Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 616

Cronica Vãii Jiului Joi, 22 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Temã de casã (inclusiv pentru organele mai curioase)

De ce susþine senatorul Vochiþoiu cã îºi bagã toatã agoniseala într-o firmã aproape falimentarã?!

Colegiul Economic Hermes, ºcoalã europeanã >>> PAGINA A 4-A

Bebe - câinele salvator >>> PAGINA A 5-A

Nu l-a uitat pe bãieþelul aruncat de mamã la gunoi >>> PAGINA A 6-A

Afacerist tras pe sfoarã >>> PAGINA A 6-A

Spitalul din Petroºani va avea propriul incinerator >>> PAGINA A 7-A

Consiliul Judeþean Hunedoara 10 ani în 10 zile >>> PAGINILE 8-9

Speranþe de mai bine >>> PAGINA A 10-A

Premiaþi pentru longevitate

Primul comandat al Poliþiei Militare de dupã 89 – artistul rezerviºtilor din Valea Jiului

u mai puþin de 23 de cupluri din Petroºani au fost sãrbãtorite de Ziua Familiei pentru longevitate, douã doamne pentru cã au împlinit 100 de ani...

rimul comandat al Poliþiei Militare, structurã înfiinþatã dupã Revoluþie în cadrul Armatei, este un militar prin structurã ºi un artist prin vocaþie.

>>> PAGINAA7-A

>>> PAGINILE 12-13

Teatrul în sãrbãtoare >>> PAGINA A 11-A

Europenii, chemaþi la urne pentru a alege cei 751 de europarlamentari >>> PAGINA A 15-A

Parcãri la Rusu >>> PAGINA A 16-A

Concurs naþional de enduro la Lupeni >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Temã de casã (inclusiv pentru organele mai curioase)

De ce susþine senatorul Vochiþoiu cã îºi bagã toatã agoniseala într-o firmã aproape falimentarã?!

uro Jobs, firma controlatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu prin care se derulau programele europene, este în executare silitã. Magistraþii de la Petroºani au admis cererea formulatã de un executor judecãtoresc, creditor fiind societatea cooperatistã Socom Unirea, cu care firma în cauzã a avut mai multe litigii. Surprinzãtor este faptul cã senatorul Vochiþoiu îºi bagã toþi banii pe care îi câºtigã cu trudã într-o societate aflatã în moarte clinicã. Carmen COSMAN - PREDA Senatorul UNPR (fugit din barca PP-DD) Haralambie Vochiþoiu nu pare sã aibã deloc spirit de afaceri sau cel puþin aºa ar trebui sã credem noi, naivii muritori de rând. Toþi banii pe care îi câºtigã el ºi

familia lui cu sudoarea frunþii ºi a circumvoluþiunilor îi bagã într-o societate aflatã în moarte clinicã, ce abia pare sã se mai þinã pe linia de plutire. ªi nu este pentru prima datã, cãci Harry Vochiþoiu pare sã-ºi fi fãcut o adevãratã „carierã” din a împrumuta bani unor firme

cu care se intersecteazã (asta ca sã nu spunem cã le deþine, pentru cã de cele mai multe ori nu recunoaºte cã ar avea vreo legãturã cu acestea). Potrivit ultimei declaraþii de avere postatã pe site-ul Senatului, Haralambie Vochiþoiu este sãrac. Atât de sãrac încât mai cã îþi vine sã îl treci la categoria „asistaþi sociali”. De câºtigat a câºtigat, nici vorbã. A încasat ca director general al Euro Jobs – firma care învârte fonduri europene pentru programe destinate ºomerilor - nu mai puþin de 167.519 lei. A mai primit 1.519 lei ca ºi coordonator centru evaluare la Asociaþia centrul regional pentru ocuparea forþei de muncã. A fost ºi consilier judeþean, pentru care a primit 3.700 de lei ºi încã 1977 de lei ca Senator ºi asta

numai pânã în iunie 2013, cã de atunci dateazã ultima declaraþie de avere. Are, însã, abia jumãtate dintr-un apartament ºi cam atât. A, sã nu uitãm, mai are ºi un credit în bancã de aproape 35.000 de euro.

are este viciul lui Vochiþoiu O grãmadã de bãnet încast, ar spune multã lume, ºi totuºi averea lui Harry Vochiþoiu nu a crescut, aºa cã nu ai cum sã nu te întrebi care este viciul senatorului de Valea Jiului care îi

înghite toatã agoniseala. Surprinzãtor, nu vorbim despre maºini, case, excursii excentrice te miri pe unde sau altceva la care v-aþi putea gândi. Vochiþoiu îºi îngroapã tot câºtigul în firma Euro Jobs, pe care o tot împrumutã cu bani, chiar dacã dificultãþile financiare pe care le are o pot trece la categoria: cauzã pierdutã. Dupã cum susþine el - iar organele pot oricând verifica, nu-i aºa?! – numai pânã în iunie 2013 a împrumutat firma la care a fost director general cu aproape 404.000 de lei. Practic, faþã de

2012 împrumutul aproape s-a dublat, iar suma a ajuns de la 200.801 lei la 403.754 de lei. ªi nu este singura firmã creditatã cu largheþe. ªi în Art forest Petrila, firmã de care este, de asemenea, apropiat, a îngropat pânã acum 442.022 de lei, dar de aici a mai recuperat niºte bani, pentru cã în 2012 suma împrumutatã era de 517.208 lei. Ar mai trebui spus cã Euro Jobs a avut mai multe procese pe rol, pentru litigii comerciale, iar creditorii sãi au cerut executarea silitã ºi au câºtigat în instanþã. De asemenea, societatea a fost în atenþia Direcþiei Naþionale Anticorupþie, care instrumenteazã un dosar penal legat de cursurile de formare profesionalã derulate cu fonduri europene. ªi Art Forest Company, controlatã tot de Haralambie Vochiþoiu, a avut probleme în instanþã, iar litigiile sunt tot de naturã financiarã, dar nu puþini sunt cei care se întreabã de unde scoate totuºi Vochiþoiu banii dacã firmele nu îi merg, iar la Senat… e ca la Senat. Aceasta este însã o altã poveste pe care anchetatorii o pot descâlci ºi umblã vorba prin târg cã deja existã coperþile unui dosar cu numele alesului nostru pe el.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Colegiul Economic Hermes, ºcoalã europeanã

olegiul Economic C Hermes din

Petroºani, ºcoalã europeanã pentru al doua oarã consecutiv. Marþi, la Palatul Victoria, unitãþile de învãþãmânt din þarã au primit certificatele de ºcoalã europeanã, într-un cadru festiv. La nivelul Vãii Jiului, titlul de ºcoalã europeanã i-a revenit Colegiului Economic Hermes din Petroºani, iar acest lucru este o mândrie pentru unitate, dar ºi comunitate. “Acest certificat sau titlu pe care l-am obþinut, consecutiv pentru a doua oarã reprezintã o recunoaºtere pentru performanþele pe care Colegiul Economic Hermes din Petroºani le-a obþinut în activitatea de cooperare europeanã ºi o recunoaºtere pentru contribuþiile pe care prin proiectele derulate la nivel european le-am adus în ceea ce priveºte dezvoltarea dimensiunii europene a educaþiei. Obþinerea acestui certificat presupune faptul cã ne-am înscris într-o competiþie naþionalã unde anul acesta s-au înscris 117 ºcoli pentru aceastã competiþie a trebuit sã pregãtim un portofoliu, pe lângã acel formular de aplicaþie care presupunea sã rãspundem la niºte cerinþe, portofoliul însemnând dovezile care veneau în

sprijinul celor afirmate de noi. Din cele 117 ºcoli, 65 au reuºit sã obþinã titlul de ºcoalã europeanã, iar Colegiul Economic Hermes s-a situatpe locul 20 ceea ce pentru noi înseamnã cã reprezentãm ceva chiar la nivel naþional ºi mai mult decât atât, prin natura acestei competiþii la nivel european. Ieri am fost la Bucureºti la festivitatea de decernare acestui titlu, care anul acesta s-a desfãºurat sub înaltul patronaj al Uniunii Europene ºi festivitate care s-a þinut la Palatul Victoria ºi în semn de recunoaºtere ºi onorant a fost pentru cei prezenþi în salã, lucrãrile au fost prezidate de cãtre domnul prim-ministru Victor Ponta, a fost prezent ºi domnul ministru al Învãþãmântului, domnul Pricopie, dar ºi reprezentanþi ai Uniunii Europene”, a declarat Rodica Pascal, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Acest titlu îi motiveazã pe reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt sã

munceascã mai mult pentru ca ºi peste trei ani sã obþinã din nou acest statut de ºcoalã europeanã. “Faptul cã noi l-am obþinut a doua oarã consecutiv, de la obþinerea primului titlu, pentru noi a constituit o provocare. Aici în ºcoalã existã o echipã foarte implicatã, o echipã dornicã de afirmare, dar cel mai mult conteazã implicarea ºi dorinþa de a fi în pas cu lumea, cu lumea europeanã ºi pentru obþinerea acestui titlu care are o valabilitate de trei ani, exact de astãzi presupune cã trebuie sã muncim în continuare. Acest certificat reprezintã ºi o recunoaºtere a managementului din ºcolile respective care este obligatoriu cã din partea de management trebuie sã rezulte cã existã preocupare pentru implicarea în aceste proiecte europene ºi noi am stat foarte bine. Am obþinut maximum la acest criteriu pentru cã în perioada celor trei ani am avut multe schimburi cu ºcoli din Europa, mulþi dintre

colegii mei au urmat cursuri de perfecþionare, existã ºi aceastã tendinþã mereu de a te perfecþiona, de a fi în pas cu toate metodele ºi reformele care sunt în învãþãmânt ºi sunt mândrã de acest lucru. Vreau sã subliniez cã obþinerea acestei recunoaºteri este de fapt rezultatul unei munci de echipã ºi preºedintele actual al Parlamentului European, domnul Martin Schulz afirma cã atunci când un jucãtor dã golul câºtigãtor în poarta echipei adverse meritul este al întregii echipe, vreau sã subliniez cã fãrã muncã de echipã nu se poate obþine absolut nimic sau mai ales performanþã”, a mai spus sursa citatã. La festivitatea de decernare a titlurilor a fost prezent ºi premierul României, Victor Ponta care a þinut sã felicite cadrele didactice pentru munca depusã.

“Am þinut în mod special sã gãzduim acest eveniment aici, pentru cã nicio þarã nu poate sã existe sau sã aibã viitor dacã nu investeºte în educaþie ºi în sãnãtate; sunt cele douã premise, avem rezultate bune, industrie, agriculturã, fonduri europene, mã bucur pentru aceasta, dar dacã nu avem educaþie ºi dacã nu avem sãnãtate, degeaba le avem pe toate celelalte! Aºa încât munca profesorilor, în primul rând, a elevilor, în toate colegiile, ºcolile, pe care astãzi le premiaþi, cred cã este garanþia cea mai bunã pentru anii ce urmeazã, cã avem generaþii care cresc bine, care învaþã bine, care au rezultate excepþionale. Mi-aº dori cât mai des sã câºtigaþi premii, sã fiþi recompensaþi, sã faceþi pagubã la buget, nu? ca ºi olimpicii de la chimie. Asemenea pagube sunt cele mai bune pe care ºi le poate dori vreodatã un guvern, sã premieze elevi de excepþie, sã premieze profesori de excepþie. Vreau sã mulþumesc în mod special profesorilor, care, în fiecare an, o iau de la capãt ºi muncesc cu o nouã generaþie, în condiþii nu întotdeauna uºoare, dar faptul cã sunteþi aici, faptul cã aveþi aceste rezultate excepþionale ºi faptul cã un program

european, chiar sub egida Parlamentului European, înseamnã atât de mult pentru ºcolile din România, pentru mine este un semnal extrem de pozitiv. Vreau sã felicit pe toatã lumea, pe cei care, sã zic, nu sunt surprize, colegii din Bucureºti, din Craiova, din Sibiu, dar mai ales pe cei pe care noi, de aici, ne-am aºteptat mai puþin sã aibã rezultate extraordinare, ºcoalã gimnazialã din Vaslui, nu aº fi pariat niciodatã pe acest lucru, cu atât mai mult meritã felicitãri, încurajãri ºi recunoaºterea noastrã, a tuturor. Încã odatã, bine aþi venit în aceastã clãdire ºi mi-aº dori cât mai des ca România sã-ºi premieze elevii ºi profesorii de excepþie. Vã mulþumesc ºi încã odatã felicitãri!”, a spus primul-ministru al Româniai în cadrul festivitãþii de decernare a titlurilor europene. Certificarea scolilor cu titlul "Scoala Europeana" le confera recunostere ºi prestigiu in cadrul comunitatilor educationale, iar eforturile pe care le fac pentru mentinerea titlului obtinut, determina un interes tot mai crescut pentru dezvoltarea de noi si noi proiecte, ceea ce conduce la 0 imbunatatire a managementului scolar si la dezvoltarea unei culturi organizationale solide. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Bebe - câinele salvator

el mai nou “angajat” al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara este Rabax, ciobãnescul german, în vârstã de aproape 7 luni, care va fi specializat în operaþiunile de cãutare-salvare. Rabax, alintat de pompierii deveni Bebe, provine din canisa Centrului Chinologic Sibiu din pãrinþii (Man ºi Labaha), câini cu calitãþi deosebite necesare misiunilor de cãutare a

supravieþuitorilor prinºi sub dãrâmãturi sau în medii ostile. “Bebe se aflã, încã, în „perioada copilãriei” fiind într-un program de predresaj ºi socializare. Cãþelul este familiarizat cu strãzile, autospecialele de intervenþie, mijloacele de transport în comun ºi orice loc aglomerat în care mirosurile ºi zgomotele se amestecã, astfel încât într-o

situaþie realã, când se aflã la muncã, Bebe sã nu mai fie distras de nimic. Educaþia lui Bebe va fi desãvârºitã, în iarna viitoare, când cãþelul va participa la un

curs de specializare, la Sibiu, alãturi de dresorul sãu, plutonierul Robert Kulcsar, un pompier pasionat de câini, care deþine atestat de dresor de mai bine de 10 ani”, spune Viorel Demean, inspector ºef ISU Hunedoara. Cea mai mare

Invitaþie la lecturã în iarbã

n mai multe zone din þarã printre care ºi judeþul Hunedoara, duminicã 25 mai, are loc o acþiune iniþiatã de o agenþie de PR care încurajeazã cititul. Maximilian GÂNJU ”De data aceasta mutãm discuþiile despre cãrþi în mijlocul parcului, printre oameni care citesc pe iarbã. Am pregãtit, ca de obicei, multe cãrþi ºi chef de vorbã, dar nu uitaþi, pe lângã cãrþile preferate, sã

luaþi cu voi ºi o pãturicã ºi ochelarii de soare. *(…) Schimbul de cãrþi nu este obligatoriu (puteþi participa fãrã sã aduceþi o carte la schimb) ºi nici permanent (vã puteþi retrage cãrþile din circuitul Schimb de Cãrþi atunci când doriþi)”, aratã organizatorii.

Schimb de Cãrþi este un proiect bookblog.ro care se desfãºoarã de cinci ani în Bucureºti ºi în alte oraºe din þarã (Galaþi, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Oradea, Suceava). Acest proiect susþine lectura printr-o serie de întâlniri lunare în cadrul cãrora cititorii pot face schimb de cãrþi între ei ºi pot discuta, într-un cadru cât mai liber ºi cât mai puþin rigid, despre cãrþi, autori sau edi-

bucurie a lui Bebe este mingea, cu care se joacã doar în prezenþa dresorului sãu. Bebe este un exemplar deosebit de inteligent, extrem de serios ºi de preocupat de activitãþile desfãºurate în cadrul dresajului. Noul coleg al pompierilor hunedoreni a fost primit cu drag de aceºtia. ªi, pentru a se simþi ca acasã, cu sprijinul Asociaþiei “Salvatorii Hunedoreni”, Bebe a beneficiat de o “locuinþã de serviciu” conform reglementãrilor în vigoare. O “cãsuþã” binemeritatã de altfel, întrucât, conform progreselor vizibile pe care le-a înregistrat deja, patrupedul promite sã devinã un salvator de nãdejde.

turi. Intrarea este liberã ºi oricine poate participa. Citim în iarbã este un eveniment aflat la a doua ediþie anul acesta, organizat de agenþia de PR 'Deci se poate'. Evenimentul încurajeazã lectura ºi dragostea faþã de naturã, fiind adresat tuturor celor care iubesc cãrþile. Reprezintã un mod de a petrece o zi minunatã alãturi de familie ºi de a-i încuraja pe cei mici sã citeascã printr-o serie de evenimente legate de lecturã.

Elevi puþini, cãmine goale umãrul din ce în ce mai mic al elevilor care vin din alte zone ale N þãrii sã studieze la Colegiul Economic Hermes din Petroºani se resimte. Monika BACIU Conducerea unitãþii de învãþãmânt nu poate ocupa toate locurile din cãminul deþinut, iar din acest motiv trebuie sã închirieze garsonierele unor persoane din exteriorul ºcolii. Pânã cel puþin la Revoluþie Liceul Economic Hermes era printre puþinele, iar la un moment dat era singura unitate de învãþãmânt, cu profil economic, dar dupã Revoluþie foarte mult sau înfiinþat multe alte licee în judeþ, multe alte licee s-au autorizat pe profilul acesta ºi în acest fel numãrul elevilor a scãzut. Cei care nu aveau posibilitate de

cazare, dar în condiþiile actuale din cele 32 de garsoniere noi avem 16 garsoniere în care sunt chiriaºi elevi, iar celelalte le-am închiriat altor persoane cu scopul de a contribui la niºte venituri proprii, sã nu rãmânã niºte spaþii folosite care sã se degradeze”, a declarat Rodica Pascal, directorul Colegiului Economic Hermes Petroºani. Prin închirierea garsonierelor neocupate de elevi, conducerea unitãþii ºcolare mai aduce la bugetul instituþiei sume mici de bani în plus. Aceste sume sunt folosite pentru achiziþionare unor materiale didactice.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Nu l-a uitat pe bãieþelul aruncat de mamã la gunoi

oliþistul care a dorit sã-l înfieze pe pruncul aruncat de propria mamã la un container de gunoi, imediat dupã naºtere, l-ar lua în propriul cãmin ºi astãzi, dacã mama naturalã ºi-ar da acceptul. Ofiþerul nu l-a uitat pe micuþul cãruia ar fi vrut sã-i ofere un viitor, însã legea strâmbã nu-i oferã ºanse nici lui ºi, poate, nici micuþului. Maximilian GÂNJU Poliþistul Florin Bolosin are trei copii, doi dintre ei fiind înfiaþi ºi chiar dacã nu iar fi fost uºor sã creascã patru, era hotãrât sã-l înfieze pe nou nãscutul aruncat la gunoi, în urmã cu exact un an de zile, de

propria mamã care se temea cã va fi pãrãsitã de iubit dacã o afle cã are un copil. Bebeluºul a stat mai bine de o orã în frig ºi a fost salvat de un angajat de la salubritate care a avut inspiraþia de a se uita în containerul de gunoi înainte de a-l rãsturna în maºina de compactat. Cea care i-

a dat viaþã ºi apoi a vrut sã i-o ia, ºi-a primit pedeapsa ºi trebuie sã facã patru ani de puºcãrie, chiar dacã, iniþial, primise ºase ani de pedeapsã. Deºi ºi-a aruncat pruncul la gunoi, ca pe o cârpã, legea îi dã dreptul de a decide asupra sorþii micuþului, iar din spatele grati-

Afacerist tras pe sfoarã

n afacerist din municipiul Vulcan a fost escrocat de un individ din Piatra Neamþ cum 11 mii de euro, totul sub angajamentul escrocului de a-i furniza contracte de câteva zeci de milioane de euro. Maximilian GÂNJU

Escrocul se numeºte Anton Maricel de 45 de ani, de loc din Piatra Neamþ ºi un client vechi al magistraþilor din zona Moldovei,

însã s-a lãcomit ºi a ajuns dupã gratii în urma unui flagrant efectuat de poliþiºti. ”Poliþiºtii au stabilit cã suspectul, pretinzând cã este reprezentantul mai multor fundaþii, ia propus unui om de afaceri din municipiul

atât pentru infracþiuni de naturã penalã, majoritatea economice, dar ºi pentru ingineriile financiare în urma cãrora firme ºi bãnci au cerut executarea silitã pentru a-ºi recupera banii daþi individului. Acesta a escrocat în prima fazã un afacerist din Valea Jiului,

Vulcan încheierea unor contracte de prestãri servicii în domeniul construcþiilor, în valoare de circa 34.000.000 euro. Folosind documente fictive, suspectul a pretins ºi a primit de la omul de afaceri din Vulcan suma de 14.000 de euro, drept condiþie preala-

bilã a demarãrii procedurilor de obþinere a acestor lucrãri. Ulterior, suspectul a mai pretins suma de 11.000 euro ca ºi diferenþã, în acelaºi scop. Realizând faptul cã a fost indus în eroare, omul de afaceri a sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, iar în seara zilei de 19.05.2014, poliþiºtii Formaþiunii de Investigaþii Fraude ºi cei ai Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan, împreunã cu procurorul de supraveghere, au organizat un flagrant în urma cãruia asupra suspectului a fost gãsitã suma de 3.000 euro, bani primiþi de la omul de afaceri din Vulcan”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Anton Maricel a fost arestat preventiv marþi searã de cãtre judecãtorii din Petroºani pentru înºelãciune. Individul a atacat decizia magistraþilor la Tribunalul Hunedoara ºi cere sã fie cercetat în libertate.

ilor, femeia nu vrea sã-ºi lase copilul sã fie adoptat. Comisarul Florin Bolosin, ajuns în Petroºani pentru a

sã-i fie bine. ”Pentru mine ºi soþia mea nu este nici o diferenþã între cei doi copii adoptaþi ºi cel natural.

cunoaºte un alt copil rãmas orfan recunoaºte cã, dacã mama lui naturalã ar fi de acord, l-ar lua pe micuþ în familia sa ºi astãzi. Spune cã nu l-a uitat pe bãieþelul de a cãrui soartã a fost impresionat ºi sperã

Ei sunt o binecuvântare, o comoara de la Dumnezeu pentru noi ºi l-am dorit ºi pe acest copil în familia noastrã, dar mama nu ºi-a dat acceptul pentru a fi adoptat”, a spus poliþistul. În data de 23 mai,

anul trecut, o tânãrã din Petroºani avea sã ºocheze o þarã întreagã dupã ce ºi-a aruncat pruncul întrun container de gunoi de lângã blocul în care locuia cu chirie. Dupã circa douã sãptãmâni, mama denaturatã avea sã fie descoperitã, iar ancheta procurorilor scotea la luminã amãnunte ºocante. Femeia, Cecilia Vormair, a nãscut singurã ºi ºi-a învelit copilul într-o cârpã, la pus în gãleata de gunoi ºi l-a aruncat la container. Apoi s-a comportat de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat, ba chiar s-a dus ºi la muncã. Totul pentru ca iubitul ei sã nu o pãrãseascã dupã ce ar fi aflat de copil.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

u mai puþin de 23 de cupluri din Petroºani au fost sãrbãtorite de Ziua Familiei pentru longevitate, douã doamne pentru cã au împlinit 100 de ani, în timp ce doi tineri care s-au cãsãtorit abia sâmbãta trecutã, au primit ºi ei un premiu pentru cea mai tânãrã familie. Familia este baza societãþii, iar cuplurile premiate acum ne-au arãtat cã se poate ºi cã nu e greu. Au trãit o jumãtate de veac cu bune, cu rele, aºa cum chiar ei recunosc ºi acum au venit frumos îmbrãcaþi sã ni se destãinuie. Nu le-a fost uºor, dar ei ne demonstreazã cã au trãit într-o epocã în care era mai uºor sã repari ceea ce strici,

Premiaþi pentru longevitate

decât sã arunci. Cum au reuºit, ne spun chiar ei. „Au fost ºi buni ºi rãi ºi frumoºi anii care au trecut. În primul rând ne-a þinut alãturi comunicarea, încrederea ºi iubirea”, a spus Rãdiþa Vasilache, în timp ce soþul sãu Nicu, ne-a mãrturisit cât este de entuziasmat cã trãieºte aceastã sãrbãtoare. „E minunat cã am

Spitalul din Petroºani va avea propriul incinerator

pitalul de Urgenþã Petroºani a fost selectat de Ministerul Sãnãtãþii printre unitãþile medicale din þarã unde va fi construit un incinerator pentru neutralizarea deºeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea medicalã. Acesta va funcþiona în incinta fostei centrale termice. La ora actualã, oficialii SUP au încheiat un contrat cu o firmã specializatã care sã preia deºeurile medicale periculoase. Unitatea medicalã a avut un crematoriu, însã acesta a trebuit desfiinþat dupã aderarea la normele europene din cauzã cã nu mai corespundea cerinþelor de mediu. Iar pentru un alt incinerator nu s-au gãsit pânã acum fonduri, chiar dacã o bunã perioadã de timp acesta a deservit toate spitalele din Valea Jiului. „În urmã cã mai bine de 5 – 6 ani s-a solicitat ºi realizat demolarea crematoriului, care nu mai corespundea

trecut prin atâtea greutãþi, avem copii mari, sunt la locul lor ºi astãzi ne vedem un vis împlinit”, a spus Nicu Vasilache. Ce îºi mai pot dori acum? Poate doar sãnãtate ºi sã-ºi vadã nepoþii împliniþi. „Sunt foarte fericit cã am ajuns la aceºti ani împreunã ºi îmi doresc sã mai ajungem încã, mãcar jumãtate din aceºtia, mai departe. Ne dorim acest lucru, pentru cã mai avem nepoþi pe care trebuie sã îi ajutãm. Dacã noi avem sãnãtate, avem cum sã îi îndrumãm ºi pe ei, cã au nevoie de un sprijin”, ne-a mãrturisit Vasile Ungur. Au avut emoþii, dar au venit la primãrie înconjuraþi de nepoþi ºi asta le-a dat curaj ºi i-a fãcut sã se simtã

normativelor legale în vigoare. Acest incinerator va fi amenajat printr-un program naþional care vizeazã mai multe spitale din þarã ºi va fi de mari dimensiuni”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu. Acesta a precizat cã proiectul va fi realizat direct de cãtre oficialii MS, iar celelalte spitale din Valea Jiului vor putea sã foloseascã acest incinerator pentru neutralizarea deºeurilor medicale, în cazul în care vor dori, evident pe bazã de contract. Pentru implementarea acestui proiect, consilierii locali din la Petroºani au aprobat schimbarea destinaþiei pentru o suprafaþã de teren de 60 mp proprietate publicã a municipiului Petroºani, aflatã în administrarea SUP, din incinta fostei Centrale Termice. Car men COSMAN-PREDA

importanþi. Premiu au luat ºi cei doi tineri care sâmbãta trecutã au spus DA la Petroºani. Sunt tineri ºi foarte emoþionaþi, dar au recunos-

cut cã vor sã le urmeze exemplul celor premiaþi azi. „Noi ne-am cunoscut acum 4 ani, iar sâmbãtã ne-am cãsãtorit. Suntem la început de drum, dar am vrea sã ne lãudãm cu 50 de ani de cãsnicie. Vã mulþumim cã ne-aþi chemat ºi vom încerca sã vã urmãm exemplul a spus Larysa

Actualitate 7 Ichim Aionesei. Cel care i-a felicitat a fost primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care ne-a spus cã îi admirã enorm pe toþi pentru ceea ce sunt. „E un mic gest pe care comunitatea localã îl face pentru aceste cupluri, care, de-a lungul vieþii, au reuºit sã treacã peste toate greutãþile împreunã ºi sã aibã copii ºi nepoþi ºi sã fie un exemplu pentru familiile lor. Mã gândesc la faptul cã au reuºit sã treacã împreunã peste greutãþile vieþii de zi cu zi ºi cred cã acest lucru l-au reuºit pentru cã s-au respectat unul pe celãlalt ºi au considerat cã familia este cel mai important lucru”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Ziua Familiei a fost un bun prilej la Petroºani pentru ca douã doamne care au împlinit 100 de ani sã fie premiate. Ana Bubela ºi Eva Cincora nu au putut participa la ceremonie, dar au primit distincþiile acasã de la copiii lor. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Consiliul Judeþean Hunedoara - 10 ani în 10 zile

ona de vest a Vãii Jiului, compusã din municipiile Lupeni ºi Vulcan ºi oraºul Uricani, a beneficiat, în perioada 2004-2014, de finanþãri consistente din partea CJ, la fel ca ºi celelalte trei localitãþi ale zonei, respectiv Petroºani, Petrila ºi Aninoasa Raluca CETEAN lll Lucru ºtiut de toþi hunedorenii, Valea Jiului nu reprezintã doar municipiul Petroºani, cea mai mare aºezare a zonei. Aici mai sunt încã cinci localitãþi urbane, în care Consiliul Judeþean Hunedoara, de zece ani încoace, de când în fruntea instituþiei se aflã, ca preºedinte, liberalul Mircea Ioan Moloþ a investit masiv.

prijin pentru turism

Dacã ieri v-am prezentat investiþiile realizate de CJ în partea de est a Vãii, în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, astãzi este rândul localitãþilor vestice din

Moloþ. Astfel, pentru dezvoltarea activitãþii din turism, CJ a alocat, în ultimii 10 ani, suma de 1.435.000 de lei.

J a alocat peste 70 de milioane de lei pentru modernizarea drumurilor Cum este ºi firesc, pentru un turism de calitate, trebuie sã ai reþea de drumuri foarte bine pusã la punct, iar CJ Hunedoara încearcã, în limita posibilitãþilor, dar ºi a prevederilor legale, sã aloce fonduri pentru acest domeniu. Bunãoarã, pentru drumurile din cele trei localitãþi din Vestul Vãii Jiului, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat, în ultimii 10 ani, o sumã

„Cheia investiþiilor din Valea Jiului vizeazã o susþinere a potenþialului turistic pe care zona îl are. Adicã am mers pe ideea cã drumurile bune, un sistem modern de alimentare cu apã ºi canalizare, un mediu curat, degrevat de poluarea gropilor de gunoi, ridicã atractivitatea staþiunilor montane din Vale ºi duce la creºterea numãrului de turiºti” Mircea Ioan Moloþ Preºedintele CJ Hunedoara alte artere rutiere din cele trei oraºe la care facem referire. ªi tot pe aceeaºi linie mai trebuie fãcutã o menþiune. Pentru un turism civilizat, trebuie sã existe o

mare preocupare ºi pentru protecþia mediului. În acest sens, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, aºa cum prevede legislaþia în vigoare, Consiliul Judeþeran Hunedoara a alocat suma de 4.367.000 de lei pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme din zonã.

regiune, respectiv municipiile Lupeni, Vulcan ºi Uricani. ªi aici, ca ºi în partea de est, se dezvoltã, încet dar sigur, activitatea din turism, în special în zona Straja, care aparþine, din punct de vedere administrativ, de municipiul Lupeni. "Nu ascund faptul cã, personal, consider turismul ca principala modalitate de redresare, din punct de vedere ecoonomic, a judeþului Hunedoara. Mai mult, aici, în Valea Jiului, care este o zonã monoindustrialã, minierã, dar cu destule probleme la acest capitol, turismul trebuie sprijinit", a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

B record, de peste 70 de milioane de lei, mai exact de 70.569.720 de lei. Cele mai mari beneficiare ale acestor fonduri sunt drumurile cãtre staþiunea Straja, cãtre Pasul Vâlcan ºi cãtre cabana Valea de Peºti, dar tot din aceºti bani au mai fost reabilitate ºi

ºi cea de canalizare a celor trei oraºe. Pânã în prezent, Consiliul Judeþean a alocat, pentru extinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare din partea de est a

Vãii Jiului ºi a instalaþiilor anexe aferente acestora, 8.880.250 de lei. La aceºti

pe care o avem în domeniul modernizãrilor reþelelor de apã ºi canalizare. ''Dacã în alte pãrþi ale þãrii, ale judeþului, exista canalizare ºi reþea de apã, aici, în Valea Jiului, 30-40 la sutã dintre locuitori nu beneficiau de aceste utilitãþi. Prin ceea ce facem noi acum, arãtãm cã, în principal, Consiliul Judeþean s-a implicat pentru ca toþi cetãþenii Vãii sã beneficieze de acest minim confort, respectiv apã ºi canalizare la limita proprietãþii. Îi mulþumesc lui Mircea Ioan Moloþ pentru cã a avut încredere în mine atunci când mi-a delegat aceastã rãspundere de a conduce Apa Serv. Dintr-o societate care era falimentarã, am devenit una profitabilã'', a declarat Costel Avram, directorul Apa Serv Valea Jiului, o persoanã care cunoaºte foarte bine situaþia, ºtiut fiind cã a fost ºi vicepreºedinte al Consiliului judeþean Hunedoara în perioada 2008-2012. Iar cum reþelele de apã ºi canalizare reprezintã o necesitate, tot pentru creºterea gradului de confort al locuitorilor din Lupeni, Vulcan ºi Uricani, Consiliul judeþean Hunedoara a dirijat sume pentru termoficare ºi

ani pentru apã ºi canalizare

Revenind la capitolul infrastructurã, trebuie precizat cã ºi aici, în Lupeni, Vulcan ºi Uricani, Consiliul Judeþean, prin societatea pe care o are în subordine, Apa Serv Valea Jiului, a fãcut investiþii importante în ceea ce priveºte reþeaua de alimentare cu apã

cioasã, acest ajutor nu este doar o obligaþie legalã, ci ºi o datorie moralã", a afirmat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, pentru culte, culturã ºi sport, pentru Lupeni, Vulcan ºi Uricani, Consiliul Judeþean a alocat 690.000 de lei, printre cei care au beneficiat de aceste finanþãri fiind ºi multiplii campioni europeni ºi mondiali de fotbal-tenis de la Comexim R Lupeni.

Lupeni ºi Vulcan, precum ºi oraºului Uricani, nu se rezumã doar la investiþii în domeniul infrastructurii. "Sumele pe care le alocãm fiecãrei localitãþi, indiferent cã este reºedinþa de judeþ sau cea mai micã aºezare ruralã hunedoreanã, sunt direcþionate sã acopere toate aspectele vieþii de zi cu zi. Astfel de sume au fost alocate ºi celor trei oraºe din vestul Vãii Jiului", a menþionat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pentru aceastã zonã a Vãii Jiului, dar în special oraºului Uricani, unde existã unitãþi ale Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia

7.735.000 de lei a alocat CJ Hunedoara pentru învãþãmântul din Lupeni, Vulcan ºi Uricani Unitãþi beneficiare bani mai trebuie cuantificaþi ºi alþii, respectiv 143.392.000 de lei, care reprezintã contravaloarea lucrãrilor celor 7 contracte dintr-un proiect de extindere ºi reabilitare a infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã din Valea Jiului. Din aceste 7 contracte, cinci privesc municipiile Lupeni ºi Vulcan ºi oraºul Uricani. Se puteau face ºi mai multe, dar, din pãcate, administraþia publicã localã din Lupeni s-a alãturat târziu Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitare

introducerea gazului metan. Conform legii de funcþionare ºi organizare a Consiliilor Judeþene, la propunerea preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, reprezentant al PNL, la acest capitol s-a alocat suma de 4.184.500 de lei.

Municipiul Lupeni Grup ªcolar Industrial Liceul Teoretic ªcoala Generalã Nr. 1 ªcoala Generalã Nr. 2 ªcoala Generalã Nr. 3 Grãdiniþa Program normal Grãdiniþa Oraº

Municipiul Vulcan Liceul Mihai Viteazu ªcoala Generalã Teodora Lucaciu ªcoala Generalã Nr. 2 ªcoala Generalã Nr. 3

prijin de la CJ pentru aspectul social al vieþii cotidiene Dar sumele alocate de Consiliul judeþean Hunedoara municipiilor

Oraºul Aninoasa ªcoala Generalã Nr. 1

Copilului Hunedoara, s-au alocat fonduri, în valoare de 1.598.950 de lei, pentru buna funcþionare a acestora. De asemenea, Consiliul judeþean Hunedoara a acordat, atât timp cât legea a permis acest lucru, sprijin financiar ºi pentru unitãþile de învãþãmânt. Astfel, pentru liceele, ºcolile generale ºi grãdiniþele din Lupeni, Vulcan ºi Uricani sau alocat, de cãtre executivul

judeþului, peste 7,7 milioane de lei. Dar Consiliul Judeþean Hunedoara a mai alocat sprijin financiar, în condiiþile prevãzute de lege, ºi altor obiective, cum ar fi lãcaºelele de cult, cluburile sportive, sau asociaþiile culturale. "Sprijinim toate cultele religioase recunoscute în România, iar pentru mine, ca persoanã credin-

ume importante ºi pentru cheltuieli de capital

Consiliul judeþean Hunedoara pentru aceastã zonã. Trãgând linie, se poate vedea cã, în ultimii zece ani, sub preºedinþia lui Mircea

contestate de nimeni, ºi în faþa cãrora este greu sã faci comentarii. Mâine, în ultimul episod al serialului nostru, vã vom

Ioan Moloþ, Consiliul judeþean Hunedoara a alocat, pentru Valea jiului, 212.429,530 de lei, la care se mai adaugã ºi 9.680.000 de euro, sume care nu pot fi

prezenta investiþiile realizate, între 2004 ºi 2014, de Consiliul Judeþean în zonele rurale din Þinutul Pãdurenilor ºi de pe Valea Mureºului.

690000 de lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru culte, asociaþii culturale ºi cluburi sportive din estul Vãii Jiului

Parohia Ortodoxã Centrul Vechi Parohia Ortodoxã Coroieºti Parohia Ortodoxã Paroºeni Schitul Ortodox Sf. Nicolae Parohia Reformatã Parohia Unitarianã Biserica Baptistã Speranþa Biserica Penticostalã Asociaþia Raza Speranþei

Dar sprijinul acordat de Consiliul Judeþean Hunedoara, în ultimii zece ani, acestor trei localitãþi din Valea Jiului, nu se opreºte aici. Astfel, pentru buna desfãºurare a activitãþii din administraþia publicã localã a celor trei localitãþi, CJ Hunedoara a alocat, primãriilor din Lupeni, Vulcan ºi Uricani, ca ºi cheltuieli de capital, suma de 10.131.000

de lei. Per total, un simplu calcul matematic ne aratã cã, pentru aceste trei oraºe ale Vãii Jiului, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 95.972.750 de lei. Raportând la celelalte oraºe ale Vãii Jiului, Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, care au primit 106,556,789 de lei, se poate vedea o alocare echilibratã a fondurilor de la

Municipiul Lupeni Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II Parohia Ortodoxã Bãrbãteni Parohia Greco Catolicã Bãrbãteni Parohia Romano Catolicã Parohia Reformatã Parohia Unitarianã Biserica Baptistã Biserica Baptistã Sf. Treime Biserica Penticostalã Maranata Clubul Sportiv Comexim R Clubul Sportiv Minerul Asociaþia Eben Haezer Fundaþia Noi Orizonturi Municipiul Vulcan Parohia Ortodoxã I Parohia Ortodoxã II

Oraºul Uricani Parohia Ortodoxã Parohia Ortodoxã Câmpu lui Neag Parohia Greco Catolicã Biserica Baptistã Biserica Baptistã Emanuel Biserica Penticostalã Biserica Penticostalã Speranþa Biserica Penticostalã Betesda Biserica Creºtinã Evanghelicã Clubul Sportiv Minerul Casa de Culturã

8 Actualitate

Consiliul Judeþean Hunedoara - 10 ani în 10 zile

prijin pentru turism

Dacã ieri v-am prezentat investiþiile realizate de CJ în partea de est a Vãii, în Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, astãzi este rândul localitãþilor vestice din

Moloþ. Astfel, pentru dezvoltarea activitãþii din turism, CJ a alocat, în ultimii 10 ani, suma de 1.435.000 de lei.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

ºi cea de canalizare a celor trei oraºe. Pânã în prezent, Consiliul Judeþean a alocat, pentru extinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare din partea de est a

Vãii Jiului ºi a instalaþiilor anexe aferente acestora, 8.880.250 de lei. La aceºti

ani pentru apã ºi canalizare

Municipiul Lupeni Grup ªcolar Industrial Liceul Teoretic ªcoala Generalã Nr. 1 ªcoala Generalã Nr. 2 ªcoala Generalã Nr. 3 Grãdiniþa Program normal Grãdiniþa Oraº

Municipiul Vulcan Liceul Mihai Viteazu ªcoala Generalã Teodora Lucaciu ªcoala Generalã Nr. 2 ªcoala Generalã Nr. 3

prijin de la CJ pentru aspectul social al vieþii cotidiene Dar sumele alocate de Consiliul judeþean Hunedoara municipiilor

Oraºul Aninoasa ªcoala Generalã Nr. 1

ume importante ºi pentru cheltuieli de capital

Consiliul judeþean Hunedoara pentru aceastã zonã. Trãgând linie, se poate vedea cã, în ultimii zece ani, sub preºedinþia lui Mircea

contestate de nimeni, ºi în faþa cãrora este greu sã faci comentarii. Mâine, în ultimul episod al serialului nostru, vã vom

Ioan Moloþ, Consiliul judeþean Hunedoara a alocat, pentru Valea jiului, 212.429,530 de lei, la care se mai adaugã ºi 9.680.000 de euro, sume care nu pot fi

prezenta investiþiile realizate, între 2004 ºi 2014, de Consiliul Judeþean în zonele rurale din Þinutul Pãdurenilor ºi de pe Valea Mureºului.

690000 de lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru culte, asociaþii culturale ºi cluburi sportive din estul Vãii Jiului

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Speranþe de mai bine

ai multe paturi la Spitalul municipal Vulcan. Conducerea unitãþii medicale de la Vulcan a primit un aviz favorabil de la Ministerul Sãnãtãþii prin care s+a reuºit introducerea a 20 de paturi în structura medicalã. Acum, totul þine de contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Monika BACIU “Am peluat structura spitalului aprobatã de Ministerul Sãnãtãþii cu 110 paturi din care 20 de paturi erau în rezervã, am reuºit într+un final sã obþinem aprobarea ministerului pentru introducerea în structurã, sã nu fie pe linie moartã cele 20 de paturi, am direcþionat 5 paturi cãtre reabilitare medicalã cãtre servicii medicale cronice ºi un compartiment de îngrijiri paleative de

15 paturi. Este important sã vedem ce obþinem la contractare. A fost greu pânã aici pentru cã pentru cele 20 de paturi nu am reuºit niciodatã sã contractãm servicii medicale”, a declarat Cristina Baleia, managerul Spitalului municipal Vulcan. Unitatea medicalã din Vulcan funcþioneazã cu 110 paturi, iar în urma aprobãrii de cãtre MS, încã 20 intrã în circuitul unitãþii medicale. Rãmâne de vãzut dacã bugetul alocat de Casa de Asigurãri de Sãnãtate va cuprinde ºi aceste 20 de paturi.

Zero arierate

rierate zero la spitalul din Vulcan. Dupã ce fosta conducere a unitãþii medicale din Vulcan a bãgat spitalul în colaps, în decursului unui an de zile s+a reuºit redresarea situaþiei financiare. Noua structurã de conducere spune cã nu mai existã niciun leu la arierate. Monika BACIU “Am zero arierate ºi nu am decât cheltuieli curente, deci nu am nicio datorie. Am reuºit prin monitorizarea tuturor cheltuielilor din spital, prin urmãrirea încadrãrii în numãrul de servicii medicale contractate cu Casa ºi prin urmãrire tarifului pe caz ca acesta sã nu fie depãºit. Cheltuielile le+am fãcut la nivelul contractãrii serviciilor medicale pe care le avem cu Casa, la nivelul contractului”, a declarat Cristina Baleia, directorul Spitalului municipal Vulcan.

Sondaj INSCOP: 80,2% dintre români considerã cã persoanele condamnate pentru corupþie sunt vinovate

ajoritatea românilor considerã cã persoanele condamnate pentru corupþie sunt vinovate ºi trebuie sã plãteascã pentru faptele lor, cã în România nivelul de corupþie este mai ridicat decât în alte þãri, dar ºi cã DNA este instituþia cea mai implicatã în combaterea corupþiei, potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research. Potrivit sondajului, 80,2% dintre respondenþi apreciazã cã personalitãþile condamnate la închisoare pentru fapte de corupþie sunt vinovate ºi trebuie sã plãteascã pentru faptele lor. Pe de altã parte, 13,9% considerã cã personalitãþile condamnate pentru fapte de corupþie sunt nevinovate, fiind victime ale rãzbunãrilor politice, iar 5,9% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. În ceea ce priveºte

evaluarea nivelului de corupþie din România comparativ cu cel din alte þãri, 62,9% dintre respondenþi considerã cã în România existã mai multã corupþie decât în alte þãri, cu 7 procente mai mult decât în urmã cu un an, când 55,9% apreciau acest lucru (conform Barometrului INSCOP "Adevãrul despre România" din luna mai 2013). 28,8% considerã cã existã la fel de multã corupþie în România ca ºi

în alte þãri (30,1% considerau acest lucru în mai 2013), 3,1% dintre respondenþi afirmã cã existã mai puþinã corupþie decât în alte þãri (1,5% susþineau acest lucru în mai 2013) ºi nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare 5,2% (faþã de 12,4% în mai 2013). Sondajul aratã cã 50,3% din populaþie considerã cã DNA este implicatã în mare ºi foarte mare mãsurã în combaterea corupþiei.

Pe locul al doilea se claseazã Serviciul Român de Informaþii (45,7% considerã cã SRI este implicat în mare ºi foarte mare mãsurã în combaterea corupþiei), urmat de poliþie, cu 44,4%. 43,9% dintre respondenþi considerã cã presa are o implicare mare ºi foarte mare în combaterea corupþiei. Clasamentul este completat de Agenþia Naþionalã de Integritate (39,7%), instanþele de judecatã (39,1%), Parchetul General (38,8%), Comisia Europeanã (37,1%). Preºedinþia este consideratã ca fiind implicatã în mare ºi foarte mare mãsurã în combaterea corupþiei de

Spitalul municipal din Vulcan înregistra datorii de sute de mii de lei, datorii veºnic nerecunoscute de vechea conducere a unitãþii medicale. Mãsurile impuse pentru redresarea spitalului au fost dure, însã cu acest preþ s+a reuºit echilibrarea situaþiei financiare.

29,4% dintre respondenþi, urmatã de Guvern (27%), Parlament (23,3%) ºi organizaþiile societãþii civile (21,8%). Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevãrul" în perioada 1-7 mai. Volumul eºantionului a fost de 1.056 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Barometrul INSCOP 'Adevãrul despre România' este un proiect de cercetare sociologicã periodicã a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieþii politice, economice, sociale ºi culturale.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Teatrul în sãrbãtoare

ostumaþi ca de carnaval, actorii de la Petroºani invitã tinerii sã vinã la festivalul „Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cosânzene”, iar ca o premierã, o parte a trupei pleacã acum la Viena. Sunt evenimente pe care Teatrul Dramatic I.D Sîrbu le pune în scenã la Petroºani ºi în strãinãtate, graþie renumelui pe care ºi l-au fãcut. Diana MITRACHE De câteva zile, actorii din Petroºani ajung sã se întâlneascã cu copii. Motivul: festivalul de teatru pentru copii la care vin trupe din toatã þara. Totul are loc în perioada 30 mai – 1 iunie, când Teatrul de Vest din Reºiþa vine la noi cu piesa „Frumoasa ºi bestia” de Fraþii

Grimm, iar teatrul Bacovia din Bacãu ne invitã sã urmãrim „Aladin”. „Sânziana ºi Pepelea ” îi vom vedea sâmbãtã în interpretarea actorilor din Târgu Jiu, iar „Ivan Turbincã”, în interpretarea celor de la Turda. „Astãzi, în aceastã formulã, promovãm festivalul Feþi frumoºi, zâne bune ºi Ilene Cosânzene, a treia

ediþie. Am încercat sã adunãm copiii ºi sã îi invitãm alãturi de noi la cele 6 spectacole pe care vor putea sã le vadã în festival ºi au fost destul de deschiºi, s-au bucurat ºi vor veni alãturi de noi”, a spus Bianca Holobuþ, actriþã. Pe scenã la Petroºani mai vin, în week-endul viitor ºi trupe de la Satu Mare, dar ºi de la Petroºani, iar tot în aceste zile, actorii de la noi pleacã la Viena. „La Viena mergem cu spectacolul „Despre sexul femeii, un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnea” ºi sperãm sã bucurãm comunitatea de români la care o sã jucãm acolo”, a spus Bianca Holobuþ,

actriþã de la Petroºani, care va juca pe scena din Viena în acest week-end. „Anul trecut ei au jucat spectacolul „Carmen” aici la noi ºi acum ne-au invitat pe noi la ei, la Viena. Jucãm pentru comunitãþile de români din Viena. Este foarte important. Din pãcate, deºi comunicãm foarte

S-a dat startul la cules de ciuperci

hiar dacã abia au apãrut primele ciuperci, toate pãdurile din Valea Jiului sunt pline de cei care sperã sã facã un ban, astfel cã oamenii au început sezonul mai devreme. Maximilian GÂNJU

Sute de locuitori din localitãþile Vãii Jiului, care ºi-au pierdut locurile de muncã, iau

apoi la centrele de colectare ºi în pieþe. Unii dintre ei s-au mutat cu cãþel ºi purcel, doar, doar o sã facã un ban în plus. Cum ºi vremea din

cu asalt munþii din zonã pentru a strânge un ban de zile negre. Oamenii trudesc cât e ziua de lungã pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure ºi a ciupercilor pe care le vând

ultimele zile este mai bunã, în fiecare dimineaþã culegãtorii iau munþii Parâng, Retezat ºi Vâlcan, la picior în cãutarea de ciuperci pe care apoi le vând în pieþe, iar

mai apoi la centrele de colectare, imediat dupã ce acestea din urmã îºi încep activitatea. „Este greu în Valea Jiului, alte locuri de muncã nu sunt. Câºtigãm pentru o zi de muncã, mai puþin acum dar mai bine când se iau direct din pãdure de cei cu centre. Ne trezim la cinci dimineaþa ºi plecãm la pãdure. Seara venim din munþi pentru cã nimeni nu ne ajutã ºi am muri de foame”, spune Andrei, aflat cu „recolta” în piaþã. În fiecare an centrele de colectare a ciupercilor sau fructelor de pãdure încaseazã zeci de mii de euro din aceastã activitate. În aceastã perioadã ciupercile sunt principala sursã de venit, însã dacã vremea va fi cãlduroasã în continuare, în mai puþin de o lunã de zile se vor coace ºi

primele afine. „La cules de ciuperci, mure sau afine nu merg cei care o sursã de venit. În Valea Jiului sunt foarte multe familii sãrace care supravieþuiesc cu banii adunaþi din culesul fructelor de pãdure chiar ºi un an”, spun culegãtorii. Într-un sezon venitul realizat poate asigura pentru un an un salariu ceva mai mare decât minimul pe economie.

uºor în aceastã epocã, teatrele ºi stilurile de teatre se întâlnesc foarte greu din lipsa de fonduri, dar este

foarte important cã vom vedea fãgaºul pe care a pornit teatrul de acolo, fãgaºul pe care suntem noi ºi cine ºtie? Este un schimb de experienþe foarte interesant ºi putem învãþa unii de la alþii”, a adãugat Ileana Radu Bodea, actriþã. Aºadar, ne aºteaptã trei zile de spectacole la Petroºani, în perioada 30 mai - 1 iunie, iar actorilor care pleacã la Viena le þinem pumnii ca sã fie aplaudaþi la scenã deschisã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

rimul comandat al Poliþiei Militare, structurã înfiinþatã dupã Revoluþie în cadrul Armatei, este un militar prin structurã ºi un artist prin vocaþie. Este omul care a avut acel altfel de curaj decât cel de militar pentru a-ºi lua viaþa de la capãt la 54 de ani, viaþã în care face minuni, la fel ca în cariera militarã. Colecþionar rar de efecte militare, solist de muzicã popularã cu patru atestate de profesionist, col(R) Doru Teodor Poºuº este membru al Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Valea Jiului. Viaþa sa este minunat subiect de roman... În poarta unei gospodãrii dichisite ne-a întâmpinat un om impozant, care fremãta de energie ºi bunã

dispoziþie. N-ai zice cã este vorba de un pensionar de 63 de ani. Este colonelul în rezervã Doru Teodor

Primul comandat al Poliþiei Militare de dupã 89 – artistul rezerviºtilor din Valea Jiului

Poºuº, care ne-a invitat în ”colþul sãu de Rai”, din Bãcia. Colonelul este membru al Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Valea Jiului.

ilitãria, îmbinatã cu arta, din gospodãria colonelului Gospodãria lui Doru Teodor Poºuº este specificã unui militar,

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

dar ºi unui artist. Trandafiri cu floarea uriaºã îi strãjuiesc curtea plinã cu alte soiuri, tot de trandafiri, cerceluºi ºi garofiþe puternic parfumate etc., parcã ar fi fost aranjate, studiat, de mâna unui peisagist de profesie. Apoi o grãdinã ”ca la carte”, iar în continuare o livadã... Anexele pãreau mici laboratoare sau sãli de expoziþie ºi totul strãlucea de curãþenie ºi bun gust. ”Piesa” forte a gospodãriei o reprezenta o încãpere/sufragerie generoasã care gãzduia o colecþie impresionantã de efecte ºi însemne militare, de uniforme de la diferite arme ºi grade începând cu cele de luptã pânã la cele de paradã, inclusiv cele din misiunile de deºert, medalii ºi epoleþi de la caporal la general etc., toate adunate de prin 1975 ºi achiziþiile continuã. În aceastã salã plinã de istorie, abia am putut nota avalanºa de informaþii ºi întâmplãri relatate cu o mândrie rar întâlnitã, cu drag ºi dragoste de haina militarã ºi tot ce înseamnã ostaºul din spatele ei, despre bãrbãþie ºi cutezanþã, despre datoria faþã de þarã, despre demnitate ºi onoare... La toate acestea se adaugã ºi spiritul de artist, pentru cã Doru Teodor Poºuº este cântãreþ de

muzicã popularã apreciat, care a activat în ansambluri artistice militare ºi la Casa Armatei.

rimul comandat al Poliþiei Militare de dupã 1989 ”Am fãcut ºcoala profesionalã, Liceul ”Avram Iancu” din Aiud, apoi ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi ”Nicolae Bãlcescu”, de la Sibiu. În 1978, am fost repartizat ca ofiþer la Regimentul 4 mecanizat de infanterie ”Voievodul Gelu”, din Zalãu. Dupã cinci ani, am fost selectat pentru instructor la ºcoala militarã, comandat de pluton, în Sibiu. Ulterior m-am mutat la Garnizoana Timiºoara, unde am activat 19 ani, la Divizia mecanizatã ”Decebal”. În 1990, am devenit primul coman-

dat al Poliþiei Militare, mai exact în 15 mai 1990. Poliþia Militarã era un produs al revoluþiei, o structurã nouã inspiratã din ºtatul de organizare a armatelor moderne, o structurã internã de ordine ºi disciplinã. Pe lângã munca de control în garnizoane, ne ocupam ºi de transportul feroviar, pânã la însoþirea convoaielor spre teatre de rãzboi. Aceastã structurã avea în componenþã alte douã substructuri, inclusiv cea de cercetare. Ulterior, am fost comandatul Bazei Militare de Pregãtire, bazã în care se instruiau toate trupele militare din Timiº, cu armament real”- a rãspuns pe scurt col(R) Doru Teodor Poºuº la întrebarea ce aþi fãcut pânã la pensie. Colonelul ne-a povestit cu umor momente din cariera sa, despre cum a instruit preoþi ºi studeþi de la Institutul de Mine din Petroºani, profesori ºi ingineri, cadre militare etc., ºi cu mulþi a legat prietenii trainice. Pe lângã istrucþia în sine, colonelul i-a învãþat cum sã aibã o atitudine demnã, cum sã abordeze viaþa bãrbãteºte ºi le-a insuflat credinþa cã totul este posibil...

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

olecþie rarã ºi iubirea pentru haina militarã Despre colecþia sa vorbeºte cu fervoare, cu chipul luminat de pasiune. ”Povestea a început în primul an de la Poliþia Militarã. Dupã revoluþie se aruncau valori, se arunca istoria la coºul de gunoi. Am adunat de la colegi, cunoascuþi tot ce era legat de armatã. Îi rugam pe cei ce plecau în permisii, dacã pãrinþii lor au insigne sau însemne militare de orice naturã sã nu le aruce, sã mi le aducã.Am cumpãrat medalii de la vãduve, decoraþii, epoleþi de la plutonier pânã la generali la mai toate armele. A fost greu pânã am fãcut prima panoplie, apoi an de an s-au adunat, dar nu am încetat nici o clipã sã caut... E greu de colecþionat pe acest domeniu. Am îndrãgit mult haina militarã. Când venea fratele meu mai mare acasã îmbrãcat în uniformã, i-o curãþam, îi lustruiam încãlþãrile... Mi se pãrea ceva extraordinar acea uniformã. M-a învãþat multe fratele meu despre armatã încât atunci când am ajuns la ºcoala de ofiþeri, nimic nu-mi era strãin” – povesteºte colonelul Poºuº. Aceastã impresionantã colecþie a fost expusã, la Petroºani, în anul 2008. De atunci, nimic, deºi valoarea ei a crescut considerabil prin obiectele achiziþionate. Printre acestea se aflã ºi efecte ale armatei franceze ºi engleze.

luat viaþa de la capãt, la 54 de ani Deºi pare un bãrbat puternic, dur, faptul cã a ocolit o întrebare de câteva ori a dovedit cã are ºi el, ca orice om slãbiciunile sale, cã

este sensibil ºi chiar romantic. Cum a ajuns din comuna natalã, Mirãslãu-Alba, via Timiºoara, în Valea Jiului unde a întâlnit femeia cu care ºi-a luat viaþa de la început, la 54 de ani? ”Sunt situaþii în viaþã când vezi cã lucrurile nu merg cum ar trebui ºi cã trebuie sã-þi faci ordine în viaþã. Unii mi-au spus cã este un act de curaj, altfel decât cel din armatã. Adicã sã-þi iei viaþa de la capãt la 54 de ani... Am întâlnit-o pe actuala soþie la Petroºani, la o filmare pentru Etno TV ºi am rãmas împreunã. ªi cum dupã

pensionare nu-mi gãseam locul printre betoanele din Timiºoara, am venit aici pentru cã nu este loc mai frumos ca Þara Haþegului cãtre Parâng. Soþia mea primise o moºtenirem aici, la Bãcia, loc superb, dar dãrãpãnat. În 2005 am început sã amenajez locul ºi sã construim din ce aveam ºi a ieºit asta. Am adus cel mai tare lãcãtuº din Petrila ºi cei mai buni constructori. Aici unde este sufrageria/sala de colecþii, a fost un grajd plin de gunoaie”- a spus colonelul mândru de cea de-a doua viaþã a sa, cea de dupã pensionare.

-a vrut sã fie N preot ºi are patru atestate ca solist profesionist

Colonelul Poºuº spune cã seamãnã cu mama sa, pe care, mic fiind, o întreba cum de reuºeºte sã nu se murdãreascã pe ghete pe drumul plin de glod pânã la Bisericã, iar înclinaþia spre muzicã o moºteneºte de la mama, tatã ºi bunic. Toþi au cântat în corul Bisericii timp de 30 de

ani. În 1965 a participat la vestitul concurs de la acea vreme ”Dialog pe aceeaºi scenã”, unde a obþinut locul I. Dar prima apariþie pe scenã a fost în clasa I, când pe scenã fiind nu a vrut sã cânte ”babelor îmbrãcate în negru”. Tatãl sãu l-a convins sã-l priveascã în timp ce cântã, ºi a mers! Recomandarea profesorilor a fost sã meargã la ºcoala de muzicã ºi de acolo mai departe la conservator, dar pentru o familie simplã era prea mult. Mama a vrut sã-l facã preot, dar a iubit mai mult armata... ”La ºcoala generalã, profesorul meu de limba românã, Nicolae Oniþiu m-a dus sã activez la Casa de Culturã din Aiud. În 1973, am câºtigat ”Primãvara Bãileºteanã”, loc I, cu ”Hai mândrã cu mine-n lume” ºi ”De la Mirãslãu în jos, curge

Mureºul frumos”. M-au luat marile ansambluri populare din þarã în turnee, am activat la Ansablul Armatei, apoi la Casa Armatei. Am fost chiar angajat la Ansamblul Meºeºul – Zalãu, când eram tânãr, ºi am colaborat cu Doina Ilfovului ºi Filarmonica din Arad. ªi acum dupã pensionare cânt în colaborare cu ansabluri din þarã, cu alþi artiºti, cânt la evenimente, la petreceri, în concerte cu diverse prilejuri. Am patru atestate de solist profesionist” – a declarat Doru Teodor Poºuº, care tot ceea ce face, o face temenic. Colonelul ne-a povestit cã a mai început o colecþie, cea de costume populare din toate zonele þãrii. Doru Teodor Poºuº spune cã în armatã, în viaþã conteazã educaþia. Iar educaþia adevãratã este cea de acasã primitã de la pãrinþi. Colonelul este membru al Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Valea Jiului ºi nu pierde nici un prilej în a-ºi ospeþi colegii, cunoscuþii, prietenii cu roadele muncii sale – pãlincã de pere ºi de prune, viºinatã, afinatã, vinuri de mai multe soiuri etc. Pare o pensiune-muzeu cu ”piese” rare, aºa cum este ºi stãpânul. Ileana FIRÞULESCU

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Click! Pofta bunã (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Dragoste cu preaviz Click!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 B.D. la munte ºi la mare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un milion de probleme 17:00 ªtirile Pro TV 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Altã sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Puteþi avea succes în afaceri ºi cãlãtorii, în susþinerea examenelor sau cultivarea relaþiilor sociale. Evitaþi hotãrârile pripite, care ar putea sã tulbure armonia din casã!

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Soþ de închiriat (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Pentru cã te iubesc Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Concordia Chiajna 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Concordia Chiajna 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Braºov 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Braºov 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dacã sunteþi în cãutarea unui nou loc de muncã, aveþi toate ºansele sã îl gãsiþi astãzi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi o situaþie tensionatã pe cale diplomaticã. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient, altfel riscaþi sã vã irosiþi energia.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dificultãþile financiare cu care vã confruntaþi nu reuºesc sã vã afecteze buna dispoziþie ºi nici voinþa de a munci. Pe plan profesional aveþi parte de succese, urmate de satisfacþii materiale. Chiar dacã se pare cã vã merge excelent pe toate planurile.

23 august *** 22 septembrie

Sunt favorizate cãlãtoriile în interes de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care vã frãmântã de ceva timp. Pe plan financiar, se pare cã parcurgeþi o perioadã mai dificilã. Nu vã pierdeþi optimismul!

În prima parte a zilei aveþi succes într-o activitate extraprofesionalã, datoritã colaborãrii bune cu un partener de afaceri. S-ar putea sã vi se ofere ºansa unei investiþii avantajoase.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este momentul sã vã puneþi în aplicare planurile în legãturã cu afirmarea profesionalã. Aveþi mari ºanse de reuºitã pe plan social ºi financiar. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Puteþi obþine avantaje materiale importante, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Ar fi bine sã daþi dovadã de mult autocontrol în discuþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, pentru a evita conflictele. Spre searã, primiþi vizita unei rude. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate ºi sã obþineþi câºtiguri financiare. La locul de muncã aveþi parte de laude din partea ºefilor ºi a colegilor, pentru ingeniozitate ºi ambiþie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi obþine venituri suplimentare dintr-o colaborare. Aveþi posibilitatea sã finalizaþi o lucrare dificilã, cu un efort minim. Evitaþi speculatiile de orice fel. În caz contrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Vã puteþi ocupa de probleme delicate din domeniul afacerilor. Reuºiþi sã terminaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Astãzi rezolvaþi mai uºor probleme de naturã financiarã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii aflati cã veþi pleca într-o deplasare în interes de serviciu. Chiar daca aceastã veste vã dã planurile peste cap, nu este cazul sã vã indispuneþi.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune un nou loc de muncã, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! ªansa este de partea dumneavoastrã. Analizând atent avantajele ºi dezavantajele, veþi descoperi perspective cel puþin interesante.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Sondaj european: PSD, în scãdere. PNL, pe poziþii. PDL se distanþeazã de PMP

ltimul barometru al Comisiei Europene, publicat de Pollwatch, care ar putea fi ºi ultimul înainte de alegerile europarlamentare, aratã câte mandate ar putea obþine fiecare partid. În urma unei analize comparative între sondajul european de la începutul campaniei ºi ultimul barometru, constatãm cã unele partide care aveau ºansa sã obþinã douã mandate, nu vor mai obþine nici mãcar unul, scrie DCNews. O situaþie paradoxalã regãsim la Alianþa PSDUNPR-PC, notatã în sondajul european Uniunea Social Democratã. Deºi a scãzut faþã de începutul campaniei cu douã pro-

mandate, în prezent ar obþine 15. Acest lucru se explicã prin situaþia partidelor de la coada

cente, obþine cu douã mandate în plus. Primul eurobarometru indica cã USD ar obþine 41,5%. Ultimul aratã o scãdere la 39,4%. Cu toate acestea, dacã la început ar fi obþinut 13

Europenii, chemaþi la urne pentru a alege cei 751 de europarlamentari

legerile europene vor avea loc în perioada 22-25 mai în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, pentru alegerea celor 751 de deputaþi pentru un mandat de cinci ani. - 22-25 mai: alegeri în cele 28 de state membre UE. Pe 22 mai în Marea Britanie ºi Olanda, pe 23 mai în Irlanda ºi Cehia, pe 24 mai în Letonia ºi Slovacia, iar pe 25 în celelalte þãri europene. Niciun rezultat oficial nu va putea fi difuzat înainte de închiderea ultimelor birouri de vot, la ora 21.00 GMT (24.00 ora României), în Italia. - 751 de deputaþi. Numãrul de deputaþi trimis de fiecare stat membru variazã în funcþie de demografie. Astfel þara cu cel mai mare numãr de deputaþi, 96, este Germania, iar þãrile cu cel mai mic numãr, ºase, sunt Luxemburg, Malta ºi Cipru. Franþa alege 74 de deputaþi, iar România 32. Alegerile au loc pe liste în toate þãrile. Majoritatea au o circumscripþie unicã. Existã mai multe regiuni în cinci þãri, între care Franþa, Italia ºi

Marea Britanie. Jumãtate dintre ele impun un anumit prag pentru a fi ales, cum ar fi cazul, între altele, al Franþei, Italiei sau Poloniei. - 1979. Parlamentul European este ales pentru cinci ani prin sufragiu universal direct din 1979. În acest an, PE va fi ales pentru a opta oarã. Anterior, instituþia era formatã din reprezentanþi ai parlamentelor naþionale. - 43 la sutã. Rata de participare a scãzut cu fiecare scrutin. În 1979 a fost de 63 la sutã, dupã care a scãzut la 43 la sutã 20 de ani mai târziu. Rate record de absenteism sunt aºteptate în aceast an. - 7 grupuri. Eurodeputaþii nu se reunesc pe naþionalitãþi, chiar dacã preocupãrile ºi interesele naþionale joacã un rol în cazul votului. Ei se reunesc pe afinitãþi politice. Parlamentul numãrã astfel ºapte grupuri: centru-dreapta al PPE, socialiºti, liberali, ecologiºti, stânga radicalã, conservatori (în principal britanici, polonezi ºi cehi), eurosceptici (în principal polonezi ºi britanici). Extrema dreaptã aspirã la crearea unui al optulea grup în jurul Frontului Naþional francez ºi al Partidului Libertãþii olandez. - 4 funcþii. Dupã scrutin, vor fi aleºi cei patru lideri principali ai instituþiilor europene. Începând cu preºedintele Comisiei. Pentru prima datã, ºefii de stat ºi de guvern vor trebui sã þinã cont de rezultatul alegerilor. Nu existã garanþii cã vor alege unul dintre liderii de grup. Ulterior vor fi desemnaþi comisarii europeni, unul pentru fiecare stat, inclusiv ºeful diplomaþiei

UE. Sunt în joc, de asemenea, preºedinþia Parlamentului ºi a Consiliului european. - un sediu, douã locuri de muncã. În virtutea tratatelor, sediul Parlamentului este la Strasbourg, unde au loc 12 sesiuni plenare pe an. În fapt, deputaþii nu merg decât patru zile pe lunã în Franþa. Restul timpului ei lucreazã în comisie la Bruxelles, unde a fost construitã o clãdire giganticã ce gãzduieºte un hemiciclu. În fiecare lunã, aproximativ 5.000 de persoane (deputaþi, asistenþi, funcþionari, reprezentanþi ai Comisiei ºi interpreþi) se deplaseazã între cele douã oraºe. Bãtãlia privind sediul se desfãºoarã de mai mulþi ani, opozanþii faþã de sediul de la Strasbourg denunþând în special costul sistemului actual.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

sondajului, care nu vor obþine un mandat, ceea ce înseamnã cã Alianþa va lua mai mult la redistribuire, de la independenþi ºi par-

tidele care nu fac pragul electoral. Partidul Naþional Liberal a rãmas pe poziþii, atât din punct de vedere procentual, cât ºi al mandatelor. La începutul campaniei ar fi obþinut 15,9%. Ultimul barometru indicã 15,5%. În ambele cazuri, PNL obþine ºase mandate. Faþã de începutul campaniei, PDL se distanþeazã decisiv de PMP. La început, PDL ar fi obþinut 10,6%, iar PMP9,03%, ceea ce înseamnã cã democrat-liberalii ar fi obþinut patru mandate ºi Miºcarea Popularã trei mandate. Ultimul sondaj european aratã cã PDL ar obþine 13,7%, ceea ce-i dã cinci mandate ºi PMP 9,6%, adicã trei mandate.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Mai 2014

Concurs naþional de enduro la Lupeni

ub egida Hard Enduro Lupeni (HEL), aproximativ 100 de raideri din þarã, dar ºi din strãinãtate, se întâlnesc în acest week-end la Lupeni. Diana MITRACHE

Munþii din împrejurimi vor fi obstacole naturale, create tocmai pentru a face cât mai dificil traseul, iar timp de 3 zile aici are loc un concurs inedit. Hard Enduro Lupeni este cea de a doua etapã a Campionatului

Naþional de Enduro ºi are loc la finele acestei sãptãmâni. Timp de trei zile, aici vor ajunge raideri din întreaga þarã, iar punctele acumulate aici conteazã pentru viitoarele întreceri. Cum va fi practic concursul ne spun chiar organizatorii, care acum fac ultimele pregãtiri în teren, în

zona telegondolei din Straja. „Vineri, chiar aici în zona telegondolei din Straja, are loc prologul, pe o distanþã de 15 km, aceasta fiind etapa pe care concurenþii o vor parcurge în prima zi. Concurenþii vor avea parte de o probã puþin mai dificilã, în sensul cã vor avea obstacole artificiale, pe care le

vom concepe aici la agrement. Startul are loc la ora 17,00, vineri”, a spus Andrei Mureºan, organizator HEL. Dupã ce trec de primele obstacole, sâmbãtã motocicliºtii pasionaþi urcã pe Oboroca, un munte pe care se ajunge din Lupeni ºi acolo vor

Parcãri la Rusu

rimãria Petroºani vrea sã realizeze mai multe parcãri în zona în care va fi realizat telescaunul TS 3. Pentru a realiza studiile de fezabilitate au fost alocaþi bani din bugetul local. Monika BACIU “E vorba de bani pentru studiul de fezabilitate în zona TS 3, acolo ne dorim sã amenajãm o parcare mai mare în perspectiva în care telescaunul va fi finalizat e nevoie de locuri de parcare. Nu ºtiu

câte locuri, vom vedea în teren, se fac mãsurãtori ºi probabil cã undeva la peste 100-150 de locuri de parcare, cel puþin. Pentru studiul de fezabilitate am alocat câteva sute de milioane, da lucrarea va fi una mai complexã ºi vor fi sume mult

avea de trecut prin zone accidentate. Cursa se va desfãºura pe partea nordicã a Masivului Retezat, pe o distanþã de 90 de km, întreg traseul fiind accesibil publicului larg. Competiþia are loc pe un traseu extrem de complex: concurenþii vor întâlni Boulder Hill - o urcare de circa 300 de metri pe plan înclinat la 60 de grade, plinã cu bolovani mari, dupã care vor continua traseul prin pãdure, pe o cãrare îngustã cu pietre. „Sâmbãtã, startul se dã la ora 9,00 ºi se va avea loc pe muntele din spatele locului în care pornim vineri seara, având ca limite Dealul Babii ºi Tuliºa, la Uricani, iar aici este un traseu de 90 de km”, a mai spus Andrei Mureºan, rider organizator HEL. Concurenþii vin aici sã acumuleze puncte în clasamentul final, iar la Lupeni sunt aºteptaþi unii dintre cei mai buni raideri din Europa. Organizatorii mizeazã pe participarea a aproximativ 100 de raideri ºi relieful de aici este absolut inedit, dând posibilitatea organizamai mari”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Administraþia Publicã nu deþine terenuri în acea zonã, însã poartã discuþii cu proprietarii pentru a le cumpãra sau concesiona terenurile. “Nu avem în administrarea primãriei în zona respectivã, dar suntem în discuþii cu proprietari de terenuri pe care dorim sã le achizionãm sau sã le

torilor sã ridice competiþia la înãlþimea unor trasee ca oriunde în Europa. Totul se desfãºoarã pe douã grupe, în funcþie de gradul de dificultate al traseelor. „Obstacolele sunt naturale, vor fi urcãri pe pâraie, stânci , de trecut buºteni foarte mari, iar noi am amenajat aºa încât sã fie accesibil ºi pentru

A ºi pentru B”, a adãugat ºi Dan Dragomir, tot organizator al Hard Enduro Lupeni. Ultima zi a competiþiei va avea startul în Staþiunea Straja tot la ora 8:30 ºi va avea o distanþã de aproximativ 60 Km, de unde va urma o coborâre, iar apoi o altã urcare foarte abruptã prin pãdure cãtre Vârful Negrele, dupã care traseul coboarã prin pãdure

concesionãm în acest scop”, a mai spus sursa citatã. Tot pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, edilii au mai alocat din bugetul local suma de 72 de mii de lei.

cãtre Straja, prin Wolves Land, zona unde se va încheia cursa. Nu lipsesc din competiþie nici fetele, pentru cã unul dintre premii este destinat acestei categorii, iar organizatorii au beneficiat de sprijinul tuturor celor din zonã. „Vreau sã le mulþumesc tuturor pentru sprijinul acordat, începând cu Consiliul Judeþean, Consiliul Local, primãriile din Vulcan, Lupeni ºi Uricani,

serviciilor Salvamont, composesoratelor pe teritoriul cãrora se desfãºoarã concursul ºi sponsorilor. Noi sperãm sã se dezvolte acest sport, pentru cã de exemplu în Gorj avem colegi care fac din enduro o ramurã a turismului”, a mai menþionat Andrei Mureºan. Urmãtoarea etapã are loc în a doua sãptãmânã din luna iunie la Sibiu, iar raiderii trebuie sã acumuleze cât mai multe puncte aici în Valea Jiului.