Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 618

Cronica Vãii Jiului Luni, 26 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dan Mihai Ilie. Ultimul reportaj

“Din aer te simþi stãpânul lumii ºi cel mai liber om”

Simota, eliberat din închisoare >>> PAGINA A 3-A

Teribilistul cu BMW s-a sãturat de arest la domiciliu >>> PAGINA A 3-A

Elevii, micii “gladiatori” >>> PAGINA A 4-A

ªanþul, mãrul discordiei >>> PAGINA A 5-A

Piatra de moarã de pe ªiglãu de la gâtul miliardarului – inculpat Dan Adamescu >>> PAGINA A 6-A Nu vor alipire administrativã

Conurbaþiile pentru atragerea de fonduri europene rãmân la stadiul de proiect îndepãrtat >>> PAGINA A 7-A

De la lume adunate, în ultima sãptãmânã a campaniei electorale >>> PAGINA A 10-A

Elena Udrea: “Victor Ponta omoarã turismul românesc în fiecare zi” >>> PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

upã ce a fost arestat aproape un an ºi a stat dupã gratii, Alin Simota Simota a fost eliberat din arest ºi se afla sub arest la domiciliu dupã ce Curtea de Apel Alba a respins contestaþia DIICOT. Omul de afaceri din Petroºani a obþinut transformarea pedepsei din arest preventiv, în arest la domiciliu. Omul de afaceri de top 300 Capital, Alin Simota a primit joi seara în arest vestea cã ar putea fi liber. Acesta se afla din luna iunie a anului trecut în arest preventiv, iar instanþa Tribunalului Hunedoara a decis schimbarea încadrãrii pedepsei în arest la domiciliu. Soluþia nu este, însã, definitivã. Soluþia publicatã pe site-ul Tribunalului Hunedoara este urmãtoarea: „Admite cererile formulate de

Simota, eliberat din închisoare inculpaþii Simota Alin ºi Litera Constantin Cristian, pentru înlocuirea mãsurii arestãrii preventive, cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu. In baza art.348 al.1 C.P.P. rap.la art.242 al.2 C.P.P. ºi art.218 C.P.P., dispune înlocuirea mãsurii arestãrii preventive, cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu cu privire la inculpaþii SIMOTA ALIN, deþinut in Penitenciarul Aiud, ºi LITERA CONSTANTIN CRISTIAN, deþinut in Penitenciarul Aiud, pe o perioadã de 30 de zile, începând cu data de 22 mai 2014 pânã la 20 iunie 2014. Dispune punerea în libertate a inculpaþilor, la rãmânerea definitivã a prezentei încheieri, dacã nu sunt arestaþi sau reþinuþi in altã cauzã. In baza art.221 al.1 C.P.P., impune inculpaþilor obligaþia de a nu pãrãsi imobilul, fãrã permisiunea

organului judiciar care a dispus mãsura sau în faþa cãruia se aflã cauza. In baza art.221 al.2 C.P.P., pe durata arestului la domiciliu inculpaþii au urmãtoarele obligaþii: a) sã se prezinte în faþa judecãtorului de camerã preliminarã, sau a instanþei de judecatã ori de câte ori sunt chemaþi; b) sã nu comunice cu persoanele vãtãmate sau membrii de familie ai acestora, cu ceilalþi participanþi la comiterea infracþiunilor, ºi cu persoanele care au calitatea de

Teribilistul cu BMW s-a sãturat de arest la domiciliu

ânãrul care a lovit mortal cu BMW-ul sãu douã persoane ce traversau strada pe o trecere de pietoni, aºa cum s-a stabilit în urma cercetãrii preliminare, ar vrea sã-i fie înlocuitã mãsura arestului la domiciliu cu una mai blândã. Mãturar Codruþ Norocel le-a cerut magistraþilor Judecãtoriei Petroºani înlocuirea mãsurii arestului la domiciliu cu mãsura controlului judiciar, însã procurorii care în cerceteazã pe tânãr s-au opus, iar judecãtorii le-au dat dreptate. Mãturar a contestat hotãrârea judecãtorului de drepturi ºi libertãþi din cadrul Judecãtoriei Petroºani la Tribunalul Hunedoara, sperând cã va avea câºtig, însã contestaþia i-a fost respinsã. Astfel, magistraþii i-au prelungit arestul la domiciliu tânãrului care gonea prin localitate cu bolidul sãu pânã în data de 21

iunie, inclusiv. Individul este învinuit de ucidere din culpã. Codruþ Norocel Mãturar (21 de ani) a spulberat cu autoturismul un bãrbat de 42 de ani ºi o femeie în vârstã de 41 de ani,a mbele victime decedând aproape pe loc. De menþionat cã, la finele lunii martie, poliþiºtii i-au suspendat lui Norocel Mãturar permisul de conducere, dar au fost obligaþi sã i-l dea înapoi, deoarece acesta a fãcut contestaþie la instanþã. Deºi Judecãtoria Petroºani i-a respins contestaþia, fiindcã sentinþa nu era definitivã, acesta a rãmas cu dreptul de a conduce pânã la judecarea recursului. Maximilian GÂNJU

martori in prezenta cauzã. In baza art.221 al.4 C.P.P. atrage atenþia inculpaþilor, cã în caz de încãlcare cu rea-credinþã a mãsurilor sau obligaþiilor care le revin, mãsura arestului la domiciliu poate fi înlocuitã cu mãsura arestãrii preventive. In baza art.221 al.5 C.P.P., pune in vedere inculpaþilor cã pot pãrãsi imobilul in care locuiesc pentru prezentarea in faþa organelor judiciare, la chemarea acestora. In baza art.221 al.8 C.P.P., dispune comunicarea încheierii inculpaþilor, organelor de poliþie desemnate cu supravegherea, respectiv organelor de poliþie în a cãrei circumscripþie se aflã imobilele in care locuiesc inculpaþii (potrivit art.125 din Legea nr.154/2013), Serviciului Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor ºi organelor de frontierã. Desemneazã Poliþia oraºului Petrila pentru

supravegherea inculpatului Simota Alin, respectiv Poliþia municipiului Deva pentru supravegherea inculpatului Litera Constantin Cristian.” Dupã aproape un an de arest preventiv soarta afaceristului Alin Simota ºi cea a fostului sãu bodyguard, Cristian Litera este pe cale sã se schimbe. Alin Simota a fost trimis în judecatã, în septembrie 2013, alãturi de alþi 13 inculpaþi, de procurorii DIICOT Alba Iulia, care susþineau cã la cererea acestuia au fost executate acte de violenþã ºi rãpiri. Atunci, procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) Alba Iulia au trimis în judecatã, în stare de arest preventiv ºi în stare de libertate, 14 persoane, pentru constituire a unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã gravã. Prejudiciul creat a fost de 400.000 de lei ºi 100.000 de euro, în cauzã fiind dispuse mãsuri asiguratorii. Procesul a fost trim-

is spre judecare la Curtea de Apel Alba Iulia, iar potrivit rechizitoriului, în perioada 2006-2012, cei 14 inculpaþi au constituit un grup infracþional organizat, specializat în ºantaj ºi fapte de violenþã. Reþeaua acþiona în principal în judeþul Hunedoara, unii dintre membrii acesteia fiind prosperi oameni de afaceri din Valea Jiului, administrând societãþi comerciale ºi finanþând activitatea clubului de fotbal Jiul Petroºani, se arãta într-un comunicat al DIICOT. Anchetatorii mai precizau cã gruparea era structuratã în ”paliere de comandã ºi execuþie, specializat în ºantaje, sechestrãri de persoane, bãtãi la comandã (cele 16 persoane vãtãmate având nevoie de 60-100 de zile îngrijiri medicale), cãmãtãrie, iar activitãþile acestuia au fost favorizate ºi de cãtre ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul IPJ Hunedoara”. Alin Simota ºi alþi membri ai grupãrii conduse de acesta au fost arestaþi, în 12 iunie 2013. De-a lungul ultimului an cât a stat încarcerat, Simota a încercat în mai multe rânduri sã cearã eliberarea din arest, înã instanþa i-a respins cererea de fiecare datã. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Elevii, micii “gladiatori”

iceenii din Valea Jiului au promovat instituþiile ºcolare unde învaþã. Vineri, la Biblioteca Universitãþii din Petroºani a avut loc cea de-a doua ediþie a acþiunii denumite “arena educaþiei”. În cadrul acestui eveniment fiecare liceu din Valea Jiului ºi-a prezentat oferta educaþionalã. Cei mai în mãsurã sã promoveze unitatea de învãþãmânt au fost elevii. Monika BACIU “Avem o clasã de intensiv englezã, matematicã informaticã, douã clase de matematicã-informaticã, intensiv informaticã, o clasã de ºtiinþe sociale ºi o clasã de ºtiinþe ale naturii ºi avem pauzã mare, suntem singurul liceu care avem pauza de 20 de minute, împletim activitãþile cu educaþia ºi încercãm sã îi atragem cu diferite activitãþi ºi le prezentãm viaþa de la noi de la liceu”, spune Patricia Creþu, eleva Liceului de Informatica Carmen Sylva din Petrosani. “Avem mecanicã, coafor-stilist, meserii de viitor, în principiu

chiar se poate face o afacere din aceste specializãri, mai ales cã eu sunt pe esteticã, vreau sã îmi deschid un salon, învãþãm despre coafuri, putem face ºi acasã”, spune eleva Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida Petrosani. “Liceul nostru, Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni organizeazã în fiecare an, se poate participa

la olimpiade unde se câºtigã multe premii, mai avem multe activitãþi extraºcolare, excursii. Profesorii sunt foarte OK, ne înþelegem cu ei, ne ajutã în multe activitãþi ºi la concursuri ne pregãtesc”, ne spune Camelia Cãpitãnescu, eleva Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni. La eveniment au luat parte ºi elevii claselor a VIII-a care au venit sã vadã care sunt ofertele liceelor din Valea Jiului. Mulþi încã sunt nehotãrâþi asta deºi au mai rãmas câteva sãptãmâni pânã la evaluarea naþionalã. “Mã intereseazã liceul de Informaticã, nu ºtiu exact ce mã atrage. Vreau sã mã duc pe socio-umanã”, spune o eleva de clasa a VIII-a. „Vreau sã mã duc la Liceul Mihai Eminescu din Petroºani, la mate-info intensiv englezã dacã

iau examenul. Matematica îmi place, dar informaticã nu prea am fãcut în generalã. Mã mai atrage ºi Liceul Mircea Eliade, probabil va fi a doua opþiune”, spune o alta eleva de clasa a VIII-a. Cea de-a doua ediþie a arenei educaþei a fost organizatã de Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara. „Arena Educaþiei se aflã la a doua ediþie, titlul de arena educaþiei a fost propus de cãtre Facultatea de Inginerie de la Hunedoara, activitatea se desfãºoarã în parteneriat cu Consiliul de asigurare a Resurselor, este o acþiune prin care se doreºte promovarea instituþiilor de învãþãmânt existente, este o acþiune prin care se doreºte consilierea elevilor ºi o informare oportunã pentru a-ºi alege o carierã de viaþã pentru cei care absolvã liceul ºi o treaptã superioarã de învãþãmânt pentru cei care absolvã clasele a VIII-a. Micuþii gladiatori, respetciv elevii participanþi în aceastã arenã sunt toþi

Evaluãrile la clasele mici, stimulent pentru elevi

in acest an, ministerul Educaþiei a impus ºi evaluãrile elevilor de clasele a II+a, a IV+a ºi a VI+a. Începând de sãptãmâna viitoare, micilor ºcolari le vor fi testate cunoºtinþele acumulate pânã în prezent. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara, acest lucru este unul benefic, pentru cã astfel, elevii sunt stimulaþi sã înveþe mai mult. Monika BACIU “Ne aflãm pe ultima sutã de metri.evaluãrii vor începe curând, se pare cã aceste evaluãri vor fi un succes pentru cã în acest moment în urma monitorizãrii activitãþii de pregãtire a elevilor pentru susþinerea primelor lor examene s+a dovedit o mai bunã pregãtire.

Ne aºteptãm la rezultate pozitive atât la aceste evaluãri cât la

nivelul evaluãrilor de la clasele a VIII+a ºi îndrãznim sã spunem

cã ºi rezulatele de anul acesta de la bacalaureat vor fi mai bune decât în ceilalþi ani. Se constatã o nouã atitudine a elevilor ºi înseamnã cã prin mãsurile care s+au luat de prevenire ºi de pregãtire totul va decurge spre un succes”, a declarat Sile Pop, inspector în cadrul ISJ Hunedoara. Calendarul evalurãrilor stabilit de Ministerul Educaþiei aratã cã examenele se vor desfãºura între2830 mai pentru clasa a IV-a, între 2 ºi 4 iunie pentru clasa a II-a ºi între 5 ºi 6 iunie pentru clasa a VI-a.

câºtigãtori pentru cã prin stãpânirea informaþiei putem sã ne fãurim mai bine planul ºi îl definitivãm. Mã bucur cã este o participare deosebitã, asta înseamnã o nouã atitudine a elevilor faþã de instituþia ºcolarã ºi dacã ei ºi-au schimbat atitudinea faþã de insituþia ºcolarã ºi dacã sunt curioºi înseamnã cã ºi

rezultatele muncii noastre încep sã se amelioreze”, a declarat Sile Pop, inspector în cadrul IªJ Hunedoara. La eveniment au luat parte ºi reprezentanþii Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani care au discutat cu elevii despre posibilitãþile unei cariere.

Încep înscrierile la BAC

ncepând de astãzi, absolvenþii claselor de liceu se pot inscrie la examenul de bacalaureat. În perioada 26 - 30 mai, la nivel naþional vor începe înscrierile în cadrul primei sesiuni a examenului de bacalaureat. Monika BACIU Începând de luni, 26 mai 2014, elevii din clasele terminale de liceu se pot înscrie pentru susþinerea primei sesiuni a Bacalaureatului. Totodatã, aceºtia vor avea la dispoziþie toatã sãptãmâna pentru a-ºi depune actele necesare înscrierii la examen. Vineri, 30 mai, va fi ultima zi de cursuri pentru liceenii din anii terminali. În aceastã zi, pentru absolvenþii claselor a XII-a ºi a XIII-a se organizeazã festivitatea de premiere. În perioada 10+27 iunie vor avea loc probele orale, iar începând cu data de 30 iunie cu proba scrisã la limba ºi literaturã românã. Primele rezultate vor fi afiºate în data de

12 iulie., iar rezultatele finale în urma contestaþiilor vor fi afiºate în data de 11 iulie.

axã pentru a treia participare Absolvenþii de liceu din promoþiile anterioare care au picat de cel puþin douã ori Bacalaureatul pânã acum ºi care se înscriu la sesiunea din 2014 vor plati 230 lei pentru susþinerea tuturor probelor examenului de Bacalaureat din acest an. Ministerul Educaþiei Naþionale a publicat o serie de precizãri privind susþinerea examenelor de finalizare a studiilor, în sesiunile anului ºcolar 2013 2014.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

ªanþul, mãrul discordiei

ai mulþi oameni care locuiesc în centrul municipiului Petroºani, într-un cartier de case se plâng cã un vecin le-a sãpat un ºanþ, contra-cost ºi acum le cere bani pentru a-l astupa. Cei mai mulþi spun cã existã riscul sã li se prãbuºeascã terenurile, iar autoritãþile locale cautã acum soluþia. Povestea a început în primãvarã, când mai toþi oamenii de pe strada Plaiului au plãtit bani unui vecin sã le sape un ºanþ pentru ca apele ce vin de la Brãdet pe strada lor sã se poatã scurge ºi acum spun cã le pleacã la vale gospodãriile. Sunt mai mulþi oameni ce locuiesc într-un cartier de case, aproape de centrul Petroºaniului, ºi care acum au ajuns la limita rãbdãrii. „Acest ºanþ s-a sãpat la finele lunii februarie, fãrã nici un aviz. Am strigat, am urlat cã nu e bine, cã mi se bagã apa în curte ºi în casã, nu am avut cu cine. Erau mai mulþi care veniserã cu un utilaj, unii chiar sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi, în final, am fãcut reclamaþie la domnul primar. În urma aprobãrii datã de primar, s-a decis ca în 10 zile,

acest vecin, Prodan, sã remedieze toatã nebunia cu aceste cratere”, a spus Rusanda Blaj, cea care are grãdinile la marginea ºanþului sãpat de vecinul ei. Din luna aprilie, conform avizului dat de primãrie la acea vreme, cei care au sãpat, trebuiau sã astupe ºanþul, dar asta nu s-a întâmplat, iar excavatoristul le-a cerut acum bani sã astupe totul. „Ne-a cerut sã dãm 1.250.000 de lei vechi pentru ºanþ, sã plãteascã excavatorul. ªi am dat un milion, cã atât am putut. Cã suntem toate casele ºi am dat fiecare. Eu l-am dat prima ºi la un moment dat, la ceva timp, ne-a cerut bani sã astupe acum ºanþul. ªi nu i-a mai dat nimeni nici un ban”, a adãugat ºi Verginica Cãlina, o

altã vecinã. „De când am fãcut canalizarea asta, uitaþi cum este ºi vine apa ºi s-au fãcut niºte ºanþuri, dar nu este bine, cã trebuia sã facã aºa cum era la început. Pãi un vecin de sus s-a apucat cu ideile lui ºi acum noi toþi suferim”, a menþionat ºi Elisabeta Bobijan, o altã locatarã a aceleiaºi strãzi. Toate acestea u generat un adevãrat scandal ºi la finbele sãptãmânii trecute femeia care are curtea la limita ºanþului adânc, s-a apucat sã astupe totul cu mâinile, speriatã cã ploile ar putea sã îi rupã grãdina. Atunci cineva a chemat poliþia ºi femeia a ajuns aproape sã fie

încãtuºatã, ca sã se liniºteascã, iar acum a venit rândul autoritãþilor locale sã facã luminã în acest caz. Numai cã ºi primãria îi dã oarecum dreptate celui care a

fãcut sãpãturile. Cei de la primãrie au venit în teren, au vãzut cum stã treaba, dar spun acum cã ºanþul va fi deviat, ca sã împace pe toatã lumea. „O parte dintre cetãþenii care locuiesc pe strada Plaiului au amenajat un ºaþ pentru apele pluviale aferente strãzii. Nu este vorba de nicio alunecare de teren, sau sã le plece gardurile! De la limita ºanþului ºi pânã la proprietatea doamnei Blaj este un metru ºi jumãtate, ºanþul a fost fãcut pentru colectarea

apelor. S-a luat hotãrârea ca o parte din ºanþ, pentru a elimina orice discuþie, sã fie astupatã ºi deviatã pe partea opusã ºi vor fi amplasate ºi niºte þevi ºi tuburi, ca sã nu mai fie acolo probleme”, a declarat Daniel Viºan, dir. SPADPP, care a dispus, spre uimirea tuturor, astuparea unei pãrþi din ºanþul deja sãpat ºi acum ar urma sã fie sãpat un alt ºanþ pe partea cealaltã a strãzii. Asta, deºi existã acum un canal sãpat din februarie ºi poate cã pe acolo trebuia introdusã doar þeava, însã, nimeni nu a fãcut-o pânã acum. Dacã lucrurile vor sta aºa cum spun cei de la primãrie, rãmâne de vãzut, dar cert este cã oamenii se tem ca vremea ploioasã din ultimul timp sã nu le afecteze grãdinile ºi vor ca pe viitor, apele ce se scurg de pe munte, sã nu le mai ajungã în casã. Tocmai de aceea au ºi plãtit pentru ºanþ, dar pentru cã nu s-a fãcut nimic de atâtea luni, se tem cã va fi mai rãu. Diana MITRACHE

Familiile afectate de alunecarea de teren vor fi despãgubite

groapã adâncã de câþiva metri s-a format în gospodãria unei familii din municipiul Lupeni. Ancheta de la faþa locului aratã cã de vinã este exploatarea straturilor de cãrbune din subteran corelatã cu ploile abundente.

Primele concluzii ale anchetei efectuatã la Lupeni, unde pe o proprietate privatã, sãptãmâna trecutã, s-a produs o surpare masivã de teren, aratã cã alunecarea a fost provocatã de exploatarea stratului de cãrbune din subteran. În zona respectivã sunt galerii miniere, stratul de cãrbune fiind exploatat în

urmã cu mai mulþi ani, însã în prezent nu mai sunt lucrãri în zonã ºi surparea nu pune probleme exploatãrii miniere Lupeni. Dupã finalizarea anchetei Complexul Energetic Hunedoara va despãgubi proprietarul terenului pentru daunele produse de surpare a explicat directorul adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. În urma acestui incident o bucãtãrie de varã ºi câteva anexe gospodãreºti au fost afectate. În subteranul zonei în care a avut loc surparea existã galerii care aparþin minei Lupeni, terenul de la suprafaþã, pe care sunt construite case, fiind expropriat, în urmã cu mai mulþi ani, dar nu în totalitate. Drumul care duce spre vechea carierã din Lupeni

ar putea ºi el sã fie afectat de alunecarea de teren, la fel ºi casele care se aflã la câteva zeci de metri de groapa formatã, iar reprezentanþii Diviziei Miniere spun ºi ei cã aºteaptã ca terenul sã se stabilizeze pentru a putea gãsi soluþii. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

iliardarul Dan Adamescu, urmãrit penal pentru cã ar fi dat mitã 20.000 de euro judecãtorilor Ion Stanciu ºi Elena Rovenþa, de la Tribunalul Bucureºti, pentru ca aceºtia sã dispunã în dosare de insolvenþã soluþii favorabile unor firme la care omul de afaceri este acþionar, îºi leagã numele de o afacere ratatã din Valea Jiului. Este vorba despre cariera de cuarþ de la ªiglãu – Uricani, de care se leagã un credit luat de la una dintre bãncile deþinute de Sorin Ovidiu Vântu ºi garantat de firma de asigurare Astra, deþinutã de Adamescu. Pentru garanþia depusã, Astra s-a ales cu praful de pe zãcãmântul de cuarþ. Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu.

Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de

dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuarþului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivã, cu “garanþia” constituitã de drepturile obþinute din exploatarea cari-

erei, a fost obþinutã o sumã de câteva milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultra - performanta pentru fabricã din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai

Piatra de moarã de pe ªiglãu de la gâtul miliardarului – inculpat Dan Adamescu Secþia VII Civilã, pentru ca în schimb, magistraþii sã dispunã, în dosare privind procedura insolvenþei, soluþii favorabile unora dintre societãþile la care acþionar era suspectul Adamescu Grigore Ioan", se aratã în ordonanþa de efectuare a urmãririi penale.

A fost pus nimic. Doar numele societãþii s-a modificat, iar afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarþ. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 - februarie 2001, suma de opt milioane USD - 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. Fosta carierã a ajuns, între timp, o ruinã ºi asta deºi la ªiglãu – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþã de desfacere.

robleme penale pentru Adamescu Astra Asigurãri se aflã în proprietatea miliardarului Dan Adamescu, miliardarul urmãrit penal pentru cã ar fi dat mitã 20.000 de euro judecãtorilor Ion Stanciu ºi Elena Rovenþa, de la Tribunalul Bucureºti,

stra, parte civilã în dosarul de delapidare constituit pe numele lui Costel Alic

pentru ca aceºtia sã dispunã în dosare de insolvenþã soluþii favorabile unor firme la care omul de afaceri este acþionar. "În cauzã, existã date ºi aspecte din care rezultã indicii

Povestea este departe de a se fi încheiat, iar una dintre „victime” este tocmai fostul prefect de Hunedoara, Costel

rezonabile cã, în cursul lunii decembrie 2013, suspectul Adamescu Grigore Ioan a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaþilor Stanciu Ion ºi Rovenþa Elena, judecãtori la Tribunalul Bucureºti -

Alic, dat în jduecatã pentru delapidare tocmai pentru respectivul credit garantat de Astra lui Dan Adamescu. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureºti în 16 decembrie 2010, iar primul termen de judecatã s-a

consumat în 20 ianuarie 2011. De atunci, au mai fost programate zeci de termene de judecatã, dar este departe de a se fi fãcut luminã în aceastã poveste de milioane de euro. Magistraþii de la Trbunalul Bucureºti vor relua cauza - cu 10 incupaþi ºi 19 pãrþi civile, printre care ºi Astra Asigurare - în data de 18 iunie, când vor continua cercetarea judecãtoreascã. De precizat cã în aceastã lucrare penalã, lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cã nu s-ar fi folosit niciodatã, adicã exact acel credit luat de la Banca

Românã de Scont cu garanþia societãþii de asigurãri Astra. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþa de judecatã în dosarul aflat pe rol de mai bine de trei ani. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Nu vor alipire administrativã

Iar în teritoriu lucrurile stau exact aºa cum le-a descris preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Practic, edilii vor sã se asocieze, dar numai la nivelul unor asociaþii de dezvoltare intercomunitarã, punctual pe proiecte, ºi nicidecum sã renunþe la vechile graniþe administrativ – teritoriale în favoarea conurbaþiilor. De exemplu, oraºul Uricani. O localitate unde doar exploatarea

minierã, aflatã însã pe program de închidere, reprezintã „plãmânul” economic al bugetului local, dar chiar ºi aºa edilul de aici vorbeºte de performanþã administrativã în comparaþie cu alte localitãþi din Valea Jiului. Primarul Dãnuþ Buhãescu se teme cã, dacã centrul conurbaþiei va fi la Petroºani, mãturãtorii nu vor ajunge ºi pe strãzile Uricaniului, ori cã arterele de circulaþie vor rãmâne mãcinate de cratere. În plus, nu ar vrea sã fie „frate de conurbaþie” cu Aninoasa – primul oraº care ºi-a declarat insolvenþa, ori cu Lupeniul – care înregistreazã mari datorii la buget. ªi asta în condiþiile în care acum numãrul ºomerilor din Uricani este extrem de mare, locurile de muncã extrem de puþine, iar dezvoltarea economicã este aproape zero! „Mi-e greu sã cred cã aceste conurbaþii se vor crea, dar asociaii de dezvoltare intercomunitarã, pe proiecte punctuale, da. Sunt administraþii publice în epricol sã ajungã în

colaps financiar ºi atunci nu pot plãti administraþiile performante incompetenþa altora. Nu poate plãti întreaga Vale a Jiului oalele sparte de alþii”, a explicat primarul Dãnuþ Buhãescu motivul pentru care nici mãcar nu se gândeºte sã organizeze un referendum pe aceastã temã. E de acord cu asocierea dar numai pe ADI ºi spune cã a ºi propus sã se realizeze un proiect integrat de dezvoltare a turismului, pentru cã, singure, oraºele Vãii Jiului cu greu ar obþine fondurile necesare implementãrii acestor programe. „Valea Jiului trebuie sã vorbeascã o singurã limbã. Trebuie sã avem o viziune de ansamblu, pentru cã ºansa de succes este mult mai mare. Dar nu pe conurbaþii. Nu vedeþi? Un oraº este în insolvenþã, se discutã ºi despre un altul care ar putea sã intre... Putem sã ne ducem cu toþii în cap dacã vorbim despre conurbaþii”, a conchis Buhãescu.

pentru a recupera pagubele”, a mai spus Petru Diconescu, poliþia Rutierã

Aninoasa. Tânãra care se afla la volan a scãpat doar cu o sperieturã

zdavãnã ºi a refuzat chiar sã meargã la spital pentru îngrijiri medicale. Acum va avea de plãtit pagubele produse, dar este în afara oricãrui pericol.

Conurbaþiile pentru atragerea de fonduri europene rãmân la stadiul de proiect îndepãrtat

dilii din judeþul Hunedoara nu renunþã la independenþa administrativã nici mãcar pentru atragerea de fonduri europene. ªi, în consecinþã, conurbaþiile de care vorbeau oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara rãmân doar proiecte îndepãrtate. Carmen COSMAN - PREDA Dezvoltarea micilor localitãþi hunedorene merge tot mai greu ºi nici mãcar oraºele nu reuºesc sã gãseascã acel tempo pentru a face paºi importanþi înainte. Principala problemã este reprezentatã de lipsa fondurilor necesare pentru transpunerea în practicã a programelor de dezvoltare, fie cã vorbim despre resurse proprii, ori despre fondurile europene. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au vorbit, ºi nu o datã, despre importanþa conurbaþiilor, care ar crea posibilitatea atragerii de

bani de la Uniunea Europeanã, pentru cã organismul euroean îºi deschide aºa mai repede punga decât pentru micile orãºele ºi, în plus, existã fonduri special pentru aceastã categorie administrativã. În van, însã, pentru cã edilii hunedoreni nu sunt dispuºi sã renunþe la fotoliile câºtigate ori la independenþa administrativã. Teoretic, pentru a lua pulsul populaþiei, ar trebui efectuate referendumuri pe aceastã temã. Practic, acest lucru nu existã nici mãcar la stadiul de proiect. Ideea conurbaþiilor a pornit de la zona Hunedoara – Simeria – Deva, unde oricum

Hunedoara ºi Deva sunt la un pas de a se uni prin construcþii, ºi s-a extins cãtre Valea Jiului, dar pânã la punerea în aplicare mai sunt de parcurs paºi uriaºi. „Sunt lucruri pe care le doreºti, dar nu depind de tine ca sã le înfãptuieºti. Aici, în primul rând, trebuie sã fie primarii de acord, sã facã un referendum în fiecare localitate ºi sã spunã populaþia dacã este de acord sã se transforme într-un singur oraº, cu o singurã administraþie, cu un singur consiliu local. Nu mai depinde de noi, de politicieni, ci depinde de cetãþean”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Mnoloþ. Acesta spune cã nici locuitorii zonelor respective nu sunt dispuºi sã renunþe, pe hârtie pânã la urmã, la statutul de „deveni” ori „hunedoreni” ºi mulþi au venit în audienþã ca sã îºi susþinã cauza.

În vitezã, pe ºosea

A rupt un stîlp de curent

tânãrã din Vulcan a fost la un pas sã fie strivitã în maºina pe care o conducea cu vitezã. Fata a rupt un stâlp de curent ºi a fãcut praf maºina pe care o conducea. Totul, susþine ea, din cauza unui câine pe care l-a evitat în trafic. Diana MITRACHE O tânãrã de 19 ani din Vulcan a gonit cu virtezã pe DN 66 între Petroºani ºi Vulcan ºi, în zona Iscroni a pierdut controlul volanului, izbindu-se cu putere de un stâlp de curent electric. Totul s-a petrecut la finele sãptãmânii trecute, iar

oamenii legii spun cã de vinã a fost viteza. Asta în timp ce fata a susþinut cã a încercat sã evite un câine care i-a ieºit în cale. „Am constatat cã o tânãrã de 19 ani din Vulcan, în timp ce conducea un autoturism marca Fiat, din declaraþia datã, a vrut sã ocoleascã un câine care i-a ieºit în faþã, a

pierdut controlul volanului ºi a derapat, ieºind în afara pãrþii carosabile, lovind un stâlp de energie electricã, proprietate a Enel”, a spus Petru Diconescu, poliþia Rutierã Aninoasa. Minute în ºir, circulaþia s-a desfãºurat în zonã cu dificultate, dupã ce echipele de intervenþie de la sucursala de electricitate au fost nevoite sã intervinã. Poliþiºtii spun cã fata este cea care va suporta toate cheltuielile. „ Accidentul este cercetat ca ºi tamponare ºi urmazã ca documentele sã fie înaintate ºi cãtre Enel,

„Aº vrea sã precizez cã, dacã am fi avut conurbaþia fãcutã, ºi în Valea Jiului ºi la Deva – Hunedoara – Simeria, rezultatele ar fi fost altele pentru judeþul Hunedoara. ªi fondurile europene ar fi fost atrase cu mult mai multã uºrinþã”, a subliniat Moloþ.

ãmân încarceraþi în vechile limite teritoriale

8 Actualitate

m avut privilegiul sã scriu despre pilotul Dan – cum îl ºtia toatã lumea – cu câþiva ani în urmã, ºi cred cã acesta e ultimul reportaj în care s-a vorbit despre el. S-a retras discret din viaþa publicã, îl vedeam din ce în ce mai rar la cafenea ºi am aflat mult prea târziu despre boala necruþãtoare care l-a învins, în cele din urmã, pe cel care a salvat atâtea vieþi cu elicopterul din care se simþea stãpânul lumii. Timp de 30 de ani, Dan Mihai Ilie a privit lumea de sus, dar a rãmas cu picioarele pe pãmânt. Zicea cã din carlinga elicopterului se simþea asemenea lui Gulliver în þara piticilor, ºi cu toate cã mi-a spus poveºti cât pentru un serial, credea cã a avut o meserie ca oricare alta. Era un interlocutor captivant, ºi cel mai important e cã avea ce povesti, dupã o viaþã întreagã de umblat prin cer.

“C

e vrei sã te faci când creºti mare?” …e întrebarea pe care o aud toþi copiii, ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

domnul Dan zicea întotdeauna cã o sã fie pilot, fãrã sã creadã prea tare cã o sã ajungã la manºa unui avion. Pasiunea pentru zbor a moºtenit-o de la tatãl sãu, pilot de vânãtoare, ºi a terminat ºcoala de piloþi în acelaºi an ºi la aceeaºi unitate cu Nicu Ceauºescu, nu fãrã ºicane din partea autoritãþilor vremii, cãrora nu prea le plãcea cã viitorul pilot n-are “origine sãnãtoasã”. Atunci, ca ºi acum, la Aviaþie concurenþa era acerbã, ºi cu toate astea a reuºit sã intre din prima. Spune cã l-a ajutat ºi faptul cã era un bun sportiv, dar ºi cartea care se fãcea pe atunci. ªcoala miliatrã

Dan Mihai Ilie. Ultimul reportaj

“Din aer te simþi stãpânul lumii ºi cel mai liber om” era asiguratã cu un dispozitiv de blocare închis cu lacãt.”Seara trebuia închis elicopterul, legate comenzile, ºi nici mãcar nu aveam voie sã intru singur în hangar: când era ordin de misiune, atunci intram, ºi pânã ºi cei care împingeau apartul pe pistã trebuiau sã fie aprobaþi de

i-a lãsat o mulþime de amintiri plãcute, chiar dacã era una supusã rigorilor cazone, iar absolvirea l-a adus la Petroºani. Dan Mihai Ilie a ajuns în Valea Jiului ca sã îºi completeze orele de zbor pe elicopterul cerut de mineri la

Spitalul de Urgenþã dupã greva din 1977, ºi n-a mai plecat, deºi Petroºaniul nu era tocmai ce ºi-ar fi dorit un tânãr. ”Habar n-aveam ce-i cu Valea asta înainte sã ajung aici. Când m-am dat jos din tren, þin minte cã parcã ploua cu funingine: era mult fum ºi parcã ºi pãsãrile erau negre. Auzisem eu ceva despre vorba aia cã cine bea apã din Jiu nu mai pleacã, ºi uite cã am rãmas”, povestea pilotul, care îºi aducea aminte cu nostalgie cã nu era puþin lucru sã fii singurul comandant de

aeronavã într-o Vale care pe atunci avea vreo 170.000 de locuitori.

u bateria la Miliþie

Fiind singurul pilot din zonã, Dan Mihai Ilie a fost permanent supravegheat de Securitate, care îi asculta telefonul de fricã sã nu plãnuiascã fuga din þarã, aºa cum se mai întâmplase cu alþi aviatori. ªi elicopterul beneficia de mãsuri speciale de siguranþã: bateria aparatului de zbor stãtea la Miliþia din Petroºani, iar manºa

sã plece în lumea largã. A primit chiar ºi o ofertã de la un mãcelar – oameni cu stare pe vremea aia – care îi oferea 25.000 de lei (o mulþime de bani la acea vreme) dar ca sã îl ducã pânã la sîrbi. Evident, personajul nostru a refuzat, pentru cã cele mai multe curajare pentru a un cuvânt de în un ea td to în ut av a de împãrtãºit, o MIHAI DAN ILIE perienþã de viaþã ex o , ar lin cu t un sfa raj. Era mereu în cei din preajmã, er, dar ºi mult cu lib i lu pu tim a e ecer r toþi cei din iniþiativã de petr învãþat de la el, ia de þii to cu m ea cã av personal. Îi centrul atenþiei, lui l-au cunoscut Jiu ii Vã a ic on Cr lui un om pe a redacþia cotidianu as pentru mulþi – m rã ºi a a aº ã rc ºi pa onoare al spuneam „naºu” numit Cetãþean de st fo A . zi ze ba sã te i ºi, nu o datã, ne cãrui experienþã salvat mii de vieþ a cã ru nt pe i, oºan îi aducã apoi municipiului Petr i sus la cer ca sã av ln bo ii en m oa ca cu tul Dan, iar pe povestea cum ur pe stradã ca pilo ea ºt no cu re îl mea , ne-a plimbat în acasã sãnãtoºi. Lu ass-media de aici m în ãm cr lu re i ca ºi pentru zilele unii dintre noi, ce ntru tot ce a fost Pe l. ru te op ic el cu nului Cronica repetate rânduri i, redacþia cotidia no cu ã. it rþ pã îm -a le vom uita niciodat minunate pe care omitem cã nu îl pr îi i no ºi te eº m cembrie ne Vãii Jiului îi mulþu ºi, dupã ce în de ã pt ea dr ne , dã ã perfi ianuarie 2014 A luptat cu o boal atã puterea sa, în to cu n lio ve Re curajos ºi, ere de , l-a atins. A fost ul chema la o petrec er nc ca , ru st no lãsat un gând colului m îl ºtiam toþi. A a aflat cã boala se cu a aº ri, tu sfa t devenise ipã a da Alexandru, care pânã în ultima cl u, sã l fiu ru nt pe a exemplul mai ales probabil îi va urm pentru fiecare ºi ce l þe ie bã un e care ar tatã de curând ºi Mihai. r de aeronavã Dan do an m pilotului co or lin!

în paza sa! Zb ã b ai îl sã eu ez n Dum

organe. Bateria o lua de la miliþieni cu ordinul de misiune, ºi doar aºa puteam pleca. Ei se asigurau sã nu fugi, deºi încercasem sã îi conving cã nu se putea fugi cu elicopterul”, mai spunea Dan Mihai Ilie. De fapt, se putea pleca peste graniþã cu elicoptere ca cel de la Petroºani, ºi asta nu o ºtiau doar miliþienii, ci ºi unii dintre cei care ar fi vrut

aventuri de felul ãsta s-au terminat în beciurile Securitãþii.

in Petroºani în Dallas

Nu mai ºtie câþi bolnavi a purtat în zbor de la un spital la altul, dar îºi aduce aminte de niºte mineri tineri de la Uricani, arºi într-o

explozie, pe care i-a dus în Ungaria cu elicopterul, ºi care au venit sã-i mulþumeascã dupã o jumãtate de an. Nu poate uita sângele din cabinã sau gemetele bolnavilor care nu ºtiau dacã o sã ajungã vii la spital – pe vremea aia SMURD-ul nu era nici mãcar în fazã de proiect

– dar a trecut peste toate cu mulþumirea profesionistului care îºi face treaba cât poate mai bine. Dupã Revoluþie, domnul Dan a zburat peste tot pe unde a gãsit contracte, ºi aºa a ajuns peste ocean, nu înainte de a fi brevetat primul pilot pentru stingere de incendii de la acea vreme. “Ca sã fac trecerea pe elicopterul Bell, am zburat în America, la Dallas, chiar deasupra locului în care a fost împuºcat Kennedy. Treceam printre zgârie-nori cu elicopterul ºi chiar m-am gândit dupã evenimentele din 11 septembrie cã acum nar mai fi posibil aºa ceva”, îºi aducea aminte pilotul, care a mai zburat ºi în munþii Anatoliei, cu încãrcãturã în cablu, treabã deloc la îndemâna oricãrui aviator. De-a lungul celor

peste 10.000 de ore de zbor, Dan Mihai Ilie a avut ºi incidente neplãcute, despre care vorbea în treacãt. Cel mai grav a avut loc dupã o revizie tehnicã în urma cãreia s-a ales cu niºte piese netestate, care i-au pus viaþa în pericol. N-a mai urcat la manºa aparatului de zbor de vreo câþiva ani, ºi spunea cã îi lipsesc zborurile de agrement, adicã alea fãcute doar de plãcere, pentru cã nu-i uºor sã numeri secundele dintre viaþã ºi moarte, purtând cazuri disperate spre clinicile care i-ar putea salva. Cum ziceam, domnul Dan Mihai Ilie avea o mulþime de poveºti, care mai de care, dar se minuna de alte meserii, nu de cea pe care a fãcut-o pânã sã devinã un tânãr pensionar. Dupã ce am terminat filmãrile pentru un reportaj în care vorbeºte pe larg despre isprãvile sale la manºã, l-am lãsat în cafeneaua lui preferatã, ºi n-am putut decât sã îmi imaginez cum ar fi ieºit interviul acela sus, la câteva sute de metri în aer, deasupra munþilor din Valea Jiului…N-am mai apucat sã zburãm împreunã, pentru cã a plecat prea devreme, dar mã bucur cã am apucat sã-i fur o jumãtate de orã în care îºi spune povestea, pentru cã a fost un om cum nu mulþi gãseºti. Drum bun sufletului tãu, comandante! Ilie PINTEA

8 Actualitate

“C

e vrei sã te faci când creºti mare?” …e întrebarea pe care o aud toþi copiii, ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Dan Mihai Ilie. Ultimul reportaj

aeronavã într-o Vale care pe atunci avea vreo 170.000 de locuitori.

u bateria la Miliþie

în paza sa! Zb ã b ai îl sã eu ez n Dum

aventuri de felul ãsta s-au terminat în beciurile Securitãþii.

in Petroºani în Dallas

Nu mai ºtie câþi bolnavi a purtat în zbor de la un spital la altul, dar îºi aduce aminte de niºte mineri tineri de la Uricani, arºi într-o

10 Actualitate

candal între PSD ºi UNPR, la Petroºani * Ameninþãri cu tãierea ajutoarelor sociale * Contracampanii, ale angajaþilor sancþionaþi împotriva ºefilor din acelaºi partid politic * Luptã inegalã de la Mondo TV dintre Moloþ ºi Resmeriþã * Salariaþii aduºi la vot în grup, altfel – sancþiuni! * Ilie Pãducel ºi Costel Avram au mâncat balmoº din aceleºi blide, sus la munte într-o stânã, la mãsuratul oilor. Campania electoralã pentru europarlamentare, premergãtoare alegerilor de duminicã, au fost, în general, liniºtite, cu critici la adresa adversarilor politici, cu acþiuni de gen ºi discuþii cu cetãþenii. Dar aceastã liniºte a ascuns de fapt lucruri ºi fapte ce par mãrunte, dar care sapã serios la temelia partidelor aflate în cursã – trãdare, amemninþare, teamã, nemulþumiri ale unor membri unui partid exploatate de alt partid, spionaj politic, dar ºi omenia unora ce nu pot sta cu mâinile în sân, indiferent de partid etc. z În ultima sãptãmânã a campaniei au ajuns de notorietate, printre locuitorii Petroºaniului, ironiile ºi punerile la punct dintre PSD-iºti ºi UNPR-iºti. Chiar pe stradã, în acþiunile de la om la om, în faþa cetãþenilor din cartierul Aeroport,

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

De la lume adunate, în ultima sãptãmânã a campaniei electorale

foºtii PSD-iºti deveniþi UNPR-iºti au încercat sã se poziþioneze în primele rânduri ale acþiunii de stradã ca aliaþi ”împotriva firii”, adicã cei plecaþi cu scandal chiar din PSD Petroºani. Au fost dur apostrofaþi ºi trimiºi la coada grupului, arucându-li-se în faþã cã vremea lor, la Petroºani, a trecut, iar ca organizaþie a UNPR nu existã – au relatat câþiva cetãþeni din blocul 62 de pe strada Independenþei. z La Petrila ºi Lonea, în zonele blocurilor cu cetãþeni mai puþin favorizaþi de soartã, beneficiari ai ajutoarelor sociale din partea Primãriei, au declarat cã nu pot vota pe altcineva pentru cã li se vor tãia ajutoarele dacã din statisticã reiese cã la secþia lor de vot nu este un numãr mare de votanþi cu PSD. ”Ne-au zis cã vom suporta consecinþele pentru cã ei ne ajutã ºi noi trebuie sã-i ajutãm cu votul” – au declarat, sub protecþia anonimatului,

douã familii din blocurile de sus, din Petrila-Lonea. z În PNL ºi PSD se face spionaj chiar cu membri din interiorul celor douã formaþiuni. Asta ca sã nu fie numitã trãdare... Salariaþi, care au ca ºefi la instituþiile la care lucreazã politicieni ce fac parte din conducerea acestor partide, au fãcut la greu anticampanie acestora. Motivul a fost unul simplu: respectivii ºefi au sancþionat pe linie profesionalã din diverse motive, care þin de disciplina internã a societãþilor respective, pe aceºti angajaþi, care la rândul lor sunt oameni cu o oarecare influenþã în rândul cetãþenilor în localitãþile unde activeazã ºi sunt membri ai aceluiaºi partid din care face parte ºeful. ”Doamnã, dacã spune unul de-al lor cã nu-s buni, atunci eu ce sã mai cred?” – a spus un tânãr pensionar miner din mijlocul grupului ce ”puneau þara la cale” într-un mic parc.

z În urma emisiunii electorale de la Mondo Tv, de sãptãmâna trecutã, mai precis confruntarea dintre preºedintele PNL organizaþia judeþeanã, Mircea Ioan Moloþ, care este ºi preºedintele Consiliului Judeþean, ºi Cristian Resmeriþã – preºedinte executiv al PSD filiala judeþeanã ºi

tatori, care au fost surprinºi de îndrãzneala ºi hotãrârea deputatului de a critica parlamentarii liberali în legãturã cu refuzul nejustificat de a se þine de o promisiune. ”Am observat la oameni cã nu mai suportã aroganþa ºi cuvintele grele aruncate de un politician sau altul. Adevãrul e cã lupta a fost inegalã în acea emisiune. Moloþ este ºef de judeþ ºi el poate spune ce a fãcut sau nu a fãcut el ºi de ce. Resmeriþã jr. l-a dominat clar pentru cã a pus în discuþie probleme majore ce privesc Valea Jiului ºi rezolvarea lor de mult mai de sus, la care Moloþ nu avea cum sã rãspundã pentru cã nu-i intrã în atribuþii ºi de ce nu a acþionat un ministru sau deputat liberal la propuneri pentru Vale nu putea spune.

deputat de Valea Jiului, s-au stârnit vii discuþii ºi dezbateri printre cetãþenii Vãii Jiului, aºa cum nu s-a întâmplat cu nici o emisiune de gen din aceastã campanie. Stilul oarecum ironic al liberalului Moloþ în a-l aborda pe tânãrul deputat a fost sancþionat de telespec-

Deputatul Resmeriþã a punctat de data asta ºi am vãzut printre colegii mei care au vãzut emisiunea. Moloþ nu trebuia sã accepte confruntarea, ci sã trimitã tot un parlamentar” – a declarat un inginer minier de la Vulcan, conducãtor formaþie lucru.

z Se preconiza de sâmbãtã, 24 mai, cã prezenþa la vot, acolo unde primarii sunt PSD, va fi foarte bunã ºi bunã în Petroºani, pentru cã funcþiile întreprinderilor mari din Vale sunt conduse de membri social democraþi. La Mina Lonea, majoritatea minerilor ºtiau cã vor merge în grupuri la vot pentru a nu avea probleme. Ieri, la ora 9,00, cel puþin în Petroºani, prezicerile unei prezenþe bune se confirma: la ora 9,00, votaserã 766 de persoane. ”Prezenþa este mult mai bunã la vot la aceastã orã faþã de toate alegerile de pânã acum” – declara un responsabil din cadrul angrenajului electoral de la Petroºani. z Draceee!!, s-au minunat cei ce i-au vãzut pe liberalul Costel Avram ºi proaspãtul PSD-ist ºi primar Ilie Pãducel mâncând din aceleaºi blide, sus, la munte, la mãsratul oilor din sâmbãta trecutã. Deºi nu-i de-al lor, momârlan, Costel Avram s-a comportata de ”ziceai cã-i de-acolo”, spune un profesor care a fost prezent. Acolo, în locul considerat ”cuibul” sãu a dat peste el Ilie Pãducel, care s-a cam blocat pentru cã îi fusese datã peste cap acþiunea. ªtia bine volubilitatea opozantului, dovadã cã oamenii de la stânã stãteau de vorbã cu acesta, râdeau, glumeau... ”Doamne, n-am crezut vreodatã cã ãºtia doi vor mânca balmoº din acelaºi blid, la stânã” – a exclamat o ”barabã” prezentã la mãsurat... Ileana FIRÞULESCU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Profesor de la Universitatea Petroºani, numit administrator special la CEH inistrul delegat pentru Energie, M Rãzvan Nicolescu, l-a schimbat din funcþie pe Dan Cârlan, responsabil cu pregãtirea pentru privatizare a producãtorului de electricitate Complexul Energetic Hunedoara, ºi l-a înlocuit cu Sorin Mangu, pânã în prezent administrator neexecutiv al companiei de stat. ”Este important în contextul actual sã luãm mãsuri pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. Din acest motiv, am decis numirea în funcþia de administrator special a

unui profesionist, cu o bunã reputaþie în sectorul energetic”, a declarat Nicolescu întrun comunicat. Mangu este ºi ºef de lucrãri la Departamentul de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie al

Universitãþii din Petroºani. Privatizarea majoritarã a Societãþii

Complexul Energetic Hunedoara SA a reprezentat o condiþionalitate asumatã de Guvernul României în cadrul acordului încheiat în anul 2011 cu instituþiile financiare internaþionale. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva ºi Paroºeni, ºi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o put-

ere instalatã de 1.435 MW ºi poate asigura anual aproximativ 5% din producþia naþionalã de energie. Guvernul s-a angajat faþã de Fondul Monetar Internaþional sã priva-

tizeze în 2013 Complexul Energetic Hunedoara, dar a amânat procedura pentru 2014. Maximilian GÂNJU

Reparaþii, schimbãri ºi nelipsita INSEMEX “mentenanþã” participã aceastã varã, angajaþii la TAIEx de termoficare Î nsocietãþii din Petroºani vor derula mai multe lucrãri de întreþinere a reþelei dar ºi de dezvoltare a acesteia. Banii necesari efectuãrii investiþiilor vor veni de la bugetul local al primãriei.

“În ultima ºedinþã a consiliului local din localitate a fost aprobatã alocarea unor sume de bani în vederea schimbãrii reþelei de apã caldã ºi cãldurã tur – retur din incinta Spitalului de Urgenþã din Petroºani. De asemenea, tot în aceastã varã, urmeazã sã schimbãm ºi reþeaua de cãldurã de la blocurile turn amplasate în zona Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Pe de altã parte, ºi în aceastã varã, Termocentrala de la Paroºeni îºi va sista pentru o perioadã activitatea. Aceasta, în vederea efec-

Au început înscrierile la “profesionalã”

e luni, 26 mai, au demarat înscrierile la ºcolile profesionale. În municipiul Petroºani o singurã unitate ºcolarã are clase pentru aceastã formã de învãþãmânt.

tuãrii tradiþionalelor lucrãri de întreþinere a reþelei de termoficare. “În luna mai, apa caldã a fost luatã de la Termocentrala Paroºeni pe bazã de comandã, lansatã de cãtre dânºii. Momentan nu ºtim data exactã când vor opri furnizarea apei calde dar, ceea este sigur, este cã urmeazã sã intre ºi în aceastã varã în programul de mentenanþã”, a mai precizat Ovidiu Munteanu. În principiu, furnizarea apei calde menajere ar putea fi sistatã cu începere din data de 1 iunie. În prezent, dintre cele peste 10.000 de apartamente din Petroºani, mai puþin de 2.000 sunt racordate la reþeaua de furnizare în sistem centralizat a apei calde. Mir cea NISTOR

Este vorba despre Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”. “Este pentru prima datã când se fac înscrieri la ºcoli profesionale cu durata de învãþãmânt de 3 ani. În Petroºani, noi suntem singura ºcoalã care avem astfel de clase. În zilele de

nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã Petroºani este reprezentat la o manifestare, ce se desfãºoarã în aceastã perioadã, în Istanbul (Turcia).

Astfel, cercetãtorul Mihai Magyari participã, în calitate de lector, în perioada 25 – 29 mai, la un work-shop destinat pregãtirii specialiºtilor în “atmosfere explozive” din þãrile în curs de aderare la Uniunea Europeanã. Simpozionul este organizat de cãtre TAIEx (Biroul Comisiei Europene pentru Schimb de Informare ºi Asistenþã Tehnicã). Dupã cum a precizat Artur Gãman, directorul institutului din Valea Jiului, prezenþa la seminarul programat în Turcia este bine-

22 ºi 23 mai ºcolile generale au eliberat ºi complectat fiºele pentru înscrierea absolvenþilor claselor a VIII-a la ºcoala profesionalã. Înscrierile se vor derula la unitatea noastrã ºcolarã în zilele de luni ºi marþi, 26, respectiv 27 mai”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani.

venitã. Astfel, acesta considerã cã participarea la aceastã acþiune este necesarã, în special, pentru lãrgirea vizibilitãþii internaþionale a INSEMEX ºi, totodatã, în ceea ce priveºte contactele care pot fi stabilite cu ocazia acestor dezbateri ºi reuniuni. În parantezã fie spus, în acest an, INCD - INSEMEX Petroºani împlineºte 65 de ani de existenþã, în data de 30 mai fiind programat un simpozion pe aceastã temã. Mir cea NISTOR

La liceul din Petroºani vor funcþiona, în anul ºcolar 2014 – 2015, 2 clase cu câte 14 elevi. Specializãrile sunt în domeniile construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice, respectiv în industria textilã. “Avem aprobate douã clase cu câte 14 elevi, în douã calificãri. Dacã numãrul de elevi înscriºi va fi mai mare decât numãrul de locuri, va avea loc o probã de preselecþie, a cãrei

datã de desfãºurare o vom anunþa în perioada urmãtoare”, a mai spus Zina Galeº. În clasele de ºcoalã profesionalã se pot înscrie absolvenþii claselor a VIII-a din acest an dar ºi cei din promoþiile anterioare, indiferent de vârstã. Toþi elevii vor primi ºi burse, în valoare de câte 200 de lei, în fiecare lunã. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Elena Udrea: “Victor Ponta omoarã turismul românesc în fiecare zi”

orpul de control al primului ministru, Victor Ponta, a publicat rezultalele verificãrilor domeniilor schiabile din þarã. În raport apar mai multe domenii schiabile din þarã, printre care douã ºi din Valea Jiului, respective Pasul Vâlcan ºi Parâng. Lucrãrile de modernizare a domeniilor schiabile din þarã au început pe vremea când Elena Udrea se afla la conducerea Ministerului Turismului. Invitatã într+o emisiune televizatã, aceasta a declarat cã primul+ministru, Victor Ponta omoarã turismul în fiecare zi. “Au fost în jur de 20 de domenii schiabile finanþate în România, dar la unele din ele trebuie continuate finanþãrile pentru a ajunge la potenþialul maxim, au fost alocate în jur de 35 de milioane de euro în trei ani de zile pentru a se finanþa aceste domenii schiabile care aduc locuri de muncã, aduc turiºti. Creºtere în turism în 2011, în plinã crizã economicã a fost 16,9% în România, am avut cea mai mare

creºtere economicã din Europa. Anul trecut, creºterea în turism a fost de doar 1,1%, doar atât poate domnul Victor Ponta sã susþinã turismul în perioadã de creºtere economicã. Asta aratã proasta guvernare, sã nu înþelegi ce potenþial ai, unde trebuie sã sprijini. Nu au primãriile bani sã îºi facã pârtii de schi, nu vin privaþii sã construiascã pârtii de schi în România, în schimb dacã se fac pârtii de

schi pot veni privaþii sã construiascã hoteluri, restaurante, dau locuri de muncã, atrag turiºtii. Eu am reuºit sã aduc creºtere în turismul românesc, am adus vizitatori, am adus oameni care au dorit sã investeascã. Domnul Victor Ponta omoarã în fiecare zi turismul românesc, iar cu genul acesta de rapoarte îºi creazã probleme în propriul partid, pentru cã sunt ptimari PSD care aºteaptã continuarea

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

investiþiilor în turism, în pârtiile de schi pe care le+a început Elena Udrea, care acum sunt oprite pentru cã Victor Ponta este delãsãtor ºi dezinteresat de turismul românesc”, a declarat Elena Udrea, fostul ministru al Turismului. De mai bine de doi ani nu au fost alocaþi bani pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului. Toate cele trei proiecte au rãmas la stadiul de acum doi ani. La Petroºani, edilii încearcã din rãsputeri sã continue lucrãrile pe cont propriu cu bani din bugetul local. Acest lucru este aproape imposibil þinând cont de valoarea extrem de mare a proiectului care se ridicã la peste 60 de milioane de euro.

otenþial nepromovat

Toate proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile au început pe când Elena Udrea se afla în fruntea ministerului Turismului. Potrivit acesteia, proiectele au fost scrise pe vrea fostului Guvern

Tãriceanu, ea doar prelundu+le pentru a creºte potenþialul turistic de care vorbeºte chiar ºi prinþul Charles. “Sã ai acest potenþial uriaº despre care vorbeºte ºi prinþul

Charles ºi tu sã nu ºtii sã îl foloseºti aratã incapacitatea guvernanþilor de a face ceva bun în þara asta. Nimeni nu a mai construit pârtii de schi în România pânã la mine, nici mãcar nu pot sã îmi asum în totalitate acest program pentru cã el a fost început de Tãriceanu în 2007. Eu, Elena Udrea, am avut, am putut sã iau proiectele gãsite prin sertare ºi sã le pun în practicã, sã finanþze

respectivele proiecte ºi mã bucur cã s+a întâmplat aºa ºi dau exemplul celebrei pârtii de schi de la Postãvaru din Poiana Braºov care este o realizare extraordinarã ºi care aduce 100 de mii de turiºti în fiecare

an, dar sunt pârtii de schi fãcute în Valea Jiului, în Voineasa, Bucovina, Maramureº. Peste tot am încercat sã dezvoltãm turismul de munte lºi pârtiile de schi acolo unde exista potenþial. Eventualele nereguli pe care domnul Victor Ponta le scrie acolo se referã la modul în care beneficiarii, adicã primarii au derulat respectivele contracte de investiþii”, a mai spus sursa citatã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

ontracte cu toþi primarii, indiferent de culoarea politicã Fostul ministru a spus cã a derula contracte pentru dezvoltarea domeniilor schiabile cu toþi primarii, indiferent de

culoarea politicã. Un exemplu elocvent este cel din Straja unde primarul Cornel Resmeriþã aparþine PSD+ului, iar pe vremea semnãrii contractului Elena Udrea era în PDL. “Noi am derulat proiecte cu primarii PSD, cu primari PNL ºi primari PDL. În raportul acela nu avem decât primari PDL ºi primari PNL. Victor Ponta se duce sã taie panglici la proiectele începute de mine. Bãtãlia politicã este foarte grea, iar dânsul foloseºte acest corp de control ca o armã cu care se lupte cu adversarii politici. Acum se luptã cu adversarul politic cel mai vehement pe

care îl are, cu Elena Udrea. Mergeþi sã vedeþi câtã lume vine la Straja, unde e primar PSD. Nu toþi primarii de munte erau primari PDL, eu îi doresc domnului Victor Ponta sã facã 10% din cât am fãcut eu ca ministru. Nu mã tem de DNA.

DNA+ul este o insituþie care acþioneazã independent, care verificã pe toatã lumea de la un capãt la altul”a mai spus Elena Udrea.

ocuri de muncã

În cadrul emisiunii au fost luate în discuþie ºi aspectele sociale ale proiectelor de modernizare a staþiunilor montane

din þarã. Astfel, Elena Udrea a þinut sã precizeze faptul cã a creat locuri de muncã ºi în Valea Jiului, unde industria de bazã este mineritul. “A fãcut locuri de muncã în Valea Jiului pentru cã totul înseamnã minerit care nu are bani nici sã plãteascã salariile. Cu ce sã fi finanþat primãria Vulcan domeniul schiabil. Ce era sã facem sã îi lãsãm pe oamenii aceia sã moarã de foame? Cum sã ai bani de pensii ºi salarii dacã nu faci

locuri de muncã ºi dacã nu aduci bani la buget generând locuri de muncã. Unde sã dai bani la pensii dacã oamenii nu au ce lucra în Valea Jiului“, a mai spus Udrea. Reprezentanþii Corpului de control al primului+ministru au identificat mai multe nereguli în cazul celor nouã obiective de investiþii ce au fost verificate. Monika BACIU

Moloþ vrea sã spele ruºinea Guvernului

Parângul ar putea fi dezvoltat pe fonduri europene

onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã îºi uneascã forþele cu oficialii Primãriei Petroºani pentru a continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Un program menit sã atragã turiºtii, lansat ºi aprobat de Guvern, care main apoi l-a abandonat, dupã schimbarea gãrzii politice. Carmen COSMAN - PREDA Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, îi condamnã public pe cei care au abandonat proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din staþiunea Parâng. Pe actualii guvernanþi, mai precis, care nu au mai vrut sã finanþeze programul menit sã transforme turismul într-o activitate economicã profitabilã, probabil ºi pentru cã acesta a fost lansat de guvernarea PDL ºi exministrul Elena Udrea. Aºa cã, Moloþ se gândeºte la fondurile europene ºi a propus ca CJ Hunedoara sã îºi uneascã forþele cu oficialii Consiliului Local Petroºani pentru continuarea proiectului care acum este finanþat doar din bugetul local sau din credite contractate de municipalitate, însã fondurile sunt mult prea mici faþã de volumul investiþional imens. „Consider cã este rea voinþã sã nu se dea bani pentru continuarea unor proiecte. Parcã suntem blestemaþi. Nu vrem sã continuãm lucrurile bune, indiferent cine este la guvernare. Chiar cred cã putem transforma Valea Jiului într-o zonã mai frumoasã decât Valea Prahovei ºi îi condamn pe cei care nu au alocat în continuare bani pentru continuarea proiectului. Sã vee-

dem cum vor fi axele pe fondurile europene ºi sper sã putem face un proiect comun Consiliul Judeþean cu Primãria Petroºani, sã continuãm ceea ce nu este finanþat prin rea voinþã ºi nu prin altceva, pe banii comunitãþii europene”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ.

uvernanþii ºi-au luat mâna de pe Parâng Din 2009, când proiectul a fost aprobat ºi implementat, sau achitat – în baza contractelor dintre fostul MDRT ºi Consiliul Local Petroºani 25.889.000 lei, cei mai mulþi în anul 2011, respectiv 15.000.000 de lei. În 2012, în schimb, în conturile administraþiei publice de la Petroºani abia au mai ajuns 8,1 milioane de lei, iar în 2013 alocaþiile de la bugetul de stat au fost nule. În schimb, recunoaºte oficialul guvernamental, valoarea totalã a contractelor de lucrãri dintre CL Petroºani ºi constructor este de aproape 352 de milioane de lei. ªi, în tot acest timp, oficialii guvernamentali recunosc, însã, cã Staþiunea Parâng are un potenþial deosebit, iar despre turism s-a vorbit întotdeauna ca fiind singura alterna-

tivã viabilã la activitatea minierã aflatã în declin. Iar implementarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil ar fi trebuit sã transforme staþiunea montanã într-un adevãrat Paradis turistic. Statisticile arãtau cã, prin investiþiile ce urmau sã fie realizate, Parângul s-ar putea transforma în cea mai mare staþiune montanã din România, cu un aflux de turiºti de 1.500/ zi pe timpul iernii ºi 500 pe zi vara. Dar, dacã statisticile sunã bine, realitatea este departe, iar asta are drept cauzã tocmai lipsa de finanþare a proiectului din ultimii ani. De precizat cã obiectivul Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în legea 526/ 11.12.2003 – Programul naþional de dezvoltare a turismului Schi în România, iar proiectul este extrem de generos. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Dincolo de celebritate 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Între bine ºi rãu 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt, despre orice 23:30 TIFF 2013

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Imagini incredibile din lume (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 15:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Pastila Vouã (r) Rivali îndrãgostiþi (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Prin flori ºi sabie

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Lawrence al Arabiei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Schimb de case 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul dragonilor 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

21 martie *** 20 aprilie Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00 23:30

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului My Super Sweet 16 16 & Pregnant

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense, ca sã evitaþi riscul unui accident cerebral.

23 iulie *** 22 august

23 august

Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 Tim Cup Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digisport Show 15:30 UCL Magazin 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat UEFA Europa League Review Show 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

aprile

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociati într-o afacere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent.

*** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Odihniþi-vã!

23 octombrie *** 22 noiembrie Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare!

21 februarie *** 20 martie Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Votanþii, mai numeroºi decât locuitorii

a alegerile pentru Parlamentul European, în Petroºani (potrivit listelor oficiale) au fost aºteptaþi la urne (fix) 36.958 de votanþi. Interesant, însã, este faptul cã, potrivit datelor ultimului recensãmânt, în capitala Vãii Jiului numãrul total al locuitorilor ar fi de (tot fix) 35.239. Mircea NISTOR Adicã, numãrul alegãtorilor este mai mare cu (iarãºi fix) 1.719 inºi, decât cel al cetãþenilor domiciliaþi prin zonã. Asta, fãrã a mai se pune la socotealã ºi preºcolarii, elevii, liceenii sau studenþii, respectiv cei care încã nu au împlinit 18 ani ºi, deci, nu au drept de vot. Situaþia este valabilã ºi pentru celelalte localitãþi din Valea Jiului, din judeþul Hunedoara dar ºi din întreaga þarã. Deci, din nou, a fost o adevãratã harababurã în ceea ce priveºte numãrul cetãþenilor care au drept de vot ºi care au fost prezenþi în faþa urnelor. Deºi s-au tot fãcut tot felul de recensãminte ale populaþiei, nici în prezent, nimeni nu ºtie care este numãrul real al cetãþenilor români ºi nici câþi dintre ei ar trebui sã se prezinte la vot. Principalul este cã avem, cu toþii, obligaþia moralã ºi dreptul de a participa la acþiunile de votare. Oricum, alegerile europarlamentare sunt doar o „luare de puls” pentru cele prezidenþiale (din toamnã) sau pentru cele parlamentare „româneºti” de peste 2 ani... Un singur municipiu în Valea Jiului?

Dupã aflarea rezultatelor ultimului recensãmânt (oficiale sau neoficiale, nimeni nu mai ºtie), problema înfiinþãrii unui singur municipiu în Valea Jiului revenise, din nou, în actualitate. Acesta ar putea avea „capitala” în Petroºani, celelalte localitãþi urmând a deveni niºte simple „cartiere”. În parantezã fie spus, cu ocazia ultimului congres al PCR (cel din anul 1989) s-a „trasat sarcina” ca în anul 2000 populaþia Vãii Jiului sã ajungã la 200.000 de locuitori. Între timp, însã, regimul comunist a cãzut iar populaþia zonei, în loc sã creascã, a scãzut simþitor. Potrivit datelor recensãmântului derulat în urmã cu câþiva ani, în Valea Jiului, mai trãiesc, astãzi, doar 119.484 de locuitori. Adicã, mai puþin cu aproape jumãtate decât ar fi dorit bunicii actualilor conducãtori ai României... Pe localitãþi, în ordine descrescãtoare, situaþia se prezintã astfel: Petroºani – 35.239, Vulcan –

25.036, Lupeni – 23.039, Petrila – 21.672, Uricani – 8.749, Aninoasa – 4.559 ºi Bãniþa – 1.190. Interesant este ºi faptul cã, pentru prima datã în istorie, municipiul Vulcan ar avea mai mulþi locuitori decât municipiul Lupeni. La fel de interesantã ar fi, însã, ºi o altã „problemã”. Dacã Hunedoara era, pânã nu de mult, singurul judeþ românesc în care capitala judeþului avea mai puþini locuitori decât un alt oraº (din acelaºi judeþ), dupã ultimul

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

recensãmânt, situaþia s-a schimbat, în sfârºit... Astfel, dupã mai mulþi ani, Deva a trecut în faþa Hunedoarei. Adicã, potrivit ultimelor date statistice, ar avea 57.565 de locuitori, comparativ cu 57.524, atâþia câþi mai are acum Hunedoara. Toþi aceºtia au fost aºteptaþi, duminicã, la urne...

Elicopterele pe care le-a iubit atât de mult, i-au presãrat duminicã flori peste mormânt. Mulþumim tuturor celor care au fost alãturi de pilotul Mihai Dan în ultimele zile pe pãmânt. Familia Mihai Dumnezeu sã îl odihneascã! Ne-a pãrãsit naºu Dan, un om minunat pe care l-am iubit ºi îl vom iubi toatã viaþa.

Dumnezeu sã îi vegheze zborul spre cer, pilotului Dan Mihai! Marius, Diana ºi Bogdan Mitrache

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014

Tabãrã naþionalã de arte la Petroºani

e peste 10 ani sculptori ºi pictori din toatã þara vin la Tabãra studenþeascã de arte vizuale din Petroºani. De luni, aici vor lucra oameni talentaþi, care vor crea artã chiar în vãzul oamenilor, iar ediþia din acest an are o serie de noutãþi demne de menþionat. Diana MITRACHE

Zeci de sculptori ºi pictori sunt de luni la Petroºani. Este Tabãra naþionalã de arte vizuale, iar organizatorii sunt cei de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Aici este ºi locul în care artiºtii vin sã creeze, inspiraþi din natura înconjurãtoare. „Dacã în anii trecuþi am avut invitaþi pictori ºi graficieni, anul acesta venim cu o noutate. Este vorba despre un grup de tineri studenþi ai facultãþii de Artã ºi Design ai Universitãþii de Vest din Timiºoara. Sunt 9 studenþi, însoþiþi de un cadru didactic, care vor sculpta în lemn. O sã avem invitaþi ºi 4 studenþi de la facultatea

de Teologie Ortodoxã a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj Napoca. Ei sunt studenþi la departamentul de artã sacrã, iar ceea ce fac ei acolo, are în primul rând legãturã cu artele vizuale’, a declarat Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a

Studenþilor din Petroºani, care a mai adãugat cã în tabãrã vor veni mulþi tineri talentaþi, ca de obicei, din judeþ, dar ºi din afara Hunedoarei. Pentru cei de la Petroºani sunt o serie de noutãþi, iar tinerii studenþi vor fi invitaþi sã lucreze pe terenul

de lângã Casa de Culturã a Studenþilor, în aer liber, La final, toate lucrãrile vor fi expuse în cadrul unei expoziþii. „Este ceva cu totul nou pentru noi cei de la Casa Studenþeascã. Chiar efortul de mobilizare pentru realizarea acestei tabere ºi aici mã refer la sculptura în lemn de mici dimensiuni, implicã multã muncã. Vrem sã fim gata în momentul începerii taberei sã avem totul pregãtit. Aceastã ediþie este cu totul ºi cu totul specialã ºi cred cã vom reuºi ºi vom crea o tradiþie din aceastã tabãrã”, a adãugat ºi Robert Hummel, artist plastic, organizator ºi al acestei dediþii a taberei. Artiºtii încep lucrul luni lucrul ºi, pânã la finele sãptãmânii ºi al lunii mai, vor sã sculpteze ºi sã picteze. Apoi va urma vernisajul expoziþiei ce va cuprinde lucrãrile.

Cargo ºi muzicã folk la Zilele Petroºaniului

eek-endul viitor ne aºteaptã petreceri în stradã la Petroºani. Sunt manifestãrile dedicate Zilelor Municipiului Petroºani, ce au loc între 30 mai ºi 1 iunie. Diana MITRACHE

loc sub egida Zilele Municipiului Petroºani ºi, între 30 mai ºi 1

iunie vom fi aºteptaþi în stradã. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã la aceastã ediþie vom avea multe surpize ºi cã pe scenã va urca ºi trupa Cargo, dar ºi în premierã, muzicã folk. „Zilele municipiului

Cu mic cu mare, suntem invitaþi sã luãm parte la manifestãrile sportive, culturale ºi la spectacolele organizate în centrul municipiului Petroºani. Totul are

Petroºani vor fi la sfârºitul acestei sãptãmâni. Vom avea o serie întreagã de activitãþi pe care le vom face atât pentru copii, cât ºi pentru tineri, dar ºi pentru persoanele mai în vârstã. Vom avea ºi specta-

cole de muzicã uºoarã ºi popularã, spectacol de muzicã folk - o premierã la Petroºani. Vom avea ºi piese de teatru pentru copii ºi va fi pe 1 iunie, duminicã, o paradã a costumelor de carnaval, care va pleca din faþa primãriei pânã la Teatrul I. D Sîrbu, unde îi aºteptãm pe toþi sã vinã ºi sã participe, ca sã ne bucurãm împreunã de toate. Cred cã va veni formaþia Cargo ºi sigur vor mai fi ºi alþii, dar îi veþi vedea vineri ºi sâmbãtã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totul se desfãºoarã în centrul municipiului Petroºani, iar scena pe care vor urca artiºtii va fi în faþa Teatrului Dramatic I.D Sîrbu.

Stres suplimentar

n scurt timp, elevii claselor a VIII+a ºi a XII+a vor intra în febra examenelor. Ca ºi în anii precedenþi, în sãlile de examen vor fi montate camere de supraveghere pentru a evita fraudele la aceste testãri. Monika BACIU Potrivit psihologilor ºcolari, aceastã mãsurã de supraveghere poate cauza un stres supli-

dar nu atât de serioase încât sã afecteze acest examen. Pânã la urmã este un examen cu el însuºi, fiecare copil este pus în faþa unei

mentar asupra candidaþilor. “Ca orice noutate, deºi aceastã activitate de supraveghere s+a introdus puþin mai devreme poate sã aibã anumite repercursiuni, dar þinând cont de faptul cã la nivel de unitãþi ºcolare s+au realizat foarte multe simulãri legat de acest examen, cred cã nu ar trebui sã îºi facã probleme pentru cã elevii care au învãþat ºi au depus efort în vederea obþinerii unei medii bune la examenul de bacalaureat nu va fi nicio problemã. Ca orice noutate poate sã aibã ceva repercursiuni,

încercãri ºi atunci este bine sã ºtie dinainte ce îl aºteaptã ºi este bine sã fie pregãtit pentru cã bãtãliile elevilor de clasa a XII+a abia de acum încolo încep ºi este doar un pas spre viitorul lor care trebuie sã ºi+l clãdeascã singuri ºi cu încredere în sine”, a declarat Florin Munteanu, psiholog ºcolar. La nivelul ministerului Educaþiei s+a luat în discuþie ca supravegherea elevilor în timpul examenelor sã se realizeze ºi audio. Încã nu se ºtie exact dacã se va recurge ºi la aceastã metodã.