Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 619

Cronica Vãii Jiului Marti, 27 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Avram, câºtigãtor moral al alegerilor din Valea Jiului – a spart buba de la Petrila

Primãria Petroºani astupã „groapa lui Serafinceanu” de la Colegiul Hermes cu bani europeni >>> PAGINA A 3-A

O nouã bursã >>> PAGINA A 4-A

Vor sã se reîntoarcã în adâncul pãmântului >>> PAGINA A 5-A

Din Giurgiu, în Valea Jiului

O societate din Giurgiu a vrut sã îi transporte pe mineri >>> PAGINA A 5-A

Focar de infecþie apãrut cu acordul edililor >>> PAGINA A 7-A

Minerii din Valea Jiului l-au susþinut pe Diaconu >>> PAGINA A 11-A

Ministerul Educaþiei ºi-a abandonat bunurile

>>> PAGINA A 13-A La autostop pe Internet

Cãlãtorii în orice colþ de þarã la doar un click distanþã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Primãria Petroºani astupã „groapa lui Serafinceanu” de la Colegiul Hermes cu bani europeni

roapa care se cascã lângã Colegiul „Hermes” din Petroºani ºi care pune în pericol chiar integritatea instituþiei de învãþãmânt, va fi acoperitã cu fonduri europene. Acolo ar fi trebuit sã fie amenajat un mini-hotel pentru practica elevilor, dar în schimb a apãrut un crater. Carmen COSMAN - PREDA Potrivit primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, Ministerul Educaþiei a aprobat, încã din anul 2007, înfiinþarea ºi modernizarea unor ºcoli de arte ºi meserii, finanþate din bugetul ministerului, iar pe lista anunþatã era cuprins ºi Colegiul Hermes din Petroºani. Au fost demarate procedurile de reabilitare a unitãþii de învãþãmânt „Colegiul Economic „Hermes” ºi ªcoalã de Arte ºi Meserii”, care cuprindea lucrãri de reabilitare a clãdirii

Ridzi spune cã Ministerul nu a mai finanþat aceastã investiþie pentru cã s-a renunþat la ºcolile de arte ºi meserii, prin Ordinul MECI 3312/ 02-03.2009.

roiectul ratat care a înghiþit sute de mii de lei

ºcolii, a cãminului, a cantinei, precum ºi lucrãri de construire a unor ateliere ºcoalã ºi a unui minihotel, precum ºi a douã spaþii comerciale, toate necesare pentru desfãºurarea orelor de practicã pentru elevi. Licitaþia din 2008 a fost câºtigatã de una

dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, dar din tot proiectul s-a realizat doar partea de reabilitare a clãdirii ºcolii, as cãminului ºi s-a sãpat fundaþia pentru minihotel, apoi proiectul a fost stopat. Tiberiu Iacob –

Asta nu înseamnã, însã, cã firma lui Serafinceanu a avut de pierdut. Numai într-o singurã tranºã, adicã în august 2013, consilierii de la Petroºani au decis alocarea sumei de 50.000 de lei pentru efectuarea unor lucrãri de consolidare în apropierea Colegiului „Hermes” din Petroºani. Este vorba despre o groapã sãpatã de firma care a

Chiriaºi de lux în locuinþele sociale din Petrila?

ersoane care au depus cereri la Primãria Petrila pentru a primi o locuinþã socialã în noile blocuri construite de edili susþin cã unii chiriaºi nu sunt atât de sãraci încât sã îndeplineascã baremul. Maximilian GÂNJU Tineri care se încadrau perfect în condiþiile stabilite de administraþia localã din Petrila, pentru a obþine o locuinþã socialã în noile blocuri date recent în folosinþã, n-au primit casã. Aceºtia spun însã, cã sunt anumite persoane cu ”pile” care nu îndeplineau criteriile dar au primit casã în detrimentul lor. „Eu am îndeplinit toate condiþiile, am depus cerere dar nu mi s-a dat locuinþã. Sunt piloºi care au chiar ºi afaceri pe numele

unor rude, prieteni sau apropiaþi ºi care au locuinþã socialã. Recunosc cel puþin trei cazuri unde sunt suspiciuni cã ocupanþii locuinþelor nu ar fi avut drept pentru cã nu sunt sãraci. Am vrea sã vedem condiþiile dupã care s-au acordat apartamentele sociale acestor persoane”, spune Daniel, unul dintre solicitanþi. De cealaltã parte, Ilie Pãducel, primarul localitãþii Petrila spune cã locuinþele au fost atribuite corect. „Criteriile de acordare au fost stabilite în Consiliul Local Petrila, iar listele cu chiriaºi

au fost puse la dispoziþia celor care le-au solicitat. Eu nu ºtiu sã fie nereguli, dar dacã existã situaþii în care au primit locuinþe cei care nu se încadrau ºi pentru ei a intervenit cineva, atunci acela sã rãspundã”, a declarat edilul localitãþii. Patru blocuri de locuinþe sociale s-au construit în cartierul Lonea, din Petrila ºi au fost date în folosinþã în acest an. Investiþia în valoare de 40 de milioane de lei a demarat în urmã cu mai mulþi

ani, dar a stagnat o perioadã dupã ce fondurile alocate de la bugetul de stat au fost retrase. În blocurile sociale au fost realizate apartamente cu douã camere ºi garsoniere, însã doar 64 de familii au primit locuinþe din cele 400 câte au depus cerere.

câºtigat licitaþia pentru mini-hotel. Acolo a fost excavat malul de pãmânt, chiar lângã liceu, care este acum în pericol sã se prãbuºeascã ºi apoi nu s-a mai fãcut nimic. Malul de pãmânt a fost consolidat pe o porþiune foarte micã, iar restul versantului este „susþinut” de un schelet din lemn distrus de intemperii. ªi, potrivit datelor oficiale, pentru groapa consolidatã pe alocuri constructorul a încasat aproximativ 150.000 de lei, sumã la care se adaugã ºi banii pentru reabilitarea instituþiei de învãþãmânt, care a depãºit 740.000 de lei.

ericol înlãturat pe banii UE ªi, în timp ce Ministerul nu a mai finanþat proiectul, groapa se cascã hidos ºi riscã sã înghitã Colegiul Economic cu totul. Aºa cã, municipalitatea se pregãteºte sã acopere „groapa lui Serafinceanu” cu fonduri europene. „Municipiul Petroºani a depus spre finanþare proiectul <<Atelierele Hermes Petroºani – ºanse reale în formarea profesionalã>>, prin care se

propune continuarea investiþiei începute la ColegiuL Hermes Petroºani, respectiv reabilitarea cantinei, construirea minihotelului ºi a spaþiilor comerciale”, a declarat primarul municipiului Petroºani,. Proiectula fost depus dupã lansarea unui program – apel pe care se poate solicita finanþare pentru lucrãri executate ºi neplãtite la data semnãrii contractului de finanþare, lucrãri rãmase de executat, dotãri dacã au fost cuprinse în contractul de lucrãri cheltuieli pentru serviciile de dirigenþie de ºantier ºi cheltuieli de informare ºi publicitate. De precizat, însã, cã nu câºtigãtorul licitaþiei din 2008 va executa lucrarea în continuare. “Am fãcut proiect pentru a accesa fonduri europene ºi începe o nouã procedurã”,a explicat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Selecþia naturalã, în sãnãtate

ãnãtate prin selecþie naturalã. Spitalele din Valea Jiului au pe stoc serul antitetanos, însã administrarea acestuia nu este pentru oricine care se prezintã în serviciile de urgenþã cu muºcãturi sau plãgi. Serul fiind achiziþionat din strãinãtate la un preþ foarte mare, medicii triazã pacienþii care beneficiazã de acest tratament. Monika BACIU

“Avem ser antitetanos aºa cum ºi celelalte spitale din Valea Jiului au. Acest ser antitetanos costã foarte mult, în prezent nemaiputând fi achiziþionat la preþuri rezonabile. Ca atare cantitãþile care sunt achiziþionate sunt mult mai mici, la nivelul serviciilor de urgenþã acordându-se o foarte mare atenþie la dezinfecþia plãgilor ºi inclusiv la selecþia privind administrarea acestui ser”, a declarat Cãtãlin Popa,

director medical la spitalul municipal Vulcan. Cum se face

selecþia pacienþilor care beneficiazã de acest ser ne spun

chiar medicii. “Selecþia se face în raport cu leziunea pe care o prezintã pacientul, medicul poate sã aprecieze dacã este imperios necesar a se administra sau nu. Pe de altã parte persoanele care au fãcut tratament cu acest ser în antecedente, în raport cu perioada care a trecut de la ultima administrare atunci nu se mai impune readministrarea”, a mai

spus sursa citatã. De regulã, serul antitetanos se administreazã ºi persoanelor care au fost muºcate de câini, însã ºi aici este o regulã. “Recent nu am avut pacienþi muºcaþi de câini, dar aici nu existã o periodicitate în care vin pacienþi muºcaþi de câini”, a mai spus medicul. Institutul Cantacuzino, singurul care realiza serul antitetanos în România, a fost închis anul trecut.

O nouã bursã

ineri, în Valea Jiului, se va derula o nouã bursã a locurilor de muncã. Acþiunea, organizatã de cãtre Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara, se va desfãºura la sediile agenþiilor locale din Lupeni, Vulcan ºi Petroºani, cu începere de la ora 9:00. Mircea NISTOR Pânã în prezent, reprezentanþii ALOFM Petroºani au contactat 11 agenþi economici, 2 dintre aceºtia anunþându-ºi prezenþa la bursã. “Am contactat mai multe firme, în vederea participãrii la bursã, douã dintre acestea confirmânduºi prezenþa. Este vorba despre doi agenþi economici care deruleazã activitãþi în comerþ, respectiv confecþii”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Ca de obicei, oferta locurilor de muncã nu va fi una deosebitã, þinându-se cont de

numãrul redus de oferte de job-uri. “Avem speranþe cã numãrul firmelor participante la bursã va fi mai mare ºi cã vor veni cu o ofertã ceva mai consistentã de locuri de muncã, decât la acþiunile anterioare de acest gen. De asemenea, sperãm

ca ºi numãrul ºomerilor sã fie mai mare, iar locurile de muncã scoase la concurs sã fie cât mai numeroase”, a mai spus Judith Babþan. În prezent, în Valea Jiului, numãrul total al ºomerilor este de aproape 5.000.

Au început înscrierile

u începere de luni, 26 mai, absolvenþii claselor a XII-a ºi a XIII-a din acest an, dar ºi cei din seriile anterioare, au început sã-ºi depunã cererile de înscriere pentru susþinerea examenului de Bacalaureat. În judeþul Hunedoara, circa 5.000 de tineri sunt aºteptaþi sã participe la ediþia de varã a examenului de maturitate. Mircea NISTOR “Chiar din prima zi am avut mai multe înscrieri, cei mai numeroºi fiind absolvenþii din promoþiile anterioare”, a declarat Lucian Resmeriþã, director Colegiul Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” Petroºani. Reprezentanþii liceului din Petroºani sperã ca anul acesta sã aducã rezultate mai bune, în privinþa pro-

movabilitãþii, comparativ cu anii anteriori. “Am avut procentaje de promovabilitate ceva mai slabe de-a lungul ultimilor ani dar

sper cã vom avea rezultate mai bune în aceastã varã. Am fãcut ore de pregãtire suplimentarã cu elevii ºi sper ca rezultatele sã se vadã în varã. Totul depinde, însã, de absolvenþii clasei a XII-a”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Tot de ieri, la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”, au demarat înscrierile absolvenþilor de clasa a VIII-a la ºcoala profesionalã. Acþiunea se va încheia marþi, 27 martie.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Vor sã se reîntoarcã în adâncul pãmântului

u lucrat în minerit, au plecat ºi acum vor sã se reîntoarcã. Luni au avut loc primele probe pentru concursul de angajare în minerit. Printre cei care s-au prezentat la concurs au fost ºi câþiva foºti ortaci care au renunþat la acest sistem în urmã cu câþiva ani, însã acum au revenit în speranþa de a se reangaja acolo de unde au plecat. Monika BACIU Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au scos la concurs 75 de posturi pentru muncitori necalificaþi. Au fost depuse 504 dosare, iar candidaþii au susþinut prima probã, luni, ºi anume cea scrisã. Concurenþa pentru cele 75 de posturi a fost acerbã, aproape de 7 persoane pe loc. “Au fost depuse 504 dosare, a intrat prima serie pentru examenul scris în sãlile de la Salvamin, concursul se desfãºoarã normal, sper sã nu fie niciun incident. Sunt teste simple, teste în general psihologice pentru nivelul a zece clase. Este concurenþã destul de mare pentru cele 75 de angajãri, sperãm ca pânã la toamnã sã mai angajãm ºi alþi tineri în minerit pentru cã plecãrile la pensie au înregistrat un nivel alarmant în primele luni ale acestui an. Nu a renunþat nimeni, au fost 60 de angajãri la Lupeni, eu zic cã au fost o reuºitã pentru mina Lupeni, din cei 60 de tineri angajaþi 59 s-au integrat perfect, un tânãr de la Lupeni a înregistrat probleme medicale care în prima fazã nu au fost depistate, dar toþi 60 fac servici la mina Lupeni”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH.

Probele de angajare vor continua astãzi (marþi-n.r.) cu proba de lopãtare. Candidaþii vor avea de încãrcat 400 de kilograme de pietriº în maximum 4 minute. “Toþi candidaþii susþin astãzi proba scrisã dupã care timp de trei zile se va susþine proba practicã. Avem 5 boxe pregãtite a câte 400 de kilograme de pietriº, sortul 5-30. toþi candidaþii vor lopãta sã vedem care sunt cei mai buni. Maxim timpul pe care îl lãsãm este de 4 minute ºi în funcþie de timpul obþinut avem în regulament nota pe care o va obþine la proba practicã. Proba de lopãtare este exact ce vor face ei în subteran, vor fi angajaþi muncitori necalificaþi, dar nu vor lopãta pietriº, vor lopãta cãrbune”, a declarat Gabriel Puiu Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. Candidaþii au recunoscut cã proba scrisã nu a fost dificilã, întrebãrile fiind psihologice. “A fost uºor, nu a fost greu. A fost ºi scurt, nu am avut niciun fel de emoþii. Întrebãrile au fost ºi legate de minerit, dar ºi sã vadã cum gândim ºi timpul nostru de reacþie ºi presupun cã asta trebuie sã ai. Sunt pregãtit pentru proba practicã, nu e foarte greu ºi nu trebuie sã

revinã în adâncul pãmântului. “A fost foarte bine la proba scrisã. Se dã un test psihologic, nimic despre minerit, nu e ceva de speriat. La proba practicã va fi uºor, sã dai aproape jumãtate de tonã în cel mai scurt timp. Nu mã sperie mineritul. Am mai lucrat în domeniu ºi vreau sã mã reangajez, am plecat fãrã disponibilizare

ºi îmi pare foarte rãu cã am plecat. Am experienþã ºi am ºi un avantaj pentru cã ºtiu cu ce se mãnâncã, am lucrat peste tot în minerit ºi la grupã ºi la transport, deci ºtiu”, spune un fost miner care vrea sã se reîntoarcã în sistem. Rezultatele vor fi afiºate în luna iunie ºi tot atunci vor putea fi depuse ºi eventualele contestaþii.

ne speriem. Mineritul nu mã sperie foarte tare, dar pe de o parte este un risc mare. Nu mergi la magazin, lucri sub pãmânt, dar asta este”, a spus unul dintre candidaþi. La probele de luni s-au prezentat ºi persoane care au mai lucrat în domeniu. Din lipsa locurilor de muncã, aceºtia vor sã

Din Giurgiu, în Valea Jiului

O societate din Giurgiu a vrut sã îi transporte pe mineri

societate din Giurgiu a vrut sã îi transporte pe minerii din Valea Jiului la locul de muncã. La Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþilor a fost depusã o sesizare din partea unei firme dintr-un sat din judeþul Giurgiu împotriva Complexului Energetic Hunedoara care a scos la licitaþie contractul „Servicii de transport persoane cu ºofer – autobuz minim 43 locuri pe loturi pentru transportul de personal la ºi de la locul de muncã”. Monika BACIU Societatea din satul Angheleºti a solicitat celor de la CNSC admiterea contestaþiei ºi obligarea autoritãþii contractante la modificarea rezultatului de atribuire, în sensul respectãrii OUG 34/2006 ºi eliminãrii cerinþelor cu caracter abuziv ºi netransparent ale autoritãþii contractante ºi suspendarea procedurii de achiziþie publicã pânã la soluþionarea cauzei. Decizia celor de la CNSC a fost favorabilã Complexului Energetic Hunedoara.

Astfel, CNSC, a respins “ca nefondatã contestaþia formulatã de SC NEW CHAMPIONS LINE SRL în contradictoriu cu SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC

HUNEDOARA SA. Respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de SC SUPER TRANS COM SRL în contradictoriu cu SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC

HUNEDOARA SA”, se aratã în decizia CNSC. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a dispus continuarea procedurilor de atribuire. Nu este pentru prima datã când aceeaºi societate depune constestaþii împotriva celor de la CEH, însã de fiecare datã rãspunsul celor de la CNSC a fost favorabil entitãþii energetice.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Din 1 iunie, intrã în vigoare noul sistem de sãnãtate ºi pentru asiguraþi ºi pentru neasiguraþi

in 1 iunie 2014, se va aplica noul sistem de sãnãtate de care vor beneficia persoanele asigurate prin pachetul de bazã, iar cei neasiguraþi, printr-un pachet minimal de servicii medicale. Metodologia de aplicare a fost publicatã în Monitorul Oficial ºi cuprinde listele complete ale serviciilor, dar ºi intervenþiile medicilor de familie ºi specialiºtilor. Ileana FIRÞULESCU

Au fost bublicate în Monitorul Oficial reglementãrile hotãrârii de guvern privind pachetele de servicii medicale, minimal ºi de bazã, precum ºi Contractul-cadru în sãnãtate. De servicii medicale gratuite vor beneficia ºi persoanele neasigurate în sistemul public de sãnatate, dar tipul ºi numãrul acestor servicii este mult mai redus, comparativ cu al celor asiguraþi. Pachetele de servicii medicale, minimal ºi de bazã, ºi Contractul-cadru care reglementeazã condiþiile acordãrii asistenþei medicale, în sistemul de asigurãri sociale de

sãnãtate pentru anii 2014 - 2015 au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 400/2014, publicata în Monitorul Oficial ºi care urmeazã sã intre în vigoare la data de 1 iunie. Pachetul de servicii medicale de bazã este destinat persoanelor asigurate, care plãtesc contribuþia de sãnãtate, iar cel minimal este valabil pentru cele neasigurate. Pentru neasiguraþi pachetul minimal cuprinde doar câteva servicii medicale care þin de urgenþele medicale, sarcinã, imunizãri ori vaccinãri. În schimb, pachetul de bazã, faþã de cel minimal, include mult mai multe servicii ºi se adreseazã tuturor celor

asiguraþi în sistemul public de sãnãtate. Pe lângã obligaþiile medicilor de familie ºi a specialiºtilor în acest nou cadru, metodologia cuprinde o listã mulþumitoare a pachetului de servicii gratuite.

vor beneficia gratuit ºi de urmãtoarele tipuri de investigaþii: -examen radiologic cranian standard, -radiografie de membre, -radiografie retroalveolarã, -radiografie panoramicã, -mamografie în douã planuri/pentru un sân, -ecografie generalã (abdomen ºi pelvis), -EKG, -ecocardiografie, -RMN. Asiguraþii vor beneficia de analizele de laborator ºi de investigaþiile menþionate mai sus, conform unor norme

raþii pot beneficia de: -tratamentul cariei simple, -tratamentul gangrenei pulpare, -extracþii ale diþilor; -proteza acrilicã mobilizabilã pe arcadã; se acordã o datã la 10 ani; -aparate ºi dispozitive utilizate în tratamentul malformaþiilor congenitale; -slefuirea în scop ortodontic/dinte; -sigilarea dintelui o datã la 2 ani; -pansament calmant/drenaj de canal; -tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie prin infil-

Conform pachetului de servicii medicale dentare de bazã, asigu-

Pachetul de servicii medicale de bazã în asistenþã medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitãþile paraclinice cuprinde, printre altele, urmatoarele tipuri de analize de laborator: -hemoleucograma completã, -determinarea tim-

ersoanele fizice aveau obligaþia sã depunã declaraþiile privind veniturile impozabile pânã luni, 26 mai, la organul fiscal de domiciliu sau la organul fiscal de sursã a venitului, amenzile pentru întârzierea depunerii declaraþiilor fiind cuprinse între 50 ºi 500 lei.

Potrivit MFP, deþinãtorii de certificat digital calificat, care au obþinut dreptul de utilizare a serviciului 'Depunere declaraþii online' pot depune electronic (online) formularul 200 'Declaraþie privind

Declaraþiile privind veniturile impozabile trebuie depuse de persoanele fizice care, în 2013, au obþinut venituri din România pentru care trebuie fãcutã regularizarea impozitului datorat/plãtit/reþinut, care au realizat venituri din strãinãtate ºi/ sau în anul 2014

veniturile realizate din România'.

obþin venituri din activitãþi agricole.

oþi asiguraþii au dreptul ºi la servicii de medicinã dentarã

e analize medicale îþi poþi face gratuit, dacã eºti asigurat

Declaraþiile privind veniturile impozabile atrag amenzi de întârziere de pânã la 500 lei

care urmeazã sã fie emise în perioada urmãtoare.

pului de coagulare a sângelui, -creatinina sericã, -glicemie, -colesterol seric total, -testare HIV la gravidã, -exudat faringian, -uroculturã, -coproculturã. In plus, asiguraþii

traþie; -inflamarea dintelui, dar nu în stare cronicã; -tratamentul afecþiunilor parodontiului cu anestezie prin infiltraþie; -chiuretaj alveolar ºi tratamentul hemoragiei; nu este decontat de CAS, dacã se efectueazã în aceeaºi ºedinþã în care a fost extras dintele; -extragerea dinþilor de minte la copii; -reducerea luxaþiei articulatiei temporo-mandibulare; -reparaþia protezei pentru un an; reparaþia aparatului ortodontic. Serviciile de medicinã dentarã prevãzute în pachetul de baza pot fi efectuate de oricare dintre medicii dentiºti, cu excepþia reparaþiei aparatului ortodontic, care se acordã numai de medicii de specialitate în ortodontie ºi ortopedie dentofacialã. In plus, prin pachetul de servicii medicale de bazã, asiguraþii vor beneficia anual de o consultaþie gratuitã la medicul dentist, care include modelul de studiu, controlul oncologic ºi igienizarea. Metodologia publicatã în MO este mult mai amplã ºi noul sistem de sãnãtate se va aplica începând din data de 1 iunie 2014.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Focar de infecþie apãrut cu acordul edililor

entru cã groapa de gunoi a localitãþii este de multã vreme închisã de autoritãþile de mediu, firma de salubritate care asigurã acest serviciu în Petrila, aruncã deºeurile menajere pe un teren de la marginea oraºului. Maximilian GÂNJU Mai mulþi localnici din Petrila s-au plâns de focarul de infecþie care a apãrut în zona unde au gospodãrii, iar oamenii îi acuzã pe edilii oraºului cã aruncã gunoaiele ziua

Petrila, a venit sã descarce gunoiul menajer în zona respectivã. Angajaþii sau oprit când a aflat cã în zonã este ºi presa, dar au recunoscut cã depoziteazã deºeurile, însã doar pentru puþin timp. „Mirosul este de nesu-

în amiaza mare fãrã sã le pese cã i-ar putea îmbolnãvi. Afirmaþiile oamenilor sunt adevãrate în condiþiile în care chiar ieri, în jurul prânzului, o maºinã de gunoi a societãþii locale de gospodãrie aflatã în subordinea Primãriei

portat mai ales acum cã a dat cãldura. Ei în loc sã-l ducã (n.r. gunoiul) la groapa de la Vulcan, îl aruncã aici pentru cã este mai ieftin. E zonã mãrginaºã ºi spun cã nu vede nimeni dar nu se gândesc ºi la sãnãtatea noastrã. Murim

cu zile, ne îmbolnãvim din cauza lor ºi dacã le spui ceva nici nu te bagã în seamã. Într-o zi mi-a spus unul cã descarcã tot containerul pe mine ºi mã îngroapã dacã nu-mi vãd de treabã”, spune o femeie care este nevoitã sã îndure din cauza gunoierilor. Directorul SC Edil

Urban Serv SA Petrila,Vasile Costache, firma aflatã în subordinea CL Petrila, care se ocupã de colectarea gunoiului, a spus cã gunoiul este depozitat pentru puþin timp în zonã, pânã se adunã încât sã fie încãrcate maºinile care îl duc cãtre groapa din

Vulcan. În urma scandalului izbucnit, acesta ºi-a luat angajamentul sã gãseascã o soluþie

România rãmâne fãrã medici

tente medicale a avut loc în perioada 2007 2012, respectiv 23.000, sistemul public de sãnãtate pierzând 17% dintre asistentele medicale. Pe locul al doilea se situeazã categoria de personal sanitar auxiliar din unitãþi publice, care a scãzut în acelaºi interval de la

salariaþi). În acest context, sindicaliºtii atrag atenþia asupra faptului cã forþa de muncã ce se ocupã de serviciile de îngrijire acordare în sectorul sanitar public este deficitarã (cel puþin 25% mai puþini angajaþi), alcãtuitã din salariate obosite (de muncã suplimentarã cu caracter permanent), îmbãtrânite (de rãmânerea în activitate peste vârsta standard de pensionare), dezamãgite (de nivelul

66.063 salariaþi, în 1990, la 55.717 în 2012, adicã o reducere de circa 16% (cu 10.346 mai puþini

de salarizare), îmbolnãvite (de condiþiile de lucru ºi de bolile profesionale).

189 de medici din Hunedoara se pregãtesc sã emigreze

189

de medici hunedoreni se pregãtesc sã plece din þarã. La nivelul Ministerului Sãnãtãþii a fost publicatã lista medicilor care au obþinut certificatele de conformitate, certificate care le permit sã profeseze în þãrile Uniunii Europene ºi nu numai. Monika BACIU Conform centralizãrii din data de 26 mai 2014, aproape 7000 de medici din þarã au obþinut aceste documente.

proape 200 în Hunedoara Aproape 200 de medici din judeþul Hunedoara se pregãtesc sã plece peste hotare. Potrivit ultimei centralizãri 189 de doctori au obþinut acest certificat. Potrivit unui comunicat al sindicaliºtilor

din sãnãtate, informaþiile privind situaþia asistentelor medicale din serviciile publice de sãnãtate sunt preluate din bazele de date publice ale Institutului Naþional de Statisticã ºi au fãcut obiectul unui studiu ale cãrui rezultate aratã cã, în comparaþie cu anul 1990, în sistemul public de sãnãtate numãrul asistentelor medicale a scãzut cu 30.000 (circa 25%), respectiv de la 125.484 asistente în 1990, la 95.484 în 2012. Cea mai dramaticã scãdere a numãrului de asis-

ºi a promis cã nu mai depoziteazã în zonã gunoiul nici mãcar pânã când „se adunã pentru încãrcarea compactoarelor” care îl transportã cãtre groapa autorizatã de la Vulcan. De menþionat ar fi faptul cã în Petrila, la finele anului trecut, a existat o adevãratã epidemie de hepatitã A iar zeci de localnici, în mare parte minori, au ajuns la spitalul din Vulcan unde sunt tratate ºi izolate cazurile de boli infecþioase.

8 Life&Style

in antichitate ºi pînã în zilele noastre, tãmãduitori de tot felul au propagat ideea proprietãþilor afrodisiace ale unor produse din naturã, uºor de procurat ºi aflate la îndemâna oricui. Vindectorii au speculat cu dibãcie succesul soluþiilor lor în rîndul clienþilor, dornici sã-ºi stimuleze la comandã potenþa ºi libidoul, proprietãþi atît de râvnite. Portalul Big Piture a cules cîteva din cele mai de succes soluþii, care o lungã perioadã au fãcut epocã, iar unele nu numai cã mai au succes încã ºi astãzi, dar nici nu sunt infirmate de laboratoare.

Stridiile Se spune cã celebrul Casanova începea ziua prin a servi la micul dejun o porþie zdravãnã de stridii. Este greu de ºtiut pe ce s-a bazat Casanova, dar se ºtie cã stridiile erau cunoscute încã din antichitate cã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014 Rodiile

Strãvechi afrodisiace naturiste ºi legendele lor

stituie o binecuvîntare a naturii faþã de tînãrã pãreche.

stimulator afrodisiac. Le foloseau pe scarã mare romanii ºi vechii greci. În afarã efectelor afrodisiace, stridiile sunt foarte apreciate pentru calitãþile lor gustative, ceea ce determina sã facã parte din cele mai selecte meniuri ale marilor restaurante europene. Romanii ºi vechii greci pretindeau cã, în zonele consumatoare de stridii, natalitatea era simþitor mai ridicatã. Poate nu întîmplãtor ne-a rãmas o imagine

ciudatã, imortalizatã într-un celebru tablou de Boticelli, reprezentînd-o pe Venus, zeiþa frumuseþii, întruchipatã cum iese dintr-o scoicã.

Tradiþia este însã foarte veche. Ea se trage de la vechi azteci, care numeau

Avocado Dacã avocado este într-adevãr un fruct afrodisiac sau nu, faptul este mult controversat. Ludovic al XVI-lea, regele Franþei de altãdatã, a fost convins de calitãþile fructului, pe care îl consumã zilnic, ºtiind cã avea probleme privind viaþa sã intimã. Nu existã dovezi cã l-ar fi ajutat, dar nici cã nu.

Chonchistadorii spanioli însã au preluat repede ideea ºi au început s-o vîndã cu succes în Europa. Chiar ºi astãzi, avocado este uneori proslãvit pentru proprietãþile sale fortifiante, dar faptul n-a fost confirmat încã nici de statisticã, nici de laboratoare.

Migdalele

fructul "ahuacatl", adicã "tesitcul", mai curînd datoritã aspectului decît altor proprietãþi, mai atrãgãtoare.

Grecii antici erau convinºi de proprietãþile stimulatoare ale migdalelor iar, la nunþile lor, tinerilor perechi li se ofereau todeauna preparate din aceste miezuri, în convingerea cã ele con-

Vremea frumoasã influenþeazã libidoul S osirea verii este aºteptatã întotdeauna cu nerãbdare, deoarece este anotimpul propice întîlnirilor amoroase. Vremea frumoasã înseamnã, în general, ieºiri la plimbare, întîlniri de searã la o terasã ºi poate mult mai mult.

Ca sã înþelegem de ce cãldura influenþeazã creºterea libidoului la femei, site-ul de întîlniri online Gleeden.com, citat de Cosmopolitan, a realizat un sondaj în rîndul membrilor sãi activi. Ceea ce a fost dovedit

ºtiinþific este cã soarele ºi temperaturile ridicate acþioneazã asupra sexualitãþii. Razele solare sintetizeazã vitamina D care joacã un rol important asupra

În Maroc, ºi astãzi se pun obligatoriu migdale în meniul tinerei mirese, iar în India tînãrul care cere mîna viitoarei sale logodnice, îi oferã în locul inelului de logodnã, un frunos cadou constînd dintr-un pachet cu migdale. În Vechiul Testament, se face referire la faptul cã Aaron a adus în casa lui Levi o ramurã de migdal, ca s-o planteze, întrucît, dacã migdalul va înflori, e semn cã în casa lui se vor naºte copii.

bunei dispoziþii ºi intensificã apetitul sexual. Mai mult de trei sferturi, respectiv 76% dintre femeile respondente sondajului Gleeden, spun cã zilele

frumoase cresc libidoul ºi 71% recunosc cã raporturile sexuale sunt mai frecvente atunci cînd soarele strãluceºte. Întrebate ce doresc sã facã la primele ore ale dimineþii, varã cînd este cald, din sondaj a reieºit cã: - 75% vor sã placã bãrbaþilor - 70% vor sã se îngrijeascã/sã arate mai bine - 44% au chef sã se distreze - 39% doresc sã facã unele schimbãri în viaþa lor În ceea ce

priveºte modul de a fi cînd este timp frumos, rãspunsurile relevã cã: - 73% spun cã sunt mai seducãtoare - 71% mai vesele - 68% mai energice - 58% mai disponibile - 49% au mai multã imaginaþie cînd e vorba de sex Concluzia - bunã dispoziþie ºi hormonii dezlãnþuiþi sînt ingredientele care oferã intensitate întîlnirilor amoroase din timpul verii.

Despre rodie, multe tradiþii populare spun cã ar avea proprietãþi stimulatoare pentru bãrbãþie. În plus, se pare cã în denumirea de afrodisiac îºi are originea ºi numele zeiþei Afrodita, originarã din insula Cipru (origine dis-

Life&Style 9 a rodiei cã aceasta sugereazã viaþa, poate chiar o nouã viaþã. Cercetãri recente de laborator au confirmat cã rodia are într-adevãr proprietãþi afrodisiace, care se manifestã ºi se menþin un scurt timp dupã ce a fost consumat fructul.

Ciocolatã Nu este cazul sã ne oprim prea mult asupra ciocolatei sau cafelei, proprietãþile acestora fiind nu numai cunoscute, ci confirmate ºi de laboratoare. Numai cã efectele nu se manifestã numai pe plan afrodisiac, ci în mare mãsurã prin stimularea întregului sistem nervos,

asupra cãruia acþioneazã uneori chiar ºi dãunãtor.

Un antiafrodisiac: salatã verde ªi salatã era cunoscutã din antichitate, dar pentru acþiunile ei inhibatoare. Unii scriitori se

cutabilã). Conform legendei, acolo a fost plantat ºi primul arbore care a rodit rodii. Poate cã întîmplãtor, ºi la noi în limba romana, cuvanul rod se înrudeºte cu cel al rodiei, plantã care ar stimula natalitatea. Anticii spuneau despre culoarea sîngerie

referã la faptul cã, în Grecia anticã, soþiile serveau adesea soþilor lor salatã verde în cantitãþi mari, pentru a le scãdea libidoul, atunci cînd nu prea aveau poftã de relaþii intime. În vechime, salata a fost legatã chiar de impotenþã, datoritã medicului grec Alexandr de Colophon, care a desvoltat o teorie, conform cãreia consumul salatei peste anumite limite anihilieazã total potenta sexualã a bãrbaþilor. Teoria a fost infirmatã de ºtiinþã, dar proprietãþile anti-afrodisiace ale salatei se confirmã ºi astãzi.

Chipul ne trãdeazã preferinþele sexuale

naliza trãsãturilor feþei poate fi consideratã un adevãrat indicator pentru aptitudinile ºi preferinþele în aºternut, potrivit unui sexolog britanic. Printr-o simplã privire a feþei unei persoane îi putem ghici predilecþiile sexuale, informeazã Medisite.fr, citandu-o pe Tracey Cox, sexolog britanic. Specialista susþine cã s-a bazat pe tehnica Siang Mien, practicã de origine chinezã veche de 3.000 de ani, potrivit cãreia trãsãturile unei persoane pot fi citite pe chip. Persoanele care au sprîncenele mici ºi rare ar arãta un interes scãzut faþã de sex, preferînd spiritualul în locul senzualitãþii, potrivit sexolugului. În schimb, cei cu sprîncene groase

ºi stufoase ar fi adevãraþi campioni în pat, cãutînd în permanenþã noi experienþe erotice. Cei cu ochii deschiºi sunt uºor de satisfãcut ºi ar acorda o importanþã micã sentimentelor, spre deosebire de cei cu ochi

închiºi la culoare, care sunt pasionali sub aºternuturi. Nasul cîrn trãdeazã o persoanã romanticã ºi visãtoare, care, din punct de vedere sexual, preferã poziþiile clasice în locul aventurilor erotice. Dimpotrivã, cei cu nasul bombat ar avea un gust pronunþat pentru fantezii ºi experienþe intime. Gura mare este semnul unei persoane generoase, care îºi acorda timp pentru satisfacerea plãcerilor. De pildã, bãrbaþii cu gura mare ar fi amanþii perfecþi. Cei care au buza de jos mai mare se dedica senzualitãþii ºi nu ezita atunci cînd vine vorba sã îºi înºele partenerul. Persoanele cu gura micã dau dovadã de imaginaþie în intimitate, ating repede orgasmul ºi nu sunt prea afectuoase.

8 Life&Style

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014 Rodiile

Strãvechi afrodisiace naturiste ºi legendele lor

stituie o binecuvîntare a naturii faþã de tînãrã pãreche.

ciudatã, imortalizatã într-un celebru tablou de Boticelli, reprezentînd-o pe Venus, zeiþa frumuseþii, întruchipatã cum iese dintr-o scoicã.

Tradiþia este însã foarte veche. Ea se trage de la vechi azteci, care numeau

Migdalele

fructul "ahuacatl", adicã "tesitcul", mai curînd datoritã aspectului decît altor proprietãþi, mai atrãgãtoare.

Grecii antici erau convinºi de proprietãþile stimulatoare ale migdalelor iar, la nunþile lor, tinerilor perechi li se ofereau todeauna preparate din aceste miezuri, în convingerea cã ele con-

ºtiinþific este cã soarele ºi temperaturile ridicate acþioneazã asupra sexualitãþii. Razele solare sintetizeazã vitamina D care joacã un rol important asupra

bunei dispoziþii ºi intensificã apetitul sexual. Mai mult de trei sferturi, respectiv 76% dintre femeile respondente sondajului Gleeden, spun cã zilele

asupra cãruia acþioneazã uneori chiar ºi dãunãtor.

Un antiafrodisiac: salatã verde ªi salatã era cunoscutã din antichitate, dar pentru acþiunile ei inhibatoare. Unii scriitori se

Chipul ne trãdeazã preferinþele sexuale

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

ezultatele alegerilor europarlamentare au fost previzibile în ceea ce priveºte Alianþa PSD-UNPR-PC, care a câºtigat incontestabil. Dar în liniºtea datã de supremaþia social-democraþilor în Valea Jiului, cel care a tulburat apele în cel mai estic oraº din Vale a fost PNL-ul condus de Costel Avram. Acesta este numit câºtigãtorul moral al acestor alegeri prin semnificaþia procentului obþinut având în vedere situaþia politicã atipicã din Petrila, oraº în care numai un nebun s-ar bãga sã contracareze ”muºuroiul” PSD-PDL, ai cãror lideri s-au bãtut între ei ani ºi ani de zile, pentru ca apoi sã se unescã. Nebunul care ”s-a bãgat” a fost Costel Avram ºi echipa sa. Alegerile, care au avut loc duminicã, pentru Parlamentul European, au avut, în general, rezultate previzibile în Valea Jiului. Alianþa PSD-UNPRPC a câºtigat detaºat aceste alegeri clasându-se pe primul loc, la mare distanþã de urmãtorul din clasament. Cã Valea Jiului este fieful PSD, cu polul de putere la Lupeni, a fost reconfirmat ºi pe bunã dreptate pentru cã nici un alt lider care sã fie locomotiva unui partid nu a existat, cu o singurã mare excepþie. Aºa cum Mircea Diaconu a fost marele câºtigãtor la nivel naþional, dovadã cã românii doresc calitate

Avram, câºtigãtor moral al alegerilor din Valea Jiului – a spart buba de la Petrila

umanã, ºi la Petrila s-a produs un cutremur politic prin PNL, partid care timp de aproape 20 de ani a existat, dar nu a fiinþat cu adevãrat niciodatã. Prin coagularea liberalilor în jurul lui Costel Avram, s-a produs un mare disconfort printre politicienii Petrilei, care, de-a lungul timpului s-au bãtut între ei, au schimbat partide oscilând între PSD ºi PD-PDL, pentru ca acum sã devinã mai toþi PSD. Oraºul este acaparat de ”ursuzul Bobar”, preºedintele socialdemocraþilor petrileni, cel care a demostrat cã face ce vrea, fãrã ca ºeful sãu de judeþ

sã-l deranjeze. Dupã ce i s-a alãturat ºi primarul Ilie Pãducel, instutuþiile, cele douã expolatãri miniere ºi o mare parte a privaþilor sunt controlate de aceºtia. Este colþul de Vale în care aceºtia nu au fost deranjaþi de nimeni, de vreun opozant care sã conteze pentru cã era spulberat prin mijloace inimaginabile... Ziua de duminicã a fost ”ziua Z” pentru

PSD Petrila ºi asta nu cã nu ar fi câºtigat aceste alegeri având în vedere cã ºefii instituþiilor ºi întreprinderilor ºi-au adus angajaþii la vot, dar misiunea era ca nu cumva sã ”prindã aripi” Avram ºi PNL-ul lui. ªi asta pentru cã liberalii au muncit conºtienþi fiind cã este greu sã rupi dintr-un electorat care timp de aproape 20 de ani voteazã acelaºi om ºi partidul lui. De vreo doi ani, Petrila a înviat prin acþiuni culturale, prin aprecierea oamenilor ºi copiilor de valoare, prin ajutorare ºi umanitate etc. ªi totuºi ºtiindu-se cã momârlanii sunt extrem de conservatori ºi opteazã pentru momârlanul lor, chiar dacã acesta ”a bãgat briºca” într-unul tot de al lor, rezultatele lui Avram, de la Petrila, sunt neaºteptat de bune pentru un partid

de dreapta transformându-l în câºtigãtorul moral al acestor alegeri în Valea Jiului – peste 17% din numãrul votanþilor petrileni. Cronica Vãii Jiului relata în urmã cu 2-3 ani, cã numai un nebun s-ar bãga în luptele de la Petrila, unde scandalurile politice pentru deþinerea supremaþiei s-au þinut lanþ ani de zile. ”Nebunul” Costel Avram s-a bãgat în acest muºuroi, cu câþiva oameni inimoºi ai Petrilei ºi a reuºit sã ”spargã buba”, arãtând cã omul sfinþeºte locul, cã prin muncã asiduã ºi tenacitate poate schimba lucrurile, gradual. Asta înseamnã coordonare inteligentã ºi oameni de calitate în echipã. Deºi este câºtigãtorul moral al alegerilor europarla-

mentare în Valea Jiului, preºedintele PNL Petrila nu este mulþumit deºi ºtie cã cã PSD Petrila a acaparat tot ce se poate în oraº ca instituþii ºi întreprinderi ºi prin acestea poate manipula ºi influenþa preferinþele alegãtorilor. ”Mã aºteptam la ceva mai mult, dar asta este. Meritul principal este al echipei PNL de la Petrila, care s-a implicat total ºi a muncit foarte mult. La nivelul Vãii Jiului poate fi considerat un rezultat bun, mai ales la nivelul oraºului Petrila... Vom merge mai departe pe acelaºi principiu al apropierii de cetãþeni pentru a vedea diferenþa. Mulþumesc echipei PNL Petrila ºi tuturor cetãþenilor care au crezut în noi” – a declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014 De precizat cã numãrul votanþilor PNL Petrila este cât ale cinci localitãþi din Vale care au pus ºtampila pe liberali, plus o parte din votanþii PNL din Lupeni. ”Recunosc cã omul ãsta a avut un curaj nebun. Eu sunt vechi liberal prin structurã, dar nu m-am putut lipi de vreo organizaþie pentru cã liderii de pânã acum nu au înþeles ce este liberalismul. Sincer, este o surprizã pentru mine acest Costel Avram. Este incredibil ce poate face un om atunci când vrea ºi când are ºi resurse, are chemare. Este într-adevãr câºtigãtor moral al

acestor alegeri pentru mine” – a declarat un profesor universitar al UP, cu rugãmintea de a pãstra discreþia numelui, dar cã va renunþa la aceastã discreþie dacã se impune. O situaþie incredibilã în mijlocul ”momârlanilor lui Pãducel” am gãsit-o la secþia de vot din Jieþ, unde PNL a bãtut PSD la numãrul de voturi. Cât despre acuzaþiile PSD-ului, cum cã Avram a adus

oameni din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, par a fi ca ºi când

hoþul dã lecþii de moralitate având în vedere metodele partidelor politice, în general ºi a PSD în special, în asemenea situaþii. Dacã s-au adus oameni pentru a vota la Petrila, asta nu dã siguranþa ºtampilei pusã pe PNL. Dar au existat ºi oameni care au venit pentru ”domnul Avram, cã e altfel”. Este cazul lui Tavi Ianc, din Aeroport, Petroºani.

”Cum sã nu vin pentru Avram? Pãi el ºi doamna aceea

blondã au fãcut atâtea pentru Asociaþia ”Salvaþi Copiii” de acolo. Am doi nepoþi mai amãrâþi care merg acolo ºi mi-a povestit sora mea ºi copiii cã acum le va da ºi de mâncare, cã le-au adus cadouri de sãrbãtori, pe unii i-a ajutat sã mergã la operaþie. Sã ºtiþi cã numai îmbuibaþii nu cred cã

pentru noi numa sã te întrebe dacã eºti bine sãnãtos însemnã mult. Eu nu am pe nimeni pe lume decât sora ºi nepoþii. Sigur cã pentru omul ãsta m-aº duce ºi la Bucureºti” – a spus, printre multe altele, Tavi Ianc aflat la secþia de vot de lângã Biserica din centrul Petrilei. Chiar dacã PNL,

Minerii din Valea Jiului l-au susþinut pe Diaconu

arele actor respins de liberali de pe listele lor pentru europarlamentare, în Petroºani, Vulcan ori Lupeni a bãtut PNL-ul fãrã drept de apel. O singurã vizitã în „capitala” Vãii Jiului a fost de ajuns pentru mulþi mineri ca sã voteze cu el la alegerile de duminicã, pentru un post în Parlamentul European. Candidatul independent, Mircea Diaconu a obþinut doar în Petroºani circa 1400 de voturi din totalul de circa 10 mii de electori

coordonat de Costel Avram, a ”spart buba” la Petrila fiind considerat câºtigãtor moral, mai este mult pânã s-o vindece, adicã sã se instaureze democraþia pentru ca cetãþenii celui mai estic oraº al Vãii Jiului sã aibã de unde alege ºi ce alege. Ileana FIRÞULESCU

care au mers sã voteze, adicã peste 14 la sutã din totalul voturilor. Astfel s-a clasat pe locul secund dupã PSD, iar situaþia de la Petroºani este întâlnitã ºi la Lupeni ori Vulcan. Ca un exemplu, în unele secþii de votare din Petroºani, actorul a reuºit sã batã la scor PNL, partidul din care a fãcut parte dar care i-a refuzat candidatura. Diaconu a adunat un numãr de voturi deloc de neglijat în condiþiile în care candidaþi la alegerile locale, unde interesul este mult mai mare ºi din partea alegãtorilor, n-au adunat 1000 de voturi. Independentul Mircea Diaconu a reuºit un scor bun ºi la nivel judeþean, iar 9.793 de hunedoreni reprezentând un procent de 7,6% i-au dat votul pentru a reprezenta România în Parlamentul European, cea mai mare parte a voturilor venind din zona Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Mediator ºcolar pentru copiii de etnie romã

a ªcoala Generalã Numãrul 2 din Colonia Petroºani ponderea copiilor romi este de 50 de procente. Aceºtia s-au integrat în mediul de învãþãmânt ºi au fost acceptaþi de colegii lor de naþionalitate românã. Chiar ºi aºa, copiii romi au un mediator ºcolar care îi îndrumã. Cele mai multe probleme ale copiilor romi sunt cele sociale. De multe ori aceºtia lipsesc de la cursuri pentru a sta acasã cu fraþii mai mici. Monika BACIU “Copiii romi se confruntã cu probleme sociale din cauzã cã pãrinþii nu au locuri de muncã, din cauza asta mai lipsesc mai stau cu fraþii mai mici ºi pãrinþii mai merg sã lucreze ca sã îºi câºtige pâinea. Nu au probleme cu discriminarea”, a declarat Virgil Cãldãrar, mediator ºcolar pentru copiii romi. Având în vedere cã se apropie examenele, elevii romi sunt îndrumaþi de mediatorul ºcolar. Acesta le

oferã informaþii despre locurile din licee sau ºcolile profesionale. “Îi ajut, îi îndrum, îi sfãtuiesc sã meargã la o ºcoalã profesionalã unde au ºi bursã, deci pot avea o meserie ca apoi sã se angajeze ºi sã aibã un trai asigurat. I-am îndrumat, o parte merg la profesionalã, iar o parte se duc la liceu”, a mai spus sursa citatã. Existã ºi exemple pozitive în comunitatea de romi. Sunt tineri care dupã ce au absolvit liceul s-au înscris la facultate ºi chiar au obþinut locuri

de muncã în instituþii ale statului. “Din comunitatea romã au mers la facultate pentru cã avem locuri speciale ºi în Poliþie ºi la ªcoala Sportivã”, mai spune Virgil Cãldãrar. Mediatorul scolar este, potrivit fisei postului, persoana care asigura legatura dintre scoala si familie, astfel incat copii proveniti din familii nevoiase sau destramate sa nu renunte la scoala. Mediatorul trebuie sa intocmeasca o baza de date cu elevii si prescolarii care merg la scoala sau la gra-

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

dinita, dar si cu cei care nu frecventeaza cursurile, si trebuie sa fie suficient de convingator, astfel incat parintii sa isi sustina copiii, pentru ca ei sa nu abandoneze. Tot mediatorul scolar este cel care tine legatura cu educatoarele, cu invatatorii si cu dirigintii, dar si cu Politia sau Evidenta Populatiei, acolo unde e cazul, inclusiv pentru realizarea certifi-

catelor, fie si la un an de la venirea pe lume a copilului. In plus, mediatorul trebuie faca vizite saptamanale fiecarei familii, dar si sa se ocupe de organizarea

„Practica nu-i efemerã, e un pas în carierã!” niversitatea din Petroºani, în calitatea de partener, sub coorU donarea Universitãþii de Vest din

Timiºoara în calitate de beneficiar, ºi cu sprijinul Asociaþiei “Studenþi ºi Profesioniºti IT&C” Bucureºti în calitate de partener, implementeazã, începând cu data de 28 aprilie 2014, un nou proiect european ce se adreseazã studenþilor care doresc sã dobândeascã, încã de pe bãncile ºcolii, cât mai multe cunoºtinþe practice. Este vorba despre proiectul „PRACTICA NU-I EFEMERÃ, E UN PAS ÎN CARIERÃ!”, a cãrui obiectiv este facilitarea tranziþiei de la ºcoalã la viaþa activã a 400 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþional de Învãþãmânt din regiunea Vest. Proiectul, are o valoare totalã de 1,551,445.50 lei, pe o duratã de 18 luni, timp în care celor înscriºi li se va oferi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii participanþi ºi va facilita realizarea de parteneriate cu companiile din regiune pentru organizarea de stagii de practicã. Potrivit organizatorilor, proiectul vine în întâmpinarea nevoii studenþilor de a dobândi experienþa de muncã ºi de a beneficia de servicii de calitate de consiliere ºi ori-

entare în carierã. În acest fel studenþii îºi completeazã activitãþile practice din facultate, dobândind cunoºtinþe specifice, învãþând sã lucreze în echipã, îmbunãtãþindu-ºi abilitãþile de comunicare ºi se familiarizeazã cu rigorile ºi cerinþele de lucru ale unui mediu profesionist. Proiectul acþioneazã ca un liant între mediul economic ºi cel academic. Cele trei organizaþii partenere din cadrul proiectului au identificat deja un interes comun ºi anume tehnologia informaþiei ºi a comunicãrii, pentru cã Universitatea de Vest din Timiºoara aduce în proiect experienþa uneia din cele mai mari universitãþi din România ºi va implica în acest proiect 300 de studenþi ai Facultãþii de Matematicã ºi Informaticã, Asociaþia “Studenþi ºi

de serbari la final de semestru sau de an scolar. În judeþul Hunedoara, sunt 1.491 de copii care sau declarat romi însã numãrul este mult mai mare. Profesioniºti IT&C” din Bucureºti grupeazã tineri profesioniºti din IT&C-ul românesc ºi îºi propune sã dezvolte colaborarea dintre mediul academic ºi companiile de IT&C din România, iar Universitatea din Petroºani a reuºit în ultimii ani realizarea de parteneriate cu cele mai prestigioase firme IT&C din România. Universitatea din Petroºani va implica în proiect 100 de studenþi ai Facultãþii de ªtiinþe – specializarea Management ºi ai Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã–specializarea Calculatoare ºi Tehnologia Informaþiei pentru consiliere ºi orientare profesionalã, dintre care 50 vor desfãºura stagiul de practicã în cadrul proiectului. Adresãm invitaþia de a participa la proiect atât studenþilor facultãþilor, ªtiinþe (Management) ºi Inginerie Mecanicã ºi Electricã (Calculatoare ºi Tehnologia Informaþiilor) din Universitatea din Petroºani, cât ºi organizaþiilor interesate de a oferi stagii de practicã studenþilor. Conferinþa de lansare a proiectului va avea loc miercuri, 28 mai 2014, ora 12:00, la sediul Universitãþii din Petroºani situat în strada Universitãþii nr. 20, corpul C, amfiteatrul A 104.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Ministerul Educaþiei ºi-a abandonat bunurile

e opt ani au rãmas cu promisiunile. În patrimoniul Ministerului Educaþiei se înscrie ºi sala polivalentã din Petroºani care aratã ca o ruinã. Pe zi ce trece, structura acestei clãdiri se macinã din ce în ce mai mult. Reprezentanþii ªcolii Sportive au rãmas doar cu promisiunile, asta deºi situaþia i-a fost adusã ºi la cunoºtinþa ministrului Educaþiei, Remus Pricopie. Monika BACIU

“Ca ºi în fiecare an, din 2006 încoace, am început cu adresele cãtre Minister ºi începutul este acelaºi, revenind la adresele din anii trecuþi. Deja am douã adrese trimise la minister, acum trei sãptãmâni când a fost domnul ministru Pricopie la Vulcan am ridicat problema sãlii, bineînþeles cã am venit ºi cu poze, i-am

arãtat sala de care dispune ministrul pânã la urmã pentru cã este în patrimoniul Ministerului Educaþiei, s-a arãtat interesat, a zis cã facem tot posibilul ca anul acesta sã facem ceva lucrãri. Dupã ce a plecat domnul ministru a venit ºi sindicatul, mau rugat sã fac o notã de fundamentare care la rândul lor sã facã o notã de fundamentare cãtre minister sã ne

susþinã. Rãmânem optimiºti numai cã problema este cã timpul trece peste noi ºi sala se degradeazã”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani. Lucrãrile de investiþii sunt evaluate la peste un milion de lei, însã trecerea timpului si neefectuare acestora ar putea mãri costurile. “Ar fi necesare toate lucrãrile posibile,

de la acoperiº, la izolaþie termicã, apã, cãldurã, vestiare, bãi, saunã, bazin de recuperare ºi nu în ultimul rând podeaua. Probabil 1,5 milioane de lei ar fi lucrãrile. În perioada urmãtoare mergem din nou la minister, încercãm sã facem tot ceea ce se poate. Am intervenit ºi la parlamentari ºi sperãm sã facã ceva cã de aceea i-am ales ca sã ne reprezinte ºi sã se zbatã pentru noi”, a mai spus sursa citatã. Problemele sportivilor sunt mai mari pe timpul iernii atunci când antrenamentele trebuie sã le desfãºoare în sãlile de

ªcolile rãmân fãrã personalul nedidactic

ersonalul nedidactic, prost plãtit. Federaþia Sindicatelor din Educaþie ,,Spiru Haret'' a adus din nou în atenþia Ministerului Educaþiei problemele cu care se confruntã personalul nedidactic din învãþãmântul preuniversitar. Monika BACIU Astfel, într-un material adresat MEN sunt prezentate problemele personalului nedidactic din învãþãmântul preuniversitar, aflat în continuare într-o situaþie dezastruoasã din punct de vedere al volumului de muncã ºi al salarizãrii ºi confruntat, efect al prevederilor legale aberante în materia salarizãrii, cu prestarea, în mod constant, de activitãþi peste norma de muncã legalã ºi/sau neprevãzute în fiºa postului, nefiind recompensat în niciun fel pentru acestea (situaþie interzisã nu doar de legislaþia din România, ci ºi de normele europene), aplatizarea grilei de salarizare (astfel încât, practic, nu mai existã diferenþe între person-

alul nedidactic cu vechime micã ºi cel cu vechime mai mare în învãþãmânt) ºi neacordarea sporurilor specifice pentru condiþii de muncã. ”S-a solicitat MEN promovarea, în regim de urgenþã, a actelor normative/administrative cu caracter normativ, în vederea instituirii unor dispoziþii derogatorii pentru ca personalul nedidactic din învãþãmântul preuniversitar sã poatã beneficia de sporul pentru munca prestatã peste durata normalã a timpului de lucru ºi în zilele de repaus sãptãmânal, de sãrbãtori legale ºi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã, în cadrul schimbului normal de lucru; modificãrii grilei de

salarizare pentru personalul nedidactic, astfel încât sporul de vechime sã nu mai fie inclus în salariul de încadrare (pentru a se elimina aplatizarea grilei ºi a exista o diferenþã între personalul nedidactic cu vechime micã ºi cel cu vechime mai mare în învãþãmânt – s-a ajuns în prezent în situaþia aberantã în care o îngrijitoare cu 15-20 de ani vechime are acelaºi salariu cu o îngrijitoare debutantã, acesta fiind salariul minim brut pe þarã garantat în platã); aprobãrii Regulamentului privind acordarea sporurilor pentru condiþii periculoase sau vãtãmãtoare personalului din sistemul de învãþãmânt, în

sensul celor propuse de Federaþia Sindicatelor din Educaþie ,,SPIRU HARET'' (inclusiv: spor de 12 % pentru personal care lucreazã în locuri de muncã aflate sub acþiunea câm-

sport ale ºcolilor. Nici pe perioada verii situaþia nu este altfel. În cazul în care ploua prin acoperiº se infiltreazã apa care ajunge exact pe teren. “Este cea mai mare salã din Valea Jiului, cu teren omologat, cu tribunã ºi tot ce trebuie ºi activitatea din perioada iernii s-a desfãºurat la noi în salã, mai avem câteva ore pe la ºcoli care nu ne satisfac. Noi avem nevoie de un volum foarte mare de pregãtire în salã aºa cã de multe ori orele sunt ocupate cu alte activitãþi”, a mai spus Zoltan Toth. Proiectul de reamepurilor electromagnetice de radiofrecvenþã produse de emiþãtori de radiodifuziune, televiziune, emiþãtori pentru comunicaþii, staþie de radiolocaþie, instalaþii de curenþi de înaltã frecvenþã, staþiile de radio de US ºi UUS, radioreleele în unde metrice, decimetrice, centimetrice, radiogoniometrele ºi staþiile de bruiaj, pentru personalul nedidactic din unitãþile de învãþãmânt special ºi din învãþãmântul de masã care ºcolarizeazã copii cu cerinþe educaþionale speciale; spor de 10% pentru cei care

najare al salii sporturilor presupune realizarea unui nou acoperis, al tribunei si al terenului de joc, realizarea termoizolatiei si a sistemului de incalzire care nu a mai fost functional de ani buni. In total, peste 1.500 000 de lei ar urma sa intre in conturile celor de la Petrosani, pentru ca performate au, dar nu au sali de antrenament. lucreazã la curãþire canale, grupuri sanitare, personalul care desfãºoarã activitate în spãlãtorie-cãlcãtorie”,se aratã într+un comunicat al SIP Hunedoara. Potrivit liderilor de sindicat, o parte din personalul nedidactic a decis sã pãrãseascã sistemul, aceºtia fiind nemulþumiþi de condiþiile de muncã ºi de salarizare, dar ºi de nerespectarea promisiunilor fãcute de actuala guvernare privitoare la soluþionarea problemelor cu care se confruntã aceastã categorie de personal.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r) 13:00 Secrete de Stil (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Câinii zãpezii 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Lawrence al Arabiei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bonneville 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 23:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã nu aveþi chef de vorbã cu nimeni ºi vã lipseºte inspiraþia. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, precum ºi cãlãtoriile lungi. Puteþi avea succes în activitãþile casnice.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc (r) Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi multe probleme de rezolvat, dar nu prea vã simþiþi în formã. Ar fi bine sã nu vã asumaþi riscuri, pentru cã este puþin probabil sã aveþi succes. Aveþi rãbdare ºi nu vã lãsaþi dominat de nervi! Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Problemele financiare vã îngrijoreazã. Pãstraþi-vã cumpãtul ºi þineþi cont de sfaturile unui prieten cu experienþã în acest domeniu. Evitaþi speculaþiile, ca sã nu aveþi necazuri

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European 22:00 Fotbal: Franþa Norvegia

*** 21 mai

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nervos din cauza unor probleme financiare. Dacã nu reuºiþi sã vã pãstraþi calmul, riscaþi sã nu vã terminaþi treaba la serviciu ºi sã vã certaþi cu colegii.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Dimineaþa, aflaþi de la o rudã îndepãrtatã o veste care vã indispune ºi vã dã programul peste cap. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, neprevãzutã. Dacã circulaþi cu maºina, aveþi mare grijã sã nu încãlcaþi regulile de circulaþie. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Prin flori ºi sabie 22:30 Iubire interzisã (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã dimineaþa sunteþi indispus ºi aveþi tendinþa de a exagera. Nu fiþi încãpãþânat ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu vã faceþi griji din cauza banilor!

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu este momentul sã cereþi o marire de salariu, pentru ca azi nu aveti sanse sa va faceti inteles cum trebuie. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã, care nu vã solicitã prea mult.

Intenþionaþi sã începeþi mai multe treburi deodatã. Nu uitaþi cã graba stricã treaba! Nu speraþi la câºtiguri uºoare, pentru cã nu prea aveþi ºanse. Acordaþi mai multã atenþie problemelor familiei!

23 august *** 22 septembrie Fiþi mai atent la cheltuieli, ca sã nu aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Cel mai bine ar fi sã mergeþi împreunã la cumpãrãturi. Aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea ºi riscaþi sã deterioraþi relaþii importante. Fiþi mai flexibil!

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã intenþionaþi sã faceti o investiþie, nu vã grãbiþi. Nu este o zi bunã pentru afaceri. De asemenea, este indicat sã nu vã asumaþi riscuri. Starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile parteneriale.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nu reuºiþi sã vã respectaþi programul, din cauza unor probleme personale. Un prieten vã propune o afacere care v-ar putea aduce venituri frumoase.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã de la o rudã din altã localitate. Temperaþi-vã nervozitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Nar fi rãu sã vã stabiliþi programul împreunã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

Crucea Roºie Românã lanseazã apelul umanitar „Inundaþii în Balcani”

ele mai grave inundaþii din acest secol continuã sã provoace pagube considerabile în Balcani. În Serbia aproximativ 300000 persoane ºi încã 50000 de persoane în Bosnia – Herþegovina nu au acces la electricitate sau la apã potabilã ºi sunt nevoiþi sã trãiascã în condiþii improprii. Casele lor, gospodãriile sunt efectiv acoperite de ape. Situaþia este mai gravã decât se poate imagina. Mii de persoane sunt evacuate ºi încã mulþi aºteaptã sã fie evacuaþi. În 14 municipalitãþi din Bosnia a fost declaratã stare de urgenþã. În Serbia în sud – vestul Blegrad-ului în jur de 10000 de oameni sunt încã în situaþie de crizã. Având în vedere aceastã situaþie dezastruoasã, Crucea Roºie Românã lanseazã un apel umanitar de urgenþã pentru a venii în sprijinul celor afectaþi. Preºedintele Crucii Roºii Române, d-na Mihaela Geoanã în data de 19.05.2014 a avut o

întâlnire cu Ambasadorul Bosniei – Herþegovina Jusko Kovacevic ºi cu d-na Ivana Isidorovicã, Consulul Serbiei la Bucureºti pentru a identifica nevoile populaþiei din cele douã þãri, grav afectate de adevãrate dezastre. Doamna preºedinte Mihaela Geoanã a declarat: citez – „Românii au demonstrat de fiecare datã solidaritate faþã de

semenii lor aflaþi în suferinþã. Îi rugãm ºi acum sã rãspundã apelului lansat de Crucea Roºie ºi sã devinã salvatori pentru sinistraþii inundaþiilor din Balcani”. Cum poþi ajuta ºi tu: Prin contribuþii la numãrul scurt de sms 8829, unde se pot face donaþii de 2 euro/sms în toate cele trei linii de telefonie mobilã

Anunþ public Societatea Complexul Energetic Hunedoara SÃ – Sucursala Electrocentrale Paroseni, cu sediul în Paroseni, str. Paroseni nr. 20, jud. Hunedoara, titular al activitãþii „1. Industrii energetice; 1.1. Instalaþii de ardere cu putere termicã nominalã mai mare de 50 MW” anunþa publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a avizului de gospodãrire a apelor pentru investiþia „Schimbarea tehnologiei actuale de colectare transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii”, respectiv lucrãrile necesare a fi executate în depozitul de rezervã ºi depozitul de zgurã ºi cenuºa Valea Cãpriºoara, la sediul Direcþia apelor Jiu Craiova. Principalele activitãþi ale Electrocentrale Paroseni sînt: Producerea de enrgie electricã ºi termica cod CAEN: 3511 Cod NOSE – P: 101-01 Cod SNAP: 01-0301 Informaþiile privind documentaþia depusã precum ºi eventualele observaþii sau sugestii se pot obþine sau depune la sediul Direcþia Apelor Jiu Craiova, municipiul Craiova, Str. Prelugirea Severinului nr. 169, în fiecare zi lucrãtoare sau la sediul sucursalei din Paroºeni.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

Cosmote, Orange ºi Vodafone. Nu se percepe TVA pentru donaþiile pe abonament. În reþelele Cosmote ºi Orange, pentru cartelele preplãtite, TVA-ul a fost reþinut la achiziþionarea creditului. Pentru donaþiile de pe cartelele preplãtite, în reþeaua Vodafone utilizatorii nu plãtesc TVA. Se pot face donaþii online direct pe site-ul oficial al Crucii Roºii Române – www.crucearoºie.ro Donaþii direct în contul „Inunda Balcani” deschis de Crucea Roºie Românã: RO48BRDE410SV17672 254100

Sumele colectate în cadrul campaniei umanitare vor fi folosite pentru completarea necesarului de alimente, apã, pãturi ºi produse de igienã. Crucea Roºie Românã se pregãteºte ºi de o eventualã intervenþie în situaþie creºterii cotelor apelor Dunãrii ºi pe teritoriul þãrii noastre în judeþele Mehedinþi, Olt, Dolj, Teleorman, Ialomiþa, Giurgiu ºi Tulcea. Vã rugãm sã ne fiþi alãturi în aceastã campanie umanitarã. Felicia NECªA Dir. Crucea Roºie Petroºani

16 Actualitate

n era tehnologiilor informatice, nici autostopul nu mai e ce a fost cândva. Cei care doresc sã ajungã la destinaþie cu preþuri mai mici nu mai sunt nevoiþi sã stea la „ia-mã nene” pe stradã, ci este suficient sã deschidã o paginã de Internet ºi sã caute ofertele cele mai avantajoase. Nu se numeºte „autostop”, ci „AutoHop”, ºi reprezintã una dintre comunitãþile on-line ale autostopiºtilor, ori ale ºoferilor care vor sã împartã costurile de transport cu alte persoane, dar nu se riscã sã ia autostopiºti de pe marginea drumului. Andrei este unul dintre aceºtia. Face des drumul pânã la Timiºoara, acolo unde

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 Mai 2014

La autostop pe Internet

Cãlãtorii în orice colþ de þarã la doar un click distanþã mai sigur decât la autostopul real, unde nu poþi verifica nici maºina de ocazie în care te urci ºi nici pasagerul pe care îl iei de pe drum pânã la destinaþie. De exemplu, o cursã Petroºani – Timiºoara costã cu autocarele unei firme de transport 45 de lei.

locuiesc pãrinþii lui ºi a ales sã intre în comunitatea „AutoHop”, pentru cã poate verifica cu cine pleacã la drum. „Pãrinþii mei sunt din Timiºoara ºi încerc sã îi vizitez cât mai des. Din pãcate asta înseamnã de multe ori chiar ºi doar o datã pe lunã. De fiecare datã prefer sã

iau pasageri în maºinã, pentru cã drumul e lung ºi sunt doar eu singur sau, uneori, cu prietena. Pe AutoHop.ro pot verifica pasagerii, chiar ºi profilurile de Facebook, aºa cã mã simt în siguranþã", spune Andrei. ªi ca el sunt zeci de ºoferi, ori din contrã,

Nu þi-ai rezervat încã vacanþa de varã? Descoperã rapid cele mai bune oferte

legerea destinaþiei de vacanþã este o opþiune importantã ºi, pentru aceasta, este necesar sã ai la dispoziþie toate informaþiile. Site-ul www.directbooking.ro a fost relansat ºi pune la dispoziþia turiºtilor resurse complete de informare. De la recenzii ale turiºtilor, o cãutare rapidã, sugestii de destinaþii, obiective turistice din zona pînã la disponibilitatea camerelor, ai toate informaþiile necesare pentru a îþi alege un sejur perfect pe www.directbooking.ro DirectBooking.ro este un portal de rezervãri hoteliere ce pune la dispoziþia turiºtilor o varietate de oferte turistice atît în regim individual cît ºi cu transport charter avion sau autocar. Direct Booking are

în prezent un design foarte plãcut ºi prietenos cu utilizatorii, astfel încît sã poþi naviga cu uºurinþã prin toate secþiunile site-ului. Beneficiazã de un modul de cãutare rapidã ºi inteligentã, pentru cã tu sã poþi gãsi cît mai repede destinaþiile ºi ofertele dorite. Permite efectuarea rezervãrilor online, iar reversibilitatea acestui serviciu se realizeazã la fel de uºor. Mai mult de atît, clienþii Direct Booking beneficiazã de asistenta online pentru finalizarea oricãrei rezervãri, dar ºi de ajutor

potenþiali pasageri care cautã un mijloc de transport rapid ºi ieftin. AutoHop se descrie ca fiind „Platforma online care pune în legãtura ºoferii ºi pasagerii care cãlãtoresc în aceeaºi direcþie”. E mai rapid decât cu mijloacele de transport în comun, mai ieftin ºi

turistic pe întreaga duratã a sejururilor cumpãrate prin intermediul site-ului. Noul site pune la dispoziþia clienþilor sãi o varietate imensã de oferte de vacanþã, pornind de la cele mai mici preþuri. Ai posibilitatea sã îþi alegi variantele cu sau fãrã transport inclus pentru cele 4 destinaþii preferate ale turiºtilor romani: Grecia, Bulgaria, Turcia ºi România. Direct Booking înþelege nevoile tuturor clienþilor sãi ºi acþioneazã astfel încît sã le satisfacã, punînd la dispoziþie sejururi pentru toate gusturile ºi posibilitãþile. Platforma de turism este cît se poate de transparentã în ceea ce priveºte tarifele percepute pentru vacanþe. Astfel, este foarte uºor sã verifici pe site oferta de preþ ºi disponibilitatea sejurului pe care þi-l doreºti ºi sã ceri o ofertã de preþ personalizatã. Rãspunsul ºi confirmarea disponibilitãþii vor veni rapid, pentru cã una dintre cele mai mari calitãþi ale Direct Booking este promptitudinea.

ai ieftin decât cu microbuzul sau autocarul La AutoHop costurile scad cu cel puþin 10 lei. În plus, cãlãtoria se face cu un autoturism cu maxim 5 persoane, între care ºi ºoferul. Un motiv bun pentru ca numãrul membrilor acestei platforme sã creascã de la o zi la alta. „Îmi convine acest mod de a ajunge la destinaþie. Din douã în douã sãp-

tãmâni cãlãtoresc la Timiºoara ºi chiar conteazã aceastã diferenþã de 10 lei, pentru cã sumele se adunã în timp. În plus cãlãtoria este mai rapidã. Pãcat, însã, cã aceastã platformã nu este, deocamdatã suficient de dezvoltatã ºi nu întotdeauna gãsesc o maºinã de ocazie online”, spune Mihai din Petroºani, care studiazã la Timiºoara. De precizat cã nu doar în þarã sunt disponibile curse, ci ºi în strãinãtate, iar tarifele, zilele, orele sau locaþiile de plecare sunt cât se poate de clar menþionate. Ca sã te alãturi comunitãþii AutoHop este simplu. Trebuie doar sã te înregistrezi prin Facebook ori sã cu adresa de e-mail ºi eºti membru. De aici parcursul este simplu ºi, oricând trebuie sã pleci la drum poþi ieºi la autostop de Internet! Car men COSMAN-PREDA