Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 608

Cronica Vãii Jiului Luni, 12 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

O nouã tragedie la Vulcan

Terorizat, un bãieþel de 11 ani s-a sinucis

Artiºtii adolescenþi, la fel de buni ca actorii >>> PAGINA A 4-A

Ziua Europei marcatã ºi la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Hotelul a “sãrit din schemã” >>> PAGINA A 6-A Îºi trage puterea de la oameni

Actorul Mircea Diaconu, scaunul cu trei picioare ºi susþinãtorii >>> PAGINA A 7-A

Valea Lotrului sau povestea râului cu nume de hoþ care a fost ºi el... furat >>> PAGINILE 8-9

ÎCCJ a “secerat”cazul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva >>> PAGINA A 16-A

Comisia “Nana” în varianta Straja

nul trecut, A consilierii locali de la Lupeni au aprobat înfiinþarea unei comisii care sã verifice concesiunile din Straja.

>>> PAGINA A 16-A

Cautã “lumina” din negrul pãmântului >>> PAGINA A 10-A

Disponibilizaþii fãrã venituri dupã minã >>> PAGINA A 11-A

Primãria Petroºani se pregãteºte sã preia stadionul Jiul >>> PAGINA A 13-A

Bornã tomberon >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

n bãieþel de 11 ani din Vulcan n-a mai suportat calvarul prin care trecea de câteva luni din cauza tatãlui sãu. Micuþul s-a aruncat de la etajul zece al unui bloc ºi a murit pe loc. În urmã cu circa douã sãptãmâni s-a plâns colegilor de ºcoalã cã nu mai suportã tratamentele la care este supus ºi le-a spus cã nu mai vrea sã trãiascã. Amãnunte ºocante ies la ivealã dupã tragedia petrecutã la finele sãptãmânii în municipiul Vulcan, unde un minor de 11 ani, elev la o ºcoalã din localitate s-a sinucis. Bãieþelul, Alin, trecea printr-un adevãrat calvar încã de la începutul anului, dupã ce tatãl sãu s-a eliberat din închisoare unde-ºi ispãºiºe pedeapsa pentru o infracþiune comisã în urmã cu

circa opt ani. Bãrbatul este o persoanã foarte violentã ºi se afla în evidenþa celor de la Protecþia Copilului pentru cã-ºi neglija fiul. „Alin, acum o lunã de zile avea o vânãtaie mare pe corp ºi la ºcoalã s-a plâns colegilor cã tatãl lui l-a bãtut. Zilnic era abuzat într-o formã sau alta de cel care ar fi trebuit sã se îngrijeascã de el. Pe lângã cã este un individ foarte violent

O nouã tragedie la Vulcan

Terorizat, un bãieþel de 11 ani s-a sinucis

avea ºi patima bãuturii ºi cum dãdea cu ochii de copil se lua de el. N-a mai rezistat sãracul ºi din pãcate nimeni dintre cei care puteau face ceva n-a aflat înainte de tragedie prin ce trece”, ne-a declarat un apropiat al rudelor micuþului. Joi,

Agresorul hunedorencei omorâtã în Italia a fost prins unedoreanca omorâtã H la Florenþa este, aparent, victima unui joc

erotic pentru care clientul a plãtit 30 de euro, presupusul autor al crimei, bãrbatul arestat vineri, fiind suspectat în alte nouã cazuri de agresiuni sexuale ºi acte de torturã. Autoritãþile italiene au arestat un suspect în cazul uciderii Andreei Cristina Zamfir, iar bãrbatul a recunoscut crima ºi a explicat cã frecventeazã prostituate din anul 2005, plãtind 100 de euro pentru jocuri erotice. Din cauza faptului cã este ºomer, bãrbatul a spus cã în ultima vreme le plãtea prostituatelor 30 de euro.Individul, instalator de meserie, a fost interogat timp de nouã ore ºi a recunoscut inclusiv implicarea în alte agresiuni care nu s-au soldat cu crimã. Potrivit anchetatorilor, Riccardo Viti, în vârstã de 55 de ani, prezintã probleme psihice. "S-a terminat, s-a terminat, am fãcut o prostie", le-a spus el poliþiºtilor din Florenþa imediat dupã ce o echipã mobilã a intrat în locuinþã, vineri dimineaþa, pentru a-l aresta. Anchetatorii au gãsit în locuinþã bandã adezivã "identicã" celei utilizate la comiterea crimei. Autopsia

a stabilit cã românca Andreea Cristina Zamfir, în vârstã de 26 de ani, a murit din cauza unei hemoragii interne care a fost provocatã de actele de torturã la care a fost supusã. Cadavrul Andreei Cristina Zamfir (26 de ani, originarã din Hunedoara) a fost gãsit "crucificat", luni dimineaþã, la periferia oraºului Florenþa, victima prezentând urme de torturã. Ipoteza analizatã de anchetatori este cea a unui criminal în serie, a unui maniac. În trecut, românca ar fi avut probleme cu drogurile, dar nu a fost condamnatã niciodatã pentru infracþiuni de acest tip. Românca a fost cercetatã la un moment dat pentru delicte referitoare la imigraþie. Ea va fi înmormântatã în sudul Italiei, dupã cum a cerut familia acesteia, care beneficiazã de asistenþa ambasadei României. Maximilian GÂNJU

Alin, dupã ce a fost certat de tatãl sãu, a urcat pe blocul cu zece etaje în care locuiau bunicii ºi s-a aruncat în gol. Înainte cu câteva ore venise de la priveghiul mãtuºii sale care murise în aceeaºi dimineaþã.

ama lui s-a sinucis

Alin a fost crescut de bunici dupã ce mama sa s-a sinucis în urmã cu zece ani. Femeia s-a spânzurat iar rudele spun cã tot din cauza violenþelor la care era supusã de soþ a ajuns sã-ºi ia viaþa.

„Mama lui Alin s-a spânzurat când el era foarte mic, nu mai suporta bãtãile ºi chinurile la care era supusã de individul acesta. A mai avut o cuncubinã dupã moartea ei care ºi ea a murit de moarte violentã ºi pentru asta ar fi fãcut puºcãrie ”, spun apropiaþii familiei. Poliþiºtii din Vulcan au stabilit cã Alin s-a sinucis dupã ce a fost certat de tatãl sãu. „A avut o discuþie cu pãrinþii, din datele noastre era o discuþie mai veche, el

A plecat bãut la plimbare cu maºina

provenind dintr-o familie cu probleme, sãracã. A cãzut de la etajul zece, nivelul acoperiºului ºi echipele de la SUMRD au încercat sã-l resusciteze dar n-au mai putut face nimic”, a declarat comsiarul Toma Mihu (foto), ºeful Poliþiei Vulcan. Poliþiºtii continuã cercetãrile în acest caz pentru a stabili cu

exactitate ce s-a întâmplat ºi motivele pentru care bãieþelul a ajuns sã-ºi ia viaþa ºi aºteaptã ºi rezultatul legiºtilor. Maximilian GÂNJU

a 41 de ani, un bãrbat din Petrila s-a comporL tat exact ca un puºti teribilist ºi s-a urcat bãut la volan, fãrã sã se gândeascã la consecinþe.

Sâmbãtã seara, în jurul orei 19:25, poliþiºtii rutieri au depistat pe strada Maleia din Petroºani un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din Petrila, care conducea un autoturism având o concentraþie de 0,47 mg/l alcool pur în aerul expirat. Pe numele bãrbatul a fost întocmit dosar de cercetare penalã. (C.C.)

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Artiºtii adolescenþi, la fel de buni ca actorii A

vem copii talentaþi, iar Festivalul naþional de teatru pentru adolescenþi a demonstrat cu vârf ºi îndesat cã tinerii noºtri ºtiu sã ridice în picioare o salã în ropote de aplauze. „Teatrul vostru, al adolescenþilor” va fi mereu un reper cultural al zonei noastre.

Corul pedagogilor de la Cluj, concert la Petroºani

ãptãmâna culturalã a S maghiarilor din judeþul Hunedoara s-a încheiat. La

Petroºani manifestãrile dedicate acestui eveniment s+au încheiat printr-un recital susþinut de corul Pedagogilor din Cluj Napoca. Aceºtia sunt la Petroºani pentru a doua oarã, pentru prima datã fiind aici în luna ianuarie a acestui an. “În sãptãmâna aceasta a fost sãptãmâna culturalã a maghiarilor din Hunedoara ºi acest eveniment corul care a venit de la Cluj este în cadrul sãptãmânii Culturale. Este corul pedagogilor din Cluj care a mai fost aici în ianuarie ºi ne-a

delectat cu cântece frumoase ºi acum au venit sã ne încânte. Astãzi (sâmbãþã-n.r.) în mare se încheie sãptãmâna culturalã maghiarã, dar mai este ºi la teatru o trupã de tineri de la Târgu Mureº care participã la festivalul adolescenþilor”, a declarat Szasz Ianos, preotul bisericii Romano-Catolice din Petroºani. Evenimentul de sâmbãtã a strâns laolaltã atât tineri cu vârste foarte fragede cât ºi persoane mai în vârstã. Cu toþii au ascultat ariile interpretate de corul de la Cluj. “Cultura ne uneºte cu cei care vorbesc limba maghiarã ºi pe cei care au crecut în cultura maghiarã”, a mai spus sursa citatã. Evenimentele dedicate zilelor culturale ale maghiarilor din judeþul Hunedoara au avut loc în perioada 1-10 mai. ªi comunitatea maghiarã din Valea Jiului a marcat prin diferite acþiuni acest eveniment. Monika BACIU

Duminicã seara, tinerii artiºti din 13 trupe de teatru din þarã ºi din judeþ, au lãsat jos cortina, dupã trei zile de festival. Nu a fost uºor, iar micii artiºti, viitori actori, au dovedit cât de mult talent pot avea, dacã sunt încurajaþi. Au venit actori de la Vulcan, Lupeni, Petroºani, Târgu Mureº, Sibiu, Baia Mare, Panciu ºi Oradea. Fiecare a pus în scenã câte o piesã în viziunea proprie a regizorilor lor - unii dintre ei tot adolescenþi. Au fost trei zile în care la Teatrul Dramatric I. D Sîrbu din Petroºani s-a respi-

rat Shakespeare, ori Caragiale, dar tinerii liceeni au demonstrat pasiunea lor pentru

scenã. ‚Am avut emoþii mari, dar le-am depãºit”, au mãrturisit la ieºirea de pe scenã, actorii amatori. Nici spectatorii nu au lipsit ºi toþi s-au dovedit absolut fasci-

naþi de faptul cã pe scenã nu au fost actori, absolvenþi ai unor studii de specialitate ºi asta nu s-a simþit deloc. Din contrã, piesa pusã în scenã sub directa îndrumare a directorului Nicoleta Bolcã ºi denumitã Casa Bernardei Alba”, a lãsat publicul mascã, dupã o reprezentaþie absolut uluitoare, iar pentru cã aceasta nu a

intrat în concurs, restul actorilor adolescenþi au fost obligaþi sã se ridice la acelaºi nivel. La ora închiderii ediþiei noastre, festivalul era încã în desfãºurare. Vom reveni cu amãnunte ºi, desigur, cu clasamentul final. Aceasta a fost cea de a doua ediþie a festivalului naþional de teatru dedicat adolescenþilor ºi prima de talie naþionalã, dupã ce anul trecut s-au întrecut aici, la Petroºani, doar trupe din judeþul nostru. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Simpozion studenþesc la Petroºani

eci de studenþi din mai multe centre universitare din þarã s-au întâlnit la Petroºani în cadrul unui simpozion aflat acum la ediþia a XII-a. Fiecare participant are rolul sãu bine determinat ºi, la final, studenþii au plecat acasã cu mai multe cunoºtinþe în domeniul lor. Diana MITRACHE Simpozionul a fost organizat la Petroºani timp de douã zile, la finele sãptãmânii trecute, iar vineri studenþii ºi-au prezentat lucrãrile. De data aceasta, simpozionul a fost în organizarea celor de la Facultatea de ªtiinþe ºi a vizat mai multe aspecte. „Acest eveniment a avut loc la Facultatea de ªtiinþe ºi este a XII-a ediþie a

unui simpozion naþional, intitulat „ Student, ªtiinþã, Societate”, cu participare ºi din alte centre universitare, Târgu

Jiu, Craiova, Eftimie Murgu din Reºiþa. În primul rând este un mijloc de informare ºi lãrgire a universului ºtiinþific.

ªi, în ultimã instanþã, prin finalitate, prin partea a doua, este ºi un mijloc de socializare”, a declarat Prof. Dr. Aron Poantã, rector la Universitatea din Petroºani. În total, au fost 136 de studenþi participanþi ºi ei au prezentat peste 100 de lucrãri pe 8 secþiuni ale simpozionului, iar dacã vineri au discutat proiecte ce pot deveni oricând teme de doctorat, studenþii au mers sâmbãtã, într-un periplu prin judeþ. „E o ocazie pentru studenþi de a se întâlni ºi a schimba pãreri ºi experienþe ºi o ocazie de a participa la un eveniment, altul decât

rutina zilnicã a ºcolii. Ca în fiecare an, ca tradiþie a acestui simpozion, le-am organizat ºi de data aceasta o excursie la Parcul dendrologic de la Simeria, Castelul Corvinilor din Hunedoara ºi la final am urcat pe Cetate, la Deva”, a spus ºi conf. universitar Oana Dobre Baron, profesor coordonator. Universitatea din

Petroºani îºi propune sã susþinã eforturile ºtiinþifice ale tinerilor studenþi ºi masteranzi, oferindu-le posibilitatea de a-ºi valorifica realizãrile prin participarea la manifestãri ºtiinþifice cu caracter naþional ºi internaþional. Din aceastã perspectivã s-a nãscut ºi dezvoltat manifestarea ºtiinþificã ce a ajuns în acest an la ediþia cu numãrul XII.

G. Duca”. La manifestare au participat (activ) elevi de la Colegiile “Hermes”, “Carmen Sylva”,

“Dimitrie Leonida” ºi “Mihai Eminescu”, precum de la ºcolile gsimnaziale Nr. 7, respectiv “I. G. Duca”.

Ziua Europei marcatã ºi la Petroºani

iua Europei a fost celebratã ºi de cãtre locuitorii capitalei Vãii Jiului. Astfel vineri, 9 mai, Sala de Marmurã a primãriei din localitate a gãzduit un program realizat de cãtre elevii de la unitãþile ºcolare din Petroºani. Atât edilii locali cât ºi profesorii coordonatori ai manifestãri nu au uitat nici de semnificaþiile româneºti ale zilei de 9 mai. Mircea NISTOR „Este Ziua Europei dar nu am uitat nici de

Ziua Independenþei. Manifestãrile de astãzi, organizate de cãtre noi, au fost dedicate

ambelor evenimente. Sunt douã sãrbãtori importante pentru noi, românii”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. „În cinstea Zilei Europei, împreunã cu elevii pe care i-am coordonat, am pregãtit o serie de dansuri tradiþionale din mai multe þãri componente ale Uniunii Europene. Mã bucur cã

momentul nostru artistic a fost foarte bine primit de cãtre toþi cei aflaþi în salã”, a spus Cristina Sîrbu, profesor coordonator ªcoala Gimnazialã Nr. 7 Petroºani. Printre altele, elevii participanþi la manifestare au prezentat colaje de dansuri tradiþionale specifice unora dintre þãrile componente ale Uniunii Europene, montaje de versuri, scenete sau momente muzicale. “Noi am prezentat dansuri, în interpretarea trupei de dans a clasei 3 C, iar eleva Rahela Leviþchi a interpretat melodia “O lume minunatã””, a precizat profesoara Ramona Asan de la ªcoala Gimnazialã “I.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Hotelul a “sãrit din schemã”

ãptãmâna trecutã, la Lupeni, a fost prezentat proiectul viitorului Aqua Land din localitate. Deºi, iniþial, proiectul prevedea ºi construirea unui hotel de 4 stele, pânã la urmã, acesta a cam “sãrit din schemã”. Asta datoritã faptului cã terenul pe care va fi construit viitorul complex acvatic este cam “îngust”. Mircea NISTOR

“Vom fi nevoiþi sã renunþãm la una dintre cele douã componente ale viitorului complex. Mai exact, la hotel, pentru cã terenul este îngust. În schimb, va creºte suprafaþa viitorului complex acvatic, care

va dispune de Spa, bazine cu valuri, jacuzzi sau bazin de înot pentru copii”, a declarat Oroles Sebastian Bucur, architect la firma din Vulcan care a efectuat proiectul pentru Aqua Land Lupeni. Turiºtii care vor veni în Straja, peste

câþiva ani (buni), nu se vor plictisi nici pe timp de iarnã, nici pe timp de varã. Asta, þinând cont de faptul cã la baza staþiunii urmeazã a fi construit un Aqua Land, ceva mai mic decât cel din Deva. Ideea realizãrii complexului acvatic aparþine primãriei din

Aqua Land (ºi) la Petroºani

n viitorul apropiat (sau ceva mai îndepãrtat) Valea Jiului ar putea dispune de douã “unitãþi” acvatice de tip “Aqua Land”. Mircea NISTOR

Unul dintre acestea ar urma sã fie construit în Lupeni (pentru localitãþile Uricani, Lupeni ºi Vulcan) iar cel de-al doilea la Petroºani (pentru Aninoasa, Petrila ºi Petroºani). Banii necesari ridicãrii celor douã complexuri ar urma sã fie furnizaþi de cãtre Comunitatea Europeanã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. “În Valea Jiului

fiinþeazã douã staþiuni turistice mari ºi distincte. Este vorba despre Straja ºi Parâng. Noi sperãm ca de pe urma acestora, ºi a celor douã Aqua Land - uri pe care dorim sã le construim în cele douã localitãþi, sã beneficieze nu doar locuitorii din Petroºani ºi Lupeni ci toþi locuitorii zonei. Asta, þinând cont de faptul cã ne dorim sã atragem turiºti ºi din þarã, dar ºi din Europa.

Deocamdatã, am prezentat doar proiectul pentru Lupeni, cel pentru Petroºani urmând a fi prezentat ceva mai târziu. Va trebui sã muncim, pentru ca în toamna acestui an sã le avem pe amândouã finalizate ºi sã le lansãm pe piaþã, în vederea atragerii fondurilor europene necesare pentru realizarea lor”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedinte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul arhitectural al “Aqua Land – ului” din Petroºani urmeazã a fi prezentat în data de 22 mai.

Lupeni ºi Consiliului Judeþean Hunedoara.

urismul, în dezvoltare; mineritul, în lichidare În principiu, complexul ce urmeazã a fi construit în apropierea Pârâului Braia, lângã staþia de plecare a telegondolei, ar urma sã dispunã de bazine cu valuri, jacuzzi, un bazin destinat copiilor, o parcare, restaurant ºi bar, urmând a crea câteva zeci de locuri de muncã. Dupã cum au precizat reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, singura ºansã pentru viitorul Vãii Jiului o reprezintã doar turismul. Asta, în condiþiile în care mineritul se aflã

în plin process de extincþie. “Offff, asta este viaþa! Unii se nasc, alþii mor, lumea merge înainte. În Valea Jiului, unica variantã pentru înlocuirea mineritului o reprezintã turismul, þinând cont de faptul cã avem o zonã nefolositã la întregul potenþial turistic de care dispune. În timp ce minele se inchid, turismul trebuie sã înfloreascã, fiind unica variantã pentru crearea unor noi

locuri de muncã”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În cel mai bun caz, dacã proiectul va fi aprobat de cãtre furnizorii sumelor necesare, respectiv reprezentanþii Comunitãþii Europene, complexul acvatic din Lupeni ar urma sã fie finalizat în anul 2020. Pe de altã parte, acesta ar urma sã creeze ºi 40 – 50 de noi locuri de muncã.

Tot mai aproape de finalizare

alatul Cultural “Minerul” din Lupeni este tot mai aproape de redarea în folosinþã. Dupã ani buni în care imobilul a fost lãsat de izbeliºte, lucrãrile demarate anul trecut urmeazã a fi încheiate în acest an. Aproape 9,5 milioane de lei au fost investite în acest proiect. Mircea NISTOR “La Palatul Cultural s-a lucrat foarte bine, suntem în program, inaugurarea se va face în curând. Probabil cã în luna iulie. Sper sã facem inaugurarea peste vreo douã luni deºi constructorul trece prin unele

este al nostru, al tuturor locuitorilor municipiului Lupeni, acesta fiind lucrul cel mai important”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Banii necesari reabilitãrii Palatului Cultural,

greutãþi. Pânã la urmã, însã, important este cã inaugurarea palatului modernizat va avea loc în acest an. Palatul Cultural

provin din fonduri europene. La finalizarea lucrãrilor, Palatul Cultural “Minerul” va dispune, printre altele, de o salã de spectacole cu 800 de locuri, sãli de conferinþe ºi ºedinþã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Îºi trage puterea de la oameni

Actorul Mircea Diaconu, scaunul cu trei picioare ºi susþinãtorii

andidatul independent la alegerile europarlamentare 2014, Mircea Diaconu, face ocolul României în 22 de zile, iar în drumul sãu s-a oprit ºi la Petroºani, în Parcul Carol Schreter, acolo unde s-a întâlnit cu simpatizanþii sãi. A adus cu el ºi un scãunel din lemn, cu trei picioare, pe care l-a primit la Deva ºi despre care spune cã este scaunul tradiþional românesc ºi nimeni nu trebuie sã-l dea uitãrii, indiferent pe ce scaun s-ar aºeza temporar. E greu sã ajungi europarlamentar din postura de independent, însã actorul Mircea Diaconu s-a încumetat sã intre în cursã din aceastã posturã. ªtie cã uºor nu îi va fi, dar îºi ia forþa de la miile de susþinãtori, care îl apreciazã deopotrivã pentru cariera lui în film ºi teatru ºi pentru tenacitatea de care a dat dovadã în ultima perioadã. „M-am înscris în cursã nu pentru cã mã simþeam europarlamentar, ci pentru cã mã simþeam uºor iritat, uºor nemulþumit, uºor nefericit ºi enervat.

O enervare destul de mare, care m-a fãcut sã încep povestea asta ºi cred cã mã þine pânã la terminare, în orice caz. Mã simt român european, ºi aº vrea sã fie aºa. Cam asta este ideea. Diferenþa între ce te simþi, ce îþi doreºti ºi ce este, este în general sursa nemulþumirilor noastre. Dacã ar fi sã dau o notã comunã întâlnirilor cu oamenii, parcã vorbeam cu foºtii mei colegi de liceu. Pãrea cã am aceleaºi gânduri. Nu sunt doar oamenii în vârstã, ci ºi tinerii. Nu mai spun ce “urlã” facebook-ul acolo… E atât de greu sã fi independent, dar dacã nu era povestea aceea, atât de urâtã ºi nedreaptã, nu ar fi existat aceastã strângere de semnãturi în 4 – 5 zile. Cu toate filmele mele, nu aº fi primit în niciun caz aceastã susþinere. În zilele acelea groaznice, când tensiunea mea era la limita exploziei ºi urcam treptele tribunalului ºi de 2 – 3 ori pe zi, treceau maºinile pe lângã mine, autobuzele cu cãlãtori opreau, mã claxonau ºi îmi arãtau semne de încurajare. Parcã era un meci în care eu eram în faþã, în linia I, dar în spatele meu erau susþinãtorii care fãceau ca la un meci: Þine-te tare!, Nu te lãsa!”, a povestit la Petroºani Mircea Diaconu. În turneul sãu electoral a avut surpriza sã constate cã este susþinut chiar ºi de poliþiºtii cu radarul ºi astfel de gesturi nu pot decât sã îþi dea puterea sã mergi mai departe.

locat parþial, a strâns rândurile ºi a mers mai departe

La începutul primãverii Agenþia Naþionalã de Integritate ºi Ministerul Public au contestat în instanþã candidatura lui Mircea Diaconu ca independent, însã tribunalul a arãtat cã acesta are “vocaþia legalã incontestabilã” de a ocupa funcþia de europarlamentar. Magistraþii au explicat cã legea privind integritatea în exercitarea funcþiilor ºi demnitãþilor publice nu poate fi asociatã legii penale, aºa cã marele actor a putut pleca în cursã din poziþia de independent. Preferã campania din om în om ºi nu înþelege rostul „cearºafurilor” atârnate pe blocuri. Cui folosesc? ªi, mai ales, cât costã? „La final voi vrea sã spunem toþi cât a costat, ce am fãcut, ºi o sã vã spun ºi eu cât a costat motorina. Cã de dormit, cele mai multe nopþi, sã spun sincer, mã mai ia câte cineva acasã”. ªi, chiar dacã a avut numeroase piedici, Mircea Diaconu continuã sã creadã în numãrãtoarea (n.r. de

voturi) româneascã, fiind de pãrere cã “miza nu este la mine, este la Preºedinþie, acolo, unde am vãzut niºte spectacole numerice fabuloase. Acolo probabil sunt mize mult mai mari ºi niºte persoane specializate, cu multe stele… pe cer, n-am spus altceva, îºi folosesc priceperea. La mine nu e cazul cred. E o singurã problemã majorã: ca independent nu am voie la observatori în secþiile de votare, nici eu nu pot sã intru, ceea ce înseamnã cã este posibil ca oricine sã se serveascã din voturile mele, ori sã mi le anuleze pe toate. Orice este posibil. Þinta mea nu a fost asta, ci a devenit asta… fie ce va fi”.

n film în sine

Nãscut pe 24 decembrie 1949, la Vlãdeºti, în judeþul Argeº, Diaconu este cãsãtorit cu actriþa Diana Lupescu. Împreunã au doi copii, Ana ºi Victor. Mircea Diaconu a fost director al Teatrului „Nottara” din Bucureºti ºi a fost membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului pânã în 2004. Dupã ce Mircea Diaconu ºi-a încheiat mandatul de la CNA a fost numit director la acest teatru. A jucat în peste 30 de filme ºi in sute de roluri în spectacole de teatru, pe scena, la radio si la televiziune. Despre întâmplãrile pe care a fost nevoit sã le traverseze, Mircea Diaconu spune cã nu le-ar putea asemui cu nici un film în care a fost protagonist, fiind o peliculã de sine – stãtãtoare. „E ca un film american. Dacã cineva ar fi scris un asemenea scenariu, nu îl scria atât de bine. Pânã aici e ca o poveste, ca un film americani”. Car men COSMAN-PREDA

8 Reportaj

rumul Naþional 7A, aºa cum apare pe harta rutierã, Valea Lotrului pentru geografi, este considerat poate cel mai pitoresc drum turistic din judeþul Vâlcea, acesta strãbãtând mai multe zone agroturistice, cuprinde nu mai puþin de trei lacuri, cascade ºi douã staþiuni montane la care se adaugã cel mai nou ºi modern domeniu schiabil din România - Transalpina Ski Resort. Valea Lotrului sau Valea Lotrilor are totuºi povestea ei, atât legenda hoþilor de drumul mare, cât ºi povestea râului "furat". Pentru cã râul care se varsã pe raza oraºului Brezoi în Olt, deºi este cunoscut ca fiind râul Lotru, acesta nu mai e demult râul iniþial Lotru, dispãrut demult sub munte. Dar cum a fost furat râul Lotru? Simplu. În 1965, autoritãþile decid construcþia celei mai complexe amenajãri hidroenergetice de pe râurile interioare. Astfel râul Lotru care izvorãºte din lacul Câlcescu, dupã aproximativ 20 de km este deturnat din albia iniþialã. Se construieºte Lacul ºi Barajul Vidra, iar din lac, printr-o reþea de conducte subterane, râul Lotru

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

ajunge la hidrocentrala subteranã Ciunget. Aici, dupã ce învârte trei turbine Pelton ajunge tot pe sub pãmânt în zona Mãlaia. Dar ºi aici, dupã ce trece prin hidrocentrala Mãlãia ºi mai parcurge câþiva km pânã la Brãdiºor, dispare din nou sub munte ºi trece prin turbinele acestei hidrocentrale subterane. De acolo pe sub munte, printr-o galerie iese în Valea Oltului, mai jos de albia sa iniþialã. Astfel, râul care se aflã în prezent pe teritoriul localitãþilor Voineasa ºi Brezoi, cu numele de Lotru, este de fapt un rest de râu, format din afluenþii vechi care se varsã în albia iniþialã a Lotrului. Râul cu nume de hoþ de drumul mare, a fost

Valea Lotrului sau povestea râului cu nume de hoþ care a fost ºi el... furat

astfel la rândul lui furat ºi dosit sub munte, dar care prin suita de lacuri de acumulare conferã un pitoresc aparte pentru turistul care vrea sã vadã de aproape DN 7A, Valea Lotrului. Cine va merge pe Valea Lotrului, nu va uita însã niciodatã, cum iau munþii foc la rãsãrit ºi apus, atunci când, pe cataracte, soarele se reflectã în munþii de

mica. De asemenea, se povesteºte cã aici au fost odatã patru haiduci (lotri): Voinea, Ciungu, Mãlai ºi Breazu. Voinea era cel mai voinic ºi frumos, Ciungu nu avea o mânã, în urma unei bãtãlii cu maghiarii de peste munþi, Mãlai era cel mai risipitor dintre toþi, iar Breazu era cel mai iute la mânie. Ca în orice legendã cu haiduci, tinerii furau de la bogaþi ºi dãdeau la sãraci de pe vale, dar ca povestea sã aibã romantism s-au îndrãgostit. "Dar numai cã nu voiau sã rãmânã statornici în iubire", spune Robert Schell, primarul oraºului Brezoi (întemeiat de Breazu). Cele patru fete care puseserã ochii pe cei patru hoþi de drumul mare au mers la o babã în sat ºi au cerut o soluþie ca haiducii sã poatã fi aºezaþi la casele lor. Baba le-a dat fetelor o licoare magicã ºi le-a spus sã toarne pe-nserat în râul lotrilor, acolo unde se scãldau haiducii. Aºa au fãcut ºi cei patru haiduci au fost vrãjiþi ºi s-au aºezat pe vale întemeind astfel aºezãrile Brezoi, Mãlaia, Ciunget ºi Voineasa. Însã pentru amatorii de istorie adevãratã, cea mai veche dovadã arheologicã de pe Valea

Lotrului este necropola din prima perioadã a fierului de la Valea lui Stan (Brezoi). Aici s-au descoperit 11 morminte de incineraþie în ciste (cuti), considerate de profesorul Dumitru Berciu cu totul aparte, nemaifiind pe teritoriul României ceva similar. Valea Lotrului îºi poate trage însã numele de la faptul cã ea reprezenta un culoar prin care era ocolitã vama de la Turnu Roºu (graniþa veche dintre Þara Româneascã ºi Ardeal), lotru însemnând bandit, hoþ de drumul mare. Lucru cert este cã Valea Lotrului

fãcea parte din strãvechile drumuri de transhumanþã ce legau

Parângul ºi Fãgãraºul, dar aici veneau ºi ciobanii din mãrginimea Sibiului.

Satul Mîlaia, un sat de moºneni este atestat documentar în 20 ianuarie 1505, într-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare prin care întãrea Mãnãstirii Cozia dreptul cãlugãrilor de a vãmui mãrfurile ce tranzitau Valea Oltului la vama de la Genune, drept pe care Mircea cel Bãtrân îl stabilise pentru ctitoria sa de la Cozia. Locuitorii din Mãlaia sunt înrudiþi cu cei din Mãrginimea Sibiului de unde se pare cã au provenit mulþi dintre ei, refugiindu-se aici începând cu a doua jumãtate a secolului al

parte din comuna Mãlaia, înseamã pãdure desfrunzitã, cu ramuri frânte sau tãiate, oamenii locului povestind cã bãtrânii obiºnuiau sã 'ciungeascã' copacii pentru a da de mâncare animalelor iarna (consemneazã Cristina Nisipeanu, referitor la toponimul Ciunget, într-un articol publicat în Studii Vâlcene în 1983). Micuþa bisericã de lemn din Ciunget, construitã în 1861, foarte modestã în exterior te surprinde cu pictura muralã din interior, atât de debordantã ºi plinã

XVIII-lea, pentru a scãpa de taxele mari din Imperiul Habsburgic. Numele satului Ciunget, sat ce face

de farmec, prin seria tablourilor votive ce ocupã toþi pereþii din pronaosul de 8 metri pãtraþi. Sunt înfãþiºaþi

Rezervaþia de la Haþeg s-a mãrit un pui de zimbru, Îlumencã Romanca, a venit pe la rezervaþia din Haþeg, numãrul exemplarelor de aici ajungând astfel la 13. Puiul s-a nãscut la finele sãptãmânii, este primul din acest an ºi are 45 de kilograme. Pentru cã este femelã a fost botezatã Romanca. Naºterea unui pui de zimbru reprezintã un

ctitorii, Florea Ionescu ºi Toma Vangu, cu rudele lor, în total s-au pãstrat 18 personaje în straie de sãrbãtoare amintind costumele pãstorilor din sudul Transilvaniei ºi Banat ºi mulþi arbori ai vieþii în glastrã, care, aºa cum remarca criticul de artã Luiza Barcan, apar ca un leitmotiv în toatã biserica. Tot în Mãlaia, dar pe munte, la 12 km de vatra satului, pe Muntele Zmeuret a existat un conac al Brãtienilor la care se ajungea urcând muntele cãlare, iar pe platoul pe care era aºezat conacul era amenajatã o pistã de aterizare pentru avioane. Pe poteca ce urcã muntele, Vintilã Brãtianu ºi soþia sa Lia au amenajat o fântânã ºi au ridicat o cruce de piatrã. Acelaºi document care atestã numele comunei Mãlaia este ºi actul de atestare a Brezoiului. Dacã la începutul secolului al

eveniment extrem de important. Rezervaþia de zimbri de la Haþeg a fost inauguratã în anul 1958, adicã la 110 ani dupã ce ultimul zimbru a fost împuºcat în pãdurile din Moldova. Primii doi zimbri au fost aduºi la Haþeg din

XIX-lea în Brezoi existau 91 de familii care totalizau 308 de locuitori, conform Catagrafiei din 1838, Brezoiul cunoaºte între cele rãzboaie o importantã înflorire economicã. Aurul a fost prima resursã exploatatã de brezoieni. Peste timp resursa valorificatã cu prioritate a devenit exploatarea lemnului. Primul joagãr este atestat în Brezoi în 1824. Spre sfîrºitul secolului a apãrut prima fabricã de cherestea, a inginerului ceh Carol Novac, ºi acum vin în Brezoi italienii aduºi ca forþã de muncã specializatã în prelucrarea lemnului. Pe la milocul secolului XX, Brezoiul ajunge un puternic centru în industria lemnului ºi produsele fabricate aici vor fi exportate în toatã lumea. AGERPRES (autor: Liviu Popescu, editor: Marius Frãþilã)

Polonia, dupã care s-a încercat mãrirea populaþiei de animale prin reproducere pe cale naturalã ºi aducerea a încã doi zimbri, tot din Polonia, în anul 1963. Maximilian GÂNJU

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Valea Lotrului sau povestea râului cu nume de hoþ care a fost ºi el... furat

fãcea parte din strãvechile drumuri de transhumanþã ce legau

Parângul ºi Fãgãraºul, dar aici veneau ºi ciobanii din mãrginimea Sibiului.

XVIII-lea, pentru a scãpa de taxele mari din Imperiul Habsburgic. Numele satului Ciunget, sat ce face

de farmec, prin seria tablourilor votive ce ocupã toþi pereþii din pronaosul de 8 metri pãtraþi. Sunt înfãþiºaþi

Polonia, dupã care s-a încercat mãrirea populaþiei de animale prin reproducere pe cale naturalã ºi aducerea a încã doi zimbri, tot din Polonia, în anul 1963. Maximilian GÂNJU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Cautã “lumina” din negrul pãmântului

ãrã sã þinã cont de condiþiile vitrege din mãruntaiele Vãii Jiului, zeci de tineri au venit la sediul Complexului Energetic Hunedoara vineri dimineaþã pentru a+ºi depune dosarele de angajare. Monika BACIU Greutãþile din Valea Jiului îi împing spre subteran. Fie cã sunt tineri studenþi sau persoane trecute de prima tinereþe, toate aceste persoane ºi+au depus încã de vineri, din prima zi, dosarele de angajare la minã. Încã de la primele ore ale dimineþii zeci de tineri sau pãrinþii acestora au venit la sediul Complexului Energetic Hunedoara pentru a depune dosarele de angajare. Majoritatea sunt tineri studenþi care vor sã devinã mineri ºi asta din cauza lipsei alternativelor. “Asta este situatia in Valea Jiului, nu sunt bani, nu sunt locuri de munca. Nu au fost multe conditii, diplome, minim zece clase si sa fim apti de munca. Nu mi-e teama dar nu avem ce sa facem. Am um job dar cu salarile din Valea Jiului, aici sunt mai multi bani decat minimul pe economie. Stiu ca acest contract este pe o perioada de sase luni de zile dar si unde lucrez acum mai am doua luni de zile si imi expira contractul”, spune un tânãr. Chiar ºi studenþii ºi-au depus dosarele. Ei cred cã mineritul este singura sursã de venit în Valea Jiului. “Am 28 de ani si sunt la facultatea din Petrosani. Nu avem ce sa facem altceva, am mai lucrat la paza. Trebuie sa nu am cazier, sa am minim 18 ani, minim

10 clase si in rest trebuie sa dam probe. In data de 26 voi participa la interviu”, mai spune un tânãr. Condiþiile din subteran nu îi sperie. Asta deºi orice ortac sau fost ortac le+ar

recomanda acestor tineri sã “fugã” de subteran pentru cã acolo, în fundul pãmântului condiþiile sunt vitrege. “Caut un loc de munca pentru ca sunt student in ultimul an si vreau sa ma angajez si aici in Valea Jiului doar la mina poti lucra, alt undeva nu ai unde. Nu mi-e frica dar si daca mi-ar fi nu as avea ce face. Singulul loc unde poti sa castigi un ban aici in Valea Jiului. Sunt pregatit si pentru proba practica”, mai spune un tânãr.

ãrinþii au depus dosarele copiilor

În prima zi de depunere a dosarelor de angajare la unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic HUnedoara au fost ºi pãrinþi care au depus actele copiilor. Totul în speranþa ca aceºtia sã aibã un loc de muncã aici în Valea Jiului ºi nu sã îºi caute un trai mai

bun peste hotare. “Are 34 de ani si daca nu are loc de munca, ce pot sa fac. Acolo unde munceste lucreaza fara carte de munca, la negru dar nimeni nu vede treaba asta. Speram ca poate o sa aiba noroc. Speranta moare ultima”, spune o mamã. Chiar ºi cei care au lucrat în acest sistem unde condiþiile sunt vitrege au decis sã încerce pentru copii lor. “Am venit sa depun dosarul pentru baiatul meu care are 35 de ani. Vreau sa-l angajez la mina pentru ca de sapte ani umbla tot in Germania la munca si acum incerc iar pentru ca am mai incercat inca odata. Si eu am lucrat la mina dar la suprafata”, spune tatãl unui bãrbat care timp de ºapte ani ºi+a câºtigat existenþa pe meleaguri strãine.

jare sunt diferite. A fost introdusã o nouã probã, mai exact cea teoreticã. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucru Staþia de Salvare MinierãPetroºani, începând cu

data de 26.05.2014 ora 8:00 ºi va consta într- o probã scrisã ºi una practicã. Proba scrisã va consta în completarea unor chestionare care vor fi notate cu puncte de la 1 la 10; iar la proba practicã candidaþii vor fi supuºi la încãrcare de materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m în unitate de timp. În urmãtoarea perioadã 75 de angajãri vor avea loc la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Este vorba de 25 de angajãri la Mina Lonea ºi 50 la Mina Vulcan. Angajãrile se vor face pe o perioadã determinatã de ºase luni pe post de muncitor necalificat.

ondiþii diferite

Ultimele angajãri în minerit s+au realizat în anul 2013. Atunci, la Lupeni au fost angajaþi 60 de tineri. Acum, condiþiile pentru anga-

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Disponibilizaþii fãrã venituri dupã minã

or pleca de la minã prin disponibilizare, dar nici un miner de la minele viabile nu vor primi acele sume denumite venituri de completare. Asta îi va afecta pe cei care mai au ceva pânã la pensie ºi care vor trebui sã-ºi gãseascã altceva de lucru pânã la completarea anilor de pensie. Diana MITRACHE Minerii care acum lucreazã la una dintre unitãþile miniere Petrila,

Paroºeni sau Uricani, aflate în proces de închidere, pierd sume importante care le-ar fi completat veniturile.

Asta dacã mai au ceva ani pânã la pensie ºi pentru cã veniturile de completare nu mai intrã în conturile lor. Asta,

chiar dacã sindicaliºtii ºi administraþia au încercat sã obþinã banii ºi chiar ºi acum încearcã.

Au achitat fãrã sã crâcneascã amenzile ITM

„Pânã la acest moment, putem vorbi cã au existat câteva iniþiative ale sindicatului ºi ale conducerii societãþii în privinþa veniturilor de completare, dar deocamdatã suntem în faza de analizã, atât la ministerele de resort, cât ºi la conducerea societãþii ºi a partenerilor sociali, privind sindicatul Huila. Noi avem un proiect pe marginea cãruia putem sã primim veniturile de completare. Urmeazã sã discutãm la

ministere, dar, cu certitudine vã pot spune cã în acest moment, minerii care se disponibilizeazã nu beneficiazã de venit de completare”, a spus Aurel Anghel, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului ( SNIM VJ). Minerii pierd sume de câteva mii de lei, bani care le-ar fi asigurat lunar o sumã de completare. Singurii care nu pierd, aºa cum au fost peste 90 la sutã dintre cei care s-au disponibilizat anul trecut, sunt cei care îndeplinesc condiþiile de ieºire la pensie, imediat dupã disponibilizare.

menzile aplicate de inspectorii de muncã dupã prãbuºirea silozurilor de la Mina Lonea au fost plãtite de cei gãsiþi responsabili în urma verificãrilor la faþa locului, adicã ºefii ortacilor de la Lonea ºi conducerea Complaxului Energetic Hunedoara. Carmen COSMAN - PREDA Problemele erau ºtiute de toatã lumea, ºi nu de ieri, de azi, dar nimeni nu a decis sã le remedieze. Aceasta a fost concluzia inspectorilor de muncã dupã verificãrile

efectuate la Exploatarea Minierã Lonea, acolo unde mai multe silozuri de steril s-au prãbuºit ºi au putut pune în pericol viaþa celor care lucrau în zonã. Iar reprezentanþii ITM Hunedoara au stabilit ºi vinovaþii, respectiv conducerea minei Lonea ºi cea a Complexului Energetic Hunedoara. „Problemele erau ºtiute de toatã lumea ºi trenau de ani de zile. În total, au fost aplicate douã sancþiuni în valoare totalã de 18.000 de lei, care s-au plãtit deja”, a declarata Ileana Bodea, ºef SSM Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. Practic, în acest caz sa constatat întreþinerea necorespunzãtoare a staþiei de sortare, claubare, însilozare ºi cã nu s-a efectuat urmãrirea comportamentului construcþiilor Reamintim cã, la mijocul lunii februarie, opt dintre cele 24 de silozuri ale minei Lonea s-au prãbuºit dupã ce au cedat pilonii de susþinere.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Lucrãri avansate la ambulatoriul din Lupeni

ucrãrile de modernizare a ambulatoriului din municipiul Lupeni sunt într-un stadiu avansat. Asigurarea unui act medical optim pentru locuitorii municipiului Lupeni reprezintã unul dintre dezideratele actualei administraþii publice locale.

lucrãri de reabilitare ºi modernizare, prin recompartimentãri, montarea unui sistem de electricitate propriu prin folosirea de celule fotovoltaice care vor asigura atât

Monika BACIU Pentru a-ºi pune în practicã acest obiectiv, s-a reuºit atragerea unei finanþãri nerambursabile de 20 milioane de lei, ce vizeazã reabilitarea, modernizarea ºi dotarea cu echipament medical a Ambulatoriului aferent Spitalului Municipal. „Suntem avansaþi cu lucrãrile de reabilitare ºi de modernizare a lucrãrilor la ambulatoriu ºi s+au fãcut lucrãri deosebite. Era necesarã reabilitarea. Tot timpul când se

Radiografia pulmonara, încã recomandatã de medicii din România

ã schimbaþi locul de muncã sau vã cãsãtoriþi? Radiografia pulmonara este obligatorie în ambele situaþii. În afara acestor evenimente, medicii o recomanda anual. Motivul? Este singura posibilitate de a detecta un cancer pulmonar incipient.

România, cancerul pulmonar este descoperit întîmplãtor. Este vorba despre cancerul aflat pe primul loc în topul tuturor tipurilor de cancere. ªi, tocmai de aceea, specialiºtii

Adriana PAVEL

reabiliteazã sunt mereu discuþii, dar cei care discutã trebuie sã se gândeascã bine dacã fac ceva pentru comunitate. Reabilitarea ambulatoriului este un lucru bun pentru comunitate”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Se vor executa

independenþa energeticã la nevoie cât ºi energie termicã, dotarea cu aparaturã de înalt nivel. Cele mai importante echipamente medicale ce urmeazã a fi achiziþionate în cadrul proiectului constau într-un computer tomograf ºi ecografe 3D ºi 4D.

Nu ocoliþi radiografia pulmonara atunci cînd se recomanda! De exemplu, trebuie fãcutã cînd schimbaþi locul de muncã sau ieºiþi din maternitate. Este investigaþia prin care se poate descoperi cancerul pulmonar incipient. Oinfectie respiratorie, chiar dacã vi se pare banalã, trebuie sã vã trimitã la medic. Infecþiile repetate sunt

un motiv serios sã mergeþi la o consultaþie. Dar chiar dacã nu rãciþi ºi nu aveþi alte simptome respiratorii, medicii va recomanda sã faceþi o radiografie pulmonara de control. În

insista sã includem conºtient aceasta radiografie pe lista analizelor anuale. În prezent, cele mai multe persoane bolnave de cancer pulmonar vin la medic în stadiile 3 ºi 4.

Uite cine se bate pentru locul lui Ruºanu

ocul lãsat liber de Dan Radu Ruºanu, care a decis sã plece din Palament pentru a prelua ºefia Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, este râvnit de cinci competitori. Carmen COSMAN - PREDA

Nu mai puþin de cinci candidaþi îºi disputã postul de deputat pentru Colegiul 3, Þara Haþegului, postul lãsat liber de Dan Radu Ruºanu – înainte de a fi arestat preventiv în scandalul ASF, tocmai pentru funcþia de director al acestei autoritãþi. Astfel, în cursa pentru alegerile din data de 25 mai a.c. se bat Petru Sorin Marica (PSD-UNPR-PC), nimeni altul decât primarul comunei Sãlaºu de Sus pentru al

patrulea mandat consecutiv. De profesie acesta este inginer miner, dar ºi absolvent al Facultãþii de Management ºi Administraþie. Acesta intrã în luptã cu Radu Mihai Cristescu (PMP), director al unei companii provate. A fost preºedinte al Agenþiei Domeniilor Statului – când a fost implicat în mai multe scandaluri mediatice ºi Consilier al ministrului Economiei Lucian Bode. Al treilea competitor este Ioan Ciolea (PDL), consilier local în comuna Pui. A candi-

dat fãrã succes în anul 2012 pentru postul de primar al comunei, iar acum ar vrea sã urce direct treptele Camerei Deputaþilor. Dumitru Sorin ªtefoni (PNL) a fost ales primar al comunei Densuº în 2012 dar un an mai târziu a demisionat pentru un post de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii. A fost revocat din funcþie dupã ce PNL a ieºit de la guvernare. Tot pentru acelaºi colegiu se luptã ºi Marian Muntean (PPDD), finanþatorul echipei de handbal feminin CSM Cetate Devatrans, consilier local în Deva. Muntean îºi încearcã norocul totodatã ºi la europarlamentare.

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri. Comenzi la telefon: 0726669060

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Primãria Petroºani se pregãteºte sã preia stadionul Jiul

datã cu încãlzirea vremii se vor relua ºi discuþiile despre preluarea Stadionului Jiul Petroºani de cãtre administraþia publicã localã. Baza sportivã este acum în întreþinerea unei asociaþii conduse de omul de afaceri Alin Simota – aflat în arest preventiv – însã edilii nu renunþã la ideea de a readministra stadionul. Cã tot se ocupã ºi de finanþarea echipei de fotbal. Carmen COSMAN - PREDA

Edilii din Petroºani s-au sãturat sã vadã baza sportivã de la Jiul în suferinþã ºi, dupã ce au decis sã sprijine echipa, acum se gândesc la modul cel mai serios sã ia din nou în administrare stadionul. Nu chiar acum, ci se aºteaptã încheierea campionatului, aºa încât demersurile lor

sã nu-i încurce pe cei care îºi desfãºoarã aici activitatea. „Discuþiile despre preluarea stadionului de cãtre administraþia publicã localã de la Petroºani vor avea loc în vara acestui an, dupã încheierea campionatului, cel mai probabil în acelaºi timp cu trecerea echipei de fotbal ca secþie la Clubul Sportiv ªcolar”, a

declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. În 2005, între Primãria Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 ani. Tehnic, mai este un an pânã când contractul poate fi reziliat. Practic, ar fi însã soluþii de denunþare a

lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, asociaþii se aflã în lichidare din cauza datoriilor ºi bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor. Iar administraþia publicã localã a dispus deja o expertizã tehnicã în perioada imediat urmãtoare la copertina metalicã. De precizat cã, deºi asociaþia ce administreazã baza sportivã de la Jiul are numit un lichidator judiciar, edilii spun cã nu existã pericolul ca infrastructura bazei sportive sã fie pusã sub sechestru ori executatã silit în contul datoriilor, pentru cã aparþin de domeniul

Bornã tomberon

u transformat borna de pe DN 66 din zona centralã a municipiului Petroºani în tomberon. Nu se ºtie cine a fost primul, dar dupã ce o faþã a bornei a dispãrut peste noapte, din furia vreunui tânãr venit târziu de la club, borna din zona Petroºani Nord a devenit încet, dar sigur, tomberon. Diana MITRACHE Reperul rutier a fost amplasat recent la kilometrul 132 pe DN 66, în apropiere de gara CFR

Petroºani ºi acum toatã lumea aruncã acolo deºeuri. Oamenii de la salubritate chiar au mãrturisit cã se chinuiesc în fiecare zi sã o cureþe ºi cã,

la începutul fiecãrei sãptãmâni este plinã de deºeuri, semn cã pe acolo trec mulþi oameni, care o folosesc drept ghenã. „Sã vedeþi cum este dupã wee-end! Plinã de nu mai ºtii ce e acolo!”, a mãrturisit o femeie

de la salubritate. Bunul simþ ºi cultura fiecãruia dau mãsura civilizaþiei, iar deºeurile aruncate la tot pasul ne duc înapoi în timp. Borna de pe DN este ºi ea un mic sistem de referinþã în acest sens.

public.

echestru pe maºina de tuns iarba! Nu este pentru prima datã când Clubul Jiul Petroºani traverseazã o astfel de perioadã financiarã neagrã. În anul 2005, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice (DGFP) Hunedoara a instituit sechestru asigurãtor pe unele bunuri ale clubului de fotbal "Jiul" Petroºani, în contul datoriilor pe care acesta le înregistra la bugetul de stat,

în sumã de aproape 1,2 milioane de lei. Mãsura asiguratorie cuprindea mai multe maºini de tuns iarba, de trasat gazonul, bãnci, scaune ºi diverse piese de mobilier, dar ºi pe conturile clubului.

14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:10 Între bine ºi rãu

10:30 ªtirile Times New Roman (r) 11:00 Cireaºa de pe tort (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Imagini incredibile din lume (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r) 14:30 Trãsniþii (r) 15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r) 11:00 Giuvaierul Nilului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crimã cu ecou (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Paulie 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Din acest motiv, sunteþi indispus ºi puteþi deveni irascibil. Pãstraþi-vã calmul ºi ascultaþi sfaturile prietenilor.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Soþ de închiriat Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Dincolo de povestiri

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Roma Juventus 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Roma Juventus 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Spania 15:15 Rezumat Italia 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Corona Braºov - Universitatea Cluj 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Corona Braºov - Universitatea Cluj 20:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unor schimbãri care survin la serviciu. Nu vã ieºiþi din fire, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Fiþi calm cu persoana iubitã! Nu are rost sã vã certaþi pentru nimicuri.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten. Fiþi mai prudent decât de obicei. Amânaþi investiþiile! Dupã-amiazã, o rudã bolnavã vã cere un împrumut.

23 august *** 22 septembrie

Vã enervaþi din cauza un coleg de serviciu care vã face greutãþi. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi concentra. Puneþi-vã ordine în idei.

Astãzi este indicat sã evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã sã vã ceara un împrumut. Nu o refuzaþi, dacã puteþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi nervos ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Temperaþi-vã, ca sã nu vã îndepãrtaþi prietenii. Aflaþi cã veþi primi vizita unei rude din altã localitate. S-ar putea sã începeþi pregãtirile pentru concediu. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi dezamãgit de atitudinea unui partener de afaceri sau a unui colaborator. Nu puneþi la suflet! Concentraþivã asupra problemelor cu adevãrat importante.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Clipuri 13:00 Pastila Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Pastila Vouã (r) 15:30 Dragoste, pasiune ºi urã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

23 noiembrie *** 20 decembrie Este posibil sã aveþi dificultãþi de concentrare la serviciu, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei! Puteþi avea spor la treburi casnice.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa, o rudã apropiatã vã dã o veste neplãcutã. Nu vã îngrijoraþi! Problemele sunt trecãtoare. Evitaþi orice discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Este recomandabil sã amânaþi întâlnirile importante.

Se pare cã vã simþiþi obosit ºi fãrã chef de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. Ar fi bine sã vã relaxaþi ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu vã convine nimic ºi vã enervaþi foarte uºor. Aveþi tendinþa sã cãutaþi cearta cu lumânarea, sub diferite pretexte. Nu faceþi din þânþar armãsar! Cu calm ºi rãbdare, totul se poate rezolva uºor.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã vi se pare cã a cheltuit cam mult. Ar fi bine sã þineþi cont ºi de dorinþele sale. Menajaþi-vã sãnãtatea. Odihniþi-vã ºi evitaþi activitãþile solicitante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

UE a alocat României 105 milioane de euro pentru tineri

niunea Europeanã a alocat României 105 milioane de euro pentru tineri, fonduri care trebuie cheltuite în perioada 2014-2015, în caz contrar fiind redistribuite pentru alte tipuri de programe. De asemenea, o altã resursã pusã la dispoziþie României de Uniunea Europeanã, de 465 de milioane de euro, este pentru a crea locuri de muncã pentru persoanele defavorizate. Potrivit preºedintelui României, Traian Bãsescu, mecanismele prin care aceºti bani trebuie sã fie puºi la dispoziþia tinerilor nu au fost create, iar tinerii nu ºtiu cã Uniunea Europeanã le-a dedicat 105 milioane de euro, care trebuie cheltuiþi în 2014 ºi 2015, pentru a se crea locuri de muncã pentru ei. "Deci, pentru tineri — 105 milioane, iar pentru persoane defavorizate, în care tinerii intrã, alte 465 de milioane, pentru a se crea întreprinderi mici ºi mijlocii. Cei 105 milioane sunt despãrþiþi de cele 465

de milioane, pentru cã cele 465 de milioane pot fi utilizate ºi pe un spectru mai larg, spre exemplu sã creezi IMM-uri în mediul rural, unde oamenii nau locuri de muncã, pe când cei 105 milioane trebuie sã fie

cu ºomajul în rândul tinerilor, dar a atras atenþia cã banii respectivi trebuie cheltuiþi în interesul lor. "Faþã de media UE, România are un ºomaj acceptabil, deºi în creºtere faþã de anul 2010 ºi 2011. Dar în acest procent de 7,2% ºomaj sunt euroregiuni, cum ar fi cele din sud ºi centru, unde ºomajul în rândul tinerilor atinge 25%. Deci, aceºti bani trebuie utilizaþi aici, cei 105 milioane pot fi utilizaþi pe proiecte foarte simple, cu alocare imediatã", a precizat preºedintele Bãsescu. Traian Bãsescu a mai explicat mecanismul de funcþionare a fondurilor alocate în perioada urmãtoare

de la Bruxelles. "În Consiliul European s-a stabilit cã fiecare stat membru care doreºte sã creeze locuri de muncã pe programe naþionale poate sã punã în garanþie la Banca Europeanã de Investiþii o sumã care este repartizatã pentru fonduri de coeziune. România, spre exemplu, are 21 de miliarde fonduri de coeziune din totalul de 43 de miliarde, cât este bugetul alocat de UE pentru exerciþiul urmãtor. Guvernul poate sã punã în garanþie un miliard de euro din cei 21 de mil-

utilizaþi strict pentru cetãþeni ai României cu vârstã pânã la 35 de ani", a explicat preºedintele Bãsescu. Casa de Culturã a Sindicatelor Preºedintele Petroºani a spus cã organizeazã cursuri de România nu calificare, la cel mai mic preþ are probleme

cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

iarde ºi sã primeascã de la BEI trei miliarde de euro, cu care sã creeze locuri de muncã pentru persoane defavorizate, pentru tineri pe orice tip de program vrea sã funcþioneze, aceasta fiind o a treia ºi cea mai mare sursã de creare de locuri de muncã în proiecte dedicate", a mai spus preºedintele Traian Bãsescu. AGERPRES

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Mai 2014

Cu o amânare pânã în octombrie,

ÎCCJ a “secerat” cazul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva

nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a “secerat”, temporar, hectarele disputate între Primãria Petroºani ºi Romsilva. Administraþia localã de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru 46 de hectare de teren unde urmeazã a fi construiþi stâlpii pentru telegondolã, dar ºi instalaþiile de transport pe cablu. Dupã ce administraþia localã de la Petroºani a câºtigat procesele la Curtea de Apel Alba Iulia, Romsilva a înaintat recurs, care se judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU

Magistraþii de la ÎCCJ ar fi trebuit sã se pronunþe în acest dosar în data de 7 mai, însã soluþia s-a soldat cu o lungã amânare, ºi anume pentru data de 8 octombrie 2014. Municipalitatea are deja douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA. Pentru continuarea procesului, edilii din Petroºani au decis sã achiz-

iþioneze servicii de consultanþã ºi reprezentare juridicã, exact pentru Dosarul nr.677/57/2012, în care se judecã de circa doi ani cu ROMSILVA. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani. Astfel, potrivit sentinþi pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclamantul Municipiul Petroºani,

prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor

Comisia “Nana” în varianta Straja

nul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat înfiinþarea unei comisii care sã verifice concesiunile din Straja. Aceastã comisie a trecut la lucru ºi deja a început sã ia la pas fiecare cabanã din staþiune pentru a vedea dacã actele sunt în concordanþã cu realitatea din teren. Edilii ne asigurã cã toatã procedura se realizeazã corect. Monika BACIU „Comisia de verificare a concesiunilor din Straja ºi+a început activitatea, urmeazã într+un timp mai scurt sau mai lung depinde cum terminã dumnealor acolo, muncã cât se poate de eficientã ºi de corectã, sã vinã cu un rezultat, cu un raport sã ne spunã dacã sunt suprafeþe mai mari luate de aparþinãtorii celor care au pensiuni în Straja sau nu sunt”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În luna noiembrie a

anului trecut, la nivelul primãriei s-a constituit o comisie care sã verifice toate construcþiile care s-au fãcut în Straja, respectarea contractelor, a planului, dimensiunile construcþiilor, tot ce înseamnã legalitate în

întreaga staþiune. Consiliul Local a stabilit ca aceastã comisie sã finalizeze analiza ºi sã prezinte un raport pânã în luna iulie, pentru ca apoi sã se poatã dispune mãsurile legale în cazul celor care au construit în afara legii.

de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului ,,Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

2011 ºi anume 15.026.140,51 de lei, urmând anul 2012 cu 14.792.200,73 de lei. În primul an când au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ºi anume în anul 2010 municipalitatea de la Petroºani a primit 1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-au alocat fonduri pentru aceastã investiþie. Suma a fost cifratã la 6.285.321,86 de lei.

Doar 10 procente din valoarea totalã au fost alocate pentru programul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng. Aproape 300 de milioane de lei este proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fost alocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicã undeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 de lei, la care se adaugã TVA, pânã în prezent fiind efectuate plãþi în valoare de 37.113.529,66 de lei. Cei mai mulþi bani pentru acest proiect au fost alocaþi în anul

Proiectul “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng “ a fost demarat în urmã cu câþiva ani ºi este cuprins în programul Schi în România. Acest proiect ambiþios are menirea de a contribui la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic al zonei, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important, prin atragerea de investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã în zona Vãii Jiului. Conform datelor tehnice cuprinse în proiect sunt prevãzute lucrãri de amenajare a 17 pârtii de schi ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu,

roiectul din Parâng, doar 10% realizat

emarat în 2010

cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn. Pentru cei mici se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã cum ar fi sãnii, plãci sau pneuri. Totodatã se are în vedere realizarea unui centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a telegondolei TG - Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã de realaxare, centru de închiriere echipament sportiv. Proiectul mai prevede ºi construirea unui parc pentru snow-board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada sezonului cald. De asemenea, va fi construit un centrul administrativ al obiectivului situat în Petroºani la staþia de plecare a telegondolei care va cuprinde birouri administrative, dispecerat, case de bilete pentru sistemul ticketing, puncte sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã.