CVJ nr 590, miercuri, 9 aprilie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 590

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Vulcanul zguduit de încã o crimã

ªI PATRONUL BARULUI A MURIT

Manuale greºite în ºcoli >>> PAGINA A 4-A

Lumea teatrului, la ªcoala altfel >>> PAGINA A 5-A

Strãzi cu piatrã, în secolul XXI >>> PAGINA A 6-A Avioane doar de hârtie

Judeþul Hunedoara nu va avea aeroport >>> PAGINA A 7-A Fãrã sã mai aloce bani

Ministerul Dezvoltãrii sprijinã dezvoltarea turismului >>> PAGINILE 8-9

Parc(ã) aruncat >>> PAGINA A 10-A

Berbeceanu repus în drepturi de Tribunalul Hunedoara >>> PAGINA A 11-A

Oameni lãsaþi pe drumuri sau lãsaþi sã moarã pentru cã angajatorii nu au plãtit contribuþiile >>> PAGINA A 12-A

Romii, serbaþi la Petroºani

>>> PAGINA A 13-A

Cabane în Straja fãrã autorizaþii de la pompieri >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7

Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand;

Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Vulcanul zguduit de încã o crimã

ªI PATRONUL BARULUI A MURIT C

riminalul din Vulcan mai are un om pe conºtiinþã. Patronul barului în care s-a produs tragedia, Robert Otescu a murit puþin dupã miezul nopþii de luni spre marþi. Cosmin Bãrbuþi, criminalul cu sânge rece din municipiul Vulcan are de dat socotealã ºi pentru un al doilea mort, dupã ce tânãrul care deþinea barul în care s-a produs altercaþia a decedat. Medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani l-au trimis luni searã cu un elicopter la spitalul din Timiºoara, deoarece starea sa de sãnãtate se agravase simþitor. „În jurul orei 19.30 a fost trimis cu un elicopter la Spitalul Municipal din Timiºoara”, a declarat dr. Alin Vasilescu,

managerul SUP. Ajuns acolo, însã, tânãrul de numai 24 de ani a murit la miezul nopþii, în ciuda efortului medicilor timiºoreni. „Fiind vorba de respectarea procedurii privind confidenþialitatea, eu vã pot confirma doar cã, din pãcate, pacien-

tul a decedat la noi în spital în urma unui tablou lezional complex”, ne-a declarat dr. Octavian Mazilu, managerul Spitalului Municipal Timiºoara. În consecinþã, ºi încadrarea juridicã a faptei comise de Bãrbuþi se va schimba din omor ºi tentativã la

omor, acesta având pe conºtiinþã douã crime! Cei care ancheteazã cazul spun cã moartea acestuia a survenit din cauza loviturii în ficat. „Putem confirma cã patronul barului, Robert Otescu a murit la ora 1 în noaptea de marþi spre miercuri la spitalul din Timiºoara unde a fost transferat. Procurorii continuã audierile ºi cercetarea în acest caz. Putem spune cã decesul a survenit în urma agresiunii care s-a produs în bar”, a precizat Mirela Negruþiu, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Marþi dupã amiazã, în timp ce Claudiu Blaj era condus pe ultimul drum de toþi cei care l-au cunoscut, criminalul a aflat de pe patul de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, cã mai are un mort pe conºtiinþã. În cursul dupã-amiezii de marþi, Cosmin Bãrbuþi a fost externat din spital ºi dus în arest. Trei familii sunt acum distruse, pentru cã, atât criminalul Cosmin Bãrbuþi, cât ºi Claudiu Blaj, care a murit, înjunghiaþi de acesta au familii ºi fiecare este tatã. Soþia lui Otescu a aflat cumplita veste pe patul de spital, acolo unde fãcea un tratament din

cauzã cã femeia este þintuitã într-un scaun cu rotile, în urma unui accident rutier pe care l-a suferit în Germania. Claudiu Blaj a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã de cuþitul pe care Bãrbuþi i l-a înfipt cu sânge rece în picior, iar patronul barului a murit din cauza complicaþiilor pe care le-a suferit la ficat, dupã ce agresorul i-a înfipt ºi lui cuþitul în abdomen. Ambii au ieºit în noaptea fatidicã afarã din bar pentru a-i cere criminalului sã renunþe la gândul rãzbunãrii, dupã ce Bãrbuþi venise înarmat cu un cuþit ºi o rangã sã-ºi facã dreptate în bar.

lestemul familiei Blaj

Familia tânãrului bodyguard pare a fi urmãritã de un cumplit blestem. Cu doar câteva zile înainte de incidentul în care Claudiu a fost ucis, ºi tatãl acestuia a pierit într-un mod cutremurãtor în data de 26 martie în comuna Butea

din judeþul Iaºi. Potrivit presei din zonã, bãrbatul, ªtefan Blaj, a fost ucis în somn de bunicul tânãrului din Vulcan. „Bãrbatul lucrase în strãinãtate ºi în luna februarie s-a reîntors la locuinþa tatãlui sãu, Petria Blaj, de 85 de ani. Cu ocazia primelor declaraþii, bãtrânul a precizat poliþiºtilor cã fiul sãu a fost plecat de la domiciliu câteva zile ºi nu ºtie când ºi în ce condiþii s-a reîntors acasã. În urma investigaþiilor s-a stabilit cã bãtrânul era în conflict cu fiul sãu din cauza unei moºteniri, ceea ce l-a fãcut suspect pe bãtrân. Datoritã vârstei înaintate bãtrânul a fost internat la spitalul de Psihiatrie Socola ºi ulterior a revenit asupra declaraþiei recunoscând cã în dimineaþa sus-precizatã, fiul sãu a venit acasã în stare de ebrietate ºi din motivul precizat între cei doi a avut loc o ceartã, dupã care victima s-a culcat. Profitând de starea de somn, octogenarul, cu un topor a aplicat mai multe lovituri în cap fiului sãu, cât ºi altor zone ale corpului, care au dus la decesul instantaneu. Comisia de medici psihiatrici i-a stabilit criminalului o tulburare cronicã cerebralã, ceea ce a dus la diminuarea discernãmântului comiterii acestei fapte”, scrie Expres. Diana MITRACHE Car men COSMAN-PREDA Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Cum ajunge apa la robinet?

um avem apã potabilã la robinet. Aceasta a fost tema abordatã de elevii din Petrila, care marþi dimineaþã au luat drumul muntelui ºi de la captare pânã la tratare au aflat cã apa de bãut face un drum interesant. Ca sã înveþe ceva despre viaþã, mai mulþi elevi ai ªcolii Generale nr 5 din Petrila au venit la Taia, la captarea de apã de aici ºi,

eºi specialiºtii atrag atenþia de ani de zile asupra acestui fapt, elevii continuã sã înveþe din aceleaºi manuale greºite. Multe manualele ºcolare ºi culegeri dupã care studiazã elevii sunt pline de greºeli. De acest lucru se tot vorbeºte ºi scrie de câþiva ani, dar problema nu a fost însã remediatã. Pe lângã faptul cã unele cãrþi au un limbaj greoi sau prea academic pentru nivelul ºcolarilor din clasele mai mici, erorile descoperite de cãtre dascãli ºi uneori de pãrinþi, nu sunt puþine. ªi totuºi, aceleaºi ma-

nuale sunt tipãrite an de an, cu aceleaºi greºeli. Spre exemplu, manualul de matematicã pentru clasa a III-a, editura Corint. “Am încercat sã rezolvãm împreunã cu copiii un exerciþiu, care întradevãr are o greºealã de

dupã o scurtã vizitã la captare, au aflat cum ajunge apa la robinet. Toþi spun cã au vãzut cu ochii lor cum apa ce curge de la munte, intrã în tot felul de sisteme complicate încã pentru ei, dar acum sunt siguri cã beau apã potabilã. „Azi am aflat cã e apa potabilã când ajunge la noi acasã. Am aflat cã se filtreazã, cã se curãþã ºi cã aºa ajunge la noi”, a spus un bãieþel din clasa a V-a,

iar un altul a venit cu o completare: „Înainte sã ajungã apa la noi se purificã pentru cã are multe mizerii. Prin staþiile de apã pe aici trece apa de la munte ºi apoi, curãþatã, ajunge la noi potabilã”, a spus el. . Ideea de a vizita staþiile de tratare este ca un parteneriat pentru cei de la Apa Serv, iar vizitele copiilor vor continua ºi în alte staþii, unde cei mici vor afla unde ajunge apa care pleacã din instalaþiile de acasã. „Marþi au fost la staþia de la Taia, iar ace-

leaºi ºcoli vor veni ºi joi la staþia de la Jieþ. Ne bucurãm cã îi avem pe copii aici în jurul nostru ºi sper cã au reuºit sã înveþe câte ceva”, a declarat Daniel Preda, purtãtor de cuvânt SC Apa Serv. Copiii au fost încântaþi de aparaturã, de echipamente ºi de modul de captare al unui pârâu. Aºa au înþeles cã apa nu vine direct din munte, iar programul „ºcoala altfel” îi va face poate sã preþuiascã mai mult apa.

Manuale greºite în ºcoli

tipar. I-am lãsat pe copii sã încerce sã rezolve acel exerciþiu, iar rãspunsul a fost “nu iese, doamnã”. Greºeala nu este a autorilor, zic eu, ci de la tipografie sau a tehnoredactorului. Noi întotdeauna când gãsim o greºealã, încercãm sã o înþelegem, pentru cã din greºeli învãþãm ºi mai ales dacã încercãm sã le reparãm”, a declarat Mãrioara Cernescu, o învãþãtoare de clasa a III-a. Cu toate acestea, de multe ori copiii, mai ales cei de vârste mici, nu realizeazã cã o informaþie sau un

exerciþiu sunt eronate. “Am încercat sã rezolv un exerciþiu din cartea de matematicã ºi nu

am reuºit, pentru cã era greºit”, a spus un elev. “Îmi place foarte mult matemaica, dar unele exerciþii sunt

Diana MITRACHE puþin cam greºite”, a spus ºi o elevã. Deºi admite cã manualele ºcolare sunt vechi ºi doldora de greºeli, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara spune cã este de datoria profesorului sã observe erorile ºi sã le semnaleze elevilor. ªi, greºeli sunt nu doar în manualele de matematicã, ci ºi în altele, cum ar fi cele de chimie, fizicã ºi chiar de limba românã. Adriana PA PAVEL

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Lumea teatrului, la ªcoala altfel

ine sunt actorii, cum sunt ei, de unde se îmbracã sau cine face decorul unei piese de teatru? La aceste întrebãri au cãutat rãspunsul elevii din mai multe ºcoli ale Vãii Jiului, iar vizita în lumea mãºtilor triste sau vesele a fost o lecþie de viaþã pentru fiecare. Diana MITRACHE Au ales sã vinã la teatru ºi au pãtruns în culise. Vorbim despre mai mulþi copii de la cei mai mici, pânã la cei mai mari, care au ajuns în locuri în care puþini dintre noi ajung. Astfel, ei au fost primiþi la recuzitã, acolo unde sunt mii de costume, create special pentru teatrul de

la Petroºani, iar ghid în lumea scenei le-a fost Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu. „Aici sunt peste 2.000 de costume, create special pentru fiecare spectacol. Nu se pot folosi costume de la un spectacol la a altul, decât cu acordul scenografului ºi al celui care le-a creat. Sunt reguli bine ºtiute în teatru ºi la fel se întâmplã ºi cu decorurile”, le-a explicat printre multe alte secrete, Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu de la Petroºani. Cei mici au

fost extrem de încântaþi, iar unii au arãtat cã ºtiu juca în piese, mai ales cã asistent lea fost un regizor adevãrat, dar au recunoscut cã au venit la teatrul pentru cã se simt atraºi ºi lumea actorilor este pentru ei încã nedescoperitã. „Eu ºtiu despre teatru cã este foarte frumos ºi ne bucurã pe toþi. E minunat cã existã actorii. Am fost aici de

piesã de teatru ºi eram foarte curios sã vãd cum e la televizor ºi mi se pare foarte frumos”, a explicat el experienþa din culise. Ideea a pornit de la dascãlii lor care au decis cã ªcoala altfel poate fi chiar o lecþie adevãratã pentru copii. „Considerãm cã ei pot învãþa aici o lecþie de viaþã ºi considerãm cã ei pot înþelege pentru ce

câteva ori ºi desigur, voi reveni cu plãcere”, a spus un copil. „Eu ºtiu despre actori cã sunt foarte serioºi ºi uneori foarte amuzanþi în alte piese de teatru”, ne fãcut o scurtã descriere ºi un alt copil, în timp ce un alt coleg a venit cu concluzia: „Teatrul este o lume frumoasã, în care personajele prind viaþã ºi totul este magic. Am vrut sã vãd cum se monteazã o

învaþã ºi la ce le folosesc cunoºtinþele din ºcoalã”, a spus ºi Ligia Kameniczki, profesorul coordonator, care marþi a ales sã facã o orã altfel la teatru cu douã clase. Toþi au fost încântaþi sã facã poze în culise, sã se simtã mici personaje printre actori ºi, poate cã vor reveni vreodatã ca nume celebre pe afiºul teatrului de la Petroºani.

Poliþiºtii le predau elevilor lecþii despre importanþa patrimoniului cultural

ai mulþi elevi din judeþul Hunedoara vor învãþa despre ce înseamnã patrimoniul cultural naþional ºi cum poate fi protejat acesta. „Lectori” sunt chiar poliþiºtii hunedoreni, care au instrumentat mai multe dosare privind traficul cu obiecte de patrimoniu, ºi care le vor împãrtãºi elevilor din experienþa lor. Carmen COSMAN - PREDA Acþiunea se înscrie în cadrul Programului „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”, care se deruleazã pânã în data de 11 aprilie. IPJ Hunedoara sprijinã acest proiect, iar poliþiºtii Compartimentului Protejarea Patrimoniului Cultural Naþional din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara se vor deplasa în fiecare zi la 3 unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, unde vor desfãºura mai multe activitãþi. Potrivit IPJ, aceste acþiuni au ca principale obiective educarea elevilor în spiritul cunoaºterii ºi protejãrii valorilor ce fac parte din patrimoniul cultural naþional ºi universal; oferirea de

informaþii privind tezaurul cultural naþional, drepturile ºi obligaþiile care le revin în ceea ce priveºte protejarea acestuia, importanþa cooperãrii dintre membrii societãþii civile ºi autoritãþile/instituþiile statului competente în vederea diminuãrii fenomenului infracþional în acest domeniu; prezentarea de cazuri instrumentate de ofiþerii din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara în domeniul combaterii faptelor care aduc atingere patrimoniului

cultural naþional mobil ºi al recuperãrii bunurilor mobile sustrase; prezentarea bunurilor care fac parte din tezaurul cultural naþional ºi/sau bunuri recuperate de ofiþerii din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara în misiunile pe care le-au avut.

rãþãrile dacice, posibil studiu de caz Cel mai rãsunãtor dosar instrumentat de

oamenii legii din Hunedoara este cel al brãþãrilor dacice descoperite de braconierii arheologici în siturile istorice din incinta cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei, care au fost ulterior traficate peste graniþã. Existã, însã, multe alte obiecte de patrimoniu – monede, tablouri sau icoane care au fost sustrase de cei care au încercat sã se îmbogãþeascã din vânzarea ilegalã a artefactelor ºi au fost gãsite peste graniþã, ori sunt date ºi acum în urmãrire.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Strãzi cu piatrã, în secolul XXI

trãzile Sãlãtruc ºi Slãtinioara aratã ca dupã rãzboi. Accesul în zonã este foarte dificil, pe alocuri imposibil. Pe Slãtinioara s-au format adevãrate ºanþuri dupã trecerea sezonului rece, iar conducãtorii auto sunt nevoiþi sã circule prudent pentru a nu-ºi avaria autoturismele. Monika BACIU

Pe Sãlãtruc problema e diferitã. Se lucreazã la introducerea sistemului de apã ºi canal, iar abia dupã finalizarea acestor lucrãri constructorul este obligat sã aducã drumul la starea iniþialã. Responsabilii Primãriei Petroºani spun cã pe Slãtinioara se va pune piatrã pentru a remedia problema. “Pe strada Slãtinioara urmeazã ca la sfãrºitul sãptãmânii ºi începutul sãptãmânii viitoare sã intervenim cu utilajele din dotare ºi sã ducem piatrã acolo unde este nevoie, iar în ceea ce priveºte strada Sãlãtruc momentan nu putem sã intervenim pentru cã se executã lucrãrile de introducere a canalizãrii ºi apei potabile de cãtre ApaServ, strada încã nu este predatã cãtre municipiul Petroºani ºi

acolo va fi readusã la forma iniþialã de cãtre constructor ºi beneficiar, în speþã ApaServ”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Asfalt nu a fost niciodatã pe aceste strãzi ºi nici prea curând nu va fi, însã reprezentanþii municipalitãþii spun cã lucreazã la un proiect prin care doresc sã acceseze fonduri europene pentru a turna asfalt pe toate strãzile pietruite din localitate. “Momentan nu se poate asfalta, dar avem în plan întocmirea unor documentaþii cu privire care vor sta la baza accesãrii unor fonduri europene pentru asfaltarea tuturor strãzilor din Petroºani care au rãmas neasfaltate. Se lucreazã la documentaþii ºi în viitorul apropiat sperãm sã poatã fi finalizatã ºi asfaltarea

acestor strãzi”, a mai spus Viºan. Încã nu se ºtie la ce sumã se va ridica proiectul care vizeazã asfaltarea tuturor

strãzilor din localitate. “Nu pot sã vã dau valoarea acum pentru cã actualmente se lucreazã la documentaþiile tehnice ºi în urma documentaþiilor se va stabili ºi valoarea care sunt necesare pentru reabilitarea întregilor strãzi”, a mai precizat Viºan. Mai multe strãzi din municipiul Petroºani sunt la fel ca ºi cele douã, ºi anume

Gunoi mai scump la Lupeni

onsilierii locali de la Lupeni au aprobat majorarea preþului la gunoi. Edilul spune cã noile taxe se datoreaza faptului cã deºeurile menajere trebuie transportate la groapa de gunoi de la Vulcan. Monika BACIU “Este normal sa se mareasca, imi pare rau pentru ca eu am tinut tot timpul ca preturile sa fie scazute. Se spune ca a tinut primarul preturile mici si de aceea au intrat societatile in insolventa. Nu au intrat din aceasta cauza ci din pricina faptului ca cetatenii nu si-au platit contributile. Nu putem da vina pe absolute

nimic, trebuie sa trecem peste tot iar pretul gunoiului s-a scumpit datorita faptului ca gunoiul il ducem la groapa de la Vulcan unde trebuie sa se plateasca la fiecare masina gunoiul la fata locului, crescam pretul a trebuit ca si Universal Edil sa creasca pretul”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Deºi chiar edilul a precizat cã oamenii

Angajaþii Universitãþii Petroºani iau tichete de Paºte

onducerea Universitãþii Petroºani, deºi a avut puþine fonduri alocate de minister anul acesta, iar veniturile proprii au fost ºi mai puþine, va face totuºi o bucurie angajaþilor în prag de sãrbãtoare. Adriana PAVEL “Universitatea Petroºani continuã tradiþia în acest sens ºi astfel vom acorda tichete angajaþii noºtri, ca un mic semn de recunoºtinþã ºi ajutor pentru sãrbãtorilor pascale. Vom da bonuri în

valoare de 200 de lei de persoanã în perioada urmãtore”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ la Universitatea Petroºani. Aºa se face cã de acest Paºte, cei care lucreazã la Universitate se pot

Sãlãtruc ºi Slãtinioara. Conducãtorii trebuie sã îºi testeze suspensi-

considera norocoºi cã vor primi un astfel de adaos, fie ºi sub forma unor tichete,

în condiþiile în care ceilalþi bugetari nu vor beneficia de nimic.

nu plãtesc dãrile locale, primarul trage speranþa cã fiecare contribuabil îºi va achita texele, în caz contrar se vor lua anumite mãsuri. “Mai mult ca sigur vor plati, vom veni si cu niste masuri, Universal Edil are obligatia sa faca la toata lumea contracte ca fara acestea nu se poate mentine ordinea si pot sa traiasca. Avand contracte oamenii au inteles deja ca trebuie sa-si plateasca utilitatile pe care le au, gunoi, gaz, current. Daca nu facem platile respective, ramanem fara ele”, a mai spus edilul.

ile pentru a putea circula în zonele respective. Majorarea preþului gunoiului este de 0,35 de lei. Astfel, dupã ce noile tarife vor intra în vigoare petrnu deºeurile menajere ale populaþiei se va plãti 45,25 lei/lunã/persoanã, iar în ceea ce îi priveºte agenþii economici, aceºtia vor plãti lunar 37,83 lei/metru cub/lunã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Avioane doar de hârtie

Judeþul Hunedoara nu va avea aeroport

“Master Planul General de Transport prevede condiþiile de realizare a unui system eficient de transporturi la nivel naþional care sã fie durabil, flexibil ºi sigur, fiind recunoscut drept premisã esenþialã pentru succesul dezvoltãrii economice în România ºi cuprinde proiecte ºi politici pentru domeniul transporturilor la nivel naþional. În

strucþia unui aeroport. Cel ami apropia aeroport se aflã la Sibiu, situate pe reþeaua TEN-T globalã, iar conexiunea cu judeþul Hunedoara este prevãzutã atât pe reþeaua centralã la nivel de autostradã, aflatã în curs de execuþie, cât ºi pe calea feratã pe reþeaua centralã aflatã în curs de modernizarea la viteza maximã de 160 km/h pentru transportul de cãlãtori pe secþiunea Deva-Vinþu de

”În contexul de pregãtire a proiectelor de infrastructurã de interes naþional, precum ºi a dinamicilor pieþelor financiare internaþionale, asigurarea unui interes din partea investitorilor pentru furnizarea de finanþare privatã reprezintã o preocupare majorã a Departamentului pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine. Totodatã în ceea ce priveºte realizarea de proiecte de infrastructurã în regim de parteneriat publicprivat/concesiune, vã aducem la cunoºtinþã cã atenþia Departamentului pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine

cadrul Master PLanului sunt luate în considerare potenþialele proiecte la nivel naþional, toate modurile de transport, proiecte aflate în diverse stadii de maturitate, indifferent de sursa de finanþare. Selecþia proiectelor þine cont de stabilirea principalelor coridoare de transport la nivel UE, respective reþeaua TEN-T, definitã pe cele douã nivele: reþeaua centralã pentru care este obligaþia statului membru de a o realize pânã în 2030 ºi reþeaua globalã unde existã angajamentul de a o realize pânã în 2050. în ceea ce priveºte judeþul Hunedoara, reþeaua TEN-T centralã ºi reþeaua TEN-T globalã, stabilite de Uniunea Europeanã nu cuprind con-

Jos ºi în continuare pe reþeaua globalã pe secþiunea Vinþu de Jos-Sibiu”, se aratã în documentele Ministerului Transporturilor. În urmã cu câteva luni, responsabilii de la Transporturi spuneau cã realizarea unui aeroport la Sãuleºti este un proiect posibil. Aeroportul de la Sãuleºti, tranºat de autoritãþile locale ºi ministerul transporturilor. Responsabilii Departamentului pentru proiecte ºi investiþii strãine afirmã cã prioritatea instituþiei este atragerea de fonduri private pentru diferite proiecte, iar în aceastã categorie se încadreazã ºi posibilitatea realizãrii unui aeroport la Sãuleºti în judeþul Hunedoara.

se îndreaptã cãtre pregãtirea, atribuirea ºi implementarea cu succes a proiectelor PPP/concesiune, conform prevederilor legale în vigoare, care sã respecte urmãtoarele caracteristici: proiecte fezabile economic ºi financiar, clasificabile de cãtre Eurostat în afara bilanþului guvernamental (ceea ce înseamnã impact financiar asupra bugetului consolidat ºi datoriei publice extins pe întreaga perioadã de operare aferentã duratei de viaþã a contractului), cu un mecanism de platã bine structurat, cu o alocare optimã de riscuri, rezultatul final vizat fiind acela al evitãrii mobilizãrii unui volum mare de capital la momentul semnãrii contractului”, se aratã

udeþul Hunedoara nu corespunde realizãrii unui aeroport. Responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara încearcã de ceva timp sã realizeze un aeroport la Sãuleºti. Planurile acestora sunt date peste cap de cei de la Ministerul Transporturilor care spun cã zona nu este pretabilã pentru realizarea unei astfel de investiþii. Monika BACIU

în documentele Departamentului. În cazul unui astfel de parteneriat trebuie cunoscuþi mai

mulþi paºi. importanþa realizãrii unui aeroport este decisã de autoritãþile locale ºi de mInisterul Transporturilor. ”Calendarul de atribuire ºi implementare a potenþialelor proiecte PPP/concesiune pe care Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine le va lansa în perioada urmãtoare este conturat în funcþie de perioada necesarã pregãtirii proiectelor ºi finalizãrii documentaþiilor de atribuire, a contractelor de concesiune/ PPP ºi modelelor financiare aferente, de volumul de finanþare privatã disponibil ºi de colaborarea cu alte instituþii financiare interesate în finanþarea proiectelor, elemente de impact asupra depunerii de cãtre operatorii economici interesaºi de oferte angajante, precum ºi de perioada de închidere financiarã. Nu în ultimul rând, este necesarã clasificarea poziþionãrii aeroportului din perspectiva interesului strategic local sau naþional faþã de care apreciem cã Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine nu se poate pronunþa, aceastã problematicã intrând în sfera de activitate a Ministerului Transporturilor ºi a autoritãþilor locale cu

responsabilitãþi în implementarea

unui astfel de proiect”, se mai aratã în document. În ceea ce priveºte realizarea acestui tip de proiect în regim de parteneriat public-privat, proiectul de lege a fost adoptat în luna noiembrie de cãtre senat Responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care doresc sã realizeze aeroportul de la Sãuleºti, au rezolvatb problema terenului. În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi administrarea Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de la vremea respectivã. A fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un grup de firme din Italia, care a costat peste 100.000 de euro. Costurile lucrãrii erau estimate la 15 milioane de euro, ºi, conform studiului de fezabilitate, traficul de pasageri pe aeroport ar depãºi 100.000 de persoane anual doar în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane.

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Paºti la munte cu procesiuni religioase ºi ouã încondeiate P

rocesiuni religioase, slujbã de Înviere la înãlþime, ouã încondeiate ºi bucate tradiþionale. De asta vor avea parte cei care aleg sã petreacã sãrbãtorile Pascale la munte, în Staþiunea Straja. Pentru 400 de lei, un sejur de 5 zile ºi 4 nopþi, ori 250 de lei pentru douã nopþi ºi 3 zile, cei care vor sã petreacã Paºtele altfel decât doar cu bucate tradiþionale pot sã aleagã staþiunea Straja. Cabanierii se întrec în oferte, care de care mai atractive, iar omul de afaceri Emil Pãrãu – iniþiatorul procesiunii denumite simbolic „Drumul Crucii” – îmbinã sãrbãtoarea religioasã cu cea laicã. Astfel, cei care vor sã vinã de Paºti la Cabana Montana pot participa la procesiunea religioasã denumitã simbolic „Drumul Crucii”, organizatã în Vinerea Mare, care este unicã în Europa prin particularitãþile ei. În noaptea în Înviere, la Schitul din Straja se oficiazã slujba religioasã, iar turiºtii vor

umeri o cruce în mãrime naturalã, sculptatã cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastratã în ea o bucatã din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime ºi 2,20 m lãþime. Timp de un an de zile crucea strãjuieºte altarul Schitului, pentru ca în Vinerea mare sã fie coborâtã la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusã la Straja. avea parte de o masã cu bucate tradiþionale, de pe care nu vor lipsi ouã roºi, miel ºi cozonac.

e 14 ani pe Drumul Crucii Din anul 2000, credincioºii refac sim-

bolic drumul parcurs de cãtre Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri. La fiecare dintre acestea existã câte un basorelief care simbolizeazã scena respectivei opriri fãcute de Mântuitor în drumul cãtre muntele Golgota, iar la fiecare oprire, soborul de preoþi care participã la procesiune

citeºte din Cartea Sfântã cele 12 Evanghelii. An de an, mii de oameni participã la aceastã procesiune, pe distanþa dintre Cimitirul Eroilor din Lupeni ºi Schitul Straja ºi duc cu rândul pe

cu o frumuseþe ºi o istorie aparte. Povestea acestuia este impresionantã: „La Cabana Montana, în anul 1996, s-a aprins într-o searã lumina într-o încãpere, becul s-a ars, iar flama fãcutã de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turiºti, însã la ceva timp al doilea incident de

acest fel a avut loc, o alta cruce apãrând pe un alt bec. Acest bec poate fi vãzut la schitul Straja. Becul a fost dus la Stareþul Mãnãstirii Lainici, care a spus cã în acele locuri sunt oameni care au murit în primul rãzboi mondial ºi nu sunt îngropaþi creºtineºte. Aºa s-a hotãrât ridicarea Crucii Eroilor din Straja, în

memoria eroilor neamului. În anul 1999 s-a ridicat Schitul Straja, pentru a aduce pioºenie locului. Schitul poartã Hramurile Înãlþarea Sfintei Cruci ºi Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereþii cãruia este pictat în întregime Calendarul

rucea din becuri ºi schitul din munte Lumina Învierii va fi luatã de credincioºi ºi în acest an, dupã slujba de Înviere, de la Schitul din Straja, un lãcaº de cult

Fãrã sã mai aloce bani

Ministerul Dezvoltãrii sprijinã dezvoltarea turismului

inisterul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale marºeazã pe dezvoltarea turismului ºi în perioada 2014-2020. doar la nivelul Vãii Jiului au fost începute lucrãrile de dezvoltare a domeniilor turistice din Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan însã lucrãrile au fost stopate din cauza lipsei banilor alocaþi de Guvern pentru aceste proiecte. Chiar ºi în aceste condiþii, cei de la ministerul de resort spun cã dezvoltarea turismului este cea mai bunã soluþie pentru creºterea economicã. “Aceastã axã prioritarã vizeazã în principal diversificarea economiilor locale, prin valorificarea ºi promovarea durabilã a patrimoniului cultural ºi a resurselor naturale cu potenþial turistic, precum ºi îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii turistice de agrement, în vederea creºterii atractivitãþii regiunilor, dezvoltãrii economiilor locale ºi creãrii de noi locuri de muncã. Strategia Europa 2020, precum ºi documente elaborate anterior la nivelul Comisiei Europene, poziþioneazã creºterea competitivitãþii turismului la nivel european ca fiind una

dintre acþiunile prioritare, care sã contribuie la crearea unui cadru

propice pentru o politicã industrialã modernã, de susþinere a

antreprenoriatului, care sã sprijine economia ºi sã promoveze competitivitatea acesteia ºi a serviciilor conexe, prin valorificarea oportunitãþilor oferite de procesul de globalizare. Turismul reprezintã o activitate economicã importantã, legatã de patrimoniul cultural ºi natural, precum ºi de tradiþiile ºi cultura contemporanã, cu un impact pozitiv asupra creºterii economice ºi ocupãrii forþei de muncã, ocupând o pondere tot mai semnificativã în viaþa cetãþenilor, numãrul celor care cãlãtoresc în scop profesional sau personal fiind tot mai ridicat. Turismul reprezintã o alternativã viabilã pentru stimularea dezvoltãrii în zonele rurale ºi cele sãrace, a cãror economie se baza exclusiv pe activitãþi agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezen-

tate de creºterea locurilor de muncã ºi a veniturilor, concomitent

cu promovarea tradiþiilor ºi patrimoniului cultural”, se aratã în strategia ministerului. Rapoartele elaborate de cãtre WTTC pentru România indicã faptul cã efectele negative ale crizei economice asupra turismului s-au manifestat începând cu anul

Bisericesc ºi scene din Vechiul ºi Noul Testament”. Iar al Complexul Montana, cei care vin de Paºti la munte pot pãtrunde taina încondeierii ouãlor, un obicei strãvechi în tradiþia româneascã. Practic, ouãle încondeiate sunt o mãrturie a datinilor, credinþelor ºi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de culturã spiritualã specific româneascã. „Deoarece oul roºu este purtãtorul unor semnifi2009, când principalii indicatori au cunoscut un trend descendent. Dupã vârful de crizã, din 2012, se constatã un reviriment al industriei turistice (o rezilienþã ridicatã faþã

de crizã), aceasta având o cotã de 1,5% de contribuþie directã la formarea PIB (o creºtere realã de 9,4%), în timp ce contribuþia totalã a turismului la formarea PIB este de 5,1% (respectiv o creºtere realã de 9,1%). Turismul a avut o con-

caþii profunde legate de învierea lui Hristos ºi de reînnoirea naturii, creºtinii s-au ostenit sã-l încondeieze, desenând cu cearã motive decorative ancestrale, de o rarã frumuseþe. Oul vãzut ca un simbol primordial, sãmânþa vieþii, potrivit tradiþiei, este vopsit ºi încondeiat în zilele de joi ºi sâmbãtã din Sãptãmâna Mare, îndeletnicirea înroºirii ouãlor fiind rezervatã aproape în exclusivitate femeilor. Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împãcare, pentru cã în ornamentaþia lui, de fapt, se opereazã cu simboluri (soare, lunã, cruce, etc.), cu modele din naturã (plante, animale, obiecte casnice) ºi cu modele de þesãturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre”, spun organizatorii vacanþei de Paºti. Car men COSMAN-PREDA tribuþie directã semnificativã ºi în ceea ce priveºte ocuparea locurilor de muncã, prin crearea ºi menþinerea, în 2012, a aproximativ 193.000 locuri de muncã (2,3% din numãrul total de angajaþi), iar contribuþia la crearea ºi menþinerea de locuri de muncã în sectoare conexe a fost dublã (494.000 locuri de muncã, respectiv 5,7% din numãrul total al angajaþilor). La aceste aspecte pozitive a contribuit ºi implementarea unor proiecte de dezvoltare a turismului, din 2007, ceea ce justificã o continuare a investiþiilor în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât estimãrile WTTC pentru anul 2013 plaseazã România în primele 5 þãri, dupã contribuþia directã a turismului la formarea PIB, cu o creºtere de 10,6% ºi pe locul 4, în ceea ce priveºte cheltuielile totale efectuate de turiºtii strãini, cu o creºtere de 13,2%. Monika BACIU

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Paºti la munte cu procesiuni religioase ºi ouã încondeiate P

e 14 ani pe Drumul Crucii Din anul 2000, credincioºii refac sim-

citeºte din Cartea Sfântã cele 12 Evanghelii. An de an, mii de oameni participã la aceastã procesiune, pe distanþa dintre Cimitirul Eroilor din Lupeni ºi Schitul Straja ºi duc cu rândul pe

rucea din becuri ºi schitul din munte Lumina Învierii va fi luatã de credincioºi ºi în acest an, dupã slujba de Înviere, de la Schitul din Straja, un lãcaº de cult

Fãrã sã mai aloce bani

Ministerul Dezvoltãrii sprijinã dezvoltarea turismului

dintre acþiunile prioritare, care sã contribuie la crearea unui cadru

propice pentru o politicã industrialã modernã, de susþinere a

tate de creºterea locurilor de muncã ºi a veniturilor, concomitent

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miecruri, 9 Aprilie 2014

”Drumul lui Bãsescu„ - finalizat cu bani europeni

e o hotãrâre de guvern iar mai apoi de organizarea licitaþiei pentru executarea lucrãrilor, ar mai fi nevoie pentru a se putea relua construcþia DN 66 A „Câmpu lui Neag-Herculane”. Maximilian GÂNJU

Din anul 2008 ºi pânã în prezent nu s-a mai construit un kilometru la controversatul drum naþional care ar urma sã lege Valea Jiului de Herculane ºi sã devinã o legãturã rutierã importantã. Primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu, este optimist însã ºi crede cã lucrãrile vor fi reluate dupã ce drumul a fost prins într-un program finanþare externã. ”Noi

suntem acum în faza în care aºteptãm sã se dea HG pentru fiecare componentã în parte ºi se dã drumul la licitaþii. Important este cã existã toate acordurile ºi mai important este cã a fost introdus pe finanþare europeanã. Aratã cã se respectã toate procedurile ºi îmi aduc aminte cu tristeþe de toate ONG/urile care veneau ºi protestau, o fãceau la comandã politicã. (…) Drumul este foarte important pentru toatã Valea Jiului, nu doar pentru

Uricani, deoarece acest culoar permite accesul turiºtilor spre staþiunile din

ºi sã facem turism în toate anotimpurile”, ne-a declarat primarul localitãþii Uricani,

zona Vãii. Sârbii vor intra ºi ei în Uniunea Europeanã, iar pentru ei staþiunile din zona noastrã ar fi atractive. Trebuie însã sã profitãm de potenþiaulul acestei zone

Dãnuþ Buhãescu. Lucrãrile la DN 66 A sau „drumul lui Bãsescu” ar urma sã demareze din acestã varã dupã declaraþia senatorului Cosmin Nicula. Banii vor

Parc(ã) aruncat

arc(ã) “aruncat”. În cartierul Colonie din municipiul Petroºani se gãseºte un loc de joacã destinat copiilor, însã acesta pare a fi aruncat deasupra unui maldãr de pãmânt. Sau mai bine zis tone întregi de pãmânt vor înghiþi în scurt timp locul de joacã al copiilor din Colonie. Monika BACIU Tone întregi de pãmânt au fost depozitate în imediata vecinãtate a parcului, iar pãrinþii spun cã nu îºi pot lãsa odraslele întrun astfel de loc de joacã. Cei de la Primãrie spun cã în scurt timp vor demara lucrãrile de reabilitarea a parcurilor. “Actualmente s-au inventariat toate locurile de joacã din municipiul Petroºani ºi acolo unde este necesar sã intervenim cu reabilitarea acestora sau înlocuirea anumitor locuri de joacã vom face în cel mai scurt timp posibil. Parcul din Colonie

urmeazã a fi reparat, vopsit, în funcþie de fiecare caz vom interveni pentru a face locul de joacã”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Nu se ºtie cine a depozitat tonele de pãmânt chiar în zona destinatã copiilor, însã locul

veni de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã, iar 15 la sutã din bugetul de stat. În total este vorba de 59,4 milioane de euro,

bani necesari pentru finalizarea drumului. Construcþia drumului a început în anul 1999 pe vremea când actualul preºedinte era ministru al Transporturilor. va fi nivelat. “Nu am cunoºtinþe despre cine a depozitat pãmântul, dar urmeazã probabil. Am discutat cu inspectorii de la Serviciul Salubrizare ºi de la Protecþia Mediului ºi urmeazã sã fie nivelatã acea zonã ºi pusã sãmânþã de iarbã pentru a schimba imaginea zonei respective”, a mai precizat sursa citatã. Municipalitatea de la Petroºani va reabilita toate locurile de joacã pentru ca atunci când vremea se va mai încãlzi pãrinþii sã îºi poatã duce copiii în locuri amenajate ºi curate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Berbeceanu repus în drepturi de Tribunalul Hunedoara

ostul ºef al BCCO Alba Traian Berbeceanu poate pãrãsi oricând þara, nu mai are program de supraveghere ºi poate purta armã, dupã ce Tribunalul Hunedoara a decis, luni, revocarea mãsurilor preventive luate în cazul sãu. Maximilian GÂNJU Decizia nu este însã una definitivã ºi poate fi contestatã, însã instanþa hunedoreanã a decis, luni, cã solicitarea fostului comisar ºef de la Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba Traian Berbeceanu de revocare a mãsurilor preventive este întemeiatã. Judecãtorul a ridicat toate restricþiile impuse fostului ºef al BCCO Alba. DNA a arãtat cã dosarul în care berbeceanu este cercetat ar fi fost fabricat, iar arestarea sa

preventivã ilegalã. În noiembrie 2013, dupã o lunã de arest preventiv, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis cã Traian Berbeceanu poate fi cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat cã ar fi sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã, dispunând ca mãsurã preventivã interdicþia de a pãrãsi þara. Fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba Traian Berbeceanu a stat în arest din 24 octombrie pânã în 26 noiembrie 2013, fiind

acuzat de procurorii DIICOT cã a sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei. În acelaºi dosar sunt cercetaþi soþii Titus ºi Ramona Biriescu, con-

sideraþi liderii grupãrii infracþionale specializate în comerþ ilegal cu petrol, arestaþi de asemenea în 24 octombrie 2013. DNA Structura

Centralã, în 19 martie, arãta cã dosarul lui Berbeceanu ar fi unul fabricat ºi a început o anchetã penalã împotriva ºefului DIICOT Alba, Ioan

Mureºan. Totodatã, Alin Muntean, ofiþer de poliþie judiciarã în cadrul BCCO Alba, ºi Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT, în prezent procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul Alba, sunt urmãriþi penal în acest dosar pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la aceastã infracþiune, în legãturã cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reþinut fãrã probe.

Proiect multinaþional pentru ºomeri

ai multe state europene îºi dau mâna pentru a realiza proiecte comune dedicate ºomerilor. Centrul de Formare Profesionalã de la Petroºani a mai avut astfel de parteneriate ºi acum responsabilii din þãrile vecine au venit sã prezinte ideea lor de colaborare. Diana MITRACHE Sârbii au fost primii care au sosit la noi în judeþ ºi la Petroºani au vorbit despre felul în care se petrec lucrurile în þara lor, în ceea ce priveºte ºomajul. Pe viitor, sprijiniþi ºi de alte þãri partenere, vor scrie proiecte ºi ar putea sã primeascã bani cu care sã asigure conversia oamenilor dupã cerinþele pe piaþa muncii. „Este o colaborare între agenþia naþionalã din Serbia, cea din Suedia, cea din Franþa ºi Ministerul Muncii din þara noastrã, prin departamentul de relaþii externe, pe un proiect iniþiat de Ministerul Muncii în colaborare în principal cu Serbia, pentru cã delegaþia care a venit acum în România este din aceastã þarã. Leam prezentat centrul de calificare din Petroºani ºi sunt interesaþi ºi de alte colaborãri,

dar acum sunt interesaþi de proiecte realizate pe o cale bãtutã dacã pot sã spun aºa, în aºa fel încât sã putem dezvolta proiecte cu agenþia din Serbia, într-o legãturã directã de promovare a proiectelor pe care noi le-am implementat la Hunedoara”, a declarat la Petroºani Vasile Iorgovan Velichi, director general AJOFM Hunedoara. Sârbii au venit la Petroºani pentru cã aici au fost gestionate câteva proiecte cu etnia rromã ºi tocmai datoritã acestei experienþe, au venit sã discute o posibilã colaborare de viitor. „Au ºi ei un program asemãnãtor de calificare la nivel de finanþare naþionalã, dar având în vedere cã acele programe de calificare se pot promova, sunt foarte interesaþi de o colaborare cu noi. În

acest moment, vor sã cunoascã experienþa noastrã, atât pe fondurile de preaderare, pentru cã noi le-am explicat cã ºi pe acestea se pot califica persoane, dar depinde de colaborarea pe care o au între consiliile locale ºi forma de promovare a calificãrii locale”, a mai adãugat Vasile Iorgovan Velichi, director general AJOFM Hunedoara. Colaborarea, pe viitor, vizeazã toate categoriile sociale ºi calificarea ºomerilor va fi o preocupare comunã. Asta pentru cã ºomerii cautã o calificare care sã fie valabilã oriunde în Uniunea Europeanã. Practic, sârbii au venit sã tatoneze terenul, iar pe viitor sunt gata sã scrie programe comune cu România ºi alte þãri din Europa.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Oameni lãsaþi pe drumuri sau lãsaþi sã moarã pentru cã angajatorii nu au plãtit contribuþiile

etãþenii care descoperã la momentul pensionãrii cã firmele la care au lucrat nu ºi-au plãtit dãrile la fondul de pensii, deºi au lucrat cu carte de muncã, dar ºi cei care ajung la spital în stare gravã ºi descoperã cã trebuie sã-ºi plãteascã spitalizarea ºi tratamentul pentru cã, la fel, firma nu a virat banii reþinuþi pentru asigurãri de sãnãtate, au o singurã posibilitate: plângere penalã. Asta dacã firmele vinovate mai existã ºi dacã cetãþenii mai apucã sã vadã cã s-a fãcut dreptate. O parte dintre ei sunt grav bolnavi ºi trebuie sã se pensioneze… Adicã douã lovituri ! Ileana FIRÞULESCU Mulþi oameni se trezesc cu surprize neplãcute atunci când îþi fac dosarul de pensionare. Ei descoperã cã le lipsesc ani întregi de vechime, pentru cã patronii nu le-au plãtit contribuþiile sociale la fondul de pensii. Deºi sunt angajaþi cu carte de muncã, unde scrie negru pe alb cât au lucrat în posturile de încadrare, din neglijenþã sau rea voinþã dãrile cãtre asigurãrile sociale ºi de sãnãtate

nu sunt plãtite de angajator. Existã ºi angajaþi care ajung la spital, uneori în stãri grave, ºi aflã cã, din acelaºi motiv, nu sunt asiguraþi ºi trebuie sã-ºi plateascã spitalizarea. Numai în pielea lor sã nu fii! Care ar fi soluþia? Avocaþii spun cã dacã patronii vã opresc banii, dar nu îi vireazã, puteþi face o plângere penalã. Asta se poate face în momentul descoperirii neplãþii, când este destul de târziu, iar procesele ar omorî

oamenii bolnavi care nu-ºi permit plata spitalizãrilor. Pentru a preveni asemenea situaþii, ar trebui sã verifice fiecare salariat dacã este în regulã. Doar cã ar fi o adevãratã bramburealã ca fiecare angajat sã verifice dacã i s-au plãtit asigurãle, iar telefoanele respectivelor instituþii probabil s-ar bloca. Un electrician din Petroºani, dupã ce a lucrat cu carte de muncã a aflat la momentul pensionãrii

Evaziune fiscalã de peste 14 milioane de lei cu cereale

inci persoane, cu vârste cuprinse între 26 ºi 37 de ani, sunt cercetate pentru evaziune fiscalã ºi complicitate la evaziune fiscalã, valoarea prejudiciului fiind calculatã la peste 14 milioane de lei.

Carmen COSMAN - PREDA Ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au efectuat cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara faþã de 5 persoane, cu vârste cuprinse 26 ºi 37 de ani, douã dintre acestea din judeþul Arad, 3 din judeþul Dolj, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi complicitate la evaziune fiscalã. „Aceste persoane,

în calitate de administratori la societãþi comerciale din municipiul Deva, Dej ºi Cluj Napoca, în perioada 2009 – 2012, au înregistrat în evidenþele contabile cheltuieli aferente unor tranzacþii

cu produse cerealiere, care nu aveau la bazã operaþiuni comerciale reale, în urma cãrora au prejudiciat bugetul de stat cu peste 14.000.000 lei”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Faþã de 3 persoane implicate, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au dispus mãsura obligãrii de a nu pãrãsi þara.

cã în fiecare an, din ultimii patru de muncã, îi lipsesc opt, trei, nouã ºi cinci luni. Adicã societatea care s-a desfiinþat nu i-a plãtit dãrile deºi i s-au reþinut banii. Prinde hoþul, scoate-i ochii! ”Sã-i dau în judecatã?

Pe cine, cã nu mai existã de trei ani. De când au plecat, nici eu nu m-am mai putut angaja, cã am o vârstã. Mi-au mâncat doi ani din vechime. O sã-i pomenesc toatã viaþa, cã punctajul mia fost diminuat din

cauza lor” – a declarat supãrat, Pop S. Un alt caz, Sandu C. s-a îmbolnãvit grav ºi medicii i-au scos unul dintre plãmâni, dupa care i-au spus cã trebuie sã se pensioneze medical. Omul nu ºi-a fãcut griji, pen-

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

tru cã a lucrat mereu legal, cu carte de muncã. Din pacate, socoteala de la casa de pensii a fost alta. Deºi în cartea de munca are vechime neîntreruptã din 2004 pânã în 2009, în punctajul calculat de Casa de Pensii lipsesc doi din cei cinci ani. Cazul lui Sandu este relatat ºi de Ziarul Financiar.

În concluzie, dacã descoperiþi cã firmele la care aþi fost angajat nu ºi-au fãcut datoria plãtindu-vã contribuþia la asigurãrile sociale, vã rãmâne doar sã-i daþi în judecatã. Dacã mai aveþi pe cine.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

”Puþinii investitori de la munte, care mai rezistã, trebuie sã închidã ºi ei”

omsilva a propus Ministerului Mediului un proiect de act normativ care vizeazã, printre altele, introducerea unei taxe de mediu de 2% din venituri pentru hotelurile, pensiunile ºi restaurantele din staþiunile montane, iar din banii obþinuþi sã fie finanþate ariile naturale protejate. Ileana FIRÞULESCU Federaþia Patronatelor din Turism ºi Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism vor prezenta în Consiliul Consultativ al Turismului un punct de vedere comun în care se respinge proiectul pentru cã aplicarea lui duce la pierderea unui numãr de circa 10.000 de locuri de muncã în cele 2.500 de agenþii licenþiate la nivel naþional ºi închiderea multor pensiuni ºi hoteluri mici. Cele din Valea Jiului nu sunt ocolite, dimpotrivã! Printr-un proiect de

act normativ propus de Romsilva, se introduce, printre altele, "o contribuþie de 2% din veniturile realizate de cãtre beneficiarii serviciilor ecosistemelor, respectiv agenþii economici care îºi desfãºoarã activitatea în unitãþile administrativ teritoriale din categoria zonelor cu resurse turistice, zone cu resurse naturale ºi antropice mari ºi foarte". Reprezentanþii Romsilva considerã cã toate hotelurile, pensiunile ºi restaurantele de la munte, dar ºi agenþiile care trimit turiºti cãtre acestea, beneficiazã de proximitatea unor arii prote-

jate ºi trebuie sã plãteascã taxã de mediu. Printre staþiunile ºi zonele care intrã în proiect se numãrã Valea Prahovei, Poiana Braºov, zona RucãrBran-Moeciu, Valea Oltului, Maramureº, Bucovina, Lacul Roºu, dar ºi staþiunile din Munþii Apuseni, Retezat ºi Parâng. "Intenþia noastrã este de a gãsi un mijloc de finanþare pentru ariile protejate. Nu am reuºit, însã, sã gãsim un nucleu de reprezentanþi din turism cu care sã discutãm ºi sã negociem aceste lucruri. Din acest motiv, i-am rugat pe cei de la

Romii, serbaþi la Petroºani

iua Internaþionalã a Romilor, serbatã la Petroºani. Zeci de persoane de etnie romã din Petroºani s-au întâlnit la Primãria Petroºani unde au celebrat Ziua Internaþionalã a Romilor. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Democratã Culturalã a Romilor Valea Jiului. Monika BACIU “Mulþumesc Primãriei cã ne-a dat posibilitatea sã facem acest eveniment. Astãzi sãrbãtorim alãturi de romii noºtri aceastã zi Internaþionalã. Aici în þarã, noi vom sãrbãtori ºi vom

avea mai multe discuþii despre incluziunea romilor sã vedem primii paºi care trebuie sã îi facem împreunã cu ceilalþi pentru integrarea noastrã în toate domeniile de activitate”, a declarat Marcel Rad, preºedintele Uniunii Democratice Culturale a Romilor Valea Jiului. La eveniment a luat parte ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care cu sprijinul consiliului local a ajutat la realizarea acestui eveniment. “Este Ziua Internaþionalã a Romilor, comunitatea romã din toatã lumea, în special din Petroºani aºa cum ne-

Ministerul Mediului sã facã o adresã cãtre reprezentanþii autoritãþilor din turism ºi sã le solicite un rãspuns la propunerea noastrã. Aºteptãm autoritãþile din turism ºi patronatele ca sã negociem cu ele pe acest proiect", au spus pentru MEDIAFAX reprezentanþii Romsilva. Dragoº Rãducan, vicepreºedintele Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc, spune cã a citit proiectul ºi cã din acesta reiese cã nu este vizat doar turismul montan, ci unitãþile de cazare ºi restaurantele din toatã þara. "Dar ºi dacã este vizat sectorul montan, acesta are cele mai mari probleme ºi cea mai slabã evoluþie din turism în ultimii cinci ani. O taxã de mediu de 2%, care se adaugã

am obiºnuit se marcheazã aceastã zi, acest moment pentru etnia romã ºi cred eu cã în aceastã perioadã ºi pe plan european vizavi de romi ºi de integrarea romilor ºi incluziunea lor socialã ar trebui tratate cu mult mai multã maturitate de autoritãþi, de factorii de decizie. Problema lor nu poate fi rezolvatã doar de cãtre România sau de þãrile de unde ei provin”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Romii ar avea nevoie de mai multe. Ei cer ca societatea sã nu îi mai marginalizeze ºi sã îi considere egali. “Noi nu suntem ascultaþi decât de puþine persoane din Primãrie, restul la anumite birouri puþin ne ascultã ca sã putem colabora în anumite proiecte sau programe. Vorbesc de anumite compartimente. În Valea Jiului, în Petroºani noi avem o colaborare fructuoasã cu Primãria”, a mai spus Marcel Rad. Primarul spune cã la

mai multor taxe, ar însemna ca puþinii investitori de la munte care mai rezistã trebuie sã închidã ºi ei. Pentru a menþine deschisã o unitate de cazare la munte, dacã s-ar introduce noua taxã, ar însemna cã proprietarul va trebui sã vinã cu bani de acasã", a adãugat Rãducan. FPTR ºi Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism - ANAT vor prezenta în Consiliul Consultativ al Turismului un punct de vedere comun în care resping proiectul, conform zf.ro Introducerea unei contribuþii de 2% din venituri pentru agenþiile de turism va duce la creºterea costurilorcompaniilor, pânã la trecerea pe pierdere a acestora, potrivit ANAT. Asociaþia afirmã cã marja netã medie (rata

Petroºani romii sunt integraþi în comunitatea localã. Aceºtia deþin ºi posturi în cadrul administraþiei locale. “Ei au locuri de muncã în instituþiile publice, au un reprezentant al romilor care este angajat la Primãria Petroºani ºi care se ocupã în special de problemele etniei rome ºi au mediator social, mediator ºcolar care este angajatul primãriei ºi se ocupã de ºcolile unde existã copii de etnie romã. Eu cred cã ar trebui mãsuri unde sã respecte sau sã þinã cont de tradiþia lor, de specificul lor,

medie a profitului net calculatã la cifra de afaceri/vânzãri a turoperatorului), obþinutã de primele 100 de agenþii de turism touroperatoare din România în anul 2012 (date oficiale, conform Ministerului Finanþelor Publice), a fost de 1,82%, condiþii în care aplicarea unei taxe de mediu de 2% din venituri ar duce la închiderea activitãþii acestor operatori economici. Astfel, potrivit ANAT, citat de zf, consecinþa ar fi pierderea unui numar de peste 3.000 de locuri de muncã doar la nivelul primilor 100 turoperatori din România ºi la pierderea unui numãr de circa 10.000 de locuri de muncã în cele 2.500 de agenþii licenþiate la nivel naþional.

de modul în care au fost crescuþi ºi educaþie”, a mai precizat edilul. Tot în data de 8 aprilie, romii din întreaga lume îi comemoreazã pe semenii lor care au picat pe front în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Modial. Romii ºi-au început cariera pe plaiurile româneºti ca sclavi. Acest statut îi urmãreºte, fiind un stigamat pentru ei care este greu de ºters chiar ºi în zilele noastre. Stereotipul are efecte sociale ºi în zilele noastre.

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 O þarã mai bunã 22:30 Biziday

10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping T3ch in 3 (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show 22:00 Mr. Bean 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Misterul vãduvei negre 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Secretul lui Nemesis 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nu te pune cu Zohan 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi bunã pentru afaceri sau întâlniri cu prietenii. În schimb, relaþiile cu partenerul de viaþã merg bine. Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri din altã localitate. Nu neglijaþi odihna!

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Judecãtorul A cincea poruncã

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor 21:15 Fetele lu’ dom’ Profesor 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Borussia Dortmund - Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Borussia Dortmund - Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digisport show 16:45 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã începeþi ziua cu o discuþie aprinsã cu un bãrbat. Sunteþi nervos ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de colegi ºi de persoana iubitã. Sfaturile unui prieten vã ajutã sã evitaþi o încurcãturã juridicã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

ªeful îºi descarcã nervii tocmai pe dumneavoastrã. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. Ar fi bine sã vã petreceþi dupãamiaza în familie ºi sã nu ieºiþi nicãieri. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi rezolva o problemã financiarã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi chiar pesimist, din cauza lipsei banilor. Se va gãsi un prieten care sã vã întindã o mânã de ajutor. Ar fi bine sã nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã nu aveþi prea multe ºanse de reuºitã. Evitaþi speculaþiile!

23 august *** 22 septembrie

Aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte în interes de serviciu. S-ar putea sã vã loviþi de dificultãþi, probabil birocratice. Nu este o zi bunã pentru a începe activitãþi sau afaceri noi. Mai mult, existã riscul sã pierdeþi bani.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit ºi neliniºtit din cauza unor probleme de familie. Doar partenerul de viaþã mai reuºeºte sã vã îmbãrbãteze. Fiþi atent la bani. Astãzi existã riscul sã pierdeþi sume mici.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu este exclus sã vã enervaþi serios pentru cã nu vã iese o afacere. Ar fi mai bine sã o treceþi la capitolul pierderi, decât sã vã consumaþi. Fiþi mai atent la serviciu, pentru cã riscaþi sã intraþi în gura ºefilor.

Dimineaþa nu sunteþi prea sociabil ºi vã cam ocoleºte inspiraþia. Evitaþi o ceartã cu persoana iubitã ºi amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Nu alergaþi dupã câºtiguri necuvenite.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

La serviciu, nu este momentul sã vã revendicaþi drepturile. Este puþin probabil sã aveþi succes. Neînþelegerile din familie contruibuie la starea de nervozitate. Amânaþi chestiunile importante.

Dimineaþa apar probleme neprevãzute care vã determinã sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã propune o afacere care v-ar ajuta sã vã redresaþi financiar. Nu luaþi decizii pripite.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã nu reuºiþi sã terminaþi la timp ce aveþi de fãcut la serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii! Relaþiile sentimentale trec printr-o perioadã favorabilã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Sunteþi foarte bine dispus ºi optimist, în ciuda unei atmosfere nu tocmai vesele. Nu vã detaºaþi prea mult de problemele celor din jur, ca sã nu fiþi considerati nepãsãtor. Atenþie la orice act pe care îl semnaþi!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Judeþul Hunedoara ºtie sã atragã fondurile europene

udeþul Hunedoara s-a remarcat in ultimii ani, atât la nivel regional cat si naþional, prin atragerea de finanþãri europene pentru proiecte de dezvoltare. Aºa se face cã pânã acum, reprezentanþii ADR Vest au avut numai cuvinte de laudã pentru modul cum s-a reuºit accesarea banilor ºi mai ales implementarea proiectelor. Adriana PAVEL “Este foarte bine, fãrã a face o comparaþie în detrimentul altor judeþe. Pot spune cã procentual, faþã de valoarea alocatã la nivel regional, circa 35 % din totalul alocat regiunii, a revenit judeþului

Hunedoara”, au afirmat reprezentanþii A.D.R. Vest. Programul Operaþional Regional (POR) propus de Agenþia de Dezvoltare Regionalã Timiºoara prevede 9 axe prioritare de investiþii. Spre deosebire de perioada 2007-2013, bugetul

pentru urmãtorii 7 ani este dublu, de aproape 800 de milioane de euro, ponderea fondurilor fiind alocatã de data aceasta axei 3 de dezvoltare urbanã. Varianta finanþãrii de tipul „primul venit, primul servit” nu se mai aplicã în urmãtorii 7 ani, întâietate având proiectele cu aplicabilitate în întreaga regiune, gen autostrada. Propunerile de investiþii ale ADR Vest ºi finanþãrile alocate vor deveni oficiale abia dupã ce România va fi semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeanã.

Dacã vreþi sã vã cumpãraþi o casã, acum este momentul

Preþul locuinþelor din Valea Jiului va creºte din toamna lui 2014

reÞul locuinþelor a scãzut foarte mult în ultimii ani din cauza crizei economice, iar în plus de asta, ºi dobînzile la credite au înregistrat un trend descrescãtor. Specialiºtii în imobiliare spune cã dacã dorim sã ne cumpãraþi o casã sau un apartament, încã o putem face, pentru cã din toamnã, aceºtia prevãd din nou o creºtere a preþurilor. Adriana PAVEL “Au scãzut foarte mult dobânzile ºi vestea pe care o simt ºi din mai multe informaþii, este cã anul acesta se va opri scãdea preþurilor în imobiliarelor, iar dupã un palier care înseamnã aºteptare fãrã scãderi, în toamnã prevãd o creºtere. Aºadar, acum este momentul potrivit când poate fi fãcutã o achiziþie de acest fel”, a declarat Florin Negoiþã, manager agenþie imobiliarã. Dacã sunteþi în

cãutarea unei locuinþe trebuie sã ºtiþi cã cele mai scumpe sunt cele amplasate în centrul oraºului unde

valoarea pe metru patrat ajunge la 600 de euro. Preþul scade pe mãsurã ce ne

îndepãrtãm de zona centralã, iar metrul patrat pentru un apartament semicentral este de aproximativ 500 de euro. În ceea ce priveºte preþurile caselor, acestea diferã foarte mult ºi pot varia de la 300 la 1.000 de euro pe metru pãtrat. Preþul apartamentelor, atât a celor amplasate în centru cât ºi celor de la periferie variazã în funcþie de dotãri ºi îmbunãtãþiri.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 09.04.2014 în oraºul: - Petroºani - între orele 9:00-11:00. Zona afectatã: Str. Unirii. Motivul restricþiei: Montare distribuitor la sc.1 din bl. 14, str.Unirii.

Angajare S.C. Netlog Computer S.R.L. – Complex 3D Aqua recruteazã personal pentru ocuparea urmãtoarelor posturi: bucãtar ajutor bucãtar ospãtar ajutor ospãtar barman agent pazã (cu atestat) Cv-urile (cu foto) se depun la sediul Complexului 3D Aqua din Petroºani, str. Independenþei, PT5 pînã în datã de 20.04.2014 (luni-sambãtã, între orele 11:00 – 16:00) ºi pe adresa contact@3daqua.ro.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014

Cabane în Straja fãrã autorizaþii de la pompieri

abanierii din Straja nu pot intra în legalitate din cauza faptului cã nu pot încheia autorizaþii cu Serviciul pentru Situaþii de Urgenþã pentru cã nu îndeplinesc toate condiþiile de funcþionare. Hidranþii sunt inexistenþi în Straja, iar haosul din staþiune nu permite obþinerea acestor avize. Totuºi, autoritãþile locale din Lupeni spun cã nu existã probleme. Monika BACIU “În acest moment de hidranþi ºi de alte lucruri nu putem sã vorbim fiindcã anul trecut s-au pus prin proiectul pe care îl avem foarte mulþi hidranþi, ºi se vor completa. Probabil fiecare cabanier îºi doreºte ca fiecare pensiune în parte

lut niciun rabat de la ceea ce prevede legea pentru dumnealor pentru cã este siguranþa celor care sunt în masivul Straja”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Nu o datã s-a întâmplat ca o cabanã sã ia foc în Straja, iar pompierii sã se lupte cu flãcãrile care nu conteneau. Construcþiile haotice ºi lipsa hidranþilor le-a îngreunat munca pompierilor.

sã aibã hidrantul lui. Nu se poate aºa ceva, nici în oraº nu este aºa ceva, dar în munte, în Straja este foarte bine. Nu ne putem bãga în toate autorizaþiile pe care le dau pompierii, pentru cã pompierii trebuie sã fie foarte atenþi sã nu avem probleme în Straja ºi chiar nu le pot cere abso-

De 1 Mai se deschid toate plajele de pe litoral

sociaþia Litoral-Delta Dunãrii (ALDD) a anunþat miercuri, într-un comunicat de presã, cã sezonul turistic estival 2014 va debuta în forþã, cu evenimente ce se vor derula pe 1 Mai simultan în toate staþiunile de pe litoral. Potrivit agendei pregãtitã deja de organizatori, pe plajele din Nãvodari, Mamaia, Costineºti, Neptun, Mangalia ºi în Parcul Primãriei din Eforie Sud sunt programate jocuri tradiþionale în aer liber (volei, badminton, jocuri marinareºti, ºtafete etc), urmate de spectacole organizate pe scenele special amenajate, în apropierea plajelor din aceste

staþiuni. 'Ziua de 1 Mai va debuta cu tradiþionala paradã iniþiatã de ALDD, pe întregul litoralul românesc, de la Mangalia - Eforie Constanþa - Mamaia Nãvodari, coloana de maºini fiind alcãtuitã din autobuze etajate, maºini de epocã ºi de raliu, motociclete, maºini off-road etc. Seara va continua cu petreceri organizate pânã dimineaþa de

cluburile de pe litoral, special deschise pentru cele patru zile libere, un spectaculos joc de artificii ºi lasere ºi lansãri de lampioane. În Mamaia, pe plajã, împreunã cu mii de turiºti, va fi lansat filmul oficial de promovare a staþiunii Mamaia', a precizat Adriana Fomenko, consilier în cadrul Asociaþiei LitoralDelta Dunãrii. Hotelierii dau asigurãri cã tarifele pentru pachetele de vacanþã din perioada 1-4 mai nu au crescut faþã

de anul trecut. Astfel, pentru minivacanþa de Paºte, în staþiunea Mamaia un turist trebuie sã plãteascã 50 de lei pe noapte, fãrã mic dejun, la un hotel de douã stele, 88 de lei la

o unitate de douã stele — cu mic dejun inclus ºi pentru minimum douã nopþi, cel mai mare preþ (448 de lei pe noapte) fiind la un hotel de patru stele, cu mic dejun, prânz, cinã, gustãri, acces la SPA, precum ºi excursii la cetãþile Enisala ºi Histria, dar ºi divertisment ºi animaþie pentru copii. În staþiunile din sudul litoralului, la un hotel de trei stele, turistul trebuie sã achite 88 de lei pe noapte, cu mic dejun ºi minimum trei nopþi de cazare, ºi 230 de lei pe noapte la un hotel de cinci stele — minimum trei nopþi de

cazare. Oferta include prânz tradiþional de Paºte, searã cu foc de tabãrã, berbecuþ la proþap ºi degustare de vinuri. Pentru cei care doresc sã-ºi prelungeascã vacanþa, începând cu data de 5 mai se va desfãºura programul 'Litoralul pentru toþi', cu oferte de cazare la preþuri de tarife sociale. Anul acesta, potrivit solicitãrilor înregistrate de agenþiile de turism, în staþiunile de pe litoralul românesc al Mãrii Negre vor fi peste 40.000 de turiºti, de 1 Mai. AGERPRES