Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 587

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Vochiþoiu nu are suþinere pentru proiectele populiste nici în alianþa de la guvernare

Stepan, puºca ºi cureaua latã >>> PAGINA A 3-A

S-au înmulþit panourile publicitare >>> PAGINA A 4-A

Ziua verde la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Primãria Petroºani vrea sã preia serviciul de ecarisaj >>> PAGINA A 6-A Acuzat de fapte de corupþie

Ex-deputatul Dan Radu Ruºanu rãmâne în arest >>> PAGINA A 7-A Bãtrânii, povarã prea mare la bãtrâneþe

Internaþi la azil, se sting singuri în “familia” dintre strãini >>> PAGINILE 8-9

Clãdirile vechi, cer bani de la mineri >>> PAGINA A 11-A Pânã la varã,

enatorul de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu dovedeºte cã nu reuºeºte sã aibã susþinere nici în condiþiile în care a dat PPDD pentru UNPR ºi a ajuns în alianþa de la guvernare. Executivul i-a dat aviz negativ dintr-un foc pentru douã propuneri legislative cu care Vochiþoiu spera, probabil, sã obþinã popularitate ºi, pânã la urmã, voturi suplimentare. >>> PAGINA A 3-A

Lucrãrile la Palatul Muncitoresc din Lupeni vor fi finalizate >>> PAGINA A 12-A

Zeci de „ciudaþi” îºi iau zborul din Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Vochiþoiu nu are suþinere pentru proiectele populiste nici în alianþa de la guvernare

Guvernul a dat aviz negativ pentru ultimele douã propuneru legislative ale senatorului de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu.

Din câte se pare, nu a contat nici mãcar faptul cã acesta a trãdat PPDD, care l-a ºi propulsat în Parlamentul României

la alegerile din 2012, ºi s-a înscris în UNPR, care s-a aliat cu PSD ºi a ajuns la guvernare dupã ce PNL a pãrãsit arcul guvernamental. Astfel, Haralambie Vochiþoiu a propus un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedurã civilã”. Practic, acesta ar fi vrut ca legea modificatã sã prevadã cã evacuarea din locuinþã a unui datornic sã nu poatã fi fãcutã mai repede de un an de zile de la data titlului executoriu. Iar Vochiþoiu calcula cã mii de români ar fi putut fi ajutaþi prin modificarea adusã Codului de procedurã Civilã. Guvernul, însã, nu a susþinut iniþiativa populistã a senatorului hunedorean, mai ales

cã i-ar fi defavorizat chiar pe cei care au bani de încasat de la datornicii pentru care s-au emis titluri executorii. Nici propunerea legislativã intitulatã “Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice”, iniþiatã tot de ex-senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu nu a avut susþinere guvernamentalã. În ultima ºedinþã de Guvern, Executivul a emis tot Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice aviz nefavorabil, declarându-se astfel împotriva acestei iniþiative legislative prin care acesta susþinea cã

Stepan, puºca ºi cureaua latã

iroul Naþional de Coordonare al PP-DD a decis excluderea din partid a lui Daniel Stepan, consilier local la Petroºani. Mãsura a survenit potrivit prevederilor articolului 17, litera F, din statutul formaþiunii politice. Mai exact, în urma constatãrii unor acte de indisciplinã, legate de activitatea reprezentantului PP-DD din Valea Jiului.

„Noi, cei din Petroºani, am luat act de hotãrârea luatã de cãtre conducerea centralã a partidului. Din câte am înþeles, excluderea se datorezã unor acþiuni care nu au respectat disciplina de partid. Decizia, se pare, se datoreazã ºi plecãrii altor oameni din PP-DD. Aici ar fi vorba despre Haralambie Vochiþoiu cel care era legat, indirect, de Daniel Stepan”, a declarat Ion Toma, preºedinte PP-DD Petroºani. În prezent, partidul înfiinþat de Dan Diaconescu are în consiliul local din Petroºani 2

membri. Locul lui Daniel Stepan urmeazã a fi ocupat de un alt membru PP-DD. „În cazul în care eventuala contestaþie pe care o va depune Daniel Stepan nu va avea ºanse de reuºitã, avem destui oameni de valoare ºi destoinici care se aflã pe lista partidului nostru pentru a prelua un post de consilier local”, a mai spus Ion Toma. Dupã cum a precizat liderul PP-DDiºtilor din Petroºani viitorul consilier local din Petroºani va fi un om de valoare care va fi apt sã lupte pentru viitorul acestei formaþiuni politice. În acest timp, Daniel Stepan a precizat cã nu este dispus sã renunþe la lupta politicã. „Voi face contestaþie faþã de aceastã decizie dar nu voi abandona politica, la fel cum un adevãrat rãzboinic nu renunþã la cal, puºcã ºi amantã. Calul îl reprezintã maºina, puºca – condeiul ºi amanta – politica. Am fost exclus din PP-DD ºi mulþi m-au întrebat ce o sã fac pe viitor. Pot

sã le rãspund cã voi face tot politicã. ªtiam cã se lucreazã la excluderea mea din partid dar nu voi putea fi aruncat la lada de gunoi a politicii. Nu ºtiu pe cine am deranjat dar voi afla”, a precizat cel recent exclus din partidul lui Dan Diaconescu. Mir cea NISTOR

s-ar îmbunãtãþi sistemul de pensii din România ºi ar rezolva ºi discriminãrile dintre salariaþii care au diferite forme de pregãtire profesionalã. Pe de altã parte, senatorul Haralambie Vochiþoiu spune cã, pentru a vedea de ce inþiativele lui legislative au fost respinse, aºteaptã motivaþia scrisã a Guvernului. „Deocamdatã nu pot comenta decizia Guvernului, trebuie sã

aºtept motivaþia scrisã. Nu am pretenþia cã proiectele mele sunt perfecte, dar poate putem sã gãsim o soluþie de mijloc, mai ales cã proiectele se referã la probleme reale din societatea româneascã, a declarat Vochiþoiu. Acesta a mai precizat cã, pânã la urmã, avizul Executivului, este doar unul consultativ. Car men COSMAN-PREDA

Încã mai existã...

n ciuda numeroaselor plecãri, dezertãri sau excluderi, Partidul Poporului Dan Diaconescu se încãpãþâneazã sã existe ºi sã funcþioneze. Ba, mai mult, reprezentanþii formaþiunii politice înfiinþate de un post TV sperã ca, în urma alegerilor pentru viitorul Parlament European, sã obþinã cel puþin 4 „fotolii”. „Noi nu sperãm, ci, suntem siguri cã vom obþine mãcar 4 posturi de europarlamentari. Deºi unii ne-au dorit dispariþia, noi mergem înainte ºi sunt sigur cã avem un viitor, în politica româneascã”, a spus Ion Toma, preºedintele PP-DD Petroºani. Speranþa moare ultima, susþin reprezentanþii PP-DD din Valea Jiului. Asta, chiar ºi în condiþiile în care transfugul Haralambie Vochiþoiu, senatorul din zonã al PP-DD, a pãrãsit, la începutul acestui an, barca lui Dan Diaconescu. O barcã, tot mai micã, în lipsa postului TV care a iniþiat ºi format acest partid. Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

S-au înmulþit panourile publicitare

anourile publicitare au ajuns o problemã în judeþ, pentru cã în partea de nord sunt deja prea multe. În Valea Jiului încã nu ne confruntãm cu aceastã. La Deva, însã majoritatea panourilor publicitare trebuie desfiintate pentru ca ori sunt amplasate in locuri care pun in pericol traficul rutier, ori incalca flagrant normele de construire, in acest caz punand in pericol si viata pietonilor. Adriana PAVEL Cu toate acestea, printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul Ponta consfinteste ilegalitatile, adica amana pana in 2015 demolarea panourilor publicitare nelegale si cu probleme. In Valea Jiulu,

aceasta industrie nu sa dezvoltat atât de bine in ultimii asa cum s-a intamplat in alte orase, iar previziunile la acest moment nu arata imbucurator pentru cei care investesc in activitati de marketing de acest tip. Reºedinþa de judeþ, însã, este deja

poluatã vizual din cauza panourilor pubicitare, iar majoritatea acestora ar trebui desfiinþate. Declaraþia este oficialã ºi a fost fãcutã de arhitectul ºef Angela Kalauz, în cadrul dezbaterii publice organizate de Primãria Deva pe tema stabilirii regulamentului ºi a cadrului juridic pentru modul în care se poate face publicitate în acest oraº. Dezbaterea publicã a avut loc întro salã aproape goalã, devenii nefiind interesaþi de acest

Let’s Bokwa party!

adus acum fix un an cel mai nou gen de fitness din lume la Petroºani ºi acum vrea sã arate tuturor cât de mult a prins la public. Daniel Obleagã ºi soþia sa Simona sunt pionieri ai stilului de dans denumit Bokwa, iar pentru a marca un an de dansuri pe ritmuri africane, cei doi organizeazã o mega petrecere sâmbãtã pe platforma de la ºtrandul clubului Keops din Petroºani. Diana MITRACHE Daniel Obleagã ºi soþia sa Simona vor sã facã cea mai mare petrecere, pentru a arãta tuturor cât de mult a prins acest tip de antrenament la public. Mereu cu sala plinã de doritori, Dani a atras atenþia fiind printre puþinii antrenori de nivel II de Bokwa din România ºi unul dintre cei mai buni din þara noastrã. Petrecerea de aniversare este pe

platforma de la piscina Clubului Keops din Petroºani, iar cursanþii de la Bokwa, împãrþiþi pe douã secþiuni, juniori ºi seniori, vor face o demonstraþie de fitnes, la care vor invita întreaga asistenþã. Petrecerea ined-

itã are loc sâmbãtã de la ora 15,00, iar invitaþi sunt toþi cei care vor sã afle care este cel mai nou stil de fitnes din România, o combinaþie de dans ºi exerciþii cardio. În fapt, Bokwa este o activitate aerobicã

subiect, chiar dacã la primãrie plouã cu reclamaþii la adresa panourilor pubicitare care obstrucþioneazã vizibiltatea semafoarelor, atât din partea cetãþenilor cât ºi a conducãtorilor auto.Potrivit regulamentului local privind amplasarea ºi autorizarea mijloacelor de publicitate , sunt instituite mai multe tipuri de zone în care pot fi popularizate aceste materiale. Astfel,

de tip cardio, foarte energicã ºi care te binedispune. Succesul exploziv înregistrat de acest concept cardio se explicã prin faptul cã este foarte uºor de urmat de oricine ºtie literele alfabetului ºi cifrele, este eficient în arderea caloriilor ºi în creºterea capacitãþii cardio-respiratorii, este energic ºi revigorant ºi totodatã þine activã mintea pe parcursul întregii ore. Fãrã paºi de dans, fãrã coregrafii prestabilite, fãrã elemente numãrate, Bokwa înseamnã 50 de minute de activitate cardio bazatã pe miºcãri ce traseazã litere, cifre ºi semne, executate pe fundalul sonor al unor hituri internaþionale. Reþeta creatã de Paul Mavi, o personalitate în domeniul fitness-ului din

existã zone de publicitate lãrgitã, restrânsã, dar ºi zone în care amplasarea materialelor publicitare este strict interzistã. „În temei legal în Deva existã trei zone naturale în care amplasarea materialelor publicitare este interzisã, respectiv Pãdurea Bejan, situl Natura 2000 ºi Dealul Cetãþii. La acestea se mai adaugã ºi zonele istorice: Bulevardul 1 Decembrie 1918, Piaþa Unirii ºi o porþiune din strada Mihai

Eminescu în zona Mãnãstirii Franciscane. Pe de altã parte, strada Avram Iancu este consideratã o zonã de protecþie a zonei protejate de publicitate ºi nici aici nu vor fi amplasate materialele comerciale”, au afirmat reprezentanþii Primãriei Deva. În conformitate cu acest regulament, panouri sau bannere publicitare nu vor putea fi amplasate nici în zone intersecþiilor semaforizate.

Statele Unite, este simplã, eficientã ºi distractivã însã trebuie încercatã ”pe viu” pentru a fi gustatã pe deplin. La o astfel de

„degustare” ne invitã sâmbãtã Daniel ºi Simona Obleagã, la Petroºani, la un an de la înfiinþarea clasei de aici.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Ziua verde la Petroºani

stãzi este ziua verde în Petroºani ºi acþiunea începe în jurul prânzului. Toþi cei care vor sã participe sunt aºteptaþi în zona pietonalã din centrul civic, iar florãresele vin ºi ele cu flori în ghiveci.

tate în spaþiile verzi dintre blocuri. „Începând cu orele 13,00, vom fi în parcul de la Teatrul I. D Sîrbu, cu toþi voluntarii care doresc sã

Diana MITRACHE Ziua verde este organizatã în Petroºani cu sprijinul mai multor ONG-uri, al primãriei ºi al Asociaþiei Casa Pro Urbis, fiind una dintre cele mai importante acþiuni de igienizare a spaþiilor verzi din oraº. La orele prânzului, vor veni în centrul municipiului Petroºani zeci de tineri ºi oricine doreºte acest lucru va fi binevenit. În plus,

acolo vor ajunge ºi florãresele care vor comercializa flori în ghivece ºi rãsaduri, care sã poatã fi plan-

participe la a III-a ediþie a Zilei Verzi. Vom împãrþi, din partea primãriei, tot ceea ce este necesar

pentru aceastã activitate, saci menajeri, mãnuºi ºi unelte. Va fi ºi un stand cu flori în ghiveci ºi care pot fi plantate imediat. De asemena, vom repartiza pe ºcoli zonele în care vom face curãþenie ºi vom planta pomiºori, iar sâmbãtã, noi primãria vom avea o acþiune de plantare de pomi în zona Centrului Civic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. În Ziua Verde, la Petroºani, toþi cei care vor sã devinã voluntari, pot sã participe la acþiunile de ecologizare. Sunt vizate spaþiile verzi, cursurile apelor ºi zonele de agrement din oraº, cu scopul de a face faþã curãþeniei de primãvarã.

Târg de animale de Sfântul Gheorghe

n aceastã primãvarã, primãria Petrila organizeazã la Jieþ târgul de animale, la care sunt aºteptaþi sã participe zeci comercianþi din tot judeþul Hunedoara ºi judeþele limitrofe. Adriana PAVEL

“Pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, în fiecare an, organizãm târgul de animale ºi produse agro-industriale, în zona Jieþ, în spatele stadionului din Lonea. Este un târg bianual. O ediþie se þine primãvara pe data de 23 aprilie, iar cealaltã în toamnã, pe 1 septembrie ”, au declarat reprezentanþii primãriei Petrila. Acest târg se va desfãºura la Jieþ, aproape in centrul sat-

ului. La negoþ vor veni în special þãranii care vor sã vândã sau sã facã schimb de animale cu alþii, din alte zone. Si, la fel ca si in ceilalti ani, se vor face adreese cãtre toate primãriile din judeþul Hunedoara ºi judeþul Gorj, în special zona de sub munte, Crasna, Novaci si Muºteºti pen-

Bune ºi de Crãciun

a sediul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani a început repartizarea tichetelor valorice destinate achiziþionãrii de alimente cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtelui. Mircea NISTOR În cazul în care nu vor fi ridicate toate cele 3.800 de carnete

cu tichete, cele rãmase vor fi repartizate înainte de Crãciun. “Dacã nu vom da toate car-

tru un numãr cât mai mare de comercianþi. Cei mai mulþi þãrani care vin aici vor sã vândã în special oi miei, vitei, dar si pasari. Oile de la Jieþ sunt recunoscute pentru calitate, aºa cã în fiecare an de când se þine acest târg, acestea sunt cele mai bine vândute animale.

netele cu tichete pânã de Paºte, cele rãmase vor fi repartizate cu ocazia Crãciunului, la fel cum s-a mai întâmplat ºi în anii anteriori”, a declarat Cristina Mraz, director SPLAS Petroºani. De tichetele în valoare de 50 de lei beneficiazã categoriile sociale defavorizate. Printre acestea se numãrã pensionarii cu

venituri cumulate de pânã în 750 de lei, ºomerii care au indemnizaþii de pânã la 700 de lei, beneficiarii venitului minim garantat, abonaþii cantinei sociale sau persoanele cu handicap grav ºi accentuat. Contra tichetelor pot fi achiziþionate doar alimente de la o serie de magazine special desemnate în acest sens.

Reuºitele profesionale, rãsplãtite de comunitate

icoleta Bolcã, cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. În ultima ºedinþã a consiliului local, aleºii din Petroºani i-au conferit managerului de la Teatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani titlul de cetãþean de onoare. Dupã 10 ani în care a repus teatrul din Petroºani pe scena marilor instituþii de culturã din þarã, Nicoleta Bolcã primeºte aprecierile petroºãnenilor. Monika BACIU “Pentru activitatea pe care dumneaei o face la Teatrul de Stat ID Sîrbu, pentru rezultatele pe care le+a avut atât în plan naþional ºi internaþional, dar ºi un alt motiv ºi anume pentru implicarea dumneaei în ceea ce înseamnã implicarea în viaþa comunitãþii locale ºi de fiecare datã când am solicitat ajutorul el a venit necondiþionat ºi în toate activitãþile pe care noi le+am organizat la primãrie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Nicoleta Bolcã a revenit ca actriþã în Valea Jiului în anul 2002, iar în urmã cu 10 ani a preluat funcþia de director al Teatrului Dramatic ID Sîrbu din localitate. Nicoleta Bolcã a jucat mai multe roluri pe scena acestei instituþii

de culturã, dar a ºi regizat nenumãrate piese de teatru. Din postura pe care o deþine, a reprezentat municipiul Petroºani peste hotare alãturi de trupa de teatru ºi a susþinut mai multe turnee în strãinãtate. Prin intermediul Nicoletei Bolcã, teatrul din Petroºani se poate mândri cu nenumãrate premiere, spectacole jucate cu casa închisã, festivaluri de teatru pentru adolescenþi ºi copii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Primãria Petroºani vrea sã preia serviciul de ecarisaj

aidanezii sunt încã o problemã a locuitorilor din municipiul Petroºani. Deºi asociaþia pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân funcþioneazã de ceva timp, rezultatele întârzie sã aparã. Tocmai din acest motiv, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi se gândeºte sã iasã din aceastã asociaþie ºi sã preia din nou adãpostul pentru maidanezi. Monika BACIU “Eu am fost nemulþumit de activitatea celor de la Asociaþie, noi am intrat în aceastã asociaþie împreunã cu Consiliul Judeþean ºi celelalte primãrii, însã aºa cum am prezentat ºi consilierilor voi avea o discuþie cu domnul preºedinte Moloþ pentru cã sunt nemulþumit de modul în care au acþionat pânã acum cei de la ecarisaj ºi probabil o soluþie ar fi sã ieºim ºi sã reînfiinþãm serviciul de ecarisaj la Petroºani. Eu nu sunt mulþumit pentru cã de câte ori i-am sunat pe cei de la ecarisaj erau ba la Lupeni, ba la Vulcan, ba în altã parte ºi

atunci eu nu poit sã rãmân cu doi- trei oameni pe toatã Valea Jiului ºi sã asigurãm aceastã activitate. Câinii s-au înmulþit foarte mult ºi pentru cã este o problemã realã trebuie rezolvatã de cãtre noi în cel mai scurt timp”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea

Animalelor fãrã Stãpân funcþioneazã ºchiopãtat. În urmã cu doi ani s-au pus bazele Asociaþiei pentru Ocrotirea Animalelor fãrã STãpân, asociaþie la care au aderat mai multe administraþii locale din judeþ. Potrivit lui Tiberiu Balint, asociaþia funcþioneazã mai greoi la momentul de faþã. Nici eutanasierea câinilor nu se ºtie

S-au înmulþit ºoferii în judeþ

udeþul Hunedoara are 5300 de ºoferi care ºi-au obþinut permisul de conducere auto anul trecut, plus alte câteva sute de la începutul acestui an ºi pânã în prezent. Adriana PAVEL Mai bine de 5000 de oameni din judeþul nostru au devenit soferi pe parcursul anului 2013. Cei mai multi dintre acestia au optat pentru categoria

B, dar au existat si persoane care au obtinut permis de conducere pentru motoare sau pentru o altã categorie, cea de profesionisti. “ În 2013, au obþinut permis pentru o categorie

în jur de 8000 de persoane, iar dintre aceºtia în jur de 5300 sunt pentru categoria B. Diferenþa o constituie cei care deþineau deja permis pentru o categorie”, afirmã reprezentanþii SPCRPCIV Hunedoara. ªi, deºi pare cã în ultimi ani, examenul pentru obþinerea carnetului de ºofer pare cã s-a mai înãsprit, pânã acum tot sunt câteva sute de noi persoane care ºi-au luat permisul în primele trei luni ale anului în curs. Totuºi, potrivit reprezentantilor serviciului public comunitar regim per-

când va începe. ”Este problema conducerii acestui serviciu când începe eutanasierea. Funcþioneazã schiopatat încã, nu funcþioneazã grozav, însã nici promisiunile pe care le-am fãcut nu au fost cã lucrurile se vor întâmpla peste noapte. Merg încet din pãcate toate aceste lucruri. Încercam sã le grãbim ºi sã meargã mai repede. Noi sperãm cã problemele sã se rezolve pânã la sfârºitul anului, cam în termenul pe care ni lam propus poate chiar puþin mai repede”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH, în urmã cu douã sãptãmâni la Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara va achiziþiona încã douã maºini ºi va mai angaja personal în cadrul acestui serviciu în momentul în care maidanezii vor fi eutanasiaþi.

mise de conducere si inmatriculari vehicule Hunedoara, aproape jumatate dintre cei care sustin examenul pentru permisul de conducere pentru prima data, sunt respinsi la proba teoretica, acestia reusind sa promoveze doar la urmatoarele incercari.

”Dacã pânã acum adãposturile erau neîncãpãtoare în Valea Jiului ºi nu se justificau sã avem mai multe mijloace de transport, adicã mai multe maºini, mai mulþi angajaþi, dacã intervine eutanasierea se justificã ºi vom achiziþiona pentru Valea Jiului încã una sau douã maºini, poate chiar douã maºini în aºa fel încât sã creºtem eficienta”, a mai spus sursa citatã. Responsabilii

Consiliului Judeþean, instituþie în subordinea cãreia funcþioneazã aceastã asociaþie au spus cã rezultatele nu vor fi vizibile imediat, ci vor trece poate chiar ºi doi ani pânã patrupedele vor dispãrea de pe strãzile din localitate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Acuzat de fapte de corupþie

Ex-deputatul Dan Radu Ruºanu rãmâne în arest

x-deputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu rãmâne în arest preventiv. Magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au respins definitiv cererea lui Ruºanu de cercetare în stare de libertate. Dan Radu Ruºanu a fost reþinut pe 25 februarie de procurorii DNA pentru sãvârºirea infracþiunilor de favorizare a infractorului ºi influenþare a declaraþiilor, în calitate de preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, funcþie pentru care a renunþat la calitatea de deputat în colegiul din Þara Haþegului. DNA susþine cã, din ordonanþa de extindere a urmãririi penale, a rezultat cã existã date ºi indicii rezonabile, conform cãrora, pentru perpetuarea situaþiei de favorizare a SC Carpatica Asig SA ºi urmãrind impunerea în cadrul consiliului ASF a

anumitor persoane, dar ºi întãrirea propriei puteri decizionale, Dan Radu Ruºanu a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanþe de urgenþã de cãtre Guvernul României, care sã dea caracter normativ ºi obligatoriu intereselor sale personale ºi de grup. “Potrivit probelor administrate pânã în prezent, a rezultat cã suspectul Ruºanu a întocmit, în fapt, proiectul ordonanþei de urgenþã pentru modificarea ºi completarea OUG 93/2013 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, precum ºi pentru modificarea Legii 136/1995, privind asigurãrile ºi reasigurãrile în România ºi a avizat, în calitate de preºedinte al ASF, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în ºedinþa de guvern din 16.10.2013 ºi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013", arãtau procurorii anticorupþie.

Încep reparaþiile la drumul spre Straja

rumul spre Straja intrã în reparaþii capitale.

cuzat cã ºi-a “procurat” foloase necuvenite

Mai mult, anchetatorii susþin cã, pentru atingerea intereselor personale, Dan Radu Ruºanu, în complicitate cu iniþiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative ºi instituþionale pe care ASF ºi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu reprezentanþii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificãri în proiectul de ordonanþã de urgenþã, care au constat în interpretarea subiectivã ºi

Aºa cum au promis, responabilii Consiliului Judeþean Hunedoara, drumul spre staþiunea montanã Straja va fi reabilitat. Contractul de finanþare pentru acest proiect a fost semnat, iar acum edilii din Lupeni aºteaptã cu nerãbdare demararea lucrãrilor.

pãrtinitoare privind cerinþele legate de calificãrile profesionale minime pe care trebuiau sã le aibã membrii Consiliului. "Astfel, cunoscând faptul cã Daniel Tudor, la acea datã vicepreºedintele sectorului de supraveghere a asigurãrilor, nu îºi echivalase studiile efectuate în afara þãrii, a impus ºi a obþinut modificarea legislaþiei, în sensul introducerii, ca ºi condiþie, pentru a ocupa funcþia de membru al Consiliului ASF, experienþa profesionalã în domeniul financiar a instituþiilor de credit ºi/sau a instituþiilor

“În zilele urmãtoare va începe, licitaþia este deja atribuitã. În zilele urmãtoare va începe reabilitarea drumului”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªapte tronsoane de drum, care în momentul de faþã sunt în lucru, beneficiazã în continuare de finanþare de la Consiliul Judeþean în vederea finalizãrii lucrãrilor. Pentru continuarea acestor lucrãri, instituþia judeþeanã va accesa o linie de credit. Prin accesarea liniei de credit, autoritãþile judeþene au la dispoziþie fonduri pentru finalizarea lucrãrilor începute pe cinci tronsoane de drum judeþean. Este vorba despre DJ 706: DJ 706A-Þebea, DJ 687J Hunedoara-Feregi, DJ 666: Meriºor – Vulcan (de

financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor. O altã prevedere a cãrei reglementare a obþinut-o în cadrul ºedinþei de guvern din 16.10.2013 a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivã a preºedintelui ASF, a deciziei de declanºare sau nu a unor controale la societãþile de asigurãri, inopinate, îngrãdind astfel atribuþiile vicepreºedinþilor sectoarelor supravegheate, care se presupune cã aveau competenþele sã decidã oportunitatea instituirii unor astfel de controale", aratã DNA, care susþine cã fostul deputat hunedorean a urmãrit ºi a obþinut foloase necuvenite prin încãlcarea normelor de drept.

alariu de invidiat

În 2012, Dan Radu Ruºanu a fost ales deputat în circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.3, fiind ales lider al grupului parlamentar al PNL, dar a plecat din Parlament în 26 aprilie

la kilometrul 1 la kilometrul 5), DJ 668A Streisângeorgiu-Costeºti ºi DJ 664A Lupeni-Straja. Pentru alte douã tronsoane de drum judeþean, respectiv DJ 666: Meriºor – Vulcan (de la kilometrul 5 la kilometrul 12) ºi DJ 709F Cabana Rusu – Masivul Parâng, vor fi alocate sumele doar pentru

2013, trecând la ASF. În vârstã de aproape 64 de ani, a mai fost deputat de Hunedoara în legislaturile 2000 – 2004 ºi 2004 – 2008, pentru ca între 2008 – 2012 sã îl regãsim în Senat, unde a fost chestor ºi vicepreºedinte al Senatului României. La ASF Ruºanu nu avea de ce sã se plângã, fiind plãtit mai bine chiar decât ºeful FED, Banca Centralã Americanã. Fãrã nicio condiþie de performanþã, contractul pe care îl încheiase îl situa în topul celor mai bine plãtiþi angajaþi ai statului român. Lunar, el câºtiga 14.000 de euro drept salariu, la care se adãugau douã prime, una de Crãciun ºi una de vacanþã, în valoare de 14.000 de euro fiecare. Practic, într-un an, Dan Radu Ruºanu ar fi încasat echivalentul a 270 de mii de dolari, mai mult chiar decât ºeful Bãncii Centrale a Statelor Unite, care în 2013 a încasat 200 de mii de dolari. Dupã izbucnirea scandalului de corupþie, Dan Radu Ruºanu a pãrãsit fotoliul de ºef al ASF. Car men COSMAN-PREDA

demararea lucrãrilor, alte surse de finanþare urmând sã fie identificate pe parcurs. În cazul celor cinci tronsoane de drum, lucrãrile vor fi finalizate pânã la sfârºitul acestui an. Ultimele douã tronsoane se aflã în faza de achiziþie publicã, iar autoritãþile judeþene vor sã finalizeze investiþia în 2015 Monika BACIU

8 Actualitate

u pãrul nins, pielea încreþitã, dar cu voioºie în priviri. Aºa sunt bunicuþii de la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã de la Lonea. Pentru cele 44 de persoane centrul a devenit o nouã casã, iar personalul le-a devenit familie. Sunt bãtrâni care au fost aduºi la centru chiar de copiii sau nepoþii lor, pentru care îngrijirea veteranilor de vârstã a însemnat o povarã prea mare. Mulþi dintre bãtrâni se sting din viaþã fãrã ca familia sã le fie aproape. Alãturi de ei sunt 24 de ore din 24, ºapte zile din ºapte, angajaþii centrului, cadrele medicale ºi preoþii. Vizitatorii, indiferent dacã sunt niºte strãini, le aduc bunicuþilor zâmbetul pe buze, dar ºi lacrimi în ochi. Lacrimile sunt de fericire pentru cã vine cineva sã îi caute. În camerele moderne, deasupra fiecãrui pat stã câte o icoanã ºi o cruce, semn cã bunicuþii nu ºi-au pierdut credinþa.

ine nu are bãtrâni sã îºi cumpere O vorbã din popor spune cã cine nu are bãtrâni sã îºi cumpere. Vârsta înaintatã aduce ºi anumite probleme care uneori le îngreuneazã viaþa tinerilor. Din acest motiv, mulþi dintre veteranii de vârstã ajung în azilele de bãtrâni. În acest caz se aflã mai multe persoane care primesc îngrijire ºi asistenþã medicalã la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã la Petrila. Personalul de aici i-a adoptat pe veterani ºi le face zilele mai luminoase. “Momentan în spaþiile noaste sunt 44 de beneficiari, persoane cu handicap cu vârste cuprinse între 23 ºi 93 de ani. Sunt situaþii diferite, de la caz la caz. Sunt persoane care, în special cele tinere, care au ieºit din casele de copii ºi ajung la o vârstã la care din pãcate nu pot fi integraþi din punct de vedere profesional, social ºi atunci s-a gãsit aceastã soluþie de îngrijire a lor ºi peste vârsta de 18 ani. Pentru persoanele vârstnice situaþii diferite, persoane care din cauza problemelor de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

handicap ajung sã nu mai poatã fi îngrijite în familie, sã fie nevoie de un ajutor specializat, de îngrijire permanentã ºi atunci familia hotãrãºte cã este o soluþie îngrijirea persoanelor vârstnice în care instituþiei noastre sau sunt persoane care sunt singure, ajung la o anumitã vârstã nu se mai autogospodãrii, nu se mai pot îngriji, au nevoie de sprijin ºi prin intermediul serviciilor de asistenþã socialã sunt internate în cadrul instituþiei noastre”, a declarat Doru Codrea, ºef Centru de Îngrijire ºi Asistenþ Nu doar bunici sunt internaþi la centrul de la Lonea. Sunt ºi tineri care au fost abandonaþi de pãrinþi, au crescut în centrele de plasament ºi din cauza problemelor mentale nu pot fi integraþi în societate. Aici, indifferent de vârstã sau de probleme toþi sunt ca o mare familie. Toþi beneficiarii centrului au abilitãþi ºi activitãþi. Unii cântã, alþii ajutã în “gospodãrie”, iar alþii fac goblene, pe care mai apoi le vând. Fiecare dintre beneficiarii centrului are o poveste în spate ºi nu este una veselã. Pentru a nu aduce prejudicii de imagine acestor persoane

Bãtrânii, povarã prea mare la bãtrâneþe

Internaþi la azil, se sting singuri în “familia” dintre strãini mereu la timp, centrul are nevoie ºi de ajutorul comunitãþii ºi al oamenilor cu suflet mare. Ajutor primesc, dar oricând este loc ºi de mai bine. Cu toþii putem sã le facem bãtrâneþea mai frumoasã beneficiarilor de la centru.

numele ºi identitatea lor nu va fi dezvãluitã. Una dintre beneficiare are 40 de ani ºi a ajuns aici dupã ce a împlinit vârsta de 18 ani ºi a trebuit sã pãrãseascã centrul de plasament. Cea care a adus-o pe lume a pãrãsit-o ºi de atunci pentru ea familie îi sunt strãinii alãturi de care împarte bucuriile ºi tristeþile. “Pentru mine acest centru este ca ºi cum aº locui într-o casã de a mea. Am fost aruncatã de micã la stat, nu am fost recunoscutã de pãrinþi. Sunt un caz social ºi pentru noi tinerii care locuim pe lângã aceºti bunicuþi care trebuie ºi eu ajutaþi din partea noastrã într-un fel este foarte, foarte bine ºi mulþumim conducerii care a depus un ajutor pentru a ne ajuta sã nu fim pe strãzi. Sunt ca ºi cum ar fi bunicuþii noºtri, pãrinþii

noºtri, sunt oameni care sunt neajutoraþi ºi domnul ºef al centrului intrã în fiecare dimineaþã la ei sã vadã cum se simt, sã dea mâna cu ei, sã îi mângâie, nu este dimineaþã ca noi sã nu îi ajutãm. Mereu este cineva cu ei. Fac tot ce este posibil pentru tot cãminul. Pentru aceastã instituþie trebuie ºi un grãdinãrit, greblat, lemne la centralã, ajutaþi bãtrâneii”, spune o beneficiarã în vârstã de 40 de ani. “Am dat casa la sora mea cã avea trei copii ºi am venit aici cã nu aveam unde sã mai stau ºi am venit aici când a fost un loc. Am o fetiþã, dar stã cu un bãiat. A fost la mine luna trecutã. A zis cã mai vine de Paºte. Cu televizorul îmi petrec timpul ºi citind. Îmi place mult sã citesc, mi-a adus ºi sora mea ºi cititul e mania mea. De patru

ani sunt aici. Mã înþeleg foarte bine cu toatã lumea”, spune o altã beneficiarã a centrului. Beneficiarii centrului beneficiazã de toate cele necesare. De la asistenþã medicalã, la consiliere psihologicã ºi chiar ºi activitãþi care au menirea de a le aduce un zâmbet pe faþã. “Aceste persoane beneficiazã de toate serviciile de care o persoanã are nevoie pentru a duce o viaþã luniºtitã, cazare, hranã, tratament, îngrijire medicalã de specialitate în cazul în care asistenþii medicali pe care îi avem ºi doamna doctor cu care colaborãm constatã cã este o problemã mai deosebitã sunt programaþi la medici specialiºti, sunt internaþi la spitalele din zonã sau chiar la Deva, Hunedoara. Încercãm prin personalul pe care îl avem la dispoziþie sã rezolvãm toate problemele cu care se confruntã beneficiarii noºtri ºi eu zic cã în mare mãsurã reuºim acest lucru” Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã de la Lonea se aflã din punct de vedere financiar sub tutela Consiliului Judeþean Hunedoara care alocã annual sume importante de bani pentru susþinerea activitãþii de aici. Chiar dacã sumele necesare funcþionãrii sunt alocate

“Din punct de vedere al bugetului de care dispunem noi, cea mai mare parte a acestui buget este asigurat de Consiliul Judeþean Hunedoara, suntem o istituþie subordonatã Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. O parte din acest buget este susþinut ºi de beneficiarii noºtri, mai exact toþi beneficiarii ar trebui sã plãteascã o contribuþie de maxim 602 lei, dar ºi aici

sunt situaþii diferite pentru cã o parte din ei nu au venituri ºi toate serviciile de care dispun sunt asigurate de CJH. Existã beneficiari care au venituri ºi atunci li se reþine maxim 80% din pensie, darn u mai mult de 602 lei ºi existã beneficiari care au pensie mai micã de 602 lei, cãrora li se reþin 80% din pensie, urmând ca diferenþa pânã la 602 lei sã fie achitatã de familie, iar în cazul în care nu au familie, diferenþa este achitatã de CJH. Noi ne bucurãm datoritã specificului instituþiei de ajutor din partea comunitãþii

prin diferse sponsorizãri, oameni care au posibilitãþi extraordinare vin, dar vin ºi oameni care nu au posibilitãþi extraordinare ºi din puþinul care îl au oferã o masã bunicuþilor noºtri. Existã mai mulþi preoþi din comunitate care ne ajutã ºi le propun celor care mai oferã câte o masã în memoria persoanelor dragi sã o facã în cadrul instituþiei noastre. Sunt oameni care au posibilitãþi financiare deosebite ºi nun e uitã ºi vin periodic ºi ne viziteazã ºi aduc pachete sau ne aduc alimentele de care avem nevoie. Acum vin ºi sãrbãtorile de Paºte ºi sunt convins cã mulþi oameni se gândesc la instituþia noastã ºi îi aºtept cu mare drag sã ne contacteze. Perfect nu poate

fi niciunde, suntem în România ºi nu cred cã existã vreo þarã unde totul este perfect ºi nu trebuie nimic. Sunt situaþii dificile cu care ne confruntãm, este o perioadã dificilã nu numai pentru instituþia noastrã. Vedem cã în toatã societatea româneascã nici ºcolile sau spitalele nu merg foarte bine. Mulþumim lui Dumnezeu avem un sprijin extraordinar din partea CJH ºi a DGASPC, membrii comunitãþii ne ajutã foarte mult, dar avem nevoie în continuare de ei. Îi aºteptãm sã ne contacteze.

Este un an mai dificil decât toþi anii care i-am petrecut în aceastã instituþie ºi avem nevoie de ajutor. Cine doreºte cu

mare drag sã ne ajute, pentru cã avem nevoie de ajutor. Din punc de vedere al bugetului de care dispune CJH e greu, parcã raportat la anii anteriori este din ce în ce mai redus ºi toatã lumea ºtie situaþia economicã la nivel naþional. Chiar vin voluntari. Avem persoane care au venit ºi vin ºi avem o colaborare foarte bunã cu instituþiile de învãþãmânt care nu rateazã niciun eveniment ºi desfãºoarã acþiuni cu beneficiarii pe care îi avem în cadrul instituþiei noastre”, a mai spus ºeful centrului. Deºi au trecut prin centru sute de persoane, responsabilii instituþiei spun cã fiecare beneficiar are o poveste în spate. Fiecare încearcã sã vadã partea plinã a paharului. Cel mai trist moment este acela când bãtrâneii se sting departe de familie, dar înconjuraþi de familia care i-a adoptat pe perioada ºederii lor în centrul de asistenþã. “Nu m-am gândit niciodatã la o poveste tristã. De fiecare datã încerc sã vãd partea frumoasã a perioadei petrecute aici. Triste sunt poveºtile în general pentru cã la noi finalul este mai mereu nefericit, din pãcate. Dacã într-un spital cei care lucreazã cu pacienþii marea majoritate se încheie cu un final

fericit prin care pacientul pleacã sãnãtos acasã, la noi din pãcate marea majoritate a poveºtilor se încheie nefericit, bunicuþii noºtri ajungând sã pãrãseascã aceastã instituþie în urma decesului. Eu totuºi aº vrea sã mã gândesc la poveºtile fericite. Au existat ºi

cazuri în care bunicuþii au pãrãsit aceastã instituþie în familei ºi aº vrea sã mã gândesc la acele poveºti pentru cã asta mã motiveazã sã avem energie ºi putere sã le dãm ºi bunicuþilor noºtri o stare pozitivã. Existã o perioadã de adaptare pentru fiecare în parte, depinde de la persoanã la persoanã, dar nu dureazã foarte mult pânã se adapteazã pentru cã eu cred cã mulþi dintre cei care vin în cadrul instituþiei noastre se confruntã cu singurãtatea, fiind singuri cei care au familie au locuri de muncã, mereu sunt în alergãturã ºi ei neputându-se deplasa rãmân singuri în casã aºteptând sã îi întrebe cineva sã îi întrebe dacã au nevoie de ceva. Aici mulþumim lui Dumnezeu beneficiarii au parte de socializare, sunt trei beneficiari într-o camerã plus personal care e permanent în jurul lor. Pentru bunicuþii noºtri e importantã partea medicalã pentru cã având o vârstã e clar cã au probleme medicale ºi cele sufleteºti sunt asigurate de preoþii din comunitate care îi viziteazã. Pentru ei preotul ºi doctorul sunt cele mai importante persoane”, ne mai povesteºte Doru Codrea. În urmã cu câþiva ani când au fost desfiinþate mai multe spitale din þarã, responsabilii ministerului

sãnãtãþii au dat de ales celor din administraþiile publice locale. În locul unitãþilor medical ear fi putut fi create azile pentru persoanele vârstince. La Petrila edilii au refuzat cu desãvârºire acest lucru. Responsabilii centrului spun cã ar fi fost util un azil în localitate, datoritã numãrului foarte mare de bãtrâni care nu au niciun sprijin, însã pe raza Vãii Jiului existã mai multe astfel de centre cu care colaborarea este una foarte bunã. “S-a înfiinþat instituþia coordonatã de pãrintele Bulf la Dãrãneºti. Dacã se înfiinþa una ºi la Petrila nu era rãu pentru persoanele care au nevoie de astfel de servicii. Momentan nu existã o concurenþã între acest tip de instituþii pentru cã sunt atât de multe persoane nevoiaºe cã nu facem faþã la solicitãrile lor. Ne-ar fi ajutat în sensul în care vin oameni, bat la uºã ºi zic cã nu mai pot. Eu stau ºi îl ascult, apoi îi enunþ condiþiile care trebuie sã le îndeplineascã sã vinã în instituþia noastrã ºi prima condiþie este sã fie persoanã cu handicap. Nu toþi bunicuþii sunt persoane cu handicap. În momentul acela mã simt rãu cã nu pot sã îl ajut ºi le recomand sã ia legãtura cu cei de la Dãrãneºti, cu cei de la Lupeni ºi atunci între noi existã o colaborare, nu existã o concurenþã pentru cã toþi lucrãm pentru a-I ajuta pe cei care au nevoie de astfel de servicii”, mai spune ºeful centrului. Bãtrâneii de la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã de la Petrila, chiar dacã sunt vizitaþi ocazional de rude, au parte aici de cele mai bune condiþii. Lor, mereu li se pregãtesc tot felul de activitãþi menite a le aduce zâmbetul pe faþã. ªi acest lucru se vede. Deºi sunt veteranii de vârstã, jovialitatea ºi împãcarea li se citeºte în priviri, chiar dacã la vãzul vizitatorilor, fie ei chiar ºi strãini, li se umezesc ochii de bucurie cã a venit cineva sã îi vadã. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Bãtrânii, povarã prea mare la bãtrâneþe

Este un an mai dificil decât toþi anii care i-am petrecut în aceastã instituþie ºi avem nevoie de ajutor. Cine doreºte cu

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Plãþi mai mici de 5.000 lei!

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind limitarea plãþilor în numerar

uvernul a aprobat în ºedinþa de miercuri proiectul de lege pentru întãrirea disciplinei financiare privind operaþiunile de încasãri ºi plãþi în numerar.

dent, asocieri ºi alte entitãþi cu sau fãrã personalitate juridicã. Proiectul va fi trimis cãtre Parlament.

Plafonul zilnic maxim este de 5.000 lei/persoanã, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

Potrivit proiectului, limitarea plãþilor în numerar se extinde ºi la alþi operatori economici decît persoanele juridice: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniºti, persoane fizice care desfãºoarã activitãþi în mod indepen-

Proiectul mai prevede limitarea încasãrilor ºi plãþilor zilnice în numerar la 5.000 lei/persoanã în cazul operaþiunilor de plãþi în numerar sau de încasãri în numerar efectuate de operatorii economici cãtre sau de la persoane fizice, reprezentînd cesiuni de creanþe sau alte drepturi, restituiri sau acordãri de împrumuturi sau alte finanþãri; De asemenea, este prevãzutã limitarea operaþiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoanã. Mai sînt limitate încasãrile ºi plãþile în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacþie;. Proiectul de lege mai stabileºte ºi sancþiunile apli-

cabile celor care depãºesc plafoanele, respectiv aplicarea de amenzi în cuantum de 25% din sumele plãtite/încasate care depãºesc plafoanele. În plus, proiectul de Lege introduce, pentru instituþiile bancare emitente ºi acceptante din România, obligaþia de a respecta plafoanele maxime prevãzute de lege pentru comisioanele interbancare. Totodatã instituþiile acceptante au obligaþia de a include în acordurile încheiate cu beneficiarii plãþilor informaþii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate, a comisioanelor interbancare, precum ºi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcþie de marcã ºi categoria respectivelor carduri de platã. SURSA HotNews.r o

La UPET, admiterea studenþilor se va realiza ca ºi anul trecut

dmiterea studenþilor la Universitatea din Petroºani se va realiza ca ºi pânã acum, adicã pe bazã de medie. Responsabilii ministerului de resort ar fi dorit ca admiterea la nivelul instituþiilor de învãþãmânt superior sã fie modificatã, lucru care ar fi îndepãrtat studenþii. “Admiterea va fi exact ca ºi anul trecut, numai cã potrivit noii metodologii furnizate de minister vor fi numai douã note care intrã în stabilirea ierarhiei candidaþilor. S-a vehiculat ideea unui test, dar nu se poate pentru cã implicã niºte costuri care nu se justificã. Oricum nu poþi sã ierarhizezi mai bine ºi mai e altceva. În momentul când ministerul punea problema sã oblige universitãþile sã

introducã test, îi împingeam pe toþi la învãþãmântul privat. Se va þine cont de media generalã de la bacalaureat ºi una în funcþie de programele de studii, una din mediile de la o disciplinã susþinutã”, a declarat Aron Poantã, rectorul UPET. Dacã viitorii studenþi ar fi fost supuºi la un test suplimentar, potrivit rectorului, mulþi dintre absolvenþii de liceu s-ar fi îndreptat cãtre instituþiile de învãþãmânt superior din sectorul privat. “Am fi pierdut foarte

mulþi studenþi. Dacã peste tot exista regula, nu era niciun fel de problemã, fiecare opteazã pentru ce considerã, dar dacã numai la universitãþile de stat introduceam asta acest lucru se întâmpla”, a mai precizat sursa citatã. Numãrul absolvenþilor de liceu care opteazã pentru a urma cursurile universitare este pe an ce trece din ce în ce mai mic. Astfel, universitãþile pierd anual sute de studenþi ºi implicit locuri. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Speranþe sunt, dar banii încã nu

ãminele de la Câmpul lui Neag, care aparþin Universitãþii Petroºani, nu vor primi oaspeþi nici anul acesta. Pentru modernizarea ºi punerea a în funcþiune sunt necesare fonduri care la acest moment nu existã.

investiþii în zona campusului nostru de la Petroºani, respectiv la cãmine. Aici vrem sã facem o izolare termicã”, au mai afirmat reprezentantii universitãþii.

Adriana PAVEL Intenþia Universitãþii de la Petroºani de a reabilita ºi a da în folosinþã mini campusul de la Câmpul lui Neag, dupã toate probabilitãþile nu se va materialize nici anul acesta. “Dacã nu primim de la minister fonduri special pentru aceastã investiþie, nu putem sã o demarãm pentru cã sunt costuri mari ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ la Universitatea Petroºani. Aici sunt douã cãmine, dintre care unul reabilitat în mare parte. În aceastã locaþie se dorea infiinþarea unor tabere scolare. “Destinaþia a rãmas

aceeaºi, tot tabere ºcolare, dar nu avem solicitãri tocmai pentru cã nu avem nimic terminat acolo încã. Prioritar pentru anul 2014 este realizarea unor

Pânã acum, atât din fonduri proprii cât ºi extra, Universitatea de la Petroºani a cheltuit destul de mulþi bani pentru lucrãri precum reabilitarea unui cãmin, plus punerea în funcþiune a unei centrale termice. Planul pentru aceastã locaþie era acela de a crea un loc ideal pentru tabere ºcolare ºi studenþeºti pentru perioada verii ºi nu numai, în parteneriat cu Ministerul Educaþiei ºi Primãria Uricani. Vreme de aproape un an de zile, aici a existat o

problemã vizavi de intabularea terenului pe care este construitã baza, însã în cele din urmã aceasta s-a rezolvat, iar Universitatea a devenit proprietar cu acte în regulã.

Clãdirile vechi, cer bani de la mineri

lãdirile de la suprafaþã vor trebui consolidate, iar pentru asta este nevoie de bani. Incidentul de la mina Lonea a impus o verificare a tuturor construcþiilor de la suprafaþa unitãþilor miniere ºi cele care mai sunt acum ar avea nevoie de lucrãri de consolidare. Diana MITRACHE Dupã ce s-au prãbuºit silozurile de cãrbuni de la mina Lonea, inspectorii ITM au gãsit rapoarte din care reieºea cã mai multe clãdiri sunt în acelaºi pericol. Acum experþii în construcþii din cadrul unitãþilor miniere fac verificãrile necesare, pentru a nu se mai ajunge în situaþia de la Lonea, când doar o minune a fãcut ca incidentul sã nu se soldeze ºi cu accidentaþi. „Încã din faza de cercetare au gãsit documente din care reieºea cã existau anumite semne de întrebare ºi la alte clãdiri. S—au fãcut anumite expertize ºi necesitau consolidãri. Atât CEH, cât ºi SNÎMVJ au început verificarea construcþiilor ºi de suprafaþã. Existã un specialist în cadrul CEH care a demarat un control ca inginer constructor, vis

a vis de starea construcþiilor de la suprafaþã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Construcþiile de la suprafaþa unitãþilor miniere sunt vechi, iar unele dintre cele de la minele care au intrat în programul de închidere ar trebui demolate, în timp ce restul au nevoie de bani pentru consolidare. Asta pentru cã vechimea îºi spune cuvântul. „Ani de zile nu s-a urmãrit stabilitatea construcþiilor, iar noi ITM avem mai puþine

atribuþii în acest domeniu, pentru cã un singur articol din toatã legislaþia noastrã stabileºte ca cerinþã a angajatorului sã urmãreascã ºi sã asigure stabilitatea construcþiilor. Eu sper cã am învãþat ceva, dar cred cã în urma constrolului, se vor constata ºi alte deficienþe ºi necesitã bani pentru consolidare ºi la suprafaþã”, a mai adãugat Ileana Bodea. În curtea fiecãrei unitãþi miniere sunt zeci de construcþii, unele cu vechime apreciabilã ºi toate sunt acum expertizate. Cei de la minã vor trebui, la finalul raportului de expertizã, sã gãseascã soluþia financiarã sã le consolideze pentru a nu deveni un pericol pentru angajaþi.

12 Actualitate

vara acestui lupenenii Îvor nan, putea desfãºura

activitãþi culturale la palatul din localitate. Lucrãrile de amenajare la Palatul Muncitoresc Minerul se apropie de final. Exterioriul clãdirii a fost finalizat, iar acum muncitorii trag tare pentru a termina ºi lucrãrile din interior. În urma acestei investiþii palatul cultural îºi va recãpãta strãlucirea de odinioarã. “La Palatul Cultural se lucreazã foarte bine. Sper sã îi dãm drumul în luna iunie, inaugurarea se face undeva in luna iulie, august dar in iunie eu sper sã terminãm cu lucrãrile. Eu sper, dar asta nu înseamnã cã este ºi o certitudine”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Pânã la varã, lucrãrile la Palatul Muncitoresc din Lupeni vor fi finalizate

proiectelor europene cît ºi guvernamentale. Primarul nu a fãcut datorii neplãtite, mai bine zis acum cu aceste arierate rãmînem cu plãþile în urmã cu trei, patru luni dar le plãtim dupã 90 de zile plus 30 le plãtim comform legi ca nu putem sã facem altceva decît sã mergem pe linia finanþelor publice”, a mai spus sursa citatã.

Palatul Cultural Muncitoresc a fost dat în funcþiune în anul 1927 ºi pânã dupã

revoluþie a fost un simbol pentru comunitate. În ultimii opt ani s-au fãcut demersuri pentru reabilitarea lui, din cauzã cã imobilul, altã datã impunãtor, a ajuns o ruinã. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din

unui spaþiu pentru aparatul de videoproiectie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii a avut mai multe denumiri, în funcþie de

interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca loc de întâlnire ºi manifestare a disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã. Monika BACIU

þarã, cât ºi din strãinãtate, iar pe scena au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei

romaneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi

Lucrãrile au fost realizate cu dificultate din cauza fondurilor reduse alocate acestui proiect. “Foarte greu. Toatã lumea spune cã sunt datorii ºi arierate dar nimeni nu îºi pune întrebarea pe ce s-au fãcut aceste datorii ºi arierate. Sunt datoritã

cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea

regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Programul biroului de la Petroºani al CJAS ar putea fi extins tura cu reprezentanþii CJAS, aºa încât sã biroul de la Petroºani poatã funcþiona mãcar douã zile pe sãptãmânã”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului

rogramul biroului de la Petroºani al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate ar putea fi modificat la douã zile pe sãptãmânã, faþã de o zi, cât este acum. Carmen COSMAN - PREDA Înfiinþarea la Petroºani a unui birou al Casei de Asigurãri de Sãnãtate s-a dovedit o iniþiativã extrem de utilã. Sute de oameni au apelat la acest birou înfiinþat în urma colaborãrii dintre ofcialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Primãriei Petroºani, fericiþi cã nu mai sunt nevoiþi sã batã drumul pânã la Deva pentru adeverinþele de care au nevoie, ori pentru cardurile europene de sãnãtate. Biroul CJAS de la Petroºani a fost inaugurat la finele lunii februarie ºia constituit o gurã de oxigen

pentru persoanele din Valea Jiului care, pentru orice document, strãbãteau 200 de kilometri, dus întors, pânã la sediul de la Deva. Biroul CJAS funcþioneazã în incinta Ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi, pentru început, s-a stabilit un program sãptãmânal, adicã în fiecare zi de joi, de la ora 10 la ora 15. Numai cã afluxul de oameni este foarte mare, iar cozile se formeazã încã de dimineaþa devreme, aºa cã se ia în calcul posibilitatea ajustãrii programului de funcþionare. „Probabil acest program va trebui prelungit. O sã iau legã-

Iepuraºi, cadou de Paºti

e poate fi mai nimerit de Paºti, dacã nu un iepuraº? Asta cã tot vine iepuraºul ºi, dupã ce creºte mare, cadoul poate deveni un prânz pe cinste. Pânã atunci, însã, mai este, iar comercianþii au veni deja în pieþe cu iepuri de vânzare. Sunt de toate mãrimile ºi culorile, destinaþi fripturii, sau pentru deliciul copiilor.

Iepuraºii îºi aºteaptã cumpãrãtori în pieþe ºi producãtorii spun cã vânzarea merge. Asta pentru cã mulþi oameni socotesc nimerit un astfel de cadou ºi pufoºii stau zgribuliþi în cutii de carton aºteptând un copilaº ca sã-l ia acasã. Nici nu poate fi ceva mai nimerit ºi dacã nu merg la un pet-shop, pentru un exem-

ªcolarii hunedoreni dar ºi din alte cþteva judeþe vor învãþa sã facã alegeri sãnãtoase pentru viaþa lor, sub îndrumarea unui doctor, a unui expert în nutriþie ºi a profesioniºtilor Agenþiei Naþionale Antidrog, în cadrul programului "Alegeri Sãnãtoase".

Organizaþia Salvaþi Copiii demareazã un proiectul în care 70 de profesioniºti ºi voluntari din þarã, inclusiv judeþul Hunedoara vor dezvolta competenþele necesare implementãrii programului educaþional ºi vor sprijini, pe parcusul unui an, adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos de cãtre 8.000 de copii din învãþãmântul preuniversitar. Programul îºi propune sã sprijine dezvoltarea unei culturi ºcolare

vie, cu blãniþã pufoasã. „Preþurile sunt rezonabile, pentru cã suntem producãtori ºi ne adaptãm dupã veniturilor fiecãruia. Un iepuraº îl vindem aici cu 10 -15 lei, un preþ convenabil pentru toatã lumea”, a mai adãugat vânzãtorul. ªi unde mai pui cã, dupã ce animãluþul de companie

Diana MITRACHE

Stil de viaþã sãnãtos pentru copiii din grãdiniþe, ºcoli ºi licee

Maximilian GÂNJU

Judeþean Hunedoara. Iniþiativa înfiinþãrii acestui birou a venit din partea a doi consilieri din Valea Jiului, respectiv Adrian Zvâncã ºi Adrian David, iar conducerea CJ Hunedoara ºi edilii din Petroºani au reuºit sã punã în practicã proiectul.

în care sãnãtatea copilului, fizicã ºi emoþionalã, sã devinã o valoare transpusã în conþinuturi, competenþe ºi activitãþi specifice, destinate copiilor din toate ciclurile de ºcolaritate, implementate de voluntari peer-educatori, de cadre didactice, de asistente medicale ºi medici ºcolari. Obiectivul unei astfel de

iniþiative vizeazã: promovarea unui stil de viaþã sãnãtos în rândul elevilor prin elaborarea ºi implementarea unui program de educaþie pentru sãnãtate, ce acoperã triada cunoºtinþe-atitudini-comportamente, adaptat fiecãrui nivel de ºcolaritate — grãdiniþã, învãþãmânt primar, gimnazial ºi liceal; dezvoltarea de competenþe pentru voluntari peer-educatori în vederea implementãrii de activitãþi specifice directe cu copiii; dezvoltarea de competenþe transdisciplinare pentru cadre didactice, medici ºcolari ºi asistente medicale, în vederea dezvoltãrii unei culturi ºcolare care sã aibã sãnãtatea copilului ºi drepturile copilului printre valorile centrale.

plar de rasã, pot ajunge la piaþã, unde oferta este cu dublu sens: pentru cadoul de Paºti, ori pentru masa de Înviere. „În principiu avem cumpãrãtori, dar mai mult copiii sunt atraºi de iepuraºi, decât cei mai în vârstã. În general, ei sunt primii care vor un astfel de cadou”, spune Costi Dãnãu, producãtor, care vine cu iepuraºi la Petroºani. Oferta este diversificatã ºi preþul nu-i prea mare, mai ales cã vorbim despre o jucãrie

creºte, iar cei mici se saturã de el, acesta poate deveni uºor o masã copioasã. „Când creºte, l-a sacrificat omul, sau îl face cadou la altcineva care îl poate mânca”, a conchis vânzãtorul. Producãtorii care ajung la Petroºani în piaþã sunt din judeþul învecinat, dar spun cã vin aici pentru cã oamenii au devenit în ultimii ani înteresaþi de aceastã ofertã. În plus, simbolul Paºtelui, pe lângã oul roºu ºi cozonac, este iepuraºul, pe care fiecare copil îl aºteaptã sã vinã în noaptea de Înviere.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Finanþe ºi afaceri 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interviu în exclusivitate pentru TVR cu Androulla Vassiliou 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Casa: construcþie ºi design (r) 13:00 Levintza prezintã (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Click! Pofta bunã (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 2:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Maestrul din umbrã 22:30 Adâncul albastru 2: Reciful

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O iubire perfectã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Râul morþii

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã vã puneþi în practicã planurile de ascensiune socialã. De asemenea, sunt favorizate afacerile ºi relaþiile cu colaboratorii. Profitaþi din plin de aceastã zi, dar sã nu forþaþi nota. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor (r) 23:15 Activitate paranormalã

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 La Liga World 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Avanpremierã Serie A 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: Concordia Chiajna - Ceahlãul Piatra Neamþ 19:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã ºi aveþi ºanse mari pe plan social ºi sentimental. Este o zi favorabilã contactelor cu persoane importante ºi comunicãrii. Deciziile pe care le luaþi în privinþa relaþiilor parteneriale sunt corecte.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi idei excelente ºi sunteþi hotãrât sã le puneþi în aplicare. Aveþi ocazia sã demaraþi o activitate nouã. Capacitatea de comunicare vã ajutã sã vã faceþi noi prieteni printre persoane importante. Puteþi sã vã ocupaþi de problemele casei.

23 august *** 22 septembrie

Luaþi decizii inspirate, care vã asigurã reuºita pe plan social ºi succesul în relaþiile sentimentale. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor de afaceri. Aveþi idei bune, care vã vor schimba viitorul.

Dimineaþa vã hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie, pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare, dar evitaþi speculaþiile. Dacã aveþi de luat decizii importante, vã puteþi baza pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã. Dimineaþa vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ambiþia sã terminaþi lucrãri mai vechi. Este o zi favorabilã comunicãrii cu cei tineri din familie.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã cu privire la problemele financiare ale familiei. Puteþi aborda probleme serioase din domeniul afacerilor ºi reuºiþi sã terminaþi lucrãri începute cu mult timp în urmã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15

Intenþionaþi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii, dar ar fi bine sã nu uitaþi cã aveþi ºi treabã acasã. Sunteþi inspirat ºi rezolvaþi probleme dificile. N-ar strica, totuºi, sã þineþi seama de sfaturile partenerului de viaþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa aveþi idei originale, cu care partenerul de viaþã este de acord. Profitaþi de ºansele care se ivesc azi. Aveþi spor la treabã ºi sunteþi hotãrât sã nu lãsaþi nimic neterminat.

Dimineaþa aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu un om de afaceri cu experienþã, care vã împãrtãºeºte câteva dintre secretele sale. Întâlnirea aceasta vã încurajeazã sã intraþi în afaceri.

21 ianuarie *** 20 februarie

Avetþ idei bune, pe care vã sfãtuim sã le folosiþi în afaceri. Dacã nu vã ajung banii, împrumutaþivã de la o rudã mai în vârstã! Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Nu vã extenuaþi! ªi mâine este o zi.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Azi nu vã puteþi respecta programul, aºa cã este indicat sã nu vã faceþi un plan strict. Dimineaþa plecaþi într-o scurtã cãlãtorie ºi cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã oferã sfaturi utile în legãturã cu o afacere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

PMP solicitã deputaþilor hunedoreni sã respingã majorarea accizei pe combustibil

artidul Miºcarea Popularã Hunedoara face un apel la responsabilitate cãtre deputaþii din judeþul Hunedoara, cerându-le sã respingã sãptãmâna viitoare, în Camera Deputaþilor, prevederile care majoreazã acciza pe combustibil cu 7 eurocenþi, începând cu data de 1 aprilie, din legea de aprobare a ordonanþei 111-2013, aflatã în prezent la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. „PMP considera cã taxarea în plus a populaþiei nu era necesarã, în buget existând bani de care însã primul ministru nu vrea sã se atingã , singura menire a taxei suplimentare pe combustibil este aceea de a pune la dispoziþia baronilor locali bani din care sã ofere pomeni electorale în cele douã campanii din acest an. Acciza suplimentarã pe combustibil va scãdea nivelul de trai al românilor, scumpind nu doar combustibilul, ci, indirect, toate produsele ºi serviciile. Calculele economiºtilor aratã cã fiecare român va scoate din buzunar în medie 4 milioane de lei în 2014 pentru a plãti acciza

natorii ºi care ar solicita o birocraþie uriaºã. PMP este singurul partid care s-a opus constant majorãrii accizei, care împovãreazã cetãþenii în mod nejustificat. Amintim cã pe data de 15 martie, peste 10.000 de persoane au protestat în Capitalã contra accizei la mitingul organizat de PMP. În acelaºi timp, partidul a strâns peste 300.000 de semnãturi împotriva accizei, de la cetãþeni din toatã þara, pe care le-a depus pe 31 martie la sediul Guvernului.

litrul de motorinã costã azi 1,405 euro (adicã 6,3 ron), în Germania costã 1,395 euro, iar în Franþa costã 1,299 euro. De asemenea, litrul de benzinã a ajuns mai scump decât în Franþa sau în Austria. La noi, litrul de benzinã costã acum 1,389 euro (adicã 6,2 ron), în Franþa costã 1,315 euro, iar în Austria 1,36 euro. În schimb, salariul mediu în România este azi de 394 euro, adicã de peste 5 ori mai mic decât în Germania (2.054 euro/ lunã) ºi Austria (2.114 euro/ lunã) ºi S.C Apa Serv Valea Jiului S.A de aproape 5 ori mai Petroºani anunþã restricþii în mic decât în Franþa furnizarea apei potabile pentru: (1.896 euro/ lunã)”, Vineri 04.04.2014 în oraºul: spune Mihaela Bratu. - Lupeni - între orele 9.00 PMP nu este de 15.00. Zona afectatã: Cartier acord nici cu mãsurile ªtefan. Motivul restricþiei: de compensare Montare vanã regulatoare de preanunþate de Guvern ºi siune apã în Cartier ªtefan. venite în paralel cu introducerea accizei de 7 eurocenþi, pe care le considerã incorecte ºi discrimi-

Azi se ia apa!

Ponta. Oamenii vor plãti în curând mai mult pentru legume ºi fructe, pentru carne, pentru lactate, pentru biletele de tren ºi de autobuz”, Mihaela Brate, preºedinte PMP Hunedoara. Potrivit liderului PMP Hunedoara, românii plãtesc

acum mai mult la benzinã ºi motorinã decât nemþii, austriecii sau francezii, însã câºtigã de 5 ori mai puþin. “Dupã aceastã majorare a preþurilor la combustibili, litrul de motorinã în România a ajuns mai scump decât în Germania sau Franþa. În România,

Ora de varã ºi problemele cardiace

recerea la ora de varã a cauzat apariþia unor probleme de sãnãtate ºi locuitorilor din Valea Jiului. Numai joi, în doar câteva zeci de minute, câteva persoane (o profesoarã de la o ºcoalã din Petroºani ºi câþiva dintre cei care stãteau la coadã pentru a primi tichete alimentare) au avut nevoie de intervenþia medicilor de pe ambulanþã. Mircea NISTOR Cei mai expuºi au fost cei cu probleme cardiace, numãrul infarcturilor înregistrate în ultimele zile dublându-se comparativ cu zilele de dinainte de trecerea la ora de varã. Dealtfel, specialiºtii în bolile de

inimã au prevãzut apariþia acestor probleme doctorii precizând cã “Atunci când ceasul este dat cu o orã înainte, celulele anticipeazã o orã în plus de somn, pe care nu o mai primesc,

iar efectul este unul stresant pentru organism”. Persoanele suferinde de boli cardiace prezintã un risc mai crescut, cu 10%, de a suferi un infarct miocardic în aceste zile. De vinã sunt oboseala ºi perturbarea ritmului circadian. Lipsa somnului altereazã procesele organismului ºi duce la creºterea rãspunsului inflamatoriu, contribuind astfel la apariþia unui infarct. Dimineaþa este momentul cel mai periculos din zi pentru persoanele ce suferã de probleme cardiace deoarece, dupã trezire, se accentueazã sistemul nervos simpatic care stimuleazã inima sã batã mai repede. În octombrie însã, atunci când ceasul va fi dat cu o orã înapoi, riscul de infarct va scãdea cu 10%.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Aprilie 2014

Zeci de „ciudaþi” îºi iau zborul din Parâng

este 100 de iubitori ai parapantei ºi alte câteva sute de turiºti care-i vor susþine pe piloþi se întâlnesc astãzi/vineri în masivul Parâng, la ediþia a XIV-a a Festivalului Aerociudaþilor. Maximilian GÂNJU Câteva sute de iubitori ai parapantei participã astãzi la cea mai ciudatã întrecere de parapantã care are loc în þara noastrã ºi care este gãzduitã, de 14 ani încoace, de Staþiunea Parâng. Organizatorii Festivalului Aerociudaþilor au negociat cu cabanierii

astfel ca turiºtii sã vinã în numãr cât mai mare la singurul eveniment în care poþi vedea cum pe cer „plutesc” vrãjitoare, porci ori alte personaje de basm. Pentru acest eveniment s-au negociat preþurile la cazare iar turiºtii vor plãti 30 lei/peroanã/noapte. Festivalul sau Carnavalul Aerociudatilor cum se

mai numeste întrecerea parapantiºtilor din masivul Parâng este versiunea româneascã a Coupe Icare St Hilaire din Franta, o competiþie fãrã mizã sau mai bine

spus cu un singur obiectiv, acela de a stârni uimire ºi hohote de râs turiºtilor. Aºadar, iubitorii parapantei încearcã sã realizeze acrobaþii în aer costumaþi care mai

de care mai ciudat. Pentru parapantiºti este obligatorie licenþa pentru înscrierea în concurs. Deschiderea " ostilitãþilor " va avea loc de la ora 11, iar vremea se anunþã

Spre Straja, doar pe jos sau cu maºina

Gondolele au fost demontate ºi stocate peste varã

elegondola din Straja a fost demontatã. Sezonul de iarnã a trecut, iar puþini mai sunt turiºtii care urcã la munte în aceastã perioadã. Din acest motiv, dar ºi pentru a nu consuma curentul în zadar, gondolele spre Straja au fost demontate ºi stocate într-un depozit. Monika BACIU Edilul sperã ca dupã finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Straja, numãrul turiºtilor sã creascã ºi pe timpul verii, mai ales cã aici se doreºte realizarea

unui aquaparc ºi a unui complex sportiv care sã fie accesibil ºi pe perioada sezonului cald. “Nu poþi sã funcþionezi zi de zi fiindcã ar fi cheltuieile mult prea mari ºi nu are randament vara. Sã ne ajute Dumnezeu sã terminãm proiectul sã îl ducem la bun sfârºit în momentul în care terminãm proiectul ºi o sã avem ce ne trebuie în Straja, un complex sportiv, dupã discuþiile avute cu Consiliul Judeþean, va fi ºi un aquaparc. Sunt singur cã va merge Straja ºi pe perioada verii ºi

va fi foarte beneficã staþiunea”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Din cauza problemelor financiare pe care municipalitatea le are ºi din cauza datoriilor cãtre constructorul care s-a ocupat de dezvoltarea domeniului schiabil, edilul spune cã nu este exclus ca firma constructoare sã vinã sã ia gondolele pentru a le valorifica. “Momentan constructorul nu a dat in executare silita lucrarile care sunt facute in Straja. In momentul in care constructorul este hotarat sa-si recu-

bunã pentru zbor. Participanþii vor avea parte ºi de petrecere dupã concurs conform traditiei, respectiv muzicã, dans, o bere douã dupã buzunarul fiecãruia.

pereze banii , cand vrea prin alte metode sa fie platit nu mai are rãbdare datoritã contribuþiilor pe care le are de plãtit va veni, normal ºi va ridica telegondola ºi absolut tot, dar doar prin ordin judecãtoresc. În primã fazã doar executorul judecãtoresc trebuie sã vinã cu constructorul la o negociere cu primãria ºi dupã discuþiile avute numai executorul va hotãrî acest lucru”, a mai spus sursa citatã. În aceastã perioadã, la punctul de plecare a telegondolei priveliºtea este dezolantã. Liniºtea s-a aºternut peste aceastã zonã, o zonã care în viitor se doreºte a fi una de interes naþional ºi nu numai.