Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 621

Cronica Vãii Jiului Joi, 29 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pentru salariaþii din sãnãtate ºi slãnina e lux

Dosarul dintre Lungu ºi Primãria Lupeni, retrimis la Tribunalul Hunedoara >>> PAGINA A 3-A

Începe procesul ucigaºului din Vulcan >>> PAGINA A 3-A

Scandal pe premierea gimnastei ªtefania Stãnilã >>> PAGINA A 7-A

ªomaj sau preþ mai mare la ape? >>> PAGINA A 7-A

Vicepreºedintele Cultului Eroilor, nepotul a doi ostaºi care au luptat în cele douã rãzboaie mondiale >>> PAGINILE 8-9 ANINOASA, ORAª FÃRÃ SCÃPARE

Investitorii, alungaþi de administratorul financiar >>> PAGINA A 10-A

Ne enerveazã ºi… ne tot enerveazã >>> PAGINA A 11-A

Retehnologizare în rate

i slãnina e scumpã. Nemulþumiþi, câþiva angajaþi ai spitalului municipal din Vulcan au protestat, miercuri de dimineaþã, pentru faptul cã nu sunt plãtiþi pentru zilele de sâmbãtã, duminicã ºi sãrbãtorile legale. Oamenii au ajuns sã spunã cã ºi slãnina a devenit un lux, iar cã din cauza salariilor mici abia au ce sã punã pe masã de mâncare. În jur de 30 de angajaþi ai spitalului municipal din Vulcan au recurs, miercuri, la un protest spontan. >>> PAGINA A 5-A

>>> PAGINA A 13-A

Parcul National Retezat, o experienþã de neuitat >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Dosarul dintre Lungu ºi Primãria Lupeni, retrimis la Tribunalul Hunedoara

lba neagra cu dosarul în care fostul city-manager al municipiului Lupeni îºi cere drepturile. La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiului Lupeni, l-a acþionat în judecatã pe edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesul s-a judecat la Tribunalul Hunedoara, acesta a fost declinat în competenþa Curþii de Apel Alba Iulia. Magistraþii de la Alba au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Hunedoara. “Stabileºte competenþa de soluþionare a excepþiei de nelegalitate în favoarea Tribunalului Hunedoara-Secþia Litigii de Muncã ºi Asigurãrii Sociale. Document: Hotarâre

135/2014 28.05.2014”, se aratã în soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã

acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. „Nu am crezut cã se va ajunge aici, pentru cã nu are dreptate domnul fost city-manager, dar asta este situaþia ºi dupã cum am spus dacã dumnealui a gãsit de cuviinþã sã ne dea în judecatã pentru cã i-am desfinþat postul asta este situaþia, dar dumnealui trebuia sã se gândeascã la ce a fãcut, nu la lucrurile care urmeazã. În aceastã privinþã nu are dreptate decât primarul municipiului Lupeni 100%”, a declarat în urmã cu câteva luni primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul din Lupeni este oarecum deza-

Începe procesul ucigaºului din Vulcan

riminalul din Vulcan, care la începutul lunii aprilie a omorât cu sânge rece doi tineri va fi judecat de magistraþii din Hunedoara. Judecãtorii au analizat în camera preliminarã actele de urmãrire penalã efectuate în acest caz ºi au dispus începerea judecãþii. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au dispus începerea judecãþii în cazul lui Cosmin Bãrbuþi, dupã ce au analizat în camera preliminarã actele de urmãrire penalã. Potrivit soluþiei pronunþate miercuri, s-a „constatat legalitatea sesizãrii instanþei ºi a administrãrii probelor ºi efectuãrii actelor de urmãrire penalã” ºi, totodatã, s-a dispus începerea judecãþii, cu termen la data de 18 iunie. Bãrbuþi, ucigaºul din barul Madness, se aflã dupã gratii, dupã ce judecãtorul de caz a respins cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive formulatã de inculpat ºi înlocuirea acesteia cu mãsura preventivã a controlului judiciar ori cu cea a arestului la domiciliu. Reamintim cã, la începutul lunii

aprilie, un dublu omor a îngrozit municipiul Vulcan. Un tânãr de 24 de ani, Cosmin Bãrbuþi, a bãut prea mult, iar mai apoi s-a luat la ceartã cu un alt client al localului respectiv. A vãzut negru în faþa ochilor, s-a ridicat de pe scaun, a plecat acasã ºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþit de mari dimensiuni, pe care l-a înfipt fãrã sã clipeascã în primii oameni care i-au ieºit în cale în faþa localului respectiv, adicã bodyguardul Claudiu Blaj (26 de ani) ºi patronul barului, Robert Otescu (24 de ani). Claudiu a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã, iar Robert s-a stins pe un pat de spital la Timiºoara, acolo unde a fost transportat cu un elicopter SMURD, dupã ce criminalul i-a înfipt cuþitul în burtã, atingându-i ficatul. Car men COSMAN-PREDA

mãgit de atitudinea celui pe care l-a considerat prieten pânã acum ceva timp. Mai mult decât atât Resmeriþã ºi-a pierdut încrederea în toatã lumea. „Nu neapãrat de aceastã persoanã sunt dezamãgit. Sunt un om care nu mai are încredere în absolut nimeni fiindcã pentru cã unii oameni apropi-

aþi, dragi mie m-au decepþionat ºi este normal sã am aceastã problemã în acest moment. Uneori mã gândesc ce au fãcut

Octogenarã prãdatã de peste 8.000 de lei

rei suspecþi au sustras peste 8.000 de lei din locuinþa unei octogenare din municipiul Brad, unde au pãtruns sub un pretext fictiv.

Potrivit poliþiºtilor, marþi seara, în jurul orei 20:20, Poliþia Municipiului Brad a fost sesizatã cu privire la faptul cã unei femei în vârstã de 83 de ani, din municipiul Brad, i-au fost sustraºi 8.400 de lei de cãtre trei persoane necunoscute. În urma verificãrilor efectuate la faþa locului, poliþiºtii au stabilit faptul cã la domiciliul pãrþii vãtãmate s-au prezentat douã persoane de sex masculin ºi una de sex feminin, care au afirmat cã doresc sã cumpere ouã ºi i-au înmânat femeii o bancnotã de 200 lei. “Partea vãtãmatã a intrat întruna din camere pentru a schimba bancnota, lãsând pe masã, la vedere, o pungã în care deþinea o sumã mare de bani. Una dintre cele trei persoane i-a cerut femeii sã o conducã la grupul sanitar,

aceºti oameni ca sã nu mai pot avea încredere în dumnealor”, a mai precizat sursa citatã. Monika BACIU

timp în care celelalte douã au luat din pungã 8.400 lei, dupã care cei trei au plecat în grabã cu un autoturism în direcþia DN 76”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de furt ºi efectueazã cercetãri pentru identificarea suspecþilor. Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii recomandã sã nu þineþi în locuinþã sume mari de bani sau bijuterii ºi sã nu furnizaþi informaþii cãtre vecini, prieteni, cunoºtinþe, rude etc., despre sumele de bani pe care le deþineþi ; la intrarea în casa scãrilor (la blocuri sau clãdiri unde sunt mai mulþi locatari) este recomandatã montarea unei instalaþii cu interfon care limiteazã accesul persoanelor necunoscute; nu permiteþi accesul în locuinþã persoanelor necunoscute care pretind cã sunt reprezentante ale unor instituþii furnizoare de utilitãþi sau servicii publice ori o vânzãtorilor ambulanþi, dacã nu aveþi garanþia identitãþii acestora. Dacã aveþi suspiciuni cu privire la prezenþa ori intenþia infracþionalã a unor persoane suspecte în zona în care locuiþi, nu ezitaþi sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Asistent medical pentru cabinetele ºcolare

irecþia de Asistenþã Socialã cautã un asistent medical generalist. Anunþul pentru depunerea dosarelor a fost publicat, iar persoanele care se încadreazã în cerinþele menþionate pot sã îºi depunã dosarul. Abia în luna iulie vor avea loc probele pentru ocuparea postului. Monika BACIU

“În primul rând avem condiþii generale, trebuie sã fie cetãþean român sau cetãþean al altor state membre Uniunii Europene, cu domicili-

ul în România, sã cunoascã limba românã scris ºi vorbit ºi aibã vârsta minimã conform reglementãrilor în vigoare, capacitate deplinã de exerciþiu, sã aibã o stare de sãnãtate core-

Evaluare la clasa a IV-a

levii de clasa a IV-a supuºi evaluãrilor. Miercuri, la nivel naþional, elevilor de clasa a IV-a le-au fost evaluate cunoºtineþele. Potrivit celor mici, subiectele nu au fost dificile. Monika BACIU “Nu a fost greu deloc. Am învãþat ce ne-a spus doamna învãþãtoare ºi a fost uºor”, spune un elev de clasa a IV-a. Evaluarea s-a fãcut în timpul orelor de curs, în sãlile de clasã în care învaþã elevii. Evaluarea naþionalã a elevilor din clasa a IVa va începe miercuri cu proba la limba românã ºi se va încheia pe 30 mai cu proba la limba maternã pentru elevii aparþinând minoritãþilor naþionale, potrivit calendarului aprobat de

Ministerul Educaþiei Naþionale. Elevii de clasa a IV-a vor mai susþine pe 29 mai proba la matematicã. Urmãtoarele evaluãri vor avea loc la clasele a II-a, în 2-4 iunie, ºi la clasele a VI-a, în 5 ºi 6 iunie. Competenþele pe care elevii trebuie deja sã le fi acumulat sunt conform nivelului specific vârstei - competenþe de scris-citit, folosirea corectã a limbii române ºi a limbii materne, competenþe de comunicare în limba românã ºi limba maternã, competenþe în domeniul matematicii ºi al

spunzãtoare, sã îndeplineascã condiþii de studii. Asistentul medical debutant este postul cu specilitate medicinã generalã cu normã întreagã pe duratã nedeterminatã ºi poate sã aibã studii ºtiinþelor naturii, subiectele fiind elaborate de Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare ºi având un nivel mediu de dificultate. Testele elaborate pentru clasa a IV-a vizeazã: evaluarea competenþelor de înþelegere a textului scris în limba românã, evaluarea competenþelor de matematicã, iar pentru elevii aparþinând minoritãþilor naþionale, care studiazã în limba maternã, se administreazã ºi un test de evaluare a înþelegerii textului scris în limba maternã. Durata alocatã rezolvãrii testelor va fi de 25 de minute pentru fiecare test administrat la clasa a II-a ºi 60 de minute pentru fiecare test pentru clasa a IV-a ºi clasa a VI-a.

medii, studii postliceale sau studii superioare de scurtã duratã ºi nu a fost condamnatã pentru vreo infracþiune, iar ca ºi condiþii specifice trebuie sã aibã o diplomã de absolvire a învãþãmântului de specialitate, un certificat de membru OAMMR, asigurare de rãspundere civilã profesionalã, concursul o sã constea în trei etape, deci se va face selecþia de dosare, va fi proba scrisã ºi va fi interviul. Concursul se va organiza în data de 9 iulie ora 9, iar interviul în 11 iulie. Dosarele de concurs pot fi depuse pânã în data de 10 iunie ora 16 la registratura DAS”, a

declarat Cristina Mraz, director executiv Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani. Asistentul medical va deservi cele douã cabinete medicale ºcolare de pe raza municipiului Petroºani. “Noi ne ocupãm ºi de partea de medicinã ºcolarã, avem asistente medicale comunitare ºi mediatori sanitar ºi avem douã cabinete. În principiu

va fi angajatã la noi la asistenþã socialã ºi va deservi cabinetul medical ºcolar, va face medicinã ºcolarã”, a mai spus sursa citatã. Angajãrile se realizeazã în baza noii legi, de unu la unu. Cum pânã anul trecut toate angajãrile au fost blocate, abia începând din acest an, instituþiile publice încearcã sã acopere necesarul de personal.

Cabinetele medicale ºcolare, înfiinþate de unitãþile de învãþãmânt

nfiinþarea cabinetelor ºcolare depinde ºi de insituþiile de învãþãmânt. Pe raza municipiului Petroºani funcþioneazã doar douã cabinete medicale ºcolare, unul la ªcoala Generalã IG Duca, iar cel de-al doilea în campusul studenþesc. Monika BACIU

Ambele sunt amplasate în zona centralã a municipiului, pe când în extremitãþile localitãþii nu se regãseºte niciun astfel de cabinet medical ºcolar. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Asistenþã Socialã, reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt trebuie sã identifice spaþiul ºi sã îl doteze. “Trebuie sã identificãm ºi spaþiul, conform legii, spaþiul în care se desfãºoarã activitatea unui cabinet medical ºcolar trebuie asigurat de instituþia de învãþãmânt, în plus trebuie fãcute anumite dotãri. La ora actualã avem anu-

mite interdicþii pentru unele dintre dotãri. Ar trebui identificat ale spaþiu, unitatea de învãþãmânt sã îl punã la dispoziþia noastrã cu toate dotãrile necesare, sunt anumite standarde, baremuri pentru înfiinþare ºi dupã care ar trebui înfiinþate posturile ºi scoase la concurs. Deocamdatã avem acele contacte cu cabinetele medicale individuale, contracte de prestãri servicii pentru medicina ºcolarã ºi sunt funcþionale de trei ani de zile”, a declarat Cristina Mraz, direc-

tor executiv Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani. Deºi în pãrþile limitrofe ale localitãþii nu sunt cabinete medicale ºcolare, elevii care au diferite probleme se por prezenta la medicii de familie cu care DAS are contract. “În Aeroport nu avem cabinete medicale la ºcoli, dar avem medicul de familie cu care avem contracte ºi avem arondate toate colegiile ºcolare, sunt asigurate toate colegiile ºi funcþioneazã, se fac triajele epidemiologice, controalele, vaccinurile”, a mai spus sursa citatã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Pentru salariaþii din sãnãtate ºi slãnina e lux ª i slãnina e scumpã. Nemulþumiþi, câþiva angajaþi ai spitalului municipal din Vulcan au protestat, miercuri de dimineaþã, pentru faptul cã nu sunt plãtiþi pentru zilele de sâmbãtã, duminicã ºi sãrbãtorile legale. Oamenii au ajuns sã spunã cã ºi slãnina a devenit un lux, iar cã din cauza salariilor mici abia au ce sã punã pe masã de mâncare. În jur de 30 de angajaþi ai spitalului municipal din Vulcan au recurs, miercuri, la un protest spontan. Aceºtia sunt nemulþumiþi de faptul cã nu le sunt plãtite sâmbete, duminicile ºi sãrbãtorile legale. Conform legii, sâmbetele ºi duminicile trebuie plãtite 100% însã niciun spital din VAlea Jiului nu aplicã aceastã mãsurã din lipsa fondurilor. “Nemulþumirile angajaþilor au fost mari ºi acum din nou sunt nesatisfãcãtoare pentru angajaþi, deci probleme de naturã salarialã. Ieri în Consiliu de Administraþia s-a aprobat reîntregirea acelor sporuri care ne-au fost diminuate anul trecut în martie, dar ne confruntãm cu plata zilelor de sâmbãtã, duminicã, sãrbãtori legale care în sistemul de sãnãtate care la capitolul 3 Legea 84 acestea se plãtesc cu un spor de 100%. La spitalul nostru se aplicã ordonanþa 103 care spune cã aceste zile sunt plãtite cu libere deºi noi avem un alt statut, noi

trebuie sã asigurãm continuitatea în muncã, deci fetele sunt obligate sã vinã ºi sâmbãta ºi duminica, iar ca o compensare, fetele din ambulatoriu lucreazã de luni pânã vineri ºi sâmbãta ºi duminicã stau acasã, iar ele vin pe ture, vin sâmbãta ºi duminica ºi sãrbãtorile legale acestea trebuie sã fie compensate cu un spor de 100%. Am primit o grãmadã de adrese de la ITM, DSP, Ministerul Muncii, Ministerul Sãnãtãþii, în care se spune cã aceastã ordonanþã nu este aplicabilã în

sistemul de sãnãtate, noi având o lege specialã, Legea 284 ºi de aici intervin diferenþierile. Toate spitalele din România sunt plãtite dupã legea 284 ºi aici vreau ca legea sã fie aplicatã”, a declarat Veronica Popescu, lider de sindicat Spitalul municipal Vulcan. Conducerea spitalului afirmã cã nu a fost un protest, ci a fost o discuþie mai aprinsã, însã angajaþii au înþeles care este situaþia financiarã a unitãþii medicale. “Nu a fost un protest, ci a fost o discuþie pentru care am purtat-o noi comitetul director cu sindicatul dupã care aceºti salariaþi au vrut sã cunoascã exact situaþia noastrã, de ce nu se pot plãti sâmbetele ºi duminicile, iar dupã o discuþie furtunoasã toatã lumea a înþeles care este situaþia financiarã a spitalului, de

Topul judeþelor cu cei mai mulþi salariaþi care câºtigã peste 5.000 de lei brut pe lunã

proape 125.000 de salariaþi români au salarii lunare cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei brut pe lunã, iar 36.000 au venituri mai mari de 10.000 de lei brut pe lunã în contractele de muncã, potrivit datelor furnizate de Inspecþia Muncii. Cei mai mulþi salariaþi cu venituri de peste 5.000 de lei brut pe lunã (adicã duble faþã de salariul mediu pe economie) sunt în Bucureºti, Ilfov, Cluj ºi Timiº, care împreunã înregistreazã peste trei sferturi (76%) din totalul angajaþilor care primesc salarii mai mari de 5.000 de lei brut pe lunã, aratã datele extrase din aplicaþia Revisal (softul salariaþilor gestionat de Inspecþia Muncii),

valabile la începutul acestei luni. „Este normal ca în Bucureºti sã fie cei mai mulþi angajaþi cu salarii mari, pentru cã aici au sediile majoritatea companiilor multinaþionale. Iar situaþia din restul þãrii confirmã faptul cã, dacã s-a pierdut un loc de muncã în industrie, unde angajaþii erau plãtiþi mai bine, s-au creat ale locuri de muncã noi, cu salarii de 800 de lei pe lunã, în hiper-

marketuri sau în malluri“, a explicat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Judeþele care au mai puþin de 200 de salariaþi plãtiþi cu minimum echivalentul a douã salarii medii pe economie sunt Mehedinþi (cu 144 de salariaþi care câºtigã peste 5.000 de lei brut lunar), Vrancea (157), Vaslui (195) ºi Botoºani (198).

unde putem plãti, le-am spus cã de la 1 mai am întregit sporurile ºi cã este important pentru toatã lumea ca sporurile sã le dãm ºi vom cãuta soluþii pe viitor ca sã suportãm ºi sâmbetele ºi duminicile. Le-am promis cã vom cãuta în aºa fel sã plãtim cu paºi mãrunþi prima datã o sâmbãtã sau o duminicã, apoi douã, pânã când veniturile financiare se vor redresa ºi sã vedem ce contractãri vom face cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate”, a declarat Cristina Baleia, manager Spitalul municipal Vulcan. În urma discuþiilor purtate s-a ajuns la o singurã concluzie. Bugetul actual nu poate asigura plata sâmbetelor ºi a duminicilor. “Conducerea a zis cã nu avem buget care sã acopere aceste salarii, dar angajaþii spun cã îºi fac treaba ºi vor

sã fie plãtiþi conform legilor în vigoare. Nu este treaba angajaþilor cã bugetele sunt mici. Calitatea sindicatului este apãrarea drepturilor salariale. Noi nu am cerut nimic în plus. Guvernul Boc ne-a luat 25% ºi de atunci suntem la veniturile din 2009 ceea ce nu este corect”, a mai spus liderul de sindicat. “Dacã aº plãti sâmbetele ºi duminicile pentru toþi angajaþii depãºesc 100% bugetul de venituri, de asta ne este teamã sã nu intrãm în colaps, cum am preluat spitalul anul trecut. Oamenii au înþels”, a mai precizat managerul unitãþii medicale. Printre persoanele care au protestat s-au numãrat ºi infirmiere, spãlãtorese a cãror salariu este echivalentul minimului pe economie. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Protest al crescãtorilor de animale din Petrila

ermierii din zonele rurale ce aparþin de Primãria Petrila sunt nemulþumiþi de modul de împãrþire a terenurilor pe care-ºi pot pãºuna animalele. Oamenii au protestat faþã de modul de organizare a licitaþiei pentru atribuirea terenurilor. Maximilian GÂNJU Miza licitaþiei care a provocat protestul crescãtorilor de animale din Petrila, de ieri, este mult mai mare pentru cã administratorul pãºunilor încaseazã pentru ele subvenþie. Din acest motiv în curtea primãriei au

venit încã de dimineaþã circa 15 fermieri, sã se asigure cã împãrþeala terenurilor de pãºunat se va face corect, însã n-au avut sorþi de izbândã la licitaþie pentru cã preþul a fost ridicat artificial, spun fermierii, de un localnic. Acesta a luat toate pãºunile din munte ºi le interzice crescãtorilor de ani-

male sã-ºi mai ducã oile la pãscut pe terenul concesionat de la primãrie. Localnicii sunt disperaþi ºi spun cã se vor duce cu animalele în curtea primãriei Petrila pentru a le da primarul Ilie Pãducel de mâncare. „S-a licitat pentru un hectar de

pãºune în munte suma de 2500 de lei ºi sunt 60 de hectare pe care se face pãºunat. Noi nu avem de unde sã dãm banii aceºtia, am mers pânã la 2000. Apoi ne cere nouã taxã de pãºunat dacã vrem sã urcãm cu oile în munte, în munþii noºtri unde am

Avram Iancu- cantonament la Marea Neagrã

ibliotecarul din Petroºani, care vrea sã fie primul român ce traverseazã înot Canalul Mânecii, va înota peste 30 de kilometri în Marea Neagrã. Maximilian GÂNJU Avram Iancu va face un cantonament la Marea Neagrã pentru a se obiºnui cu apa sãratã ºi condiþiile întâlnite în mare, astfel ca în august sã fie pe deplin pregãtit de a traversa înot Canalul Mânecii. Astfel, bibliotecarul ºi-a propus sã înoate fãrã oprire nu mai puþin de 37 de kilometri pe lângã þãrmul Mãrii Negre. Exact distanþa pe care trebuie sã o parcurgã

prin Canalul Mânecii între Anglia ºi Franþa, prin apa Mãrii Nordului. „Vreau sã parcurg la Marea Neagrã o bunã bucatã din costa româneascã. Vreau sã înot de la Vama veche ºi pânã la Eforie Nord, adicã 37 de kilometri. Este distanþa pe care trebuie sã înot prin Canalul Mânecii ºi vreau sã vedem ºi în mare cu mã comport. M-am adaptat la apã, nu sunt probleme ºi sunt încrezãtor cã voi reuºi”, ne-a declarat

Avram Iancu. Dupã antrenamentul din Marea Neagrã, sportivul îºi va face pregãtirea pânã în august, când este programat sã traverseze canalul, doar în lacuri montane. Lacul Vidra va fi unul din locurile de antrenament sau Lacul Bucura din Retezat, dacã va obþine aprobarea necesarã pentru a înota în el. Avram Iancu a ales aceste lacuri pentru cã temperatura apei este scãzutã ºi în miezul verii, mai ales la Bucura care este un lac glacial, iar în Marea Nordului apa abia dacã ajunge la 15 grade Celsius. Pe de altã parte, astãzi, Avram Iancu va mai

traversa înot un alt lac mare din judeþul Hunedoara. „Voi înota, în întregime, Lacul Cinciº, adicã 5 km lungime, iar traversarea va avea loc joi (n.r. astãzi). Eu îi invit ºi aºtept cu drag pe toþi cei care vin ºi vor sã mã susþinã”, a mai spus sportivul. De la prima traversare înot a Canalului Mânecii, adicã acum circa 200 de ani, pânã la Avram Iancu, nici un român n-a încercat sã treacã ºi numele þãrii noastre pe panoplia þãrilor care au realizat acest lucru.

pãºunat de sute de ani, din moºi strãmoºi. Dacã nu anuleazã licitaþia noi o sã mergem cu oile ºi vitele în curtea primãriei ºi le dãm primarului Pãducel, sã le ducã el la pãºunat”, spune un crescãtor de animale din Rãscoala. Localnicul care a câºtigat licitaþia

primeºte subvenþie de la Apia 2100 de lei spun oamenii pentru fiecare hectar ºi cu taxa perceputã lor îºi dubleazã profitul în detrimentul lor. „Avem 350 de oi, vite ºi nu avem unde le pãºuna pentru cã sunt pe o mânã cu primarul, l-au ajutat în campanie, ºi ne-au luat munþii”, mai spun protestatarii. Primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel a încercat ieri o mediere la sediul administraþiei între câºtigãtorul licitaþiei ºi fermieri. Pãducel spune cã trebuie sã respecte legea, iar pãºunile s-au dat prin licitaþie publicã dupã cum a stabilit Consiliul local Petrila.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Scandal pe premierea gimnastei ªtefania Stãnilã

imnasta ªtefania Stãnilã, campiona europeanã pe echipe la Sofia, a primit titlul de cetãþean de onoare al localitãþii natale, Aninoasa din Valea Jiului, dar consilierii se ceartã acum cu primarul. Motivul? Declaraþiile edilului cu privire la premierea în bani a sportivei de talie mondialã. Diana MITRACHE Consilierii din Aninoasa i-au acordat gimnastei un titlu onorific, dar când a venit vorba de bani, pentru cã oraºul e ca ºi falimentar, primarul Nicolae Dunca nu a putut da din buget. Mai mult, ar fi declarat presei cã ai sãi colegi consilieri nu ar fi fost de acord sã o susþinã. Asta i-a uluit pe membrii consiliului local, care au ripostat prompt. „Noi am mai ajutat-o, de-a lungul timpului, pe aceastã fetiþã ºi acum am

rãmas stupefiatã când am vãzut douã articole consecutive în presã, ºi vineri ºi luni, în care se spunea cã sã ne fie ruºine cã nu am participat la premiu. În primul rând, domnul primar nu ne-a solicitat niciodatã ºi am luat legãtura cu mai mulþi consilieri, iar nimeni nu a cotizat cu nimic, pentru cã nu i s-a spus. Sã îi fie ruºine primarului pentru astfel de afirmaþii, nu nouã!”, a declarat Olivia David, consilier local Aninoasa. Consilierul Viorel Hãbian, cel care antreneazã lotul

naþional la tir cu arcul, susþine cauza acestei gimnaste, dar, la rândul sãu, a declarat cã nu a fost solicitat sã contribuie într-un fel la un premiu în bani, „Am putea face ca ºi altã datã când am mai fost solicitaþi sã participãm cu sume de bani, pentru cã am participat de fiecare datã fãrã nicio reþinere. Putem sã o facem ºi acum chiar cu multã plãcere, având în vedere meritele acestei fetiþe ºi onoarea care ne face oraºului. Eu fiind sportiv de meserie ºi cunosc munca depusã

de ea ºi sunt gata sã o premiem, dar sper sã se fi fãcut doar o confuzie ºi cã nu este reavoinþã”, a adãugat ºi Viorel Hãbian, consilier local. În replicã, primarul Nicolae Dunca susþine cã a fost oarecum o neînþelegere ºi cã întradevãr a luat legãtura cu o parte dintre con-

silieri, dar nu s-a concretizat nimic pânã la ºedinþa de consiliu. „Cunoscând bine situaþia primãriei Aninoasa, oficial, printr-un proiect de hotãrâre nu am putut sã facem acest lucru, pentru cã suntem în insolvenþã ºi nu avem fonduri cu aceastã destinaþie. Personal,

m-am adresat câtorva consilieri sã vãd dacã nu punem o sumã de bani fiecare. Fiecare a dat din colþ în colþ, am mai întrebat, pe unul, altul, perioada a fost scurtã, eu am pregãtit materialele de ºedinþã ºi ne-am trezit cã nu s-a adunat nicio sumã de bani. Unul dintre ei sã ia iniþiativa, sã punem într-un plic o sumã ºi o acordãm mamei sportivei, pentru cã gimnasta a fost doar douã zile la Aninoasa”, a spus Nicolae Dunca, primar Aninoasa. ªtefania Stãnilã, în vârstã de 16 ani, s-a nãscut la Aninoasa ºi s-a lansat în gimnastica de performanþã la clubul CSN Cetate Deva. Stãnilã face parte din echipa României de senioare care a câºtigat titlul european, la Sofia.

ªomaj sau preþ mai mare la ape?

loile din ultima vreme ar putea bãga angajaþii de la Apa Serv în concediu, ori asta ne-ar putea afecta pe toþi cei care beneficiem de servicii de apã ºi canalizare în Valea Jiului. Conducerea Apa Serv vorbeºte despre doar douã posibilitãþi: preþ mai mare la apã sau concedii fãrã platã pentru angajaþii ºi aºa slab plãtiþi. Diana MITRACHE A plouat mult, iar angajaþii de la Apa Serv, dupã ce cã aveau slabe încasãri, cheltuieli mai mari cu materialele ºi motorina, sau trezit cã nici energie nu mai pot vinde la bursã. Acum este un minim

istoric al preþului de vânzare al energiei produsã în microhidrocentrale, iar pentru a putea supravieþui, firma are soluþii drastice. „Suntem într-o situaþie deloc bunã. Luãm în calcul ºi discutãm cu membrii CA ºi AGA situaþia angajaþilor

noºtri. Chiar dacã le dãm salarii foarte mici, ar putea ca 3 – 4 zile pe lunã sã fie în concediu fãrã platã, sau, a doua opþiune, sã umblãm la preþul apei. Vom vedea. Suntem în situaþia de analizã”, a spus Costel Avram, director SC Apa Serv VJ, care ne-a mãrturisit cã preþul energiei vândut la bursã a ajuns la minimul istoric de 120 de lei, în condiþiile în care pânã acum vindeau MWatt-ul cu 180 sau chiar 200 de lei. Unde se duc încasãrile de la populaþie, pentru cã sunt mulþi bani care ajung la SC Apa Serv, ne spune chiar directorul. „Dacã în 5 ani, s-au plãtit 200 de milioane de

lei vechi la Apele Române, de doi ani ºi jumãtate, plãtim 4 miliarde de lei vechi pe lunã. Dacã am avea banii aceºtia, sigur lucrurile s-ar îmbunãtãþi. Mai avem 60 de miliarde de lei vechi, ºi mai sunt penalitãþi, aflate în proces, tot din perioada veche, de încã 50 de miliarde de lei vechi, iar dacã le pierdem, se adunã din nou 100 de

miliarde de lei vechi, datorie”, a mai spus Costel Avram. Situaþia financiarã a societãþii ce distribuie apa potabilã în Valea Jiului va fi discutatã ºi cu membrii Consiliului de Administraþie, iar deciziile vor fi luate în cel mai scurt timp. Nu este exclus, însã, ca preþul apei potabile sã creascã ºi în Valea Jiului.

8 Actualitate

”C

um am intrat în Asociaþia Cultul Eroilor ”SF. Maria Petroºani? Amândoi bunicii mei au fost militari. Unul a fost tunar ºi a luptat în primul rãzboi mondial. Al doilea bunic, a luptat în cel de al doilea rãzboi mondial, iar ceea ce-mi povesteau ºi felul cum o fãceau mi-au insuflat dragostea ºi respectul pentru militari în general ºi pentru eroi în mod special” – Costel Postolache, vicepreºedinte Asociaþia Cultul Eroilor ”Sf. Maria” Petroºani. Înãlþarea Domnului, de astãzi 29 mai, este ºi Ziua Eroilor în România. În aceastã zi,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

dupã Sfânta Liturghie vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate

Vicepreºedintele Cultului Eroilor, nepotul a doi ostaºi care au luptat în cele douã rãzboaie mondiale catedralele, bisericile, mãnãstirile, cimitirele, troiþele ºi monumentele acestora din þarã ºi strãinãtate, informeazã Patriarhia Românã. În localitãþile Vãii Jiului vor fi depuse coroane de flori ºi se va vorbi despre cei care au murit ca sã fim… Asociaþia Cultul Eroilor ”Sf. Maria” Petroºani are ca vicepreºedinte un fost preºedinte executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Costel Postolache. De precizat cã Asociaþia, pe lângã cadre militare, are ca membri vãduve, copii ºi nepoþi de militari, dar ºi civili cu drag ºi dragoste de menirea celor ce poartã uniforma militarã, a eroilor în general.

”Cum am intrat în Asociaþia Cultul Eroilor? Amândoi bunicii mei au fost militari. Unul a fost tunar ºi a luptat în primul rãzboi mondial. Al doilea bunic, a luptat în cel de al doilea rãzboi mondial, iar ceea ce-mi povesteau ºi felul cum o fãceau mi-au insuflat dragostea ºi respectul

pentru militari în general ºi pentru eroi în mod special. Domnul col (r) Leviþchi, care face parte ºi din Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã, m-a recomandat ºi m-a convins, pentru ca apoi sã fac parte, ca membru, din Biroul

de conducere al filialei judeþene a Asociaþiei Cultul Eroilor ”Sf. Maria”. Îmi pare rãu cã, deºi la 25 de km de Petroºani s-au purtat lupte grele ºi ºi-au dat viaþa ostaºi români, noi nu avem nici acum un monument al eroilor ºi acel soclu din faþa Casei de Culturã stã gol. Au fost alocaþi bani pentru asta din 2012… Am încercat în calitate de consilier local sã e "Mã miºc într ºi eu ez n Dum Poporul Român" Petre Þuþea

conving, sã facem ceva în sensul ãsta, dar nu suntem lãsaþi. Astãzi vom depune o coroanã de flori ºi voi

þine un mic discurs pentru a nu uita…”- a declarat Costel Postolache, vicepreºedinte al Asociaþiei Cultul Eroilor ”Sf. Maria” Petroºani. De precizat cã Asociaþia de la Petroºani are peste 30 de membri ºi este consideratã cea mai mare din Valea Jiului ºi chiar din judeþul Hunedoara. Costel Postolache spune cã ar fi imperios necesar ºi un ”cult al tricolorului”, pentru a reda românilor ºi þãrii demnitatea prin identitate având în vedere cã soldaþii români îl apãrau cu preþul vieþii în luptele purtate, pentru cã steagul era pentru ei þara ºi neamul…

Naþionalã Cultul Eroilor ”Regina Maria” este continuatoarea nobilelor tradiþii ale Aºezãmântului Naþional ”Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, desfiinþat prin decretul 48 din 29 mai 1948. Asociaþia a fost înfiinþatã pe data de 12

Ce este aceastã Asociaþie? Asociaþia

Cronica Vãii Jiului a adus în atenþia cititorilor, periodic, un multiplu premiat naþional ºi internaþional pentru vocea sa, un copil ajuns acum adolescent ambiþios – Andrei Popa, din Petroºani. Dupã ce a câºtigat tot ce se poate câºtiga ca concurs pentru catregoria sa de vârstã, Andrei, la cei 14 ani, a hotãrât sã participle la marea selecþie pentru cunoscutul concurs X Factor, despre care Horia Brenciu, unul dintre membrii juriului, spune cã ”este o emisiune mult mai complexã

decât tot ce-am fãcut pânã acum, din multe puncte de vedere”. Marta Popa, mama lui Andrei povesteºte cum nu l-a putut opri pe Andrei… ”Eu i-am sugerat cã ar fi mult mai bine sã mai aºtepte un an pentru cã vocea sa este în schimbare ºi sã aibã rãbdarea pentru a se consolida. Nu a vrut sã aºtepte. Este foarte hotãrât, determinat în a-ºi încerca ºansele, în a câºtiga experienþã. Am avut acolo, la selecþii, discuþii ºi cu aþi pãrinþi care mi-au spus cã ei ºi-au impulsionat copiii. La noi a fost invers, noi a trebuit sã-l urmãm, sã-l susþinem pentru cã decizia o luase el. La preselecþia pentru X Factor sunt sute de mii de oameni între 14 ºi 60-70 de ani. Andrei a avut numãrul 100 ºi ceva de mii… Vreau sã vã spun cã eu doar am semnat pentru cã este minor, iar el s-a descurcat singur în acea vâl-

Miron Cristea, devenit la scurt timp Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Tot sub patronajul reginei, s-a editat, în anul 1919 „Buletinul de Propagandã ºi Informaþii Cultul Eroilor noºtri”. Prin Legea din 2 iunie1926 a cãpãtat denumirea de „Societatea Cultul Eroilor”, iar buletinul a primit titlul „România Eroicã”, publicaþie care a apãrut neîntrerupt pânã în anul 1940. La scurt timp dupã moartea reginei, în 1938, societatea a fost transformatã în „Aºezãmântul Regina Maria pentru Cultul Eroilor”. Din 1991, Asociaþia funcþioneazã sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Ileana FIRÞULESCU

Mini Mister World 2009 – Andrei, din Petroºani - la X Factor âºtigãtorul a zeci de concursuri naþionale ºi internaþionale pânã la cei 14 ani ai sãi, Andrei Popa, din Petroºani, a hotãrât sã participle la marea selecþie pentru concursul-emisiune XFactor. Andrei ºi-a convins pãrinþii, care i-au cerut sã mai aºtepte pânã a participa la asemenea nivel, cã nimic în viaþã nu trebuie ratat, cã visele sale pot deveni realitate doar prin muncã asiduã ºi confruntare… A fost agreat de juriul de producãtori ºi specialiºti în canto, audiþia fiind filmatã timp de douã ore, dupã care a urmat interviul. Dacã a fost sau nu selectat pentru concurs, Andrei va afla dupã 25 mai.

septembrie 1919 prin Decret Lege nr. 4106, semnatã de Regele Ferdinand, având ca fondator ºi preºedinte de onoare pe Regina Maria – care era ºi preºedinte al Crucii Roºii din România – iar ca preºedinte activ pe Mitropolitul primat

toare ºi-a fãcut prieteni noi, a dat interviuri. Audiþia a durat vreo douã ore, timp în care Andrei a cântat ce pregãtise, s-a glumit acolo, a cântat ceea ce i s-a cerut, s-a filmat în

faþa unui juriu format din producãtori ºi o echipã din specialiºti în canto. De la audiþii, Andrei a fost trimis la interviu, o discuþie deschisã despre cine este, ce a fãcut pânã acum, ce experienþã are, ce vrea sã facã în viitor etc., etc. Rezultatele le vom primi în perioada 25 iunie – 1 iulie. Eu, ca mamã, sunt mândrã de felul cum s-a descurcat singur prin acel hãþiº, ca un om care îºi ia viaþa în mâini. Sperãm sã ajungã în

concurs unde rãzbat doar vreo 50-60 de persoane din acele sute de mii de doritori. Andrei ne-a spus cã ºi dacã nu va fi selectat, va continua ºi se va lua la rând toate concursurile mari, iar ºi iar”- a spus mama lui Andrei, Marta Popa. Emisiunea concurs XFactor 2014, va fi difuzatã de Antena 1 ºi are în juriu pe Horia Brenciu, ªtefan Bãnicã ºi Delia. Reamintim cine este mai precis Andrei Popa...Este o combinaþie rarã între figura unui tocilar ºi a unui nãzdrãvan care pare sã ”coacã” în permanenþã o nãzbâtie, ceva între boem ºi calculat. La 12 ani, Andrei Popa, din Petroºani, avea un palmares cât alþii într-o viaþã, trãiri, bucurii, tristeþi ºi rãzvrãtiri, dar ºi muncã multã ”luatã câte trei”, aºa, în joacã ºi cu vise cât pentru ºapte vieþi. A câºtigat zeci de concursuri ºi festivaluri naþionale ºi inter-

naþionale cântând, jucând în filme, participând la emisiuni ale televiziunilor centrale, dar ºi obþinând premii la concursuri ºcolare de matematicã, englezã etc. ”Am început, aºa, în joacã, la 4 ani pianul cu prof. Camelia Ilina, iar la 5 ani – canto cu prof. Eugen Munteanu. Mi s-a spus cã am talent. Nu, nu este o corvoadã pentru mine, ci o plãcere. Înainte de concursuri am emoþii, un pic, ºi cred cã aºa este normal. Dar asta pânã ajung pe scenã. Acolo sunt în largul meu” – povesteºte Andrei. Premii ca Grand Prix – Polonia, Marele Premiu – Festivalul Naþional Voci de Copii, Aninoasa, Marele Premiu – Festivalul Naþional Batca ºi Portativul Veseliei, Craiova, Mini Mister World 2007, vice Mini Mister World 2009 etc., roluri în filme muzicale alãturi de artiºti de renume, rol principal în videoclipul ”Dans Tribal” etc., etc. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

”C

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

dupã Sfânta Liturghie vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate

conving, sã facem ceva în sensul ãsta, dar nu suntem lãsaþi. Astãzi vom depune o coroanã de flori ºi voi

Ce este aceastã Asociaþie? Asociaþia

toare ºi-a fãcut prieteni noi, a dat interviuri. Audiþia a durat vreo douã ore, timp în care Andrei a cântat ce pregãtise, s-a glumit acolo, a cântat ceea ce i s-a cerut, s-a filmat în

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

ANINOASA, ORAª FÃRÃ SCÃPARE

Investitorii, alungaþi de administratorul financiar venit un investitor sã ia o halã ce a A aparþinut minei ºi care ar fi trebuit sã devinã muzeu. Acesta ar crea chiar 60 de locuri de muncã într-un oraº falimentar, dar cel care gestioneazã situaþia financiarã a localitãþii, se împotriveºte, cã redevenþa ar fi prea micã. Situaþia financiarã a oraºului aflat în insolvenþã, Aninoasa, se acutizeazã cu fiecare zi, iar cei puºi sã-l slaveze parcã se împotrivesc ºi mai mult. Un investitor a devenit interesat sã facã în acest loc o fabricã ºi sã creeze chiar 60 de locuri de muncã, însã, nu a avut

cu cine sã se înþeleagã. Miercuri, consilierii au aflat cã nu îl pot primi pe omul de afaceri într-o clãdire care consumã bani de la buget pentru pazã, deºi oraºul ar ieºi în avanataj. „Chiar azi (n.r miercuri) am avut pe ordinea de zi un proiect de

OMS doreºte noi taxe la tutun, pentru a salva milioane de vieþi

rganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) a cerut tuturor þãrilor sã creascã accizele la tutun pentru a salva milioane de vieþi, efectele fumatului ucigând 10 persoane pe minut în întreaga lume. Potrivit OMS, creºterea preþurilor este cel mai eficient mod de a descuraja consumatorii, în special pe cei mai tineri. Cu ocazia Zilei Mondiale Fãrã Tutun, marcatã sâmbãtã, agenþia ONU estimeazã cã, potrivit datelor din 2012, o creºtere a taxelor cu 50% ar reduce numãrul de fumãtori cu 49 milioane în întreaga lume, în urmãtorii trei ani. Totodatã, aproximativ 11 milioane de vieþi ar fi salvate. Tutunul provoacã aproape ºase milioane de decese pe an, din-

tre care 600.000 cauzate de fumatul pasiv. Dacã tendinþele actuale continuã, tutunul va ucide anual 8 milioane de oameni din întreaga lume începând din 2013, potrivit expertului OMS, Ayda Yurelki. O creºtere medie cu 10% a preþurilor la þigari reduce consumul cu 4% în þãrile bogate ºi cu aproximativ 5% în þãrile sãrace sau cu venituri medii. Preþurile ridicate la þigãri îi descurajeazã în special pe tineri sã mai fumeze, susþine OMS. De asemenea, fumãtorii tineri sunt încurajaþi sã reducã consumul de tutun sau sã renunþe cu totul la fumat. OMS a calculat cã dacã toate þãrile ar creºte taxele la tutun cu 50%, guvernele ar strânge 101 miliarde dolari ca venituri suplimentare, sumã care ar putea fi folositã pentru investiþii în alte domenii ale sãnãtaþii publice. OMS a dat exemplul Franþei care a triplat preþurile reale (ajustate cu inflaþia) ale þigãrilor, între 1990 ºi 2005, având ca efect scãderea cu peste 50% a consumului de tutun ºi reducerea numãrului de cazuri de cancer pulmonar.

hotãrâre privind concesionarea acestei hale de la mina-muzeu. Administratorul judiciar nu ne-a dat avizul pentru aceastã concesiune, motivând cã e preþul prea mic. Dacã

pui preþul prea mare la concesiune, obþinem, ca în cazul nostru, undeva la 8.000 de lei pe an. Dacã concesionam cu 3.000 de lei pe an, se gãsea doritor care sã conce-

sioneze ºi crea 60 de locuri de muncã, astfel încât luam 150 de milioane de lei vechi pe lunã, deci un miliard jumãtate pe an. De 15 ori mai mult decât redevenþa aia de 3.000 de lei care administratorului i se pare micã”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninaosa. Situaþia oraºului Aninoasa pare fãrã ieºire ºi nici mãcar acum când vin investitorii, nu se poate face nimic, pentru cã un administrator judiciar face calcule la Aninoasa ca la Bucureºti. Diana MITRACHE

Renunþã la centrala pe gaz

Spitalul de Urgenþã petroºani se întoarce la încãlzirea în sistem centralizat

in motive de eficienþã economicã, Spitalul de Urgenþã Petroºani renunþã la sistemul de încãlzire cu gaz metan ºi se reîntoarce la sistemul centralizat, asigurat de SC Termoficare SA. Este nevoie, însã, de investiþii, aºa încât sã nu fie nicio problemã. Reþelele de termoficare cu probleme de la Spitalul de Urgenþã Petroºani vor fi înlocuite, aºa încât unitatea medicalã sã poatã renunþa la agentul termic produs pe bazã de gaz metan. „Spitalul de Urgenþã Petroºani asigurã cãldura necesarã, în anotimpul rece, ºi apa caldã menajerã prin centrala termicã proprie, care consumã gaze naturale. Întrucât costurile sunt foarte ridicate, se doreºte

ca aceste utilitãþi, respectiv cãldurã ºi apã caldã menajerã, sã fie furnizate de cãtre SC Termoficare SA”, a explicat directorul Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Primãria Petroºani, Daniel Viºan. Numai cã pentru asigurarea unor servicii de calitate, unele reþele de încãlzire ºi apã caldã de la SUP trebuie înlocuite. Este vorba despre cele care deservesc ambulatoriul de

specialitate, policlinica stomatologicã, pavilionul de recuperãri ºi staþia de oxigen. Potrivit indicatorilor tehnico – economici, investiþia se ridicã la suma de aproximativ 360.000 de lei, fiind necesari 1230 metri de conductã, dar ºi alte lucrãri specifice. Societatea de termoficare se aflã în subordinea Consiliului Local Petroºani. Car men COSMAN-PREDA

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

E ENERVEAZÃ conducãtorii care continuã sã ne conducã (de aproape 25 de ani) ºi care nici ei nu ºtiu cum sã ne mai conducã spre noua societate capitalistã multilateral subdezvoltatã! Înaintea recentelor alegeri, stimabilii conducãtori (cam aceeaºi care s-au instalat în fotoliile “Puterii” de ani buni de zile) anunþau cã vor majora salariile ºi pensiile (doar unora) cu câteva procente sau cã vor scãdea preþurile la unele alimente (cu alte câteva procente) ºi vor mai tãia câteva din multiplele taxe pe care le achitã românii. Acuma stãm în aºteptare sã primim pomana (pre)electoralã promisã! În parantezã fie spus, majorarea salariilor nu ar fi nicidecum o majorare ci o revenire spre nivelul de acum vreo 3 ani de zile. În plus, nimeni nu a mai spus cã mãrãrirea lefurilor va fi fãcutã doar prin disponibilizarea altor bugetari. Mai exact, unii vor fi daþi afarã pentru ca alþii sã mai câºtige o felie de pâine ºi una de salam transparent. Nu cu soia, ci, cu e-uri… Pe de altã parte, se preconizeazã ºi un nou salt înainte al preþurilor la alimente ºi, nu numai. Nu de alta dar apar trufandalele de producþie internã de sezon care (culmea!) costã mai mult decât suratele lor venite de prin alte þãri ºi de pe alte continente. Deci, unde-i creºterea ºi cine a câºtigat ºi cine a pierdut? Aici nu ne referim la alegerile europarlamentare pentru cã la alea a câþtigat o mânuþã de oameni ºi a pierdut un popor (aproape) întreg. Asta, þinând cont de faptul cã doar vreo 6 milioane de români le-au decis viitorul celor aproape 20 de milioane de componenþi ai poporului carpato – danubiano – pontic. NE ENERVEAZÃ parlamentarii, magistraþii, judecãtorii, poliþiºtii (ºi alte categorii sociale) care furã dar, cine nu mai furã în ziua de astãzi, de la opincã pânã la vlãdicã? Acuma, ce-i drept, mãcar unii dintre cei de mai sus ar trebui sã fie un exemplu pentru românul de rând ºi chiar sunt! Numai cã nu tot omul o poate ºterge din þarã, la momentul oportun, la un safari prin Africa sau la o “scutealã” prin Bermude… NE ENERVEAZÃ reporterii TV care cautã tot felul de bãlþi, în care se îngroapã pânã la glezne,

pentru a transmite ºtiri despre inundaþii cât mai veridice. Am vãzut cu toþii cã Dunãrea se tot umflã iar în acest timp, cei direct ameninþaþi de inundaþii, stau prin birturi ºi râd de pompierii ºi jandarmii care construiesc diguri din saci cu nisip. Dacã ar fi sã bea halbe de apã ºi nu de bere, pericolul revãrsãrilor “apoase” ar fi fost rezolvat încã dinainte de apariþia acestora. NE ENERVEAZÃ politicienii care au început (ºi continuã) sã-ºi facã o intensã campanie electoralã, pe propriile posturi de televiziune, cu mult înainte de demararea oficialã a acesteia (aici este vorba despre cea „prezidenþialã” programatã pentru luna noiembrie a acestui an), susþinând cã vor veni cu oameni integri ºi nepãtaþi. În acest timp, posturile de conducere ale filialelor locale ale partidelor respective sunt ocupate de niºte adevãraþi dalmaþieni... NE ENERVEAZÃ cei care au tãiat pãdurile (afacere din care unii s-au îmbogãþit) ºi care acum sunt “bien-merci” în timp ce alþii fac bãi de nãmol pentru cã afaceriºtii care au pus umãrul la schimbarea climei ºi-au vãzut doar propriul interes. Puþine sunt þãrile din lume care au permis vânzarea aurului verde pe nimic, doar ca materie primã, în timp ce fabricarea de mobilã ar fi creat, printre altele, ºi locuri de muncã... În plus, tãierea fãrã nicio raþiune a pãdurilor este ºi una dintre principalele cauze care au avut ca efect inundaþiile catastrofale din ultimii ani. NE ENERVEAZÃ vecinii (ºi “lãuntricii”) care se vaitã tot timpul cã le-am luat pâmânturile, aerul ºi apele ºi care, de fapt, au venit pe aici cu doar câteva

Actualitate 11

Ne enerveazã ºi… ne tot enerveazã

sute de ani în urmã, în timp ce actualii români, foºti hiperboreeni, pelasgi, traci, daci sau geþi sunt singurii bãºtinaºi ai acestor locuri. Apropo: România este singura þarã din lume înconjuratã de teritorii locuite compact de români. Aici este vorba despre Bugeac (adicã Basarabia iniþialã), Þinutul Herþei, Bucovina de Nord, Maramureºul de Nord (Transcarpatia de azi), Þara Criºurilor de vest, Banatul “sârbesc”, Timocul (sârbesc ºi bulgãresc), Cadrilaterul sau Tribalia (nordul Bulgariei). Printre cei mai gãlãgioºi dintre noii-veniþi, se numãrã (de exemplu) bulgarii, dar ºi alþii amplasaþi mai spre vestul Europei. Pentru cine nu ºtie, dupã retragerea romanã din Dacia (271), împãratul Aurelian a mutat armata ºi administraþia la sudul Dunãrii, noua provincie primind denumirea de Dacia Aurelianã. Capitala acesteia a fost stabilitã la Serdica, actuala Sofia… NE ENERVEAZÃ hotelierii de pe litoral sau de pe la munte care se plâng cã autoritãþile locale din zonã nu-i ajutã cu refacerea terenurilor dupã trecerea iernii ºi, prin urmare, la varã, nu vor avea parte de turiºti. Nu de alta dar, în sezonul estival, patronii de hoteluri sau pensiuni vor

institui niºte preþuri care le vor tãia rãsuflarea românilor, oferindu-le, în schimb, niºte condiþii de cazare ºi hrãnire, subumane, care, ºi ele, le vor tãia rãsuflarea celor care se vor încumeta sã plece prin munþi sau la “mare”. Nu de alta, dar, în doar trei luni (de sezon) hotelierii ar dori sã câºtige cât alþii într-un an… NE ENERVEAZÃ cã tinerii români sunt vânaþi de facultãþile din Europa de vest pentru a-i avea ca studenþi. Din pãcate, cei mai mulþi pleacã pentru cã în România de astãzi nu întrevãd niciun viitor ºi, uite-aºa, rãmânem în fundu-gol, fãrã „supradotaþi”. Cu vreo 25 de ani în urmã, chestia asta se numea furt de creiere... NE ENERVEAZÃ vecinii care îºi amenajeazã ºi reamenajeazã non-stop

apartamentele, fãcând zgomot, spãrgând pereþi ºi afectând structura de rezistenþã a blocurilor de locuinþe. Bineînþeles, fãrã a cere ºi fãrã a avea nicio aprobare sau un proiect în acest sens... NE ENERVEAZÃ restaurantele care funcþioneazã non-stop, adicã chiar ºi dupã ora 11 PM, orã dupã care ar trebui sã intre în „silenzio-stampa” conform unei legi adoptate de guvernanþi. În plus, mulþi dintre posesorii de astfel de stabilimente au început sã-ºi amenajeze ºi terasele de varã… NE ENERVEAZÃ ºi modul de formulare al unora dintre paragrafele „Legii picnicului”. De exemplu, unul dintre acestea precizeazã cã turistul este obligat „sã nu îndepãrteze, sã nu rãneascã sau sã nu distrugã plantele, animalele, rocile, sau orice alte elemente ale cadrului natural ºi / sau construit”. Pânã aici, toate bune ºi frumoase dar, cum poate un turist sã rãneascã o rocã? În cel mai bun caz, despre acest paragraf, se poate spune cã este unul nefericit explicat. În parantezã fie spus, pentru cã trãim în România, picniciºtii încã nu pot fi amendaþi deºi legea a fost „lansatã” în urmã cu câþiva ani. Nu de alta dar, autoritãþile locale (cel puþin din Valea Jiului) nu au stabilit (sau dacã au stabilit nu au amenajat), deocamdatã, spaþiile în care este voie sã-þi prãjeºti micul sau cârnatul... Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Înãlþarea Domnului

nãlþarea Domnului este o sãrbãtoare creºtinã anualã care comemoreazã înãlþarea la cer a Mântuitorului, la 40 de zile dupã Înviere (Paºtele). Biserica Ortodoxa praznuieste Inaltarea Domnului la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din cea de-a patra saptamana dupa Pasti. Aceasta sarbatoare mai este cunoscuta si sub numele de Ispas. Inaltarea Domnului marcheaza ziua in care crestinii se saluta unul pe celalalt cu “Hristos S-a inaltat!” si “Adevarat S-a inaltat!”. In aceasta zi, Mantuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Maslinilor. La aceasta minune au mai luat parte si Apostolii si cei doi ingeri. Acestia din urma le-au vorbit apostolilor despre cea

de-a doua venire a lui Hristos, si le-au cerut sa nu fie coplesiti de durerea despartirii de Mantuitor. Eusebiu din Cezareea, in lucrarea “Despre sarbatoarea Pastilor” din anul 332 mentioneaza pentru prima oara sarbatoarea Inaltarii Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul ca Inaltarea Domnului se tinea in aceeasi zi cu Rusaliile, la 50 de zile dupa Inviere. Abia la sfarsitul secolului al IVlea, inceputul secolului

al V-lea, sarbatoarea Inaltarii Domnului s-a sarbatorit in alta zi decat Pogorarea Sfantului Duh

(Rusaliile), si anume, la 40 de zile dupa Inviere. Aceasta data a ramas pana in ziua de astazi neschimbata. In urma hotararilor Sfantului Sinod al

Bisericii Ortodoxe din anii 1999 si 2001, Inaltarea Domnului a fost consfintita ca Zi a Eroilor si ca sarbatoare nationala bisericeasca. In aceasta

de Ispas, deoarece se credea cã împãrtãºania stã în ei în tot acest timp. Se mai spunea cã din ajun încep sã umble Ielele sau Rusaliile,

zi, bisericile romanesti din tara si din strainatate sarbatoresc pe toti eroii romani care au cazut pe campul de lupta pentru credinta, dreptate, intregirea neamului sau apararea tarii.

niºte spirite malefice care provoacã multe boli. În noaptea dinspre Ispas, fetele ºi flãcãii se adunau sub aluni, asta deoarece era credinþa cã numai în aceastã noapte înfloresc ºi, totodatã, se scuturã florile alunului. Florile acestea erau pãstrate cu mare grijã, fiind foarte bune de leac ºi de dragoste. Sãrbãtoarea se þinea de oamenii temãtori de grindinã, De asemenea se credea cã dacã vor lucra de Ispas vor ...cãpia! Întocmai ca la Paºte, se mãnâncã ouã roºii, pascã ºi cozonac ºi miel. De teama strigoilor

biceiuri, tradiþii ºi superstiþii

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

Ajunul Ispasului era numit în popor Hurdubaia Paºtelui. Cei care se împãrtãºeau de Paºte erau obligaþi sã nu lucreze ºase sãptãmâni (însã este puþin de crezut cã cineva þinea acest obicei în condiþiile începerii muncii câmpului), adicã pânã

ºi ielelor, casele, mormintele ºi biserica se împodobeau cu flori, frunze ºi crengi de alun, nuc, paltin sau leuºtean. Se poartã foi de nuc la brâu, pentru cã ºi Hristos ºi-a pus când s-a înãlþat. Se crede cã cine moare de Ispas ajunge în cer. La Ispas se bat cu leuºtean vitele, ca sã se îngraºe. Se taie pãr din vârful cozilor de la vite ºi se îngroapã într-un furnicar: " Sã dea Dumnezeu sã fie atâþia miei ºi viþei câte furnici sunt în acest furnicar! " În ziua de Ispas nu trebuie sã se dea foc ºi sare din casã; foc, pentru cã tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; ºi sare nu se dã, pentru cã laptele vacile nu vor avea smântânã. Ce se seamãnã dupã Ispas nu rodeºte .

âºniþã de fainã

În ziua de Înãlþarea Domnului, femeile care au în familie morþi împart azime calde, ceapã verde ºi rachiu pentru sufletele morþilor, crezându-se cã în aceastã zi se înalþã sufletele lor la cer ºi sã aibã merinde de drum. Femeile împart laptele dulce fiert cu pãsat ºi se mai dã ºi o legãturã de mãturi de pe câmp.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Retehnologizare în rate

Doar 5% din necesarul investiþional pentru unitãþile miniere prevãzut pentru anul acesta etehnologizarea unitãþilor miniere R mai are de aºteptat,

pentru cã doar o micã parte din necesar ar putea fi cuprinºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara. Oricum, CEH nu are încã un buget aprobat, aºa cã ºi suma anunþatã este tot ipoteticã.

CEH, ar fi nevoie de 56 de milioane de euro, sumã ce va fi asiguratã printr-un credit furnizor. Banii sunt necesari atât pentru retehnologizarea unitãþilor extractive, cât ºi pentru optimizarea activitãþii din minerit. Pe de altã parte, la nivelul ministerului se pregãteºte privatizarea CEH

ºi este în curs de finalizare procedura de selectare a unui consultant de privatizare. Practic, pentru pregãtirea ºi realizarea privatizãrii, CEH a achiziþionat, cu respectarea prevederilor legislaþiei în vigoare, servicii de consultanþã juridicã necesare procesului de selectare ºi contractare

Doar 3 milioane de euro vor fi cuprinºi în Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli al Complexului energetic Hunedoara pentru anul 2014 pentru retehnologizarea unitãþilor miniere viabile, potrivit anunþului fãcut de ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu. Potrivit evaluãrilor fãcute de specialiºtii

Tabere ºcolare pentru elevii ºi studenþii cu handicap

levii sau studenþii cu handicap au la dispoziþie propriile locuri în taberele finanþate de Ministerul Tineretului ºi Sportului, aºa încât sã se simtã integraþi ºi sã poatã relaþiona cu semenii lor. Carmen COSMAN PREDA Zeci de tineri din judeþul Hunedoara, elevi sau studenþi cu

diverse handicapuri, pot sã se bucure de vacanþele ºcolare în tabere ale cãror costuri sunt suportate de Ministerul Tineretului ºi

Sportului. ªi pentru cã au nevoie de îngrijiri speciale, elevii ºi studenþii pot fi însoþiþi în aceste tabere de cei care îi ajutã zi de zi. În plus, tabere speciale existã ºi pentru tinerii care beneficiazã de protecþie socialã, adresânduse atât elevilor cu burse sociale, cât ºi celor pentru care s-au instituit mãsuri de protecþie specialã în baza Legii 272/2004. Ministrul Tineretului ºi Sportului, Gabriela Szabo, a anunþat cã pentru acest an, îDirecþiei Judeþene pentru Tineret ºi Sport Hunedoara i-au fost alocate 60 de locuri în taberele destinate persoanelor cu handicap ºi asistenþilor/ însoþitorilor acestora, pre-

cum ºi 140 de locuri în taberele sociale. Anul trecut, pentru persoanele cu handicap au fost 53 de locuri ºi alte 166 în taberele sociale. De aceste oportunitãþi, mai spune Gabriela Szabo, au beneficiat elevi din Vulcan, Uricani, Lupeni, Hunedoara, Bãiþa, Petroºani, Petrila, Brad, Deva, Criscior ºi Orãºtie.

a serviciilor de consultanþã pentru privatizare. Privatizarea majoritarã a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. a reprezentat o condiþie asumatã de Guvernul României în cadrul acordului încheiat în anul 2011 cu instituþiile financiare internaþionale. Procesul se deruleazã în conformitate

cu prevederile H.G. nr. 86/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. Oficialii guvernamentali au stabilit ca strategie de privatizare majorarea capitalului social prin capital privat, cu dobândirea de cãtre un investitor strategic a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al societãþii. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Click! Pofta bunã (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cu naºu’ la psihiatru Click!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei (r) 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alo, aterizeazã strãbunica! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rivala 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Altã sãptãmânã nebunã 21:30 Sezon de vânãtoare 23:15 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, care vã încurcã planurile. Amânaþi problemele dificile, care necesitã o mare putere de concentrare. Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã nu rezolvaþi nimic.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Prin flori ºi sabie (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnan

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Campionii Digi Sport ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Intenþionaþi sã începeþi o afacere, dar astãzi vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi pânã când veþi vedea totul mai clar. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, dar trecãtoare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-ar putea sã înþelegeþi greºit sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de concentrare. Încercaþi sã vã concentraþi asupra problemelor urgente!

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30 17:30 18:00 19:30 20:00 21:30 22:00 23:30

*** 21 mai

Dimineaþa nu sunteþi prea bine dispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi. Astãzi ºansa nu este de partea dumneavoastrã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, ar fi bine sã nu vã grãbiþi. Sunteþi confuz. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Trebuie sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental, dar sunteþi nehotãrât. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã. Evitaþi certurile! Astãzi, orice ceartã poate degenera cu uºurinþã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã vi se propune sã deveniþi asociat într-o afacere, nu vã pripiþi. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic ºi riscaþi sã luaþi decizii greºite. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Existã riscul sã nu rezolvaþi nimic. Spre searã s-ar putea sã primiþi musafiri din altã localitate.

S-ar putea sã constataþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi nu prea sunt realiste. Un prieten vã roagã sã îl ajutaþi întro problemã de afaceri. Puteþi câºtiga ºi dumneavoastrã o sumã importantã. Evitaþi orice fel de speculaþii!

23 august *** 22 septembrie Vã cam lipseºte simþul practic ºi ar fi bine sã nu vã asumaþi noi responsabilitãþi. Nu abordaþi probleme importante, mai ales pe plan profesional sau în afaceri!

23 octombrie *** 22 noiembrie Se pare cã nu prea aveþi spor la serviciu, pentru cã sunteþi ameþit ºi neîndemânatic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Spre searã este posibil sã mergeþi în vizitã la prieteni.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante. Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã nu staþi prea bine cu simþul practic.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu puteþi lua o decizie importantã cu privire la o afacere. Nu este o zi favorabilã examenelor sau întâlnirilor de afaceri. Dupã-amiazã este posibil sã vi se propunã o colaborare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Workshop de prezentare a unor soluþii ecologice în lucrãri de construcþii ºi izolaþie termicã

rogramul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România ºi Primãria Municipiului Petroºani organizeazã în data de 29 mai 2014 un workshop de prezentare a unor soluþii ecologice ºi accesibile din punct de vedere financiar, care sã poatã fi utilizate în lucrãri de construcþii ºi izolaþie termicã. Seminarul, care se va desfãºura în Sala de Consiliu a Primãriei Municipiului Petroºani, va reuni reprezentanþi ai administraþiilor publice locale din zonã, precum ºi proiectanþi ºi constructori ºi alþi specialiºti ai firmelor de construcþii din regiune. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului ”Îmbunãtãþirea Eficienþei Energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România”, unul dintre obiectivele acestuia vizând dezvoltarea ºi stimularea continuã a unei pieþe pentru materiale de construcþii produse sau disponibile pe plan local ºi eficiente din punct de vedere energetic. Demersurile realizate pânã acum în acest scop au condus la identificarea ºi agrementarea tehnicã a unor astfel de materiale care ar putea fi folosite în lucrãrile de reabilitare termicã a clãdirilor. Criteriile avute în vedere în analizarea acestor materiale vizeazã principiul sustenabilitãþii, accesibilitatea financiarã, durabilitatea, eficienþa energeticã ºi impactul asupra calitãþii vieþii. Materialele care urmeazã a fi prezentate dovedesc cã pot fi ºi termoizolante, dar ºi

masive termic prin densitãþi mai mari, care dau ºi performanþe fonice superioare materialelor uºoare. Alte proprietãþi ale acestor materiale vizeazã eficienþa energeticã superioarã, precum ºi depoluarea aerului prin absorbþii de noxe ºi prin distrugerea bacteriilor. Proiectul ”Îmbunãtãþirea Eficienþei Energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” este finan.at de Fondul Global de Mediu prin PNUD România .i implementat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale .i Administra.iei Publice (MDRAP), în parteneriat cu Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice (MMSC) ºi cu ºase administra.ii locale din jude.ele Dolj .i Hunedoara: Calafat, Cãlan, Craiova, Petrila, Petroºani .i Vulcan. Proiectul acþioneazã la

nivel naþional ºi local pentru reducerea consumurilor de energie ºi a emisiilor de gaze cu efect de serã, prin

mãsuri de creºtere a performanþei energetice a clãdirilor, precum ºi pentru identificarea unor mãsuri de sprijinire a gospodãriilor ºi comunitãþilor cu venituri reduse, în scopul diminuãrii sãrãciei faþã de combustibil. Pentru informaþii suplimentare privind evenimentul din data de 29 mai 2014 sau alte detalii legate de proiect, vã rugãm sã o contactaþi pe Andreea Ihos, Asistent Proiect UNDP, e-mail: andreea.ihos@undp.or g, telefon: 0737788881.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

Restricþii apã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru JOI 29.05.2014 în: z Petrila - între orele 9.00 - 18.00. Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei: Lucrãri reabilitare staþie de tratare apa Jieþ; z Petroºani - între orele 9.00 - 18.00. Zona afectatã: Str. Maleia, Tãbãcari, Zorilor, G-ral Vasile Milea bl.28A, 28B, 28C,29 ,31, Anghel Saligny, Universitãþii, G-ral Dragalina, ªtefan cel Mare, 16 Februarie, Ghe. Lazãr ºi blocurile turn de pe strãzile Avram Iancu ºi 1 Decembrie 1918.. Motivul restricþiei: Lucrãri reabilitare staþie de tratare apã Jieþ; z Lupeni - între orele 10.00 - 15.00. Zona afectatã: Str.Viitorului ºi Tineretului. Motivul restricþiei: Montare distribuitor str. Tineretului, bl. F1,sc.3.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014

Parcul National Retezat, o experienþã de neuitat

deea rezervãrii spaþiilor naturale de degradare de cãtre populaþia umanã cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase, de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale de disparitie nu este noua. Ea a aparut de la sfârºitul secolului al XIX lea în þãrile anglo-saxone o datã cu crearea primelor parcuri naþionale. În Romania primul parc de acest fel a fost Parcul Naþional Retezat.

Un parc naþional este un teritoriu relativ vast a cãrui bogaþie biologicã, calitate peisajerã, interes cultural ºi caracter istoric prezervat justificã o protecþie ºi o gestiune care garanteazã perenitatea acestui patrimoniu considerat excepþional. Înfiinþarea Parcului Naþional Retezat în 1935 este recunoaºterea oficialã a bogaþiei patrimoniului natural al Carpaþilor Meridionali ºi a necesitãþii tuturor de a-l conserva. Suprafaþa parcului a aparþinut Casei Regale, fiind domeniu de vanatoare. În 1979 parcul a devenit cunoscut ca Rezervaþie a Biosferei datoritã statutului de arie naturalã protejatã de interes naþional ºi internaþional. Situat în Carpaþii Meridionali, în judeþul Hunedoara, parcul se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 38 000 ha ºi are o altitudine cuprinsã între 800 m ºi 2509 m. O mare varietate de roci magmatice, metamorfice ºi sedimentare alcãtuiesc teritoriul parcului. Structura geologicã complexã a teritoriului montan a dat naºtere la forme de relief diverse si spectaculoase ºi a creat multe medii de viatã pentru

diferite specii de plante ºi animale. Peisajul original si complex al parcului este creat din creste ascuþite, coame cu profil greoi, circuri ºi vãi glaciare. Toate acestea fiind rezultatul acþiunilor factorilor climatici ºi hidrici care au acþionat asupra substratului litologic. Climatul este temperat montan, având influenþe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înãlþimi ce depãºesc 2000 de metri climatul este alpin. Reþeaua hidrograficã este bogatã ºi complexã, fiind alcãtuitã din pâraie, râuri si lacuri de origine glaciarã. Lacul Bucura este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar, se aflã la altitudinea de 2041 m ºi are o suprafaþã de aproximativ 9 ha. Lacul Zãnoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 m. Existã de asemenea lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tãul dintre Brazi) ºi lacuri de origine carsticã (Tãul fãrã Fund, Soarbele). Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datoritã speciilor rare care se întalnesc pe suprafaþa lui. Speciile rare

de garofitã, darie, flãmânzica, anghelina, floare de colþ, pelin sau sângele voinicului sunt adevarate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se gasesc în Retezat. Întalnim pãduri de carpen, gorun ºi tei în special pe versanþii însoriþi ai vãii Râul Mare ºi bazinul Jiul de Vest, alãturi de arin. Locurile mai adãpostite dau naºtere unei vegetaþii cu caracter termofil : sânziene, bãrbiºoara, trifoiul iepuresc, rãsura, pãduri de fag sau în amestec cu brad ºi molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întalnim tufariºuri de jneapãn, smârdar, afin, meriºor, ienupar pitic, ghinþurã. Etajul alpin cuprinde specii de pãius, pãiuºcã uriasã, rogoz, þapoºica, clocotiº, coacãza, iarba vântului. La fel de bogatã ºi diversã ca flora este ºi fauna parcului Retezat. Parcul Naþional Retezat

adaposteºte 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere amintim : capra neagrã, cãpriorul, cerbul, ursul, lupul, râsul, mistreþul, pisica salbaticã, veveriþa, pârsul de alun, viezurele, vidra, jderul de capac, nevastuica etc. Pãsãrile sunt ºi ele de asemenea reprezentate de o multitudine de specii precum: acvile, cocosul de munte, bufnita, ierunca, fluturasul de stancã, lãstunul, corbul de munte, mierla de piatrã, etc. Reptilele sunt ºi ele prezente prin specii de serpi (vipera comuna, vipera cu corn). Datoritã retelei hidrografice, fauna apei este ºi ea reprezentatã de pesti (pãstrav de lac, pãstrav curcubeu, lipanul). Anul acesta Parcul Naþional Retezat gãzduieºte în perioada 01 – 03 august 2014 Festivalul Drumeþii Montane care permite descoperirea sau redescoperirea patrimoniului natural excepþional. Orice persoanã indiferent cã doreºte sã participe în cadrul activitãþilor sau pur ºi simplu sã facã o plimbare

de weekend este aºteptatã de cãtre organizatorii festivalului. Activitãþile din cadrul festivalului sunt gratuite ºi se vor oferi premii ce vã sunt asigurate de susþinãtorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, AuroMedia, Biroul de Avocaturã Cuculis ºi Asociaþii, Mobilã Dalin, Touch Antibacterial, PitiClic, IBU Publishing, O & R Bacãu, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, Elmo-Print, A-Z Cursuri, Hotel Peºtera, MagazinulArtiºtilor.ro, CEDES Cercetare Dezvoltare, Braduþ Associated. Multumim partenerilor: Uniunea Naþionalã a Studenþilor din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Buþii, Parcul Naþional Retezat, Regia Naþionalã a Pãdurilor Romsilva. Parcul Naþional Retezat constituie una dintre cele mai importante ecoregiuni carpatice din punct de vedere al biodiversitãþii, reprezentând o prioritate în programele de protejare a naturii din Carpaþi.