CVJ Nr 617, vineri, 23 mai

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 617

Cronica Vãii Jiului Vineri, 23 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preºedintele CJ Hunedoara pune degetul pe ranã

Valea Jiului izolatã de neseriozitatea constructorului de pe Defileul Jiului

Meseria e brãþarã de aur, dar pe cale de dispariþie

Vasile Adorian Ungur, unul dintre puþinii croitori ai Petroºaniului

>>> PAGINA A 4-A

Investiþie: Aqualand de 600 de locuri, la Petroºani >>> PAGINA A 7-A

Un român, ales lider masonic mondial >>> PAGINILE 8-9 Persecutat de statul român

Un fost salvator miner îºi cautã dreptatea la CEDO ºi în SUA >>> PAGINILE 10-11 Telegondolã supraevaluatã

Telegondola din Vulcan vândutã de trei ori >>> PAGINA A 12-A

Prostituþie în faþa liceului >>> PAGINA A 12-A

Oameni puþini, muncã multã >>> PAGINA A 13-A

V

alea Jiului a pierdut din punct de vedere economic ºi social, în timp ce angajaþii care se fac cã lucreazã la repararea Defileului Jiului au stat în coada lopeþii ºi au mimat cã lucreazã. „Niºte neserioºi!”, i-a catalogat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. >>> PAGINA A 3-A

Mircea Ioan Moloþ: “CEH este un copil care s-a nãscut mort” >>> PAGINA A 15-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Preºedintele CJ Hunedoara pune degetul pe ranã

Valea Jiului izolatã de neseriozitatea constructorului de pe Defileul Jiului V alea Jiului a pierdut din punct de vedere economic ºi social, în timp ce angajaþii care se fac cã lucreazã la repararea Defileului Jiului au stat în coada lopeþii ºi au mimat cã lucreazã. „Niºte neserioºi!”, i-a catalogat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Nu au terminat nici un sfert din lucrare, deºi trebuiau sã fie pe ultima sutã de metri, iar faptul cã un control al CNADR i-a gãsit pe constructori la umbrã, a stârnit vii reaþii din partea celor din întreg judeþul Hunedoara. „Ne-au sugerat ironic sã punem mâna pe lopeþi, dar chiar cred cã trebuie sã o facem”, au spus cei ce ne reprezintã acum. Þin drumul închis 6 zile pe sãptãmânã, izolând practic Valea Jiului ºi, pânã la urmã, judeþul Hunedoara, doar pentru a mima cã lucreazã, Este vorba despre firma care a câºtigat lucrarea de reparare a DN66, pe Defileul Jiului, care au fost catalogaþi drept „neserioºi” de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ. Sã nu uitãm cã oficialii CJ Hunedoara ºi-au unit eforturile cu facorii locali pentru a-i determina sã revinã asupra programului de închidere a circulaþiei auto pe Defileu Jiului, însã în zadar, iar motivul a fost cã nu se pot încadra în teremene. În acelaºi timp, însã, constructorul se fãcea doar cã lucreazã. “Niºte neserioºi. Ce poþi sã spui? Un cuvânt: neseriozitate. κi bat joc de un judeþ întreg practic, fiindcã toþi care vor sã treacã dincolo, la Olt, pe aici o iau, nu ocolesc ca nebunii sute de kilometrii. ªi îºi bat joc de ei, pur ºi simplu.

Poþi sã comentezi altceva, poþi sã spui altceva?

La toate insistenþele

care le-au fãcut primãriile de aici, Consiliul Judeþean, ne-au rãspuns cã trebuie sãs e încadreze în termene ºi rãmân la programul care l-au stabilit, iar ei nu lucreazã”,a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, care nu crede cã se vor încadra în teremnele anunþate.

De asemenea, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi, a subliniat cã Valea Jiului a pierdut din toate

cei care lucreazã nu sunt serioºi, adicã noi înþelegem ºi am înþelege acest efort dacã s-ar ºi lucra la modul cel mai serios”.

Adrian David, unul dintre consilierii judeþeni, care a fãcut ºi el nenumãrate adrese cãtre CNADR, vine acum cu ideea de a ne apuca noi sã construim drumul, pentru cã drumarii nu sunt în stare. „Li s-au aprobat absolut toate restricþiile, dar deja au o nouã solicitare de prelungire a

cu douã ore de pauzã la prânz, iar toate autoritãþile judeþene ºi locale au ripostat atunci când drumarilor li s-a permis un astfel de program de lucru. Cu toate cã ne þin izolaþi, însã, drumarii nu s-au încadrat în termen, iar spaniolii de la Copisa au cerut prelungirea contractului încã un an.

de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a scos la ivealã modul defectuos în care se lucreazã pe

punctele de vedere prin restricþionarea traficului auto timp de 6 zile pe sãptãmânã: “Ne-a afectat foarte mult ºi din punct de vedere economic, dar ºi din punct de vedere social.

Deja sunt aproape doi ani de când se lucreazã pe Defileu. Un an de zile a fost un blocaj de trei zile, acum 6 zile pe sãptãmânã, iar probabil cã la anul vor fi 7 sau 8 zile din 7. Se pare cã

termenului cu încã 12 luni. Asta înseamnã cã trebuie sã ne pregãtim pentru încã 12 luni de restricþii ºi de izolare. Cât priveºte faptul cã unii sunt prinºi dormind, cred cã ar trebui sã ne rãspundã la asta domnul Tudor ( Ion Tudor, ºeful CNADR Districtul Gorj) de la drumuri, care ne-a îndemnat pe noi sã punem mâna pe lopeþi. Noi am fãcut-o ºi dacã trebuie, mergem sã lucrãm noi la defileu, nu e nicio probelmã!”, a spus Adrian David, consilier judeþean.

Lucãrile la Defileul Jiului þin închis drumul 6 zile pe sãptãmânã,

L

ucreazã în dorul lelii

Un control neaºteptat al directorului Companiei Naþionale

DN66, pe Defileul Jiului.

"Pânã la Lainici, de la Petroºani, aº vrea sã vã spun cã atmosfera era de parcã era Adormirea Maicii Domnului pe ºantier.

Am întâlnit o echipã de cinci muncitori care puneau plase, o altã echipã care punea plase, se lucra la douã podeþe cu câte patru muncitori la fiecare podeþ. Sã ºtiþi cã i-am filmat ºi pot demonstra asta. Din cei patru doi lucrau ºi doi stãteau prin tufiºuri. Aº dori sã îmi explicaþi pentru ce aþi cerut întreruperea traficului ºi pentru ce existã aceastã bãtaie de joc la adresa transportatorilor din România?” s-a adresat Narcis Neaga la o întâlnire pe care a avut-o, la Târgu Jiu, cu reprezentanþii constructorilor. De asemenea, acesta a precizat cã firma va fi penalizatã din punct de vedere contractual, iar expli-

caþiile sunt de neacceptat.

Conform cifrelor vehiculate în timpul discuþiilor, pe tronsonul respectiv de drum constructorii au realizat doar 13,5% din proiect, deºi pânã acum ar fi trebuit sã ajungã la 87% din lucrãrile pe care ar trebui sã le finalizeze spre sfârºitul anului.

Circulaþia prin Defileul Jiului, pe tronsonul Petroºani Bumbeºti Jiu, este închisã în fiecare zi lucrãtoare de dimineaþa de la ora 8.00 pânã seara la ora 20.00, o pauzã de douã ore, între 12.00 ºi 14.00, fiind luatã de muncitori pentru ca în acest interval ºoferii care aºteaptã la intrãrile în Defileu sã îºi poatã continua traseul.

Car men COSMAN-PREDA Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Meseria e brãþarã de aur, dar pe cale de dispariþie

Vasile Adorian Ungur, unul dintre puþinii croitori ai Petroºaniului

N

e îmbracã de mai bine de jumãtate de secol.

Vasile Adorian Ungur este unul dintre puþinii croitori din municipiului Petroºani care încã mai practicã aceastã meserie. Ajuns la vârsta de 72 de ani, Vasile Ungur croieºte haine de damã sau de bãrbaþi de 58 de ani. Meseria a furat-o de la bunicul sãu pe vremea când avea 14 ani, iar din anul 1957 practicã cu neîncetare aceastã profesie.

Monika BACIU “Meseria asta a fost ºi rãmâne una foarte frumoasã. E îmbrãþiºatã din moºi strãmoºi. Eu am preluat-o de la bunicul meu, tatãl meu a fost miner ºi m-a adus în Petroºani în anul 1957 pentru cã mama mi-a zis cã meseria e brãþarã de aur. Acum confirm la 72 de ani,

de ani de democraþie un pãrinte nu a venit cu copilul sã îl îndrume spre aceastã meserie.

E frumoasã, e cu bani, trebuie sã ai rãbdare ºi sã ai atracþie pentru aceastã meserie foarte frumoasã. A îmbrãca un om trebuie sã vezi ce îi place, ce doreºte ºi sã îi oferi ceea ce ºtii cã poþi sã faci cel mai bine. Banii nu se câºtigã numai cã vezi

la 14 ani am început, în 1957, confirm cã meseria e brãþarã de aur pentru cã alþii pensionari stau, iar eu îmi completez pensia cu ceea ce realizez.

Mai realizez ºi un lucru mare pentru cã Petroºaniul nu mai are decât 2-3 croitori ºi ca atarer nu ºtiu cine va lucra mai departe pentru cã menþionez în 25

clientul. Printr-o realizare a unui costum omul trebuie sã fie mândru ºi sã spunã cã este fãcut la domnul Ungur care acum are 72 de ani ºi mã rog la Dumnezeu sã mai îmi dea, sã pot duce”, a declarat Vasile Adorian Ungur, unul dintre croitorii din municipiul Petroºani. În era comunistã,

croitorii erau mult mai cãutaþi faþã de cum sunt acum. Doamnele ºi domnii din înalta societate ºi nu numai veneau pentru a-ºi comanda costume personalizate. Acum, însã totul în croitorie se rezumã numai la mici modificãri. Prea puþini sunt cei care mai vin la croitorie ºi cer sã li se facã un costum sau orice altã þinutã completã.

“Trebuie sã spun cã ceea ce mai lucrãm acum noi constã în mici reparaþii, transformãri. Cumpãrã de la second-hand cu cinci lei ºi vine la noi ºi dacã îi ceri ºase zice cã e mult, dar totuºi cine ºtie cã a cumpãrat o stofã bunã, un material bun, îl face ºi îl poartã cu plãcere. O comandã serioasã vine din partea celor care îºi permit ºi au forme diferite care nu se gãsesc în magazin, ca atare trebuie sã transformãm ºi noi sã ne punem în situaþia cã trebuie îmbrãcat.

Formele umane sunt diferite”, ne mai povesteºte croitorul.

Hainele realizate de Vasile Ungur nu sunt scumpe. Costã chiar

mai puþin decât cele din magazine. Însã totul depinde de preþul materiei prime.

“Totul porneºte de la valoarea materiei prime, adicã de la stofã, materia de bazã.

Dacã materia de bazã e scumpã, adãugatã manopera ºi alte cheltuieli auxiliare nu e chiar aºa de scump, dar pentru un pensionar e scump. Pentru un bãrbat de mãsurã 48-50, deci un bãrbat de talie normalã costã cam 500 de lei costumul, inclusiv stofa. E mai ieftin decât în magazin, pentru cã în magazin se plãteºte firma”, a mai spus Vasile Ungur.

Imediat cum cineva calcã pragul croitoriei vede maºinile de cusut.

Care nu sunt moderne, însã sunt valoroase, iar pentru Vasile Ungur aceste maºini de cusut

învãþat meserie ºi nu vrea sã se despartã de ele.

“Am început cu aceste maºini vechi.

Singer de bazã sunt maºini nemþeºti ºi eu le-am gãsit cum se vãd acum. În anul 1957, la 14 ani, când am pornit

vechi Singer, fac parte din familie. Pe aceste maºini de cusut vechi a

în aceastã meserie pe aceste maºini am învãþat.

Dupã aceea a evoluat, dar noi la vârsta asta nu le-am îndepãrtat de lângã noiu pentru cã ne-am obiºnuit cu ele ºi sunt maºini practice, uºor de manevrat.

Cele moderne dacã nu ºtii electronicã sã o repari stai lângã ea ºi te uiþi, pe când la asta trebuie sã ºtii sã coºi sã îºi faci meseria cu mâna sau piciorul.

Sunt foarte practice”, ne mai spune croitorul.

Dupã Revoluþei, comenzile croitorilor au scãzut drastic. În zilele noastre, oamenii preferã hainele de la second-hand-uri datoritã preþurilor mai scãzute. Puþinii croitori din Petroºani ne mai amintesc cã meseria e brãþarã de aur.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Nostradamus a menþionat tensiunile dintre Rusia ºi România –”flacãra cea mare nu va mai putea fi opritã”

D

eclaraþiile vicepremierului Rusiei la adresa României ºi mesajul trimis ruºilor, de la Bucureºti, de secretarul general al NATO fac extrem de actual singurul catren al lui Nostradamus cu referire la România. Acesta a fost interpretat de specialiºti ca fiind anunþarea începerii celui de Al Treilea Rãzboi Mondial, scânteia ”flãcãrii care nu va mai putea fi opritã”.

Ileana FIRÞULESCU

Declaraþiile arogante ale vicepremierului Rus la adresa României au creat îngrijorãri în întreaga Europã ºi chiar peste Ocean, pentru cã Rusia continuã ameninþãrile…

Cã este un lucru grav ºi serios o dovedesc vizitele în cascadã ale reprezentanþilor NATO ºi SUA în România, vor urma ºi cei de la Pentagon, pentru cã se cunosc

dorinþele ºi modul de acþiune a ”marelui urs” de la Rãsãrit.

Odatã cu aceste tensiuni, a reapãrut în actualitate spusele lui Nostradamus cum cã al treile rãzboi modial începe prin atacul – verbal sau material – al Rusiei asupra României. Ar putea fi scânteia doar, sau chiar flacãra…

Specialiºtii care au încercat de-a lungul timpului sã interpreteze catrenele scrise de Michel de Nostradamus susþin cã

existã posibilitatea ca Al Treilea Rãzboi Mondial sã izbucneascã în România.

Potrivit efemeride. ro, aceºtia spun cã, în singurul catren în care este menþionatã þara noastrã, Nostradamus menþioneazã cã Rusia va ataca România.

Iatã cum sunã catrenul în limba francezã: “Amas s’approche venant d’Esclavonie, L’Olestant vieux câte ruinera, Fort desolee vera sa Romainie, Puis la grand

Euro-alegerile, peste 2 zile

A

u mai rãmas doar câteva zile pânã la alegerile pentru Parlamentul European. Campania electoralã, una neobiºnuit de liniºtitã, se va încheia sâmbãtã, 24 mai, la ora 7:00 iar alegerile sunt programate în ziua de duminicã, 25 mai, cu începere de la ora 7:00. În prezent, la cele 26 de secþii de votare din Petroºani se fac ultimele retuºuri pentru alegerile de duminicã.

Mircea NISTOR

„Vom avea 26 de secþii de votare care vor fi pregãtite pentru alegerile de duminicã. În prezent lucrãm la finalizarea acestora, fiind vorba despre ultimele retuºuri”, a declarat Adrian negoe, secretar primãria municipiului Petroºani.

În capitala Vãii Jiului, în secþiile de votare vor activa 234 de preºedinþi,

vicepreºedinþi ºi membri ai comisiilor de votare. Banii necesari achitãrii drepturilor

flamme estaindre ne scaura.” În traducere aproximativã, catrenul sunã astfel în limba românã: “Din Slavonia (Rusia) se apropie în masã, Distrugãtorul va ruina acel oraº, Fort dezolat va fi acea “Românie”, Iar, apoi, flãcãra mare nu va mai acestora vor veni de la bugetul de stat. „Preºedinþii ºi vicepreºedinþii vor încasa câte 85 de lei, pe 5 zile, iar membrii vor primi tot câte 85 de lei, dar, pentru 3 zile. În Petroºani, potrivit listelor electorale, sunt aºteptate la vot 36.958 de persoane”, a mai spus Adrian Negoe.

România va avea în noul Parlament European 32 de reprezentanþi, cu unul mai puþin decât în legislatura precedentã.

putea fi opritã.”

Sã nu uitãm cã toate catrenele lui Nostradamus au avut mereu jocuri de cuvinte, iar cel folosit pentru “distrugãtor” (olestant) aduce oarecum cu numele oraºului Constanþa.

De asemenea, distrugãtoarele sunt acele vase de rãzboi.

Totuºi, Nostradamus nu precizeazã anul în care se va întâmpla acest lucru ºi, mai mult, la el, catrenele pot primi diverse interpretãri, tocmai din cauza jocurilor de cuvinte.

Astfel, este posibil ca un rãzboi mondial sã nu izbucneascã ºi sã fie vorba despre un conflict metaforic.

Chiar ºi aºa – spun

specialiºtii – având în vedere faptul cã România a devenit în ultimii ani un “fort dezolat”, atât din punct de vedere economic (lipsa locurilor de muncã, sãrãcia, salarizarea extrem de proastã etc.), cât ºi din punct de vedere politic (oamenii politici din þara noastrã se ceartã de ani buni, fãrã a pune pe primul plan bunãstarea poporului), dar ºi faptul cã Rusia a fãcut un pas mare cãtre alipirea Ucrainei, apoi ameninþarea de maidan a vicepremierului rus, catrenul pare a fi mai aproape de adevãr ca niciodatã.

La acestea se adaugã declaraþiile secretarului general al NATO, aflat în România, cum cã semnalul transmis "potenþialilor agresori" este "nici sã nu se gândeascã sã agreseze un aliat NATO", el precizând, de asemenea, cã Alianþa este pregãtitã sã îºi apere fiecare bucãþicã a teritoriului, referindu-se la România.

Tot el a precizat cã e totuºi prea mult sã vorbim de posibilitatea începerii celui de al treilea rãzboi mondial.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Prima întâlnire a vârstnicilor “tineri”

M

embrii nou înfiinþatului club din Petroºani denumit “Tinereþe fãrã bãtrâneþe pentru bucuria de a trãi” au avut programatã ieri prima întâlnire.

Cu aceeaºi ocazie au fost împãrþite ºi primele card-uri de membru. În principal, clubul în care se pot înscrie nu doar persoane în vârstã, va avea ca scop organizarea unor manifestãri culturale, turistice sau de culturã generalã.

“Ne-am propus sã facem multe ºi sper cã vom ºi reuºi sã le ducem la bun sfârºit.

Deocamdatã am început sã împãrþim cardurile de membru ºi mã bucur cã, încã din prima zi, numãrul celor care vor sã fie membri în clubul nostrum a fost unul deosebit de mare”, a declarat Felicia Necºa, coordonatorul activitãþii clubului.

Prima acþiune a clubului care va funcþiona în cadrul Asociaþiei “Casa Pro Urbis” se va derula în cursul sãptãmânii viitoare. “Marþi, 27 mai, avem programatã ºi prima acþiune.

Este vorba despre o întâlnire pe teme medicale”, a mai spus Felicia Necºa.

Pânã în prezent, circa 200 de persoane ºi-au manifestat intenþia de a se înscrie în clubul dedicat, în principal, persoanelor trecute de prima tinereþe. (M. NISTOR)

INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, Jud. Hunedoara Telefon: 0254 211350, 0254 211351; Fax: 0254 230030 ce intenþioneazã sã solicite de la ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE ROMÂNE” Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, aviz modificator de gospodãrire a apelor pentru: Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara Faza DTAC aferent: Închiderea depozitului neconform Petrila; Aceastã investiþie este nouã – (urmeazã a se realiza dupã obþinerea

CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 30 mai 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara, pe anul 2014; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014, ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al Spitalului de Urgenþã Deva; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de execuþie al bugetului propriu al judeþului Hunedoara ºi a situaþiilor financiare anuale, inclusiv anexele la

avizelor necesare în baza cãrora se va elibera autorizaþia de construire) .

Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea avizului modificator de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administaþia Bazinalã de Apã Jiu, Str. N. Romanescu nr.54, Craiova, Tel. 0251 426654

acestea, ale Consiliului Judeþean Hunedoara ºi instituþiilor publice aflate în finanþarea acestuia, la 31 decembrie 2013; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor tehnico-economice pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 8. Proiect de hotãrâre privind modificarea anexei la Hotãrârea nr.89/2014 privind aprobarea contractãrii unei finanþãri rambursabile interne în valoare de 40.000.000 lei; 9. Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Direcþia

Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara în vederea realizãrii în comun a unor acþiuni educativ-culturale ºi de tineret; 10. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Programului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.01.2014 – 30.06.2019; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii programului de investiþii, dotãri ºi sursele de finanþare cuprins în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014, al S.C. APASERV Valea Jiului S.A..

12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Contractului de Asistenþã pentru Proiect între Judeþul Hunedoara ºi APAPROD S.A. ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

PREªEDINTE, Mir cea Ioan Moloþ

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Investiþie: Aqualand de 600 de locuri, la Petroºani

M

unicipiul Petroºani ar putea beneficia de un aqualand de 600 de locuri, dacã proiectul gândit de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Primãria municipiului Petroºani va primi finanþare.

Carmen COSMAN-PREDA Diana MITRACHE Proiectantul lucrãrii a prezentat, joi, conceptul pe care ºi l-a imaginat pentru aquaparcul ce urmeazã sã fie realizat la Petroºani, pentru care Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu Consiliul Local Petroºani în vederea obþinerii finanþãrii europene. Pe terenul pe care a funcþionat Preparaþia Livezeni, ecologizat pe banii Bãncii Mondiale, va fi dezvoltat atât aquaparcul, dar în completarea obiectivului de investiþii ar putea apãrea un hotel, precum ºi un bazin olimpic, dupã modelul celui construit al Londra pentru Olimpiadã. Practic, acest complex acvatic va dispune de bazine, SPA, jacuzzi, saunã, dar ºi spaþii de relaxare ºi este gândit ca un nou punct de atracþie turisticã, pe lângã staþiunea montanã Parâng. „Este un

eveniment, credem noi, destul de important pentru Valea Jiului, lansarea unui proiect pe care ne dorim sã-l facem împreunã cu comunitatea localã, respectiv cu Primãria Petroºani.

Este o iniþiativã plecatã de la vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, care are aceastã responsabilitate, respectiv investiþiile pe judeþul Hunedoara”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, care a mãrturisit cã este pentru prima datã când vede concepþia arhitectului. ªi, potrivit proiectului, vom putea

vorbi despre un parc acvatic de circa 600 de locuri, care va avea atât piscine interioare, cât ºi piscine exterioare, o piscinã cu valuri în suprafaþã de 140 mp, un bazin pentru copii, dar ºi o piscinã unde vor coborî toboganele cu apã.

F

inanþat din fonduri europene Dar, proiectantul a gândit ºi un hotel, astfel încât aqualandul sã poatã fi transformat într-un punct de turism, precum ºi un bazin olimpic, identic cu cel de al Londra, dar puþin mai mic, special pentru activ-

Ameninþare cu bombã!

A

utorul este un minor din municipiul Vulcan care a sunat la 112 pentru a ameninþa cã pune o bombã în incinta spitalului din Deva.

Maximilian GÂNJU Copilul fugise de acasã ºi a sunat de la un telefon public care era sub aria de supraveghere a unei camere video. ”În data de 22.05.2014, la ora 00:25, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã prin dispeceratul 112 cu privire la faptul cã o pesoanã necunoscutã a apelat numãrul unic de urgenþã 112 de la un tele-

fon public situat în Deva, afirmând cã în decursul zilei de 22.05.2014 va amplasa o bombã în incinta Spitalului Judeþean Deva.

Poliþiºtii au identificat zona în care este amplasat telefonul public, iar în urma vizionãrii imaginilor puse la dispoziþie de Poliþia Localã Deva au stabilit semnalmentele apelantului. În cursul dimineþii, în urma activitãþilor comune de cãutare efectuate pe raza municipi-

itãþi sportive.

Aquaparcul va avea ºi o parcare încãpãtoare, tot de 600 de locuri, drumuri de acces moderne ºi, în plus, se doreºte ºi orientarea cãtre energia verde, aºa încât sã putem vorbi despre conceptul de clãdiri cu consum de energie zero.

Proiectul ar urma sã fie finanþat din fonduri europene, dupã deschidea liniilor de finanþare pentru perioada 2014 – 2020. Iar preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ sperã cã va fi declarat eligibil. „Avem ºi consultanþã serioasã, avem ºi oameni care se pricep la scriere de proiecte, avem ºi niºte proiectanþi deosebit de talentaþi ºi sã nu uitãm cã ceea ce facem noi se adreseazã la câteva sute de mii de oameni”, a explicat Moloþ.

Parcul acvatic va veni sã completeze ideea de turism ºi, dacã turiºtii vor urca la munte sã schieze, atunci când vor ajunge în Petroºani, vor putea sã meargã ºi la baie. „Conceptul pe

ului Deva, o patrulã a Poliþie Locale a depistat minorul în zona Pieþei Agroalimentare ºi l-a predat Poliþiei Municipiului Deva, pentru continuarea cercetãrilor”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtptor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Anchetatorii au mai stabilit cã elevul de 11ani, din municipiul Vulcan, a plecat voluntar de acasã în data de 21.05.2014, însã pãrinþii acestuia nu au sesizat Poliþia cu privire la dispariþie. Minorul a fost internat în Centrul de Primire a Minorilor în Regim de Urgenþã Deva, iar pãrinþii acestuia vor plãti amenda pentru cã nu l-au supravegheat.

care l-am gândit la momentul la care s-au demarat discuþiile legate de domeniul schiabil ºi, în speþã de cel din Parâng, a presupus, de fiecare datã, ca infrastructura de schi sã se facã în munte sus, iar diverstismentul ºi petrecea timpului liber sã fie în oraº. Aºa se face în toatã lumea civilizatã.

Atunci eram focusaþi

Hunedoara, Tiberiu Balint, a þinut sã-i mulþumeascã primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a înþeles repede importanþa acestui proiect ºi ºi-a dat tot concursul, aprobânduse rapid asocierea dintre CJ Hunedoara ºi CL Petroºani.

Proiectul se aflã actualmente la faza studiului de fezabilitate.

Consiliul Judeþean

pe schi, dar faptul cã am reuºit ca acum sã completãm ideea, iar Consiliul Judeþean sã preia lucrurile în sensul amenajãrii acestui aqualand, completeazã foarte bine conceptul de staþiune montanã, care poate sã fie folosit atât iarna cât ºi vara”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Vicepreºedintele CJ

Hunedoara vine cu astfel de parteneriate la Petroºani ºi Lupeni, unde sunt gândite douã parcuri acvatice, cel de la Lupeni urmând sã fie construit lângã staþia de îmbarcare a telegondolei din Straja.

Proiectele de execuþie vor fi gata în luna august, iar apoi se aºteaptã deschiderea liniei de creditare la nivel european.

8 Actualitate

A

bia s-a finalizat Conferinþa masonilor care a avut loc în Bucureºti ºi o nouã ºtire provoacã noi speculaþii cu privire la viitorul României. Radu Bãlãnescu a fost ales Secretar Executiv al Conferinþei Mondiale a Marilor Loji Regulare. Este cea mai înaltã poziþie deþinutã pânã acum de un mason român la nivelul Masoneriei Regulare Universale.

Majoritatea delegaþilor din peste 100 de þãri, prezenþi la Conferinþa organizatã la Bucureºti l-au ales pe Bãlãnescu în poziþia deþinutã pânã acum, timp de 16 ani, de cãtre Thomas Jackson.

Este o poziþie care îi asigurã statutul de Primus inter Pares ºi coordonator al întregii colaborãri pe lanþul masonic mondial.

C

ine este noul lider al Masoneriei?

Conform CV-ului publicat pe site-ul Marii Loje Naþionale, Radu Bãlãnescu este Doctor în ªtiinþe Medicale, directorul medical al Spitalului de Copii Grigore Alexandescu din Bucureºti ºi Preºedintele Comisiei Naþionale de Chirurgie Pediatricã la nivelul Ministerului Sãnãtãþii.

Din anul 2013, Radu Bãlãnescu a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Naþionale din România. Pe lângã multe alte distincþii primite din partea diferitelor organizaþii masonice, a obþinut în 2010 din partea statului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

român Ordinul Naþional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

E foarte probabil ca nu pregãtirea profesionalã sã fi fost cea care l-a recomandat în poziþia pe care o deþine în momentul de faþã. Radu Bãlãnescu a reprezentat Marea Lojã Naþionalã din România la toate Conferinþele Marilor Maeºtri din Europa ºi de pe alte continente, aducând o contribuþie majorã la creºterea prestigiului Lojei române pe plan extern.

O demonstreazã chiar invitaþia pe care i-a adresat-o José Manuel Barroso, Preºedintele Comisiei Europene, pentru a reprezenta masoneria românã ca exponent al societãþii civile din România, la întrunirea Preºedinþilor Comisiei Europene.

P

oziþii pro

Imediat dupã aflarea ºtirii, jurnalistul Cristian Unteanu ºi-a exprimat în ziarul Adevãrul satisfacþia pentru aceastã premierã. El considerã cã România obþine astfel un post simbolic într-o logicã foarte

Un român, ales lider masonic mondial specialã de sistem, aceea care dominã accesul la posturilecheie din marile organizaþii internaþionale. În opinia sa, alegerea lui Bãlãnescu ar trebui sã fie un motiv de mândrie pentru orice român, în condiþiile în care nu mai existã astãzi niciun reprezentant al României care sã conducã o organizaþie internaþionalã de relevanþã, putere ºi influenþã de tipul Masoneriei. În general, presa românã doar a preluat ºtirea fãrã sã se aventureze într-o analizã a posibilelor implicaþii.

Reacþiile vor apãrea, mai degrabã, în zilele urmãtoare. Cel mai probabil, aceste reacþii vor avea un caracter preponderent negativ, date fiind anumite aspecte din istoria masoneriei care au creat controverse. Nu în ultimul rând, teoriile conspiraþiei pot alimenta suficiente speculaþii cu privire la recentul eveniment. Interesul cititorilor faþã de articolul Semnelor Timplului referitor la Conferinþa masonicã de la Bucureºti demonstreazã cã evenimentul a captat atenþia unui public numeros.

P

oziþii contra

Lãudatã, acuzatã sau controversatã, masoneria continuã sã fie un prilej de dezbateri fãrã

sfârºit. Poate ºi din cauza aurei de mister care învãluie organizaþia. Conform multor teoreticieni ai conspiraþiei, masoneria s-ar afla în spatele multor guverne, conducând lumea din „umbrã”. Iar contestatarii ei nu lipsesc. Chiar din sfere politice înalte. Unul dintre cei mai vehemenþi acuzatori din ultimii ani a fost Antonie Iorgovan, numit de unii „pãrintele constituþiei”. În cadrul emisiunii „Teoria Conspiraþiei” transmisã la TVR 1, Iorgovan a emis acuzaþii dure la adresa masonilor, sugerând cã „scopul lor este sa controleze prin mijloace oculte guverne, ºi parlamente, ºi justiþie, ºi poliþie, ºi jandarmerie, ºi garda de la prefecturã, ºi orice, tot ce miºcã, tot ce zboarã, totul trebuie sã fie controlat de masonerie… dacã ar putea, pânã ºi Divinitatea…”

Afirmaþia sa nu poate fi verificatã, atâta timp cât este o declaraþie cu titlu general, însã pare sã fie confirmatã chiar de cãtre purtãrorul de cuvânt al Masoneriei naþionale, Olimpian Ungherea, care, în cadrul aceleeaºi emisiuni, nu a negat cã masonii au intrat pânã în sferele cele mai înalte ale politicii sau armatei.

Surprinzãtor, nici biserica nu este ocolitã de prezenþa masonicã. „Nu este niciun secret cã în

rândurile masoneriei române sunt înalte feþe bisericeºti: episcopi, mitropoliþi, simpli preoþi”, spunea purtãtorul de cuvânt ca formã de apreciere a forþei organizaþiei.

Dincolo de faptul cã masoneria este consideratã de Iorgovan ca fiind neconstituþionalã datoritã caracterului ei secret, o altã acuzaþie loveºte direct în scopul organizaþiei. Fãrã menajamente, Iorgovan ºi-a exprimat convingerea cã, „dacã e sã cãutãm crima organizatã, ea este foarte bine aºezatã în aceste structuri masonice”. Pentru îndrãzneala sa, foarte mulþi bloggeri au fost convinºi cã a plãtit cu viaþa, fiind asasinat lent ºi fãrã urme. Acelaºi lucru a fost susþinut ºi de alte personalitãþi ale politicii româneºti, deºi sursele oficiale spun cã Iorgovan a murit din pricina unui cancer la pancreas.

T

eoriile conspiraþiei cu privire la România

Cazul Iorgovan a trecut ºi s-a fãcut liniºte.

Acum sunt din nou motive pentru o relansare a speculaþiilor cu privire la implicaþiile numirii unui român la conducerea Masoneriei mondiale.

Conform definiþiei date de masoni, organizaþia nu este prin natura ei o asociaþie secretã (deºi prezintã asemãnãri

cu ªcolile de Mistere din Antichitate), ci este o societate „discretã, ºi cu secrete”. Însã, indiferent de definiþiile pe care Masoneria ºi le acordã, în mentalul colectiv existã percepþia cã scopul prioritar al masoneriei este instaurarea unei noi ordini mondiale. Numirea unui român în fruntea masoneriei poate fi pusã în corelaþie cu o popularã teorie a conspiraþiilor formulatã în mediul american ºi care a devenit parte a unei serii ecranizate.

Românul Nicolae Carpathia este identificat ca fiind nimeni altul decât viitorul Antihrist. În cadrul seriei Left Behind, Carpathia este lider al comunitãþii globale, al unui guvern mondial pe care în cele din urmã îl foloseºte împotriva celor care-L urmeazã pe Iisus Christos. În film, un român iniþiazã noua ordine mondialã, iar speculaþiile vin de acum de la sine.

Pentru orice analist onest este importantã abordarea oricãrui fenomen aflat în desfãºurare cu simþul echilibrului. ªi în privinþa masoneriei atitudinea ar trebui sã fie aceeaºi. E drept cã, fãrã masonerie, România ar fi arãtat astãzi altfel.

Multe dintre realizãrile actuale nu ar fi fost contretizate. Aceasta este o certitudine istoricã. Însã, la fel de

bine, nu poate fi ignorat nici caracterul secret al organizaþiei ºi nici faptul cã nu toþi dintre cei peste 6.000 de membri ai sãi la nivel naþional îºi dezvãluie apartenenþa masonicã, deºi ocupã poziþii cheie în instituþii importante ale statului român.

De aici derivã ºi speculaþiile care cel mai probabil se vor înteþi.

Numirea unui român în poziþie cheie a masoneriei mondiale nu face decât sã demonstreze forþa pe care Loja naþionalã a jucat-o în configuraþia jocurilor masonice. Efectele pe care aceastã situaþie le are asupra omului simplu rãmân doar la nivel speculativ. Restul este istorie.

M

isterul din jurul masoneriei Cunoscutã ºi sub denumirea mai amplã de „francmasonerie”, organizaþia are ca ideal înfrãþirea membrilor ei prin idealuri comune morale, spirituale ºi sociale. Ceea ce îi uneºte este ritualul comun ºi jurãmântul depus pe una din cãrþile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul,Vedele hinduse sau alte scrieri considerate sacre). Din conglomeratul valorilor masonice nu lipseºte „Mare Arhitect al Universului”.

Aceasta este o denumire genericã prin care este identificat creatorul Universului.

Pare sã fie o trimitere la Dumnezeul creºtin, însã este mai mult de atât.

Este vorba despre o concepþie despre Dumnezeu ºi nu personalizarea Sa. Luând în considerare doar aceste aspecte, se constatã cã practica masonicã face conexiuni cu

elemente religioase (între care ºi elemente creºtine).

Acuzaþiile la adresa masonilor nu se limiteazã doar la aspecte care þin de limbajul specific sau de concepþia despre univers. Atunci când masoneria apare în discursul public este de cele mai multe ori învãluitã într-o aurã de mister. Prea puþine se cunosc din interiorul organizaþiei. Pãstrarea secretului constituie o obligaþie vitalã pentru oricine devine membru.

Fie ºi doar pentru aceste aspecte, masoneria este asociatã la nivelul gândirii colective cu ocultismul. Adversarii ei considerã cã utilizarea unor politici subversive nu este strãinã de caracterul ºi practica organizaþiei. Aceasta îi determinã sã prezinte masoneria într-o

luminã diabolicã, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermeticã, antisocialã, complotistã, cu scopul instaurãrii unei noi ordini mondiale. O emblemã a rãului absolut.

Pe de altã parte, nu poate fi negat rolul eminamente pozitiv pe care masoneria continuã sã îl joace în evoluþia societãþii. În argumentarea pro-masonicã se invocã actele de caritate ºi diverse proiecte umanitare. ªi nu sunt puþine (burse de studii, premieri ale elitelor în parteneriat cu Academia Românã).

De asemenea, calitatea membrilor nu

trece neobservatã.

Adesea oameni cu multiple competenþe ºi rãspunderi, masonii reuºesc sã acceadã în poziþii cheie influenþând politicile publice.

Inclusiv în România.

Conform unui raport SRI, masonii pot fi gãsiþi în instituþii de învãþãmânt, medicinã, organisme financiare, structuri politice.

I

storia României creionatã de organizaþii masonice Mentalitatea francmasonicã s-a manifestat în decursul istoriei prin miºcãri care au militat în favoarea drepturilor omului ºi în favoarea democraþiei. De exemplu, rãscoala lui Horea se înscrie în marele scenariu al lojelor masonice de ridicare a popoarelor-naþiuni împotriva anacronicelor rânduieli feudale. Nu este exlus ca liderul revoltei þãrãneºti sã fi avut conexiuni masonice.

De asemenea, artizanii revoluþiei paºoptiste cu rol determinant în deschiderea porþilor modernismului românesc au fost masoni.

Kogãlniceanu, Bãlcescu, Alecsandri ºi alþi unioniºti au avut o contribuþie esenþialã la naºterea României.

Gândirea Masonicã a jucat un rol decisiv. „Nu cred ca greºesc prea mult dacã spun cã a fost o generaþie de masoni. Este mult mai uºor sã spui cine n-a fost mason la 1848 decât sã întocmeºti o listã a acestora”, afirma istoricul Horia Nestorescu-Bãlceºti cu privire la rolul determinat jucat de paºoptiºtii masoni. Dacã A.I. Cuza a fost sau nu mason nu mai are nicio relevanþã, atâta timp cât mulþi dintre cei care ºi-au oferit serviciile în derularea marilor proiecte de reformare a þãrii erau adepþii

masoneriei. Nu trebuie uitat cã Mihai Kogãlniceanu a fost primul ministru care a girat marile reforme.

Continuând pe firul istoriei, Marea Unire de la 1918 nu poate fi evaluatã în mod corect decât printr-o raportare la influenþa Lojei masonice. Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România a fost mason. La fel ca ºi Vaida Voevod, care a negociat interesele României la finalul rãzboiului ºi a devenit ulterior prim-ministru.

Motivul aderãrii acestuia la masonerie a fost faptul cã majoritatea delegaþilor la Conferinþa de pace de la Paris erau masoni.

ât de discretã va rãmâne C organizaþia?

Acestea sunt doar câteva aspecte care evidenþiazã rolul pe care l-au jucat masonii în istoria României. De cele mai multe ori, implicarea lor a fost la nivelul cel mai înalt al politicii. Nu rare au fost ocaziile când bulversãri de ordin social au fost iniþiate ºi coordonate de membrii Lojei române.

Uneori au fãcut-o la vedere. Alteori din culise. Acþionând nu ca organizaþie secretã, ci ca una discretã, conform definiþiei organizaþiei. S-ar putea sã aibã dreptate.

S-au inserat atât de bine în derularea unor evenimente cruciale din istorie, încât astãzi chiar ºi antimasonii le apreciazã involuntar contribuþia. Fiindcã ea se regãseºte în cãrþile de istorie. De multe ori, însã, orchestrarea din spatele unor evenimente scapã observatorilor. Rãmâne de vãzut care vor fi deciziile ce vor fi luate la Bucureºti.

Este ºi o ocazie pentru publicul român sã sesizeze cât de transparentã a devenit organizaþia. Desigur, în mãsura în care presei i se va permite accesul.

Sursa: http:// semneletimpului.ro

8 Actualitate

A

bia s-a finalizat Conferinþa masonilor care a avut loc în Bucureºti ºi o nouã ºtire provoacã noi speculaþii cu privire la viitorul României. Radu Bãlãnescu a fost ales Secretar Executiv al Conferinþei Mondiale a Marilor Loji Regulare. Este cea mai înaltã poziþie deþinutã pânã acum de un mason român la nivelul Masoneriei Regulare Universale.

Majoritatea delegaþilor din peste 100 de þãri, prezenþi la Conferinþa organizatã la Bucureºti l-au ales pe Bãlãnescu în poziþia deþinutã pânã acum, timp de 16 ani, de cãtre Thomas Jackson.

Este o poziþie care îi asigurã statutul de Primus inter Pares ºi coordonator al întregii colaborãri pe lanþul masonic mondial.

C

ine este noul lider al Masoneriei?

Conform CV-ului publicat pe site-ul Marii Loje Naþionale, Radu Bãlãnescu este Doctor în ªtiinþe Medicale, directorul medical al Spitalului de Copii Grigore Alexandescu din Bucureºti ºi Preºedintele Comisiei Naþionale de Chirurgie Pediatricã la nivelul Ministerului Sãnãtãþii.

Din anul 2013, Radu Bãlãnescu a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Naþionale din România. Pe lângã multe alte distincþii primite din partea diferitelor organizaþii masonice, a obþinut în 2010 din partea statului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

român Ordinul Naþional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

E foarte probabil ca nu pregãtirea profesionalã sã fi fost cea care l-a recomandat în poziþia pe care o deþine în momentul de faþã. Radu Bãlãnescu a reprezentat Marea Lojã Naþionalã din România la toate Conferinþele Marilor Maeºtri din Europa ºi de pe alte continente, aducând o contribuþie majorã la creºterea prestigiului Lojei române pe plan extern.

O demonstreazã chiar invitaþia pe care i-a adresat-o José Manuel Barroso, Preºedintele Comisiei Europene, pentru a reprezenta masoneria românã ca exponent al societãþii civile din România, la întrunirea Preºedinþilor Comisiei Europene.

P

oziþii pro

Imediat dupã aflarea ºtirii, jurnalistul Cristian Unteanu ºi-a exprimat în ziarul Adevãrul satisfacþia pentru aceastã premierã. El considerã cã România obþine astfel un post simbolic într-o logicã foarte

Un român, ales lider masonic mondial specialã de sistem, aceea care dominã accesul la posturilecheie din marile organizaþii internaþionale. În opinia sa, alegerea lui Bãlãnescu ar trebui sã fie un motiv de mândrie pentru orice român, în condiþiile în care nu mai existã astãzi niciun reprezentant al României care sã conducã o organizaþie internaþionalã de relevanþã, putere ºi influenþã de tipul Masoneriei. În general, presa românã doar a preluat ºtirea fãrã sã se aventureze într-o analizã a posibilelor implicaþii.

Reacþiile vor apãrea, mai degrabã, în zilele urmãtoare. Cel mai probabil, aceste reacþii vor avea un caracter preponderent negativ, date fiind anumite aspecte din istoria masoneriei care au creat controverse. Nu în ultimul rând, teoriile conspiraþiei pot alimenta suficiente speculaþii cu privire la recentul eveniment. Interesul cititorilor faþã de articolul Semnelor Timplului referitor la Conferinþa masonicã de la Bucureºti demonstreazã cã evenimentul a captat atenþia unui public numeros.

P

oziþii contra

Lãudatã, acuzatã sau controversatã, masoneria continuã sã fie un prilej de dezbateri fãrã

sfârºit. Poate ºi din cauza aurei de mister care învãluie organizaþia. Conform multor teoreticieni ai conspiraþiei, masoneria s-ar afla în spatele multor guverne, conducând lumea din „umbrã”. Iar contestatarii ei nu lipsesc. Chiar din sfere politice înalte. Unul dintre cei mai vehemenþi acuzatori din ultimii ani a fost Antonie Iorgovan, numit de unii „pãrintele constituþiei”. În cadrul emisiunii „Teoria Conspiraþiei” transmisã la TVR 1, Iorgovan a emis acuzaþii dure la adresa masonilor, sugerând cã „scopul lor este sa controleze prin mijloace oculte guverne, ºi parlamente, ºi justiþie, ºi poliþie, ºi jandarmerie, ºi garda de la prefecturã, ºi orice, tot ce miºcã, tot ce zboarã, totul trebuie sã fie controlat de masonerie… dacã ar putea, pânã ºi Divinitatea…”

Afirmaþia sa nu poate fi verificatã, atâta timp cât este o declaraþie cu titlu general, însã pare sã fie confirmatã chiar de cãtre purtãrorul de cuvânt al Masoneriei naþionale, Olimpian Ungherea, care, în cadrul aceleeaºi emisiuni, nu a negat cã masonii au intrat pânã în sferele cele mai înalte ale politicii sau armatei.

Surprinzãtor, nici biserica nu este ocolitã de prezenþa masonicã. „Nu este niciun secret cã în

rândurile masoneriei române sunt înalte feþe bisericeºti: episcopi, mitropoliþi, simpli preoþi”, spunea purtãtorul de cuvânt ca formã de apreciere a forþei organizaþiei.

Dincolo de faptul cã masoneria este consideratã de Iorgovan ca fiind neconstituþionalã datoritã caracterului ei secret, o altã acuzaþie loveºte direct în scopul organizaþiei. Fãrã menajamente, Iorgovan ºi-a exprimat convingerea cã, „dacã e sã cãutãm crima organizatã, ea este foarte bine aºezatã în aceste structuri masonice”. Pentru îndrãzneala sa, foarte mulþi bloggeri au fost convinºi cã a plãtit cu viaþa, fiind asasinat lent ºi fãrã urme. Acelaºi lucru a fost susþinut ºi de alte personalitãþi ale politicii româneºti, deºi sursele oficiale spun cã Iorgovan a murit din pricina unui cancer la pancreas.

T

eoriile conspiraþiei cu privire la România

Cazul Iorgovan a trecut ºi s-a fãcut liniºte.

Acum sunt din nou motive pentru o relansare a speculaþiilor cu privire la implicaþiile numirii unui român la conducerea Masoneriei mondiale.

Conform definiþiei date de masoni, organizaþia nu este prin natura ei o asociaþie secretã (deºi prezintã asemãnãri

cu ªcolile de Mistere din Antichitate), ci este o societate „discretã, ºi cu secrete”. Însã, indiferent de definiþiile pe care Masoneria ºi le acordã, în mentalul colectiv existã percepþia cã scopul prioritar al masoneriei este instaurarea unei noi ordini mondiale. Numirea unui român în fruntea masoneriei poate fi pusã în corelaþie cu o popularã teorie a conspiraþiilor formulatã în mediul american ºi care a devenit parte a unei serii ecranizate.

Românul Nicolae Carpathia este identificat ca fiind nimeni altul decât viitorul Antihrist. În cadrul seriei Left Behind, Carpathia este lider al comunitãþii globale, al unui guvern mondial pe care în cele din urmã îl foloseºte împotriva celor care-L urmeazã pe Iisus Christos. În film, un român iniþiazã noua ordine mondialã, iar speculaþiile vin de acum de la sine.

Pentru orice analist onest este importantã abordarea oricãrui fenomen aflat în desfãºurare cu simþul echilibrului. ªi în privinþa masoneriei atitudinea ar trebui sã fie aceeaºi. E drept cã, fãrã masonerie, România ar fi arãtat astãzi altfel.

Multe dintre realizãrile actuale nu ar fi fost contretizate. Aceasta este o certitudine istoricã. Însã, la fel de

bine, nu poate fi ignorat nici caracterul secret al organizaþiei ºi nici faptul cã nu toþi dintre cei peste 6.000 de membri ai sãi la nivel naþional îºi dezvãluie apartenenþa masonicã, deºi ocupã poziþii cheie în instituþii importante ale statului român.

De aici derivã ºi speculaþiile care cel mai probabil se vor înteþi.

Numirea unui român în poziþie cheie a masoneriei mondiale nu face decât sã demonstreze forþa pe care Loja naþionalã a jucat-o în configuraþia jocurilor masonice. Efectele pe care aceastã situaþie le are asupra omului simplu rãmân doar la nivel speculativ. Restul este istorie.

M

isterul din jurul masoneriei Cunoscutã ºi sub denumirea mai amplã de „francmasonerie”, organizaþia are ca ideal înfrãþirea membrilor ei prin idealuri comune morale, spirituale ºi sociale. Ceea ce îi uneºte este ritualul comun ºi jurãmântul depus pe una din cãrþile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul,Vedele hinduse sau alte scrieri considerate sacre). Din conglomeratul valorilor masonice nu lipseºte „Mare Arhitect al Universului”.

Aceasta este o denumire genericã prin care este identificat creatorul Universului.

Pare sã fie o trimitere la Dumnezeul creºtin, însã este mai mult de atât.

Este vorba despre o concepþie despre Dumnezeu ºi nu personalizarea Sa. Luând în considerare doar aceste aspecte, se constatã cã practica masonicã face conexiuni cu

elemente religioase (între care ºi elemente creºtine).

Acuzaþiile la adresa masonilor nu se limiteazã doar la aspecte care þin de limbajul specific sau de concepþia despre univers. Atunci când masoneria apare în discursul public este de cele mai multe ori învãluitã într-o aurã de mister. Prea puþine se cunosc din interiorul organizaþiei. Pãstrarea secretului constituie o obligaþie vitalã pentru oricine devine membru.

Fie ºi doar pentru aceste aspecte, masoneria este asociatã la nivelul gândirii colective cu ocultismul. Adversarii ei considerã cã utilizarea unor politici subversive nu este strãinã de caracterul ºi practica organizaþiei. Aceasta îi determinã sã prezinte masoneria într-o

luminã diabolicã, socotind-o o pseudoreligie, cu o organizare ermeticã, antisocialã, complotistã, cu scopul instaurãrii unei noi ordini mondiale. O emblemã a rãului absolut.

Pe de altã parte, nu poate fi negat rolul eminamente pozitiv pe care masoneria continuã sã îl joace în evoluþia societãþii. În argumentarea pro-masonicã se invocã actele de caritate ºi diverse proiecte umanitare. ªi nu sunt puþine (burse de studii, premieri ale elitelor în parteneriat cu Academia Românã).

De asemenea, calitatea membrilor nu

trece neobservatã.

Adesea oameni cu multiple competenþe ºi rãspunderi, masonii reuºesc sã acceadã în poziþii cheie influenþând politicile publice.

Inclusiv în România.

Conform unui raport SRI, masonii pot fi gãsiþi în instituþii de învãþãmânt, medicinã, organisme financiare, structuri politice.

I

storia României creionatã de organizaþii masonice Mentalitatea francmasonicã s-a manifestat în decursul istoriei prin miºcãri care au militat în favoarea drepturilor omului ºi în favoarea democraþiei. De exemplu, rãscoala lui Horea se înscrie în marele scenariu al lojelor masonice de ridicare a popoarelor-naþiuni împotriva anacronicelor rânduieli feudale. Nu este exlus ca liderul revoltei þãrãneºti sã fi avut conexiuni masonice.

De asemenea, artizanii revoluþiei paºoptiste cu rol determinant în deschiderea porþilor modernismului românesc au fost masoni.

Kogãlniceanu, Bãlcescu, Alecsandri ºi alþi unioniºti au avut o contribuþie esenþialã la naºterea României.

Gândirea Masonicã a jucat un rol decisiv. „Nu cred ca greºesc prea mult dacã spun cã a fost o generaþie de masoni. Este mult mai uºor sã spui cine n-a fost mason la 1848 decât sã întocmeºti o listã a acestora”, afirma istoricul Horia Nestorescu-Bãlceºti cu privire la rolul determinat jucat de paºoptiºtii masoni. Dacã A.I. Cuza a fost sau nu mason nu mai are nicio relevanþã, atâta timp cât mulþi dintre cei care ºi-au oferit serviciile în derularea marilor proiecte de reformare a þãrii erau adepþii

masoneriei. Nu trebuie uitat cã Mihai Kogãlniceanu a fost primul ministru care a girat marile reforme.

Continuând pe firul istoriei, Marea Unire de la 1918 nu poate fi evaluatã în mod corect decât printr-o raportare la influenþa Lojei masonice. Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România a fost mason. La fel ca ºi Vaida Voevod, care a negociat interesele României la finalul rãzboiului ºi a devenit ulterior prim-ministru.

Motivul aderãrii acestuia la masonerie a fost faptul cã majoritatea delegaþilor la Conferinþa de pace de la Paris erau masoni.

ât de discretã va rãmâne C organizaþia?

Acestea sunt doar câteva aspecte care evidenþiazã rolul pe care l-au jucat masonii în istoria României. De cele mai multe ori, implicarea lor a fost la nivelul cel mai înalt al politicii. Nu rare au fost ocaziile când bulversãri de ordin social au fost iniþiate ºi coordonate de membrii Lojei române.

Uneori au fãcut-o la vedere. Alteori din culise. Acþionând nu ca organizaþie secretã, ci ca una discretã, conform definiþiei organizaþiei. S-ar putea sã aibã dreptate.

S-au inserat atât de bine în derularea unor evenimente cruciale din istorie, încât astãzi chiar ºi antimasonii le apreciazã involuntar contribuþia. Fiindcã ea se regãseºte în cãrþile de istorie. De multe ori, însã, orchestrarea din spatele unor evenimente scapã observatorilor. Rãmâne de vãzut care vor fi deciziile ce vor fi luate la Bucureºti.

Este ºi o ocazie pentru publicul român sã sesizeze cât de transparentã a devenit organizaþia. Desigur, în mãsura în care presei i se va permite accesul.

Sursa: http:// semneletimpului.ro

10 Actualitate ramele D foºtilor mineri continuã ºi

dupã minã. ªi-au dedicate tinereþea cãrbunelui care nu odatã era sã le ia viaþa, iar nici dupã ce au ieºit la pensie nu au liniºte. Nelu Bobîrnac este un fost salvator miner care în anul 2003 a fost victima unui accident de muncã colectiv.

Monika BACIU Atunci s-a încercat muºamalizarea cazului, iar omul a ajuns sã îºi apere drepturile chiar la CEDO. Bãrbatul se simte persecutat de

statul roman ºi se gândeºte sã îºi cearã drepturile în America.

P

ensionar, executat

Din decembrie anul 2013, Nelu Bobîrnac este pensionar, însã necazurile din timpul activitãþii îl urmãresc chiar ºi astãzi. Bãrbatul a fost încadrat iniþial cu pierdere a capacitãþii de muncã în grad de 46%, iar ulterior dupã mai multe contraexperize s-a stabilit cã ºi-a pierdut capacitatea de muncã în doar 15 procente.

Pentru cele 46 de procente, bãrbatul a încasat o sumã de 14.944 de lei, iar acum, acestuia i se reþin din pensie, banii încasaþi ilegal. Nelu Bobîrnac s-a adresat

Persecutat de statul român

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Un fost salvator miner îºi cautã dreptatea la CEDO ºi în SUA ministrului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice.

“O altã problemã deosebir de gravã, recentã este executarea silitã de care mã bucur din partea Casei de Pensii din Deva, din decembrie fiind pensionar. În urma sechelelor apãrute dupã cele douã accidente de muncã ºi a bolilor

profesionale am formulat o solicitare pentru compensaþii financiare, de la expertiza de la Petroºani s-a apreciat cã s-a pierdut capacitatea de muncã 46%, dar comisia de expertizã a capacitãþii de muncã Bucureºti a considerat cã nu trebuie acordat salariu compensatoriu, ca urmare s-a dispus ca suma ce mi-a fost acordatã sã fie recuperatã. Toate aceste expuse, foarte sumar eu le resimt drept o persecuþie din partea statului român de aceea m-am adresat comisarului european pe probleme de justiþie, presei din Europa, iar dacã aceste probleme semnalate nu gãsesc rezolvare la noi în þarã mã vãd

obligat sã solicit o expertizã medicalã obiectivã în afara þãrii.

Mã gândesc sã cer ajutorul membrilor congresului SUA”, se aratã în memoriul adresat de Nelu Bobîrnac, ministrului.

Rãspunsul ministrului Robert Marius Cazanciuc este acela cã bãrbatul nu este executat silit, însã lunar i se reþin din pensie 300 de lei.

“Facem menþiunea cã în prezent domnul Bobîrnac Nelu este nebeficiar al unei pensii pentru limitã de vârstã în cuantum brut de 3199 lei, iar începând cu luna decembrie 2013, din drepturile de pensie încasate lunar i s-a reþinut suma de 300 de lei în vederea recuperãrii debitului cu care acesta figureazã în evidenþele noastre (în total s-a recuperat suma de 900 de lei în intervalul decenrie 2013-februarie 2014).

Precizãm cã la determinarea cuantumului sumei reþinute lunar din pensie s-a þinut seama ºi de solicitarea (angajament de platã) formulatã de cãtre domnul Bobîrnac

Nelu ºi înregistratã la registratura instituþiei noastre. Împotriva domnului Bobîrnac nu a fost demaratã procedura de executare silitã deoarece debitul instituit în sarcina sa se poate recupera prin reþineri lunare din pensia pe care acesta o are de încasat”, se aratã în rãspunsul oferit de ministru.

Reprezentanþii Ministerului au obþinut dosarul medical al lui Nelu Bobîrnac din care reiese cã acestuia i-a fost afectatã capacitatea de muncã în limite mult mai mici decât se stabilise iniþial. “În ceea ce priveºte aspectele referitoare la comisia de expertizã a capacitãþii de muncã ºi la Casa de Pensii Deva reiese cã în ‚urma reexaminãrii dosarului medical al petentului de cãtre INEMRCM Bucureºti- Comisia de Avizare ºi Control, domnul Bobîrnac Nelu, conform raportului de expertizã are o pierdere a capacitãþii de muncã de 15%, pentru care, în conformitate cu prevederile

legale în vigoare nu se poate acorda compensaþie pentu atingerea integritãþii. La baza deciziei nr.47/26.07.2013 a stat decizia asupra capacitãþii de muncã numãrul 2322/04.07.2013 prin care medical

expert al asigurilor sociale de stat din cadrul serviciului de expertizã Hunedoara, stabilea o pierdere a capacitãþii de muncã în procent de 46%. În raportul de expertizã medicalã a capacitãþii de muncã, medical expert al asigurãrilor sociale din cadrul CJP Hunedoara a mai reþinut la rubrica destinatã diagnosticului clinic, spondilozã cervico-toraco-lombarã, hipoacuzie neurosenzorialã, redoare gleznã stângã postfracturã.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014 La data de 14.08.2013, numitul Bobârnac Nelu a încasat conform dispoziþiei de platã a CJP Hunedoara, suma de 14.944 lei cu titlu compensaþii pentru atingerea integritãþii.

Insitutul Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a Capacitãþii de Muncã Bucureºti, prin Comisia de Avizare ºi Control din cadrul secþiei Clinice de Expertizã Medicalã 1, în urma evaluãrii medicale a numitului Bobîrnac Nelu pentru diagnosticul spondilodiscartozã cervico-dorso-lombarã cu sindrom algic vertebral secundar ºi diagnosticul clinic redoare uºoarã gleznã stângã post fracturã încheie raportul de expertizã medicalã în care (…) la final concluzioneazã urmãtoarele:”În caz de afecþiuni multiple, conform legii nr.

346/2002 stabilirea IA pentru compensaþie privind afectarea integritãþii se acordã numai pentru afecþiuni IA cea mai mare.

Procentele IA nu se sumeazã. Dupã reexpertizare, dosarului medical al domnului Bobîrnac împreunã cu raportul de expertizã medicalã al INEMRC Bucureºti a fost restituit Serviciului de EXpertizã Medicalã a Capacitãþii de Muncã Hunedoara, iar medical expert al asigurãrilor sociale din cadrul CJP Hunedoara, vãzând concluziile comisiei de avizare ºi control Bucureºti întocmeºte în privinþa diagnosticului spondilodiscartozã cervico-dorso-lombarã cu sindrom algic

secundar ºi emite decizia asupra capacitãþii de muncã în care reþine o pierdere a capacitãþii de muncã, în privinþa solicitantului drepturilor prevãzute

de la beneficiari în baza deciziei organului competent, care constituie titlu executoriu.

Sumele rãmase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaþi

pensaþiilor pentru atingerea integritãþii în cuantum a 12 salarii medii brute pe economice comunicate de Institutul Naþional de Statisticã solicitantului Bobîrnac Nelu este respinsã cererea de acordare a compensaþiilor pentru atingerea integritãþii în baza legii nr 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, înregistratã la CJP Hunedoara de cãtre numitul Bobîrnac Nelu, având în vedere raportul de expertizã medicalã al INEMRCM Bucureºti-Comisia de Avizare ºi Control precum ºi decizia asupra capacitãþii de muncã emisã de medicul expert al asigurãrilor sociale se dispune recuperarea de la domnul Bobîrnac Nelu a sumei de 14.944 lei, sumã încasatã de acesta.

S de legea nr.

346/2002, Bobîrnac Nelu de 15% pentru care se acordã o compensaþie de zero salarii”, se mai aratã în rãspuns.

Potrivit dispoziþiilor art 112 din Legea nr.

346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaþii ºi servicii pentru accidente de muncã ºi boli profesionale se recupereazã de la beneficiari în termenul general de prescripþie de 3 ani Sumele prevãzute la alin. 1 se recupereazã

nu se mai urmãresc În aceste condiþii, instituþia noastrã emite decizia nr.

83/11.11.2013 prin care se anuleazã decizia directorului executiv al CJP Hunedoara prin care fusese admisã cererea de acordare a com-

adicã Nelu Bobîrnac, spune cã autoritãþile au încercat sã diminueze gravitatea accidentului, prin ºtergerea din registre a unui rãnit ºi chiar prin schimbarea cauzei exploziei. din cauzã cã în România nu ºi-a gãsit dreptatea, Nelu Bobîrnac a fãcut o plângere la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi precizeazã detaliat caznele la care a fost supus. “În martie 2003 am fost victima unui accident colectiv în subteranul minei Lonea în timpul unei acþiuni de salvare, fiind salvator miner. Accidentul a fost muºamalizat acþiunea aducându-mi grave prejudicii. În prezent dosarul se aflã la CEDO, dar angajatorul a refuzat sã îmi punã la dispoziþie

esizare la CEDO

În martie 2003, Nelu Bobîrnac a fost victima unui grav accident de muncã, produs în subteranele minei Lonea. Era într-o acþiune de salvare minierã, când o explozie de metan a surprins trei mineri, iar una dintre victime,

documente solicitate care puteau sã-mi susþinã cauza, ºi nici instanþele nu au reuºit sã îi oblige sã îmi dea aceste documente care nu

erau cu caracter secret. De mai multe roi am fost schimbat din funcþie, pe o poziþie inferioarã deºi atât contractul colectiv de muncã ºi codul muncii interziceau acest lucru ºi din nou instanþele din România nu au reuºit sã oblige angajatorul sã repare prejudiciul creat, eu fiind obligat sã mã adresez CEDO. Dupã ce am revenit la muncã în 2004 dupã accidentul colectiv am constatat cã la acþiunile de salvare nu eram retribuit conform legii aspect confirmat de ITM, deºi am rugat angajatorul sã repare prejudiciul creat chiar ºi în instanþã am fost refuzat, sfidat, iar instanþa mi-a refuzat ºi contraexpertiza contabilã pe care am solicitat-o, expertiza pe care am achitat-o din banii mei, din nou fiind obligat sã mã adresez CEDO. În cadrul acestui proces au fost mai multe bâlbâieli în care mi s-au încãlcat mai multe drepturi garantate de legile din România ºi din comunitate.

Menþionez aici faptul cã la apel instanþa s-a mulþumit sã constate cã angajatorul a refuzat sã îmi punã la dispoziþie documentele solicitate”, se aratã în memoriul lui Nelu Bobîrnac. În urma accidentului din 2003, Nelu Bobîrnac, a fost internat doar 16 zile la secþia de reanimare, iar imediat dupã aceea a fost externat. Dupã 240 de zile de concediu Nelu Bobirnac ºi-a reluat munca, în acelaºi loc, la mina Lonea

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Telegondolã supraevaluatã

Telegondola din Vulcan vândutã de trei ori

T

elegondolã la mâna a treia.

Corpul de control al primului-ministru a publicat rezulatele verificãrilor demarate în cadrul programului Schi în Carpaþi.

societatea Acomin SA direct de la Leithner Gmbh Austria cu suma de 21.477.211,20 RON (fãrã TVA), vândute de cãtre Quasar SA, care la rândul sãu

a vândut aceleaºi componente cãtre Quasar Industrier SRL. Ulterior, componentele echipamentelui telegondolã au fost rechiziþionate de Acomin SA de

ªi la Vulcan a poposit corpul de control al premierului, iar concluziile au scos la ivealã faptul cã telegondola a fost achiziþionatã la un preþ cu peste 7 milioane mai mare faþã de preþul iniþial. De trei ori a fost vândutã telegondola cumpãratã din Austria, iar administraþia localã de la Vulcan este cel de-al treilea cumpãrãtor.

“Componentele echipamentului telegondolã au fost achiziþionate iniþial de

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri.

Comenzi la telefon: 0726669060

la Quasar Industrier SRL cu suma de 28.955.757,10 RON (fãrã TVA) ºi vândute primãriei municipiului Vulcan la preþul de 28.163.749,24 RON (fãrã TVA). Astfel, urmare a vânzãrilor succesive a rezultat o diferenþã de 7.478.545,90 RON (fãrã TVA) între valoarea totalã fãrã TVA a componentelor echipamentului telegondolã achiziþionate în baza facturilor înregistrate în evidenþa contabilã a societãþii Acomin SA (28.163.749,24 RON) ºi valoarea totalã fãrã TVA a componentelor achiziþionate iniþial de cãtre Acomin SA de la Leithner GmbH Austria (21.477.211,20 RON) verificãrile au evidenþiat indicii privind majorarea nejustificatã a preþului componentelor echipamentului telegondolã prin interpunerea a douã societãþi, respective Quasa SA ºi Quasar Industries SRL la care asociat/acþionar a fost Faur Daniel Horia, administrator al

Acomin SA, în vederea obþinerii unei sume cât mai mari de la Primãria municipiului Vulcan”, se aratã în documentele Corpului de Control.

Autoritãþile austriece au fost nevoite sã ofere rãspunsuri corpului de control al primului ministru cu privire la achiziþiile intracomunitare, iar rezultalele indicã acelaºi lucru.

“Societatea Acomin SA a înregistrat ºi declarat în “declaraþiile recapitulative privind livrãrile/achiziþiile intracomunitare de bunuri achiziþii intracomunitare de la Leithner GmbH Austria cu sumã totalã de 46.876.424 RON (din care suma de 21.477.210 RON aferentã achiziþiei de echipament pentru realizarea obiectivului modernizarea zonei turistice Pasul Vâlcan construire telegondolã între cotele 770m1310m)”, iar Leithner GmbH Austria a declarat livrãri comunitare cãtre Acomin în sumã de 16.680.374 RON. A rezultat o diferenþã în valoare de 30.195.866 RON între achiziþiile intracomunitare de la Leithner

Prostituþie în faþa liceului ea mai veche meserie C din lume este practicatã fãrã nici un menajament sub

ochii liceenilor, în partea de nord a municipiului Petroºani, la intrarea dinspre Deva.

Aici, douã tinere sumar îmbrãcate, nu se sfiiesc de nimeni ºi, sub privirile copiilor de la liceul din imediata vecinãtate, se pipãie lasciv, fac bezele trecãtorilor, ori le

GmbH Austria declarate de cãtre Acomin SA ºi livrãrile intracomunitare cãtre Acomin SA declarate de Leithner GmbH Austria. Din acest motiv, potrivit adresei transmisã Corpului de control al primuluiministru de cãtre Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili, a fost întocmitã o solicitare cãtre autoritãþile fiscale austriece în vederea clarificãrii neconcordaneþelor”, se mai aratã în acelaºi raport.

Corpul de control al primului-ministru, ca organ cu atribuþii de control va sesiza organele de urmãrire penalã, respectiv Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, privind operaþiunile sau actele ilicite în legãturã cu care au rezultat indicii de sãvârºire a unor posibile fapte care poate întru elementele constitutive ale unei infracþiuni, urmând ca organul de urmãrire penalã sã hotãrascã asupra existenþei sau inexistenþei infracþiunilor ºi asupra vinovãþiei.

Monika BACIU

adreseazã injurii cã nu le rãspund la provocãri. Acum cã a dat ºi cãldura, fetele abia dacã au ceva haine pe ele ºi gesturile lor fac deliciul copiilor care le privesc de peste gard în pauzã.

Tinerele stau chiar la poarta unitãþii de învãþãmânt, iar în apropiere sunt parcate mai mereu TIR-uri, semn cã fetele au de lucru. O astfel de scenã era privitã de copii ºi joi, la orele prânzului, puþin înainte de ieºirea de cursuri, iar fetele îºi fãceau fãrã menajamente mendrele. În tot acest timp, nici un poliþist nu a fost zãrit!

Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Teatru Caritabil

A

u pornit dintr-o joacã ºi au ajuns sã facã fapte mari.

Vorbim despre elevii de la Colegiul Economic Hermes, care au dovedit cã sunt talentaþi, au învãþat scenete în versuri ºi acum fac bani, însã, nu pentru ei, ci pentru alþi copii care au mai mare nevoie de ei.

Diana MITRACHE Un grup de tineri liceeni din Petroºani vin la grãdiniþe sã joace teatru. Povestea lor a început cu ceva ani în urmã ºi, pentru cã s-au dovedit talentaþi, au ºi reuºit sã atragã atenþia, aºa încât acum fac bani din aceastã meserie.

Le spun poveºti micuþilor, contra unei sume de doi lei, dar cu banii strânºi îi duc pe alþii în excursie. Cum poate acest lucru sã fie adevãrat, ne spun chiar ei. „Noi suntem Impact Hermes Team ºi avem proiectul ce se numeºte „O punte cãtre copilãrie”.

Organizãm teatru pentru copiii mici. Scopul

este caritabil pentru copiii cu dizabilitãþi.

Strângem bani de la fiecare grãdiniþã ºi le facem pachete. Am avut mai multe spectacole ºi anul trecut am avut teatru de pãpuºi, iar acum îi ducem întro excursie”, a spus un elev costumat, care a dat tot ce a avut el mai bun pentru ca cei mici sã aplaude. Tot ei ne spun cã le place ceea ce fac ºi atunci totul e ca o joacã. „Nu este foarte greu.

Trebuie sã ne concentrãm ºi sã le captãm atenþia. O facem pentru un scop caritabil, pentru niºte copii care au handicap. Vrem sã le facem ºi lor o bucurie”, a adãugat o altã elevã, ce face

Oameni puþini, muncã multã

P

loile din ultima perioadã au fãcut ca vegetaþia sã se dezvolte într-un ritm mult mai alert.

Dacã în oraº, majoritatea zonelor au fost toaletate, în cimitire situaþia este puþin mai diferitã.

Muncitorii de la SPADPP au început ieri ºi curãþarea aleilor ºi a mormintelor din cimitire, acolo unde iarba a ajuns mai mare decât crucile. “Începând de ieri au intrat echipele de cosit iarba ºi aleile din cimitire, au început cu cimitirul Central, cel care îl avem în admin-

istrarea noastrã. Începând de sãptãmâna viitoare, mai exact de luni vom intra cu utilajele ºi echipele în cimitirul Eroilor pentru ca Ziua Eroilor sã se desfãºoare în bune condiþii, sã fie aºa cum se cuvine”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani.

ªi cimitirul Eroilor din municipiul Petroºani va fi cosmetizat sãptãmâna viitoare, asta ca atunci când vor avea loc ceremoniile de comemorare a celor care ºi-au dat viaþa pe front, totul sã se desfãºoare într-un cadru civilizat.

“Pe lângã igienizare, toaletare de copaci ºi cosit iarba vom amenaja bordurile, o sã le vopsim cu vopsea sau var ºi va fi amenajat aºa cum trebuie sã fie”, a mai spus sursa citatã.

De precizat este

parte din scenetã.

Fac repetiþii ºi învaþã texte în versuri în timpul liber, iar apoi interpreteazã fãrã cusur povestea în faþa celor mici. Nu este uºor, pentru cã micuþii trebuie sã fie captivaþi de scenetã. Liceeni sunt, însã, coordonaþi de cea care le este ºi profesoarã ºi regizor.

„Anul trecut am pus în scenã teatru de pãpuºi „Scufiþa Roºie”. Nu am cerut nici un bãnuþ, dar am mizat pe ideea de educaþie.

Ulterior, ne-am gândit cã am putea face ºi un bine în altã parte ºi atunci, anul acesta, prestaþia actorilor ne-a determinat sã luãm doi lei pe un bilet ºi,

faptul cã persoanele care au rude îngropate în cimitire au obligaþia de a pãstra locurile de veci curate. Existã însã ºi excepþii pentru care curãþenia se realizeazã tot de cãtre muncitorii de la SPADPP. “Cei care au rude acolo, intrã în sarcinile dumnealor. Din pãcate sunt mulþi acolo care nu mai au moºtenitori sau nu mai stau în Petroºani ºi atunci nu putem sã lãsãm mormintele de

izbeliºte, ca urmare facem noi curãþenia ºi acolo”, a mai precizat Viºan. Problema celor de la SPADPP constã

tot ceea ce adunãm vom utiliza pentru copiii dezavantajaþi de la Casa Pollicino.

Vrem sã organizãm o excursie frumoasã, un picnic, jocuri, sã fim alãturi de ei ºi în felul acesta sã creascã gradul de socializare al copiilor de acolo, cu sindrom Down”, a adãugat ºi Liliana Gãicea, profesoara care îi coordoneazã.

Pentru cã îmbinã latura artisticã ºi cea caritabilã, elevii de liceu sunt mai mereu aºteptaþi de copiii din grãdiniþe ºi aplaudaþi pentru prestaþie.

Gestul lor vine în sprijinul ideii de voluntariat ºi liceenii învaþã astfel sã fie utili celor care au nevoi speciale.

ºi în faptul cã numãrul angajaþilor este destul de mic, iar aria ce trebuie acoperitã este mult prea mare.

Motostivuitorul i-a strivit piciorul

U

n angajat de la o societate din Lupeni s-a ales cu piciorul strivit în urma unui accident de muncã stupid.

Carmen COSMAN - PREDA Miercuri seara, în jurul orei 20.00, doi dintre angajaþii societãþii Mantex, care funcþioneazã pe platforma fostei fabrici Vîscoza Lupeni, s-au urcat pe un motostivuitor, iar la coborâre s-a produs accidentul. Unuia dintre muncitori i s-a desfãcut ºiretul de la

pantof ºi nu ºi-a mai putut retrage piciorul, iar roata utilajului a trecut peste el. „Bãrbatul a fost transportat la Spitalul Municipal Lupeni, cu diagnosticul contuzie forte picior stâng. Este un accident cu incapacitate temporarã de muncã, cercetat de cãtre firma respectivã”,

a declarat Ileana Bodea, ºeful SSM Petroºani din cadrul Inspectoratului teritorial de Muncã Hunedoara.

Societatea unde s-a înregistrat accidentul de muncã are ca obiect de activitate reciclarea textilelor ºi fabricarea de pânzã care se întinde sub covorul asfaltic.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 O datã-n viaþã

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

T3ch in 3 (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Minþi periculoase Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Propunere indecentã 23:00 România danseazã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un milion de probleme 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 21:00 Fotbal Cupa României Finala: Steaua - Astra 23:15 Fraþi vitregi

21 martie *** 20 aprilie Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

Soþ de închiriat (r) Pentru cã te iubesc (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Deschide Camera Comorilor (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Box: Joseph Parker Marcelo Nascimento, Ben Nsafoah - Oleksandr Usyk 21:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur.

Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoane mai în vârstã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia.

Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

21

23 iulie *** 22 august Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu o persoanã din anturajul dumneavoastrã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort.

Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus.

Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten pornind de la o datorie mai veche.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent. Dupã-amiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã.

Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã.

Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.

21 decembrie *** 20 ianuarie Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri etc.

Analizaþi-vã serios perspectivele.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate.

Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Mircea Ioan Moloþ: “CEH este un copil care s-a nãscut mort”

M

ircea Ioan Moloþ comparã Complexul Energetic Hunedoara cu un copil care s+a nãscut mort. Problemele financiare ale entitãþii energetice din Valea Jiului sunt din ce în ce mai mari, iar preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este de pãrere cã nu s+a dorit viabilizarea acestuia ºi cã totul a fost gândit în aºa fel încât entitatea energeticã sã fie una pãguboasã.

Monika BACIU “Complexul energetic Hunedoara este un copil care s-a nãscut mort ºi care se va dovedi asta cât de curând. Ne amãgim în loc sã gãsim soluþii pertinente în aºa fel încât mineritul ºi energia din Valea Jiului sã fie competitivã pe piaþa românescã ºi nu numai. Nu poþi trãi la infinit numai din subvenþii, trebuie sã fii ºi performant ori lucrul la ora actualã nu se întâmplã aºa ceva ºi ca atare eu sunt pesimist în a-i vedea o viaþã lungã ºi sunt revoltat cã cei care sunt îndreptãþiþi sã facã acest lucru nu prezintã exact realitatea numai cã suntem mulþi directori, ingineri ºefi, suntem mulþi care avem salarii serioase faþã de oricine altcineva ºi zic haide cât þine þine ºi dupã aceea vom vedea ce facem”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Nici Tiberiu Balint nu se lasã mai prejos. Ca om

politic, acesta criticã strategiile care au fost implementate de Guvern pentru Complexul Energetic Hunedoara. Balint este de pãrere cã cele 25 de mii de locuri de muncã din cadrul entitãþii energetice ar trebui sã fie un stimulent suficient de bun pentru salvarea acestei industrii din judeþ.

“Poziþia PNL-ului este aceea de a sprijini ceea ce astãzi sindicate4le aratã ºi ceea ce ºi noi am atras atenþia de mult. Poate cã în momentul în care am spuso am fost interpretaþi greºit sau au crezut cã avem o rea-intenþie, dimpotrivã, avem cele mai bune intenþii viyavi de Complexul Energetic Hunedoara care pãe orizontalã are pânã la urmã circa 25 de mii de angajþi ceea ce înseamnã enorm de mult pentru judeþul Hunedoara ºi bineînþeles cã nu putem fi indiferenþi la situaþia economicã a acestuia. Faptul cã se îndreaptã Complexul Energetic spre noi impor-

turi de cãrbune, faptul cã acesta nu este gospodãrit aºa cum trebuie, faptul cã am vãzut în aplauzele unei pãrþi a scenei policice cum o datorie care trebuia ºtearsã, peste 8000 de miliarde de lei s-a pus acum printr-on lege în cârca noului Complex Energetic înfiinþat tocmai pentru a pleca de la zero, faptul cã acum mai avem încã vreo 3000 de miliarde de lei datorii acumulate într-o perioadã atât de scurtã de funcþionare de la 1 noiembrie 2012 nu este de naturã a ne face sã stãm liniºtiþi. Semnalele de alarmã pe care le tragem nu sunt nemite sã descurajeze conducerea Complexului sau guvernarea ci dimpotrivã sã îi facã sã se gândeascã cã lucrurile nu sunt fãcute pentru a merge doar pe clientela politicã, pentru a face angajãri pe criterii politice, multe dintre angajãrile acestea fiind fãcute în cadrul personalului TESA. Angajãm 75 de

Clãdire abandonatã de proprietar

L

a Petroºani funcþiona odinioarã o clãdire ce adãpostea minerii care munceau la Mina Livezeni. Aceasta se aflã în spatele ªcolii Generale numãrul 6 din localitate, iar în prezent a ajuns o ruinã. Aceasta a fost vândutã de administraþie, care în momentul de faþã nu are nicio responsabilitate în ceea ce priveºte clãdirea.

Monika BACIU “Acea clãdire nu se gãseºte în patrimoniul primãriei, ca atare atribuþiile noastre vizavi de ea se reduc la a atenþiona proprietarul clãdirilor în cazul în care existã construcþii sau chiar clãdirea în sine prezinã un pericol pentru cetãþeni, dar clãdirea este momentan

îngrãditã, deci în mod normal persoane strãine nu ar avea ce sã caute lângã ea ºi nicinu am identificat pânã la aceastã orã un loc unde siguranþa ar putea fi în pericol ºi ca atare sã atragem atenþia proprietarului, este doar pãrãsitã ºi ca atare pe zi ce trece cunoaºte un grad de degradare mai accentuat”, a declarat

Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

La nivelul localitãþii sunt mai multe clãdiri care stau sã se prãbuºeascã sub propria greutate, însã municipalitatea nu poate face nimic. Asta datoritã faptului cã multe sunt proprietate privatã.

mineri pe concursuri extraordinar de dure, dar între timp angajãm o grãmadã de personal TESA pe la Mintia ºi prin alte pãrþi.

Costurile cu aceste salarii duc în cap Complexul Energetic ºi pun în pericol locurile de muncã ale acestor zeci de mii de oameni care depind de Complexul Energetic ºi pun în pericol tot judeþul, pentru cã 25 de mii de locuri de muncã puse în pericol în judeþul Hunedoara înseamnã foarte mult ºi e ultima rãmãºiþã a industriei din judeþul Hunedoara. Gândirea acestui complex a plecat pe baza unui mix energetic.

Sindicatele au înþeles ºi ele, noi spunem cã trebuia respectatã gândirea pentru cã nu are nicio logicã sã adunãm termocentralele cu minele sã facem dintre ele

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

un centru care ar fi trebuit sã fie de profit, dar fãrã mixul energetic se transformã într-un centru de pierdere. Nu cred cã conducerea din ultimii ani de zile a avut în vedere salvarea acestor locuri de muncã ºi de aceea eu am tot tras semnale de alarmã ºi trebuie o mult mai multã aplecare cãtre partea practicã de conducere a acestui complex, nu cãtre cea politicã. Se vede cã interesele politice sunt prioritare în gândirea actualei conduceri. Criticile ar trebui sã ducã la progres”, a declarat Tiberiu Balint.

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de peste 150 de milioane de euro, iar în momentul de faþã salvarea acestuia stã în mâinile oamenilor politici.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 Mai 2014

Ultimul peisaj intact forestier din Europa, promovat de voluntari

P

romovarea turismului ecologic. Asociaþia Summit Arad ºi Administraºia Parcului Naþional Retezat, desfãºoarã în perioada 5 mai – 30 septembrie 2014 un nou proiect de promovare a turismului ecologic ºi protecþia habitatelor naturale – Mobilizare Ecologicã în masivul Retezat-Godeanu-Þarcu, finanþat de Asociaþia pentru Parteneriat ºi Mol România, prin Programul Spaþii Verzi, componenta Arii Naturale Protejate.

Monika BACIU Arealul vizat de noi este Rezervaþia Biosferei – Parcul Naþional Retezat ºi masivele învecinate – Þarcu ºi Godeanu, care împreunã alcãtuiesc un habitat definit ca Ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa, situat sub Cercul Polar de Nord. ”În aceastã zonã

vor fi organizate mai multe tabere de studiu, cercetare, dar ºi voluntariat pentru 60 de tineri, elevi ºi studenþi, structurînd toate activitãþile proiectului de o manierã coerent educativã. În componentã de voluntariat vor avea lucrãri de reamenajare ºi îmbunãtãþire a infrastructurii la douã locaþii amplasate pe

teritoriul Parcului Naºional Retezat – cabana Stãnuleºi ºi refugiul Gugu, prin implicarea membrilor asociaþiei ºi a unui grup de lucru selectat dintre profesorii ºi maiºtrii Liceului Tehnologic ”Iuliu Moldovan” (Forestier) din Arad”, se arata într+un comunicat de presã al Asociaþiei.

Cea mai apropiatã

aºezare umanã de locul de desfãºurare al activitãþilor montane este comunã hunedoreanã Rîu de Mori.

“Aici vom participa în cadrul zilei acestei

Dinozauri pitici în Þara Haþegului

M

acheta unui dinozaur pitic, realizatã în mãrime naturalã, va fi adusã din Canada în Þara Haþegului, în cadrul unui proiect mai amplu al Geoparcului Dinozaurilor, ce îºi propune realizarea "Muzeului Dinozaurilor din Transilvani"'.

Maximilian GÂNJU Macheta are aproximativ 7 metri ºi este realizatã de un sculptor din Calgary (Canada), recunoscut pe plan mondial

profesioniºti din Canada. ”Cãlãtoria se va finaliza în aceastã varã, în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, unde dinozaurul 'va observa' transformãrile pe care le-a traversat în zeci de milioane de

prin naturaleþea ºi dinamismul pe care îl imprimã lucrãrilor sale. Replica va urma un traseu prin mai multe geoparcuri de pe continent, pânã va ajunge în comuna hunedoreanã General Berthelot, unde va rãmâne pentru o vreme la Geoparcul Dinozaurilor.

Drumul 'dinozaurului pitic' va face obiectul unui film documentar realizat de o echipã de

ani fosta insulã a Haþegului.

Acesta este doar începutul unui proiect ambiþios al Geoparcului: realizarea Muzeului Dinozaurilor din Transilvania” a arãtat directorul geoparcului, dr.

Alexandru Andrãºanu.

Magyarosaurus dacus este un dinozaur unicat la nivel mondial, a cãrui prezenþã a fost atestatã pânã acum doar

în Bazinul Haþeg. Era un erbivor de aproximativ 6-7 m lungime ce cântãrea aproape o tonã. Fosilele sale au fost descoperite de baronul Franz Nopcsa (1877 — 1933), primul paleontolog care a pus Þara Haþegului pe harta locurilor cu faunã fosilã de dinozauri din Cretacic. Tot lui Nopcsa i se datoreazã ºi alãturarea interesantã din numele dinozaurului.

Realizarea unui Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania se numãrã printre obiectivele Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Geoparcul cuprinde toatã Þara Haþegului, locul fiind declarat arie protejatã de interes naþional în anul 2004, iar de administrare se ocupã Universitatea din Bucureºti.

ºi

localitãþi – 15 iunie 2014 cu o alocuþiune în care vom prezenta comunitãþii locale ºi turiºtilor prezenþi, cîteva date despre importanþa nucleelor de sãlbãticie ºi practicarea unui turism civilizat – pentru cã ele sã se pãstreze, iar la centrul de informare al comunei, precum ºi la Nucºoara va putea fi vizionat un scurt metraj care prezintã zona vîrfului Gugu”, mai spun reprezentanþii asociaþiei.

Toate acþiunile

proiectului au ca scop – declarat – pãstrarea acestor zone alpine într-un stadiu cît mai pur, fãrã intervenþie antropicã masivã, cãutînd aternative la turismul agresiv de genul infrastructurilor majore, dezvoltate în munte, de tip skiresort, motociclism enduro, construcþii de staþiuni montane, prin susþinerea strategiilor de dezvoltare durabilã a unor activitãþi “prietenoase” cu muntele, de gen ecoturism, alpinism, ski de turã.