CVJ NR. 589, MARTI 8 APRILIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 589

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Zvonul care poate scoate minerii pe tuºã înainte de vreme

75 de angajãri la CEH >>> PAGINA A 3-A

Petroºaniul ieri ºi azi, concurs cu premii >>> PAGINA A 4-A De pe patul de spital,

Criminalul din Vulcan a fost reþinut de procurori ºi riscã 25 de ani de închisoare >>> PAGINA A 5-A

Apa potabilã din Valea Jiului nu se scumpeºte! >>> PAGINA A 6-A Speculanþii sãrãciei

Cãmãtarii s-au mutat pe Internet! >>> PAGINA A 7-A

Încep negocierile pentru CCM la CEH >>> PAGINA A 10-A

INSEMEX – 65 de ani de activitate >>> PAGINA A 10-A

“Muntele”, faþã’n faþã cu ministrul Energiei >>> PAGINA A 11-A

D

iscuþii aprinse între minerii de la minele viabile ºi cele neviabile despre posibile transferuri pentru ca la momentul închiderii minelor neviabile minerii sã beneficieze de eventuale salarii compensatorii. Încercând sã lãmurim, atât cât se poate, vecini, amici, cã personalul unitãþilor închise va fi preluat de CEH invocând declaraþiile publice fãcute de responsabili, aceºtia ne-au privit neîncrezãtori. >>> PAGINA A 3-A

Medicina alternativã, metodã la care oamenii din Valea Jiului apeleazã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia – Gurasada DN7

Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand;

Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Zvonul care poate scoate minerii pe tuºã înainte de vreme

”T

oatã lumea ne spune cã se vor face transferuri de la viabile la neviabile ca sã se ia ordonanþa. Vreau sã atrag atenþia ºi public cã acest lucru nu se va întâmpla, nu este posibil. Sunt simple zvonuri care fac rãu” – Cãtãlin Cenuºã, liderul Sindicatului ”Orizonturi noi”, mina Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

Discuþii aprinse între minerii de la minele viabile ºi cele neviabile despre posibile transferuri pentru ca la momentul închiderii minelor neviabile minerii sã beneficieze de eventuale salarii compensatorii. Încercând sã lãmurim, atât cât se poate, vecini, amici, cã personalul unitãþilor închise va fi preluat de CEH invocând declaraþiile publice fãcute de responsabili, aceºtia ne-au privit neîncrezãtori.

Cine a aruncat

aceastã ºopârlã a salariilor compensatorii acordate la finalul termenului de funcþionare a minelor neviabile, probabil cã a ºtiut ce face.

Cum Petrila ºi Lonea sunt aproape, aceste discuþii sunt evi-

dente, cu intenþia de transfer. Sigur cã acest lucru nu se poate, dimpotrivã, de la Petrila au fost transferaþi la mine viabile vreo 50 de oameni cu experienþã, unii chiar de la front, lucru ce a supãrat la vremea

75 de angajãri la CEH

A

ngajãri la minele viabile. Reprezentanþii sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara au declarat cã în scurt timp la douã dintre cele patru mine viabile vor fi angajate mai multe persoane. Petrila ºi Vulcan sunt cele douã mine unde se doreºte angajarea unui numãr de tineri.

Monika BACIU “În ultima ºedinþã de Consiliu de Adminitraþie s-a luat decizia angajãrii a unui numãr de 50 de tineri la Mina Vulcan ºi 25 de tineri la Mina Lonea. Sper ca acest lucru sã se întâmple în cel mai scurt timp posibil ºi o analizã serioasã de personal sã se facã de cãtre administraþia CEH pentru cã existã un deficit imens pe sectorul productiv care face extrem de greoaie desfãºurarea activitãþii miniere”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Angajãrile de la Mina Lonea vin ºi pe baza solicitãrilor celor din administraþia localã care au cerut de nenumãrate ori conducerii CEH sã angajeze mai multe persoane. În urmã cu câteva sãptãmâni, fos-

tul director general al CEH, Daniel Andronache declara cã angajãrile sunt posibile doar în limita pensionãrilor. ”Deocamdatã am fãcut un transfer de personal de la Preparaþie la Mina

respectivã pe minerii de la Petrila pentru cã au crezut cã cineva vrea sã le închidã unitatea înainte de vreme, deºi aici se munceºte din greu cu un plan realizat de 103%.

Au intrat ”în focul” acestei vânzoleli liderii de sindicat, care încearcã sã convingã minerii cã aºa ceva nu se va întâmpla pentru cã altele sunt planurile de reorganizare. ”Da, toatã lumea ne spune cã se vor face transferuri de la viabile la neviabile ca sã se ia ordonanþa.

Vreau sã atrag atenþia ºi public cã acest lucru nu se va întâmpla, nu este posibil. Sunt simple zvonuri care fac rãu” – a precizat Cãtãlin Cenuºã, liderul Sindicatului ”Orizonturi noi”, mina Petrila. ªi pentru cã au exi-

Vulcan, putem vorbi de angajãri doar pe mãsurã ce oamenii pleacã, ies la pensie sau pe cale naturalã ºi dupã de facem retehnologizãrile. Sã avem contractul cu cei care vor câºtiga licitaþia ºi apoi discutãm de un proiect pe cât timp se vor face aceste lucrãri ºi ce personal va trebui sã aducem”, a declarat în urmã cu o lunã de zile, Daniel Andronache, fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara.

La momentul actual numãrul de personal de la Complexul Energetic Hunedoara este de circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane iar cea minierã 5100. de precizat este faptul cã în cursul anului trecut la Mina Lupeni s-au fãcut mai multe angajãri.

stat discuþii la nivelul CEH ºi unitãþile miniere prin reprezentanþii sindicatelor, lucrurile s-au clarificat - Complexul Energetic Hunedoara va prelua angajaþii de la SNÎMVJ dupã închiderea minelor neviabile.

Responsabilii Departamentului pentru Energie spun cã dupã anul 2018, personalul de la Societatea Naþionalã

de Închideri Mine Valea Jiului care nu îndeplineºte condiþiile de pensionare va fi preluat de cãtre Complexul Energetic Hunedoara.

Dar ºtiindu-se cã mina Petrila are timp, pânã la închidere, mai scurt, în aceastã zonã oamenii au tendinþa sã creadã ceea ce le-ar place. Doar cã ºi aici conducerea SNÎMVJ a precizat cã s-ar putea sã continue activitatea pânã la epuizarea zãcãmântului.

INSEMEX verificã explozia de la Cãlãraºi

S

pecialiºtii în explozii de la INSEMEX Petroºani se pregãtesc sã refacã la scarã blocul din Cãlãraºi care a sãrit în aer anul trecut în ziua de Crãciun.

Cercetãtorii din Petroºani sunt chemaþi sã dea un verdict în aceastã situaþie.

Diana MITRACHE

Doi oameni au murit, 5 au fost rãniþi ºi toate apartamentele unui bloc din Cãlãraºi au fost afectate din cauza unei explozii puternice.

Cercetãtorii de la Petroºani, specialiºti în astfel de situaþii, vor reface la scarã blocul ºi vor scoate la ivealã ce a provocat explozia. Totul se va petrece în laboratoarele de la Petroºani, unde va fi refãcut întreg ansamblul de locuinþe care a fost distrus de suflul exploziei. „Ne-a sosit ordonanþa de la Parchetul din Cãlãraºi, prin care suntem solicitaþi sã efectuãm expertiza tehnicã pentru explozia ce a avut loc în data de 25 decembrie 2013, la un bloc de acolo. Colegii mei au început deja sã organizeze simulãrile,

machetele, standurile pentru aceastã lucrare”, a declarat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani. În data de 25 decembrie, anul trecut, o acumulare puternicã de gaze provenitã cel mai probabil de la o butelie dintr-un apartament, a ucis doi oameni ºi întreaga structurã de rezistenþã a clãdirii a fost afectatã serios.

Deocamdatã nu se ºtie care a fost cauza iniþierii exploziei ºi tocmai acest lucru va fi scos la ivealã de cei care acum refac în laborator întregul eveniment.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Petroºaniul ieri ºi azi, concurs cu premii

C

e ºtim despre Petroºani? Care a fost istoria acestor locuri ºi cine ne sunt înaintaºii de valoare? Cam acestea au fost întrebãrile la care au rãspuns elevii liceelor din Valea Jiului. Concursul a avut la Petroºani ºi câºtigãtorii au plecat acasã cu bani.

Diana MITRACHE Întrebãri de culturã generalã, legate de istoria recentã dar ºi de cea milenarã, locuri ºi oameni, au fost scoºi în actualitate în baza unui concurs la care au luat parte liceenii din Valea Jiului. Împãrþiþi pe ºcoli, fiecare a rãspuns la întrebãri legate de Petroºani, aceasta fiind cea de a III-a ediþie a concursului intitulat „Petroºani ieri …azi”.

Organizatori au fost cei de la Primãria municipiului Petroºani, dar ºi profesorii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, care au constatat cã tinerii vin de la un an la altul mai pregãtiþi. „Este un concurs de educaþie comunitarã, iar anul acesta are douã secþiuni: o

probã sportivã, care s-a desfãºurat la Colegiul Economic Hermes ºi o probã de culturã generalã, ce s-a desfãºurat la Primãria din Petroºani.

Concursul evalueazã cunoºtinþele elevilor despre Petroºani. Sunt 8 echipaje, ale tuturor liceelor din Vale.

Cu fiecare an, copiii sunt tot mai pregãtiþi. Au vãzut cã nu este de glumit, iar consiliul local de la Petroºani ne-a premiat cu bani”, a declarat Carmen Damian, profesor la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, organizatoarea întrecerii.

Fiecare a fãcut ce a ºtiut ca sã reprezinte mai bine ºcoala, iar dacã unii s-au descurcat mai bine la proba sportivã, alþii au excelat la cea de culturã generalã.

Totuºi, tinerii au fost puºi în dificultate, atunci când leam cerut sã ne descrie Petroºaniul de azi. „Este un oraº foarte frumos, din punct de vedere social ºi economic, ….un oraº….”, a spus ezitant unul dintre elevii care s-a descurcat de minune la proba sportivã, în timp ce un altul l-a completat pe acelaºi ton. „Este un oraº frumos. Poþi învãþa multe….ºi e frumos”, au fost singurele lui afirmaþii despre Petroºani.

Nu toþi au avut trac, iar unii liceeni chiar ne-au spus ce ar vrea ei sã schimbe la acest oraº, capitalã a Vãii Jiului. „Petroºaniul este un oraº liniºtit, mic, frumos, cu destule atracþii turistice, având în vedere mãrimea lui. ªi este un oraº în care þi-ai dori sã locuieºti, într-o lume aºa nebunã. Ce aº schimba? Poate puþin aspectul de oraº, pe care laº vedea mai îngrijit puþin”, ne-a lãmurit un alt elev din Petroºani. „Este un oraº frumos, care îþi permite sã trãieºti ºi mai ales tinerilor

În vizitã la pompieri

A

u vãzut cum acþioneazã pompierii ºi cum aratã autospecialele acestora. Este vorba de elevii mai multor ºcoli din Petrila ºi Petroºani care au fost în vizitã la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani. Acþiunea a avut loc în cadrul sãptãmânii dedicate activitãþilor altfel din cadrul programei ºcolare.

Monika BACIU Cei mai încântaþi de vizita la Detaºamentul de Pompieri au fost

copiii, care de altfel au ºi avut ocazia sã testeze echipamentele celor ce se luptã cu flãcãrile.

“Mi-a plãcut aici la pompieri. Aº vrea sã mã fac pompier cã ajutã oamenii din foc.

Mi-a plãcut când mi-a pus casca pe cap”, spune un bãieþel. „Mi-a plãcut când ne-a povestit cum salveauã oamenii din foc. Trebuie sã ai curaj ca sã faci asta”, spune un alt bãieþel.

Cadrele didactice au vrut sã le arate celor mici cum aratã un detaºament de pom-

sã îºi facã un viitor în lumea sportului, având în vedere cã avem ºi Clubul Jiul ºi Clubul ªtiinþa, la rugby. În primul rând, a; chimba felul ]n care se face curãþenia, eu aº face tot posibilul sã fie mai curat….”, a spus un alt elev de liceu, care a apreciat mult sportul de aici.

Câºtigãtorii au fost premiaþi, iar pe podium au urcat elevii de la liceele din Petroºani.

Menþiunea a ajuns la elevii de la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila.

Locul III a fost atribuit elevilor de la

pieri, pentru ca aceºtia sã se familiarizeze cu tot ceea ce fac aceºtia.

“Am venit la Detaºamentul de Pompieri Petroºani pentru cã activitãþile acestea le plac foarte mult elevilor. Ei sunt în clasa I ºi pânã la aceastã vârstã nu au avut ocazia sã viziteze un detaºament de pompieri. Le place,

Colegiul Mihai Eminescu din Petriºani. Pe treapta a II-a a podiumului au urcat elevii de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva ºi locul I a fost ocupat de cei de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, ajutaþi ºi de rezultatele mari de la probele sportive.

sunt foarte încântaþi ºi suntem mulþumiþi de ceea ce am gãsit aici”, a declarat Fermina Avram, profesor la ªcoala Generalã ID Sîrbu Petrila. “Începând cu ziua de astãzi pânã la sfârºitul sãptãmânii avem ºi noi proiectul ªcoala Altfel alãturi de Ministerul Învãþãmântului. Vom arãta segmente din procedeele

de pregãtire ºi tehnica de intervenþie din dotare”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

Elevii vor avea posibilitatea sã viziteze Detaºamentul de Pompieri din Petroºani pe toatã durata acestei sãptãmâni.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

De pe patul de spital,

Criminalul din Vulcan a fost reþinut de procurori ºi riscã 25 de ani de închisoare

C

rima de la barul Madness din Vulcan stârneºte reacþii puternice, iar cei care l-au cunoscut pe tânãrul ucis într-o clipã cer pedeapsa maximã pentru criminal. Acesta se aflã sub pazã strictã la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi urmeazã sã rãspundã pentru faptele lui. A înfipt un cuþit de vânãtoare în douã persoane, iar acum riscã sã-ºi petreacã urmãtorii 25 de ani dupã gratii.

Procurorii au dispus reþinerea lui, dupã ce l-au audiat.

Carmen COSMAN - PREDA Maximilian GÂNJU Un tânãr de 26 de ani, bodyguardul clubului Madness, a murit în doar câteva minute, dupã ce un client recidivist – Cosmin Bãrbuþi - cu mintea tulburatã de aburii alcoolului, i-a secþionat fãrã sã clipeascã artera femuralã. Patronul localului, de numai 24 de ani, se luptã pentru viaþã pe un pat al Spitalului de Urgenþã Petroºani, unde a fost operat imediat dupã producerea sângerosului atac. Cele douã victime- Claudiu Blaj ºi Robert Otescu – nu au fãcut altceva decât sã intervinã pentru a aplana un scandal ce stãtea sã izbucneascã.

Practic, agresorul s-a certat cu un alt client din bar. A vãzut negru în faþa ochilor, s-a ridicat de pe scaun, a plecat acasã ºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþit de mari dimensiuni.

Nu vroia sã dea greº,

probabil, ºi nu s-a „riscat” la un briceag.

Anchetatorii spun cã, înarmat „pânã în dinþi”, criminalul s-a reîntors la local, unde a dat nas în nas cu unul dintre oamenii de ordine, cu care nu a avut nicio formã de conflict. A avut grijã, însã, sã nu treacã neobservat. L-a lovit pe bãiatul de 26 de ani cu ranga în cap ºi în zona toracelui, iar apoi l-a înjunghiat cu cuþitul în femurul stâng. Încã însetat de sânge, Cosmin Bãrbuþi, s-a repezit ºi asupra patronului clubului respectiv ºi i-a înfipt cuþitul în zona abdomenului, provocându-i acestuia o secþiune de ficat.

Bodyguardul a murit în doar câteva minute, iar Robert Otescu a ajuns în stare gravã la spital ºi a fost supus

unei intervenþii chirurgicale. Acum este internat pe secþia ATI ºi se luptã pentru viaþa lui.

R

eþinut de pe patul de spital La spital a ajuns ºi agresorul, care a fost prins de ceilalþi clienþi ai barului, în momentul în care a vrut sã fugã de la faþa locului.

Acolo l-au gãsit ºi

procurorii care ancheteazã cazul ºi care l-au audiat direct pe patul de spital, dispunând totodatã reþinerea lui. „Bãrbatul a fost audiat ºi s-a dispus reþinerea lui. Este în continuare spitalizat, drept pentru care s-a instituit pazã la rezerva unde se aflã acesta. A fost reþinut pentru omor ºi tentativã la omor. În acest dosar au fost audiaþi ºi mai mulþi martori”,a declarat Mirela Negruþiu, purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara.

Totodatã, procurorii au formulat la Tribunalul Hunedoara o cerere de arestare preventivã a criminalului de la barul de manele din Vulcan.

A

mai fost condamnat, dar cu ani în urmã Criminalul care a îngrozit Vulcanul nu era chiar un strãin al instanþelor. El a mai avut o condamnare, pentru distrugere, cu ceva ani în urmã, dar atunci magistraþii au fost îngãduitori cu el ºi au pronunþat o

pedeapsã cu suspendare. În ultimii ani, însã, pãrea sã se fi potolit ºi nu a mai intrat în conflicte majore. κi gãsise o fatã cu care locuia în concubinaj în cartierul Dallas ºi are chiar ºi un copil. Asta nu l-a împiedicat însã, ca sâmbãtã noaptea sã înfigã cuþitul cu sânge rece de douã ori ºi sã lase un copilaº de numai câteva luni fãrã tatã.

T

ânãrul înjunghiat este în continuare în stare gravã Tânãrul înjunghiat duminicã dimineaþa, în faþa localului pe care-l

deþine în centrul municipiului Vulcan, este în continuare în stare gravã. Medicii încã nu pot spune cã viaþa nu-i mai este în pericol.

Robert Otescu, este internat în continuare la spitalul din Petroºani în stare gravã. „Amândouã victimele internate în Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi sunt stabile hemodinamic, sunt pe terapie intensivã. Ambele victime sunt conºtiente, însã cel puþin în privinþa uneia dintre ele (n.r. patronul localului) pronosticul este rezervat”, a declarat ieriluni, directorul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Tânãrului i-a fost atins ficatul de lama cuþitului cu care s-a înarmat criminalul a arãtat procurorul de caz.

Robert Otescu. Foto facebook

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Piaþa din Bãrbãteni, amenjatã

E

dilii de la Lupeni doresc ca piaþa de la Bãrbãteni sã fie modernizatã. Pentru acest lucru, aceºtia au dat în administrarea unei societãþi comerciale aºa-zisa piaþã. Pieþarii spun cã ar fi utilã o astfel de investiþie.

Monika BACIU „Foarte bine ar fi dacã ar reuºi sã ne amenajeze ºi nou piaþa aici. Am avea condiþii mai bune sã ne vindem marfa”, spune un comerciant.

Societatea din Vulcan se va ocupa de amenajarea pieþei de la Bãrbãteni, unde în prezent comercianþii îºi desfac marfa într-o zonã

neamenajatã corespunzãtor.

“Administrarea ramane la aceeasi firma la care s-a dat

dar imi doresc din tot sufletul sa renovam si piata din Barbateni si este normal sa luam aceste masuri. Daca primaria nu are aceste posibilitati sa faca o piata moderna din piata Barbateni, trebuie sa o dam in administrare”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul spune cã nu

conteazã beneficiile pe care administraþia localã la va obþine de pe urma acestei cesiuni atâta timp cât oamenii sunt mulþumiþi de condiþiile ce urmeazã a fi create.

“Nu intereseaza atat de mult beneficial care pot sa fie sau care vin la primarie pe mine ma intereseaza ca cetateanul sa vina intr-o piata curate cu preturi bune la taraba”, a mai precizat edilul.

Societatea cãreia i-au fost cesionate drepturile de administrare are obligaþia, conform contractului, de a executa lucrãri de modernizare a Pieþei din Bãrbãteni.

Uricaniul vrea sã acceseze fonduri europene pentru reabilitarea blocurilor

Î

n ultimii ani, câteva oraºe din Valea Jiului au reuºit sã-ºi mai schimbe puþin aspectul, dar char ºi aºa mai este mult de lucru. Blocuri s-au mai anvelopat, mai ales în partea de Est a Vãii, cele mai multe la Petrila, iar apoi la Petroºani.

Adriana PAVEL În partea de Vest, însã, lucrurile nu s-au prea miºcat, mai ales din cauzã cã locatarii nu sunt constituþi în asociaþii.

O localitate care în partea veche, cum este numitã de localnici, blocurile gri-cenuºiu, aproape negre, faþadele scorojite de timp ºi nepãsarea, creeazã un ansamblu dezolant, este cu siguranþã Uricaniul, cel mai vestic oraº din Valea Jiului. Aici, în trecut existã un

proiect depus spre finanþare pentru reabilitarea a 15 edificii, dar programul iniþiat de fostul ministru Elena Udrea, a fost stopt înainte de a se reabilita vreunul din cele douã blocuri câte au fost aprobate.

Anul acesta, primãria aºteaptã ca legislaþia sã se concretizeze în acest sens pentru a face un nou proiect.

“Aºteptãm ghidul de finanþare care va apãrea cel mai probabil prin luna mai, iar noi i-am pus deja în temã pe oameni. Dupã ce vedem condiþiile de finanþare, asociaþiile trebuie sã se mobilizeze, iar dupã cum se miºcã, vom vedea care sunt blocurile care pot accesa fonduri europene. Sperãm cã pânã la finalul anului sã avem gata aceste formalitãþi”, a afirmat Dãnuþ

Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

De altfel, pânã acum, aceastã localitate nu a avut suficienþi bani în buget încât sã-ºi permitã sã reabiliteze din fonduri proprii un bloc.

Costurile sunt mari, iar adevãrul este cã nici locatarii nu-ºi permit sã contribuie ºi ei cu ceva la reabilitare.

Apa potabilã din Valea Jiului nu se scumpeºte!

D

eºi anunþau cã în aceastã lunã preþul apei potabile va fi analizat ºi ar putea fi majorat, oficialii SC ApaServ Valea Jiului SA spun cã, cel puþin pentru moment tarifele nu cresc nici mãcar cu un leu.

Carmen COSMAN PREDA Veºti bune pentru

preþul pe loc. Încã este bine, deºi data de 1 aprilie a adus o serie de scumpiri. Chiar ºi

abonaþii operatorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA. Tarifele practicate nu se majoreazã, asta deºi conducerea societãþii anunþa pentru aceastã lunã o analizã a preþurilor, care ar fi putut conduce la o creºtere a lor. Asta deºi planul de tarifare aprobat de Consiliul Judeþean, având în vedere ºi investiþiile derulate de ApaServ, este altul. „Noi am încercat sã menþinem acelaºi tarif.

Sigur, dacã ar fi fost mai mulþi bani, ºi investiþiile ar fi fost mai multe. Dar noi am încercat ca oamenii sãºi plãteascã facturile la apã ºi sã menþinem

aºa, îi asigur pe cetãþenii din Valea Jiului cã voi încerca, ºi ºansele sunt foarte mari, ca ºi în anul 2014 preþul apei sã rãmânã neschimbat”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. El a precizat cã, ºi în aceste condiþii, se urmãreºte ca rezultatele economico – financiare ale firmei sã fie bune în continuare, ºi sã se înscrie în parametri necesari pentru buna funcþionare a operatorului de apã ºi canalizare.

De precizat cã, dacã pânã acum câtva timp se spunea cã preþul apei din valea Jiului este printre cele mai mari din þarã, între timp lucrurile s-au schimbat.

Datele statistice aratã cã acum tarifele practicate de ApaServ sunt printre cele mai mici din România, respectiv locul 40 din 43 de operatori înregistraþi la nivel naþional.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Speculanþii sãrãciei

Cãmãtarii s-au mutat pe Internet!

S

usþin cã lucreazã legal ºi invocã chiar prevedeerile Codului de Procedurã Civilã privitoare la împrumuturi. Practicile lor sunt, însã, aceleaºi, iar într-o clipã puteþi sã rãmâneþi fãrã agoniseala de-o viaþã.

Carmen COSMAN - PREDA Atenþie de unde împrumutaþi bani ºi, mai ales, în ce condiþii. Cãmãtarii care pânã nu demult stãteau cu banii în buzunar aproape la colþ de stradã s-au mutat pe Internet, dar speculeazã ºi mai mult sãrãcia oamenilor.

Sunt zeci, poate sute de anunþuri, ale unor persoane fizice dispuse sã împrumute bani oricui ºi în orice condiþii, mai ales acolo unde doritorii de credite nu au avut succes la instituþiile bancare. Iar anunþurile sunt în aºa fel concepute încât sã-I atragã ca un magnet pe cei care au nevoie disperatã de bani, fie pentru vreo intervenþie chirurgicalã, fie pentru cã nu se mai pot descurca în noianul

facturilor pe care le au de achitat lunã de lunã. De exemplu, un bãrbat se oferã sã îi “ajute” cu lei sau euro pe cei care au nevoie: “Ai nevoie urgentã de bani ºi nu ai de unde lua? Te simþi singur ºi neajutorat în faþa dificultãþilor financiare?

Conteazã pe mine. Împrumut bani fãrã garanþii, printr-un contract notarial la distanþã în orice oraº al þãrii”. Este doar o mostrã, dar spaþiul virtual abundã de astfel de oferte de nerefuzat, mai ales cã ºi cererea este cel puþin la fel de mare.

O

ferte virtuale, tranzacþii

reale!

Dar, dacã ofertele sunt virtuale, tranzacþiile sunt

reale, iar dobânzile percepute sunt de multe ori adevãrate capcane. Suma se poate dubla în doar câteva luni, iar cine nu plãteºte la timp rãmâne imediat fãrã casa sau maºina cu care au garantat împrumutul, ori ajunge sã fie executat silit în cazul unui contract notarial, fãrã milã de cei care fac averi din astfel de împrumuturi. ªi, atenþie! La notar suma trecutã în contract nu este cea real împrumutatã, ci totalul, cu tot cu dobânzile practicate.

Nu vã lãsaþi pãcãliþi de cei care invocã legea. Multe dintre anunþuri au adãugat art. 1576 din Codul de procedurã Civilã, tocmai pentru a oferi aparenta garanþie a seriozitãþii ºi de a nu pãrea cãmãtãrie la drumul mare. Dar, articolul de lege menþionat vorbeºte strict despre natura împrumutului ºi spune cã “împrumutul este un contract prin care una din pãrþi dã celeilalte oarecare câtime de lucruri, cu îndatorire pentru dânsa de a restitui

Chetã pentru Costel Avram

C

âte un tichet de masã din primã donaþie pentru directorul Apa Serv pentru ca ”ºi directorul nostru sã aibã bucate pe masa de Paºte”. Gluma sãptãmânii?!

Ileana FIRÞULESCU Într-una din zilele trecute, la ºtirile televiziunilor locale, directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Coastel Avram, întrebat dacã salariaþii sãi vor avea parte de prime de sfintele sãrbãtori ale Paºtelui, a explicat cum a gãsit o soluþie convenabilã pentru firmã.

Va oferi angajaþilor Apa Serv tichete de masã sau tichete cadou în valoare de 150 ron. A mai precizat cã el, ca director, nu are parte de primã.

Auzind declaraþia, cum cã doar directorul este lipsit de prima de Paºte, a doua zi unii salariaþi au stârnit discuþii printre

colegii lor. Au venit cu propunerea sã ofere câte un tichet din prima oferitã pentru ca ºi directorul lor ”sã aibã bucate pe masa de Paºte”, adicã frãþia sã fie pânã la capãt. Glumele au umplut ziua de dupã declaraþiile directorului.

Auzind de nãzdrãvãnia salariaþilor – pentru cã nu s-a gândit nici o clipã cã vor materializa cele spuse , Costel Avram a replicat, tot în glumã… ”Ohooo, aº fi cu adevãrat fericit! Vã daþi seama, cu câte un tichet de la 500 de salariaþi aº strânge o adevãratã comoarã.

Da, aºa este, eu nu am voie sã iau primã ºi aºa mi se pare normal. Legea nu permite ca directorii sã-ºi dea prime. Dar mã bucur cã oamenii se gândesc la mine chiar ºi sub aceastã formã” – a declarat Costel Avram, amuzat la rândul sãu de ideile nãstruºnice ale salariaþilor Apa Serv.

tot atâtea lucruri, de aceeaºi specie ºi calitate”, ºi nicidecum despre dobânzile percepute care îi înfundã de datornicii aflaþi în imposibilitatea achitãrii sumelor la termenele strict convenite într-o clipã!

C

ãmãtãria este infracþiune!

Reprezentanþii IPJ Hunedoara atrag atenþia cã, odatã cu intrarea în vigoare a Noului Cod penal, adicã din 1 februarie a.c., cãmãtãria reprezintã infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 5 luni la 5 ani. “Poliþiºtii se pot sesiza atât din oficiu, cât ºi la plângerea prealabilã a persoanelor. Trebuie, însã,

sã fie dovedit caracterul de îndeletnicire, de repetabilitate a faptei. Sunt dosare penale înregistrate, iar unele au fost deja înaintate Parchetului”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt la Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara. Iar ca mãsuri de prevenþie, aceasta a precizat cã “oamenii sunt sfãtuiþi sã se adreseze doar unor instituþii financiare autorizate recunoscute legal ºi sã încheie, în mod obligatoriu, un contract cu instituþia respectivã”.

S-au reluat lucrãrile de asfaltare a drumurilor ºi podurilor din Uricani

Î

n Vestul Vãii Jiului, la Uricani, se lucreazã la reabilitarea de drumuri, poduri ºi trotuare. Aici, pânã la finalul anului, oraºul trebuie sã arate altfel.

Adriana PAVEL

La Uricani se trage tare pentru a se executa lucrarea ce prevede reabilitarea strãzilor ºi podurilor din oraº. Muncitorii au reînceput de circa douã sãptãmâni lucrul. “Lucrãrile se deruleazã conform graficului. Vrem ca pânã la sfârºitul anului sã terminã cu tot ceea ce este inclus în

acest proiect”, ne-a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul de la Uricani. În total, aici urmeazã sã fie reabilitate douã bulevarde, trei strãzi ºi douã poduri. Banii sunt veniþi de la Uniunea Euroeanã, Guvernul României, iar primãria are ca ºi contribuþie o cotã de 2 %.

Durata proiectului este de 12 luni calendaristice.

8 Life&Style

Eveniment astronomic: Marte, Pãmântul ºi Soarele, perfect aliniate

M

arte, Pãmântul ºi Soarele vor fi astãzi perfect aliniate.

Fenomenul este considerat unul rar, chiar dacã se repetã periodic.

Pãmîntul se va afla exact între Soare ºi Marte, iar cele trei corpuri cereºti se vor afla pe aceeaºi linie. În plus în aceastã perioadã planeta Marte se afla la una din cele mai mici distanþe faþã de Pãmînt.

Fenomenul se repeta la exact 778 zile, sau mai corect la fiecare 2 ani, o lunã ºi 18 zile.

Pãmîntul ºi Marte sînt ca douã maºini de curse care aleargã pe piste separate.

Pãmîntul este mai aproape de Soare, astfel cã se miºca mai repede, un tur complet de pista inseamnand un an, adicã 365 de zile ºi cîteva ore.

Marte este mai departe ºi parcurge o rotaþie completã în 687 zile.

Lucrurile se complica ºi mai mult pentru cã cele douã piste nu sunt cercuri, ci elipse, astfel ca distanþa între Soare ºi Marte, Soare ºi Pãmînt, dar ºi distanþa între Marte ºi Pãmînt variazã, scrie Yahoo! Shine.

Ziua de 8 aprilie este specialã pentru cã opoziþia per-

fectã între Pãmînt, Marte ºi Soare se întîmplã în momentul în care cele douã planete sã aflã amîndouã în perioada

distanþei minime faþã de Soare, dar ºi între ele. Fiecare astfel de eveniment are loc într-o altã poziþie pe axele de

Profeþia celei de-a doua veniri a lui Iisus, legatã de Luna sângerie din 15 aprilie?

rima dintre cele patru eclipse P totale de Lunã din

2014-2015, care se va petrece pe 15 aprilie, face parte din aºa-numitul fenomen "Luna sîngerie".

Eclipsa este privitã ca un fenomen supranatural, credinþele creºtine susþinînd cã profeþia Lunii roºiatice sugereazã a doua venire a lui Iisus Hristos.

Eclipsã totalã de Luna va dura 1 orã, 17 minute ºi 48 de secunde, ea fãcînd parte din seria de eclipse denumitã "tetrada", potrivit Internaþional Business Times.

Toate aceste patru

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

eclipse de Luna vor fi vizibile parþial sau total de pe teritoriul Statelor Unite, potrivit expertului NAªA, Fred Espenak.

Fenomenul "Lunii sîngerii" a devenit de importanta religioasã,

deoarece el se petrece în acelaºi timp cu principalele sãrbãtori religioase evreieºti. Astfel, eclipsele din acest an, din 15 aprilie ºi 8 octombrie (dar ºi cele din 2015) coincid cu Pastele evrei-

esc ºi cu Sãrbãtoarea Cortului, potrivit Newsmax.

De aceea, evenimentul este asociat cu o profeþie din cartea Genezei ºi din Biblia evreiascã.

"Soarele se va cufunda în întuneric ºi Luna va deveni sîngerie, înainte

rotaþie ale planetelor în jurul Soarelui.

Astrologii spun despre aceste fenomenene cã sunt evenimente majore care îºi pun amprenta pe viaþa oamenilor.

Se considerã cã alinierea din 8 aprilie este mai nefavorabilã decît cea din martie 2012. Se considerã cã efectele "rãzboinice" ale lui Marte sunt cu atît mai puternice cu cît planeta este mai aproape de Pãmînt. În martie 2012, Marte a fost de 100.900.000 de kilometri de Pãmînt, iar acum acesta se aflã la 92.400.000 kilometri.

de marea ºi teribilã zi a venirii Domnului", se scrie în Biblia evreiascã.

Eclipsele Lunii au fost asociate cu evenimente importante din istorie, spre exemplu cu eclipsa de Luna apãrutã înainte de cãderea Constantinopolului în anul 1453.

Eclipsã totalã de Lunã din 15 aprilie 2014 va începe la ora 4:37 Universal Time (7:37 ora

Bucureºtiului), iar faza de eclipsã totalã se va desfãºura între orele 7:06 ºi 8:24 UT (între 10:06 ºi 11:24 - ora Bucureºtiului).

Eclipsã totalã de Lunã din 15 aprilie nu va putea fi vãzutã din România, ci doar din America de Nord ºi Sud ºi Oceanul Pacific, potrivit Observatorului astronomic din Bucureºti.

STUDIU: Lumina dimineþii ar putea fi un remediu contra obezitãþii

O

amenii care vor sã slãbeascã sau sã aibã o siluetã finã ar trebui sã se trezeascã dimineaþa devreme pentru a a beneficia de luminã matinalã, afirma autorii unui studiu apãrut miercuri în Statele Unite.

Studiul, realizat pe un eºantion limitat de 54 de voluntari, aratã faptul cã cei mai slabi dintre aceºtia nu fãceau mai multe exerciþii fizice ºi nici nu mîncau neapãrat mai sãnãtos decît ceilalþi. Ei erau expuºi mai mult timp la lumina naturalã, dimineaþa, devreme.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista americanã PLOS ONE. "Cu cît expunerea la aceastã luminã se produce mai devreme pe parcursul zilei, cu atît indicele de masã corporalã este mai mic", a spus Kathryn Reid, profesor de neurologie la Facultatea de medicinã de la Universitatea Northwestern din Chicago, coautoare a studiului.

Participanþii aveau vîrsta

medie de 30 de ani. Ei purtau un apãrat la încheietura mîinii care mãsura expunerea la luminã ºi ciclurile somnului. Ei au raportat, totodatã, tot ce au mîncat în timpul celor ºapte zile cît a durat acest studiu.

Expunerea la lumina dimineþii a avut o influenþã asupra indicelui de masã corporalã (IMC) al voluntarilor, indiferent de nivelul de activitate fizicã efectuatã, de aportul caloric, de durata somnului ºi de vîrstã.

Potrivit rezultatelor studiului, lumina matinalã influenþeazã cu aproximativ 20% valoarea IMC-ului.

"Lumina este agentul cel mai important pentru a ajusta ceasul intern care regularizeazã ritmul circadian (care are o oscilaþie de circa 24 de ore, n.r.), care, la rîndul sãu, regleazã balanta energeticã", a adãugat Phyllis Zee, o altã coautoare a studiului.

"Concluzia este ca oamenii ar trebui sã încerce sã beneficieze de mai multã luminã între ora 08.00 ºi cea a prînzului", a adãugat ea.

O expunere la lumina matinalã de doar 20-30 de minute poate avea un efect pozitiv suficient de important asupra IMC-ului, afirma autorii studiului.

Cum va fi vremea de Florii ºi Paºte

maxime de 15...17 grade.

Ploile vor fi posibile zilnic, iar în intervalele 9-11 aprilie ºi 13-17 aprilie pot fi pe arii mai extinse precum ºi moderate din punct de vedere cantitativ.

- prognoza meteo pe douã sãptãmâni

P

rognoza realizatã de meteorologi pentru urmãtoarele douã sãptãmîni arata ca dupã douã zile calde maximele vor scãdea brusc, de pe o zi pe alta, urmînd ca ulteror sã asistãm la o creºtere treptatã a temperaturii pînã la mediile normale ale acestei perioade.

Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia.

Banat În prima sãptãmînã, maximele vor oscila semnificativ, de la o medie de peste 20 de grade pe 8 aprilie, la doar 13 grade în 9

aprilie, urmînd ca pînã în jurul datei de 12 aprilie sã urce din nou spre 19...20 de grade. În a doua sãptãmînã, valorile termice se vor apropia de normalul perioadei, înregistrându-se, în medie, temperaturi maxime de 15...17 grade.

Probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor

va fi redusã pînã pe 8 aprilie ºi din nou în intervalul 11-13 aprilie, în rest sînt condiþii de ploi.

Transilvania Vor alterna intervalele cu încãlzire ºi rãcire a vremii, astfel cã zilele cele mai rãcoroase vor fi cele de 10 ºi 15 aprilie, cînd

media temperaturilor maxime nu va depãºi 11 grade, în schimb pe 8 aprilie ºi din nou pe 12 ºi 13 aprilie, în regiune va fi cald pentru aceastã perioadã, cu maxime termice diurne medii de 17...18 grade.

Ploile vor avea o probabilitate ridicatã de apariþie în intervalele 910 aprilie ºi 14-16 aprilie.

La munte

Dobrogea Vremea se va încãlzi pînã pe 9 aprilie, cînd maximele vor atinge 19 grade. Dupã o rãcire în intervalul 10-11 aprilie, cu maxime de 11 grade, se va produce o încãlzire pînã spre 17 grade.

A doua sãptãmînã va fi una normalã din punct de vedere termic, cu maxime între 14 ºi 16 grade.

Probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor va fi redusã pînã pe 9 aprilie ºi din nou în intervalele 12-14 aprilie ºi 19-20 aprilie. În celelalte zile, vor fi ploi în general slabe.

Oltenia Vremea va fi apropiatã de normalul termic al perioadei, fiind caracterizatã de

încãlziri ºi rãciri succesive. În cele mai rãcoroase zile, cele de 10, 15 ºi 16 aprilie, maxime de 14...15 grade, în schimb, pe 8 aprilie ºi din nou pe 12, 13 ºi 14 aprilie, în regiune va fi cald pentru aceastã perioadã, cu maxime de 19...20 de grade. În a doua sãptãmînã se vor înregistra, în medie, temperaturi

Media maximelor termice diurne va prezenta oscilaþii între 4 ºi 11 grade în prima sãptãmînã, cu cele mai calde zile pe 8, 12 ºi 13 aprilie, iar în cea de-a doua parte a intervalului va fi cuprinsã între 5 ºi 9 grade.

Nopþile vor fi mai reci decît normalul perioadei, mediile temperaturilor minime fiind, în general, negative.

Precipitaþiile vor fi în general slabe ºi posibile aproape zilnic. Se estimeazã cã în intervalele 9-11 aprilie ºi 14-17 aprilie, izolat, precipitaþiile vor putea fi mai însemnate cantitativ.

8 Life&Style

Eveniment astronomic: Marte, Pãmântul ºi Soarele, perfect aliniate

M

arte, Pãmântul ºi Soarele vor fi astãzi perfect aliniate.

Fenomenul este considerat unul rar, chiar dacã se repetã periodic.

Pãmîntul se va afla exact între Soare ºi Marte, iar cele trei corpuri cereºti se vor afla pe aceeaºi linie. În plus în aceastã perioadã planeta Marte se afla la una din cele mai mici distanþe faþã de Pãmînt.

Fenomenul se repeta la exact 778 zile, sau mai corect la fiecare 2 ani, o lunã ºi 18 zile.

Pãmîntul ºi Marte sînt ca douã maºini de curse care aleargã pe piste separate.

Pãmîntul este mai aproape de Soare, astfel cã se miºca mai repede, un tur complet de pista inseamnand un an, adicã 365 de zile ºi cîteva ore.

Marte este mai departe ºi parcurge o rotaþie completã în 687 zile.

Lucrurile se complica ºi mai mult pentru cã cele douã piste nu sunt cercuri, ci elipse, astfel ca distanþa între Soare ºi Marte, Soare ºi Pãmînt, dar ºi distanþa între Marte ºi Pãmînt variazã, scrie Yahoo! Shine.

Ziua de 8 aprilie este specialã pentru cã opoziþia per-

fectã între Pãmînt, Marte ºi Soare se întîmplã în momentul în care cele douã planete sã aflã amîndouã în perioada

distanþei minime faþã de Soare, dar ºi între ele. Fiecare astfel de eveniment are loc într-o altã poziþie pe axele de

Profeþia celei de-a doua veniri a lui Iisus, legatã de Luna sângerie din 15 aprilie?

rima dintre cele patru eclipse P totale de Lunã din

2014-2015, care se va petrece pe 15 aprilie, face parte din aºa-numitul fenomen "Luna sîngerie".

Eclipsa este privitã ca un fenomen supranatural, credinþele creºtine susþinînd cã profeþia Lunii roºiatice sugereazã a doua venire a lui Iisus Hristos.

Eclipsã totalã de Luna va dura 1 orã, 17 minute ºi 48 de secunde, ea fãcînd parte din seria de eclipse denumitã "tetrada", potrivit Internaþional Business Times.

Toate aceste patru

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

eclipse de Luna vor fi vizibile parþial sau total de pe teritoriul Statelor Unite, potrivit expertului NAªA, Fred Espenak.

Fenomenul "Lunii sîngerii" a devenit de importanta religioasã,

deoarece el se petrece în acelaºi timp cu principalele sãrbãtori religioase evreieºti. Astfel, eclipsele din acest an, din 15 aprilie ºi 8 octombrie (dar ºi cele din 2015) coincid cu Pastele evrei-

esc ºi cu Sãrbãtoarea Cortului, potrivit Newsmax.

De aceea, evenimentul este asociat cu o profeþie din cartea Genezei ºi din Biblia evreiascã.

"Soarele se va cufunda în întuneric ºi Luna va deveni sîngerie, înainte

rotaþie ale planetelor în jurul Soarelui.

Astrologii spun despre aceste fenomenene cã sunt evenimente majore care îºi pun amprenta pe viaþa oamenilor.

Se considerã cã alinierea din 8 aprilie este mai nefavorabilã decît cea din martie 2012. Se considerã cã efectele "rãzboinice" ale lui Marte sunt cu atît mai puternice cu cît planeta este mai aproape de Pãmînt. În martie 2012, Marte a fost de 100.900.000 de kilometri de Pãmînt, iar acum acesta se aflã la 92.400.000 kilometri.

de marea ºi teribilã zi a venirii Domnului", se scrie în Biblia evreiascã.

Eclipsele Lunii au fost asociate cu evenimente importante din istorie, spre exemplu cu eclipsa de Luna apãrutã înainte de cãderea Constantinopolului în anul 1453.

Eclipsã totalã de Lunã din 15 aprilie 2014 va începe la ora 4:37 Universal Time (7:37 ora

Bucureºtiului), iar faza de eclipsã totalã se va desfãºura între orele 7:06 ºi 8:24 UT (între 10:06 ºi 11:24 - ora Bucureºtiului).

Eclipsã totalã de Lunã din 15 aprilie nu va putea fi vãzutã din România, ci doar din America de Nord ºi Sud ºi Oceanul Pacific, potrivit Observatorului astronomic din Bucureºti.

STUDIU: Lumina dimineþii ar putea fi un remediu contra obezitãþii

O

amenii care vor sã slãbeascã sau sã aibã o siluetã finã ar trebui sã se trezeascã dimineaþa devreme pentru a a beneficia de luminã matinalã, afirma autorii unui studiu apãrut miercuri în Statele Unite.

Studiul, realizat pe un eºantion limitat de 54 de voluntari, aratã faptul cã cei mai slabi dintre aceºtia nu fãceau mai multe exerciþii fizice ºi nici nu mîncau neapãrat mai sãnãtos decît ceilalþi. Ei erau expuºi mai mult timp la lumina naturalã, dimineaþa, devreme.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista americanã PLOS ONE. "Cu cît expunerea la aceastã luminã se produce mai devreme pe parcursul zilei, cu atît indicele de masã corporalã este mai mic", a spus Kathryn Reid, profesor de neurologie la Facultatea de medicinã de la Universitatea Northwestern din Chicago, coautoare a studiului.

Participanþii aveau vîrsta

medie de 30 de ani. Ei purtau un apãrat la încheietura mîinii care mãsura expunerea la luminã ºi ciclurile somnului. Ei au raportat, totodatã, tot ce au mîncat în timpul celor ºapte zile cît a durat acest studiu.

Expunerea la lumina dimineþii a avut o influenþã asupra indicelui de masã corporalã (IMC) al voluntarilor, indiferent de nivelul de activitate fizicã efectuatã, de aportul caloric, de durata somnului ºi de vîrstã.

Potrivit rezultatelor studiului, lumina matinalã influenþeazã cu aproximativ 20% valoarea IMC-ului.

"Lumina este agentul cel mai important pentru a ajusta ceasul intern care regularizeazã ritmul circadian (care are o oscilaþie de circa 24 de ore, n.r.), care, la rîndul sãu, regleazã balanta energeticã", a adãugat Phyllis Zee, o altã coautoare a studiului.

"Concluzia este ca oamenii ar trebui sã încerce sã beneficieze de mai multã luminã între ora 08.00 ºi cea a prînzului", a adãugat ea.

O expunere la lumina matinalã de doar 20-30 de minute poate avea un efect pozitiv suficient de important asupra IMC-ului, afirma autorii studiului.

Cum va fi vremea de Florii ºi Paºte

maxime de 15...17 grade.

Ploile vor fi posibile zilnic, iar în intervalele 9-11 aprilie ºi 13-17 aprilie pot fi pe arii mai extinse precum ºi moderate din punct de vedere cantitativ.

- prognoza meteo pe douã sãptãmâni

P

rognoza realizatã de meteorologi pentru urmãtoarele douã sãptãmîni arata ca dupã douã zile calde maximele vor scãdea brusc, de pe o zi pe alta, urmînd ca ulteror sã asistãm la o creºtere treptatã a temperaturii pînã la mediile normale ale acestei perioade.

Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia.

Banat În prima sãptãmînã, maximele vor oscila semnificativ, de la o medie de peste 20 de grade pe 8 aprilie, la doar 13 grade în 9

aprilie, urmînd ca pînã în jurul datei de 12 aprilie sã urce din nou spre 19...20 de grade. În a doua sãptãmînã, valorile termice se vor apropia de normalul perioadei, înregistrându-se, în medie, temperaturi maxime de 15...17 grade.

Probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor

va fi redusã pînã pe 8 aprilie ºi din nou în intervalul 11-13 aprilie, în rest sînt condiþii de ploi.

Transilvania Vor alterna intervalele cu încãlzire ºi rãcire a vremii, astfel cã zilele cele mai rãcoroase vor fi cele de 10 ºi 15 aprilie, cînd

media temperaturilor maxime nu va depãºi 11 grade, în schimb pe 8 aprilie ºi din nou pe 12 ºi 13 aprilie, în regiune va fi cald pentru aceastã perioadã, cu maxime termice diurne medii de 17...18 grade.

Ploile vor avea o probabilitate ridicatã de apariþie în intervalele 910 aprilie ºi 14-16 aprilie.

La munte

Dobrogea Vremea se va încãlzi pînã pe 9 aprilie, cînd maximele vor atinge 19 grade. Dupã o rãcire în intervalul 10-11 aprilie, cu maxime de 11 grade, se va produce o încãlzire pînã spre 17 grade.

A doua sãptãmînã va fi una normalã din punct de vedere termic, cu maxime între 14 ºi 16 grade.

Probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor va fi redusã pînã pe 9 aprilie ºi din nou în intervalele 12-14 aprilie ºi 19-20 aprilie. În celelalte zile, vor fi ploi în general slabe.

Oltenia Vremea va fi apropiatã de normalul termic al perioadei, fiind caracterizatã de

încãlziri ºi rãciri succesive. În cele mai rãcoroase zile, cele de 10, 15 ºi 16 aprilie, maxime de 14...15 grade, în schimb, pe 8 aprilie ºi din nou pe 12, 13 ºi 14 aprilie, în regiune va fi cald pentru aceastã perioadã, cu maxime de 19...20 de grade. În a doua sãptãmînã se vor înregistra, în medie, temperaturi

Media maximelor termice diurne va prezenta oscilaþii între 4 ºi 11 grade în prima sãptãmînã, cu cele mai calde zile pe 8, 12 ºi 13 aprilie, iar în cea de-a doua parte a intervalului va fi cuprinsã între 5 ºi 9 grade.

Nopþile vor fi mai reci decît normalul perioadei, mediile temperaturilor minime fiind, în general, negative.

Precipitaþiile vor fi în general slabe ºi posibile aproape zilnic. Se estimeazã cã în intervalele 9-11 aprilie ºi 14-17 aprilie, izolat, precipitaþiile vor putea fi mai însemnate cantitativ.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

D

e astãzi (marþi-n.r.) Sindicatul Muntele începe negocierea contractului colectiv de muncã cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara. Instanþa de la Deva a dat câºtig de cauzã celor de la sindicat, iar aceºtia vor demara negocierile noului contract colectiv de muncã, negocieri care teoretic ar fi trebuit demarate încã din luna martie.

“Vreau sã trasmit celor interesaþi douã din problemele pe care noi am încercat sã le rezolvãm ºi cã într-o oarecare mãsurã am ºi reuºit. Primul punct pe care vreau sã îl abordez este legat de reprezentativitatea Sindicatului Muntele, mult blamatã în urmã cu ceva timp. În data de 4 aprilie 2014, Tribunalul Hunedoara prin sentinþa pronunþatã a declarat cã Sindicatul Muntele este reprezentativ la nivel de unitate, motiv pentru care acesta va fi singura organizaþie sindicalã care va

negocia contractul colectiv de muncã la nivelul Complexulului Energetic Hunedoara. Încã de la bun început am fost conºtienþi de faptul cã o sentinþã definitivã care sã trimitã sindicatul la masa negocierilor implicã în primul rând o responsabilitate maximã, dar pentru cã ne-am asumat-o vom continua pe aceeaºi gândire pe care am avut-o ºi înainte de a obþine aceastã reprezentativitate, iar în data de 8 aprilir 2014 conform notei scrise pe care am avut-o încheiatã joia trecutã vom

Încep negocierile pentru CCM la CEH

începe negocierea contractului colectiv de muncã la nivel de unitate”, a declarat preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Noul contract colectiv de muncã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara nu va putea fi încheiat pânã ce nu va exista un buget de venituri ºi chel-

tuieli.

“Nu vreau sã nu readuc aminte faptul cã angajatorul ar fi trebuit sã demareze aceastã negociere, cel târziu în data de 17 martie, iar dacã acesta ar fi respectat legea ºi decizia instanþei de la Petroºani care a fost reconfirmatã de Tribunalul Hunedoara, astãzi nu ne aflam la iniþierea negocierii CCM ci într-o fazã mult mai avansatã, poate cã am fi putut vorbi clar de o finalizare a negocierii CCM, pe partea teoreticã pentru cã acesta nu va putea fi încheiat pânã ce bugetul de venituri ºi cheltuieli al CEH nu va fi aprobat. Rãmânen deschiºi tuturor colegilor

INSEMEX – 65 de ani de activitate

ingurul institut de profil din S România, INSEMEX

Petroºani se pregãteºte de sãrbãtoare.

Conducerea institutului de cercetare va avea evenimente dedicate celor 65 de ani de existenþã începând din primãvarã ºi pânã în iarna acestui an.

Cu o vastã experienþã în domeniul exploziilor din subteran ºi de suprafaþã, cu mii de cazuri scoase la liman de cercetãtorii de aici ºi cu studii elaborate în domeniu, unice în lume, INSEMEX Petroºani celebreazã anul acesta 65 de ani de existenþã. Deceniile care au trecut, au fãcut din singurul institut de cercetare în domeniul exploziv un brand de þarã, iar tocmai acest aspect va fi scos

la suprafaþã cu ocazia evenimentelor care vor marca cifra rotundã a anilor scurºi în domeniul cercetãrii. „Anul acesta împlinim 65 de ani de activitate neîntreruptã la INSEMEX ºi, în contextul acesta, ne-am gândit sã marcãm evenimentul, printr-o serie de mese rotunde, organizate pe specificul celor 4 departamente pe care le avem. În 30 mai, va avea loc prima masã rotundã la care vom invita colaboratori ºi parteneri pentru discuþii privind noutãþile în domeniu, dupã care urmeazã o

noºtri din celelalte sindicate care doresc sã îºi reprezinte membrii de sindicat ºi dacã legiuitorul a spus cã Sindicatul Muntele este cel care va negocia ºi tot doresc sã rãmânã la masa negocierilor sã vinã alãturi de noi pentru cã o forþã sindicalã cu cât este mai mare ca membri cu atâta va fi mai puternicã ºi va putea sã pãstreze, cel puþin, drepturile ºi facilitãþile pe care le au atât energeticienii cât ºi minerii”, a mai precizat Nica.

Sindicaliºtii încearcã pe cât posibil sã menþinã aceleaºi drepturi de care au beneficiat pânã acum minerii ºi energeticienii. Tot mâine se vor lua în discuþie ºi primele minerilor cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte.

Monika BACIU alta în iunie ºi încã douã, una în septembrie ºi una în octombrie, urmând ca la final de an, de Ziua Cercetãtorului, în noiembrie, sã organizãm o expoziþie mai de prestigiu, de amploare, unde sã ne întâlnim cu autoritãþile statului, colaboratori ºi beneficiari”, a spus Artur Gãman, directorul INSEMEX Petroºani.

Potrivit calendarului, cercetãtorii de la INSEMEX se adunã la o masã rotundã în data de 30 mai, iar tema de discuþii va fi legatã de cercetãrile în domeniul instalaþiilor ºi echipamentelor pentru medii explozive. În luna iunie, în data de 30, se iau în discuþie aspecte legate de aerajul minier ºi ventilaþia industrialã. În 26 septembrie 2014, se iau în discuþie la INSEMEX aspecte privind explozivii de uz civil ºi articolele pirotehnice, iar în 16 octombrie se pun pe tapet cele mai recente detalii ale riscurilor, ale salvãrii ºi mediului.

Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

“Muntele” faþã’n faþã cu ministrul Energiei R eprezentanþii Sindicatului Muntele s-au întâlnit la sfârºitul sãptãmânii trecute cu ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu. Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara ºi insolvenþa entitãþii energetice au fost câteva din subiectele abordate la întâlnirea cu ministrul.

“Cel de-al doilea punct pe care am vrut sã-l transmit este legat de întâlnirea pe care Sindicatul Muntele a avut-o cu domnul ministrul al Energiei, delegaþia din partea Sindicatului Muntele a fost compusã din subsemnatul, colegul Cosma Gheorghe de la Mina Lonea ºi Iºtoc Cristian de la Departamentul Energetic de la Termocentrala Mintia. Am avut o discuþie extrem de aplecatã pe problemele serioase cu care se confruntã CEH ºi am prezentat domnului ministru un program

punctual în ceea ce priveºte modul în care credem noi cã activitatea CEH poate sã continue, poate sã se rentabilizeze ºi pãstrarea locurilor de muncã atât în minerit cât ºi în energie nu rãmâne decât o simplã poveste ºi cã aceastã activitate poate sã continue aplecându-ne cu responsabilitate asupra problemelor ºi soluþiilor pe care trebuie sã le agreem sau sã le propunem”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Nica mai spune cã eliminarea treptatã a certificatelor verzi oferite producãtorilor de energie regenerabilã a fost unul dintre punctele discutate.

Ba mai mult, acesta a precizat cã ºi Comisia Europeanã a sesizat faptul cã aceºti producãtori aduc deservicii producãtorilor de energie pe bazã de cãrbune.

“Discuþia a fost una extrem de practicã, iar domnul ministru s-a arãrat extrem de deschis ºi a

punctat cele douã variante extrem de clare pe care poate sã le urmeze CEH. Prima pe care ºi-o doresc ºi dumnealor ºi evident ºi noi este programul de reorganizare, restructurare a CEH urmat de privatizarea acestuia, iar dacã nu vor exista sorþi de izbândã au rezultatele nu vor fi cele satisfãcãtoare evident s-a discutat extrem de bãrbãteºte de intrarea în insolvenþã a acestuia. Sper într-un dialog permanent ºi aplicarea unor mãsuri care vor duce la rentabilizarea CEH ºi iatã cã ºi din zona Comisiei Europene a Parlamentului European vin veºti bune în ceea ce ne priveºte pe noi pentru cã se vorbeºte din ce în ce mai insistent de reducerea sprijinului în

ceea ce priveºte certificatele verzi acordate producãtorilor de energie regenerabilã ºi sprijinirea într-o mãsurã legalã a producãtorilor care nu depind de condiþiile meteorologice pentru cã s-a observat cã echilibrarea sistemului energetic naþional are nevoie de producãtorii de energie pe bazã de cãrbune”, a mai precizat sursa citatã.

Mixul de energie ar fi salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Entitatea ar rezista pe piaþã în condiþiile în care i s-ar alãtura un producãtor de energie pe bazã de apã.

“Nu trebuie sã ascundem faptul cã România are o putere instalatã care se apropie de 20 de mii de MWh, iar consumul de energie în România nu este

Drumul din Aninoasa, reparat pe cheltuiala primarului entru cã nu au bani, primãria P fiind sub administrare

specialã, iar ajutor de la bugetul judeþean ori cel de stat nu primesc ºi pentru drum, primarul ºi viceprimarul din Aninoasa fac lucrãrile edilitare pe cheltuiala lor.

Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca s-a apucat de asfaltarea singurului drum care leagã localitatea de restul Vãii Jiului. Lucrãrile sunt efectuate cu bani din sponsorizãri, dar cum nici

mulþi sponsori nu prea sunt, edilii au trecut la propriile buzunare. Ca sã se încadreze în buget, edili fac ºi muncã patrioticã pentru cã nu-ºi permit sã angajeze muncitori ori o firmã specializatã în asfaltãri. Aºa cã primarul pune la bãtaie bani din leafã ºi cumpãrã materiale pentru a astupa gropile de pe drum. ”Drumul din Aninoasa este praf ºi nimeni, nimic… Acum douã sãptãmâni am fãcut o betonare la gropi, sâmbãta trecutã am mai fãcut o acþiune. Cumpãr eu din

unul nici pe departe care sã se apropie de aceastã putere instalatã, discutând de un consum de 6-7-8000 de MWh. În aceste condiþii, evident, cã pe piaþã trãieºte producãtorul care vinde cel mai ieftin, dar noi credem ºi am transmis domnului ministru cã trebuie luat în calcul producãtorul care produce ieftin fãrã sprijinul pe care îl acordã statul român prin acele certificate verzi, care de altfel le plãteºte fiecare român din buzunarul propriu. Evident cã mixul energetic nu a lipsit din propunerile pe care noi le-am fãcut ºi adresat domnului ministru pentru cã noi considerãm cã pentru viitor la o putere instalatã a CEH de 800-900 de MWh este imperios necesar sã se alãture un producãtor de energie care produce MWh extrem de ieftin fãrã a fi sprijinit de acele certificate verzi, iar un preþ mediu de cost de 40-43 de euro pe MWh ar face posibilã rezistarea pe piaþã a acestui complex”, a mai spus Nica.

La întâlnirea sindicaliºtilor cu ministrul energiei a participat ºi fostul director general al CEH, Daniel Andronache, actual subsecretar de stat în Departamentul pentru Energie.

Monika BACIU buzunarul propriu cât un metru cub de beton ºi cu el betonãm gropile cam pe un kilometru. Aduc niºte bãieþi ºi facem clacã sã avem ºi noi drum cât de cât circulabil. Drept sã spun îmi este ºi jenã cã am ajuns împreunã cu viceprimarul ºi secretarul sã stãm în patru labe ºi sã astupãm la gropi. Nu avem ce face, le-am promis oamenilor cã voi rezolva aceastã problemã ºi trebuie sã facem ceva, mãcar sã se poatã circula”, ne-a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca.

Drumul orãºenesc din Aninoasa este coºmarul ºoferilor, iar cei care fac transport în comun au ameninþat în câteva rânduri cã nu vor mai scoate microbuzele pe traseu din cauzã cã-ºi stricã în permanenþã maºinile ºi nu-ºi pot acoperi costurile.

Maximilian GÂNJU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Lecþii despre siguranþã ºi energie pentru „ªcoala altfel” este 3.000 de copii din uniP tãþi de învãþãmânt situate în zona de activitate a E.ON România vor primi, în perioada 7-11 aprilie, lecþii despre siguranþã ºi energie, în cadrul programului „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”

Voluntarii E.ON România, alãturi de reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara vor prelua, în aceastã sãptãmânã, rolul de profesori pentru elevii de la Colegiul

Economic "Emanuil Gojdu" din municipiul Hunedoara.

Prin intermediul unor lecþii interactive privind utilizarea corectã a surselor de energie ºi modul de comportament în caz

de incendii sau alte situaþii cu potenþial devastator, copii vor învãþa ce trebuie sã facã pentru a evita pericolele ºi pentru a avea o copilãrie în condiþii de siguranþã:

Prin respectarea unor reguli minime ºi prin supravegherea atentã a copiilor de cãtre adulþi, putem avea convingerea cã cei mici nu vor avea de suferit în urma unor situaþii neprevãzute.

Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.) ºi E.ON România au reînnoit, în data de 25 septembrie 2013, parteneriatul „Împreunã pentru siguranþã”, încheiat în anul 2012. În cadrul acestuia,

cele douã pãrþi au derulat în comun campanii de informare, prevenire ºi conºtientizare a cetãþenilor asupra pericolelor la care sunt expuºi în cazul utilizãrii necorespunzãtoare a diferitelor surse de energie. În baza acestui parteneriat, I.G.S.U. ºi E.ON România au implementat deja la nivel naþional trei ample campanii: “F.O.C – Flãcãrile Omoarã Copii” (lansatã în luna septembrie 2012), “R.I.S.C.- Renunþã.

Improvizaþiile sunt Catastrofale” (lansatã în luna noiembrie 2012), respectiv „RISC. Siguranþa NU e un joc de noroc!“ (lansatã în luna decembrie 2013) prin intermediul cãrora milioane de români au fost beneficiari direcþi ai mesajelor de siguranþã promovate.

Campaniile derulate

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

ºi-au propus nu doar sã informeze ºi sã sensibilizeze populaþia, ci ºi sã schimbe, în timp, atitudinea ºi comportamentul legat de utilizarea corectã a surselor de energie.

Programul derulat de Ministerul Educaþiei Naþionale ”Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” se desfãºoarã în perioada 7- 11 aprilie 2014 ºi constã în derularea, la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, într-o sãptãmânã din al doilea semestru ºcolar, a unui orar special format doar din activitãþi cu caracter non-formal.

Programul îºi propune implicarea, deopotrivã, a elevilor ºi a dascãlilor, în activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare, interesante, care sã le valorizeze talentele, preocupãrile extra-ºcolare ºi competenþele în domenii cât mai diverse ºi interesante.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Start la Black Easter M

arile magazine ºi companii din România, dacã nu au dat startul marilor reduceri de Paºte, o vor face în curînd, dupã cum au anunþat.

Campania de reduceri la aproape tot felul de produse, cum ar fi haine, încãlþãminte, electronice, electrocasnice ºi mai ales de gadgeturi, este intitulata Black Easter.

Unul din cele mai mari magazine online din România a publicat pe pagina oficialã fapul ca Black Easter se va desfãºura anul acesta în intervalul 2 – 22 aprilie, nu numai pe

durata unei singure zile, aºa cum a fost în trecut.

“Dupã cum ºtim, apropierea Sãrbãtorilor de Paºti este un bun prilej pentru a face achiziþii, fie pentru noi înºine, fie pentru a

Cãldurã ºi în continuare

Î

n Petroºani, firma care asigurã încãlzirea apartamentelor va continua sã livreze agent termic, probabil, ºi pe perioada sãrbãtorilo pascale. Nu de alta dar, deocamdatã, nu au fost întrunite condiþiile legale pentru stoparea furnizãrii agentului termic. “Încã nu putem opri agentul termic þinând cont ºi de faptul cã instituþiile publice sau unitãþile ºcolare sunt branºate

face cadouri celor dragi.

Astfel, am venit în întîmpinarea clienþilor noºtri ºi le oferim discount-uri semnificative la aproape toate categoriile de produse. Am extins durata acestei campanii ca rãspuns la cerinþele clienþilor, asta dupã ce anul trecut Black Easter a þinut o singurã zi”, a declarat Mihai Pãtraºcu, CEO în cadrul companiei cu pricina.

De Black Easter, clienþii vor putea cumpãra la reducere telefoane mobile, tablete, laptopuri, televizoare, imprimante, multifuncþionale, roboþi de bucãtãrie, aspiratoare, produse de îngrijire personalã ºi multe altele. Spre exemplu, cei interesaþi, pot cumpãra smartphone-uri cu 369 lei, roboþi de bucãtãrie la 249 lei, aspiratoare la 129 lei sau televizoare LED cu diagonala de 81 de cm cu 999 lei.

Pe lîngã preþul redus, multe produse vin la pachet fie cu un cadou, fie cu servicii extra, cum este cel de garanþie extinsã, spre exemplu. În Valea Jiului, niciun magazin nu a început campania de reduceri încã.

Adriana PA PAVEL

Au fost ocupate toate locurile

roiectele ºcolare europene contiP nuã în întreaga Vale a

Jiului. Astfel, la ªcoala Generalã “Carmen Sylva” din Petroºani urmeazã ca în perioada urmãtoare sã fie implementat un proiect intitulat “Tineri în acþiuni în domeniul afacerilor”.

Parteneri la proiect sunt reprezentanþi ai douã unitãþi ºcolare din Turcia, respectiv Polonia. “În perioada 12 -16 mai, elevi ºi cadre didactice de la unitatea noastrã ºcolarã

cele 7 ºcoli generale aflate pe raza localitãþii.

Inclusiv la cele din zonele mãrginaºe ale

ineri, 4 aprilie, a luat sfârºit V ºi cea de-a 2-a etapã de înscrieri în clasa I ºi în clasa pregãtitoare. În Petroºani, toate locurile disponibile au fost ocupate la toate la sistemul centralizat de încãlzire.

Dupã sãrbãtorile de Paºte vom lua în considerare ºi acest lucru. În parantezã fie spus, ziua de 6 aprilie a fost cea mai rece din ultimii 52 de ani”, a spus Ovidiu Munteanu, directorul general al SC termoficare SA Petroºani. În cazul în care încãlzirea aparta-

Proiectele Comenius continuã

mentelor în sistem centralizat se va încheia dupã sãrbãtorile de Paºte, nu acelaºi lucru se va întâmpla ºi cu apa caldã menajerã.

Furnizarea acesteia va continua mãcar pânã în varã, atunci când este programatã o nouã revizie generalã a sistemului de termoficare.

M. NISTOR

vor efectua vizite de lucru în Turcia, în cadrul unui proiect Comenius. Pe aceastã cale, ne dorim sã-i pregãtim pentru viaþã, pentru activitãþile practice, în strãinãtate urmând a întocmi planuri de afaceri.

Recent am încheiat un alt proiect european, banii rezultaþi în urma acestuia fiind donaþi unui cãmin de bãtrâni”, a precizat Mariana David, director adjunct ªcoala Generalã “Carmen Sylva”. Alte proiecte cu finanþare europeanã urmeazã a fi accesate ºi aplicate chiar în acest an.

M. NISTOR

localitãþii cum ar fi cele din cartierele Colonie sau Aeroport. „Am avut, conform palnului de ºcolarizare, locuri disponibile pentru 2 clase pregãtitoare ºi tot 2 clase I. Toate locurile au fost ocupate mai exact 50 la clasa pregãtitoare ºi 55 la cea de-a I-a. Astfel, le-am asigurat ºi colegilor noºtri locurile de muncã ºi pentru viitorul an ºcolar ºi, pe de altã parte, suntem bucuroºi cã pãrinþii copiilor ne-au

apreciat munca ºi i-au înscris pe cei mici la noi”, a declarat Mariana David, directorul adjunct al ªcolii Generale „Carmen Sylva” din Petroºani. În prezent, la ªcoala Generalã “Carmen Sylva” din cartierul petroºenean Aeroport studiazã aproape 600 de copii, 50 dintre aceºtia în cele douã clase pregãtitoare care vor funcþiona în anul ºcolar 2014 – 2015.

M. NISTOR

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Catwoman

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Furios ºi iute 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Rudy 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Misterul vãduvei negre 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea.

Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 ªtirile B1 Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 10:15 Galaþi 11:00 11:15 Galaþi 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:30 16:45 17:30 18:00 19:30 20:00 20:45

ªtirile Digi Sport Fotbal: Dinamo - Oþelul ªtirile Digi Sport Fotbal: Dinamo - Oþelul ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digisport Show Rezumat Italia ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Este ºi o zi bunã pentru comunicare.

23 august *** 22 septembrie

Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit.

Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 15:00 16:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi de la problemele cotidiene.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii!

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani.

21 februarie *** 20 martie Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã într-o excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Dorinþe medicale de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii

Z

iua Mondialã a Sãnãtãþii a fost marcatã ºi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Conducerea unitãþii medicale a acordat o zi liberã angajaþilor, însã mulþi dintre aceºtia au venit la serviciu pentru a fi alãturi de pacienþi.

Monika BACIU “Chiar ºi un sistem ºubred are dreptul la o zi a lui. Este o zi în care conform contractului la nivelul ramurii sanitare personalul angajat în sistemul medical are dreptul la o zi liberã cu recuperare, aceasta este modalitatea care este prevãzutã în legislaþia la ora actualã, drept pentru care ziua de astãzi majoritatea colegilor sunt dacã nu la un program mai redus, dar cum am vãzut trecând prin spital mare parte din colegi au venit ca într-o zi normalã de lucru ca sã se ocupe de pacienþii care sunt internaþi sau de pacienþii care au probleme”, a declarat Alin Vasilescu, managerul SUP. Ziua de astãzi, pentru cei care nu au fost la lucru, va fi recuperatã pe

parcursul urmãtoarelor trei sãptãmâni.

“Am hotãrât în spital sã recuperãm în urmãtoarele trei sãptãmâni, prelungim programul cu 30 de minute pentru cei care nu au program normal de lucru ziua de azi”, a mai precizat sursa citatã.

Managerul unitãþii medicale din Petroºani ºi-a pus mai multe dorinþe cu ocazia aniversãrii Zilei Mondiale a Sãnãtãþii.

“Pentru spitalul din Petroºani îmi doresc sã ajungem sã avem ºi noi o activitate decentã ºi finanþatã conform cu ceea ce facem ºi nu conform cu niºte grile ºi ºabloane pe care le stabilesc unii ºi alþii, iar pentru sistemul sanitar românesc îmi doresc sã îºi încheie reforma pe care o face de 20 de ani”, a mai

spus managerul SUP. În fiecare an, la data de 7 aprilie, se celebreazã Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, pentru a marca apariþia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS), în anul 1948. În acest an, tema campaniei este reprezentatã de bolile transmise prin vectori, respectiv þânþari, muºte, gândaci, cãpuºe, melcii de apã dulce, iar sloganul campaniei este: „Entitãþi mici, pericol mare!”.

De unde vin problemele de comunicare în cuplu

C

reierul femeilor este construit pentru comunicare. Femeile au mai dezvoltate zonele limbajului din creier, iar în timp ce la bãrbaþi se ocupã de limbaj emisfera stîngã, la femei sînt implicate ambele emisfere. Pe de altã parte, cercetãrile psihologilor de cuplu au relevat cã cea mai frecventã plîngere din partea femeilor este cã nu sunt ascultate sau partenerul nu vorbeºte cu ele.

De altfel, cea mai frecventã acuza pe care femeile o aduc în procesele de divorþ este lipsa comunicãrii, în timp ce bãrbaþii rareori o pomenesc. Cele douã creiere diferite încep sã se vadã încã din copilãrie. Studiile Universitãþii Stanford aratã cã bãieþeii ºi fetiþele tind sã se joace doar cu membrii aceluiaºi sex, iar grupurile sunt foarte diferite ca numãr, structura ºi relaþionare. Fetiþele au grupuri mai mici de prietene iar intimitatea este ingredientul relaþiei – ele schimba între ele

secrete, povestesc despre oamenii pe care îi cunosc ºi tind sã vorbeascã mai mult pe un singur subiect.

Pentru ele, nu conteazã atît subiectul discuþiei, cît sentimentul de apropiere, de împãrtãºire a gîndurilor sau impresiilor. În schimb, bãieþii tind sã aibã grupuri mai mari de prieteni cu o structurã ierarhicã, iar ei trebuie sã se lupte ca sã nu fie într-o poziþie subordonatã. Sunt mai orientaþi spre acþiune, spre a face lucruri împreunã, fac glume unul pe seama celuilalt, schimba mereu topica discuþiei ºi cauta

permanent jocuri. Pornind astfel pe drum, la maturitate, o femeie îºi vede soþul ca pe o versiune îmbunãtãþitã a celei mai bune prietene, în timp ce bãrbatul are impresia cã a asculta într-o relaþie este ceva umilitor, la fel cum ascultã un copil adultul sau angajatul pe ºeful lui.

Apoi, în conversaþie, femeile tind sã fie suportive ºi sã îºi exprime acordul, în timp ce bãrbaþii tind sã aducã argumente contra sau sã gãseascã alte puncte de vedere. Or, aceastã atitudine poate pãrea belicoasã pentru femei.

Pentru bãrbat, a vorbi în public este o ocazie de debate, o competiþie în care trebuie sã îºi arate inteligenþa sau cunoºtinþele. De aici, ºi discrepanta între comportamentul din public ºi cel de acasã. Odatã ajuns acasã, el nu mai considerã cã trebuie sã dovedeascã

ceva, deci poate rãmîne tãcut, în timp ce, pentru ea, a fi acasã înseamnã a nu-i mai fi teamã cã spune ceva nepotrivit sau cã deranjeazã pe cineva – deci, are, în sfîrºit, undã verde pentru a vorbi fãrã grijã. Chiar ºi poziþia în timpul conversaþiei este motiv de frustrare pentru femei. Ele tind sã stea fata în faþã ºi sã se priveascã în ochi, în timp ce bãrbaþii (chiar de mici) tind sã stea unul lîngã altul ºi sã priveascã în faþã, ca ºi cum ar sta într-o maºinã, aruncînd cîte o privire celuilalt din cînd în cînd. În fine, femeile tind sã scoatã sunete de genul „îhî“ ori sã termine propoziþia celeilalte, chiar sã anticipeze ce vrea cealaltã sã spunã, pentru a arãta cã este atentã ºi înþelege, în timp ce bãrbaþii tind sã asculte în liniºte, iar obiceiurile de mai sus ale femeilor li se par enervante pentru cã nu vor sã fie întrerupþi.

Primul pas pentru rezolvarea conflictelor este înþelegerea felului în care sîntem construiþi ºi acceptarea diferenþelor. www.psychologies.ro

Azi se ia apa!

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 08.04.2014 în oraºul: - Vulcan, 8:00 - 18:00. Zona afectatã: Cartier Sohodol blocuri, Cãpriºoara, Mestecenilor. Motivul restricþiei: Reconfigurare branºament str.

Victoria; - Lupeni, 8:00 - 18:00. Zona afectatã: Str. Victoria, Carolina.

Motivul restricþiei: Reconfigurare branºament str. Victoria.

Angajare S.C. Netlog Computer S.R.L. – Complex 3D Aqua recruteazã personal pentru ocuparea urmãtoarelor posturi: bucãtar ajutor bucãtar ospãtar ajutor ospãtar barman agent pazã (cu atestat) Cv-urile (cu foto) se depun la sediul Complexului 3D Aqua din Petroºani, str. Independenþei, PT5 pînã în datã de 20.04.2014 (luni-sambãtã, între orele 11:00 – 16:00) ºi pe adresa contact@3daqua.ro.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Aprilie 2014

Medicina alternativã, metodã la care oamenii din Valea Jiului apeleazã

C

înd eºti bolnav, primul lucru pe care îl faci este sã îþi suni medicul de familie, pentru o programare la consultaþie. Dupã aceea, þi se prescrie un medicament care sã îþi amelioreze suferinþa. Pe scurt, aºa funcþioneazã medicina convenþionalã. Cea alternativa, în schimb, se adreseazã omului ca întreg, adicã trup, minte ºi suflet. Tot mai mulþi oameni acceseazã tipul acesta de medicinã în ultimi ani.

Adriana PAVEL

M

edicina alternativã, tratamentul ieftin pentru trup ºi suflet Concret, medicina alternativã este orice abordare disponibilã de vindecare, dar care nu intra în domeniul medicinei alopate.

Lista practicilor ºi terapiilor alternative este destul de vastã: acupuncturã, presopunctura, fitoterapie, cromoterapie, aromoterapie, meloterapie, cristaloterapie, reflexoterapie, bioenergoterapie sau homeopatie. Acest tip de medicinã nu este o invenþie a lumii mod-

erne, ci are o istorie tot atît de lungã precum cea a omenirii. În România, douã dintre cele mai populare practici alternative sînt bioenergoterapia ºi acupunctura. De ceva timp însã, oamenii au început sã se îndrepte ºi spre meloterapie. În Valea Jiului exista la ora actualã un singur cabinet cunoscut de medicinã homeopatã, dar numãrul magazinelor cu produse bio-naturiste se înmulþeºte de la an la an. “ Recunosc cã mai bine cumpãr anumite produse de la un magazin naturist decît din comerþ. ªi cînd vine vorba de vreo boalã mai uºoarã, cum ar fi rãceala sau dureri musculare, ori crampe

de tot felul, tot de acolo îmi iau medicamente, ceaiuri ºi unguiente”, ne-a declarat Maria, o femeie din Vulcan.

B

ioenergia, terapia care echilibreazã organismul uman Bioenergoterapia este o echilibrare energeticã a organismului. "Fiecare fiinþã vie are o strucura de energie ce nu poate fi eliminatã. Terapeuþii au însã un cîmp de energie care poate intra în structurile pacientului. Începe apoi o luptã de refacere, de constituire a unei structuri mai bune", a explicat un binecunoscut bioenergoterapeutul român.

Numãrul de afecþiuni care se pot trata prin bioenergie este impresionant.

Se înregistreazã rezultate spectaculoase în afecþiuni ale aparatului genital sau cardiovascular.

M

eloterapia, vindecarea prin muzicã

Probabil aþi observat cã în momente stresante, muzica ne liniºteºte ºi ne da energie pentru a continua. Trebuie sã ºtim atunci ca meloterapia este chiar o metodã de tratare a diverselor boli, folositã încã de mii de ani.

Discipolii lui Pitagora tratau epilepsia ºi stãrile febrile cu ajutorul muzicii, considerînd cã bolile nu sunt altceva decît consecinþele dezechilibrelor dintre armonia cosmicã ºi fiinþã umanã. Meloterapia a fost introdusã ºi promovatã de Platon, care o folosea pentru a reda sãnãtatea celor din jur. Pînã în secolul XIX însã, medicii nu au studiat potenþialul curativ al sunetelor în cazul afecþiunilor fizice sau psihice. Românul George Constantinescu, întemeietorul sonologiei, a anticipat aptitudinile terapeutice ale sunetelor asupra omului: muzica induce o stare profundã de relaxare ºi stimuleazã, indirect, funcþionarea optimã a organismului uman.

Dar, chiar ºi în ziua de astãzi, exista o tendinþã în rîndul medicilor alopaþi de a privi cu o oarecare

suspiciune sau rezerva meloterapia.

A

cupuncturã, înþepãturile care fac bine Acupuncura este o ramurã a medicinei alternative în care tratamentul se face prin inserþia acelor în anumite puncte de pe corp, în care energia este blocatã. Cînd pacientul rãspunde la tratament, aura acestuia îºi revine la normal. Potrivit medicinei tradiþionale chineze, existã aproximativ 500 de puncte care se pot "înþepa" în scopul vindecãrii diverselor afecþiuni.

"Acupunctura este o artã desãvîrºitã, veche de mii de ani, iar punctul de acupunctura este ca un calculator, are energie ºi informaþie", a spus Ioan Dumitrescu, acupuncturist român.

Totuºi, înainte de ºedinþele propriu-zise, sînt necesare ºi investigaþiile medicale.

"Diagnosticul acupunctural trebuie susþinut ºi de unul alopat.

Acupunctura ºi medicinã convenþionalã nu se exclud. Au la bazã acelaºi concept, dar privesc individul din alte unghiuri.

Principiul medicinei alternative este sã ajuþi pacientul sã se vindece singur, din interior", a mai spus specialistul.

Gama afecþiunilor care pot fi tratate prin acupunctura se întinde de la simple rãceli sau dureri lombare, care pot ceda la o singurã ºedinþã, pînã la hernii de disc, caz în care pacientul scapa de operaþii, nevralgii intercostale, astm bronºic, epilepsie sau spasmofilie.

Numãrul ºedinþelor variazã în funcþie de afecþiunea care trebuie tratatã. Poate fi suficientã una singurã sau chiar zeci de astfel de proceduri.

O ºedinþã de acupunctura dureazã 15-20 de minute, iar dupã vindecare, este indicat cã pacientul sã revinã la medic o datã pe an.