CVJ Nr 599 VINERI 25 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 599

Cronica Vãii Jiului Vineri, 25 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

REVOLTÃTOR!

A omorât doi nevinovaþi ºi a scãpat de celulã

Contestatari de meserie

Bucureºtenii tãrãgãneazã lucrãrile de închidere a gropilor de gunoi >>> PAGINA A 3-A

Campanie pe panourile vechi >>> PAGINA A 4-A Front comun pentru salvarea emblemei

Baza Sportivã de la Aninoasa ar putea fi modernizatã de Casa Regalã a României >>> PAGINA A 5-A Parchetul a sesizat legal instanþa

Ex-directorul Spitalului din Lupeni va fi judecat pentru abuz în serviciu >>> PAGINA A 6-A

Sechestru pe apartamente din cauza neplãþii taxelor ºi impozitelor >>> PAGINA A 7-A

Sursa foto: FACEBOOK.com

ª

oferul de 21 de ani care a spulberat cu BMW-ul sãu doi pietoni care traversau strada regulamentar a scãpat de arestul IPJ Hunedoara. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara i-au admis contestaþia ºi au înlocuit mãsura. A omorât doi oameni nevinovaþi care traversau strada pe o trecere de pietoni situatã în centrul municipiului Petroºani, însã judecãtorii tribunalului au decis cã este suficientã mãsura arestului la domiciliu. >>> PAGINA A 11-A

O mânã de oameni organizaþi pot hotãrî ”destinul” apei în Valea Jiului >>> PAGINILE 8-9

Reîncep lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU, Crina TIMAR

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Contestatari de meserie

Bucureºtenii tãrãgãneazã lucrãrile de închidere a gropilor de gunoi

O

societate din Bucureºti tãrãgãneazã realizarea deponeului ecologic de la Bârcea Mare. Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie proiectul pentru Construirea centrului de management al deºeurilor – staþia de sortare ºi staþia TMB în Bircea Mare.

Monika BACIU

Î

mpotriva atribuirii contractului O societate din Bucureºti a depus o contestaþie la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor.

Societatea BPIA CONSULTANÞÃ SRL, reprezentatã legal prin Ion Bãnãþeanu - Popescu a solicitat un rãspuns la solicitarea de clarificare a documentaþiei de atribuire, elaboratã de CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA în calitate de autoritate contractantã în procedura, licitaþie deschisã, organizatã în vederea atribuirii contractului de achiziþie publicã având ca obiect „Construirea centrului de management al deºeurilor – staþia de sortare ºi staþia TMB în Bircea Mare. Societatea a solicitat anularea procedurii din mai multe raþionamente.

“Anularea Clarificãrii numãrul 10 ºi, implicit, a cerinþelor nelegale indicate în motivarea prezentei contestaþii, obligarea autoritãþii contractante la îndeplinirea mãsurii de

remediere constând în publicarea în SEAP a unei Clarificãri la întrebarea numãrul 10 în conformitate cu dispoziþiile CNSC prin care sã se elimine orice cerinþa restrictivã ºi nelegalã privind capacitatea tehnicã ºi experienþa similarã, în termen de maximum 10 zile de la comunicarea deciziei Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor („Consiliul" sau „CNSC"), în subsidiar, în ipoteza în care s-ar considera cã nu pot fi dispuse mãsuri de remediere conform capãtului de cerere anterior, anularea procedurii de achiziþie publicã”, se aratã în documentele CNSC. În acest caz Consiliul a decis “admite contestaþia ºi anuleazã adresa nr.

403/02.04.2014, postatã în SEAP sub titulatura Clarificare

nr. 10. Obligã autoritatea contractantã la continuarea procedurii, în maxim 10 zile de la primirea prezentei, prin publicarea unui nou rãspuns de clarificare, þinând cont de cele reþinute în motivarea ce urmeazã”

«Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara. În acest caz, CNSC, a respins ca nefondatã, contestaþia depusã de cãtre S.C. BPIA CONSULTANTA S.R.L. totodatã CNSC, a respins cererea de suspendare a procedurii, ca fiind rãmasã fãrã obiect ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire.

lucrãrilor pentru închiderea a ºapte gropi de gunoi neconforme, alte douã fiind încã în faza de licitaþie pânã la începutul lunii mai.

vicepreºedintele CJH.

Toate gropile de gunoi neconforme din judeþul Hunedoara vor fi închise pânã în anul 2015. cel puþin asta susþin reprezentanþii Cansiliului Judeþean Hunedoara care au

“Nu pot sã vã dau o datã exactã când se vor închide pentru cã sunt licitate, trebuie sã înceapã închiderile. În maxim septembrie 2015 vor fi închise toate gropile pentru cã vom finaliza proiectul. În contractele pe care le facem pentru execuþia lucrãrilor nu putem specifica termenul de începere pentru cã nu îi putem obliga când sã

Proiectul deponeului ecologic la nivelul judeþului Hunedoara are o valoare de peste 70 milioane de euro, cu o contribuþie nerambursabilã de la Comisia Europeanã de aproape 43 de milioane de euro ºi contribuþia de la bugetul de stat de 20 de milioane de euro. De la bugetul de stat, contribuie la proiect douã ministere: Ministerul Mediului ºi Ministerul Finanþelor. Al treilea finanþator este reprezentat de autoritãþile publice

demarat licitaþia pentru atribuirea contractelor. Luna trecutã a fost semnat contractul de finanþare pentru „Sistemul de management integrat al deºeurilor – judeþul Hunedoara”. În acest moment, se aºteaptã ordinul de începere a

înceapã, însã putem specifica termenul maxim de finalizare a proiectului care e important.

Pânã în 2015 ºi deponeul central al judeþului va fi finalizat ºi la fel ºi închiderea gropilor”, a declarat Tiberiu Balint,

locale din judeþul Hunedoara, acestea contribuind aproape 7 milioane de euro, cea mai mare contribuþie fiind a consiliului judeþean cu aproape 5 milioane de euro.

Diferenþa este suportatã de consiliile locale din judeþ.

A

ceeaºi societate, altã contestaþie Aceeaºi societate a mai depus o contestaþie la CNSC împotriva documentaþiei de atribuire întocmitã de U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA în calitate de autoritate contractantã, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaþie deschisã, pe loturi, a contractului de achiziþie publicã, având ca obiect „Închiderea depozitelor urbane neconforme din Orãºtie ºi Deva, în cadrul proiectului

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Campanie pe panourile vechi

V

ineri este prima zi a campaniei electorale pentru Parlamentul European, iar la Petroºani locurile din care vom afla cine ne sunt candidaþii, vor fi cam aceleaºi ca în anii trecuþi. Panourile electorale au fost montate, aºa încât partidele politice vor putea sã îºi punã afiºele de la prima orã.

Diana MITRACHE Joi dimineaþã nu erau încã montate toate panourile de pe care ne vor zâmbi ºi ne vor îndemna cu sloganuri electorale candidaþii la europarlamentare, dar edilii de la Petroºani ne-au dat asigurãri cã totul va fi în ordine. Panourile urmau sã fie

amplasate în locurile deja ºtiute din campaniile precedente ºi asta nu mai târziu de vineri, 25 aprilie, la prima orã, când reprezentanþii partidelor politice vor putea sã îºi punã afiºele electroale. „Având în vedere cã din data de 25 aprilie ºi pânã în 24 mai, sâmbãtã la ora 7,00 dimineaþa, cu o zi înainte de

începerea votãrii, se desfãºoarã campania electoralã, domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi a emis o dispoziþie cu privire la stabilirea locurilor de afiºaj electoral.

Panourile vor fi amplasate la Liceul Teoretic, la Casa Studenþeascã, la ªcoala Gimnazialã I.G Duca, sediul vechi, strada Dacia, din zona Colonie, intersecþia strãzilor Oituz ºi Independenþei, unde va mai fi amplasat un panou, Piaþa Dacia din Cartierul Aeroport încã un panou ºi încã unul la blocul ANL de pe strada Aviatorilor.

Acestea sunt practic vechile amplasamente, pe care partidele

Mai puþini dar, aºteptaþi la urne

S

unt mai puþini, dar sunt aºteptaþi cu toþii la urne, adicã ºi cei care lipsesc de la „apel”. În ultimii 20 de ani, populaþia judeþului Hunedoara a scãzut cu aproape 140.000 de locuitori.

Mircea NISTOR

Astfel, dacã în anul 1992 populaþia judeþului era cifratã la 547.950 de locuitori, acum, numãrul acestora este de doar 410.383. Municipiul Hunedoara a pierdut cei mai mulþi locuitori, în ultimii 10 ani, numãrul acestora reducându-se de la 71.257 (în 2004) la doar 57.524 (în 2014). Pe urmã-

toarele locuri, ca numãr al populaþiei „dispãrute”, se situeazã Deva, care acum are 57.567 locuitori, faþã de 67.

257, în urmã cu 10 ani ºi municipiul Petroºani unde, potrivit datelor recensãmântului din noiembrie 2011, numãrul locuitorilor este de doar 35.239, comparativ cu 45.195, în urmã cu 10 ani. În Valea Jiului, scãderea

populaþiei urbane este, ºi ea, semnificativã, circa 27.000 de oameni lipsind de la „apel”.

Ca urmare a scãderii populaþiei, judeþul Hunedoara putea fi retrogradat de la rangul 1 la rangul 2, fapt ce ar fi atras o scãdere a salariilor tuturor funcþionarilor publici precum ºi a celor care activeazã în cadrul instituþiilor statului din teritoriu. Pe de altã parte, municipiile cu mai puþin de 40.000 de locuitori puteau fi retrogradate la categoria oraºe.

Aici ar fi vorba despre Brad, Lupeni, Orãºtie, Petroºani ºi Vulcan. Pentru cã, însã, alegerile „europarlamentare” sunt tot mai aproape, pânã una-alta, salariile primarilor au crescut cu câteva procente.

Potrivit datelor ultimului recensãmânt, municipiul Petroºani ar avea 35.239 de locuitori, Vulcanul – 25.036 ºi Lupeniul – 23.039.

politice le ºtiu deja ºi toatã lumea s-a familiarizat cu ele”, a declarat Adrian Negoe, secretar

Primãria Petroºani.

Campania Electoralã pentru alegerile europarlamentare va dura o

lunã de zile, iar duminicã, 25 mai ne vom prezenta la urne pentru vot. În campania electoralã, candidaþii, partidele politice, alianþele politice, alianþele electorale ºi organizaþiile cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale care participã la alegeri, precum ºi cetãþenii au dreptul sã-ºi exprime opiniile în mod liber ºi fãrã nicio discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei ºi a celorlalte mijloace de informare în masã.

AEP a stabilit cã în listele electorale permanente sunt 18.303.915 cetãþeni cu drept de vot

A

utoritatea Electoralã Permanentã a stabilit cã în listele electorale permanente, întocmite la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale, sunt înscriºi 18.303.915 cetãþeni cu drept de vot, informeazã Guvernul, dupã ce a analizat o informare privind stadiul pregãtirii alegerilor europarlamentare.

Executivul mai aratã cã Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat, sãptãmâna trecutã, hotãrârea privind interpretarea unor noþiuni ºi expresii (numãr total de voturi valabil exprimate, prag electoral, atribuirea mandatelor, calcularea câturilor,

sistemul de atribuire al mandatelor ºi conþinutul listei candidaþilor supleanþi) ºi decizia privind mãsurile pentru asigurarea ordinii publice în cadrul procesului electoral.

De asemenea, BEC a constatat rãmânerea definitivã a candidaturilor depuse

de cãtre 15 partide politice, alianþe electorale ºi organizaþii ale cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, precum ºi de cãtre 8 candidaþi independenþi ºi a stabilit ordinea pe buletinul de vot a listelor de candidaþi ºi candidaþilor independenþi.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Reclame învechite pe proiecte europene

C

entrul civic din Petroºani abundã în informaþii ce nu mai sunt deloc actuale, dar ºi de spaþii publicitare ce nu pot fi folosite încã.

Nici nu vor putea, spun edilii locali, din cauzã cã proiectul a fost conceput de aºa naturã încât nu poate fi acum modificat.

Diana MITRACHE Centrul civic de la Petroºani a rãmas cufundat în istorie ºi timpul stã pe loc, dacã este sã luãm în calcul panourile publicitare care ne cheamã la celebrarea centenarului

depoului de locomotive, sau sã vizitãm trenul regal. Panourile sunt amplasate în zona de promenadã a oraºului, iar turiºtii care ne viziteazã ar putea fi oricând bulversaþi de încremenirea în timp. ªi asta pentru cã, spun

edilii locali, spaþiile, deºi au fost solicitanþi gata sã plãteascã pentru a-ºi afiºa reclama, nu pot fi închiriate ºi nici modificate. „Într-adevãr, ele conþin date cu privire la evenimente care au trecut, însã, dupã cum ºtiþi, centrul civic s-a reabilitat pe fonduri europene, aºa cã existã câteva restricþii

vis-a-vis de folosirea acestora acum. Chiar dacã au existat solic-

Au fãcut front comun pentru salvarea emblemei

Baza Sportivã de la Aninoasa ar putea fi modernizatã de Casa Regalã a României

B

aza sportivã de la Aninoasa, acolo unde se pregãtesc campionii la tir cu arcul va fi salvatã ºi chiar modernizatã, dupã ce oficialii Federaþiei Române de Tir cu Arcul (FRTA) a apelat la sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Mai mult chiar, Casa Regalã ar putea interveni în modernizarea bazei, în condiþiile în care Federaþia se aflã sub înaltul patronaj al acesteia. Deocamdatã s-a reuºit trecerea bazei sportive de la Aninoasa din subordinea administraþiei publice în cea a FRTA. „Baza sportivã a trecut în adminis-

trarea Federaþiei Române de Tir cu arcul. A fost directorul Clubului Sportiv Municipal Deva, împreunã cu preºedintele Federaþiei de TIR cu arcul sã viziteze baza. Ei se obligã sã susþinã, deocamdatã, întreþinerea acestei baze ºi urmeazã sã facã ºi modernizãri acolo. Din câte ºtiu, au iniþiat ºi procedurile pentru un parteneriat cu ApaServ, în aºa fel încât aceasta sã dev-

inã partener al Federaþiei Române de Tir cu arcul ºi sã suporte cheltuielile legate de ceea ce înseamnã apã ºi canalizare la aceastã bazã. Federaþia Românã de Tir cu Arcul este sub înaltul patronaj al Casei Regale a României ºi, dupã cum declara preºedintele Federaþiei, solicitã

implicarea Casei Regale în sprijinirea modernizãrii bazei de la Aninoasa”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Balint a mai spus cã, deºi CJ Hunedoara nu poate interveni direct în modernizarea bazei, la aceastã orã sprijinã Clubul Sportiv Municipal Deva, care

itãri din partea agenþilor privaþi de a le folosi în scop publicitar, momentan suntem îngrãdiþi de obligaþiile pe care ni le-am asumat în momentul în care am reabilitat Centrul Civic pe fonduri europene”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar Petroºani.

Lucrãrile la noul centru civic au fost inaugurate la finele lunii

noiembrie 2012.

Proiectul pentru reamenajarea acestuia a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei ºi fiecare lucrare are o garanþie de 5 ani, timp în care nu se pot aduce modificãri.

Pânã atunci, vom afla din panourile cu care ne-am obiºnuit deja, cã luni, 3 decembrie 2012 au loc o serie de evenimente legate de staþia CFR de la Petroºani, dar ºi cã la Petroºani a fost implementat un proiect dedicat sportului ºi miºcãrii în aer liber.

achitã ºi salariul antrenorului de la Aninoasa.

Federaþiei Române de Tir cu Arcul au solicitat oficial Consiliului Local Aninoasa sã le dea în administrare baza sportivã, urmând ca federaþia sã o modernizeze, sã o întreþinã ºi sã o aducã la standarde care sã permitã performanþa, pentru cã lotul naþional de tir cu arcul va avea sediul chiar la Aninoasa. În Aninoasa, clubul sportiv de tir cu arcul funcþioneazã din 1956 fãrã întrerupere. În ciuda condiþiilor vitrege de antrenament din ultima perioadã, sportivii din Aninoasa au reuºit rezultate remarcabile.

Problemele grave au apãrut dupã ce baza sportivã a trecut în administrarea Primãriei Aninoasa, odatã cu închiderea exploatãrii miniere din localitate.

T

radiþia aproape ucisã de sãrãcie La finele anului trecut, oficialii Federaþiei Române de Tir cu Arcul (FRTA) au apelat la sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a slava baza sportivã de la Aninoasa ºi pentru a-i reda strãlucirea de altãdatã, mai ales cã aici sunt sportivi extrem de valoroºi.

Baza se aflã într-o stare avansatã de degradare, iar primãria – care o avea în administrare – nu îºi putea permite nici mãcar sã o întreþinã, asta ca sã nu mai vorbim despre modernizare.

Din acest motiv, reprezentanþii

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Parchetul a sesizat legal instanþa

Ex-directorul Spitalului din Lupeni va fi judecat pentru abuz în serviciu

M

ariana Mateescu, fostul director al Spitalelor din Lupeni ºi Vulcan, va fi judecat de magistraþii de la Petroºani. Decizia a fost luatã în camera de consiliu a instanþei din Petroºani, ca urmare a unei solicitãri venite din partea avocatului fostului manager.

Carmen COSMAN - PREDA Dosarul fostului director al Spitalului Municipal Lupeni se reîntoarce pe rolul Judecãtoriei de la

Petroºani. Asta dupã ce magistraþii au analizat în camera de consiliu cererea formulatã de avocatul lui Mateescu prin care se solicitã constatarea neregularitãþii actului de sesizare ºi

nulitatea actelor de urmãrire penalã. Ca urmare a acestei solicitãri, judecãtorii au decis, conform procedurilor legale, scoaterea de pe rol a cauzei ºi trimiterea acesteia judecãtorului de camerã preliminarã. Numai cã, în urma analizãrii dosarului, judecãtorii de la Petroºani au constatat „legalitatea sesizãrii instanþei cu rechizitoriul nr.1549/P/2012 din data de 6 ianuarie 2014 al

Negocieri pentru sporul de pericol

S

porul de pericol al ortacilor de la SNÎMVJ, negociat din luna mai.

Acum cã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli, conducerea împreunã cu sindicatul reprezentativ vor trece la negocierea sporului de pericol.

Monika BACIU

“Suntem într-o analizã, avem sporul de periculozitate prins în acest buget de venituri ºi cheltuieli acum lucrãm la o analizã pentru cã vom intra de luna

viitoare la negocieri cu sindicatele cu privire la sporul de pericol, dupã negocieri ulterioare cu sindicatele se va stabili cuantumul sporului de periculozitate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Tot din luna mai se va trece ºi la negocierea unui nou contract colectiv de muncã pentru anagajþii de la SNÎMVJ. Conducerea încearcã

sã menþinã neschimbate drepturile acestora.

“Facem o analizã a cheltuielilor fãcute în primele patru luni, vedem cheltuielile din aceastã perioadã ºi începem negocierile cu sindicatele vizavi de sporul de pericol. Toate facilitãþile prinse în anul trecut au fost prinse ºi în anul 2014. am þinut cont de prevederile legislative ºi am decis majorarea sporului de pericol, cunatumul îl vom stabili prin negocieri cu sindicatele”, a mai spus Anghel.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru acest an a prevãzut majorarea sporului de pericol de la 700 la 850 de lei.

Veteranii de razboi din judetul Hunedoara vor fi premiati de catre Consiliul Judetean pentru al doilea an consecutiv

I

n fiecare an, la data de 29 aprilie, se sarbatoreste «Ziua veteranului de razboi». In Romania, aceasta zi s-a sarbatorit pentru prima data in anul 2007.

Titlul de veteran de razboi a fost instituit inca din anul 1902, prin Decret Regal.

Daca anul trecut, in premiera pentru Romania, Consiliul Judetean Hunedoara a acordat titlul de «Cetatean de onoare al judetului» si suma de 200 lei fiecarui

veteran de razboi, anul acesta, impreuna cu Asociatia Veteranilor de razboi - Filiala jud.

Hunedoara, va organiza manifestari festive in 6 orase din judet.

In cadrul acestor ceremonii la care vor participa reprezentanti ai administratiei publice locale, ai institutiilor militare si ai altor institutii publice, toti cei 339 de veterani de razboi din judetul nostru vor fi premiati fiecare cu cate 200 lei.

La Petroºani vor fi premiaþi toþi cei 41 de veterani de rãzboi care mai trãiesc în Valea Jiului.

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani privind pe inculpata Mateescu Mariana, trimisã în judecatã în stare de libertate pentru infracþiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod Penal ºi nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii ºi neurmãririi mãsurilor transmise de Curtea de Conturi prev. de art. 64 din Legea 94/1992, a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã.

Dispune începerea judecãþii cauzei”.

P

rejudiciu calculat la 70.000 de lei Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al

Spitalului Municipal Lupeni.

Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni.

Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu.

Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Sechestru pe apartamente din cauza neplãþii taxelor ºi impozitelor

ãu-platnicii din Petrila vor R fi executaþi silit.

Administraþia localã din Petrila are în vedere luarea unor mãsuri dure împotriva chiriaºilor sau a proprietarilor care nu ºi-au achitat taxele locale.

Administraþia are de recuperat sute de mii de lei de la aceºtia.

S

echestru pe imobil

Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel spune cã va lua mãsuri dure împotriva proprietarilor de apartamente care nu ºi-au achitat

taxele ºi impozitele locale de mai mult timp. Acesta are în vedere instituirea sechestrului pe apartament.

“Din 120 de apartamente din unitãþile locative dintr-un bloc turn, dacã mai avem vreo 20 de apartamente, restul sunt proprietate personalã. La chiriaºi datoriile sunt mari ºi la chirie. Avem o situaþie ºi vom lua mãsuri ºi cei care sunt cu restanþe mari la chirie ºi la taxe ºi impozitele pentru apartamente pentru cã din pãcate trebuie sã

rezolvãm cererile celor care aºteaptã de ani de zile dupã o locuinþã.

Avem încã peste 400 de cereri nerezolvate, dar tot aºa avem peste 90 de cazuri de cetãþeni care au datorii la chirie însumând peste

Acþiunea “tichetul” continuã ºi în luna mai

T

ichetele valorice acordate categoriilor sociale defavorizate (cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale) de cãtre primãria Petroºani, rãmase neridicate, vor fi repartizate ºi în luna mai.

Dintre cei 4.000 de beneficiari (ºomeri, pensionari cu venituri modeste, persoane cu dizabilitãþi sau care primesc venitul minim garantat) aproape 3.500 au intrat deja în posesia tichetelor în valoare de 50 de lei, de persoanã. „Au rãmas neridicate, înaintea sãrbãtorilor de

F

Sunt zile în care gunoaiele ajung pânã la ferestrele de la primul etaj, însã acest lucru pare sã nu îi deranjeze pe locatari.

unoaie ºi în geamuri

Locatarii imobilelor din cap de linie Petrila nu au nici simþ estetic ºi nici bunãvoinþã. De lene, aceºtia aruncã gunoiul de pe geam, fãrã a+i interesa cã toate aceste mizerii troneazã la baza imobilului. Administraþia localã de la Petrila spune cã a epuizat toate metodele de educare a acestor cetãþeni ºi cã în zadar se ridicã gunoiul zilnic.

locatarii care stau în imobilele din fondul locativ de stat ºi nu ºi-au achitat chiriile vor fi evacuaþi asta pentru a le oferi altora aceste apartamente. La Petrila încã peste 400 de persoane mai aºteaptã o locuinþã asta deºi la finele anului trecut, administraþia a dat în folosinþã cele patru blocuri sociale din Lonea. Peste 600 de mii de lei are de recuperat administraþia localã din Petrila de la aceºti proprietari sau chiriaºi.

Monika BACIU

Paºte, 470 de carnete. În cazul în care vor mai veni beneficiari ai acestora noi le vom acorda ºi în luna mai. Cele care vor mai rãmâne ºi dupã aceea vor fi redistribuite cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun”, a precizat Cristina Mraz, ºeful Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Pe de altã parte, cantina socialã din localitate va fi redeschisã cu începere din data de 5 mai.

Pânã atunci, abonaþii acesteia ar avea suficientã hranã rece, acordatã înainte de sãrbãtori.

Printre altele, abonaþii cantinei au primit (de persoanã) câte un kilogram de carne de porc, pulpe de pui, cremvurºti, parizer, slãninã sau costiþã afumatã.

Mir cea NISTOR

Mizerie ºi indolenþã

ocar de infecþie la Petrila. Locatarii blocurilor de la capãt de linie Petrila trãiesc în mizerie cruntã. Asta deºi administraþia localã le-a amenajat locurile pentru depozitarea deºeurilor, a modernizat tubulatura din blocuri ºi chiar a modernizat imobilele.

G

3 miliarde de lei vechi ºi în jur de 140 de proprietari de aparatmente tot cu o datorie de peste 3 miliarde de lei.

Vom lua mãsuri foarte urgent. La nivel de serviciu de taxe ºi impozite pentru reþinerea din veniturile pe care le au proprietarii ºi chiar sechestru pe apartament, iar la chiriaºi se va merge pânã la mãsura extremã de evacuare prin hotãrâre judecãtoreascã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Edilul spune cã

“Zilnic facem cu cei de la ajutor social ºi cu serviciul nostru de gospodãrie din oraº curãþenie, am reparat ghenele pe unde trebuie sã arunce gunoiul ºi pe urmã sã îl ridicãm, am reparat tubulatura din blocuri, dar din pãcate gradul de civilizaþie ºi respect pentru

ceea ce se face este la unii cetãþeni mai scãzut decât ar fi normal. Vom trece la amenzi, am mai ºi dat pentru cã nu o datã am gãsit containerel rãsturnate inclusiv în albia Jieþului, la blocurile turn, deci am mai spus din pãcate nu se pãstreazã ceea ce se face ºi unii cetãþeni nu sunt conºtienþi cã ceea ce se face se face din banii noºtri ai tuturor”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. În zona respectivã o parte dintre apartamente sunt ale administraþiei locale, acestea fiind cuprinse în fondul locativ de stat. Doar de la chiriaºi administraþia localã de la Petrila are de recuperat 300 de mii de lei.

Monika BACIU

8 Actualitate

I

deea directorului general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, de a înfiinþa, la începutul anului, un birou de recuperãri creanþe a fost una de succes. La bilanþul de trei luni al respectivului birou, plus o sãptãmânã pânã la zi, s-au recuperat 2,5 miliarde lei. Noul mod de lucru al echipei – câte un om pe fiecare localitate, un contabil-economist, un tehnician ºi un coordonator – a deschis calea spre comunicare ºi înþelegere cu abonaþii Apa Serv pe principiul ajutorului reciproc.

Astfel, spiritul legii/omenia a devenit de prim rang, iar litera legii decurge de la sine.

La mijlocul lunii ianurie 2014, directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, înfiinþase un serviciu nou în cadrul societãþii pe latura în care avea avea probleme – datoriile abonaþilor. Biroul de Recuperãri Creanþe, cu o mânã de oameni – câte unul pe fiecare

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

localitate din Valea Jiului, plus un contabileconomist, un tehnician ºi coordonatorul lor – se pare cã a fãcut minuni, în trei luni, datoritã modului de abordare a oamenilor, a stilului de lucru, în general. Cum fiecare abonat este un caz, s-a acþionat diferit de la om la om pe principiul spiritului legii nu

O mânã de oameni organizaþi pot hotãrî ”destinul” apei în Valea Jiului

doar a literei ei. Adicã s-a analizat de comun acord cu abonatul dacã are venituri suficiente pentru a-ºi plãti datoria ºi s-au gãsit soluþii pentru eºalonãri ale plãþilor, fãrã a încãrca cu hârtii societatea, legãtura þinându-se direct prin telefon cu datornicul la fiecare termen de platã.

Astfel, s-au creat punþi de legãturã între cele douã pãrþi, în care latura umanã a nãscut un nou mod de rezolvare a problemelor, care dã rezultate.

La trei luni de la înfiinþare, a avut loc evaluarea activitãþii acestui serviciu de care directorul general, Costel Avram, este mulþumit. ªeful, sau coordonatorul, cum îi place sã spunã, Alin Sãceanu, vorbeºte greu despre activitatea biroului, precizând dupã fiecare zicere cã fãrã

colegii pe care-i coordoneazã nu s-ar fi putut face prea multe. ”La înfiinþare, am pus la punct modul de lucru cu ajutorul substanþial al unui om cu

casã la alta unde nu poþi lua mãsuri radicale, de debranºare ºi continuãm sã-i convingem. Apoi s-a trecut la branºamentele separate. Aceste ordine

sume între 1000 ºi 20.000 de lei. Am aplicat stilul de lucru pe care ni l-am propus, am insistat sã-i convingem cã nu vrem sã facem

venite de anul trecut au fost finalizate în proporþie de 95%. În luna martie am luat cazurile care nu au plãtit de 7-8 ani, cu

de bloc spre exemplu, ci sã gãsim o soluþie de platã, am dat soluþii.

Ne-am axat pe discuþiile/explicaþiile cu oamenii ºi am încheiat

conveþii verbale prin care oamenii ne sunã când fac plata, unde ºtim cã nu-ºi permit sã sune, o facem noi la data stabilitã de comun acord. Vreau sã vã spun cã avem 500 de numere de telefon ale abonaþilor pentru colaborare, monitorizare ºi evidenþã ºi asta o face bine Mariana Popa.

Am avut 58 de ordine de debranºare pentru 1800 de abonaþi ºi dintre aceºtia 50% au achitat integral datoria fiind vorba de sume mai mici, iar cei cu pânã la

e fi o l muncii lor poat u at lt zu re cã n u la ”Vreau sã vã sp area preþului apei tr ãs p la ã al þi an st serios contribuþie sub a lor ne gândim þi u ib tr n co n ri P . ai mic al nivelul actual ea cu preþul cel m at et ci so el tf as sã devenim nu numai pentru it m u lþ u m te ar nt fo e apei din þarã. Su modul în care, p u tr en p ºi ci r, lo nþe recuperarea crea imaginea firmei cã fa re sã sc ºe u re ii, relaþia cu oamen ra cu abonaþii, tu gã le n þi m cu l u d ã noastre. Prin mo sã îi apropie arat sc ºe u re m cu ºi cum îi abordeazã talitãþi”- Costel en m at b im h sc au i. cã aici, la noi, spa Serv Petroºan A SC al er n ge r Avram, directo rãu unei scãri întregi

experienþã, care a lucrat în cadrul biroului comercial, Lãcrãmioara Gireadã. Monitorizarea este strictã, în fiecare moment ºtim cum stãm ºi ce fac oamenii din echipã. Am început sã lucrãm cu ordine de debranºare nefinalizate la nivelul anului 2013, iar în primele 3-4 sãptãmâni am încasat 300 milioane lei.

Direcþia a fost clarã. Am început apoi cu ordinele de debranºare la case, abonaþi cu datorii cuprinse între 50 ºi 5000 de lei. Aici lucrurile necesitã mai multã muncã, se merge ºi de douã- trei ori pentru a gãsi oamenii acasã, pentru a-i convinge cã interesul este ca ei sã nu aibã datorii, apoi sunt branºamente de la o

5000 lei datorie sunt în curs de achitare ºi strict monitorizaþi de noi. Am efectuat doar 100 debransãri datoritã faptului cã am lucrat foarte mult cu oamenii ºi i-am convins pentru cã interesul nostru nu este acela de a debranºa, ci de a-l ajuta sã-ºi plãteascã datoria cãtre noi.

Am avut multe cazuri speciale, care ne-au impresionat. De exemplu o doamnã din Lonea, cu un ajutor social de 2,5 milioane lei vechi, a venit cu 2 milioane pentru a-i face angajament de platã.

Cine a spus cã Bosnea nu poate fi gestionatã, a greºit. Colegii mei au fãcut o acþiune acolo mergându-se pe acelaºi principiu ºi s-au fãcut ºi citirile, s-au ºi achitat, atât cât au avut ºi ei,

din sumele datorate. O asemenea acþiune vom face ºi în cartierul Saºa.

Pe interior este greu de acþionat pentru cã nu putem sã lãsãm o scarã de bloc fãrã apã, dar gãsim soluþii. De exemplu pe Traian, din Vulcan, vreo câteva persoane au acumulat 200.000 milioane lei vechi. ªi la scãrile de bloc am fost nevoiþi sã debranºãm pentru cã nu au venit sã discutãm.

Aºa este pe Aviatorilor 8, unde vreo câþiva abonaþi generau datorii de 300 milioane lei vechi. Dupã debranºare au venit... La branºamente separate vreau sã vã spun cã avem un procent de recuperare de 100% ºi

echipei, Mariana Popa.

Aceasta ºtie exact ce fac ”bãieþii” pe teren, câte locaþii au abordat ºi care este rezultatul. Este omul care are talentul de a þine legãtura telefonic cu abonaþii eºalonaþi, la cele 500 de numere de telefon. Cele douã telefoane de serviciu le poatã cu ea zi ºi noapte pentru a fi ”pe fir” în permanenþã, dar este alãturi ºi de colegii din teren, în locurile unde spiritele se aprind.

peste. Adicã au plãtit inclusiv factura curentã.

La agenþii economici, care erau pe debranºare, 100% a fost recuperatã creanþa – 170 milioane lei, iar din ordinele de debranºare nefinalizate în 2013, în trei sãptãmâni s-au încasat 27.000 ron, iar de la scãrile de bloc, dupã debranºare, s-au încasat 66 milioane lei vechi. În trei luni, plus sãptãmâna la zi, s-au recuperat 2,5 miliarde lei vechi. Toate acestea au fost posibile datoritã echipei pe care o coordonez”- a declarat ºeful Biroului Recuperãri Creanþe al Apa Serv, Alin Sãceanu.

dintre abonaþi nu au avut apometre ºi plãteau cât nu consumau pentru cã plãteau în sistem pauºal.

Am intervenit noi, colectivul, ºi care a avut apometre pe acasã dupã ce ºi-au fãcut branºãri separate le-am oferit lor, iar ºeful le-a plãtit verificarea, le-am montat apometre pentru a plãti corect, fãrã a ne mai încãrca noi. În altã situaþie, o femeie a venit pe jos de la Petrila, pentru cã nu avea nici bani de drum, pentru a gãsi soluþii la datoriile pe care le avea. Sigur cã nu am lãsat-o ºi i-am dat bani sã se întorcã acasã.

Avem o echipã omogenã, care funcþioneazã ca un ceas, fiecare ºtiind ce are de fãcut. Asta pentru cã se implicã ºi au experienþã.

Legãtura ”cu terenul” implicându-se direct acolo unde apar probleme, este tehnicianul

”E bine ca oamenii sã înþeleagã cã vrem sã-i ajutãm, cã avem deschidere totalã cãtre ei, sã plece mulþumiþi, iar noi sã rãmânem mulþumiþi. Au fost situaþii grele când unii

Când lucrezi direct cu oamenii trebuie sã ºtii sã-i convingi cã intenþia noastrã nu este aceea de a le face rãu, ci dimpotrivã. Sigur cã mai existã ºi probleme, dar de asta suntem aici, pentru a le rezolva” – a declarat Mariana Popa, tehnicianul care cunoaºte oamenii ºi probleme lor.

Dupã bilanþul prezentat, directorul general al Apa Serv, Costel Avram, s-a arãtat mulþumit de activitatea Biroului Recuperare Creanþe, iar ideea fiinþãri unui asemenea serviciu a fost una fericitã. ”Sunt bucuros cã am venit cu ideea înfiinþãrii acestui birou. La trei luni, bilanþul este unul care dovedeºte cã dacã se vrea, se poate. Îi felicit sincer, încã o datã, pe toþi componenþii echipei pentru ceea ce au fãcut. Vreau sã vã spun cã rezultatul muncii lor poate fi o contribuþie substanþialã la pãstrarea preþului apei la nivelul actual.

Prin contribuþia lor ne gândim serios sã devenim astfel societatea cu preþul cel mai mic al apei din þarã.

Sunt foarte mulþumit nu numai pentru recuperarea creanþelor, ci ºi pentru modul în care, pe relaþia cu oamenii, reuºesc sã refacã imaginea firmei noastre.

Prin modul cum þin legãtura cu abonaþii, cum îi abordeazã ºi cum reuºesc sã îi apropie aratã cã aici, la noi, s-au schimbat mentalitãþi” – a declarat, bucuros cã ideea sa a avut succes, directorul Apa Serv, Costel Avram.

Costel Avram mai are de lucrat cu conservatorii din cadrul Apa Serv, cei cãrora le este greu sã se debaraseze de stilul de lucru rigid care vine din istoria Apa Serv-RAAVJ. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

I

deea directorului general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, de a înfiinþa, la începutul anului, un birou de recuperãri creanþe a fost una de succes. La bilanþul de trei luni al respectivului birou, plus o sãptãmânã pânã la zi, s-au recuperat 2,5 miliarde lei. Noul mod de lucru al echipei – câte un om pe fiecare localitate, un contabil-economist, un tehnician ºi un coordonator – a deschis calea spre comunicare ºi înþelegere cu abonaþii Apa Serv pe principiul ajutorului reciproc.

Astfel, spiritul legii/omenia a devenit de prim rang, iar litera legii decurge de la sine.

La mijlocul lunii ianurie 2014, directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, înfiinþase un serviciu nou în cadrul societãþii pe latura în care avea avea probleme – datoriile abonaþilor. Biroul de Recuperãri Creanþe, cu o mânã de oameni – câte unul pe fiecare

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

localitate din Valea Jiului, plus un contabileconomist, un tehnician ºi coordonatorul lor – se pare cã a fãcut minuni, în trei luni, datoritã modului de abordare a oamenilor, a stilului de lucru, în general. Cum fiecare abonat este un caz, s-a acþionat diferit de la om la om pe principiul spiritului legii nu

O mânã de oameni organizaþi pot hotãrî ”destinul” apei în Valea Jiului

doar a literei ei. Adicã s-a analizat de comun acord cu abonatul dacã are venituri suficiente pentru a-ºi plãti datoria ºi s-au gãsit soluþii pentru eºalonãri ale plãþilor, fãrã a încãrca cu hârtii societatea, legãtura þinându-se direct prin telefon cu datornicul la fiecare termen de platã.

Astfel, s-au creat punþi de legãturã între cele douã pãrþi, în care latura umanã a nãscut un nou mod de rezolvare a problemelor, care dã rezultate.

La trei luni de la înfiinþare, a avut loc evaluarea activitãþii acestui serviciu de care directorul general, Costel Avram, este mulþumit. ªeful, sau coordonatorul, cum îi place sã spunã, Alin Sãceanu, vorbeºte greu despre activitatea biroului, precizând dupã fiecare zicere cã fãrã

colegii pe care-i coordoneazã nu s-ar fi putut face prea multe. ”La înfiinþare, am pus la punct modul de lucru cu ajutorul substanþial al unui om cu

casã la alta unde nu poþi lua mãsuri radicale, de debranºare ºi continuãm sã-i convingem. Apoi s-a trecut la branºamentele separate. Aceste ordine

sume între 1000 ºi 20.000 de lei. Am aplicat stilul de lucru pe care ni l-am propus, am insistat sã-i convingem cã nu vrem sã facem

venite de anul trecut au fost finalizate în proporþie de 95%. În luna martie am luat cazurile care nu au plãtit de 7-8 ani, cu

de bloc spre exemplu, ci sã gãsim o soluþie de platã, am dat soluþii.

Ne-am axat pe discuþiile/explicaþiile cu oamenii ºi am încheiat

conveþii verbale prin care oamenii ne sunã când fac plata, unde ºtim cã nu-ºi permit sã sune, o facem noi la data stabilitã de comun acord. Vreau sã vã spun cã avem 500 de numere de telefon ale abonaþilor pentru colaborare, monitorizare ºi evidenþã ºi asta o face bine Mariana Popa.

Am avut 58 de ordine de debranºare pentru 1800 de abonaþi ºi dintre aceºtia 50% au achitat integral datoria fiind vorba de sume mai mici, iar cei cu pânã la

e fi o l muncii lor poat u at lt zu re cã n u la ”Vreau sã vã sp area preþului apei tr ãs p la ã al þi an st serios contribuþie sub a lor ne gândim þi u ib tr n co n ri P . ai mic al nivelul actual ea cu preþul cel m at et ci so el tf as sã devenim nu numai pentru it m u lþ u m te ar nt fo e apei din þarã. Su modul în care, p u tr en p ºi ci r, lo nþe recuperarea crea imaginea firmei cã fa re sã sc ºe u re ii, relaþia cu oamen ra cu abonaþii, tu gã le n þi m cu l u d ã noastre. Prin mo sã îi apropie arat sc ºe u re m cu ºi cum îi abordeazã talitãþi”- Costel en m at b im h sc au i. cã aici, la noi, spa Serv Petroºan A SC al er n ge r Avram, directo rãu unei scãri întregi

experienþã, care a lucrat în cadrul biroului comercial, Lãcrãmioara Gireadã. Monitorizarea este strictã, în fiecare moment ºtim cum stãm ºi ce fac oamenii din echipã. Am început sã lucrãm cu ordine de debranºare nefinalizate la nivelul anului 2013, iar în primele 3-4 sãptãmâni am încasat 300 milioane lei.

Direcþia a fost clarã. Am început apoi cu ordinele de debranºare la case, abonaþi cu datorii cuprinse între 50 ºi 5000 de lei. Aici lucrurile necesitã mai multã muncã, se merge ºi de douã- trei ori pentru a gãsi oamenii acasã, pentru a-i convinge cã interesul este ca ei sã nu aibã datorii, apoi sunt branºamente de la o

5000 lei datorie sunt în curs de achitare ºi strict monitorizaþi de noi. Am efectuat doar 100 debransãri datoritã faptului cã am lucrat foarte mult cu oamenii ºi i-am convins pentru cã interesul nostru nu este acela de a debranºa, ci de a-l ajuta sã-ºi plãteascã datoria cãtre noi.

Am avut multe cazuri speciale, care ne-au impresionat. De exemplu o doamnã din Lonea, cu un ajutor social de 2,5 milioane lei vechi, a venit cu 2 milioane pentru a-i face angajament de platã.

Cine a spus cã Bosnea nu poate fi gestionatã, a greºit. Colegii mei au fãcut o acþiune acolo mergându-se pe acelaºi principiu ºi s-au fãcut ºi citirile, s-au ºi achitat, atât cât au avut ºi ei,

din sumele datorate. O asemenea acþiune vom face ºi în cartierul Saºa.

Pe interior este greu de acþionat pentru cã nu putem sã lãsãm o scarã de bloc fãrã apã, dar gãsim soluþii. De exemplu pe Traian, din Vulcan, vreo câteva persoane au acumulat 200.000 milioane lei vechi. ªi la scãrile de bloc am fost nevoiþi sã debranºãm pentru cã nu au venit sã discutãm.

Aºa este pe Aviatorilor 8, unde vreo câþiva abonaþi generau datorii de 300 milioane lei vechi. Dupã debranºare au venit... La branºamente separate vreau sã vã spun cã avem un procent de recuperare de 100% ºi

echipei, Mariana Popa.

Aceasta ºtie exact ce fac ”bãieþii” pe teren, câte locaþii au abordat ºi care este rezultatul. Este omul care are talentul de a þine legãtura telefonic cu abonaþii eºalonaþi, la cele 500 de numere de telefon. Cele douã telefoane de serviciu le poatã cu ea zi ºi noapte pentru a fi ”pe fir” în permanenþã, dar este alãturi ºi de colegii din teren, în locurile unde spiritele se aprind.

peste. Adicã au plãtit inclusiv factura curentã.

La agenþii economici, care erau pe debranºare, 100% a fost recuperatã creanþa – 170 milioane lei, iar din ordinele de debranºare nefinalizate în 2013, în trei sãptãmâni s-au încasat 27.000 ron, iar de la scãrile de bloc, dupã debranºare, s-au încasat 66 milioane lei vechi. În trei luni, plus sãptãmâna la zi, s-au recuperat 2,5 miliarde lei vechi. Toate acestea au fost posibile datoritã echipei pe care o coordonez”- a declarat ºeful Biroului Recuperãri Creanþe al Apa Serv, Alin Sãceanu.

dintre abonaþi nu au avut apometre ºi plãteau cât nu consumau pentru cã plãteau în sistem pauºal.

Am intervenit noi, colectivul, ºi care a avut apometre pe acasã dupã ce ºi-au fãcut branºãri separate le-am oferit lor, iar ºeful le-a plãtit verificarea, le-am montat apometre pentru a plãti corect, fãrã a ne mai încãrca noi. În altã situaþie, o femeie a venit pe jos de la Petrila, pentru cã nu avea nici bani de drum, pentru a gãsi soluþii la datoriile pe care le avea. Sigur cã nu am lãsat-o ºi i-am dat bani sã se întorcã acasã.

Avem o echipã omogenã, care funcþioneazã ca un ceas, fiecare ºtiind ce are de fãcut. Asta pentru cã se implicã ºi au experienþã.

Legãtura ”cu terenul” implicându-se direct acolo unde apar probleme, este tehnicianul

”E bine ca oamenii sã înþeleagã cã vrem sã-i ajutãm, cã avem deschidere totalã cãtre ei, sã plece mulþumiþi, iar noi sã rãmânem mulþumiþi. Au fost situaþii grele când unii

Când lucrezi direct cu oamenii trebuie sã ºtii sã-i convingi cã intenþia noastrã nu este aceea de a le face rãu, ci dimpotrivã. Sigur cã mai existã ºi probleme, dar de asta suntem aici, pentru a le rezolva” – a declarat Mariana Popa, tehnicianul care cunoaºte oamenii ºi probleme lor.

Dupã bilanþul prezentat, directorul general al Apa Serv, Costel Avram, s-a arãtat mulþumit de activitatea Biroului Recuperare Creanþe, iar ideea fiinþãri unui asemenea serviciu a fost una fericitã. ”Sunt bucuros cã am venit cu ideea înfiinþãrii acestui birou. La trei luni, bilanþul este unul care dovedeºte cã dacã se vrea, se poate. Îi felicit sincer, încã o datã, pe toþi componenþii echipei pentru ceea ce au fãcut. Vreau sã vã spun cã rezultatul muncii lor poate fi o contribuþie substanþialã la pãstrarea preþului apei la nivelul actual.

Prin contribuþia lor ne gândim serios sã devenim astfel societatea cu preþul cel mai mic al apei din þarã.

Sunt foarte mulþumit nu numai pentru recuperarea creanþelor, ci ºi pentru modul în care, pe relaþia cu oamenii, reuºesc sã refacã imaginea firmei noastre.

Prin modul cum þin legãtura cu abonaþii, cum îi abordeazã ºi cum reuºesc sã îi apropie aratã cã aici, la noi, s-au schimbat mentalitãþi” – a declarat, bucuros cã ideea sa a avut succes, directorul Apa Serv, Costel Avram.

Costel Avram mai are de lucrat cu conservatorii din cadrul Apa Serv, cei cãrora le este greu sã se debaraseze de stilul de lucru rigid care vine din istoria Apa Serv-RAAVJ. Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

De la Cimpa, Sãlãtruc, Jieþ ºi pânã la Paroseni sau Câmpul lui Neag

Momârlanii din Valea Jiului au întins ºi vor întinde mesele pânã la Înãlþare Adriana PAVEL

N

edeia Paroºanã din Duminica

Tomii În prima duminicã dupã Paºte, Duminica Tomii, la Paroºeni va avea loc o nedeie care stã în tradiþia locului de generaþii întregi.

Nedeia Parosanã, un eveniment organizat de localnici cu sprijinul administraþiei locale din Vulcan înseamnã pãstrarea obiceiului ºi a portului. Ziua va începe cu slujba religioasã de la bisericã, unde oamenii merg în paradã

îmbrãcati în portul traditional, bãrbatii cãlare, iar femeile în cãrute sau pe jos, pentru a-si etala costumele. Se vor opri opri la cãminul cultural din Sohodol, loc unde se vor prinde imediat în joc. “Sunt tare mândrã sã îmbrac

acest costum. Sunt nãscutã, crescutã în Paroseni si întotdeauna voi tine la traditiile noastre, ale momârlanilor ”, ne-a declarat o localnicã.

Oamenii apoi vor servi si câte o portie de pãsat precum ºi alte mâncãruri tradiþionale, asta dupã ce acestea vor fi sfintite de preotul locului. În seria nedeilor urmeazã apoi Nedeia Troitei de la Câmpul lui Neag, eveniment care este organizat cu

sprijinul primãriei Uricani si a localnicului Cornel Todea.

C

ântec, joc ºi voie bunã la nedeia de la Dealul Babii În duminica a treia de la Paºte, tot la Vulcan, se anunþã sãrbãtoare mare.

Buna dispoziþia, tradiþia ºi bucuria se vor împleti cu jocul ºi cântecul momârlãnesc. Atunci va avea loc nedeia din Dealul Babii, un

eveniment care an de an are loc negreºit. “Tradiþia spune cã în a treia duminicã de la Paºte se organizeazã nedeia momârlãneascã din Dealul Babii.

Anul acesta, la fel ca ºi la Paroºeni, ne-am gândit sã organizam ceva deosebit.

Am luat legãtura cu localnicii ºi au fost foarte receptivi la ideile noastre”, ne-a declarat reprezentanþii administraþiei locale. Aici, localnicii vor veni fiecare de acasã cu coºuri cu bucate tradiþionale pe care le vor servi cu prietenii ºi invitaþii.

Artiºtii ºi ansamblurile de pe raza localitãþii vor veni pentru a întreþine atmosfera. Toatã aceastã manifestare este organizatã de primãrie în parteneriat cu oamenii din sat.

Grãtare printre gunoaie

G

rãtare printre flacoane de medicamente, pahare de plastic ºi mizerie.

Aºa aratã acum locul în care petrilenii vor ieºi la grãtare de 1 mai. Deºi administraþiile locale sunt obligate prin lege sã amenajeze locuri speciale pentru picnic la Petrila nu existã încã un astfel de loc.

Monika BACIU

Reprezentanþii administraþiei locale spun cã oamenii vor putea ieºi la iarbã verde în locurile bineºtiute unde vor fi amplasate ghene de gunoi ºi toalete publice.

“Locuri de picnic amenajat nu avem, dar cetãþenii au posibilitatea sã iasã la iarbã verde cum au fãcut-o ºi pânã acum în zona Dobreºti, Jieþ, Taia, Lunca Florilor, cãtre Voievodu, dar vizavi de acest lucru fac apel la cei care voi ieºi pentru cã sunt mulþi care vor ieºi la iarbã verde sã facã bine sã lase curat. Noi vom duce ºi am dus de fiecare datã containere în zonã,

am montat ºi grupuri sanitare. Din pãcate au fost furate inclusiv cabina de WC ecologic, dar vom pregãti aceste lucruri. Ei trebuie sã lase curat dupã ce folosesc terenul respectiv”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Administraþia localã din Petrila nu a reuºit încã sã amenajeze un loc special pentru picnic din cauzã cã nu deþine un astfel de teren în proprietate.

“Nu am avut teren în proprietate de stat, suntem în discuþii cu o familie din Jieþ sã facem un schimb de terenuri la Cheile Jieþului de 6000 de metri pãtraþi unde sã amenajãm asemenea locaþie”, a mai precizat edilul.

Toþi cei care vor fi identificaþi de inspectorii de mediu cã încing grãtarele în locuri neamenajate vor fi sancþionaþi. Asta deºi nu existã astfel de locaþii.

Doar la Petroºani, municipalitatea a amenajat spaþiul de la Brãdet pentru astfel de activitãþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

REVOLTÃTOR! A omorât doi nevinovaþi ºi a scãpat de celulã

ª

oferul de 21 de ani care a spulberat cu BMW-ul sãu doi pietoni care traversau strada regulamentar a scãpat de arestul IPJ Hunedoara.

Judecãtorii Tribunalului Hunedoara i-au admis contestaþia ºi au înlocuit mãsura.

A omorât doi oameni nevinovaþi care traversau strada pe o trecere de pietoni situatã în centrul municipiului Petroºani, însã judecãtorii tribunalului au decis cã este suficientã mãsura arestului la domiciliu.

Aceºtia au infirmat decizia colegilor de la instanþa inferioarã care l-au trimis direct dupã gratii pe ºoferul teribilist. Tânãrul de 21 de

Sursa foto: FACEBOOK.com

ani, Mãturar Codruþ Norocel, avea permis de conducere de mai puþin de un an de zile ºi deja îi fusese suspendat de poliþiºtii din Petroºani, însã a atacat procesul verbal în instanþã ºi pânã la finalizarea procesului putea conduce în voie. În Joia Mare avea sã provoace un adevãrat

firmat propunerea.

Numai cã Mãturar Codruþ Norocel a stat dupã gratii mai puþin de o sãptãmânã, dupã ce apãrãtorul sãu a contestat decizia Judecãtoriei Petroºani ºi magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au desfiinþat-o. ”În baza art. 202 rap. la art. 218 C.p.p. dispune luarea mãsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadã de 30 de zile, începând cu data de 23.04.2014 ºi pânã la

data de 22.05.2014, în ce-l priveºte pe inculpatul MCN, constând în obligaþia impusã inculpatului de a nu pãrãsi imobilul la care locuieºte fãrã permisiunea judecãtorului de drepturi ºi libertãþi, a judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de judecatã. (…) Dispune punerea de îndatã în libertate a inculpatului , de sub puterea mandatului de arestare preventivã nr. 4/2014 emis de Judecãtoria

Petroºani, dacã nu este reþinut sau arestat în altã cauzã, în vederea executãrii mãsurii preventive a arestului la domiciliu.”, se aratã în soluþia Tribunalului. ªoferului acuzat de ucidere din culpã a douã persoane i-au fost stabilite mai multe interdicþii, inclusiv aceea de a nu comunica cu persoanele vãtãmate sau membrii de familie ai acestora, cu martori ori experþi.

Maximilian GÂNJU

carnagiu dupã ce a spulberat doi pietoni iar un bãieþel de 11 ani, olimpic, a rãmas fãrã mamã ºi un alt copil fãrã tatã.

Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au cerut arestarea preventivã pentru 30 de zile a tânãrului, iar judecãtorii au con-

Vremea face ce vrea cu sãnãtatea noastrã!

D

in cauza rãcirii bruºte a temperaturilor din ultima sãptãmânã, zeci de oameni au ajuns la medic cu diferite forme de viroze respiratorii.

Temperaturile au scãzut ºi cu 10 grade de la o zi la alta, iar acest lucru nu a fãcut nu a fãcut decât sã resimþim din plin disconfortul termic, mai ales cã înainte de acest episod rece, pe timpul zile în Valea Jiului am avut temperaturi ºi de 18 – 20 de grade. „Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, acum am avut

mai mulþi pacienþi, pentru cã ºi temperatura este diferitã. Primãvara s-a instalat destul de repede, aproape de la finalul lunii februarie, dar apoi, am avut ºi episoade de rãcire bruscã. În ultimele zile, media pacienþilor înregistratã de cabinetul nostru s-a dublat”, ne-a declarat un medic de familie din Vulcan.

De altfel, cei care se îmbolnãvesc cel mai des în aceste zile sunt în special copii. Nu trece nici mãcar o zi fãrã ca cel puþin patru copii sã ajungã la medic, conform unei statistici fãcutã de un serviciu de urgenþã din Vestul Vãii Jiului.

La fel se întâmplã ºi la Petroºani, unde numãrul celor care au suferit din cauza variaþiilor bruºte de temperaturã sau a diferenþelor mari dintre zi ºi noapte, este din ce în ce mai mare.

De altfel, nici la nivelul întregului judeþ lucrurile nu sunt mai roz, mai ales cã numãrul hunedorenilor cu viroze respiratorii sau penumonii s-a dublat în ultima sãptãmânã. “Sãptãmâna trecutã am avut înregistrate mai multe cazuri în care pacianþii au înregistrat diferite afecþiuni ale aparatului respirator, asta comparativ cu aceeaºi perioadã a lui 2013”, au afirmat reprezentanþii D.S.P. Hunedoara Dintre cei aproape 1000 de hunedoreni cu infecþii acute respiratorii ºi pneumonii, cei mai mulþi, aproape 800, sunt copii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 14 ani. Medicii specialiºti recomandã un consult înainte a se începe administrarea oricãrui tratament ºi, bineînþeles, sã fie respectate normele minime de igienã.

Adriana PA PAVEL

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Doamnele ºi domniºoarele s-au mutat în saloanele de înfrumuseþare dupã Paºte. Se pregãtesc pentru 1 Mai

I

ntre douã sãrbãtori, saloanele de înfrumuseþare din Valea Jiului au cliente în fiecare zi. Reprezentantele sexului frumos care de Paºte au pus câteva kilograme vor acum sã le dea jos repede, ca sã poatã arãta bine ºi de 1 Mai. ªi cum au doar câteva zile la dispoziþie, aleg varianta cea mai rapidã: împachetãri de tot felul sau remodelare corporalã, metode care au prins tot mai mult ºi în Valea Jiului în ultimii ani.

Adriana PAVEL

Dupã masã încãrcatã cu pascã ºi drob, doamnele ºi domniºoarele iau acum drumul sãlilor de fitness ºi al saloanelor de înfrumuseþare.

Roxana, o tânarã din Vulcan, care are mereu grija de siluetã, deºi are un salariu relativ mic, a plãtit chiar ºi 200 de lei pentru o sedinþã de remodelare corporalã la un salon din Petroºani.

"Dupã fiecare sarbatoare se mai pune câte un kg, douã. Am venit sa le dau jos

Fotbal caritabil, între români ºi italieni

S

Mircea NISTOR pentru cã vine vara ºi trebuie sã arãt mai bine”, a spus tânãra.

Proprietarii saloanelor de înfrumuseþare spun ca întotdeauna e aglomeraþie dupã sãrbãtori.

C

asa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, în colaborare cu Ministerul Tineretului ºi Sportului, organizeazã, la sfârºitul acestei sãptãmâni, cea de-a treia ediþie a Festivalului - Concurs de Fotografie.

Tematica manifestãrii intitulate “Locuri de lângã noi” este legatã, în acest an, de simbolismul din arta fotograficã.

Lucrãrile realizate vor

declarat patroana unui salon de înfrumuseþare din Petroºani.

Metoda împachetãrilor cu creme pe bazã de alge sau ciocolatã, un trend

âmbãtã, 26 aprilie, pe stadionul Jiul din Petroºani se va disputa un meci de fotbal cu caracter caritabil. Partida, care va începe la ora 12.00, va reuni douã formaþii de oldboys alcãtuite din foºti fotbaliºti de renume de la Jiul Petroºani, respectiv din regiunea italianã Belluno.

“Noi am avut multe cliente ºi înainte de Paºti, pentru cã doamnele ºi domniºoarele sau pregãtit, în special în privinþa serviciilor ce þin de cosmeticã, manichiurã ori coa-

Festival de artã fotograficã

Mircea NISTOR

furã, iar acum avem o cerere mai mare din partea celor care vor remodelare corporalã, tot felul de ºedinþe de electrostimulare ºi împachetãri”, ne-a

fi expuse pe ºevalete, în faþa sediului Casei de Culturã a Studenþilor, iar premiile ce vor fi oferite constau în aparaturã foto. „Pentru noi, faptul cã am reuºit sã organizãm ºi în acest an acest concurs, reprezintã o mare bucurie.

Manifestarea se va întinde pe 3 zile, urmând a începe în 25 aprilie, la ora 18:00, cu o expunere pe tema simbolismului în fotografie care va fi susþinutã de

cãtre invitaþii noºtri, la Biblioteca Universitãþii din Petroºani.

Sâmbãtã, 26 aprilie, va avea loc înscrierea participanþilor la Marºul Fotografic, lucrãrile realizate urmând a fi jurizate ºi premiate. Premierea câºtigãtorilor se va derula duminicã, 27 aprilie, în incinta Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, cu începere de la ora 12:00”, a precizat Lavinia Hulea, director CCS Petroºani. La manifestare ºi-au anunþat prezenþa Dorel Gãinã (profesor la Universitatea de Arte Vizuale din Cluj – Napoca), Petriºor Crãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu (profesori la Universitatea de Artã Plasticã din Hunedoara) ºi Daniel Bocºe, student din Cluj.

“Este vorba despre o acþiune cu caracter caritabil, mai exact, un meci de fotbal care va fi jucat de cãtre douã echipe alcãtuite din foste glorii ale Jiului Petroºani, respectiv foºti fotbaliºti profesioniºti

din regiunea Belluno din Italia. La partidã poate veni sã asiste oricine, chiar dacã nu-ºi permite sã facã vreo donaþie”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino Petroºani.

Iniþiativa organizãrii meciului aparþine ital-

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

în vogã în ultimii ani, prinde ºi la noi.

O ºedinþã costã între 40 ºi 70 de lei. Însã, specialiºtii în nutriþie ºi frumuseþe spun cã tot sportul rãmâne cea mai buna reþetã pentru slãbit ºi pentru o viaþã echilibratã. ienilor din Belluno, cei care au avut ºi ideea înfiinþãrii centrului din Petroºani destinat ajutorãrii copiilor cu probleme de sãnãtate sau proveniþi din familii nevoiaºe.

“Iniþiativa aparþine italienilor ºi a fost primitã cu entuziasm de foºtii fotbaliºti ai Jiului. Sperãm cã vom reuºi sã organizãm ºi un meci – retur, în Italia”, a mai spus Florentina Presecan. Donaþiile care vor fi colectate în urma organizãrii acþiunii caritabile “fotbalistice” se vor îndrepta cãtre Casa Pollicino din Petroºani.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Funeraliile din curte

Biserica Ortodoxã contestã un obicei vechi de secole INVIEREA prin obiectivul iPhone…

Ionuþ DRÃGOTESC HRISTOS A ÎNVIAT! Aºa cum mulþi dintre voi sînt sigur cã aþi fãcut, în NOAPTEA SFÎNTÃ ºi eu am fost sã iau LUMINA. Am ales un locaº de cult, o vatrã monahalã din judeþul Hunedoara, unde nãdãjduiam ca va fi mai liniºte decît în aglomeraþia urbanã. Fac asta de mulþi ani. Din pãcate, însã, de la an la an ºi spre mãnãstiri pornesc oameni care nu înþeleg rostul acestui moment, rostul SLUJBEI ÎNVIERII, cu toate componentele acesteia... Parada bolizilor dar ºi a hainelor (fuste scurte, tocuri de 18, tricouri mulate, ºepci întoarse…) care nu au a face cu un loc de rugãciune… au fost primele semne cã nu va fi o searã liniºtitã.

Odatã cu trecerea timpului, rîndurile se îngroºau ºi începea un “soi de foiala”, un “forfot”, care tulburã tãcerea ruptã parcã din cer, în care am gãsit locul atunci cînd sosisem aici. A început slujba, lumea s-a îmbulzit foarte aproape de a da de pãmînt cu slujitorul care rostea vestea cea mare “…veniþi de luaþi lumina…”. Puþin a lipsit sã nu îl calce pe preot în picioare, grijulii probabil sã nu se termine lumina. Apoi, s-a iscat o socializare, în rîndul mulþimii, mai ceva ca pe reþelele de specialitate…

A fost nevoie de intervenþia fermã a preoþilor…” …vã rugãm, liniºte… sã ascultãm Sfînta Evenghelie…”. S-a întîmplat de cîteva ori. În mulþime, omul era rupt de cele duhovniceºti, preocupat de cele lumeºti. Se vorbea, prietenii se îmbrãþiºau, vecinii se pupau, se fãceau planuri, unii chiar ciocneau… IISUS era abandonat în gura preotului care vestea, cu glas aproape rãguºit, monitorizat de cîteva iPhone-uri albe, HRISTOS A ÎNVIAT! Puþini, însã, mai rãspundeau ADEVÃRAT A ÎNVIAT! Am auzit o “cocoanã” lîngã mîine care mirosea a niscai parfumuri din þãri strãine spunînd…” popa ãsta nu mai terminã odatã, îmi este o foame cã l-aº mînca cu lumina cu tot“ … Prezenþa la SLUJBA ÎNVIERII a devenit, din pãcate, un gest formal ºi atît. Bifam, pozam cu telefonul ºi o ºtergem spre casã, acolo unde ne aºteaptã mielul de cu seara belit… Mergem din obiºnuinþã, ºtim cã aºa trebuie, însã, nu ºtim de ce… Exact cum mulþi dintre noi citim rugãciuni, însã, puþini ne rugãm.

U

n obicei vechi de sute de ani al momârlanilor, contestat de Biserica Ortodoxã. Momârlanii din Valea Jiului, dar ºi localnicii din zonele de munte, în special, au obiceiul de a-ºi îngropa morþii în curte pentru a marca astfel apartenenþa acestora de pãmânt. Acest obicei strãvechi este contestat de Biserica Ortodoxã Românã care nu este de acord cu acest mod de înmormântare.

Monika BACIU

B

iserica, împotriva funeraliilor din ogradã Obiceiurile momârlnailor din Valea Jiului sunt nenumãrate. Unul dintre aceste obiceiuri prevede ca persoanele care au trecut în nefiinþã sã fie îngropate în ogradã ºi asta pentru a marca astfel apartenenþa faþã de pãmânt.

Biserica Ortodoxã nu este de acord cu acest mod de îngropãciune, însã nici nu poate face nimic în acest sens.

“E un obicei al localnicilor noºtri, al sãtenilor de a-ºi îngropa morþii în grãdinile caselor, în apropiere de case chiar. Nu este un obicei nici legal, nici canonic, dar e vechi ºi nu numai în Valea Jiului se întâmplã acest lucru, în general în localitãþile de munte. Aici la început acum 50 de ani ºi pe mine m-a surprins ºi eram contrariat ºi încercam sã îi lãmuresc pe oameni, dar vãzând cã drumurile din cele ºase cãtune sunt aºa cum sunt, drumurile foarte lungi din capãtul

cãtunelor pânã la cimitir, greutatea transportului ºi pe de altã parte dragostea urmaºilor faþã de strãmoºi ºi obiceiul de a-ºi îngropa morþii în pãmântul propriu era un legãmânt a urmaºilor cã ei nu vor înstrãina acest pãmânt ºi când cineva întreba dacã nu

vinde o dãrabã de pãmânt spuneau cã nu pot vinde morminele pãrinþilor ºi bunicilor ºi atunci a trebuit ã îi înþelegem”, a declarat preotul Octavian Pãtraºcu.

Preoþii spun cã au trecut peste regulile bisericeºti ºi au acceptat acest mod de înmormântare date fiind ºi locurile insuficiente din cimitirele din Valea Jiului, dar ºi distanþa foarte mare de la gospodãria bãtrâneascã pânã la cimitir. Astfel, morþii îºi dorm somnul de veci în curtea pro-

prie, iar urmaºilor lor le este astfel mai uºor sã îi viziteze pe cei trecuþi în nefiinþã. “În present e o situ-

aþie ºi mai grea, în sensul cã cimitirele atât cel municipal al oraºului cât cele ale parohiilor sunt arhipline, sunt vechi ºi nu mai sunt locuri de înmorâmânare, iar gãsirea altor terenuri este foarte, foarte grea. În situaþia aceasta nu avem ce face decât sã acceptãm aceste obi-

ceiuri nelegal ºi necanonic, dar asta este situaþie. În plus ei îºi îngrijesc mormintele ºi au posibilitatea sã ajungã mai des decât la cimitire”, a mai spus preotul.

Acest obicei momârlãnesc dateazã de sute de ani ºi chiar ºi în zilele noastre încã mai este respectat de bãºtinaºii din zonã. Momârlanii au pãstrat o serie de practici precreºtine, între care ºi obiceiul îngropatului morþilor în curtea de lângã casã.

Obiceiul îngropãrii morþilor în grãdina din apropierea casei îºi are rãdãcinile în urmã cu mai bine de 500 de ani, când exista credinþa cã morþii, ca ºi viii, trebuie sã se afle în apropierea

familiei, chiar ºi dupã ce au trecut la cele sfinte.

Astfel, ei puteau sã aibã parte de liniºte ºi sã nu se transforme în fiinþe malefice, sã nu devinã strigoi sau moroi.

Locul în care oamenii erau îngropaþi cãpãta denumirea de „morminþi de ogradã” sau „morminþi de curte”.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:55 Opinii fiscale 13:00 Beneficiar România (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Odiseea inuiþilor 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Levintza prezintã (r) Secrete de Stil (r) Teleshopping Click! Pofta bunã (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Sãrutul dragonului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teroare în zori 22:30 Soldatul Universal: Un nou început

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Capcanã în lumea modei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Anaconda

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie în interes de familie, din cauza banilor. Este momentul sã vã concentraþi asupra proiectelor ambiþioase, pe termen lung. Relaþiile sentimentale nu au de suferit, cu condiþia sã fiþi mai atent la problemele.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r) 12:15 Santa Diabla (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Benfica Juventus 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica Juventus 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 Tenis ziua 4 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 Handbal M.: ªtiinþa Bacãu - Energia Pandurii Tg. Jiu 18:30 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Gaz Metan Mediaº 19:45 Fotbal Club 20:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Gaz Metan Mediaº

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Astãzi nu vã recomandãm sã cãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtiguri financiare. Sunteþi prea puþin sociabil ºi puteþi pierde în afaceri. Nu sunt excluse nici deziluziile pe plan social.

23 august *** 22 septembrie

Se pare cã sunteþi inhibat ºi irascibil. Fiþi prudent ºi evitaþi cearta cu colegii de seviciu! Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã mai mult în problemele casei! O asemenea atitudine poate accentua neînþelegerile cu persoana iubitã.

Dimineaþa nu aveþi chef sã discutaþi cu nimeni ºi nici mãcar sã rezolvaþi problemele care vã privesc în mod direct. Fiþi atent, pentru cã vã puteþi izola la serviciu! Fiþi mai sociabil.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere de inimã. Aveþi însã grijã, pentru cã sunt colegi care vã sapã! Astãzi nu aveþi cum sã câºtigaþi mulþi bani.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

În cursul dimineþii, vã indispune o problemã minorã de sãnãtate. Nu sunteþi prea sociabil ºi preferaþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cu partenerul de viaþã. Spre searã, o rudã apropiatã reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã pierdeþi o afacere profitabilã, din cauza prudenþei exagerate. Nu sunteþi prea sociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi de cei din jur. Când vã veþi da seama, ar putea fi prea târziu.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã vã concentraþi mai greu, din cauza neînþelegerilor cu persoana iubitã. De aceea, ºi dificultãþile de la serviciu vi se par mai mari decât de obicei. Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã, cu condiþia sã nu vã forþaþi norocul.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþi cu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã sentimentelor, întrucât riscaþi sã deveniþi melancolic.

Nu fiþi morocanos!

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi de nerecunoscut ºi cei din jur încearcã sã vã scoatã din starea de apatie în care aþi cãzut. De vinã pot fi oboseala acumulatã ºi problemele financiare.

21 februarie *** 20 martie Astãzi aveþi succes în afaceri. Ori încheiaþi un contract, ori vã gãsiþi un al doilea serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Debite scãzute chiar ºi dupã ploaie

D

ebitele apelor sunt scãzute în continuare. Deºi în ultimele zile au cãzut precipitaþii destul de însemnate cantitativ, în Valea Jiului nu existã probleme din acest punct de vedere.

Pânã desearã (vineri-n.r.) zona este sub atenþionare de cod galben de precipitaþii. Dupã ploile de pânã acum, Jiul de Vest a crescut cu 14 centimetri, iar cel de Est cu 2 centimetri.

Monika BACIU “Din punct de vedere hidrologic incã suntem sub incidenþa codului galben de la ora 2 pânã mâine la ora 18. precipitaþiile înregistrate de staþia hidrologicã Petroºani au fost cele maximale de 22,8 litri pe Jiul de Vest ºi s-a înregistrat o creºtere a cotei cu 14 centimetri, iar pe Jiul de Est precipitaþiile au fost mult mai reduse, respectiv de 11,7 litri pe metru pãtrat tot în decurs a ºase ore, cota crescând doar cu 2 centimetri. Datele sunt preluate de cãtre staþia hidrologicã la fiecare trei ore. Pânã în momentul actual probleme

SH Petroºani.

Chiar dacã precipitaþiile au fost abundente, debitele râurilor din Valea Jiului sunt încã scãzute.

“Debitele au fost scãzute, cotele nu au crescutb în mod alarmant, deci ºi dacã plouã în continuare, dar mult într-un timp foarte scurt atunci pot apãrea local probleme”, a mai precizat sursa citatã.

Avertizarea de cod galben de precipitaþii este în vigoare pânã desearã la ora 18.

Avram Iancu traveseazã înot barajul de la Valea de Peºti

B

ibilotecarul din Valea Jiului care ºi-a propus sã devinã primul român care traverseazã înot Canalul Mânecii va da piept cu prima provocare. Vrea sã treacã înot un lac de acumulare de la poalele Retezatului, adânc de 53 de metri ºi cu apa aproape îngheþatã.

Prima traversare din lungul ºir pe care ºi l-a propus bibliotecarul, pânã în luna august când va porni în

Pe 26 aprilie se împlinesc 3 ani de când a plecat spre veºnicie scumpa noastrã Hodoº Ecaterina. Nu vom uita niciodatã chipul tãu drag ºi bunãtatea ta.

Soþul, copiii, nurorile ºi nepoþii.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

deosebite nu sunt, albiile pot prelua în continuare precipitaþiile care se anunþã, deocamdatã situaþia este monitorizatã ºi nu sunt probleme deosebite”, a declarat Adriana Surdu, inginer în cadrul Biroului Tehnic al aventura numitã Canalul Mânecii, Avram Iancu va da piept cu apa rece ca gheaþa din lacul de acumulare Valea de Peºti de la poalele Retezatului. Sportivul vrea sã traverseze înot lacul de acumulare adânc de 53 de metri ºi lung de 2,5 kilometri. Provocarea este una foarte mare pentru cã tânãrul se va aventura în traversarea lacului fãrã un costum de protecþie care sã-i menþinã temperatura corporalã, pentru a se „cãli”, însã va purta totuºi pantaloni pentru a-ºi proteja extremitãþile. Apa în baraj este cu mult mai rece decât ceea ce va întâlni, în august, când va traversa canalul Mânecii. Antrenamentul va avea loc în aceastã duminicã iar Avram Iancu a obþinut aprobarea pentru a înota în lacul de acumulare ºi va fi însoþit ºi de o ambarcaþiune. ”Am fãcut deja un antrenament acolo, apa este deosebit de rece,

Comemorare

are doar 9 grade Celsius, însã aceasta este situaþia. Trebuie sã avem ºi rezultate, nu doar vorbe, iar acest lucru trebuie sã-l vadã lumea.

Traversarea va dura cel puþin o orã ºi am de înotat pe o distanþã de 2,5 kilometri”, ne-a declarat Avram Iancu. Bibilotecarul va traversa mai multe lacuri naturale sau artificiale foarte mari din þarã în pregãtirea sa pentru a traversa Canalul Mânecii.

Avram Iancu s-a arãtat extrem de determinat sã reuºeascã în aceastã încercare sportivã extremã. Am douã motivaþii pentru acest demers.

Primul þine de sentimentul de patriotism, pentru cã niciun român n-a mai traversat înot Canalul Mânecii. Al doilea motiv este strâns legat de dragostea mea pentru copii.

Vreau sã dedic acest efort uriaº tuturor copiilor din lume, în special celor pãrãsiþi de pãrinþi', spune tânãrul.

Traversarea Canalului Mânecii va avea loc în prima sãptãmânã din luna august, atunci când petroºeneanul a fost programat de cãtre Channel Swimming Asociation, singura organizaþie abilitã sã organizeze, sã aprobe ºi sã ateste aceste încercãri ale înotãtorilor. El a arãtat cã persoanele care doresc sã strãbatã înot Canalul Mânecii trebuie sã aibã ºi posibilitãþi financiare pentru a reuºi acest lucru.

Maximilian GÂNJU

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Aprilie 2014

Reîncep lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng

C

el mai târziu luna viitoare vor demara din nou lucrãrile în Staþiunea Parâng, în cadrul programului de dezvoltare a domeniului schiabil. Banii necesari continuãrii lucrãrilor vin dintr-un credit contractat de Primãria Municipiului Petroºani.

Carmen COSMAN - PREDA Chiar dacã alocaþiile bugetare pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Masivul Parâng au venit în ultimul an cu þârâita, edilii din Petroºani vor sã continue lucrarea. Iar pentru început se doreºte finalizarea lucrãrilor de con-

strucþie a telescaunului TS3 pentru care primãria Petroºani a contractat un credit bancar, aprobat ºi de Comisia de autorizare a împrumuturilor locale.. „Banii sunt deja în cont. Potrivit procedurilor, licitaþia pentru acordarea împrumutului a fost organizatã ºi adjudecatã înainte de avizarea favorabilã a

creditului. Cel mai probabil, lucrãrile vor demara luna viitoare”, a declarat primarul muniicpiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

Valoarea creditului este de 13 milioane de lei, iar diferenþa o va acoperi municipali-

Peste 5.000 de locuri de cazare în programul "Litoralul pentru toþi"

P

este 5.000 de locuri de cazare vor fi disponibile, între 5 mai ºi 15 iunie, în cadrul ediþiei de primãvarã a programului "Litoralul pentru toþi", în ofertã fiind incluse unitãþi de cazare din toate staþiunile din judeþul Constanþa.

Programul a fost lansat de Asociaþia Litoral-Delta Dunãrii (ALDD), Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) ºi Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT) cu scopul de a realiza continuitatea sezonului dupã minivacanþa de 1 Mai, iar oferta este diversificatã ºi include, în acest an, ºi hoteluri care oferã turiºtilor pachete all inclusive. "Programul «Litoralul pentru toþi» se aflã la cea de-a 14-a ediþie, ca program tradiþional în care patronatele hoteliere ºi agenþiile de turism ºi-au dat mâna în vederea atragerii turiºtilor

în perioada de extrasezon pe litoralul românesc, în condiþiile în care nicio altã destinaþie externã nu vine cu o ofertã atât de avantajoasã", a spus preºedintele ALDD, Corina Martin. Astfel, pentru zona Mamaia - Constanþa - Eforie, pentru ºase nopþi de cazare la un hotel de o stea turiºtii trebuie sã plãteascã 205 lei de persoanã, 235 de lei la un hotel de douã stele sau 315 lei cu mic dejun inclus, 265 de lei la un hotel de trei stele ori 425 de lei cu mic dejun, 485 de lei la un hotel de patru stele, respectiv 605 lei la unul de cinci stele.

tatea, din bugetul propriu.

Banii vor fi utilizaþi pentru decontarea acþionãrilor de la telescaun, a cablurilor, scaunelor propriu - zise, sistemului de comandã, dar trebuie amenajatã ºi

staþia intermediarã.

Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro.

Edilii au precizat încã de la semnarea

proiectului cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget.

Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

Taxã montanã la Petroºani, în mod sigur se percepe celor care urcã cu telescaunul

P

entru turiºtii care vin cu maºinile, taxa este relativã. Turiºtii care urcã la munte, în Staþiunea Parâng, pe lângã biletul pentru transportul cu telescaunul, mai plãtesc ºi o chitanþã care reprezintã taxa montanã. Autoritãþile locale spun cã percep aceastã sumã simbolicã de 1, 5 lei în baza unei hotãrâri de consiliu, care merge direct la serviciul de Taxe ºi Impozite al primãriei.

Adriana PAVEL

„Aceastã taxã este încasatã odatã cu biletul pentru telescaun. Însã, spre deosebire de suma de bani ferentã transportului pânã în staþiune, banii din taxa montanã sunt viraþi direct în bugetului primãriei municipiului Petroºani ”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Însã, nu puþini sunt turiºtii care sunt nemulþumiþi de aceastã taxã, fie ea ºi simbolicã, pentru cã, spun ei, cei care urcã cu maºina la munte, nu o plãtesc. „Turiºtii, în sezonul rece, nu au voie sã urce cu maºina pentru cã drumul este greu, dar acum, dacã au maºini corespunzãtoare, o

pot face.

Totuºi, în mod normal, aceastã taxã este perceputã în momentul cazãrii la hotel sau pensiune”, a mai spus viceprimarul Dorina Niþã.

Legal ºi logic aºa ar fi, ca fiecare hotelier sau proprietar de pensiune sã încaseze aceastã taxã montanã, iar banii de la fiecare turist sã-i vireze în conturile primãriei. În realitate, însã, lucrurile nu stau deloc aºa. Primul argument este acela cã nu existã nicio statisticã clarã privind numãrul unitãþilor reale de cazare legale ºi nici a turiºtilor care vin sau au fost la

munte. Asta, bineînþeles, din cauza turismului la negru practicat de cabanierii care ºi aºa s-au plâns cã au avut un sezon de schi în pierdere. De altfel, toate staþiunile din þarã percep o taxã montanã, mai micã sau mai mare, bani care se folosesc pentru întreþinerea pârtiilor sau a instalaþiilor de transport, în unele cazuri.