Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 602

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Copiii de aur ai Petroºaniului

Liberalii n-au trãdat susþine liderul partidului >>> PAGINA A 3-A File vii de istorie a neamului

Eroii de rãzboi au fost premiaþi la Petroºani >>> PAGINA A 4-A Nici minerit, dar nici mioare

Chinezii - salvatorii economiei hunedorene doar cu promisiuni!

>>> PAGINA A 5-A

Reuºitã a poliþiºtilor din Vulcan >>> PAGINA A 7-A

Vremea rea ne stricã vacanþa de 1 Mai >>> PAGINA A 12-A Primãria Petroºani cautã firmã care sã facã curat în oraº

Pentru cã nu existã personal suficient ºi pentru o mai bunã curãþenie >>> PAGINA A 13-A Micii ºi berea mai aºteaptã

Minerii de la CEH lucreazã de 1 mai pentru 3000 de tone de cãrbune >>> PAGINA A 16-A Urmãtorul numãr al cotidianului Cronica Vãii Jiului apare

LUNI, 5 MAI 2014

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU, Crina TIMAR

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politica 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Liberalii n-au trãdat susþine liderul partidului

rezent la Deva alãturi de patru dintre candidaþii PNL în alegerile pentru Parlamentul European Norica Nicolai, Ramona Mãnescu, Cristian Buºoi ºi Lucia Varga, liderul liberalilor i-a îndemnat pe cei 1.300 de participanþi la lucrãrile conferinþei teritoriale a PNL Hunedoara sã le explice alegãtorilor cã PNL este singurul care ºtie cum pot fi apãrate interesele României la Bruxelles. Maximilian GÂNJU

”E important ca românii sã aibã o alternativã ºi la ce a însemnat portocaliul ºi la ce înseamnã astãzi, roºul”, a spus Crin Antonescu. Partidul Naþional Liberal este suficient de puternic pentru a se bate cu oricine pune în pericol democraþia din România, dar ºi pentru a conduce guvernul ºi a da preºedintele þãrii, a declarat luni, la Deva, preºedintele PNL, Crin Antonescu. În acest context, liderul PNL a þinut sã

precizeze cã liberalii nu i-au trãdat pe social-democraþi ºi cã ºi-au respectat înþelegerile pe care leau avut cu PSD. „N-aveþi niciun motiv sã þineþi fruntea în pãmânt pentru cã PNL n-a minþit ºi n-a trãdat pe nimeni. Tupeul PSD-iºtilor, care vin astãzi ºi spun cã i-am trãdat, poate fi pus în practicã doar de oameni de asemenea teapã. Nu i-am trãdat cu nimic, ne-am respectat toate înþelegerile, la nivel local, la

nivelul guvernului, lam fãcut pe Victor Ponta prim-ministru. ªi când n-am putut sã acceptãm niºte lucruri inacceptabile în orice democraþie ºi în orice coaliþie, am plecat. Dânºii sunt la putere. Cu ce i-am trãdat? Problema este dacã ne trãdãm sau nu alegã-

torii', a afirmat Antonescu. Preºedintele PNL a fost în mai multe localitãþi ale judeþului Hunedoara, fiind însoþit de o parte dintre candidaþii aflaþi pe primele locuri din lista pentru alegerile europarlamentare.

u mai e cale de împãcare Liderul PNL, tot la Deva, a criticat dur partenerul cu care s-a aflat în fruntea USL, respectiv pe premierul Victor Ponta. ”Dacã

am spus la Ploieºti cã o sã-l regrete pe Bãsescu, ei au rãstãlmãcit azi spunând cã am sã fiu mai rãu decât Bãsescu. Doamne fereºte, eu sunt un om bun. Dar el (Ponta, n.r.) o sã-l regrete pe Bãsescu, pentru cã eu nu fac cârdãºie ºi pact de coabotare cu bandiþii. De asta o sã-l regrete. Pentru cã eu atunci când am vorbit cot la cot cu Victor Ponta, cot la cot cu voi, cot la cot cu toþi colegii noºtri galbeni ºi roºii din toatã þara despre «dreptate pânã la capãt», eu nu am înþeles cã se odihnesc un pic ãia portocolii ºi ne iau la jefuit ãia roºii. Eu am înþeles cã nu se mai furã. Eu am înþeles cã cine furã merge la puºcãrie, aºa înþeleg «dreptate pânã la capãt». Nu am înþeles cã îºi împart în jumãtate þara ºi continuã ce ne-a arãtat

Sondaj CSCI: Ponta - 40% din voturi la prezidenþiale; Ungureanu - 14%, iar Antonescu - 12%

iderul social-democraþilor, Victor Ponta, ar obþine 40% din voturi dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenþiale ºi el ar candida din partea PSD-PCUNPR, potrivit unui sondaj CSCI remis marþi AGERPRES. Sondajul mai relevã cã preºedintele FC, Mihai-Rãzvan Ungureanu, ar fi votat de 14% dintre români dacã duminicã ar avea loc alegeri pentru Preºedinþie, el fiind urmat de Crin Antonescu (PNL) cu 12%, Elena Udrea (PMP) cu 9%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 8%, Dan Diaconescu (PP-DD) ºi Cãtãlin Predoiu (PDL) fiecare cu câte 6% ºi Kelemen Hunor (UDMR) cu 5%.

Conform cercetãrii, dacã în turul doi al alegerilor prezidenþiale ar intra Mugur Isãrescu ºi Crin Antonescu, 80% dintre cei chestionaþi au rãspuns cã ar vota cu primul ºi 20%, cu al doilea competitor. Sondajul aratã opþiunile ºi pentru alte finale în turul doi al prezidenþialelor: Victor Ponta (75%) versus Cãtãlin Predoiu (25%), Victor Ponta (73%) versus Crin Antonescu (27%), Cãlin Popescu-

Tãriceanu (72%) versus Crin Antonescu (28%), Mugur Isãrescu (72%) versus MihaiRãzvan Ungureanu (28%), Sorin Oprescu (66%) versus Crin Antonescu (34%), Mugur Isãrescu (66%) versus Klaus Iohannis (34%), Victor Ponta (64%) versus MihaiRãzvan Ungureanu (36%), Cãlin PopescuTãriceanu (60%) versus Mihai-Rãzvan Ungureanu (40%), Sorin Oprescu (60%) versus Mihai Rãzvan Ungureanu (40%), Cãlin PopescuTãriceanu (54%) versus Klaus Iohannis (46%), Mihai-Rãzvan Ungureanu (53%) versus Crin Antonescu (47%). În privinþa unui singur candidat al dreptei

la alegerile prezidenþiale 27% dintre cei chestionaþi s-au pronunþat favorabil, în timp ce 42% au indicat cã fiecare partid al dreptei trebuie sã-ºi susþinã propriul candidat, iar 31% nu au rãspuns sau nu ºtiu. De asemenea, son-

dajul aratã cã 68% dintre respondenþi sunt împotriva variantei ca Traian Bãsescu sã devinã prim-ministru dupã ce îºi va termina mandatul de preºedinte, 20% sunt pentru aceastã variantã iar 12% nu au rãspuns sau nu

PSD din 2000 pânã în 2004, ce a dus pe noi culmi Bãsescu ºi regimul sãu aºa-zis reformator”, a declarat Antonescu, la Delegaþia Permanentã a PNL Hunedoara. El a admis cã PNL la guvernare nu a reuºit sã realizeze tot ce a promis sau ºi-a propus, dar a reuºit sã menþinã cota unicã la 16%. Antonescu a mai susþinut cã în situaþia în care PNL nu ar fi fost la guvernare proiectul Roºia Montanã ar fi fost promovat, alãturi de Legea amnistiei. "PNL a preferat sã pãrãseascã guvernarea decât sã mintã ºi sã-i trãdeze pe români, pentru cã îmi este mai teamã de rãzbunarea oamenilor înºelaþi, ºimi este mai ruºine sã înºel niºte oameni care mi-au dat votul, decât îmi e teamã de propaganda lui Ponta ºi a lui Voiculescu”, a mai afirmat preºedintele PNL. ºtiu. Sondajul CSCI a fost realizat în perioada 23-26 aprilie pe un eºantion de 1.100 de interviuri. Eºantionul a fost validat pe baza datelor INSSE 2011 ºi recensãmântul populaþiei din 2002. Eroarea toleratã a cercetãrii de tip naþional este de 3%, la un nivel de probabilitate de 0,95.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

File vii de istorie a neamului

Eroii de rãzboi au fost premiaþi la Petroºani

omente emoþionante la Primãria Municioiului Petroºani, acolo unde veteranii de rãzboi din întreaga Vale a Jiului – de la Baru Mare pânã la Uricani – au fost premiaþi de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Sunt tot mai puþini, iar numãrul lor scade de la o zi la alta, iar regretul lui Moloþ este cã nu a propus mai devreme premierea acestor bravi români, care au luptat cu arma în mânã pentru a apãra Patria. Carmen COSMAN - PREDA

Fiecare veteran de rãzboi a primit câte 200 de lei din partea Consiliului Judeþean Hunedoara ca o recunoaºtere a eroismului de care au dat dovadã pentru apãrarea Patriei. În Valea Jiului premiile au fost pregãtite pentru 41 de persoane, însã pentru trei eroi timpul nu a mai avut rãbdare ºi i-a chemat la cele veºnice. La ceremoniile omagiale au fost invitaþi sã participe reprezentanþi ai administraþiei publice locale, ai instituþiilor militare ºi ai altor instituþii publice, acesta fiind al doilea an con-

oameni au luptat pe front fãrã sã se gândeascã dacã au locuri de muncã, ori dacã acasã, cei care au rãmas, au din ce trãi. Au simþit un singur lucru: cã trebuie sã îºi facã datoria faþã de aceastã þarã”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

acrimi în ochii preºedintelui CJ Hunedoara

secutiv când veteranii de rãzboi sunt premiaþi. Iar asistenþa a avut parte de o lecþie de viaþã impresionantã a acestor oameni care, la peste 90 de ani au þinut sã-ºi arate încã o datã patriotismul, iar unii au recitat versuri mobilizatoare. „Sunt niºte oameni deosebiþi. Nici nu mi-a venit sã cred cã la o vârstã venerabilã – 90 – 97

de ani – aceºti oameni sunt plini de viaþã ºi demni de luat ca exemplu. Cineva dintre ei se plângea cã tineretul pleacã. Cred cã tineretul ºi noi toþi ar trebui sã luãm exemplul acestor oameni, care nu au plecat atunci când a fost cel mai greu în România. Nu cred cã este nimic mai greu decât un rãzboi. Aceºti

Acesta spune cã întâlnirea cu veteranii de rãzboi a fost copleºitoare. Niºte oameni bravi care îþi strâng mâna bãrbãteºte ºi care te privesc în ochi atunci când fac acest gest. Oameni care îºi poartã cu demnitate ºi bãtrâneþea, dar ºi bolile ºi care se bucurã de fiecare minut care le-a mai rãmas. „Am simþit forþã atunci când le-am strâns

mâna. Forþa oamenilor care au ºtiut întotdeauna ce vor. ªi n-am simþit la niciunul o mânã întinsã aºa… în dorul lelii, aºa cum se face astãzi. Aceºti oameni, în momentul în care þi-au întins mâna, te-au privit în ochi. E momentul sã învãþãm mãcar acum ceva de la aceºti oameni. Se împuþineazã pe zi ce trece (…) Sunt copleºit. De la astfel de întâlniri mã întorc cu lacrimi în ochi ºi vã spun asta cu sinceritate, fiindcã întotdeauna când te întâlneºti cu astfel de oameni constaþi cã nu eºti demn urmaº al lor. Nu am fãcut aproape nimic, ba din potrivã astãzi existã pericolul

Pregãtiri pentru ceremonie, în Cimitirul eroilor

imitirul Eroilor de la Petroºani va fi pregãtit pentru Ziua de Înãlþare. Pânã atunci, edilii de aici spun cã vor face tot ceea ce se poate, pentru cã acolo nu este posibilã o intervenþie în structura lui, dar vor fi luate în calcul problemele de infrastructurã a zonei. Diana MITRACHE La 40 de zile de la Paºti, de Înãlþare, Cimitrul Eroilor va „prinde viaþã” ºi acolo vor avea loc mai multe ceremonii dedicate eroilor cunoscuþi ºi necunoscuþi ce sunt îngropaþi în Capitala Vãii Jiului. Locul este unul restrâns ºi chiar dacã ar vrea, prea multe îmbunãtãþiri nu pot fi aduse acestui

cimitir. Edilii locali iau însã, în considerare aleea principalã a cimitirului ºi strada ce duce spre locul de veci.. „Cimitirul, în fiecare an, este curãþat, se vopsesc bordurile. El are un specific, în sensul în care noi nu putem sã intervenim la monumentele funerare. Ele vor rãmâne aºa, în forma în care sunt ºi urmeazã sã vedem sã amenajãm strada

Eroilor, acum dupã ce s-au fãcut lucrãrile de introducere a canalizãrii ºi, poate, aleea sã vedem dacã rãmâne cu iarbã sau va fi pavatã, dar asta vom vedea”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acest cimitir a fost înfiinþat în 1917 de cãtre administraþia germano-austroungarã ºi aici sunt îngropaþi, conform datelor oficiale, 137 de eroi cãzuþi în rãzboi în anul 1916. Cimitirul Eroilor din Petroºani a fost înfiinþat în anul 1917 de cãtre administratia germano-austroungarã, în apropierea bisericii ortodoxe Sf. Ierarh Nicolae.

În acest cimitir sunt îngropaþi 137 de eroi cãzuþi în rãzboi în anul 1916, din care: *români:*identificaþi = 30; *neidentificaþi = 9; *sârbi: *identificaþi = 3; *neidentificaþi = 11;*germani identificaþi= 35; *unguri identificaþI = 36; *austrieci identificaþi= 7; *necunoscuþi = 6. Cimitirul are o suprafaþã de 618 mp. ºi este înconjurat de jur împrejur cu zid de piatrã ºi cãrãmidã, având în centru un monument ridicat din piatrã ºi beton. În anul 1936, San Gali, delegatul guvernului german, a contribuit la amenajarea a 128 de cruci de beton cu inscripþii din litere de aluminiu, la

repararea zidurilor monumentului ºi a portiþei de intrare în cimitir. În ziua de 10 mai 1941 au fost înhumaþi în acest cimitir 4 eroi aviatori germani, morþi într-un accident aviatic pe muntele Parâng. În toamna anului 1941, primãria oraºului Petroºani a luat iniþiativa restaurãrii radicale a acestui

sã nu mai fim ceea ce am fost, adicã România întreagã ºi nu ai cum sã te întorci acasã cu plãmânii ºi inima încãrcaþi de oxigen ºi de forþã. Nu! Eo dezamãgire personalã pe care eu o am pentru cã aceºti oameni sunt dezamãgiþi de întreaga societate”, a mai spus Moloþ Anul trecut, când a iniþiat acest demers, preºedintele CJ Hunedoara, spunea cã ºi doreºte sã-i sãrbãtoreascã în fiecare an pe bravii români, pentru care nu au contat greutãþile vieþii ºi nu au întors spatele atunci când au fost chemaþi sã apere graniþele þãrii.

cimitir. Iniþiativa restaurãrii cimitirului eroilor din Petroºani a fost sprijinitã ºi de colonelul Eugen Kirculescu – comandantul militar al Regiunii miniere Petroºani, împreunã cu garnizoana ºi grupul etnic german. An de an, comunitatea localã îi pomeneºte la Înãlþare ºi le aduc aici cororane de flori, într-un ceremonial religios.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Nici minerit, dar nici mioare

Chinezii - salvatorii economiei hunedorene doar cu promisiuni!

poveste frumoasã, cu chinezii care salvau turmele de oi din judeþul Hunedoara, s-a nãruit. Chinezii au venit, au mirosit, au promis ºi au plecat. O situaþie repetitivã, de altfel, pentru cã aºa s-a întâmplat ºi cu industria extractivã, unde un concern chinez a anunþat cã va face investiþii de zeci de milioane de euro ºi…. dus a fost. Carmen COSMAN PREDA

Vin, gustã, analizeazã, promit ºi pleacã. Iar mai apoi uitã definitiv sã revinã. Pe scurt, aceasta este povestea chinezilor care erau vãzuþi aproape ca salvatorii economiei judeþene, dar care s-au transformat într-o realã dezamãgire pânã ºi pentru preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care – la fel ca ºi ceilalþi oficiali – a crezut în promisiunile lor. Istoria cu investiþiile în minerit, de data mai recentã, este mult mai cunoscutã, însã, aºa cum au cerut amânarea licitaþiei pentru retehnologizarea minelor din valea Jiului ca sã îºi poatã pregãti dosarul, dar au uitat sã se mai prezinte, la fel s-a întâmplat ºi cu investiþiile în zootehnie, acolo unde erau interesaþi direct de mioarele ciobanilor noºtri. Asta prin anul 2012 ºi strict la nivel declarativ „ªi eu sunt tot mai dezamãgit. Din pãcate, am observat la chinezi cã sunt comuniºti încã: promit ºi nu fac nimic. Au promis ajutor în minerit ºi s-au retras. Au venit aici, ne-au promis cã au nevoie, neam dus pe la toate stânele, le-am dat mostre de lânã, de piele sã ducã acolo… Totul OK, dar, cum au

venit vietnamezii, aºa au venit ºi ei. Adicã nu mai am încredere”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. A fost cel care a însoþit pas cu pas delegaþia chinezã formatã din oameni de afaceri din Regiunea Autonomã Ninxia Hui, cei care anunþau cã doresc dezvoltarea unei societãþi mixte prin care sã fie colectate pieile ºi lâna produse de crescãtorii de ovine ºi bovine din judeþul Hunedoara, dar ºi din cele învecinate. Produsele urmau sã fie exportate în China, acolo unde sã fie transformate în obiecte de îmbrãcãminte ori în încãlþãminte. Iar Consiliul Judeþean Hunedoara preciza la vremea respectivã cã va sprijini demersurile investitorilor chinezi, cu speranþa cã aceºtia vor genera un flux de capital care va contribui la salvarea fermelor din Transilvania

de Sud. De menþionat cã, înainte de anul 1989, în judeþul Hunedoara erau prelucrate aproximativ un milion de piei pe an, în timp ce în urmã cu circa doi ani, la momentul vizitei delegaþiei chineze, abia mai vorbeam despre acum, aproximativ 30.000 de piei, în aceeaºi perioadã de timp.

ezamãgiþi, ciobanii se bazeazã pe fondurile europene Intenþiile chinezilor ar fi constituit o gurã de oxigen pentru crescãtorii de oi din judeþul Hunedoara, tot mai dezamãgiþi de modul în care merg lucrurile. Blana mioarelor nu mai au demult cui sã o vândã ºi de cele mai multe ori ajunge pe foc. Iar despre vânzarea oilor, lucrurile sunt pe un fãgaº descendent ºi nici chiar de Paºti nu s-au mai putut bucura de câºtigurile de altã datã. O tradiþie milenarã care mai este ajutatã doar de fondurile europene. Mircea Moloþ este cunoscut drept crescãtor de oi în judeþul Hunedoara, chiar dacã nu mai are atât de multe câte a avut în anii trecuþi. Mãrturiseºte cã a vândut o bunã parte dintre ele ca sã-ºi amenajeze pensiunea din staþiunea Vaþa Bãi, însã

acum regretã „schimbul”. ªtie însã bine cum merg afacerile în oierit ºi ce impedimente sunt. „Am puþine oi acum, cã am fãcut altceva cu banii de pe ele ºi regret. Dar lâna care o am o dau în schimb celui care îmi tunde oile ºi l-am întrebat ce face cu ea. Mi-a spus cã se încãlzeºte dar, în nici un caz nu are nimeni de câºtigat de pe urma ei. Nu ºtiu cum au fost acum preþurile la miei sau la iezi, dar nu cred nu cã s-au îmbogãþit, ci cã ºi-au scos o parte doar din cheltuielile pentru întreþinerea acestor animale. Din fericire încã se dau ajutoarele de la Comunitatea Europeanã ºi s-a înmulþit numãrul de oi. Nu gãseºti o zonã unde sã nu fie curãþatã pãºunea ºi sã nu pascã pe ea oi, capre sau vaci. Dar nu ai un profit, nu te poþi dezvolta, nu poþi sã te extinzi”, a explicat Moloþ. Pânã în anul 1989, fabrica de blãnuri de la Vidra Orãºtie prelucra un milion de piei pe an, acum uzina s-a desfiinþat ºi a apãrut o problemã la nivel naþional, deoarece nimeni nu mai prelucreazã pielea de oaie.

iobanii adevãraþi au dispãrut Declinul oieritului a mai adus însã un fenomen deloc îmbucurãtor: ciobanii adevãraþi sunt pe cale de dispariþie. Locul lor este luat de „paznicii” turmelor. „Nu mai sunt acei oameni calificaþi, aºa cum te califici în meseria de strungar, lãcãtuº, profesor sau doctor. Aici nu mai sunt. Îi iei de pe stradã ºi îi duci la oi numai ca sã nu le mãnânce lupul, avem doar paznic la oi. Aici e marea problemã: lipsa ciobanilor adevãraþi”, atrage preºedintele CJ Hunedoara. Moloþ spune cã, în ceea ce priveºte zootehnia, judeþul Hunedoara este cumva pe muchie de cuþit ºi mulþi ºi-au cumpãrat animale ca sã beneficieze de subvenþiile pentru terenuri. Puþini sunt însã cei care ºtiu cu adevãrat ce înseamnã ºtiu cu adevãrat ce înseamnã creºterea animalelor, fie cã vorbim despre oi, capre sau vite.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Pieþele româneºti sunt pline de produse contrafãcute

omânii aruncã fãrã sã ºtie bani grei pe marfã falsã. În fiecare an se cheltuie cam un miliard de euro pe produse care imitã originalul. De la banalul lipici pânã la cele mai sofisticate medicamente, toate pot fi contrafãcute de falsificatori. Adriana PAVEL De cele mai multe ori, preþul mic ne împinge sã cumpãrãm astfel de produse, însã specialiºtii ne avertizeazã cã aºa doar ne facem rãu pe banii noºtri. Autoritãþile descoperã zilnic de la ace pânã la ciorapi

sau produse medicamentoase, iar falsurile provin, in principal, din Turcia, China sau Emiratele Arabe Unite si ajung in Romania mai ales prin porturi sau vami. In top se afla hainele si incaltamintea, se arata intrun raport public al Comisiei Europene.

Însã, la o cercetare mai atentã, ne putem da seama dacã suntem pe cale sã cumpãrãm un produs fals sau unul orginal. În cazul

unei perechi de pantofi, spre exemplu, trebuie sã fim atenti la cusaturi: daca nu sunt drepte si nu sunt paralele, atunci cu siguran-

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii emite un avertisment pentru Europa. Este alertã maximã pentru poliomielita

uropa e în alertã din cauza rãspândirii poliomielitei în Orientul Mijlociu ºi Asia. De vinã ar fi scãderea vaccinãrilor, spun experþii de la Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Au trecut mulþi ani de la ultimul caz de poliomielitã înregistrat în Europa, insã boala ar putea reveni acum pe continent, purtatã de refugiaþii din zonele de conflict. Adriana PAVEL "Din cauza conflictului din Siria, relativ aproape de noi, din cauza scaderii vaccinarilor si problemelor din Ucraina, din cauza circulatiei virusului in Asia Pakistan si a faptului ca virusul a fost gasit liber circuland in apele reziduale in Israel (...), suntem in alerta maxima. Avem cateva tari, care ne inconjoara, care nu mai sunt capabile sa

Casieriile ENEL închise ºi joi ºi vineri

ici curentul nu se va putea plãti în zilele de 1 ºi 2 mai. Reprezentanþii ENEL informeazã cã toate Punctele Enel din judeþele Timiº, Caraº – Severin, Arad ºi Hunedoara vor fi închise joi ºi vineri, 1 ºi 2 mai 2014.În celalalte zile, Punctele Enel vor funcþiona dupã programul obiºnuit. Monika BACIU

mai mentina, in acest moment, un nivel mare de vaccinare", a declarat, reprezentantul OMS pentru

Romania, Victor Olsavsky, în cadrul unei conferinþe dedicata Saptamanii Internationale a Vaccinarii. Acesta a mai precizat ca, pentru prima data in multi ani, exista un risc real ca aceasta cumplita boala paralitica sa revina pe continentul european, iar autoritatile, la fel, cred ca exista un risc real de aparitie a unei epidemii in Uniunea Europeana.

ta vorbim despre un produs fals. De asemenea, un alt indiciu ar putea fi eticheta pe care sunt trecute marimile inter-

nationale. In unele cazuri, ea lipseste, iar atunci e semn ca produsul e contrafacut. Lucratorii vamali confisca anual milioane de astfel de produse, din care cateva mii sunt cosmetice si parfumuri. In cazul acestora din urma, detaliile de pe eticheta ar trebui gravate, si nu lipite. Odata patrunse in tara, falsurile se vand in piete, la colt de strada si uneori chiar in magazine. Intra aici ochelari, ceasuri, bijuterii, aparatura electronica si telefoane mobile, CD-uri si jucarii.

“30 aprilie 2014, respectiv 05 mai 2014, programul de funcþionare este de la ora 8 la ora 16. Clienþii Enel Energie, care doresc sã îºi achite factura de energie electricã în aceastã perioadã, pot utiliza modalitãþile alternative de platã, ºi anume, numerar în magazinele care au

afiºatã sigla Pay Point sau Payzone, benzinãriile OMV, prin Westaco, automatele de încasare ROBO ale BRD Groupe Societe Generale, BNA ale Unicredit Þiriac, Rompay, bãncile partenere”, se aratã în comunicatul de presã remis de ENEL. Persoanele care vor sã plãteascã facturile o pot face ºi prin intermediul reþelei de

bancomate ale unitãþilor bancare sau prin intermediul internetului sau virament bancar. „Precizãm cã, pentru perioada în care nu este prevãzut program cu publicul, nu se vor face preavizãri sau deconectãri de la reþeaua de energie electricã. Serviciul Telecitire va fi funcþional”, se mai aratã în comunicat. Pentru a afla informaþii despre consumul de energie, facturile ºi plãþile efectuate, clienþii Enel Energie ºi Enel Energie Muntenia pot apela gratuit InfoEnel la telefon 0800 07 08 09 sau pot accesa pagina de web www.enel.ro secþiunea My Enel.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Reuºitã a poliþiºtilor din Vulcan

ãrbatul care a terorizat mai B multe femei din municipiul Vulcan, dupã ce le trimitea mesaje obscene ºi le fãcea propuneri indecente, a fost identificat. Individul este o mai veche cunoºtinþã a oamenilor legii ºi nu-ºi recunoaºte faptele.

Un dosar extrem de voluminos cu zeci de plângeri de la femeile care au cãzut victime obsedatului sexual, a fost înregistrat la Poliþia Municipiului Vulcan. Toate victimele reclamau cã au fost ameninþate prin telefon de un individ ºi mai apoi terorizate cu mesaje SMS ce întreceau pânã ºi limita

obscenului. Anchetatorii au început cercetãrile în dosarul care, iniþial, a fost cu autor necunoscut ºi chiar dacã au fost obstrucþionaþi de anumite reglemetãri legale, au reuºit sã punã mâna pe individ. Practic, obsedatul sexual, Ionel P., în vârstã de 41 de ani din Vulcan a folosit

acelaºi numãr de telefon la fiecare victimã, însã anchetatorii nu au putut sã-i punã telefonul sub ascultare ori sã cearã date despre el companiei de tele-

fonie, deoarece fapta lui este pedepsitã prea blând. ªeful Poliþiei Vulcan a anunþat la începutul acestei luni cã sunt ºi alte metode prin care poate fi

Trei zone inundabile

ocuri vulnerabile la inundaþii. Responsabilii de la ApaServ Valea Jiului împreunã cu cei de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani au identificat mai multe zone care sunt vulnerabile atunci când precipitaþiile sunt abundente. “Am început la Petroºani împreunã cu domnul primar sã gãsim locurile care sunt cele

prins, ceea ce s-a ºi întâmplat. ”Am reuºit sã dãm de el destul de uºor, cu ajutorul datelor obþinute de la pãrþile vãtãmate. Au fost multe pãrþi vãtãmate care au tot venit cu reclamaþii ºi l-am gãsit pe individ. Suspectul nu vrea sã recunoascã nimic ºi este cercetat în stare de libertate pentru cã pedeapsa prevãzutã de lege este redusã. El este cercetat pentru ameninþare ºi hãrþuire”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan.

-a dat de gol

Surse apropiate anchetei spun cã obsedatul sexual a fost prins dupã ce a sunat de pe acelaºi numãr de telefon la Serviciul Unic de Urgenþã 112 pentru a reclama cã locuinþa i-a fost spartã de hoþi. Anchetatorii aveau toate datele, inclusiv înregistrãri cu vocea sa dupã ce le-au obþinut de la o victimã care a avut prezenþa de spirit sã-l înre-

mai vulnerabile la ploile torenþiale ºi de sãptãmâna viitoare vom încerca din nou sã facem curãþenie în canalele pluviale pentru a preîntâmpina diferitele inundaþii în Petroºani. Sunt vreo trei locuri în municipiul Petroºani, unul este în Aeroport, unul la Judecãtoria Petroºani ºi unul este în Colonie. Când plouã abundent canalelel pluviale nu pot prelua apa ºi atunci existã o problemã. Dacã noi vom intra ºi repara aceste canale pluviale, le vom decolmata vom face sã nu se întâmple inundaþii”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

gistreze pe obsedat. Dupã ce au comparat probele au putut stabili cu certitudine cã individul de 41 de ani este suspectul pe care-l cãutau. Bãrbatul a mai fost cercetat de poliþiºtii din Vulcan ºi în trecut pentru diferite infracþiuni ºi condamnat de instanþa de judecatã. Într-unul din dosare obsedatul a fost cercetat pentru fals privind identitatea, însã cazierul sãu este pãtat ºi cu alte infracþiuni. Reamintim cã individul a hãrþuit cel puþin zece femei, la începutul lunii aprilie, dupã cel le trimitea mesaje SMS obscene sau le suna în miezul nopþii. Toate victimele aveau în comun faptul cã lucreazã la diferite firme din centrul localitãþii Vulcan, apropiate una de alta, iar individul locuieºte în zonã. Dacã va fi gãsit vinovat pentru ameninþare ºi hãrþuire, bãrbatul ar putea sta pânã la trei ani dupã gratii. Maximilian GÂNJU

Reprezentanþii furnizorului de apã din Valea Jiului spun cã vor începe decolmatarea acestor canale pluviale pentru ca atunci când plouã sã nu mai fie inundaþii. Monika BACIU

8 Actualitate

opiii Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, antrenaþi de Elena Luminiþa Becze, au venit cu tolba plinã de medalii de aur, argint ºi bronz de la Cupa Cetate Deva, la gimnasticã aerobicã. CSª Petroºani a devenit un club foarte bine cotat la nivel naþional, iar campionii, daþi la vârsta majoratului altor cluburi mari, aduc aur României. Pãrinþii copiilor din Valea Jiului sunt aºteptaþi cu porþile deschise pentru selecþia campionilor de mâine. De peste 10 ani Clubul Sportiv ªcolar din Petroºani face din copiii de pe aceste meleaguri campioni de la cele mai mici vârste permise în concursuri, dar ºi micuþi, ce evolueazã în afara concursurilor, care au dovedit de nenumãrate ori cã sunt mai buni ca medaliaþii de pe la alte cluburi. Clubul de la Petroºani a devenit unul de renume în þarã datoritã profesorilor antrenori ºi directorului acestuia, Zoltan Toth, care se implicã ºi susþine fiecare secþiune

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

în parte ºi pe toate la un loc, iar rezultatele sunt ”de aur”. Dorinþa celor de la CSª Petroºani este ca talentele nebãnuite ale copiilor din Valea Jiului sã fie scoase la luminã ºi modelate, drept pentru care fac un apel cãtre pãrinþi, sã le batã la uºã pentru a le fi selectaþi copiii. ”Orice talent fãrã modelare moare ºi este mare pãcat. Bucuria cu care aceºtia se antreneazã este o satisfacþie uriaºã pentru noi, cei care îi antrenãm. Apoi

Copiii de aur ai Petroºaniului

prin: Andreea ªotângã, Darius Branda. La aceastã probã a mai existat o pereche în afara concursului, aceiaºi talentaþi Eric Deli ºi Andra Dãnilã.

Proba individual masculin, juniori II

concursurile la care participãm dezvoltã spiritul de competiþie, dovadã stau rezultatele nostre la ultimul concurs, Cupa Cetãþii, la gimnasticã aerobicã, la care au participat 9 cluburi, plus

loturi de seniori din þarã, ºi la care noi am participat cu 12 sportivi. 10 s-au aflat în concurs, iar doi, fiind foarte mici, au evoluat în afara concursului dar a cãror execuþie ar fi fost de podium. Am luat medalii de aur, de argint de bronz, am ocupat locuri bune la toate categoriile, iar sportivii mai noi, au avut parte de contactul cu competiþia. Sunt mulþumitã de rezultate, poate pe ici pe colo am fi meritat mai mult. Sunt mândrã de copii ºi le mulþumesc pe aceastã cale profesorilor, învãþãtorilor ºi directorilor pentru cã îi înþeleg. Majoritatea sportivilor pe care îi antrenez sunt elevi la clasele I – IV, la ºcolile din Petroºani. Pãrinþii sunt extraordinari ºi sunt alãturi de copii lor sportivi ºi de noi”- a declarat Elena Becze, profesor-antrenor la CSª Petroºani, cãreia toþi cunoscuþii îi spun Luminiþa. ªi pentru a nu crea confuzii, îl vom folosi ºi noi. În perioada 26-27 aprilie, la Cupa Cetate

Deva, la gimnasticã aerobicã, micii sportivi au obþinut medalii dupã cum urmeazã:

Proba de grup, juniori III, 9-11 ani Medalie de argint, prin: Daniel Þavoc, Nicoleta Patrichi, Andreea ªotângã, Darius Branda, Alexandra Popa.

Proba trio, juniori III Medalie de argint, prin: Daniel Þavoc, Nicoleta Patrichi, Andreea ªotângã. A mai existat un trio în concurs, cu o evoluþie foarte bunã, doar cã la aceastã probã se acordã

doar câte o medalie pe categorie sportivilor de la acelaºi Club. Din al doilea trio au fãcut parte Darius Branda, Adina Tiurean, Alexandra Popa. La aceastã probã, a existat un grup care a evoluat în afara concursului, sportivii fiind foarte mici, dar care au fãcut spectacol, copiii având un potenþial uriaº - Noemi Klauszman, Eric Deli ºi Andra Dãnilã.

Proba perechi mixt, juniori III Medalie de aur, prin: Nicoleta Patrichi, Daniel Þavoc. Medalie de bronz,

Medalie de bronz – Daniel Þavoc. La proba individualã, masculin, juniori I – Iulian Perºe a ocupat locul 5. Deºi nu au avut vârsta de 11 ani, care sã le permitã încadrarea în categoria individual feminin, trei sportive – Georgiana Negrea, Nicoleta Patrichi ºi Andreea ªotângã - au ”concurat” la aceastã categorie cu fete mai mari, faþã de care au fãcut o figurã foarte bunã, astfel testându-ºi nivelul de pregãtire.

De precizat cã CSª Petroºani se poate ocupa de sportivi pânã la vârsta de 18 ani. De aceea, CSª a dat cluburilor sportive mari din þarã ºi chiar lotului naþional mulþi campioni formaþi ºi crescuþi la Petroºani. Este cazul unei multiple campioane, Bianca Becze, fiica antrenoarei Elena Luminiþa Becze , care a aparticipat cu lotul naþional la concursuri ºi care a adus mult aur ºi argint. Bianca Becze a fost reprezentanta României la „Suzuki Cup”, a doua etapã de Cupã Mondialã a anului 2013, la Tokyo, în Japonia. Ajunsã la vârsta senioratului, Bianca Becze

ºi-a schimbat clubul, trecând de la CSª Petroºani la Farul Constanþa. Aflatã la Farul Constanþa, Bianca a impresionat antrenorii lotului naþional. Tot aºa a impresionat ºi pe cei din Japonia, dovadã stând cele douã medalii de aur ºi una de argint. În prezent, fiica Petroºaniului se pregãteºte pentru concursurile europene premergãtoare Campionatului Mondial, care va avea loc în Mexic, la Cancun. Acestea vor avea loc în Bulgaria ºi Portugalia. Toate aceste rezultate sunt un motiv serios pentru pãrinþii ai cãror copii pot deveni campioni. În plus, se ºtie

care sunt influenþele sportului ºi competiþiei sportive asupra caracterului viitorului adult, astfel consolidat. Rezultatele se propagã ºi asupra activitãþilor viitoare. Demn de menþionat este cã mama micului gimnast Eric Deli, Mihaela Deli, din Petroºani, are grijã de multiplul medaliat Daniel Þavoc, ai cãrui pãrinþi se aflã la muncã, în strãinãtate, ºi care mai au ºase copii. Daniel locuieºte efectiv la familia Deli ºi asta pentru cã este un sportiv bun, care are nevoie de atenþie ºi îngrijire. Ileana FIRÞULESCU

Dacian Barna, senior al gimnasticii aerobice de la Petroºani, a concurat la trei probe ºi a obþinut douã medalii de bronz. În prezent gimnaºtii aerobici se antreneazã zilnic pentru cã urmeazã alte concursuri, unul este Concursul Memorial ”Eugen Peterfi”, apoi Cupa Iaºi ºi Campionatul Naþional de gimnasticã aerobicã.

Jandarmii la datorie în minivacanþa de 1 mai

este 170 de jandarmi vor asigura un climat P de liniºte ºi siguranþã cetãþe-

nilor, în perioada 1-4 mai 2014, atât în staþiunile ºi pe traseele montane, cât ºi la manifestaþiile cultural-artistice, religioase, sportive, precum ºi la adunãrile publice cu caracter electoral ce se vor desfãºura în spaþiul public în judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor IJJHunedoara, jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile montane Straja ºi Parâng, pe traseele

turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti. Jandarmii montani sfãtuiesc turiºtii, care aleg sã petreacã minivacanþa de 1 mai la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã. De asemenea, trebuie sã adopte

un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelor sau indicatoarelor. Persoanele care se aflã în dificultate, trebuie sã apeleze jandarmii montani ºi salvamontiºtii la numãrul de urgenþã 112. În aceastã perioadã, jandarmii vor asigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice, prilejuite de Zilele Municipiului Deva, Festivalul Tineretului din municipiul Hunedoara, Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara; Deschiderea sezonului estival în staþiunea balenoclimatericã Geoagiu-Bãi; Târgul tradiþional de animale ºi mãrfuri din comuna Pui; Competiþia Enduro Panorama în Þinutul Pãdurenilor; ori meciul de fotbal din Liga a III-a dintre echipele FC Hunedoara ºi Pandurii II Tg-Jiu.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Copiii de aur ai Petroºaniului

prin: Andreea ªotângã, Darius Branda. La aceastã probã a mai existat o pereche în afara concursului, aceiaºi talentaþi Eric Deli ºi Andra Dãnilã.

Proba individual masculin, juniori II

concursurile la care participãm dezvoltã spiritul de competiþie, dovadã stau rezultatele nostre la ultimul concurs, Cupa Cetãþii, la gimnasticã aerobicã, la care au participat 9 cluburi, plus

Deva, la gimnasticã aerobicã, micii sportivi au obþinut medalii dupã cum urmeazã:

Proba de grup, juniori III, 9-11 ani Medalie de argint, prin: Daniel Þavoc, Nicoleta Patrichi, Andreea ªotângã, Darius Branda, Alexandra Popa.

Proba perechi mixt, juniori III Medalie de aur, prin: Nicoleta Patrichi, Daniel Þavoc. Medalie de bronz,

Jandarmii la datorie în minivacanþa de 1 mai

este 170 de jandarmi vor asigura un climat P de liniºte ºi siguranþã cetãþe-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

În parcurile industriale,

Operatorii economici scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor

cutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor. Senatul a adoptat, luni, o propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr.186 din 25 iunie 2013 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale. Operatorii economici din parcul industrial ar urma sã fie scutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor aferente terenului pe toatã durata de existenþã a parcului industrial.

ªoimuº pentru realizarea unui parc industrial ºi sper cã vom reuºi sau vom încerca ºi în Valea Jiului sã gãsim un asemenea perimetru ºi cu una sau alte dintre

Monika BACIU Autoritãþile locale îºi vor da acordul pentru scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaþiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial "Societãþile privatizate cu proiect de parc industrial, respectiv societãþile de administrare a parcurilor industriale, constituite anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, cãrora li s-a recunoscut prin lege sau alt act normativ echivalent statutul de parc industrial beneficiazã de facilitãþile prezentei legi", potrivit amendamentelor. Valea Jiului nu are la momentul de faþã niciun parc industrial.

De ani de zile se vorbeºte de amenajarea unor astfel de spaþii, însã pânã acum nu s+a concretizat nimic în acest sens. Unele capacitãþi economice s-au restrâns, noi facem eforturi. Este nevoie ºi de un parc industrial ºi în Valea Jiului pentru cã pe noua lege adoptatã anul trecut facil-

itãþile pot fi acordate doar în interiorul parcurilor industriale. Asta înseamnã cã investitorii se vor orienta acolo unde sunt parcuri industriale ºi unde pot beneficia de facilitãþi. e greu de fãcut acest lucru, dar trebuie fãcute eforturi. E nevoie de minim 25 de hectare, Consiliul Judeþean are în vedere o asociere cu primãria

primãriile din Vale acolo unde e terenul noi îi putem sprijini crearea infrastructurii pentru un parc industrial. Asta înseamnã sã vinã investitorii”, a declarat în urmã cu câteva luni, vicepreºedintele Consiliului Judeþena Hunedoara, Tiberiu Balint. In opinia responsabililor CJH, lipsa

investitorilor se datoreazã condiþiilor de la nivel naþional. Birocraþia ºi fiscalitatea îi alungã pe cei care ar putea veni aici pentru a-ºi dezvolta investiþiile. ”La nivel general, la nivel naþional eu cred cã ºi investitorii aºteaptã un semnal care din pãcate încã nu a apãrut de îmbunãtãþirea climatului economic. Asta înseamnã scãderea TVA-ului, scãderea cotei din CAS care revine angajatorului ºi care din pãcate, din negocierile cu FMI sau la negocierile cu FMI nu a reuºit sã fie obþinutã în faza asta. Investitorii strãini aºteaptã semnale ca fiscalitatea care ºi aºa e împovãrãtoare în România sã scadã, sã devinã mai atractivã pentru ei. Acesta este

unul dintre motivele macroeconomice pentru care eu cred cã nu vin investitorii, în afarã de contracþia a economiei modiale ºi faptul cã s-au restrâns în general investiþiile în zona Europei, pentru cã în China au luat amploare”, a mai precizat sursa citatã. Conform noii legi, atragerea investitorilor înseamnã realizarea unui parc industrial de cel puþin 25 de hectare, pentru cã doar în incinta acestuia se pot acorda facilitãþi. primarii din Valea Jiului au ridicat de mai multe ori aceatsã problemã, ei afirmând cã în zonã nu sunt disponibile asemenea locaþii. Investitorii ar fi nevoiþi sã se dezvolte pe verticalã.

Patru angajãri la SPADPP

persoanã plecatã, alta angajatã. De anul trecut a intrat în vigoare noua lege care prevede ca angajãrile de la nivelul administraþiilor publice sã se realizeze în baza schemei de unu la unu. Adicã la un angajat care a pãrãsit sistemul sã fie angajatã o alta. În acest context, la Petroºani, mai exact în cadrul Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat, se va organiza concurs pentru ocuparea a patru posturi. Monika BACIU

“În cadrul Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat s+au scos la concurs patru posturi de muncitori, în urma

plecãrii anumitor persoane în pensie sau pur ºi simplu sau transferat la alte instituþii, în data de 22+23 mai va avea loc concursul care constã în interviu ºi probã practicã. Este

vorba de patru posturi, douã în cadrul serviciului de salubritate, unul de muncitor calificat ºi unul de muncitor necalificat, un post în cadrul serei de flori ºi un post pentru serviciul de ges-

tionare al câinilor fãrã stãpân”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP. Nici aºa, numãrul personalului nu este suficient. Angajãri în plus nu se pot face. “Singura portiþã sau modalitate de angajare este aceeaºi ordonanþã care este în vigoare, adicã unu la unu. Pleacã o persoanã, vine o persoanã. Nu putem sã angajãm în plus, deºi necesar de personal avem nevoie

la lucrãrile efectuate pe domeniul public. Deocamdatã rãmâne la acelaºi procentaj de unu la unu. Au plecat patru persoane ºi urmeazã sã angajãm alte patru persoane”, a mai spus sursa citatã.

Doar la SPADPP ar mai fi nevoie de cel puþin 20 de persoane, însã angajãrile sunt limitate. Doar în contextul în care o persoanã pãrãseºte postul se poate angaja o alta.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Primesc termene de conformare

Tencuiala desprinsã ori acoperiºurile ºubrede ar putea diminua bugetele proprietarilor imobilelor

dilii din Petroºani sunt cu ochii pe imobilele din Petroºani, acolo unde tencuiala desprinsã, ori acoperiºurile nereparate ar putea accidenta trecãtorii. Viceprimarul municipiului Petroºani spune cã proprietarii locuinþelor primesc termene de conformare, iar mai apoi se poate ajunge ºi la amenzi. Carmen COSMAN - PREDA Le-au pus în vedere sã-ºi repare acoperiºurile, însã lucrurile nu s-au oprit aici. Oficialii Primãriei Municipiului petroºani vor sã preîntâmpine orice posibil accident, aºa cã stau cu ochii pe imobilele din oraº, iar acolo unde tencuiala este deprinsã, ori

þiglele stau sã cadã proprietarii primesc termene de conformare. Încã de anul tre-

cut, reprezentanþii municipalitãþii au lipit afiºe la toate blocurile din centrul civic al

Petroºaniului, pentru a conºtientiza populaþia cu privire la pericolul pe care îl pot reprezenta acoperiºurile degradate. „În urma sesizãrilor venite, dar ºi al autosesizãrii noastre, cei de la Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului au întocmit, anul trecut, niºte anunþuri, pe care le-au lipit pe uºile imobilelor, prin care le-au atras atenþia locatarilor cã legea prevede obligativitatea întreþinerii atât a subsolului, cât ºi a acoperiºului de cãtre locatari, precum ºi

Se scumpeºte gazul de la 1 iulie

alendarul de liberalizare prevede o creºtere de 2% a preþului gazelor pentru populaþie de la 1 iulie, însã ANRE analizeazã dacã este cazul sã existe o astfel de ajustare a tarifelor, a declarat, marþi, Niculae Havrileþ, preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE). 'De la 1 iulie, calendarul de liberalizare a pieþei gazelor pentru consumatorii casnici prevede o scumpire de 2%, însã vom face calcule ºi vom vedea dacã este cazul sã aplicãm aceastã scumpire', a spus Havrileþ. El a arãtat cã, la nivelul întregului an, calendarul de liberalizare prevede o scumpire totalã de 10% pentru consumatorii casnici, dar, de fapt, ANRE nu se aºteaptã la o creºtere mai mare de 5-7%. 'Pânã la finalul

perioadei de liberalizare, respectiv sfârºitul anului 2018, este prevãzutã o creºtere de preþ de 36%, însã noi estimãm cã scumpirea va fi undeva la 22%', a completat oficialul ANRE. Anterior, în aceeaºi conferinþã, Havrileþ, a afirmat cã a propus Guvernului anularea calendarului de liberalizare a pieþei gazelor pentru consumatorii non-casnici începând de la 1 iulie, deºi calendarul prevedea finalizarea liberalizãrii

la 31 decembrie 2014. Preºedintele ANRE a explicat cã mãsura este necesarã întrucât preþul pieþei a devenit mai mic decât cele stabilite în calendarul de liberalizare, ca urmare a scãderii preþurilor pe pieþele internaþionale ºi a unor importuri mai mici de gaze. 'Propunem Guvernului ca de la 1 iulie sã finalizãm procesul de liberalizare din sectorul industrial ºi sã beneficieze ºi aceºtia (consumatori

non-casnici — n.r.) de posibilitatea de a accesa preþuri mai mici decât cele prevãzute în calendar. Calendarul actual prevedea creºteri de preþuri la niveluri mai mari decât sunt preþurile acum, ceea ce nu mai este fezabil, aºa cã propunem anularea calendarului', a spus Havrileþ. El a arãtat cã 75% din piaþa gazelor sunt consumatori industriali, din care 16% încã plãtesc tarife stabilite de ANRE, iar pentru aceºtia este necesarã eliminarea calendarului de liberalizare. Restul de 25% din piaþa reprezintã consumul casnic, pentru care liberalizarea va fi finalizatã în 2018. AGERPRES

contravenþiile la care se expun în cazul în care vor avea loc evenimente nedorite. La fel se va proceda ºi în acest an. Unde vom identifica imobile unde existã pericolul de a cãdea tencuiala, þiglele, izolaþia sau alte probleme care ar

putea cauza rãniri ori pagube materiale, vom interveni ºi vom atrage atenþia proprietarilor sã-ºi aducã construcþiile sau imobilului într-o stare care sã nu punã în pericol siguranþa trecãtorilor”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului petroºani. De precizat cã, cei care nu vor respecta termenele de conformare, riscã sã fie sancþionaþi conform legii.

Evoluþia salariilor, a PIB-ului ºi a ºomajului, în judeþul Hunedoara, pînã în 2017 el mai mare salariu mediu net/lunã în 2014 va fi înregistrat C în Bucureºti: 2470 lei, iar cel mai mic în Harghita, 1200 lei. Cel mai mare PIB/locuitor va fi tot în Capitala: 17.530 euro, în timp ce în Mehedinþi va exista cel mai mic PIB/locuitor: 4134/ euro. Adriana PAVEL De asemenea, cea mai micã ratã a ºomajului pentru anul acesta va exista în Ilfov: 1,3%, iar cea mai mare în Vaslui: 10,2%. Judeþul Hunedoara îºi gãseºte locul, conform siteului incont.ro printre judeþele situate pe locul al doilea al graficului realizat de analiºtii economici,

cu o evoluþie a salariului net din anul 2012 de 12.89 de lei pînã la 1606 lei în anul 2017. În prezent, un studiu de piaþã arata o evoluþie a salariului mediu net în 2014 de pînã la 1.441 de lei ºi un procent de 5. 967 de euro PIB pe cap de locuitor. În prezent, rata ºomajului este de 6, 2 %, cu mici fluctuaþii de la o lunã la alta.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Vremea rea ne stricã vacanþa de 1 Mai

dministraþia Naþionalã de Meteorolgie a realizat o estimare a evolutiei valorilor termice si a precipitatiilor in intervalul 28 aprilie - 11 mai, pentru toate regiunile din tara, iar veºtile nu sunt deloc bune pentru cei care aveau planuri în aer liber de 1 Mai. Adriana PAVEL Vremea rece si ploile sunt aºteptate in aproape toata tara in urmatoarele zile. Temperaturile, însã, vor creste incepand cu 5 mai. Aceastã veste nu este una tocmai bunã pentru oamenii din Valea Jiului, care ºi-au planificat cel puþin o ieºire la iarbã verde de 1 Mai. În acest context, cei mai mulþi dintre ei trebuie sã aleagã alte modalitãþi de a sãrbãtori, mai ales undeva în interior.

nde pot merge oamenii din Valea Jiului de 1 Mai

aflat la ieºirea din Petroºani înspre Haþeg, rãmâne o variantã

este 3000 de yoghini sunt asteptati astãzi, 30 aprilie, în statiunea Baile Herculane, loc unde va începe tabara spirituala yoghina de vacanta. Ei vor sta aici cel puþin 10 zile, lucru care este de altfel foarte profitabil pentru proprietarii de hoteluri si pensiuni din zona, care se ºi gândesc deja la încasãrile generoase pe care le vor avea de pe urma acestui eveniment.

ii de adepþi MISA din toatã lumea vin în România Tabara spirituala MISA de vacanta de la Herculane se desfasura in intervalul 30 aprilie- 11 mai, iar potrivit datelor oferite de organizatori, tema acestei tabere va fi, la

eºtera Bolii, loc de poveste

Amenajarile facute in ultimii ani aici au fãcut ca aceasta pestera sa fie pusa in

O variantã destul de agreatã este aceea de a petrece la munte, chiar dacã plouã, mai ales cã proprietarii de cabane ºi pensiuni din staþiunile montane de la noi abia aºteaptã turiºtii. ªi, de ce nu, Peºtera Bolii, unul din cele mai importante obiective turistice din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara,

Mii de yoghini se vor integra în absolut începând de astãzi

Adriana PAVEL

bunã de a petrece câteva ore plãcute.

fel ca si anul trecut „Taina dezvaluita a ipostazelor dumnezeiesti si a atributelor divine”. Programul va cuprinde zilnic cate doua meditatii de exemplificare a unor stari elevate de constiinta, plus alte activitati spirituale printre care meditatii cu diferite ipostaze dumnezeiesti, initieri inedite, confer-

inte speciale, spirale, spectacole, concerte si concursuri. Incepand din 1996, liderii MISA obisnuiesc sa vina la Baile Herculane pentru a se integra in absolut. Ca în fiecare an, yoghinii sperã ca liderul lor, Gregorian Bivolaru, sã li se alãture mãcar spiritual. Acesta traieste în prezent in Suedia, acolo unde

asteapta o hotarare definitiva a instantelor din Romania intr-un dosar in care este acuzat de coruptie sexuala, trafic de minori si trecere frauduloasa a frontierei.

valoare pentru toti turistii care vin din toatã þara sã o viziteze. Având un spatiu bogat si o acustica buna, în interior se organizeaza de cativa ani evenimente cultural religioase, concerte de muzicã ecumenicã, plus un eveniment special realizat an de an în apropierea sãrbãtorilor de iarnã de cãtre Mondo TV Petroºani, numit “ Lumina Crãciunului ”.

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

Denumirea de Peºtera Bolii este legata de fam Bolia (sec XV). În interior, locaþia este impresionanta prin portalul de la intrare, prin podeþele menite sa faciliteze accesul, toate fiind diferit construite, suspendate si agatate special in peisajul cavern. Pestera a servit ca platou de filmare pentru echipe din toatã lumea. Aici s-au turnat filme, reclame sau emisiuni de cãlãtorie, care de-a lungul timpului au dus mai departe faima acestui loc.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Primãria Petroºani cautã firmã care sã facã curat în oraº

Pentru cã nu existã personal suficient ºi pentru o mai bunã curãþenie

e cautã firmã de salubrizare. Administraþia localã de la Petroºani prin Serviciul Public Privat de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a scos la licitaþie contractul pentru delegarea gestiunii serviciilor de salubrizare. Angajaþii de la SPADPP ºi persoanele care beneficiazã de venitul minim garantat nu fac faþã la curãþarea oraºului. Pentru acest lucru consiliul local a aprobat acest proiect de hotãrâre. Beneficiile municipalitãþii vor fi multiple, însã beneficiarii direcþi vor fi cetãþenii urbei. Monika BACIU

“Prin hotãrârea consiliului local s-a aprobat delegarea acestui serviciu. Este un lucru bun pentru noi ºi pentru municipalitate faptul cã firma câºtigãtoare în urma licitaþiei va trebui sã întreþinã cãile de acces prin mãturat ºi stropit stradal, iar pe perioa-

da de iarnã pentru transportul ºi depozitarea zãpezii în locuri amenajate, curãþarea cãilor de acces, mã refer la trotuare, rigole, partea carosabilã ºi bineînþeles firma câºtigãtoare va interveni ºi cu materialul antiderapant dupã perioada de iarnã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv

SPADPP. Firma care va câºtiga licitaþia va realiza serviciile de salubrizare de pe raza municipiului Petroºani timp de patru ani. “Delegarea serviciului se va face pe o perioadã de patru ani aºa cum s-a aprobat ºi în studiul de funda-

mentare prin consiliul local. Procedura este de licitaþie publicã deschisã. Actualmente documentaþia ºi toatã procedura este pusã pe SEAP, iar în data de 25 iunie anul curent va fi ziua de licitaþie”, a mai spus Viºan.

Pãziþi de foc, dar nu oriunde

vem hidranþi pe strãzi, dar nu ºi în zonele montane. Responsabilii de la Apa Serv au fãcut investiþii, au reparat toate piesele defecte, iar acum spun cã pericolul de incendii nu este atât de mare în oraºele Vãii Jiului, cu excepþia zonelor turistice, unde nu este nici un hidrant. Diana MITRACHE Suntem în siguranþã în zonele urbane, pe strãzi, printre blocuri ºi în mare parte, peste tot pe unde sunt case, ori blocuri. Responsabilii de la Apa Serv spun cã au realizat un plan de investiþii pentru toate oraºele din Valea Jiului, iar împreunã cu pompierii au stabilit care sunt zonele unde sunt necesare aceste surse de apã. Asta în situaþia în care incendiile ar porni în zonele aglomerate. „În toate oraºele Vãii Jiului existã hidranþi montaþi pe reþelele publice de

alimentare cu apã. În fiecare oraº, însã, mai sunt ºi probleme, iar acolo unde constatãm cã ei se defecteazã intervenim. Împreunã cu echipele din cadrul societãþii am reparat un numãr mare de hidranþi, acum sunt mai puþini defecþi. Ei sunt inventariaþi, împreunã cu pompierii, din când în când, astfel ca sã acopere cam toatã zona deservitã de Apa Serv. În proiectele care se realizeazã noi,

de extindere a reþelelor de alimentare puteþi vedea hidranþi noi, iar ca exemplu, cel mai aproape, pe Maleia îi putem vedea”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv.

ªi dacã pe drumul spre munte, pentru cã va fi reþea nouã de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare, sunt ºi hidranþi, nu la fel stau lucrurile la munte. Nicio staþiune nu are reþea de canalizare ºi apã potabilã ºi deci nici hidranþi, iar pericolul

de incendiu este imens. „În staþiunile de munte, societatea nu administreazã serviciul de alimentare cu apã”, a conchis Donisã. O mare parte dintre hidranþi ajung sã fie deterioraþi ºi responsabilii de la ape, în colaborare cu pompierii, au misiunea de a gãsi locurile deficitare ºi a înlocui hidranþii defecþi cu alþii noi.

ªi Serviciul Public realizeazã toate aceste activitãþi însã personalul existent este insuficient. “ªi SPADPP realizeazã aceste servicii în paralel cu firma câºtigãtoare, dar datoritã lipsei de personal ºi a licenþelor care sunt impuse nu avem posibilitatea sã gestionãm întreg municipiul doar prin personalul nostru sau

cu ajutorul persoanelor de la venitul minim garantat ºi astfel se impune contactarea unei societãþi de profil în acest sens”, a mai precizat sursa citatã. Societatea care va câºtiga licitaþia va avea de respectat mai multe clauze contractuale. Valoarea la care a fost evaluat contractul este de peste 14 milioane de lei pentru toþi cei patru ani.

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Agenda Eurovision

10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping T3ch in 3 (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Marele alibi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Primãvara bobocilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Infernul 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 CSI: New York

21 martie *** 20 aprilie Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri. Fiþi atent cu persoanele care vã însoþesc. Dupã-amiazã puteþi sã rezolvaþi o problemã de naturã sentimentalã. Fiþi ceva mai îngãduitor. În ceea ce priveºte sãnãtatea, nu aveþi de ce sã vã plângeþi.

10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 22:30 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Furioºi ºi iuþi Eu sunt sfârºitul

Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Poveºtiri de noapte Cancan.ro Însãrcinatã la 16 ani

10:00 12:30 13:30 16:00 16:45 18:45 19:00 20:00 21:00 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D D-Paparazzi (r) Pe banii pãrinþilor WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Bayern Munchen - Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Bayern Munchen - Real Madrid 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 EuroFotbal 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Chelsea

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi foarte activ ºi sociabil ºi vã înþelegeþi bine cu toatã lumea. Reuºiþi sã vã pãstraþi optimismul, în ciuda problemelor sentimentale care vã frãmântã. Profesional, staþi bine.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi suficientã energie pentru a începe noi activitãþi pentru familie ºi casã. Partenerul de viaþã ºi familia vã sprijinã. Detaºaþi-vã de problemele financiare din ultima vreme. Fiþi mai încrezãtor!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 22:15

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi apreciat pentru entuziasmul de care daþi dovadã. Vã simþiþi bine la o întâlnire cu prietenii ºi este posibil sã fiþi invitat la o petrecere. Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea. Nu vã speriaþi!

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa luaþi o hotãrâre prin care vã schimbaþi tot programul zilei. Este posibil sã vã întâlniþi cu câþiva prieteni ºi sã începeþi pregãtirile pentru o petrecere. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme financiare. Evitaþi orice fel de speculaþii.

Sunteþi plin de entuziasm ºi pus pe schimbãri. Acum este momentul sã vã faceþi planuri de viitor. Este o zi prielnicã pentru investiþii, afaceri ºi cãlãtorii în interes personal

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situaþia financiarã. Luaþi bani atât de la serviciu, cât ºi dintr-o afacere. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie rentabilã, pe termen lung. Evitaþi surmenajul!

Aveþi încredere în forþele proprii ºi daþi dovadã de spirit de aventurã. Nu riscaþi prea mult. Este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de familie, din care vã puteþi întoarce cu mari satisfacþii financiare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi daþi dovadã de mult curaj în afaceri. Dupã-amiazã s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu vã ocupaþi destul de problemele casei. Nu vã enervaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Treceþi mai uºor peste grijile cotidiene, graþie entuziasmului ºi optimismului cu care începeþi ziua. Dupã-amiazã faceþi planuri pentru o cãlãtorie mai lungã împreunã cu persoana iubitã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Pe plan financiar, se pare cã nu parcurgeþi o perioadã prea bunã. Cãutaþi noi surse de venituri! Spiritul de aventurã ºi optimismul vã determinã sã vã asumaþi riscuri.

21 februarie *** 20 martie Acordaþi mai multã atenþie celor apropiaþi, pentru cã s-ar putea sã vi se reproºeze cã sunteþi indiferent. Este cazul sã fiþi mai prudent. Astãzi sunteþi predispus la greºeli ºi existã riscul sã pierdeþi bani!

Life & Style 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Lucrurile pe care ai putea sã le regreþi dupã ce treci de 30 de ani

tunci cînd sîntem tineri, avem tendinþa sã facem anumite lucruri în exces sau sã nu le facem deloc. Astfel, pe mãsurã ce anii trec, ajungem sã regretãm cã nu am acþionat într-un fel sau altul la momentul potrivit. Tocmai de aceea, Business Insider a fãcut o trecere în revistã a lucrurilor pe care am putea sã le regretãm dupã 30 de ani, în cazul în care nu le facem la timp.

e punem mereu pe un plan secund Existã persoane care îi pun mereu pe ceilalþi pe primul loc, neglijîndu-se pe sine. Dacã s-ar gîndi mai mult la ei înºiºi,

s-ar putea sã îmbãtrîneºti mai devreme decît þi-ai imaginat ºi sã regreþi asta.

aºi oportunitãþile sã treacã pe lîngã tine Faptul cã nu profiþi de toate ºansele pe care viaþa þi le oferã te încarca

eglijarea pãrinþilor, transformarea jobului într-o prioritate Atunci cînd sîntem tineri avem mereu lucruri mai importante de fãcut decît sã ne petrecem timpul cu pãrinþii. Totuºi, ar trebui sã avem în vedere faptul cã ei îmbãtrînesc ºi nu vor mai fi în putere mai tîrziu. În aceeaºi mãsurã, ar fi bine sã avem în vedere ºi faptul cã dacã punem munca pe primul plan ºi îi neglijam pe cei din jur, am putea sã regretãm mai tîrziu.

titudinea negativã

Uneori, ajungem sã ne înconjurãm de persoane pesimiste ºi sã preluãm, fãrã sã ne dãm seama,

Miercuri 30.04.2014: - Petrila - 9:00 - 18:00. Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei: Lucrãri reabilitare staþie de tratare apã Jiet. - Petroºani - 9:00 - 18:00. Zona afectatã: Str. Maleia, Tãbãcari, Zorilor, G-ral Vasile Milea bl. 28A, 28B, 28C, 29, 31, Anghel Saligny, G-ral Dragalina, ªtefan cel Mare ºi blocurile turn de pe strãzile Avram Iancu ºi 1 Decembrie 1918. Motivul restricþiei: Lucrãri reabilitare staþie de tratare apã Jiet.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

resiunea lui "trebuie"

Cînd te apropii de vîrstã de 30 de ani, începi sã te gîndeºti mai mult la faptul cã trebuie sã îþi cumperi o casã, sã faci copii, sã te cãsãtoreºti sau sã ai deja o carierã solidã. Renunþã la astfel de gînduri ºi fã doar ceea ce îþi aduce fericire de moment, fãrã a mai încerca sã te încadrezi într-un tipar care nu-þi produce satisfacþii.

din atitudinea lor. Ar fi bine sã evitãm acest lucru ºi sã reevaluãm relaþiile pe care le avem cu cei care vãd doar partea goalã a paharului. Dacã nu o facem, s-ar putea nu doar sã

niciodatã la copilul din noi.

Azi se ia apa!

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu 2,5 luni - 400 lei regretãm la un moment dat, ci sã constatãm chiar cã nu mai putem face nimic pentru a ne schimba propria atitudine.

rea bãtrîn pentru anumite lucruri? Ni se întîmpla adesea sã refuzãm sã facem anumite lucruri pentru cã ni se pare cã suntem prea bãtrîni pentru ele. Dacã pînã în 30 de ani credem astfel, ar trebui sã ne gîndim cum o sã fie la 50 sau la 60 de ani. În schimb, ar fi mai indicat sã îi dãm vieþii o ºansã, sã trãim fiecare experienþã cu sufletul tînãr ºi sã nu renunþãm

relaþiile lor interumane sar îmbunãtãþi. Astfel, ar trebui sã încercãm sã avem mai multã grijã de noi, de dorinþele noastre ºi sã nu regretãm niciodatã cã ne-am pus nevoile pe primul loc, deoarece asta conteazã mai mult decît orice.

þi neglijezi corpul

În cazul persoanelor care se considerã prea bãtrîne deºi nu sunt în vîrstã devine un paradox faptul cã se neglijeazã ºi fac tot felul de lucruri pe care doar oamenii imaturi le fac. Dacã nu renunþi la mîncarea de tip fast-food ºi nu faci miºcare fizicã,

de griji. Scapã de aceastã atitudine, asumãþi riscuri ºi trãieºte mai mult.

conomii sau cãlãtorii

Cînd sîntem încã tineri, nu sîntem neapãrat ºi chibzuiþi. Astfel, neglijam faptul cã ar trebui "sã punem deoparte" pentru mai tîrziu ºi investim banii în lucruri inutile. Cei care vor sã nu regrete faptul cã nu economisesc suficient în tinereþe ar trebui sã investeascã banii în excursii. Aºa vor rãmîne cu amintiri multe ºi frumoase ºi vor avea ce povesti la bãtrîneþe. Ziare.com

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014

Micii ºi berea mai aºteaptã

Minerii de la CEH lucreazã de 1 mai pentru 3000 de tone de cãrbune

n timp ce mai toatã lumea se distreazã cu mici ºi bere de 1 Mai, minerii din Valea Jiului care aparþin de Complexul Energetic Hunedoara lucreazã ºi atunci când lumea stã. ªi nici nu ar putea altfel, pentru cã au comandã fermã de aproape 3000 de tone.

Vacanþa minerilor din Valea Jiului înglobaþi în Complexul Energetic Hunedoara începe mai devreme cu o zi ºi asta pentru cã, pentru data de 1 mai, existã o comandã fermã pentru aproape 3.000 de tone de huilã energeticã. „La Lonea, Lupeni ºi Livezeni se lucreazã pe patru

schimburi, iar la mina Vulcan vor lucra douã schimburi pentru un preliminar de 2.800 de tone”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. ªi în data de 2 mai o parte a minerilor va veni la lucru, dar cu efective

mult diminuate. „În data de 2 mai sunt lucrãri de reparaþii ºi întreþinere la unele unitãþi miniere, dar cu un efectiv diminuat ºi numai la schimbul I”, a mai spus Nicolae Drãgoi. Restul minerilor vor lucra doar în data de 4 mai, însã acest lucru nu implicã ºi personalul care realizeazã lucrãrile de întreþinere. Complexului Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în septembrie 2012 prin fuziunea dintre Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. La finalul lunii februarie 2013, compania a fuzionat cu Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, structurã desprinsã la sfârºitul anului 2012 din Compania Naþionalã a Huilei. Compania nou formatã a plecat cu patru din cele ºpte mine ale CNH, respectiv Livezeni, Lonea, Vulcan ºi Lupeni ºi asigurã circa 5% din producþia de energie a României. În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara are circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane, iar cea minierã 5100. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

O zi dedicatã sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã

iua de 29 aprilie a fost declaratã de cãtre Organizaþia Internaþionalã a Muncii drept Ziua Internaþionalã pentru comemorarea victimelor accidentelor de muncã ºi a bolilor profesionale. De câþiva ani aceastã zi a fost redefinitã drept „Ziua Internaþionalã a Sãnãtãþii ºi Securitãþii în Muncã”. În acest an, tema manifestãrii s-a axat pe „sãnãtatea ºi securitatea în muncã în ceea ce priveºte utilizarea materialelor chimice”. „Ideea principalã a organizãrii

acestei manifestãri este legatã de conºtientizarea de cãtre angajatori a faptului cã trebuie sã se încadreze în directivele de pe plan internaþional care se referã la sãnãtatea ºi securitatea în muncã. În acelaºi timp, aceºtia trebuie sã þinã cont ºi despre amploarea vãtãmãrilor, bolilor ºi deceselor asociate muncii. Pe de altã parte, pe aceastã cale se doreºte promovarea unei culturi globale a sãnãtãþii ºi securitãþii preventive, cu implicarea tuturor pãrþilor interesate”, a precizat Ileana Bodea, ºeful Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani.

Funcþioneazã „dublu”

u începere de marþi, 29 aprilie, Biroul din Petroºani al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate funcþioneazã mai „des”. Mai exact, acesta este deschis în zilele de marþi ºi joi, în orele din jurul prânzului. Decizia de a extinde la

Cu prilejul acestei zile, Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara a organizat în Petroºani un seminar la care au fost invitaþi sã participe ºi reprezentanþii salariaþilor din zonã. Principalul scop al întâlnirii l-a reprezentat analizarea accidentelor de muncã, bolilor pro-

douã zile pe sãptãmânã funcþionarea Biroului aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara. Aceasta, þinând cont de faptul cã pânã în aceastã sãptãmânã, în singura zi de funcþionare, biroul era luat cu asalt de sute de cetãþeni. În prima zi de marþi în care acesta a fost deschis, numãrul oamenilor care au apelat la serviciile celor care deservesc Biroul a fost unul foarte mic. Semn cã locuitorii Vãii Jiului nu s-au obiºnuit, deocamdatã, cu noul program de funcþionare. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)

fesionale, precum ºi starea de sãnãtate existentã în cadrul unitãþilor miniere aflate în subordinea CEH sau SNÎMVJ. Totodatã, au fost stabilite o serie de mãsuri ce se impun a fi luate pentru reducerea numãrului de accidente de muncã din minele din Valea Jiului ºi în special a gravitãþii acestora. Seminarul, la care au fost prezenþi ºi reprezentanþi ai spitalelor sau angajatorilor din domeniul agricol care utilizeazã substanþe chimice periculoase, a fost organizat la sediul INSEMEX Petroºani. „Nu pot decât sã-i felicit pe cei

CEH cerceteazã focul de la Mina Petrila

ocul endogen înregistrat în urmã cu câteva zile la Mina Petrila este cercetat de cãtre reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara. Deoarece nu au fost înregistrate victime, potrivit legislaþiei în vigoare, evenimentul nu intrã în atenþia inspectorilor de muncã din Valea Jiului. „Þinând cont de faptul cã a fost vorba despre un foc endogen, fãrã victime umane, în conformitate cu legislaþia în vigoare, evenimentul este cercetat de cãtre cei de la CEH. Cei care au fost responsabili pentru rezolvarea situaþiei au conºtientizat riscurile existente ºi au luat cea mai bunã soluþie, respectiv inundarea zonei de la distanþã. Astfel, nu a fost pusã în pericol nici viaþa salariaþilor ºi nici cea a salvatorilor”, a precizat Ileana Bodea, ºef serviciul de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În prezent, la Mina Petrila, în timp ce abatajul 433 a fost închis prin inundare de la distanþã, abatajul 434 funcþioneazã normal. Mir cea NISTOR

de la Inspectoratul de Muncã pentru organizarea acestui seminar prin care îºi demonstreazã interesul în ceea ce priveºte sãnãtatea ºi securitatea în muncã. La nivel european scopul unor astfel de întâlniri îl reprezintã schimbarea legislaþiei în domeniul substanþelor periculoase”, a precizat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. „Obligaþia noastrã, a tuturor, este de a ne aminti ºi de a aduce un pios omagiu celor care nu mai sunt printre noi datoritã producerii accidentelor de muncã ºi a bolilor profesionale ºi de a face tot ce ne stã în

putinþã ca numãrul de evenimente care pot afecta securitatea ºi sãnãtatea salariaþilor sã se reducã semnificativ. De asemenea, deºi locurile de muncã din Valea Jiului sunt considerate ca având un pericol deosebit, toþi participanþii la procesul de muncã au obligaþia de a face tot ce le stã în putinþã pentru a elimina accidentele grave, colective, mortale, precum ºi cele care sunt soldate cu invaliditate”, a mai spus, cu ocazia Zilei Internaþionale dedicatã Sãnãtãþii ºi Securitãþii în Muncã, Ileana Bodea, ºef Serviciu SSM Petroºani. Mir cea NISTOR