locului”, a mai spus ºeful Compartimentului de Protecþie Civilã Petroºani. De aseme-

nea, a fost trimis un raport însoþit de imagini cãtre grupul de suport tehnic de la judeþ format din specialiºti în construcþii, reprezentanþi ai Prefecturii Hunedoara ºi ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, care vor veni la Petroºani dacã situaþia o va impune.

Cât priveºte cauzele alunecãrii de teren, acestea pot fi stabilite doar de specialiºti, însã nu sunt excluse golurile din subteran, apãrute ca urmare a activitãþii extractive.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Roboþi programabili de la mii de kilometri distanþã

S

uport pentru birou sau alte obiecte utile. Studenþii Universitãþii din Petroºani învaþã cum sã realizeze diferite obiecte care sunt utile în viaþa de zi cu zi ºi asta doar cu ajutorul unor roboþi ºi prin intermediul unui program de calculator. Studenþii care urmeazã cursurile Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã din cadrul Universitãþii Petroºani îºi pot gãsi cu siguranþã un loc de muncã. Programarea unor roboþi care sã transforme anumite materiale în produse finite este unul dintre cursurile studiate. Procesul este unul complex, iar responsabilii catedrei ne explicã paºii.

Monika BACIU

“Ne aflãm în laboratorul de linii flexibile, unde avem o instalaþie complexã compusã din trei roboþi ºi o maºinã unealtã de prelucrare. Este o instalaþie complexã pe care o întâlnim în majoritatea unitãþilor de producþie de la noi din þarã, respectiv echipamentele care se regãsesc la noi aici ºi studenþii învaþã sã utilizeze ºi sã proiecteze sisteme care utilizeazã aceste componente.

Este descris un ciclu de producþie unde avem anumite piese neprelucrate, urmeazã un ciclu de producþie unde una dintre piese este frezatã, se creeazã douã cavitãþi unde se vor putea introduce alte piese, avem un robot cu dublu rol. Elementul de prindere a fost proiectat astfel încât sã poatã lucra cu piesele mai mici, rotunde, dar ºi dreptunghiulare care sunt prelucrate de maºinaunealtã, piesele rotunde trec printr-un sistem de inspecþie vizual unde sunt mãsurate în vederea determinãrii conformitãþii pentru a putea trece în faza de asamblare, dupã prelucrare piesa dreptunghilare piesa este pusã pe banda de asamblare unde se face mariajul între piesa cilindricã ºi piesa dreptunghiularã rezultând atfel un suport de birou. Este

unul dintre produsele care se pot dezvolta.

Fiind un sistem flexibil cu modificãri minimale se poate modifica tipul de produs obþinut atât ca formã ºi calitate”, a declarat Petre Vamvu, ºef de lucrãri în cadrul Departamentului de

Automaticã Calculatoare, Inginerie Electricã ºi Energeticã Deºi procesul pare unul uºor, programarea roboþilor nu este atât de facilã.

Trebuie cunoscute anumite limbaje de programare, iar studenþii din anul IV cunosc deja toate aceste limbaje.

“Este la nivel de avansat, la sfârºitul anului patru am putea sã spunem cã studenþii sunt pregãtiþi sã utilizeze, sã programeze aceste echipamente.

Fiecare dintre echipamente are un limbaj propriu, specific producãtorului, iar studenþii învaþã sã programeze în toate aceste limbaje ºi modul în care se interconecteazã echipa-

mentele de la producãtori diferiþi prin semnale electrice”, a mai spus sursa citatã.

O bucatã material plastic ºi un cilindru de aluminiu pot fi transformate în câteva minute într-un suport de birou, însã

lucrurile nu se opresc doar aici. Totul depinde de imaginaþia proiectantului, însã trebuie þinut cont de anumite dimensiuni ce pot fi realizate în aceste laboratoare. “Þine doar de imaginaþia proiectantului tipul de piesã care se poate face ºi de niºte dimensiuni maxime cu volumul cuprins în spaþiul cartezian la 40 cm/30 cm/ 20 cm. orice piesã în dimensiunea aceasta se poate prelucra. Am realizat o formã utilizatã pentru turnarea unei sigle a Universitãþii, sigla Universitãþii a fost frezatã într-un dispozitiv, iar forma respectivã se putea utiliza pentru turnarea din silicon a siglei”, a mai

precizat Petre Vamvu.

Programatorii nu trebuie sã fie în acelaºi loc cu roboþii. Aceºtia pot fi programaþi sã realizeze anumite obiecte de la mii de kilometri distanþã. “În momentul de faþã

tehnica permite ca proiectantul sau cel care dezvoltã programul pentru un anumit produs nu trebuie sã se afle în aceeaºi locaþie geograficã cu echipamentul. Se poate afla la mii de kilometri depãrtare ºi putem avea programarea de la distanþã.

Dispune de un model virtual a facilitãþii de producþie ºi pe baza acelui model virtual îºi creeazã programele de

lucru pentru roboþii respectivi”, ne-a mai explicat Petre Vamvu.

Pentru studenþii care finalizeazã aceste cursuri, gãsirea unui loc de muncã este facilã. Pe piaþa muncii din România este crizã de ingineri automatiºti, iar cei care terminã aceste cursuri au ºanse reale de angajare.

“Este o mare crizã de ingineri automatiºti pe piaþa românã ºi majoritatea dintre studenþii care ºi-au însuþit cu brio aceste cunoºtinþe îºi gãsesc de lucru fãrã probleme”, a mai declarat Petre Vamvu, ºef de

lucrãri în cadrul Departamentului de Automaticã Calculatoare, Inginerie Electricã ºi Energeticã Laboratoarele de roboticã ºi automatizãri de la Universitatea din Petroºani sunt complexe. Cu ajutorul roboþilor sunt realizate tot felul de piese utile care ar putea fi valorificate însã acest lucru nu este posibil în momentul de faþã.

Singura problemã este cã obiectele rezultate nu sunt vândute pentru cã nu existã contracte de cercetare în acest domeniu.

14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:25 Profesioniºtii... (r) 12:25 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Imagini incredibile din lume 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Idilã pentru o piatrã preþioasã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Graba stricã treaba (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Asasinul din Bangkok 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa primiþi o veste proastã de la o rudã din altã localitate.

Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute, peste posibilitãþile dumneavoastrã. Nu vã faceþi griji! Un prieten vã ajutã sã treceþi peste aceastã perioadã mai dificil.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Dincolo de povestiri

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Milan - Inter 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Milan - Inter 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Valencia 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Valencia 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Franþa 15:00 Rezumat Spania 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Steaua Corona Braºov 21:15 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Steaua

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã vã supãraþi pe un prieten care nu vã returneazã un împrumut. Nu vã ambalaþi, s-ar putea sã nu o facã intenþionat!

Aveþi rãbdare ºi fiþi înþelegãtor cu cei din jur. Evitaþi sã vã certaþi cu persoana iubitã!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Relaþiile sentimentale se pot tensiona ºi mai mult, din cauza discuþiilor în contradictoriu. Fiþi mai atent cum vorbiþi. La nervi, este posibil sã rostiþi cuvinte grele.

Ascultaþi sfaturile unei femei cu experienþã!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacã vã enerveazã cineva din anturaj. Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o sumã mare de bani de la o rudã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect.

Ar fi bine sã vã rezolvaþi problemele importante dimineaþa, când sunteþi mai energic. Dupãamiazã, s-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten în care aþi avut încredere. Pe plan sentimental, traversaþi o perioadã favorabilã.

23 august *** 22 septembrie Aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Nu exageraþi, pentru cã este posibil sã jigniþi o persoanã mai în vârstã din familie. Dupãamiazã plecaþi într-o vizitã la prieteni, unde vã simþiþi foarte bine.

Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Totul pare sã vã meargã perfect ºi nimic nu vã poate indispune.

Sunteþi nerãbdãtor sã vã exprimaþi ºi sã acþionaþi. Nu vã grãbiþi, pentru cã riscaþi sã faceþi gafe regretabile. Dupã-amiazã este posibil sã deveniþi capricios.

Sunteþi decis sã faceþi schimbãri radicale în privinþa relaþiilor sentimentale. Planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi au mari ºanse de reuºitã, dar trebuie sã aveþi rãbdare. Ascultaþi-vã intuiþia!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã streseazã de câteva zile. Este o zi bunã pentru consolidarea prieteniilor ºi întâlniri cu persoane importante.

Ascultaþi sfaturile partenerului.

Dimineaþa aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes personal. Fiþi foarte atent cu banii ºi cu documentele, sã nu le uitaþi pe undeva. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoana iubitã!

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã indispun pierderile pe care leaþi suferit cu o afacere nerentabilã. Traversaþi o perioadã în care credeþi cã toþi vã sunt împotrivã ºi cã nu vã iese nimic. Nu fiþi pesimist, în curând va fi mai bine!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Nervozitatea cauzatã de problemele financiare poate sã vã creeze probleme la serviciu.

Pãstraþi-vã calmul, pentru cã o ceartã cu partenerul de viaþã nu poate decât sã agraveze situaþia.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

27 aprilie 1922

Au trecut 92 de ani dar, nimic nu s-a schimbat, în bine

Î

ntre cel mai grav accident din istoria mineritului din Valea Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi cele produse în ultimii ani existã numeroase similitudini. ªi atunci, la fel ca ºi în prezent, urmaºii celor decedaþi în subteran au fost minþiþi ºi amãgiþi de cãtre guvernanþii aflaþi la putere. Atât în ceea ce priveºte sumele oferite ca „rãsplatã” pentru pierderea vieþilor celor dragi, în fapt, unicii susþinãtori financiari ai familiilor respective sau sumele promise celor rãniþi, pentru tratarea rãnilor, cât ºi în ceea ce priveºte identificarea celor vinovaþi pentru producerea tragediilor minereºti.

Mircea NISTOR

T

D

oar doi vinovaþi pentru câteva sute de victime

ragedia de la Lupeni

În urmã cu 92 de ani, în data de 27 aprilie 1922, la Mina Aurelia din Lupeni s-a produs cel mai cumplit accident colectiv de muncã din Valea Jiului. Din cauza unei explozii de metan, 82 de mineri au decedat, în urma lor rãmânând 62 de vãduve ºi 124 de copii orfani. „Explozia s-a produs în stratul 13, blocul V, unde exploatarea se fãcea cu fronturi scurte. În stratul 13, blocul V se înainta cu o galerie direcþionalã la orizontul 600 m. S-a puºcat într-o zonã cu metan ºi praf de cãrbune iar explozia a avut o forþã dinamicã foarte mare, îndoind ºinele de linie feratã ºi rupând ghidajele de la Puþul

Aurelia”, se preciza în ziarele epocii. Minerii decedaþi în subteran au fost înmormântaþi în ziua de 30 aprilie în Cimitirul Eroilor din Lupeni.

U

na pe hârtie, realitatea, alta

Dupã ce vãduvele catastrofei miniere de la Lupeni s-au plâns de starea de suferinþã prin care treceau, acestea au primit ajutoare cuprinse

între 15.000 ºi 90.000 de lei, bani strânºi prin subscripþie publicã. În plus, Societatea Minelor de Cãrbuni „Uricani Valea Jiului” le-a acordat locuinþã, încãlzit, iluminat ºi alimente gratuite, în timp ce unele vãduve au fost angajate ca lucrãtoare. În afara banilor repartizaþi direct vãduvelor, sumele acordate, enorme pentru acele timpuri, au fost depuse în bancã pe numele

Evaluãrile au fost amânate

E

valuãrile naþionale ce urmeazã a fi susþinute de cãtre elevii din clasele a 2-a, a 4-a ºi a 6-a, vor începe pe 28 mai ºi se vor încheia în data de 6 iunie.

Notele la aceste examene care au fost amânate nu vor fi trecute în catalog.

Mircea NISTOR “Aceste evaluãri nu au fost pregãtite foarte bine ºi, probabil, oficialii ministerului au conºtientizat, în ultima clipã, acest lucru. În mod normal, modelele de subiecte pentru aceste examene, în premierã pentru învãþãmântul românesc,

orfanilor, mamele putând scoate lunar câte 100 de lei pentru fiecare copil.

Ce-i drept, pânã la urmã banii acordaþi au fost mult mai puþini, locuinþa gratuitã era reprezentatã de o singurã camerã în care se locuia claie peste grãmadã, doar câteva articole alimentare au fost gratuite, iar despre iluminat ºi încãlzit nu are rost sã mai vorbim...

trebuiau afiºate pe site-ul ministerului în luna octombrie a anului trecut. Din punctul meu de vedere, elevii nu sunt pregãtiþi pentru acest tip de evaluãri”, a declarat Gabriela Rus, director ªcoala Gimnazialã

Nr. 2 Petroºani.

Pe de altã parte, dupã orele de curs de vineri, elevii au intrat într-o nouã mini-vacanþã care sa încheiat luni, 5 mai.

“Ziua de 1 mai era liberã,

În timp, ajutoarele s-au epuizat iar unele dintre soþiile minerilor decedaþi au ajuns chiar sã cerºeascã, pe stradã.

Prin urmare, vãduvele care ºi-au pierdut soþii din neglijenþa Societãþii Minelor de Cãrbuni „Uricani - Valea Jiului” i-au intentat proces acesteia, solicitând despãgubiri. Procesul, derulat la Tribunalul Deva, a constatat vinovãþia Societãþii, condamnând un inginer la o amendã de 9.000 de lei ºi pe ºeful de lucrãri la 3 luni de închisoare.

Doar atât, pentru 82 de morþi, 62 de vãduve, 124 de orfani ºi 37 de pãrinþi bãtrâni, rãmaºi fãrã niciun sprijin... oricum, dar ziua de 2 mai va trebui sã o recuperãm sâmbãtã, 10 mai”, a mai spus Gabriela Rus. Cursurile celui de-al doilea semestru ºcolar se vor încheia pe 20 iunie, cu începere din data de 21 iunie elevii urmând a intra în vacanþa de varã.

Anunþ S.C. Forstex 2001 SRL cu sediul în localitatea Uricani, str. 1 Mai, bl.

1, Ap. 36, jud. Hunedoara anunþã depunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei de mediu pentru obiectivul Exploatare Forestierã, jud. Hunedoara.

Informaþii se pot obþine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu nr. 25, de luni pânã joi (orele 8:00 - 16:30) ºi vineri (orele 8:00 14:00).

Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014

Coconea a alergat pentru cei care nu pot luat startul în acelaºi timp. Nu existã o linie de finiº, aºa cum este la fiecare cursã tradiþionalã. Toate fondurile strânse în urma maratonului ajung prin Fundaþia Wings for Life în cercetarea pentru descoperirea unui

P

arapantistul din Petroºani a luat startul unei competiþii umanitare derulatã concomitent în mai multe locaþii ale lumii. Toma Coconea alãturi de Mihaela Rãdulescu ºi Andrei Roºu au fost desemnaþi ambasadorii locali Wings for Life World Run. Maximilian GÂNJU Ultramaratorul al cãrui start a fost dat ieri ºi la care Toma Coconea ºi-a anunþat participarea încã de anul trecut, este cel mai mare eveniment de alergare din lume.

Prin acestã competiþie se încearcã ajutorarea celor care au rãmas imobilizaþi în scanulul cu rotile din cauza traumatismelor

coloanei vertebrale.

Toma Coconea ºi-a propus sã alerge 80 de kilometri, o distanþã aproape imposibil de atins într-o zi de concurs, însã parapantistul medaliat cu argint la competiþia mondialã Reb Bull X Alps, a reuºit sã parcurgã 140 km alergati într-o singura zi, pe un teren dificil. „Este o competiþie cu un format unic ºi sentimentul cã alergi pen-

tru o astfel de cauzã, cã poþi pune ºi tu umãrul sã ajuþi, îþi dã ºi mai multa forþã ºi gãseºti resurse nebãnuite care te vor ajuta sã-þi împingi limitele”, a spus Toma.

Evenimentul derulat ieri 4 mai 2014 a avut loc simultan pe cinci continente, iar cursa nu a avut o distanþã fixã ºi toþi alergãtorii, profesioniºti sau amatori, din întreaga lume, au

Sute de motocicliºti din toatã lumea au luat startul la Enduro Panorama

D

venitã tradiþie, competiþia organizatã în judeþul nostru adunã sute de iubitori de enduro în Þinutul Pãdurenilor. La ediþia de anul acesta au fost prezenþi peste 400 de motocicliºti din Europa ºi SUA.

unde competitorii au luat startul din zona carierei din localitate.

Sâmbãtã, motocicliºtii au avut de strãbãtut un traseu de 90 de kilometri prin munþii

Maximilian GÂNJU Enduro Panorama aflatã la ediþia cu numãrul ºase s-a desfãºurat timp de trei zile, în Þinutul Pãdurenilor din Munþii Poiana Ruscã, în judeþul Hunedoara.

Ieri/duminicã a avut loc ultima etapã care închis o competiþie consideratã una dintre cele mai dure din lume. Enduro Panorama este organizatã de Moto Club Haita Deva ºi include bãi de nãmol, urcãri pe grohotiºuri, treceri pe coamã, plonjãri în vaduri de râuri ºi "speciale" în carierã de marmurã.

"Am schimbat ºi noi câteva probe spe-

ciale, dar ploile din ultima vreme dubleazã greutatea traseului.

Dacã mã gândesc bine, ca nivel de greutate, clasa A va avea traseu de «profi», iar cei de la B au în faþã un drum pentru experþi, nu pentru hobby ", a spus Paul Grecu, de la Moto Club Haita Deva.

Evenimentul a debutat vineri, la Ghelari,

ºi vãile spectaculoase din Þara Pãdurenilor, iar ieri concurenþii au avut un alt traseu de strãbãtut mai lung decât la cel de la precedentele ediþii.

Câºtigãtorii au fost recompensaþi cu premii în valoare de câteva mii de euro, oferite de organizatori împreunã cu partenerii ºi sponsorii competiþiei.

remediu care sã vindece traumatismele mãduvei spinãrii. Primul alergãtor ºi prima alergãtoare ai cursei din România au câºtigat câte o invitaþie la oricare cursã viitoare Wings for Life World Run, indiferent de þara unde va avea loc.

Un 1 Mai altfel! Unii oamenii au evitat micii si au preferat sa isi numere caloriile

C

ine a spus ca 1 Mai nu are farmec fara un un grãtar plin de mici ori fãrã vreo plimbare pe malul mãrii, este foarte posibil sã se fi înºelat. Mulþi oameni din Valea Jiului au rãmas acasã, iar dacã nu au muncit de-a binele la serviciu, au preferat sã munceascã pentru ei, ca sã arate bine.

Adriana PAVEL Pe cei din urmã i-am gãsit în sãlile de fitness, unde au petrecut o bunã bucatã de timp, asta în timp ce alþii numãrat mititeii pe care îi îngurgitau.

La sala de fitness ºi forþã din cartierul Cocoºvar, Vulcan, ziua de 1 Mai a fost una plinã.

Abonaþii au venit în numãr mare sã facã miºcare, mai ales cã au avut ºi mai mult timp liber. Este ºi cazul unei domniºoare din Vulcan care trage tare pentru cã vrea sã arate bine, iar asta într-un timp

relativ scurt. “Sper sã dau jos mãcar douã kilograme, de aceea vin aproape zilnic în ultimul timp. ªi, bineînþeles, de 1 mai fiind liberã, am venit”, a afirmat tânãra.

Dar nu doar fetele vor un corp sculptat, ci ºi bãrbaþii. Ei au venit pentru a-ºi lucra

mai mult muºchii, pentru ca la varã sã arate aºa cum îºi doresc.

Printre “sportivi”, lucrând cot la cot cu ei, l-am gãsit ºi pe antrenorul Ioan Lazãr, care la fel, în loc sã-ºi ia o zi liberã, a ales sã vinã aici ºi chiar sã se antreneze alãturi de elevii sãi.

“Anul acesta am sãrbãtorit 1 Mai într-o manierã mai sportivã.

Am dar grãtarul ºi micii pe aparate ºi greutãþi ºi nu este deloc rãu. A fost o zi de antrenament, dar plinã de bunã-dispoziþie ”, ne-a declarat antrenorul Ioan Lazãr.