Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 610

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, doar pe hârtie

Miniºtrii nu au rãspunsuri pentru viitorul acestui proiect ambiþios

Drame provocate de ”absorbþia” Agip de Mol >>> PAGINA A 3-A

Amenzi de sute de mii de lei pentru muncã „la negru” >>> PAGINA A 3-A

Mãmãligã cu brânzã, cãrbuni ºi utilaje miniere la Noaptea Muzeelor >>> PAGINAA4-A

Tuºe de primãvarã, în Straja >>> PAGINA A 5-A

Cod portocaliu de ploi ºi inundaþii pe Jiu >>> PAGINA A 5-A Înscrieri la BAC

Pregãtiri pentru elevi... fãrã elevi >>> PAGINA A 6-A

Expertizele INSEMEX, aproape de final >>> PAGINA A 7-A

Catrinþele, poalele, ºtrimfii momârlãneºti, cãutate de strãini

Sâmbãtã, Peºtera Bolii va vibra de muzicã bunã

ostumele momârlãneºti, cãutate de strãini. Turiºtii din strãinãtate sunt cei care apreciazã tradiþiile momârlãneºti ºi nu numai.

âmbãtã, va avea loc, la Peºtera Bolii, S a VIII-a ediþie a Concer-

>>> PAGINA A 12-A

>>> PAGINA A 16-A

tului A Capella. Genul muzical este unul care pune în valoare calitãþile vocale lipsind acompaniamentul instrumental.

Somaþi sã achite facturile la curent >>> PAGINA A 10-A

Închirierea sãlilor de sport, bani în plus în contul ºcolii >>> PAGINA A 11-A

Butulescu – premiu în þara lui Homer >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Drame provocate de ”absorbþia” Agip de Mol Di

ºi ca urmare, erau eficienþi ºi implicaþi. O parte dintre ei au lucrat

jeazã aceastã schimbare, ba dimpotrivã pierdem foarte mult.

cã va primi venituri cu peste 50% mai mici. E aiurea... ªi te mai miri cã tinerii ºi chiar cei mai în vârstã se apucã de lucruri nelegale. Pãi ce îi împinge la asta? Societatea, deciziile politice, economia care omoarã societãþile. De exemplu eu, am plãtit facturi de 4.900.000. Pãi cum trãiesc, cum

ºi la Mol ºi susþineau cã salariile acolo sunt mici, respectiv 5-6 milioane lei, iar de bonuri de masã nici nu poate fi vorba. ”Pe noi nu ne avata-

Au mai spus unii cã decât ºomer, mai bine cã existã acolo un servici ºi ai unde te duce. Nu pot sã cred cã dupã ani de muncã existã cineva care se bucurã

mã descurc cu 5 milioane? Nici salariul minim pe economie nu este, cã ãla este de 8,5 milioane vechi. Eu ºtiu cã au ºi firmele dãri de dat la

n spusele angajaþilor am aflat cã Agip va fi preluatã de Mol, cu tot cu personal. În acest caz, nu ar fi nici o problemã pentru oamenii de aici, nu vor rãmâne fãrã loc de muncã. ªi totuºi exitã o mare supãrare. La Agip, salariaþii sunt plãtiþi cu 9-10 milioane lei vechi, plus bonuri de masã, ceea ce-i motiva ºi ca urmare, erau eficienþi ºi implicaþi. O parte dintre ei au lucrat ºi la Mol ºi susþineau cã salariile de acolo sunt mici, respectiv 5-6 milioane lei, iar de bonuri de masã nici nu poate fi vorba. Miºcãrile dintre firme - într-o economie care funcþioneazã cu bolovani legaþi de gât – pentru a gãsi variante de funcþionare fãrã pierderi, nasc adevãrate drame în rândul salariaþilor. Aºa se întâmplã cu cei de la benzinãria Agip, din Petroºani. Din spusele angajaþilor am aflat cã Agip va fi preluatã de Mol, cu tot cu personal. În acest caz, nu ar fi nici o problemã pentru oamenii de aici, nu vor rãmâne fãrã loc de muncã. ªi totuºi exitã o mare supãrare. La Agip, salariaþii sunt plãtiþi cu 9-10 milioane lei vechi, plus bonuri de masã, ceea ce-i motiva

rei patroni cu firme pe raza judeþului Hunedoara au fost daþi pe mâna procurorilor de cãtre inspectorii ITM dupã ce au fos prinºi în urma controalelor cã aveau angajaþi fãrã forme legale. În doar patru luni inspectorii din cadrul Inspectoratului de Muncã Hunedoara au acordat amenzi de peste 800 de mii de lei unor administratori de

stat, cã uneoeri nu merge, ºi totuºi noi ce facem? Nici nu suntem luaþi în calcul, decât foarte rar. Sigur cã este o chestie cã vom fi preluaþi de Mol, dar pânã nu vezi, nu crezi. Dar oricum cred vom fi rãu afectaþi la salar, dar ce sã faci, unde sã te duci, cã aici în Vale e jale”- a declarat unul dintre angajaþii benzinãriei Agip. Aceeaºi supãrare ºi-au exprimat-o ºi ceilaþi angajaþi ai Agip. ªi vorba unuia dintre ei: ”orice om are ca scop sã evolueze, gradual prin muncã cinstitã. Sunt foarte rare cazurile, ca acelea prezentate la tv, când oamenii reuºesc doar prin muncã ºi implicare. Marea masã a românilor se zbat ºi când zic hop, sunt daþi de pãmânt. Asta nu e viaþã sã te gândeºti, orã de orã ºi zi de zi, oare mâine mai am servici, am ce pune copiilor pe masã”. Ce este mai dureros

este faptul cã existã în Valea Jiului societãþi cu o imagine de instituþii solide, dar salariþii acestora sunt plãtiþi cu salarii de mizerie, deºi parte dintre aceºtia le þin afacerea în picioare ºi chiar le aduc profit. Dar ºi societãþile la rândul lor se aflã sub presiunea dãrilor, a controalelor care în loc sã repare, sã îndrepte neregulile, le omoarã. Este un cerc închis, care se manifestã mult mai accetuat în Valea Jiului, o zonã unde investitorii nu se înghesuie, dar nici nu sunt atraºi cu facilitãþi, dar mai ales tot ceea ce þine de comunicare cu autoritãþile locale. Existã un protecþionism al unor firme, care este pãgubos. Cronica Vãii Jiului a relatat cazul în care noi firme ale tinerilor au fost stopate de la funcþionare pentru cã fãceau concurenþã unora care deþin monopolul. Totul, în dauna Vãii Jiului. Ileana FIRÞULESCU

Amenzi de sute de mii de lei pentru muncã „la negru” societãþi comerciale care au fost descoperiþi cã aveau angajaþi „la negru„ ori alte nereguli. Un raport al inspectorlior de muncã hunedoreni fãcut public aratã cã în urma controalelor efectuate de la începutul acestui an au fost identificate 16 firme pe raza judeþului care aveau în total 51 de angajaþi fãrã forme legale, iar în cazul a trei societãþi a fost sesizat Parchetul, pentru cã numãrul persoanelor depistate cã muncesc „la negru„

era mai mare de cinci. Nu doar pentru munca la negru au fost acordate amenzi cu ºi pentru alte abateri aratã insepctorii de muncã. „Au fost acordate sancþiuni de peste 500 de mii de lei ºi s-au fãcut ºi trei denunþuri penale. Au fost 51 de persoane descoperite cã munceau fãrã forme legale, deci 510 mii de lei sancþuni numai pentru munca la negru. Totalul amenzilor acordate este în valoare de 845 de mii de lei”, ne-a declarat Sorin Gabriel Istrate, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara. Majoritatea societãþilor descoperite cu nereguli aveau între 1 ºi trei anagjaþi fãrã forme legale, administratorii acestora evitând astfel denunþul penal. Totuºi, în cazul unei societãþi din Bucureºti care are

punct de lucru în Deva, inspectorii au gãsit nu mai puþin de 20 de lucrãrtori fãrã carte de muncã. Anul trecut ITM Hunedoara a fãcut seiszãri cãtre Parchet în cazul a 18 firme unde au descoperit angajaþi la negru, iar alte 143 de societãþi au fost sancþionate cu amenzi între 10 mii ºi 50 de mii de lei. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Mãmãligã cu brânzã, cãrbuni ºi utilaje miniere, la Noaptea Muzeelor

ãmãligã cu brânzã, foc de tabãrã sau exponate care atestã existenþa noastrã pe aceste locuri, sunt ingredientele Nopþii Muzeelor la Petroºani. Prima variantã o gãsim la Muzeul Momârlanului, unde suntem îmbiaþi sã trãim ca bãºtinaºii, o noapte întreagã, iar exponatele vechi sunt la Muzeul mineritului, acolo unde suntem invitaþi sã vedem o altã îndeletnicire veche de pe aceste meleaguri. Muzeul Momârlanului îºi deschide sâmbãtã, la finele acestei sãptãmâni, larg porþile. Totul este gratuit ºi cei doi momârlani care pãstoresc muzeul ne invitã la o porþie de mãmãligã cu brânzã, dar ºi un foc de

tabãrã. Doar aºa putem depãna o noapte întreagã poveºti despre momârlani viteji. „Noi, ce sã pregãtim, dacã nu ceva tradiþional? Îi aºteptãm cu mult drag, gratis, dacã vor sã vinã. Toatã noaptea suntem la

dispoziþie. Facem o ºezãtoare, un foc de tabãrã, facem o mãmãligã cu brânzã, ca la noi la stânã, ºi îi aºteptãm”, a spus Elena Mãlinesc, proprietarul Muzeului Momârlanului. Roci vechi, vestigii ale existenþei unei civilizaþii vechi de pe fundul unei mãri, unelte ºi cãrbuni scoºi de mineri vor fi ºi ele punte de atracþie în aceastã noapte. Totul poate fi vãzut în sãlile Muzeului Mineritului, în noaptea de sâmbãtã. „Pot veni, fãrtã nicio problemã, sâmbãtã, 17 mai, toatã noaptea va fi deschis muzeul. Cele 7 sãli vor putea fi vizitate ºi aici va fi un ghid pentru cei care îºi doresc ºi le vom sta la dispoziþie, gratuit, bineînþeles”, a spus Anca Fotãu,

Vizitã la colegii din Finlanda

delegaþie alcãtuitã din 2 elevi ºi 3 profesori de la ªcoala Gimnazialã Nr. 2 ºi Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani au efectuat o vizitã la colegii lor din Finlanda. Acþiunea a fãcut parte dintr-un proiect intitulat „Europa este ºcoala noastrã” la care au participat 7 unitãþi ºcolare din mai multe þãri componente ale

Uniunii Europene. Este vorba despre România, Finlanda, Estonia, Polonia, Italia ºi Spania. „Pe lângã reprezentanþii din þãrile membre ale Uniunii

Europene la întâlnirea organizatã în Finlanda au participat ºi reprezentanþi ai Turciei. Din România au participat douã unitãþi ºcolare, în afara

reprezentantul de la Muzeul Mineritului. Noaptea Europeanã a

noastrã fiind prezenþi ºi cei de la o ºcoalã generalã din Vãdeni, Brãila. Am luat parte la o serie de activitãþi ºcolare, am vizitat mai multe muzee sau alte obiective de interes din Oulu dar, în principal, o serie de unitãþi ºcolare”, a precizat Gabriela Rus, director ªcoala Gimnazialã Nr. 2 Petroºani. Dupã cum au precizat reprezentanþii unitãþii ºcolare din

Muzeelor este un eveniment de succes iniþiat de Ministerul Culturii ºi Comunicãrii din Franþa ºi aflat deja la a zecea ediþie. Evenimentul este patronat, în mod tradiþional, de Consiliul Europei, de UNESCO ºi de Consiliul Internaþional al Muzeelor. Noaptea Europeanã a Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaþionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Diana MITRACHE

Valea Jiului vizita efectuatã în þara din Scandinavia a fost una binevenitã. „Am avut foarte multe de învãþat, atât noi, cadrele didactice, cât ºi elevii. În primul rând, lucruri legate de modul în care elevii din Finlanda se comportã la ºcoalã ºi ce îndatori sau obligaþii au. În parantezã fie spus, Finlanda dispune de un sistem de învãþãmânt creditat

drept unul dintre cele mai performante din întreaga lume”, a mai spus Gabriela Rus. ªcoala din Petroºani, aflatã în subordinea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, a depus ºi alte proiecte pentru care aºteaptã aprobãrile necesare pentru o eventualã finanþare din partea Uniunii Europene. Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

ai mulþi pictori de M renume din

Tuºe de primãvarã, în Straja

România ºi-au dat întâlnire în Straja, la prima ediþie a taberei de picturã „Tuºe de primãvarã”. Participanþii sunt membri ai Asociaþiei Artiºtilor Plastici din Bucureºti (AAPB), iar tabãra de creaþie se întinde pe parcursul a patru zile. ªi-au propus sã promoveze prin picturã frumuseþile naturii din zona Staþiunii Straja ºi ºi-au dat întâlnire la Vila Alpin. Este vorba despre 12 artiºti plastici care participã la prima ediþie a unei

inedite tabere de creaþie desfãºurate la înãlþime, chiar în Straja, iar picturile vor rãmâne aici, la noi, ºi vor putea fi admirate

de oricine urcã la munte. „Sunt pictori de renume care ºi-au dat întâlnire la Vila Alpin din Straja pentru a-ºi pune talentul

Cod portocaliu de ploi ºi inundaþii pe Jiu

evin în forþã ploile, iar furia R naturii ar putea sã ne

dea de lucru în bazinul Jiului. O avertizare meteo ºi una hidrologicã au pus pe jar autoritãþile din Valea Jiului ºi prima mãsurã a fost sã goleascã barajul de la Valea de Peºti. Totuºi, specialiºtii ne avertizeazã cã vor fi zone în care s-ar putea produce inundaþii. Ploile încep de marþi noaptea, iar pânã vineri va ploua foarte mult. Avertizãrile meteo ºi hidrologice nu ne dau veºti bune ºi nu sunt excluse inundaþii pe cursul celor douã Jiuri, sau pe afluenþii de la munte. Codul galben va deveni chiar portocaliu ºi asta ar putea sã ducã la revãrsarea

apelor. Sorin Corici, reprezentantul Sistemului Hidrotehnic Independent Petroºani din cadrul Administraþiei Bazinale de Apa Jiu Craiova, spune cã este declarat cod galben de precipitaþii, care pot ajunge pânã la 80 de litri/ mp. „Avem avertizare valabilã de marþi noaptea de la ora 23,00, pânã în data de 15.05.2014, la ora 18,00. Va ploua cu 25, pânã la 80

creativ în slujba promovãrii acestei staþiuni. Tablourile realizate de cãtre cei 12 artiºti plastici vor rãmâne la Vila Alpin, în ceea ce ne dorim a fi prima galerie de artã aflatã într-o staþiune montanã din România", a declarat Mihai Dumitraºcu, preºedintele Asociaþiei "Descoperã Straja". Printre pictorii care au onorat invitaþia se numãrã Mihai Boroiu, preºedintele AAPB, Dumitru Nicolae Chilina, Ion Aurel Gârjoabã, Gheorghe Coman, Paul Mecet, Dan FântâneanuDafin, Rareº Kerekeº ºi Ami Vasilescu. Acesta spune cã, prin

de litri pe metru pãtrat. Este posibil, chiar dacã se spune cã vor fi doar cazuri izolate, sã plouã cu 80 de litri pe metru pãtrat”, a spus ing. Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului. Furia naturii nu se va opri ºi inundaþiile s-ar putea produce în zonele nevralgice. „Sigur cã am primit o avertizare hidrologicã de inundaþii, începând cu marþi noaptea de la ora 0,00, pânã vineri la ora 18.00. În prima fazã va fi cod galben, dupã care se transformã în cod portocaliu. Asta pre-

intermediul acestei tabere de creaþie, se încearcã ºi completarea ofertei turistice a staþiunii Straja cu imaginea pe care o poate aduce actul de culturã, iar în toamna acestui an tabãra de picturã va fi reeditatã. Artiºtii au vizitat mai multe locuri cunoscute din Straja ºi zonele turistice învecinate, cum ar Crucea Eroilor ºi schitul Straja, dar ºi Muzeul Trovanþilor de

supune creºteri importante, atât pe cursurile superioare, deci pe Jiu, cât ºi pe cele inferioare, torenþi ºi pâraie”, a mai adãugat Corici.. Toate administraþiile locale din Valea Jiului au fost avertizate despre posibile inundaþii, iar pentru a putea prelua apa, barajul a fost golit cam un metru. „Am fãcut pre-golirea la Valea de Peºti. S-a deschis o vanã de fund a barajului. Sperãm sã scãdem nivelul cu un metru, pentru a putea înmagazina cât mai multã apã în acumulare. De

la Costeºti ori Mãnãstirea Lainici. Staþiunea Straja este situatã în Masivul Vâlcan, din Valea Jiului, la o altitudine de 1.445 de metri. Mii de turiºti vin an de an aici, atraºi fiind de calitatea pârtiilor de schi ºi de preþurile mici, comparativ cu alte staþiuni montane din þarã. Car men COSMAN-PREDA

asemenea, s-au trimis la toate primãriile avertizãri ºi pot sã spun cã de miercuri noaptea suntem pe fazã ºi urmãrim cu atenþie nivelurile pe râuri”, a conchis Sorin Corici. Cel mai probabil, inundaþiile s-ar putea produce de miercuri seara, dupã mai multe ore de precipitaþii, iar zonele nevralgice rãmân cele de la Aninoasa, Iscroni, de la Câmpu lui Neag, chiar la intrarea în chei, sau la Uricani, ori pe Maleia, pe pârâul Braia. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Înscrieri la BAC

Pregãtiri pentru elevi… fãrã elevi

vom avea rezultate mai îmbucurãtoare, dar pentru cei care nu îºi iau examenul de

ãptãmâna viitoare încep înscrierile la examenul de bacalaureat. S Absolvenþii claselor a XII-a, dar ºi cei

care au susþinut examenul de bacalaureat în anii anteriori, însã nu au reuºti sã îl promoveze, se pot înscrie la aceastã evaluare. De precizat este faptul cã cei care au susþinut de trei ori acest examen, dar nu au reuºit sã promoveze vor fi nevoiþi sã achite o taxã de participare. “Etapa de înscrieri pentru examenul de bacalaureat este 26-30 mai. Doar cei care au dat examenul de bacalaureat de trei ori plãtesc proba la care nu au participat sau proba pe care doresc sã o susþinã din nou, valoarea taxei este 200 de lei pentru toate probele”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnicb Dimitrie Leonida din Petroºani. Cei care nu au promovat examenul în anii trecuþi au acum o ºansã, însã reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt considerã cã numãrul acestora va fi unul redus la examen, dat fiind faptul cã aceºtia au plecat

peste hotare în cãutarea unui loc de muncã. “Avem elevi care nu au promovat suficienþi, dar perioada de înscriere fiind din 26 nu putem ºtii dacã se vor înscrie sã dea examenul de bacalaureat. Foarte mulþi dintre ei au plecat în strãinãtate ºi probabil în alþi ani vor veni sã susþinã acest examen dacã vor dori”, a mai spus sursa citatã.

500 de posturi pentru profesori

viabilitate de un an de zile, iar 236 sunt fracþiuni de posturi. Potrivit caledarului titularizãrii din acest an, probele practice sau orale ºi inspecþiile speciale la clasã pentru candidaþii acceptaþi se vor desfãºura în perioada 26 mai – 27 iunie, în timp ce proba scrisã va avea loc în data de 21 iulie. Rezultatele vor fi afiºate în data de 25 iulie. Persoanele care doresc sã ocupe un post în sistemul de

Doar 69 sunt pentru titulari

00 de posturi pentru cadrele didactice. Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara a publicat lista posturilor didactice disponibile în judeþul Hunedoara. În instituþiile de învãþãmânt din judeþ sunt vacante 504 de posturi pentru cadrele didatice. Cele mai multe dintre aceste posturi sunt pentru o perioadã de timp determinatã, doar 69 fiind titularizabile. 209 posturi complete au o

regãtiri da, elevi ba

La fiecare unitate de învãþãmânt se organizeazã cursuri de pregãtire pentru examenul maturitãþii. Dascãlii oferã aceste

ore splimentare în mod gratuit, însã elevii sunt cei care lipsesc cu desãvârºire. “Pregãtirile pentru examenul de bacalaureat noi le-am început încã de la începutul anului ºcolar la care am solicitat prezenþa ºi elevilor de clasa a XI-a, încercãm sã luãm din timp ºi serios aceastã pregãtire pentru examenul de bacalaureat. Din pãcate elevii nu vin atât de mulþi pe câþi am dori noi sã participe la aceste pregãtiri suplimentare care sunt gratuite ºi primesc sprijinul învãþãmânt pot sã îºi depunã dosarele. Etapa de depunere a dosarelor a debutat în data de 7 mai ºi va avea loc pânã în data de 19 mai. În acest interval are loc loc înregistrarea cererilor de înscriere a candidaþilor la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, inclusiv pentru absolvenþii promoþiei 2014, la secretariatul centrului care organizeazã concurs, Liceul Tehnologic ”Grigore

dascãlilor noºtri la toate disciplinele de bacalaureat”, a mai spus Zina Galeº. Nici la examenul de bacalaureat din acest an dascãlii nu se aºteaptã la rezultate foarte bune, date fiind notele obþinute de elevi la simulãri. “Dacã iau în considerare doar rezultatele de la simulare care nu au fost suficient de îmbucurãtoare pentru noi, nu am avut rezultate foarte bune, dar între timp eu sper cã ei au tras niºte învãþãturi de aici ºi s-au ambiþionat ºi probabil Moisil” Deva. În perioada 19-21 mai 2014 se va face verificarea ºi avizarea dosarelor candidaþilor de cãtre comisia de organizare ºi desfãºurare a concursului ºi consilierul juridic al inspectoratului ºcolar; Monika BACIU

bacalaureat noi am venit în întâmpinarea lor tocmai cu acea ofertã de ºcolarizare prin ºcolile postliceale sau ºcolile de maiºtri

care nu necesitã examen de bacalaureat. Nu vor trebui sã facã dovada cã au luat examenul de bacalaureat ºi vor primi o diplomã de maistru sau o diplomã de ºcoalã profesionalã, echivalentã nivelului trei avansat care cred cã îi va ajuta în cãutarea unui loc de muncã”, a mai spus sursa citatã. În luna mai va avea loc sesiunea specialã a examenului de bacalaureat destinatã elevilor olimpici. În ceea ce priveºte dificultatea subiectelor de la examenul din luna iulie, ministrul educaþiei a precizat cã acestea trebuie sã fie de nivel mediu. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Expertizele INSEMEX, aproape de final

xperþii de la INSEMEX sunt aproape gata cu expertiza de la Cãlãraºi ºi în fazã avansatã în cazul exploziei de la Constanþa. La Petroºani se trag ultimele concluzii în cazul primei deflagraþii în care au murit doi oameni, iar cea de la Constanþa, soldatã cu 3 morþi, este în lucru. Diana MITRACHE Dupã explozia de la Cãlãraºi din ziua de Crãciun a anului trecut, cercetãtorii de la INSEMEX au adunat probele, au pus datele cap la cap ºi, în curând, vor trage câteva concluzii. Nu mai

este mult ºi specialiºtii în explozii vor da verdictul. Atunci au murit doi oameni, dupã ce un pensionar a aprins lumina în apartamentul sãu în care era o acumulare de gaze. „În ceea ce priveºte expertiza de la Cãlãraºi, suntem pe ultima sutã de metri.

Acum se lucreazã la redactarea ºi închegarea volumului. Ceea ce este de substanþã s-a terminat”, a spus Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani, care nu a avansat încã un termen pentru finalizarea anchetei. ªi explozia de la Constanþa, în care trei dansatoare au murit în urma unui incendiu produs întrun local, este în curs de evaluare

la INSEMEX, dar aici cercetãrile nu sunt încã finalizate. „În ceea ce priveºte expertiza de la

Constanþa de la restaurantul Beirut, aºteptãm sã ne soseascã declaraþiile ºi celelalte probe materiale pe care le-am solicitat, ca sã putem începe exzpertiza”, a

mai adãugat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani. La Cãlãraºi, simulãrile au fost realizate computerizat de

expertizei de la Constanþa, urmeazã sã fie stabilite datele, dupã ce vor veni toate probele cerute de experþi, iar, dacã va fi cazul, cercetãtorii de

cãtre experþii în explozii de la INSEMEX Petroºani, singurul institut din þarã unde existã oameni calificaþi în acest domeniu. În cazul

la Petroºani vor reface la scarã, în laborator, fiecare parte a restaurantului, ca sã stabileascã exact cum a fost posibilã deflagraþia.

La un pas de tragedie

n autocar în care se aflau 20 de pasageri ºi douã tir-uri au fost implicate într-un accident rutier produs pe autostrada Deva-Orãºtie. Un pasager din autocar a fost rãnit ºi doar o minune a fãcut ca totul sã nu se trasnforme într/o baie de sânge. Maximilian GÂNJU Accidentul a avut loc în noaptea de luni spre marþi, iar ºoferul unui tir a lovit din spate un alt tir care circula în acelaºi sens, apoi a rupt parapetul dintre sensuri ºi a proiectat pe contrasens cel de-al doilea autotren, chiar în faþa unui autocar care se întorcea din Anglia cu 20 de pasageri la bord. "Pe fondul nerespectãrii distanþei corespunzãtoare în mers ºoferul unui autotren a acroºat un alt tir care circula în faþa sa, dupã care a rupt parapetul de protecþie care desparte cele douã sensuri de mers. O parte din parapet a ajuns pe sensul opus, lovind un autocar care circula regulamentar. Din feri-

cire nu s-au înregistrat victime. O singurã persoanã a fost transportatã la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, însã pagubele materiale sunt destul de însemnate”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Hunedoara, subcomisarul Bogdan Niþu. Imediat dupã accident

pasagerii din autocar au fugit speriaþi care încontro, pentru a ieºi cât mai repede din autovehicul. "Mergeam spre Sibiu ºi la un moment dat am vãzut douã bucãþi din parapetul desparþitor desprinzânduse. Nu ºtiu exact ce s-a întâmplat, sunt încã sub impactul ºocului. Tir-ul a intrat pe contrasens. Am încercat sã evit pe cât posibil. Am în autocar 19 adulþi ºi un copil. A fost puþinã panicã în autocar, un pasager a fost rãnit la nas ºi colegul meu are un deget fracturat”, a spus ºoferul autocarului. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

8 Actualitate

ezvoltarea domeniului schiabil din Parâng este susþinutã financiar, pe hârtie. Reprezentanþii Departamentului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism afirmã cã susþin dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Potrivit unui rãspuns al ministrului de resort, proiectul din Parâng a fost susþinut pânã în anul 2012, când au fost alocate diferite sume de bani, infime datã fiind valoarea totalã a investiþiei. Pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor cu acest proiect, miniºtrii nu au rãspunsuri. “Instituþia noastrã deruleazã un program de susþinere financiarã a autoritãþilor administraþiei publice locale în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanþarea proiectelor de investiþii în ninfrastructura de turism. Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism a sprijinit financiar Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului Schi în România, municipiul Petroºani începând cu anul 2009”, se aratã într-un rãspuns oferit de Florin Jianu, ministrul delegat al Departamentului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism. Potrivit ministrului, departamentul a plãtit pânã în prezent 25 de milioane pentru acest proiect, însã acesta nu specificã ce se va întâmpla în viitor. “Valoarea totalã a contractelor de lucrãri,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã, încheiatã între Consiliul Local Petroºani ºi prestator (constructor) este de 351.781.793 de lei. Pânã în prezent, instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu acteel normative în vigoare la momentele respectice ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, mai afirmã ministrul. Responsabilii departamentului pentru IMMuri, Mediu de Afaceri ºi Turism spun cã au alocat în anul 2009 suma de 1.725.000 lei, în anul 2010, un million de lei, în anul 2011 pentru dezvoltarea domeniului schiabil a fost alocatã suma de 15 milioane de lei, iar în anul 2012 CL Petroºani a primit 8.164.000 de lei. Ce se va întâmpla pe viitor cu acest proiect ambiþios nu spun

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, doar pe hârtie

Miniºtrii nu au rãspunsuri pentru viitorul acestui proiect ambiþios

reprezentanþii Departamentului. Totul este la voia întâmplãrii. Doar 10 procente din valoarea totalã au fost alocate pentru programul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng. Aproape 300 de milioane de lei este proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fost alocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicã undeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 de lei, la care se adaugã TVA, pânã în prezent fiind

efectuate plãþi în valoare de 37.113.529,66 de lei. Cei mai mulþi bani pentru acest proiect au fost alocaþi în anul 2011 ºi anume 15.026.140,51 de lei, urmând anul 2012 cu 14.792.200,73 de lei. În primul an când au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ºi anume în anul 2010 municipalitatea de la Petroºani a primit 1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-au alocat fonduri pentru aceastã investiþie. Suma a fost cifratã la 6.285.321,86 de lei.

obby pentru Parâng

Departe de problemele Vãii Jiului, deputatul hunedorean Bogan Þîmpãu ia la întrebãri ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism cu privire la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Deputatul hunedorean vrea sã ºtie care este strategia ministerului cu privire la acest proiect de anvergurã pentru Parâng ºi implicit pentru comunitatea din Petroºani.

“Deºi proiecul dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng este cuprins în Legea 526/11.12.2003 programul naþional de dezvoltare a turismului schi în România, nu au mai fost alocate fonduri bugetare pentru continuarea lucrãrilor, ConsiliuL Local Petroºani fiind nevoit sã aloce sume mari de bani, sume care oricum sunt insuficiente. Datoritã lipsei acute de fonduri, autoritatea localã nu poate susþine exclusiv din surse proprii continuarea lucrãrilor la acest obiectiv de investiþie, esenþial pentru dezvoltarea soci-economicã a zonei. Totodatã doresc sã menþionez cã finalizarea acestui proiect reprezintã o ºansã importantã pentru dezvoltarea durabilã a zonei, generând locuri de muncã, atât direct cât ºi indirect. Având în vedere importanþa crucialã pentur judeþul Hunedoara pe care acest proiect de investiþie îl are, vã rog sã precizaþi care sunt mãsurile pe care le veþi lua pentru a asigura finanþarea în continuare

a proiectului dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng din fonduri bugetare având în vedere faptul cã este un proiect asumat de cãtre Guvern în cadrul unui program naþional de dezvoltare a turismului? Totodatã vã rog sã clarificaþi ºi aspectul referitor la posibilitatea finanþãrii sale din fonduri europene în viitoarea perioadã de programare financiarã ”2014-2020 ºi care sunt demersurile pe care vi le asumaþi în acest sens pentru finalizarea acestui proiect de investiþie?”, se aratã în interpelarea adresatã de Bogdan Þîmpãu ministrului dele-

gat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri ºi Turism, Florin Jianu. Zona turisticã Parâng are un potenþial deosebit datoritã resurselor naturale deosebite, iar în urma finalizãrii lucrãrilor de dezvoltare a unui domeniul schiabil la standarde europene, se preconizeazã cã aceastã staþiune de interes naþional, zona ParângPetroºani, va deveni cea mai mare staþiune de schi din România care va atrage în jur de 1500 de turiºti pe zi în timpul iernii ºi 500 de

turiºti pe zi în timpul sezonului cald.

emarat în 2010

Proiectul “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng “ a fost demarat în urmã cu câþiva ani ºi este cuprins în programul Schi în România. Acest proiect ambiþios are menirea de a contribui la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic al zonei, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important, prin atragerea de investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã în zona Vãii Jiului. Conform datelor tehnice cuprinse în proiect sunt prevãzute lucrãri de amenajare a 17 pârtii de schi ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn. Pentru cei mici se va construi un orãºel al

copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã cum ar fi sãnii, plãci sau pneuri. Totodatã se are în vedere realizarea unui centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a telegondolei TG - Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã de realaxare, centru de închiriere echipament sportiv. Proiectul mai prevede ºi construirea unui parc

pentru snow-board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada sezonului cald. De asemenea, va fi construit un centrul administrativ al obiectivului situat în Petroºani la staþia de plecare a telegondolei care va cuprinde birouri administrative, dispecerat, case de bilete pentru sistemul ticketing, puncte sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã.

irocraþie ºi procese

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a “secerat”, temporar, hectarele disputate între Primãria Petroºani ºi Romsilva. Administraþia localã de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru 46 de hectare de teren unde urmeazã a fi construiþi stâlpii pentru telegondolã, dar ºi instalaþiile de transport pe cablu. Dupã ce administraþia localã de la Petroºani a câºtigat procesele la Curtea de Apel Alba Iulia, Romsilva a înaintat recurs, care se judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Magistraþii de la ÎCCJ ar fi trebuit sã se pronunþe în acest dosar în data de 7 mai, însã soluþia s-a soldat cu o lungã amânare, ºi anume pentru data de 8 octombrie 2014. Municipalitatea are deja douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA.

Pentru continuarea procesului, edilii din Petroºani au decis sã achiziþioneze servicii de consultanþã ºi reprezentare juridicã, exact pentru Dosarul nr.677/57/2012, în care se judecã de circa doi ani cu ROMSILVA. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani. Astfel, potrivit sentinþi pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului ,,Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, doar pe hârtie

Miniºtrii nu au rãspunsuri pentru viitorul acestui proiect ambiþios

obby pentru Parâng

turiºti pe zi în timpul sezonului cald.

emarat în 2010

irocraþie ºi procese

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

INSEMEX - sãrbãtoarea cu numãrul 65

ingurul institut din þarã care pregãteºte specialiºti în materie de securitate minierã ºi explozivi, INSEMEX Petroºani este în sãrbãtoare. Sfârºitul lunii mai este un bun prilej pentru cercetãtorii de aici sã-ºi prezinte lucrãrile ºi sã marcheze astfel cei 65 de ani de existenþã a acestei instituþii de prestigiu din þarã. Diana MITRACHE

Pânã în toamnã vor fi manifestãri dedicate acestui eveniment, dar primul are loc în câteva zile. „În primul rând vom avea patru sesiuni de dezbateri, patru mese rotunde, pe profilul celor 4 departamente de cercetare ale INSEMEX Petroºani, respectiv în lunile mai, iunie, septembrie ºi noiembrie, urmând ca în luna noiembrie, atunci când se sãrbãtoreºte Ziua

Cercetãtorului, sã avem o manifestare mai amplã la care sã participe autoritãþi, colaboratori ºi partenerii noºtri de afaceri. În 30 mai, departamentul de electrosecuritate va organiza prima masã rotundã cu lucrãri în domeniul protecþiilor la explozie a instalaþiilor electrice”, a spus Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Institutul Naþional de Cercetare – Dezvolatre Pentru Securitatea Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã -

INSEMEX Petroºani a luat fiinþã în anul 1949 sub denumirea de “Staþia de Cercetãri pentru Securitatea Minerã” ca filialã a I.C.E.M.I.N. Bucureºti. Înfinþarea ei a fost determinatã de necesitatea rezolvãrii problemelor de tehnicã a securitãþii în industria minierã din România. Numele sub care este cunoscut acest institut, atât în cadrul industriei miniere, cât ºi în cadrul altor industrii, cum ar fi cele constructoare de maºini, electrotehnice, chimice sau petrolifere se încadreazã în tradiþia pe care cercetãtorii de aici ºi lau fãcut în cei 65 de ani de lucrãri, expertize ºi acþiuni. Activitatea INSEMEX Petroºani se desfãºoarã în douã incinte în care suprafaþa amenajatã pentru cercetãri în cele

4 pavilioane este de circa 6.000 mp, iar volumul instalaþiilor de încercare compuse din tunele ºi galerii experimentale depãºeºte 1.000 mc .Mai dispune de un poligon de antrenament pentru salva-

tori, un poligon de încercare a explozivilor de uz civil si a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de orasul Petrosani, o hala de incercari pentru instalaþii si echipamente electromecanice.

Somaþi sã achite facturile la curent

rtacii de la minele viabile de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, somaþi sã achite restanþele la energia electricã. Toþi angajaþii Diviziei Miniere au fost înºtiinþaþi printr+un mesaj telefonic emis de cãtre ENEL sã achite facturile restante la energia electricã. Monika BACIU

Potrivit reprezentanþilor furnizorului de energie electricã, restanþele sunt din partea Complexului Energetic Hunedoara care nu a achitat facturile aferente gratuitãþilor minerilor, lucru confirmat ºi de liderii de sindicat. “E vorba de o întârziere la plata ultimei facturi. În cel mai scurt timp se va regla situaþia. Mesajele au fost emise printr+un program care le gereneazã automat”, a

declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii despre acest subiect ºi de valoarea restanþelor cãtre furnizorul de energie electricã. Liderii de sindicat susþin cã ortacii nu vor rãmâne fãrã gratuitãþi, mai ales în condiþiile în care în aceastã perioadã au

loc negocierile pentru un nou contract colectiv de muncã. “Nu vor rãmâne fãrã gratuitãþi. Se negocieazã un nou contract de muncã, însã nu ºtiu încã sub ce formã vor fi prevãzute”, a mai spus Nica. Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara numãrã în jur de 4500 de salariaþi, care beneficiazã de 12.000 de KWh pe an.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Tinerii din judeþul Hundoara beneficiazã de informare HIV prin teatru social

sociatia anti SIDA "Noua Speranta" Petrila lanseazã în aceastã lunã Campania de educare HIV/SIDA „IN MY SHOES”. Campania cuprinde activitãþi de teatru improvizat cu scop social, derulate de echipe de voluntari, în ºcoli, licee, pieþe, cluburi pentru tineri, la diverse evenimente. Scopul activitãþilor „In My SHOES” este acela de a informa ºi sensibiliza tinerii faþã de efectele comportamentelor de discriminare, marginalizare asupra vieþii persoanelor seropozitive, experimentând, pentru o scurtã perioadã, trãirile unei persoane seropozitive sau trãirile celor apropiaþi ei. Activitãþile de teatru social se vor desfãºura în perioada aprilie 2014-iunie 2015 ºi vor fi însoþite de activitãþi de informare ºi sensibilizare a comunitãþii. Campania este parte a proiectului „In My Shoes” derulat de Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) la nivelul a 16 judeþe ºi Bucureºti.

De activitãþile Campaniei se estimeazã cã vor beneficia un numar de 1 040 de tineri la nivelul judeþului ºi 20 800 de beneficiari pentru toate judeþele implicate. Pantofii de seropozitiv pot fi greu de purtat în anumite momente, dar încercand aceºti pantofi puteþi descoperi o fereastrã cãtre frumuseþe, creativitate, putere, dragoste, normalitate… un alt mod de

abordare a vieþii decât v-aþi fi imaginat. Pentru un moment

putem alege sã întelegem… Proiectul „In My Shoes” este derulat de Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) în parteneriat cu Asociaþia UNTEATRU. Proiectul este co-finanþat de Elveþia prin intermediul Programului de Cooperare ElveþianoRomân pentru reducerea disparitãþilor economice ºi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Valoarea proiectului este de 245.710 CHF, din care 89,83% o reprezintã

finanþarea din partea Programului de Cooperare ElveþianoRomân pentru reducerea disparitãþilor economice ºi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, iar diferenþa de 10,17% o

Închirierea sãlilor de sport, bani în plus în contul ºcolii

ani din închirierea sãlilor de sport. Subfinanþarea sistemul de învãþãmânt este resimþitã pe toate palierele. Banii care ajung de la ministerul de resort în conturile unitãþilor de învãþãmânt sunt puþini, iar instituþiile ºcolare fac orice este legal pentru a mai atrage surse de finanþare.

reprezintã contribuþia solicitantului. Obiectivul general al proiectului îl reprezintã creºterea premiselor de integrare socialã pentru persoanele seropozitive din Româniac. Monika BACIU Astfel, unitãþile ºcolare unde existã sãli de sport sau terenuri sintetice scot bani din închirierea acestora. “Avem în dotarea ºcolii noastre un teren de tenis sintetic, îl închiriem, preþul de închiriere stabilit prin consiliu de administraþie împreunã cu consiliul local al primãriei a fost stabilit la 30 de lei ora ºi de asemenea închiriem ºi sala de sport cu 30 de lei ora”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Vremea nu a þinut cu reprezentanþii unitãþilor de învãþãmânt, care nu au avut solicitãri pentru închirierea terenului de tenis. “Pentru terenul de tenis foarte mulþi nu au fost deocamdatã pentru cã nu ne+a permis timpul, dar pentru sala de sport am mai avut solicitãri, urmând ca acum dacã vine perioada de varã probabil vom avea solicitãri ºi pentru terenul de tenis ºi cu ocazia asta avem câteva venituri extrabugetare din care reuºim sã ne rezolvaãm problemele ºcolii”, a mai spus sursa citatã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Catrinþele, poalele, ºtrimfii momârlãneºti, cãutate de strãini

ostumele momârlãneºti, cãutate de strãini. Turiºtii din strãinãtate sunt cei care apreciazã tradiþiile momârlãneºti ºi nu numai. Avem culturã bogatã, însã nu ºtim sau nu putem sã facem bani de pe urma ei. Potenþialul istoric, cultural ºi turistic nu este promovat la adevãrata valoare, iar acest lucru nu face decât sã ne alunge turiºtii.

tume sau suveniruri. Cine vine cu ele vrea ºi banii pe loc, iar un costum e cel puþin 1500 de lei. De unde sã am atâþia bani”, a declarat Elena Mãlinesc, reprezentantul Muzeului

Monika BACIU Reprezentanþii Muzeului Momârlanului din Petroºani spun cã au în vedere realizarea unui magazin unde sã comercializeze suveniruri tradiþionale zonei. Singura problemã o constituie partea financiarã. Potrivit celor de la muzeul etnografic, mulþi dintre turiºtii strãini care au vizitat micuþa cãsuþã momârlãneascã au dorit sã achiziþioneze ºi costumele noastre populare, însã nu au avut de unde.

“Am ºi meseriaºi care ar face, dar nu îmi permit, nu mã lasã buzunarul. Trebuie sã le cumpãr ºi apoi sã investesc bani în ele ºi dupã sã le vând. Sunt oameni care au cos-

tume ºi mã întreabã dacã nu fac un punct de vânzare, dar am zis cã vreau sã fac un magazin cu vânzare pentru turiºti. Sunt care vin din strãinãtate ºi mã întreabã de cos-

Momârlanului. Costumul popular de pe Jiu are câteva note proprii, printre care þesura deosebitã a pânzei albe învârstatã din distanþã în distanþã cu dungi.

ort popular – Momarlanca

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

În componenþa portului femeiesc intrã ciupeagul, poalele, catrinþele, ºtrinfii (ciorapii) ºi cârpa (broboada sau chischineul). Ciupeagul (cãmaºa) – este croit din foi de pânzã care se unesc în jurul gâtului, deschizãtura fiind aºezatã lateral . Are, de asemenea cheutori, fiind lipsit de guler. Mânecile sunt uºor bufante, strânse la încheieturi ºi apoi terminate cu cipte (dantele late). Râurile de cusãturi mãiestre curg pe mâneci în jos, brodate cu panglicã de culoare neagrã. Piepþii cãmeºii femeieºti sunt împodobiþi cu mai multe rânduri de pui (râuri) de aceeaºi dimensiune cu cei de pe mâneci. Peste ciupeag se îmbracã un pieptar din piele

nevopsitã de miel sau din catifea neagrã. Costumul femeilor este completat de poale ºi catrinþe, poalele fiind încreþite (plisate). Peste poale, în faþã ºi în spate se pun catrinþele negre cu dantelã pe marginea de jos. Ambele catrinþe sunt brodate pe pãrþile laterale cu dantelã neagrã, iar în partea de jos, aproape de jumãtate au douã benzi late de ornamente cusute cu mãtase neagrã sau alte culori sobre în motive geometrice sau florale . Aceleaºi motive se întâlnesc ºi pe ºtrimfi (ciorapi albi lungi pânã la genunchi), confecþionaþi fie din bumbac, fie din lânã amestecatã cu borangic. În încãlþãri atât femeiele cât ºi bãrbaþii purtau ºosete groase de lânã numite cãlþuni, încãlþãmintea tradiþionalã fiind opincile.

ortul barbatesc (om)

Piesele componente ale portului bãrbãtesc sunt cãmaºa, cãmeºuia, vesta, cioarecii, brâul (chimirul) ºi pãlãria (clopul). Cãmaºa lungã pânã deasupra genunchilor era confecþionatã din pânzã þesutã manual învãrgatã cu dungi de culoare roºie învrâstate cu negru, nu avea guler ºi era prevãzutã în partea anterioarã cu o despicãturã pentru cap. Ea se strângea în jurul gâtului cu ajutorul unor ºnururi subþiri numite chiotori. Cãmaºa avea o croialã specialã cu clini intercalaþi în faþã ºi în spate , iar în partea de jos era plisatã , cu poalele cusute cu ajur. Modelele cusute pe cãmãºã erau geometrice sau florale, aran-

jate sub formã de râuri (benzi) în formã de cruce. Peste cãmãºã se îmbrãca pieptarul, înfundat, sau despicat în faþã, din postav sau din catifea. Brâul (chimirul) confecþionat din piele, lat de pânã la douã palme, împodobit cu modele de cârmã bãtutã se încingea peste cãmaºã dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau pânã la jumãtatea coapselor. Cioarecii erau confecþionaþi din pânzã albã de bumbac þesutã în casã – pentru varã, iar pentru sezonul rece din lânã, ca ºi cea pentru cãputuri. Ca acoperãmânt pentru cap, în sezonul cald se purta pãlãria (clopul) confecþionatã dintr-o pâslã rigidã ºi mai asprã numitã pãnurã. Borurile erau scurte ºi teºite, iar la baza calotei era fixatã de jur împrejur o panglicã, tot neagrã, numitã primburã. Pentru iarnã atât bãrbaþii cât ºi femeile aveau ºube, sumane saucojoace aproape identice . Toate materialele din care se confecþionau veºmintele tradiþionale au fost iniþial þesute în casã cu ajutorul rãzboaielor de þesut . Tot în casã erau þesute ºi confecþionate strãiþile ºi sãcuiele ca ºi desagii, toate folosite pentru transportul bagajelor. Acestea erau din lânã sau bumbac, decorate cu dungi transversale ºi longitudinale în diverse culori printre care apãrea ºi roºul. De-a lungul vremii costumele tradiþionale momârlãneºti au suferit unele modificãri, fiecare generaþie încercând sã le îmbogãþeascã cu elemente de creaþie personalã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Butulescu - premiu în þara lui Homer

„Î

n fiecare an trecem nepãsãtori prin ziua morþii noastre” – este un aforism tradus în peste 50 de limbi, graþie lui Valeriu Butulescu. Cugetãrile sale despre viaþã i-au adus recent un premiu în þara lui Homer, unde s-a fãcut auzit ºi numele Vãii Jiului. Diana MITRACHE Butulescu este, însã, modest ºi îl citeazã pe Creangã, care spunea cã „ºtiu

Scriitorul din Valea Jiului, Valeriu Butulescu a fost premiat în þara lui Homer pentru culegerea de aforisme traduse în peste 50 de limbi din

cã îs prost, dar când mã uit în jur prind curaj”, atunci când spune cã nu se considerã un intelectual ºi cã e mai degrabã adept al autoironiei, decât sã fie sarcastic. ªi cu toate astea, aforismele sale prind contur în atât de multe libi ale pãmântului.

aceastã lume. Cu ocazia lansãrii cãrþii sale în limba greacã, în traducere „Frânturi de înþelepciune”, scriitorului Valeriu Butulescu, care se crede „singur printre înþelepþi” i s-a decernat Diploma de Onoare ºi Premiul “Paideia”. „Este un

premiu important. Vine dintr-o þarã foarte importantã pentru mine, din punct de vedere al literaturii pe care o practic, pentru cã am avut emoþii mai mari ca în alte þãri. Asta deoarece în Grecia e greu sã vorbeºti despre literaturã, chiar în patria lui Homer, þara care a dat nume de mare rezonanþã în cultura mondialã”, a spus Valeriu Butulescu, scriitorul din Valea Jiului. S-a vorbit în Grecia de România ºi de Valea Jiului, dar Valeriu Butulescu recunoaºte cã a scris mereu cu gândul ca opera sa sã fie universal valabilã ºi aforismele sale chiar au ajuns internaþional valabile, pentru cã Valeriu Butulescu este cel mai tradus autor român în viaþã. „Fiecare scriitor este mãcinat de ambiþia universalitãþii. Asta înseamnã cã un text, nu sã fie perpetuu, dar mãcar sã fie reprezentativ ºi pentru alte zone culturale mai diferite de noi ºi am trãit aceastã bucurie sã vãd aceste aforisme traduse ºi în mongolã

ºi persanã ºi iatã ºi în greacã, dar asta e o bucurie în mod deosebit”, a mai spus Valeriu Butulescu.. Cartea a fãcut o impresie nesperat de bunã ºi a fost expusã la târgul de la Salonic, de unde ar mai putea primi încã un premiu de editurã. Uniunea Elenã din România a decis, de altfel, sã publice ºi o variantã bilingvã, în greacã ºi românã a acestei cãrþi. Acum este în lucru ediþia în limba georgianã, dar chiar dacã prima carte a autorului a apãrut în SUA, încã, o carte în englezã nu a fost publicatã, iar Valeriu Butulescu recunoaºte cã acesta este încã un þel la care viseazã.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt, despre orice 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Jurnalul unui burlac (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cruciada copiilor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B. D. în alertã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Furtul de diamante 21:45 Fotbal Europa League: Sevilla - Benfica

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa vã treziþi obosit ºi nervos. Încercaþi sã vã controlaþi agresivitatea, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict! Nu faceþi vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Profitaþi de timpul liber pentru a vã odihni!

10:15 10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30

Teleshopping Soþ de închiriat (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Soþ de închiriat Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 21:00 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D D-Paparazzi (r) Pe banii pãrinþilor WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Drumul spre finalã rezumate UEL 16:00 Rezumat UEFA Europa League 16:30 Rezumat UEFA Europa League

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadã. Reduceþi programul de muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupãamiazã s-ar putea sã vã loviþi de o problemã financiarã. Nu-i daþi prea multã importanþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, care vã poate aduce câºtiguri serioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nu ridicaþi tonul la o persoanã mai în vârstã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Copii contra pãrinþi (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Bibliotecarul: Comoara din spatele cãrþilor 22:15 Districtul 9

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare ºi sunteþi neinspirat. S-ar putea sã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. De asemenea, este indicat sã evitaþi activitãþile complexe, care necesitã atenþie ºi concentrare.

Aveþi mare nevoie de un împrumut. Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

23 august *** 22 septembrie Este posibil sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Încercaþi sã vã temperaþi spiritul critic! Fiþi atent pe ce daþi banii! S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceþi.

Este posibil sã primiþi o veste proastã de la o rudã îndepãrtatã. Aceasta vã indispune ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi, pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar putea sã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cu maºina! Sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme, pe care le-aþi tot amânat. Aveþi tendinþa sã începeþi mai multe treburi deodatã. Organizaþi-vã cât mai riguros. La nevoie, nu ezitaþi sã cereþi ajutor.

21 ianuarie *** 20 februarie

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea sau chiar accidente. Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteþi deveni irascibil.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie La serviciu, sunteþi indispus în urma unei discuþii cu ºeful direct. Nu este indicat sã vã exteriorizaþi nemulþumirea. Menajaþi-vã sãnãtatea. Eforturile pe care intenþionaþi sã le faceþi sporesc riscul de accidente cerebrale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Ziua europeanã împotriva obezitãþii (ZEIO)

iua Europeanã Împotriva Obezitãþii (ZEIO) este o zi ºi o campanie dedicatã conºtientizãrii acestei afecþiuni, care are loc în întreaga Europã în fiecare an, în a treia sâmbãtã a lunii mai. Supragreutatea ºi obezitatea reprezintã al cincilea risc de decese la nivel global. Din iunie 2013 Asociaþia Medicalã Americanã a recunoscut obezitatea ca boalã. Conform OMS, prevalenþa obezitãþii sa dublat începând cu anul 1980 pânã în prezent. În 2008, la nivel internaþional, peste 1,4 miliarde de adulþi cu vârsta peste 20 de ani erau supraponderali. Dintre aceºtia, peste 200 de milioane de bãrbaþi ºi aproape 300 de milioane de femei erau obezi. Peste 30 milioane de copii cu supragreutate trãiesc în þãrile în curs de dez-

voltare ºi 10 milioane în cele dezvoltate. Datele OMS din 2013 aratã cã în Europa prevalenþa supragreutãþii este între 4059,9% la adulþii de 20 de ani si peste. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, tema aleasã pentru celebrarea Zilei Europene Împotriva Obezitãþii ZEIO pentru anul 2014 se referã la prevenirea apariþiei obezitãþii în rândul tinerei generaþii. Obezitatea la copii este o afecþiune pe termen lung, asociatã cu alte afecþiuni, cum ar fi cele endocrinologice, ortopedice, psihologice, iar unele încã neidentificate.

Sloganul campaniei tate fizicã la cel puþin adulþilor. 3. Acþiuni conjueste „Puternici pentru o orã pe zi. Timpul gate, eficiente, în vedviaþã”. Obezitatea este maxim petrecut zilnic erea reducerii numãrude cele mai multe ori în faþa ecranului sã fie lui de copii ºi tineri cu legatã de factori ai de o orã.Obiectivele exces de stilului de viaþã ce pot acestei campanii sunt: greutate. fi preveniþi, în mod 1. Conºtientizarea În judeþul special obiceiurile alipopulaþiei referitor la mentare deficitare ºi riscurile instalãrii obez- Hunedoara, tendinþa sedentarismul. Adulþii itãþii din perioada obezitãþii trebuie sã fie model copilãriei. este crescãpentru tinerele gener2. Informarea aþii în adoptarea unui privind situaþia actualã toare ca ºi pe plan stil de viaþã cât mai ºi de perspectivã a naþional: sãnãtos. prevalenþei obezitãþii numãrul La nivel individual, în rândul copiilor ºi cazurilor noi copiii trebuie sã limiteze Casa de Culturã a Sindicatelor aportul de grãsimi ºi Petroºani zahãr ºi sã organizeazã cursuri de creascã timcalificare, la cel mai mic preþ pul de activi-

cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

a atins, în 2012, cifra de 2.683 persoane iar in 2013 sunt inregistrate 2990 persoane. Datele obezitãþii la adulþi coreleazã strâns cu numãrul bolnavilor de hipertensiune arterialã – 61770 ramasi in evidenta; Nr. cazuri de diabet zaharat: In anul 2013 au ramas in evidenta 24797 cazuri de DZ (2264 DZ insulinodependent), comparativ cu anul 2012 cand au ramas in evidenta 23979 cazuri de DZ.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Mai 2014

Sâmbãtã, Peºtera Bolii va vibra de muzicã bunã Petroºani, Corul Institutului Teologic RomanoCatolic din Alba Iulia, Corul Catedralei

âmbãtã, va avea loc, la Peºtera Bolii, a VIII-a ediþie a Concertului A Capella. Genul muzical este unul care pune în valoare calitãþile vocale lipsind acompaniamentul instrumental. La concert participã coruri de mare valoare din þarã ºi, ca la fiecare ediþie, existã ºi o dublã expoziþie – una de fotografie, alta de picturã. Ileana FIRÞULESCU

În urmã cu opt ani, Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în caz de inundaþii ”Petro Aqua” Petroºani, preºedinte Imre Suhanek, a reuºit sã adune în jurul ei oameni cãrora le pasã ºi vor sã facã lucruri frumoase în general ºi în special Peºtera Bolii, pe care au introdus-o în circuitul turis-

tic. Sâmbãtã, 17 mai, începând cu ora 12,00, va avea loc a VIII-a ediþie a Concertului A Capella. Muzica, de înaltã þinutã, care pune în valoare vocea interpreþilor - pentru cã a capella presupune lipsa acompaniamentului instrumental - a cãpãtat adepþi din Valea Jiului ºi din judeþ, an de an.

La Peºtera Bolii sau perindat de-a lungul ediþiilor coruri de valoare din þarã ºi din strãinãtate, care au fãcut sã vibreze peºtera, iar spectatorii au fost cuprinºi de frisonul emoþiei. La aceastã cea dea VIII ediþie, vor concerta Corul Bisericii Ortodoxe ”Sfânta Muceniþã Varvara” din

Ortodoxe din Orãºtie, Corul Forumului German ”Franz

Tabere pentru persoanele cu dizabilitãþi, pe banii Ministerului

abere pentru persoane cu handicap. Direcþia Judeþeanã de Tineret ºi Sport Hunedoara a primit în acest an un numãr de 60 de locuri în tabere destinate persoanelor cu handicap ºi asistenþii sau însoþitorii acestora ºi 140 de locuri în taberele sociale Monika BACIU Cererea privind acordarea unui loc de tabãrã se depune însoþitã de o copie dupã documentul care atestã gradul de handicap ºi o adeverinþã emisã de unitatea de învãþãmânt care sã

ateste încadrarea întro formã de învãþãmânt, la sediul DJST Hunedoara. Cererea poate fi depusã atât de pãrintele sau reprezentantul legal al persoanei cu handicap cât ºi de un reprezentant al unitãþii de învãþãmânt

de care aparþine. Persoanele cu handicap care nu au mai beneficiat de un astfel de program vor avea prioritate la selecþie. Ministerul Tineretului ºi Sportului suportã cheltuielile de cazare ºi masã ale elevilor beneficiari ºi a însoþi-

torilor. În anul 2013, Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Hunedoara i+au fost alocate un numãr de 53 de locuri în taberele destinate persoanelor cu handicap ºi însoþitorilor acestora. Totodatã, tot în anul 2013 în cadrul DJST Hunedoara, au fost alocate 166 de lcouri în taberele socaile. Beneficiarii au provenit din toate localitãþile judeþului.

Sturmer” din Reºiþa. ªi cum ne-au oboºnuit organizatorii, nu vor lipsi expoziþiile din ”anticamera” platoului pentru concert. Sâmbãtã, vor expune Lucian Murãrescu, din Petrila – fotografie ºi

evenimente, asta pentru cã anul trecut a vãzut oameni care veneau pentru prima datã la Peºtera Bolii, deºi stau la doi paºi, la Petrila, ºi au fost impresionaþi. ”Sperãm sã avem cât mai mulþi spectatori pentru cã este un

Gustav Hlinka, din Reºiþa – picturã. Peºtera Bolii este singurul loc din þarã care gãzduieºte concerte pentru cã are o acusticã foarte bunã. Imre Suhanek, preºedintele Petro Aqua, îºi doreºte ca toþi locuitorii Vãii Jiuli sã participe mãcar o datã la asemenea

concert minunat, impresionant. Noi îi invitãm ºi îi aºteptãm cu drag” – a spus Imre Suhanek. Alãturi de Petro Aqua în organizarea celei de a VIII-a ediþii a Concertului A Capella, de la Peºtera Bolii, se aflã Primãria municipiului Petroºani ºi Comexim R Lupeni.