Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 598

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Drama ”micului geniu” al Petroºaniului

Noroiul, anulat în instanþã

Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au dat „verde” pentru repararea strãzii Mãrãºeºti >>> PAGINA A 3-A

Au stat în garã din cauza grevei CFR >>> PAGINA A 5-A

Clubul Jiul, în impas birocratic >>> PAGINA A 5-A

Din arest la domiciliu a ajuns direct dupã gratii >>> PAGINA A 7-A

Tradiþii seculare pãstrate ºi astãzi >>> PAGINILE 8-9 Cãrbunele arde în continuare

Minerii de la Petrila vin la lucru ºi sâmbãta ºi duminica >>> PAGINA A 11-A

Solidaritate dupã accident >>> PAGINA A 13-A

„Pet-manii”, la concurenþã cu gunoierii >>> PAGINA A 15-A

Cum au sãrbãtorit românii Paºtele în strãinãtate >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU, Crina TIMAR

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Noroiul, anulat în instanþã

Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au dat „verde” pentru repararea strãzii Mãrãºeºti peratorul de apã ºi canal din O Valea Jiului a câºtigat în instanþã dreptul de a repara o stradã din Petroºani distrusã în urma introducerii conductelor de canalizare. Este vorba despre strada Mãrãºeºti pentru care ApaServ Valea Jiului SA se judecã cu una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, respectiv Gerom Real Estate. Locuitorii de pe Strada Mãrãºeºti din Petroºani pot rãsufla uºuraþi. Calea de acces spre casele lor poate fi din nou practicabilã, ca urmare a unei sentinþe pronunþate de Tribunalul Hunedoara, care a judecat apelul în procesul dintre ApaServ Valea Jiului SA, executantul lucrãrii ºi una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian

Serafinceanu, Gerom Real Estate. Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce muncitorii de la Zona D, care au câºtigat lucrarea contractatã de ApaServ Valea Jiului SA, au ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului, aceºtia au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã

Cimpa va avea apã ºi canalizare

u sistem de canalizare, dar apa pe care o primesc este apã industrialã. Vorbim despre oamenii care locuiesc la periferia oraºului Petrila, în Cimpa, care sunt în vizorul autoritãþilor pentru realizarea sistemului de aducþiune al apei potabile. Un vis al oamenilor de la Cimpa va deveni curând realitate. Localnicii nu au apã curentã ºi se descurcã greu, dar acum autoritãþile locale au un plan pentru ei. Potrivit celor de la primãrie,

traþii de aici au dat câºtig de cauzã apelanþilor, aºa încât situaþia de pe strada Mãrãºeºti sã poatã intra în normalitate. Potrivit dispozitivului sentinþei pronunþatã de Tibunalul Hunedoara, „schimbã în tot sentinþa atacatã în sensul cã respinge cererea de ordonanþã preºedenþialã formulatã de reclamantã. obligã reclamanta sã plãteascã pârâtei SC Apa Serv Valea Jiului suma de 20 lei cheltuieli de judecatã în apel”.

-a rezolvat doar o parte a dosarului

fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele, spun cei de la ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi

care au gândit un proiect împreunã cu responsabilii care gestioneazã sistemul de alimentare cu apã potabilã al Vãii Jiului, localnicii din Cimpa vor avea un sistem nou-nouþ care le va aduce apa în gospodãrii. „Am ajuns la un consens cu cei de la Apa Serv sã rezolvãm problema alimentãrii coloniei Cimpa cu apã potabilã. Cetãeþnii de acolo au apã acum de la staþia Voieodu, care dã apã industrialã la mina Lonea. Noi am fãcut sistem de canalizare în Cimpa ºi, dacã rezolvãm ºi problema apei potabile, ne-am pus de acord cu Apa Serv ºi noi achiziþionãm reþeaua ºi tot ce înseamnã accesoriile, iar Apa Serv va executa lucrarea ºi va avea peste 200 de abonaþi la apã ºi canalizare în Cimpa”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Extinderea sistemelor de alimentare cu apã potabilã este o prioritate, iar pentru cã încã sunt zone ce nu au fost branºate la acest sistem, autoritãþile locale cautã soluþii special pentru localnicii de acolo. Cimpa este una dintre localitãþile în care investiþia se va derula în acest an. Diana MITRACHE

le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite.

u scãpat de noroaie

În luna octombrie a anului trecut, Gerom a introdus la Judecãtoria Petroºani o ordonanþã preºedenþialã prin care cerea sistarea de îndatã a lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti. În data de 17 octombrie 2013, Judecãtoria Petroºani a admis cererea formulatã de Gerom în contradicto-

riu cu S.C. ZONA D S.R.L. ºi S.C. ApaServ Valea Jiului SA ºi a dispus „sistarea lucrãrilor de implementare a reþelei de canalizare, pe str. Mãrãºeºti din municipiul Petroºani, executate de S.C. ZONA D S.R.L. în beneficiul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., în temeiul contractului VJ-CL04- Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare în aglomerarea Petroºani”, iar hotãrârea instanþei este „executorie de drept ºi fãrã somaþie sau trecerea unui termen”. Sentinþa a fost atacatã cu apel de beneficiar ºi executant, soluþionat zilele trecute de Tribunalul Hunedoara. Iar magis-

De precizat cã, luni de zile, firma aflatã sub contract cu SC ApaServ Valea Jiului SA pentru introducerea reþelei de canalizare nu a avut voie sã intervinã aºa încât sã aducã terenul la starea iniþialã. Strada a rãmas un morman de pãmânt ºi noroi, în care oamenii cu greu au putut ajunge la locuinþele lor. Pe de altã parte, sentinþa Tribunalului nu a rezolvat decât un capitol al acestui dosar complex. La Judecãtoria Petroºani continuã procesul pe fond între pãrþile menþionate, acþiune introdusã chiar de Gerom Real Estate. Instanþa a stabilit ca termen de judecatã data de 25 aprilie. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Credincioºii ortodocºi vor merge mâine la bisericã pentru a lua Aghiasma Micã

n prima vineri dupã Paºte, creºtinii ortodocºi prãznuiesc Izvorul Tãmãduirii, sãrbãtoare închinatã Maicii Domnului. Preoþii vor sfinþit toate apele, iar oamenii vor merge la bisericã pentru a lua Aghiasma Micã. La Schitul Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului din Vulcan, zeci de oameni sunt aºteptaþi mâine dis de dimineaþã sã asiste la slujba de sfinþire. Adriana PAVEL

Exista credinþa cã cei care beau apã sfinþitã în aceastã zi se înzdrãvenesc ºi sunt protejaþi de boli ºi duhuri rele pentru un an întreg. “Apa este bunã pentru toate. O luãm pentru sãnãtate ºi dãm ºi la copii ºi nepoþi”, ne spune o bãtrânicã. “ Nici nu

concept sã nu merg la bisericã la aceastã sãrbãtoare. Întotdeauna m-am dus ºi-am luat aghiasmã, pentru cã te apãrã de rãu ºi te þine sãnãtos”, a spus ºi un bãrbat. Spre deosebire de apa care se sfinþeºte la Boboteazã, numitã ºi Aghiasma Mare ºi care se bea doar la marile sãrbãtori,

aceasta, Aghiasma Micã, se bea în fiecare fiecare dimineaþa pe stomacul gol, pentru purificare. Însã, din punct de vedere istoric, aceastã mare zi din Sãptãmâna Luminatã închinatã Maicii Domnului, ne aminteºte de o minune dupã cum ºi preoþii slujitori cuvânteazã în predicile lor.

“Împãratul Leon, despre care se spune cã era un om bun, înainte sã fie împãrat, se plimba ºi a gãsit un orb, care, fiind cãldurã mare, era însetat. Leon, având un suflet bun, a încercat sã-l ajute. Se mâhnea oarecum cã nu gãsea apã. Atunci a auzit un glas care i-a spus “Leone, intrã în pãdure cã aproape de tine este un izvor ºi dã-i acelui om necãjit sã bea”. Pe acel loc sa construit o bisericã ºi s-au fãcut multe vindecãri. Aºa cum la sfinþirea apei noi cerem ca Dumnezeu sã trimitã pe Duhul

Sfânt sã sfinþeascã, aºa ºi acolo, a devenit un loc sfinþit, unde s-a înãlþat o bisericã, se înalþã rugãciuni, iar Maica Domnului a fãcut foarte multe minuni ºi tãmãduiri la acel izvor. Astfel, bunãtatea lui Leon a fãcut ca sã rãmânã în istorie, iar noi sã luãm exemplu de la el”, a spus în predica lui

Târgul de animale de la Petrila, fãrã animale

ârg de animale…fãrã animale. La Petrila ar fi trebuit sã aibã loc miercuri prima ediþie din acest an a târgului de animale. Deºi reprezentanþii administraþiei locale spun cã au anunþat toþi crescãtorii de animale din þarã de acest eveniment, la locul stabilit nu a fost mai nimeni. Un singur purceluº de câteva kilograme ºi o tarabã cu mititei. Atât au gãsit cei care au fost la târg. Cumpãrãtorii au fost dezamãgiþi de faptul cã au lipsit cu desãvârºire crescãtorii de animale. Monika BACIU

“Am vrut sã iau purcei, dar dacã nu sunt cumpãrãm purcele ºi puiul târgului. Am avut sã gãsim doar stâlpii de care ar fi trebuit sã fie legate animalele. Anul trecut a fost mai frumos, a fost multã lume cu animale, acum nu mai sunt. Le-au terminat

oamenii de dat. Ar fi trebuit sã vinã ºi astãzi pentru cã a fost Sfântul Gheorghe ºi sã vinã cã e sãrbãtoare, dar probabil cã nu mai au ce vinde”, spune un bãrbat. Oamenii au venit pregãtiþi sã cumpere animale, au venit cu bani la ei, însã degeaba. Cei care vin an de an la acest târg spun

cã niciodatã nu a fost înregistrat un eºec atât de mare precum în acest an. “Am vrut sã cumpãr un viþel mai ieftin, dar vâd cã nu e urât, nici frumos pentru cã nu e nimeni. Am fost ºi anul trecut ºi merg la toate târgurile de peste tot chiar dacã nu cumpãr. Dacã voi gãsi undeva viþel cumpãr dacã nu mã las pãgubaº”, spune un alt bãrbat. “Am vrut sã iau un viþel, un miel, un pui, o gãinã, un cocoº ºi nu e nimeni. Am venit pregãtit cu bani în buzunbar, dar nu e nimeni ºi chiar am rãmas surprins”, mai spune un bãrbat. La locul de desfãºurare au fost

prezenþi doar doi comercianþi. Unul cu un purceluº de lapte ºi un comerciant de mititei. Niciun însã nu a avut vânzare. Aceºtia

au pus totul pe seama sãrbãtorilor Pascale. Crescãtorii de animale cel mai probabil ºi-au vândut înaintea Paºtelui jivinele.

Pãrintele Vasile, Stareþul Schitului Sfântul Nicolae de la Valea Ungurului. În Sãptãmâna Luminatã, creºtinii se salutã cu "Hristos a Înviat!' ºi li se rãspunde ''Adevãrat a Înviat!'', În fiecare an, la aceastã zi, Patriarhul României aratã cã sãrbãtorirea Izvorului Tãmãduirii reprezintã o mare bucurie pentru credincioºii creºtini. "Ea ne aratã cã Hristos Domnul, cel care a Înviat din morþi, nu a Înviat pentru Sine, ci pentru a dãrui lumii viaþã veºnicã, iar el revarsã Harul asupra Bisericii Sale", a spus Patriarhul într-una din predicile sale. De altfel, el va cere ajutorul bunului Dumnezeu pentru a oferi credincioºilor sãnãtate, alinare trupeascã, sufleteascã, vindecarea de boalã pentru cei care suferã ºi iubire, multã milostenie ca sã-i ajute ºi pe cei neajutoraþi.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Au stat în garã din cauza grevei CFR

el puþin 3 ore au pierdut pe drum oamenii care au ales miercuri sã plece spre diferite destinaþii cu trenul. În staþia CFR Petroºani s-au adunat zeci de oameni, pentru cã cel puþin 4 trenuri erau aºteptate în intervalul în care a fost grevã. Diana MITRACHE Nu mai puþin de 4 curse de cãlãtori au întârziat sau nici nu au mai plecat din staþia CFR de la Petroºani. Cãlãtorii s-au trezit în faþa unui fapt împlinit ºi au aºteptat fiecare cel puþin 2 ore, iar mai apoi, pentru cã traficul a fost bulversat de greva CFR-iºtilor, au petrecut o orã în plus în tren, pânã la reintrarea în normal a traseelor. Cei mai mulþi veniserã devreme în garã ºi chiar dacã au stat ore bune pe bancã, au declarat cã îi înþeleg ºi pe angajaþii de pe trenuri. „De douã ore jumãtate stãm, cã mama mea vrea la Cãrbuneºti. Nu am ºtiut cã e grevã, dacã ºtiam nu veneam devreme, dar nu am mai avut timp sã ne

întoarcem acasã ºi stãm sã vinã trenul”, a declarat o femeie care stãtea miercuri dimineaþã în gara de la Petroºani, în timp ce bãtrâna care voia sã se întoarcã acasã dupã sãrbotorile petrecute la fiica sa, era revoltatã cã nu a fost înºtiinþatã din timp. „Am venit ºi nu m-a anunþat nimeni sã îmi zicã, mã babo, vezi cã nu e tren la ora aia…”, a spus femeia necãjitã. Alþi tineri fotbaliºti au stat la pãrinþi ºi au

petrecut de sãrbãtori, iar la club urmau sã ajungã dimineaþã la timp dacã sosea trenul la ora stabilitã. „Cãtre Târgu Jiu vrem sã plecãm ºi am ales, spre ghinionul nostru, trenul, care nu vine. Antrenamentul îl pierdem. Nu trebuia acum, la sfârºitul sãrbãtorilor, când vrea toatã lumea sã plece ºi ei fac grevã!”, a spus unul dintre sportivi. Totuºi, nu toatã lumea s-a revoltat. „ La 8:20 trebuia sã plecãm spre Craiova

Clubul Jiul, în impas birocratic

irocraþia este cea care împiedicã autoritãþile locale sã ia mãsuri în cazul clubului din Lunca Jiului ce i-a aparþinut omului de afaceri Alin Simota. Hoþii au dat nãvalã în mai multe rânduri pentru cã acolo nu este pazã, iar edilii locali aºteaptã executorul judecãtoresc sã îºi facã treaba. Diana MITRACHE Hoþii au dat atacul la Clubul Jiului în mai multe rânduri ºi poliþia nu a putut face mare lucru, pe motiv cã singurul care poate face sesizare este patronul Clubului Alin Simota, care acum se aflã în arest. Antrenorii nu pot face nimic, iar autoritãþile locale stau ºi aºteaptã ca biro-

craþia sã fie finalizatã, aºa încât sã poatã pune pazã la acest stadion. „Din pãcate, la

Clubul Jiul este o situaþie destul de complicatã, din punct de vedere juridic. În ce sens? În sensul în care Asociaþia Sportivã a intrat în insolvenþã. Existã acolo un administrator special ºi mai existã un administrator

special la celelalte firme care au avut colaborare cu Asociaþia ºi suntem în

ºi…fiecare îºi cere drepturile Da, mi se pare ceva normal…Au dreptate oamenii”, a spus un cãlãtor resemnat de întâziere. Responsabilii CFR din staþia de la Petroºani au declarat cã toate cursele au stat în garã, sau pe traseu ºi nici un cãlãtor nu a putut sã plece între 7,00 ºi 9,00. „În staþia Petroºani am avut oprite pe perioada grevei douã trenuri de cãlãtori, unul al companiei CFR ºi unul al unui operator privat. A întârziat ºi trenul 2705 care ar fi trebuit sã plece la 7.40, spre Arad. În Livezeni a stat oprit trenul 2081 de la Craiova pentru Petroºani, care trebuia sã se întoarcã la 8,20. De asemenea, a venit întârziat de la Deva spre Bucureºti un Inter Regio”, a precizat Ioan Aonofriesei, ºeful staþiei CFR Cãlãtori Petroºani. Aproximativ 400 de trenuri de cãlãtori din toatã þara au fost oprite, timp de douã discuþii cu lichidatorul. Din punct de vedere juridic, existã în continuare comodatul, pânã anul viitor, însã, ºtiu cã sunt probleme legate de paza bazei sportive. O sã încercãm sã gãsim o soluþie juridicã prin care sã reuºim sã preluãm aceastã activitate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pânã atunci situaþia este incertã ºi nimeni nu se poate implica sã facã o plângere în numele unui proprietar pãgubit, chiar dacã hoþii au furat instalaþia de iluminat de la un teren din spatele stadionului, gardul împrejmuitor ºi alte obiecte pe care leau putut valorifica.

ore, în gãri sau pe traseu dupã ce angajaþii CFR au declanºat, miercuri dimineaþã, la ora 7.00, o grevã de avertisment. Mii de cãlãtori s-au trezit astfel cã nu mai pot

ajunge la destinaþie sau, în cazul navetiºtilor, au fost nevoiþi sã apeleze la alte mijloace de transport pentru a ajunge la serviciu.

Joi ºi sâmbãtã se închide defileul

oferii vor putea circula fãrã restricþii pe Defileul Jiului, toatã sãptãmâna aceasta, cu excepþia zillor de joi ºi sâmbãtã, când artera rutierã este închisã. Restricþiile vor fi ridicate ºi în perioada 30 aprilie – 5 mai. Diana MITRACHE

Responsabilii CNADR au remis un comunicat prin care ne informeazã cã doar joi se va lucra pe artera din Defileul Jiului ºi tot atunci va fi închis traficul pe timpul zilei. Vor urma 3 zile în care ºoferii vor putea sã circule

fãrã restricþii, iar în zilele de 28, 29 ºi 30 aprilie se reiau aceste lucrãri, iar traficul se va închide pentru maºini. Restricþiile rãmân valabile pe timpul zilei, între orele 6:00 ºi 20:30, între kilometru 93 + 500 ºi 126. De la începutul lunii martie, pe Defileul Jiului se circulã cu restricþii. Astfel, de luni pânã

sâmbãtã, între orele 6:00 ºi 22:00, traficul a fost închis, cu excepþia intervalului de timp cuprins între ora 12:00 ºi 14:30, când maºinile au avut voie sã circule pe Defileul Jiului. Excepþie au fãcut ºi zilele de sãrbãtoare de pe perioada Paºtelui, iar acum se

va lucra doar joi, urmând ca în minivacanþa de 1 mai sã se lase din nou liberã circulaþia. Pe acest tronson de drum se efectueazã lucrãri de modernizare a ºoselei. Conform graficului întocmit de proiectant, lucrãrile vor dura timp de trei luni, având termen de finalizare la 15 iunie 2014.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Termoficarea - soluþia pentru iarna în Valea Jiului

eci de scãri de bloc din Deva ºi Hunedoara au fost contorizate individual ºi sistemul de termoficare merge ca uns, iar aceeaºi strategie se preconizeazã ºi pentru Valea Jiului. Sistemul unic de termoficare al tuturor oraºelor este acum un proiect de viitor, mai ales cã gazul metan va fi foarte scump. Diana MITRACHE Primarii din Valea Jiului trebuie sã ia cât mai repede atitudine ºi sã gãseascã finanþarea pentru realizarea unui sistem unic de termoficare. Gazul se va scumpi enorm din 2018, iar huila din Valea Jiului ar trebui folositã ºi pentru încãlzirea locuinþelor celor de aici. Soluþia este simplã, pot fi accesate fonduri europene, dar autoritãþile primarii

trebuie sã facã front comun, pentru cã responsabilii Complexului Energetic sunt pregãtiþi. „Urmeazã cã contactãm imediat dupã sãrbãtori acea Asociaþie de Dezvoltare Intracomunitarã (ADI), sã avem o analizã serioasã cu aceasta ºi programul pe care lam iniþiat la Deva sã fie introdus cât se poate de repede ºi în Valea Jiului, dar acesta nu poate fi fãcut decât de o autoritate publicã. Asta pentru

cã banii din fonduri nerambursabile nu poate obþine decât o entitate juridicã deþinutã în proporþie de 95 % de o autoritate publicã”, a declarat Aurel Niculescu. La Deva au recâºtigat clienþii la termoficare ºi costurile nu sunt mari, iar acolo contorizarea se face pânã la uºa abonatului pe cheltuiala furnizorului. La fel se gândeºte o strategie ºi pentru Valea Jiului. „Intenþionãm, odatã cu aceste demersuri sã

preluãm ºi distribuþia energiei ºi sã ne implicãm pânã la uºa consumatorului de energie termicã. Folosind o glumã, mergem la fiecare apartament, batem la uºã ºi le spunem cã am venit cu energie termicã”, mai spune Aurel Niculescu. Mai multe oraºe din zonã nu au infrastructurã ºi transportul energiei termice ar fi dificil, însã, nu imposibil, dacã autoritãþile locale ar face front comun ºi ar accesa fonduri externe, iar oamenii vor trebui doar sã-ºi achite facturile. „Promovarea unei forme unice de administrare a sistemului, care sã gestioneze furnizarea,

Unele firme vor fi scutite de impozitul pe profit

eºti bune pentru oamenii de afaceri. De la 1 iulie, firmele vor fi scutite de platã impozitului pentru profitul reinvestit, susþin membrii guvernului Ponta. Pentru unele societãþi asta echivaleazã cu o ieftinire de 16% a echipamentelor pe care vor sã le achiziþioneze dacã au planuri de dezvoltare.

al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România. De asemenea, proiectul prevede ca scutirea de impozit se va aplica pentru cumpãrarea de echipamente industriale ºi agricole sau de instalaþii ºi tehnologii.Aceastã

Adriana PAVEL De altfel, conform previziunilor fãcute de economiºti, mãsurã poate duce ºi la creºterea numãrului de angajaþi. Ordonanþa care prevede aceastã scutire de impozit a fost discutata de executiv în ºedinþa de sãptãmîna aceasta, iar proiectul a fost publicat deja de Ministerul Finanþelor. De exemplu, o firmã care vrea sã cumpere cu o parte din profit maºini ºi utilaje de 100.000 de lei trebuie sã plãteascã întîi statului 16.000 ca impozit pe profit, deci cheltuieºte în total 116.000 de lei. De la 1 iulie , însã, poate

face aceeaºi investiþie, dar pentru cã va fi scutitã de impozit, va da pe utilaje exact 100.000 de lei. "Aducem echipament nou pentru a mari capacitatea de producþie, pentru a avea mai mult de vîndut. Toate astea, mai mult producþie, mai mult de vîndut, înseamnã locuri de munca", se arãta într-un comunicat

scutire, însã, nu se va acorda pentru acele investiþii în clãdiri ºi construcþii de orice fel, mijloace de transport, mobilier ori birotica. ªi, deocamda, proiectul mai prevede ca scutirea de impozit se va aplica de la 1 iulie pînã la 31 decembrie 2015, adicã doar un an ºi jumãtate.

transportul ºi distribuþie, respectiv urmãriea în apartament ºi a gradului de satisfacere a clientului trebuie sã o facem. De ce? Fiindcã nu existã o altã formã alternativã. Degeaba ne îmbãtãm cu apã rece, este o utopie sã credem cã stãm pe cãrbuni ºi vom consuma gaz”, a adãugat ºi Doru Viºan, directorul Teremocentralei Paroºeni. Ideea unui sistem

unic de termoficare pentru toate oraºele Vãii Jiului a fost lansatã acum cel puþin 2 ani de zile, dar încã nu s-au gãsit soluþiile exacte. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara vrea acum sã cheme primarii din toate localitãþile ºi sã le prezinte acest plan, iar mai apoi edilii noºtri vor trebui doar sã acceseze fondurile ca pânã în 2018 sã fie funcþional întreg sistemul.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Aprilie 2014

Din arest la domiciliu a ajuns direct dupã gratii

nul dintre inculpaþii în dosarul Simota-Litera, a ajuns în arest preventiv pentru cã nu a respectat obligaþiile impuse de instanþã. Maximilian GÂNJU Judecãtorii de la Curtea de Apel Alba au decis, luna trecutã, în cazul lui Gheorghe Bota cã este suficientã mãsura arestului la domiciliu ºi poate fi cercetat pentru comiterea infracþiunilor de constituire a unui grup infracþional ºi vãtãmare corporalã fãrã a sta în arest. Împotriva lui Bota au fost dictate ºi o serie de interdicþii pe care ar fi trebuit sã le respecte, iar de acest lucru ar fi trebuit sã se asigure ofiþerii IPJ

Hunedoara, ceea ce au ºi fãcut. Poliþiºtii au descoperit cã Gheorghe Bota a încãlcat decizia instanþei ºi l-au dus în faþa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara iar aceºtia au dispus înlocuirea mãsurii iniþiale cu cea a arestãrii preventive, pe o perioadã de 30 de zile, ca urmare a încãlcãrii obligaþiilor pe care persoana în cauzã le avea pe durata arestului la domiciliu. „Admite cererea formulatã de DIICOT Biroul Teritorial Hunedoara ºi în baza

art.221 al.11 CPP rap.la art.238 al.1 CPP, înlocuieºte mãsura preventivã a arestului la domiciliu luatã faþã de inculpatul B.G., cu mãsura arestãrii preventive, pe o duratã de 30 de zile, începând cu data

de 16.04.2014 pânã la 15.05.2014”, se aratã în comunicarea magistraþilor. Alãturi de Bota, în acest dosar mai sunt cercetaþi alþi 13 inculpaþi fiind acuzaþi de constituire a unui grup infracþional organizat,

lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declar-

aþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã gravã. Liderul grupãrii era afaceristul din Valea Jiului, Alin Simota, au arãtat procurorii iar mâna lui dreaptã Cristian Litera, cel care i-a fost ºi gardã de corp o perioadã.

Programul „Rabla” pentru instituþiile publice, amânat cu o sãptãmânã

nstituþiile publice care vor sã-ºi reînnoiascã parcul auto prin programul „Rabla” trebuie sã mai aºtepte o sãptãmânã pentru depunerea dosarelor. Carmen COSMAN - PREDA

Administraþia Fondului de Mediu, prin intermediul cãreia se deruleazã acest program, a anunþat cã înscrierea persoanelor juridice ºi a instituþiilor publice pentru achiziþionarea de autovehicule noi prin Programul ”Rabla” a fost amânatã cu ºapte zile, respectiv pentru data de 30 aprilie. Demn de menþionat este, însã, cã dosarele se pot depune la sediul Administraþiei Fondului pentru Mediu, pânã la data de 1 septembrie 2014,deci timp ar fi suficient pentru întocmirea documen-

taþiei necesare. Administraþia Fondului pentru Mediu a alocat, în acest an, 3.000 de tichete pentru persoane juridice ºi instituþii publice.

rimãria Petroºani analizeazã posibilitatea

merge pe Programul Rabla. Este o posibilitate de înlocuire a lor, dar nu o necesitate”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Anul trecut, administraþia Fondului de Mediu a aprobat solicitarea Primãriei Petroºani privind înscrierea în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional pe anul 2013. Dupã analizarea dosarelor de finanþare depuse de

Iar una dintre administraþiile publice care analizeazã posibilitatea înnoirii parcului auto prin programul „Rabla” este cea de la Petroºani, care a mai beneficiat de aceastã facilitate. „Avem ceva autoturisme care ar

Val de viroze

ici toamnã, nici primãvarã. Vremea din ultimele zile a fost schimbãtoare, parcã ar fi fost douã anotimpuri într-o sãptãmânã. Din aceastã cauzã mai mulþi petroºãneni au prezentat viroze respiratorii. Monika BACIU Vremea capricioasã i-a trimis la spital. Oscilaþiile de temperaturã din ultimele zile au cauzat neplãceri mai multor

persoanele juridice ºi instituþiile publice în sesiunea 10 iunie – 31 octombrie 2013, pentru Petroºani s-a aprobat acordarea unui tichet pentru achiziþionarea unui autoturism nou, în valoare de 6.500 de lei. În 2013, la nivel naþional au fost depuse aproape 1500 de cereri de finanþare de cãtre persoane juridice ºi instituþii publice, dintre care au fost acceptate aproape 650 de dosare.

petroºãneni. Zeci de persoane au ajuns la spital cu afecþiuni respiratorii. „Din cauza variaþiilor de temperaturã a fost o adresabilitate la nivel mediu pentru

infecþiile de cale aerianã superioarã, dar nu faze foarte grave, nu au fost forme severe”, a declarat medicul de gardã de la UPU-SMURD Petroºani, Ioan Ienea. Medicii vin cu o serie de recomandãri în aceastã perioadã când temperaturile variazã foarte mult. „La variaþiile de temperaturã recomand un echilibru hidroelectrolitic adicã

digestiv, legume, fructe, ceaiuri mai ales la pacienþii cu risc ºi imunitate scãzutã sã suplimenteze suplimentele minerale ºi vitaminice” Schimbãrile bruºte de temperaturã perturbã ºi funcþionarea normalã a organismului. Cei mai expuºi la aceste probleme sunt persoanele cu imunitatea scãzutã, vârstnicii, cardiacii ºi copiii.

8 Actualitate

atul ºi obiceiurile sale. Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã ºi astãzi obiceiurile strãmoºilor lor, obiceiuri care dãinuie de mii de ani.

Tradiþii seculare pãstrate ºi astãzi

alea rãsunã la nedei

Momârlanii din Valea Jiului au dat startul agapelor momârlãneºti. Momârlanii din Petroºani nu-ºi uitã tradiþiile ºi s-au reunit în cadrul unor agape. “E o tradiþie foarte frumoasã care e respectatã de bãºtinaºi, de momârlani ceea ce este extraordinar ºi atunci vin cu mare drag de fiecare datã când pot sã particip la aceste serbãri tradiþionale ºi arhaice în stilul lor fie cã vorbim de mâncare sau port popular. Toate sãrbãtorile pãstreazã vie identitatea momârlanilor ºi mã bucur cã în zonã se pãstreazã aceste tradiþii ºi obiceiuri care nu fac altceva decât sã ne

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

pãstreze identitatea noastrã a celor de aici”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Este vorba de mesele tradiþionale organizate în aer liber dupã sãrbãtoarea Paºtelui. Bucãtarii s-au întrecut în a prepara cele mai gustoase preparate tradiþionale momârlãneºti. Niciun mesean nu a gustat din bucate pânã când acestea nu au fost sfinþite de preoþi. Bãrbaþii au pregãtit bucatele tradiþionale care se pun pe masã la aceste

agape. Niciunul nu dezvãluie secretul acestor reþete vechi de sute de ani, însã toþi spun cã mâncarea la ceaun ºi gãtitã de bãrbaþi este mult mai gustoasã. “Avem preparate tradiþionale, varzã, carne de oaie ºi pãsat. Le facem cu mult drag, suflet ºi voie bunã, nu avem niciun secret. Dacã este bunãvoinþã din partea tuturor iasã totul bine. Toate sunt prepapare momârlãneºti, eu am învãþat reþeta de la tatãl meu ºi el de la strã-strãbunicii mei a învãþat. Voi lãsa reþetele moºtenire bãiatului care sper sã fure meseria ºi sper cu mare srag sã facã acest lucru. Bãrbaþii sunt mai buni la mânã, mâncarea iasã mai bunã pentru cã pun mai mult suflet”, a declarat Ion Burdea, unul dintre bucãtari. “Am pregãtit ciorbã de oaie, varzã ºi pãsat. Sunt produse pe care le

ºtim din moºi strãmoºi. Am fãcut în jur de 700800 de porþi. Cine nu vine sã facã zice cã e uºor, dar e foarte greu sã stai toatã ziua la foc sã ai grijã sã nu se ardã, sã nu se afume, sã nu se prã-

jeascã. Eu fac mâncare de când eram copil. Nu ºtiu dupã noi ce tineret mai vine sã facã pentru cã vãd cã tineretul nu mai vine. Am rãmas noi vreo câþiva care cât mai putem mai facem. Ingredinetul secret nu se

poate spune, mâncarea la foc e mult mai bunã. Acasã dacã o faci la aragaz nu e chiar aºa bunã ºi în special fãcute la ceaun mâncãrurile ies mult mai bune”, a spus Nelu Mucenic – bucãtar “Secretul numai noi bãrbaþii îl cunoaºtem, momârlanii get beget, secretul nu îl dãm la nimeni. Mâncarea e mai bunã la foc natural cu lemn de fag. Nu ºtiu cât de vechi sunt reþelele. S-au mai schimbat ºi ingredientele”, a spus Blaj Petricã. Oamenii locului susþin cã aceste mese se organizeazã pentru amintirea celor ce au trecut în lumea celor drepþi. La

rândul lor, preoþii reamintesc cã aceste obiceiuri dãinuie de mii de ani, iar tradiþiile locului sunt respectate cu sfinþenie de bãºtinaºi. Preoþii spun cã aceste agape au rolul de a reuni toþi oamenii locului.

Tocmai de aceea se organizeazã în zile de sãrbãtoare. “Nu este nedeie, este praznic, nedeile au cam fost compromise în zona noastrã pentru cã s-a intervenit din afara comunitãþii. Noi facem

doar praznicele, nedeile se fac doar pe la cluburi, pe la cãminele culturale. Noi praznicul îl facem în permanenþã. Nu a fost niciodatã întrerupt praznicul. Comunitatea de momârlani este una dintre cele mai vechi din Valea Jiului, avem vestigii care atestã cã este o localitate foarte veche, probabil cã a fost înfiinþatã de cãtre mãlãieni veniþi din judeþul Vâlcea, de dincolo de munte pentru cã acolo este o localitate Mãlaia ºi mãlãienii cred eu cã au venit de acolo. Încercãm sã facem cum putem. Este al treilea praznic în a treia zi de Paºte. Oamenii încã respectã tradiþiile, încercãm sã nu le poluãm, sã pãstrãm

tradiþiile curate cu toate cã din afarã sunt presiuni sã le modernizãm. Dacã am moderniza ceea ce este pe masã nu ar mai fi tradiþie. Noi încercãm sã þinem pasul cu cei dinaintea noastrã adicã sã nu alterãm ceea ce am primit de la strãmoºii noºtri pentru cã curãþenia sufletului ºi curãþenia tradiþiilor ne fac sã

mergem înainte ca momârlnani. La început praznicele erau vechile agape creºtine. Ce este trist cã în majoritatea comunitãþilor nu se mai face pomenirea morþilor în zilele de Paºte ºi îi despart pe cei vii de cei morþi ºi nu este bine. Noi întotdeauna trãim în comuniune cu cei care au fost înaintea noastrã ºi asta ne bucurã foarte muilt cã noi aici pãstrãm încã tradiþiile nealterate ºi încã cum spunea Blaga veºnicia s-a nãscut la sat ºi trebuie sã rãmânã la sat”, a declarat Dimitrie Jura – Preot. “E o tradiþie veche strãmoºeascã pe care o întâlnim prin denumirile strãvechi din munþii noºtri, de la poieni

Nici bine nu s-au întors la servici, cã românii se gândesc deja la minivacanþa de 1 Mai

entru mini vacanþa de 1 Mai, operatorii de turism oferã cazare ºi servicii de masã în hoteluri, vile ºi pensiuni de pe litoralul Românesc sau din staþiunile ºi regiunile turistice montane, prin pachete ºi sejururi, la preþuri minime, configurate special pentru bugete ºi preferinþe variate. Astfel, dacã vreþi un 1 Mai cu cãldurã, puteþi alege litoralul românesc în staþiunile Mamaia, Neptun, Costineºti, Vama Veche sau 2 Mai sau, dacã preferaþi

muntele, vã puteþi orienta cãtre staþiuni de pe Valea Prahovei, Sibiu ºi împrejurimi sau Bucovina sau Maramures. Din pãcate, pensiunile de la munte,

din Valea Jiului, nu prea au venit cu pachete speciale pentru aceastã minivacanþã, ci de-abia dacã au avut oaspeþi de Paºte. Pentru cei mai

cu dare de mânã ºi timp mai mult, agenþiile de turism afiºeazã ºi oferte pe diferite regiuni, atat din Romania, cat si din Bulgaria, Spania, Italia, Grecia sau Croaþia. Pachetele ºi sejururiile turistice pentru destinaþiile externe, pe lângã serviciile de masã ºi cazare asigurã ºi transportul cu autocar sau avion charter sau de linie si pot fi rezervate online sau telefonic. Adriana PA PAVEL

numite Poiana Nedeii pentru cã acolo se întâlneau locuitorii de o parte ºi de alta a munþilor, la praznice deosebite la sãrbãtori mari ºi e bucurau împreunã de întâlnire ºi puneau la cale lucrãrile, se cunoºteau tinerii, se pregãteau de cãsãtorie, e un obicei strãmoºesc din zona munþilor, iar creºtinii au preluat aceste obiceiuri ºi le-au creºtinat pe când praznice de pomenire a celor dragi mutaþi în veºnicie aºa le-am gãsit. Aceste agape tradiþionale sunt mese ale dragostei ºi am

încercat sã reînfiinþãm unde se desfiinþaserã cu ani înainte aceste obiceiuri ºi ne bucurãm cã în parohia Livezeni avem cinci agape. E un prilej de bucurie la praznicul Învierii Domnului. Obiceiurile acestea sunt de mare cinste la localnicii noºtri ºi ei jertfesc cu bucurie ºi alimente ºi banii necesari, munca, pentru cã nu e uºor sã pregãteºti pentru sute de oameni care vin la aceste praznice, dar ei o fac cu draagoste, cu credinþã ºi din respect pentru moºii ºi strãmoºii

lor mutaþi în veºnicie. Noi ne bazãm pe tineret pentru cã vârstnicii mai greu lucreazã ºi atunci avem noroc cã tineretul se oferã sã ajute ºi sã înveþe aceste rânduieli ºi sperãm cã ºi în viitor tineretul va prelua ºi va duce mai departe ceea ce au moºtenit de la pãrinþi, moºi ºi strãmoºii. E frumos cã se face în curtea bisericii cu binecuvântare ºi nu se serveºte masa pânã nu se face slujba de binecuvântare”, ne povesteºte Octavian Pãtraºcu – preot. Vârstnicii sunt cei care participã în numãr mare la aceste nedei. Organizatorii acestor întâlniri trag speranþa cã ºi tinerii vor urma tradiþiile strãmoºþilor. “E destul de greu sã atragem tinerii, la aceste agape sunt preponderant oameni în vârstã ºi copii ceea ce nu este rãu, însã e adevãrat cã tinerii sunt mai puþin prezenþi la aceste manifestãri. Eu cred cã cu timpul ºi insistând asupra acestor sãrbãtori se vor întoarce ºi tinerii spre aceste tradiþii ºi obiceiuri care vor trebui sã meargã mai departe”, a mai spus primarul municipiului Petroºani. Agapele momârlãneºti au avut loc peste tot în Valea Jiului în comunitãþile de momârlani. Monika BACIU

Ciobanii au tras linie ºi nu vãd profitul

rescãtorii de oi care au venit cu miei în estul Vãii Jiului se plâng cã au avut cele mai slabe vânzãri în acest an. Au vândut mieii la preþuri mai mici decât în alte zone, însã nici aºa marfa lor n-a avut mare trecere. Astfel, în municipiul Petroºani, de sãrbãtorile pascale, au fost sacrificaþi ºi vânduþi doar 311 miei, cu mult mai puþin faþã de alþi ani în condiþiile în care Paºtele ortodox ºi cel catolic au cãzut în aceeaºi perioadã. „La o populaþie de 40 de mii de locuitori cum are Petroºaniul, sã vinzi doar 300 de miei tãiaþi ºi cam 200 vii este puþin. Cel puþin 1000 de miei

se dãdeau doar când era Paºtele ortodox, în alþi ani, însã acum oamenii sunt din ce în ce mai sãraci. Dacã dãdeam kilogramul cu preþul din alte oraºe, cred cã nu se vindea nici atât. Se simte sãrãcia în aceastã zonã, de la un an la altul. Noi am mizat pe mineri, cã primesc prime dar tot n-am avut profit. Nici pe minus nu am ieºit dar nu se meritã”, a spus Ioan, unul dintre crescãtorii de oi. Mai câºtigaþi au fost cei care ºi-au arvunit mieii încã din martie ºi i-au dat direct de acasã. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

atul ºi obiceiurile sale. Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã ºi astãzi obiceiurile strãmoºilor lor, obiceiuri care dãinuie de mii de ani.

Tradiþii seculare pãstrate ºi astãzi

alea rãsunã la nedei

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Nici bine nu s-au întors la servici, cã românii se gândesc deja la minivacanþa de 1 Mai

muntele, vã puteþi orienta cãtre staþiuni de pe Valea Prahovei, Sibiu ºi împrejurimi sau Bucovina sau Maramures. Din pãcate, pensiunile de la munte,

din Valea Jiului, nu prea au venit cu pachete speciale pentru aceastã minivacanþã, ci de-abia dacã au avut oaspeþi de Paºte. Pentru cei mai

Ciobanii au tras linie ºi nu vãd profitul

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Energie din gunoi

omplexul Energetic Hunedoara vrea sã producã energie din gunoi. Materia primã va fi adusã din mai multe judeþe ale þãrii, iar cãldura ºi apa caldã va ajunge în apartamentele din Hunedoara, Cãlan ºi Simeria. Diana MITRACHE Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a anunþat cã va produce energie pentru încãlzirea locuinþelor cu ajutorul deºeurilor de la gropile de gunoi. Pentru asta vor fi instalate la Mintia douã grupuri de coincinerare, fiecare de câte 50 Mega Watti. Materia primã va ajunge la Mintia din mai multe zone limitrofe ale judeþului Hunedoara ºi asta va fi un plus pentru sis-

temul de alimentare cu energie termicã, dat fiind faptul cã gazul metan va fi din ce în ce mai scump. Avantajul este cã va fi folosit ºi cãrbunele de la minele din Valea Jiului. „Intenþionãm sã utuilizãm combustibilul, deºeurile combustibile, pe care urmeazã sã le colectãm pe o razã de aproximativ 150 km ºi cu combustibil pentru menþinerea flãcãrii, suport, cãrbune energetic din Valea Jiului, huilã, pentru care urmeazã

sã realizãm o investiþie de aproximativ douã milioane de euro, în vederea achiziþiei unei instalaþii de sortare pentru a obþine un cãrbune de 6.000 K Calorii. Acest cãrbune a mai fost obþinut în Valea Jiului, în vechile preparaþii, la Lupeni ºi Vulcan, Era aºazisa huilã spãlatã cu putere calorificã între 5.800 – 6.100”, a declarat Aurel Niculescu, directorul general al CEH Hunedoara. Cele douã grupuri de coincinerare sunt deja în faza de proiectare ºi responsabilii de la CEH au contactat un grup de firme din Suedia. Iniþiativa a fost fãcutã ca urmare a unor solicitãri ce au venit din partea suedezilor încã de anul trecut, aaceºtia fiind interesaþi în realizarea unor astfel de investiþii la noi în þarã. Acum vor fi implicaþi ºi

membrii comunitãþilor locale. „Urmãtorul pas va fi contactarea autoritãþilor locale care gestioneazã marule deponeuri ecologice ºi mã refer la cele din judeþele Caraº Severin, Arad, Timiº, Hunedoara, Alba, Sibiu ºi Cluj, Existã unele în funcþiune, alte deponee sunt în curs de realizare ºi sunt de mare capacitate, iar noi urmeazã sã investim în instalaþiile de

Încã au cãldurã

umãtatea lunii aprilie a trecut, iar abonaþii sistemului de termoficare din Petroºani încã au caloriferele calde. Asta datoritã temperaturilor care au fost destul de scãzute în ultimele zile. Potrivit reprezentanþilor societãþii de termoficare, agentul termic este întrerupt doar pe timpul zilei. Monika BACIU “Deocamdatã se furnizeazã agent termic, mai puþin ziua. De la 10 dimineaþa întrerupem furnizarea cãldurii. Temperaturile au fost scãzute ºi de aceea încã se mai furnizeazã agent termic”, au declarat reprezentanþii serviciului de Termoficare de la Petroºani.

Cei mai dezavantajaþi de acest aspect sunt abonaþii serviciului care

sortare ºi prelucrare a deºeurilor combustibile, în vederea transportului ºi folosirii lor în cele douã grupuri de coincinerare”, a mai adãugat Aurel Niculescu. O astfel de investiþie este, în opinia celor care conduc acum Complexul Energetic Hunedoara, un pas important spre relansarea termocentralei Mintia. Va creºte, spune Aurel Niculescu, capacitatea de enrgie termicã aºa fel încât sã fie asiguratã termoficarea în scurt timp a conurbaþiei Corvina, care cuprinde oraºele Hunedoara, Cãlan ºi Simeria. în continuare vor plãti pentru serviciile de care beneficiazã. În aceastã perioadã, agentul termic este sistat pe timpul zilei începând cu orele 10 ale dimineþii. Responsabilii Serviciului de Termoficare din Petroºani nu pot preciza când se va sista furnizarea agentului termic. Totul þine de temperaturile exterioare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Cãrbunele arde în continuare

Minerii de la Petrila vin la lucru ºi sâmbãta ºi duminica

ocul endogen izbucnit duminicã dimineaþã în subteranul Minei Petrila se dovedeºte extrem de greu de lichidat. Abatajul unde cãrbunele arde de mai bine de 4 zile este compromis complet, iar ca sã se încadreze în producþia stabilitã minerii vor lucra ºi în zilele de weekend, respectiv sâmbãta ºi duminica.

Deºi sperau sã lichideze incendiul izbucnit în subteranul Exploatãrii Miniere Petrila pânã miercuri

dimineaþa, salvatorii profesioniºti nu au reuºit acest lucru. Aurelian Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, care administreazã Mina Petrila, a explicat cã abatajul înghite mai multã apã decât se aºteptau, iar din

acest motiv capacitatea de producþie nu este încã închisã în

totalitate. Salvatorii minieri lucreazã încã de duminicã dimineaþa la stingerea focului endogen din abatajul aflat chiar la limita cu cel unde, în 2008, s-au produs cele douã explozii consecutive care au ucis 13 mineri ºi salvatori minieri. Zona era atent monitorizatã împreunã cu specialiºtii de la INSEMEX ºi ITM Hunedoara, spune directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Minã, Aurelian Anghel, tocmai pentru cã exista factorul de risc. Incendiul a fost observat duminicã, la schimbul I, de cãtre echipele de intervenþie, care au semnalat cã la abatajul 433 s-a aprins cãrbunele. Pentru închiderea zonei s-a luat decizia inundãrii

Minerii ºi administraþia negociazã CCM-ul

inerii ºi energeticienii stau zilnic la masa negocierilor ºi aproape toate punctele din Contractul Colectiv de Muncã au fost discutate. Mai sunt divergenþe între pãrþi, dar acestea ar putea fi rezolvate dupã vacanþa de Paºti.

De trei ori pe sãptãmânã, sindicaliºtii vin la masa negocierilor pentru a semna cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara primul contract colectiv de muncã ce îi vizeazã atât pe mineri, cât ºi pe energeticieni. Discuþiile sunt în toi ºi adminsitraþia recunoaºte cã sunt divergenþe, care ar putea sã fie depãºite în scurt timp. „În fiecare zi

complete, operaþiune fãcutã controlat de la suprafaþã, o metodã prin care nimeni nu este pus în pericol de o eventualã explozie, dar ireversibilã.

ucreazã sâmbãta ºi duminica Autoaprinderea cãrbunelui ºi compromiterea totalã a abatajului respectiv a dus însã la o situaþie neplãcutã pentru EM Petrila, care rãmâne cu o singurã capacitate de producþie funcþionalã. Pentru a se încadra în producþia prognozatã a fost întocmit un program de redresare ce vizeazã în principal formarea mai multor echipe ce vor lucra ºi sâmbãta ºi duminica. La Mina Petrila mai lucreazã acum aproximativ 520 de persoane. Car men COSMAN-PREDA

de luni, miercuri ºi vineri, între orele 10,00 ºi 14,00 au loc negocieri la sediul Complexului Energetic Hunedoara din Petroºani. Pânã acum nu existã divergenþe majore. Sunt cam 10 – 15 % la sutã din articolele proiectului de contract care a fost convenit cu sindicatul, care au rãmas în divergenþã ºi nu au fost semnate. Vã informez cã toate clauzele cu implicaþii financiare nu pot fi negociate decât dupã aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli. Majoritatea clauzelor rãmase în suspans este constituitã din prevederi financiare, prin urmare, consider cã negocierile decurg normal”, a spus Aurel Niculescu, director general CEH. Minerii ºi energeticienii voar avea un nou contract colectiv de muncã imediat ce va fi aprobat bugetul pentru acest an, iar directorul general Niculescu a dat asigurãri cã acest lucru nu va fi mai târziu de vizita delegaþiei FMI la Bucureºti din luna mai. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Drama ”micului geniu” al Petroºaniului

n Joia Mare, la ceas de searã, Fabiani Gabriel Andrei, de 10 ani, elev de excepþie al ªcolii ”I.G.Duca” Petroºani, a rãmas orfan. O maºinã i-a curmat viaþa mamei sale, alãturi de alt trecãtor. Fabiani este numit ”micul geniu” pentru cã are un palmares de pianist impresionant. Dascãlii, în frunte cu inspectorul IªJ Hunedoara, Vasile Pop, cautã soluþii pentru ca acest talent sã nu se piardã în urma dramei... Fabiani are o sorã, studentã la Timiºoara, ºi bunici, la Vulcan, care nu ar putea þine ritmul unei evoluþii a ”micului geniu”. Fabiani Gabriel Andrei Prcsina, un bãiat de 10 ani, rãmãsese acasã în timp ce mama sa plecase, joi seara, la autogara din Petroºani, pentru un bagaj al surorii sale, studentã la Timiºoara ºi nu a mai venit. Apropiaþii au spus cã în acea noapte copilul

a rãmas singur... Mama sa murise în accidentul care a avut loc în Joia Mare, seara, 17 aprilie, pe trecerea de pietoni din apropierea Primãriei Petroºani... Sile Pop, inspector ºcolar în cadrul IªJ Hunedoara, era bulversat de întâmplare. Îl cunoaºte bine pe

Fabiani, elev în clasa a IV-a, la ªcoala ”I.G.Duca”... ”Oare ce se va întâmpla cu acest copil, care este un mic geniu, un pianist de excepþie? Trebuie fãcut ceva, sã nu se piardã. Palmaresul lui este impresionant. Problema care se pune este cu cine va sta ºi cum va mai urma ºcoala de muzicã. Cine va avea grijã de el, cum va veni ºi cu cine la Petroºani la orele de pian ºi la cele de pregãtire muzicalã ? Cine îl va aduce dimineaþa la ºcoalã, la I.G. Duca ?” – a spus, vãdit afectat, Vasile Pop. Fabiani are bunici la Vulcan, dar efortul de a se îngriji la acest nivel de Fabiani probabil cã îi depãºeºte spun dascãlii ”micului geniu”. Îngrijoraþi cã s-ar putea pierde acest talent al copilului rãmas orfan în preaj-

TE: I - PREMII OBÞINU RE D N A L IE BR A G naþionalã – ClujPRCSINA FABIANI Instrumentalã- faza 11-2012 ANUL ªCOLAR 20

nal „CraiovaConcursul Internaþio Piano”- Premiul I. und ernaþional „Sigism z Concursul Int emiul III. Toduþã” Deva – Pr ” naþional „Orpheus er Int l z Concursu Tg-Jiu – Premiul I. z

12-2013 ANUL ªCOLAR 20

s „Klavier Art” Festivalul – Concur lut. Concursul so Ab I Petrosani: -Premiul retare „Margareta Naþional de interp Premiul I. Sterian” Buzãu are þionalã de Interpret z Olimpiada Na – a a zonalã – Reºiþ Instrumentalã – faz þã ºi Premiul I. len ce ex - Premiu de a ernaþional „Craiov z Concursul Int I. Piano” - Premiul are þionalã de Interpret z Olimpiada Na z

I. Napoca - Premiul nal de interpretare þio Na l z Concursu j - Trofeul, Premiul „Clara Peia” Lugo emiul pentru interRadio Timiºoara, Pr ntemporane. co pretarea unei piese Internaþional de al tiv es z Concurs-F „Carl ticã ºi Compoziþie Interpretare Pianis III. iul em Pr A ia tegor Filtsch” Sibiu – Ca

13-2014 ANUL SCOLAR 20

„ Klavier Art” Festivalul –Concurs I. Petroºani - Premiul Naþionalã de interz Olimpiada ã - faza zonalã pretare Instrumental I. Timiºoara - Premiul þionalã de Na da pia im Ol z nal entalã – faza natio m Interpretare instru I. - Giurgiu - Premiul z

ma Paºtelui, profesorii ºi cei care pot ajuta încercã sã gãseascã soluþii. ”Trebuie gãsitã

o fundaþie sau ceva asemãnãtor pentru o bursã ºi o monitorizare a evoluþiei sale pentru cã este, pentru vârsta lui, un pianist de excepþie” – a precizat Sile Pop, inspector ºcolar. Într-adevãr, palmaresul lui Fabiani Prcsina, elev în clasa a IV-a, la ªcoala ”I.G.Duca” Petroºani este impresionant. Cu asemenea palmares la cei 10 ani pe care îi are Fabiani,

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

colectivul ºcolii sale îºi face griji acum, când elevul lor ºi-a pierdut mama, cea care îl susþinea... Vasile Pop, ispector în cadrul IªJ Hunedoara, sperã ca oameni care au soluþii ºi care pot ajuta sã intervinã, sã ia legãtura cu ºcoala pentru a nu lãsa un asemenea talent sã se piardã. Deºi deviza lui Vasile Pop este "Dacã poþi sã-þi trãieºti viaþa cu iubire, bucurie ºi umor, atunci ai învins", în acest caz inspectorul a rãmas descumpãnit. Dar crede cu tãrie cã se va gãsi o soluþie, drept pentru care a început sã facã demersuri… Anul trecut, ”micul geniu” declara pentru Cronica Vãii Jiului: ”Îmi place, îmi aduce premii. Nu numai de asta. Îmi place. Când eram mic ascultam doar partituri de pian, doar tãceam ºi ascultam ºi mi s-a dezvoltat pasiunea pentru pian. Îmi place muzica, îmi place cum trebuie sã misc degetele, îmi place totul”… Ileana FIRÞULESCU

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Solidaritate dupã accident

umplitul accident din Joia Mare care a lãsat orfan un copil de 11 ani, olimpic naþional la pian, a stârnit vii reacþii în rândul opiniei publice. Micuþul este ºi acum la un concurs de pian, deºi abia ºi-a înmormântat mama, iar atât inspectorii ºcolari, cât ºi primarul din Petroºani au luat atitudine. Diana MITRACHE Un copil de doar 11 ani, care a luat locul I la olimpiada naþionalã de pian, a rãmas orfan de singurul pãrinte, mama sa,

ce a pierit joia trecutã spulberatã de un bolid. Tânãrul de la volan a fost arestat pentru 29 de zile, însã inspectorii ºcolari de la Hunedoara au trimis o scrisoare deschisã presei prin care cer ca

astfel de cazuri sã nu se mai întâmple. „Una din cele douã victime ale accidentului rutier din seara zilei de 17.04.2014 era mama elevului Fabiani Prcsina de la ªcoala Gimnazialã ” I.G.Duca” din Petroºani. Copilul este unul din marile talente pianistice ale þãrii noastre ºi avea ca sprijin pãrintesc doar pe mama sa, tatãl fiind necunoscut. Sora lui este studentã la Timiºoara, bunicii sãi, mai sãrãcuþi, sunt la Vulcan. În acest moment se pune problema posibilitãþii pierderii unei mari valori artistice, dat fiind faptul cã el va trebui sã se mute probabil la Vulcan, de unde sã facã naveta la Petroºani la pian, etc., etc. Ce crezi cã trebuie fãcut acum

sã-l ajutãm pe micuþul pianist ? Copilul este o valoare naþionalã. Ce am auzit: Interesant mi se pare ºi faptul cã, cel care a fãcut accidentul se îndreaptã acum spre o NECONDAMNARE ....ªi mai interesant este faptul cã nu cu mult timp în urmã tânãrului conducãtor auto i s-a suspendat permisul de conducere pentru nerespectarea regulilor de circulaþie. În acest sens este

depusã de cãtre respectivul inculpat o contestaþie la Tribunalul din

Poliþiºtii i-au luat carnetul, legea strâmbã i l-a înapoiat

ânãrul care a omorât doi oameni nevinovaþi ce treceau strada regulamentar, pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani, a rãmas fãrã permisul de conducere la finele lunii martie a.c. Poliþiºtii lau prins cã a încãlcat legea circulaþiei ºi l-au sancþionat, dar individul de 21 de ani a contestat actul în instanþã. Maximilian GÂNJU

Astfel, tânãrul, pânã la finalizarea procesului, avea drept de a conduce autovehicule pe drumurile publice. ªi judecãtorii de la Petroºani au apreciat cã mãsura dispusã de poliþiºti este justã ºi tânãrului trebuie sã i se suspende permisul ºi i-au respins cererea de anulare a procesului verbal de contravenþie, însã cum decizia nu era una definitivã acesta încã

Cele douã victime lovite de BMW-ul individului care circula cu vitezã mare pe un drum alunecos ºi unde limita este de maxim 50 de kilometri pe orã, au murit la spital.

putea sã-ºi conducã în voie bolidul. Avea sã spulbere, înainte de sãrbãtori, douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, care traversau strada pe trecerea de pietoni din apropiere de Primãria Petroºani.

ªoferul teribilist a fost arestat pentru 30 de zile ºi ºi-a petrecut sãrbãtorile dupã gratii. Judecãtorii de la Petroºani au apreciat cã ºoferul nu poate fi cercetat în libertate pentru ucidere din culpã.

Petroºani pentru a se anula decizia celor de la circulaþie. Oare avea dreptul sã mai

conducã? Avea permis? Ce face justiþia? Va muta acum locul accidentului ºi vinovaþi vor fi declaraþi cei morþi? Dacã , Doamne fereºte, în locul mamei micuþului geniu, erau mamele sau copiii noºtri ?” se aratã în comunicatul semnat de Vasile Ioan Pop, inspector ºcolar la IªJ Hunedoara. Cazul micuþului nu a rãmas fãrã ecou, iar primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi vine cu o propunere, dacã elevul va ajunge în acest impas. „Din pãcate, s-a întâmplat aceastã

tragedie la Petroºani. Am înþeles cã au rãmas doi copii orfani. O fatã de 19 ani ºi un bãiat. Bãieþelul are 11 ani ºi am înþeles cã este foarte bun la pian. Dacã este aºa, în sensul în care bãieþelul va sta la bunica de la Vulcan ºi nu va avea posibilitatea sã continue la ºcoala de muzicã, atunci voi face un proiect de hotãrâre prin care voi solicita Consiliului local sã îi acordãm o sumã de bani care sã îi acopere mãcar naveta”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. La doi paºi de primãrie, un tânãr de 21 de ani, care avea permis de doar 6 luni ºi brava arãtându-ºi postãrile pe o reþea de socializare, gonea cu bolidul sãu cu care a spulberat doi oameni. Accidentul s-a petrecut în jurul orei 21,00 joi, când cei doi, o femeie de 41 de ani ºi un alt bãrbat de 42 de ani, care s-a încadrat ºi el în traversarea strãzii în acelaºi timp, au trecut pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani. ªoferul a fost reþinut pentru 29 de zile.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei 11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Expediþie în regatul animalelor 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 19:35 Dincolo de celebriate 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Cafeneaua Dilema Veche (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºi design (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:45 Iarna bobocilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 15:00 Capcanã în lumea modei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Altã sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Din cauza oboselii ºi a nerãbdãrii, deveniþi irascibil ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi. Riscaþi sã aveþi discuþii aprinse cu cei din jur. Ca sã nu vã îndepãrtaþi prietenii, stãpâniþi-vã agresivitatea.

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:30 23:00

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Doamne de poveste (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla Regina Poveºtiri de noapte Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Bayern Munchen 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Bayern Munchen 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 3 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal 22:00 Fotbal: Benfica Juventus 22:45 EuroFotbal 23:00 Fotbal: Benfica Juventus 23:45 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi iritat ºi nu este exclus sã aveþi o reacþie durã faþã de partenerul de viaþã. Schimbaþi-vã atitudinea dacã nu doriþi sã ajungeþi la o ceartã în toatã regula. Este indicat sã evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriile.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi excesiv de critic. Temperaþi-vã, pentru cã riscaþi sã vã îndepãrtaþi prietenii. Dupãamiazã s-ar putea sã primiþi veºti de la o rudã din altã localitate. Spre searã vã regãsiþi calmul ºi echilibrul.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza unor evenimente neaºteptate. S-ar putea sã aveþi musafiri sau sã fiþi invitat la rude. Cu aceastã ocazie, este posibil sã aflaþi informaþii de care aveaþi nevoie pentru a demara o afacere.

23 august *** 22 septembrie

Nimic nu vã este pe plac, nimeni nu vã intrã în voie. Aceastã atitudine riscã sã vã creeze probleme la serviciu ºi în relaþiile cu persoana iubitã. S-ar putea sã vã enervaþi din cauza unui eºec în afaceri.

Dimineaþa, o serie de evenimente neaºteptate vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este un moment bun pentru afaceri, întrucât s-ar putea sã suferiþi un eºec care sã vã descurajeze.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Faptul cã aþi investit o sumã serioasã într-o afacere nerentabilã vã afecteazã starea de spirit ºi relaþiile cu cei din jur. Traversaþi o perioadã mai dificilã ºi aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic.

Ambiþia de a vã îmbunãtãþi situaþia financiarã vã poate face sã neglijaþi planul sentimental. Nu este exclus sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Spre searã, sunt ºanse sã fiþi invitat la o petrecere.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi soluþii originale pentru orice problemã ºi suneþi apreciat de colegi ºi de partenerul de viaþã. Profitaþi de acest context favorabil! Aveþi un randament deosebit ºi puteþi finaliza tot.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi tendinþa sã vã enervaþi foarte uºor ºi sã reacþionaþi impulsiv faþã de cei din jur. Atenþie: riscaþi sã jigniþi persoane apropiate! Nu vã ocupaþi de afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale.

21 decembrie *** 20 ianuarie Intervin mereu lucruri neprevãzute, aºa cã nu vã faceþi un program foarte strict. S-ar putea sã aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa, s-ar putea sã fiþi nervos din cauza unei discuþii în contradictoriu cu un partener de afaceri. Nu vã faceþi griji! Dupãamiazã, situaþia revine la normal. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei femei mai în vârstã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

„Pet-manii”, la concurenþã cu gunoierii

ãrbãtorile de Paºti au adus câºtiguri nesperate pentru cei care îºi câºtigã existenþa din reciclarea PET-urilor dupã care scormonesc în tomberoanele de gunoi. Numai cã anul acesta au avut concurenþã serioasã din partea gunoierilor, care au lucrat mai mult decât în zilele normale. Carmen COSMAN - PREDA S-au trezit cu noaptea în cap, înainte de cântatul cocoºilor, pentru a selecta din tomberoanele de gunoi PET-urile de pe urma cãrora îºi câºtigã existenþa. „Pet-manii” din Petroºani au câºtigat dublu decât în zilele normale, când oamenii consumã mai puþine bãuturi îmbuteliate în recipiente de plastic, dar pentru asta s-au luat la întrecere cu gunoierii ºi au venit la 5 dimineaþa la tomberoane. Numãrul echipelor de la Serviciul de Salubritate a fost suplimentat de Sãrbãtorile Pascale, tocmai pentru cã se ºtia cã ºi cantitãþile de deºeuri cresc semnificativ în aceastã

„pat-mani” ºi gunoieri, care ajunge primul la tomberoane, dar câºtigurile primilor au crescut substanþial. „Ce sã facem, am venit mai devreme, cã altfel gãsim coºurile de gunoi goale. E greu, dar ce sã facem? Mãcar acum, de sãrbãtori avem ce Casa de Culturã a strânge, cã în ultima perioadã a fost rãu de Sindicatelor Petroºani tot”, povesteºte organizeazã cursuri Marian, un tânãr care de calificare, din asta trãieºte, împreunã cu toatã la cel mai mic preþ -

cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

perioadã. „Serviciul de salubrizare din cadrul SPADPP de la Petroºani, ca de fiecare datã, de Florii ºi de Paºti, a suplimentat echipele care fac curãþenie pe domeniul public”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Practic a fost aproape o întrecere între zecile de

Românii, în topul celor mai “comozi”europeni

upa ce am întins mese mari in aceste zile de sarbatoare, trebuie sa vorbim si despre un studiu ingrijorator al Comisiei Europene, care spune ca 60% dintre romani nu fac niciodata sport. Adriana PAVEL Situatia este destul de ingrijoratoare pentru ca lipsa miscarii transforma corpul intr-o epava, spun medicii. Captivi in rutina zilnica, oamenii uita sa aiba grija de sanatatea lor si invoca drept scuza lipsa timpului. Isi dau seama ca au gresit doar cand se imbolnavesc. Mersul pe jos face corpul frumos, crede Daniel. Are 27 de ani si lucreaza la un restaurant din Vulcan unde livreaza comenzile. Din 8 ore de serviciu, cel puþin 5 le merge pe jos. “ Merg mai mult pe jos pentru cã cele mai multe comenzi se fac din zona centralã a oraºului, care oricum este mic” , ne-a spus Daniel. Acesta este însã un exemplu fericit, pentru cã nu mulþi tineri

familia. Culegãtorii de sticle din plastic se cunosc între ei ºi lasã pe fiecare sã colecteze, aºa încât sã nu rãmânã cineva flãmând. Banii se câºtigã greu, pentru cã un kilogram costã 50 de bani, iar un sac pe care îl carã în spate sau cu cãrucioare de butelii de aragaz are 20, 30 de kilograme.

fac asta. Tehnologia vine în sprijinul celor care vor sa afle cate calorii consuma desfasurand activitatile zilnice, aºa cã acum exista gadgeturi si aplicatii speciale. De exemplu, o persoana de aproximativ 50 de kilograme va arde carând sacose pe scari timp de o ora 480 de kcal. ªi, exemplele de acest tip pot continua. S-a dovedit cã cine sterge praful si lustruieste geamurile scapa, dupa o ora, de 150 de kcal. Caloriile se consuma insa si atunci cand stam sau dormim. O persoana de 70 de kilograme consuma 23 de calorii dormind si 42

citind. Vorbim in aceste cazuri de functionarea normala a organismului, care arde in jur de 1800 2000 de calorii pe zi. Daca vrem sa fim sanatosi, trebuie neaparat sa facem si sport. "Miscarea regenereaza omul. Omul nu imbatraneste, intinereste facand miscare. Niciodata n-o sa vedeti un om care alearga si plange, pentru ca miscarea face endorfine si omul e vesel, e binedispus", ne spune un medic din Valea Jiului. Cei care au inteles

acest mesaj si-au pus pe lista de prioritatii si mersul la sala, chiar daca exercitiile pot fi dificile. "Daca lucram 5 grupe musculare, vom arde mult mai multe calorii decat daca lucram doua grupe musculare", spune un instructor de fittness din Vulcan. . Ultimul studiu al Comisiei Europene arata ca 60% dintre romani nau facut niciodata sport, dar aflam si ca pe ultimul loc in acest top stau bulgarii cu un procent de 78%.

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Aprilie 2014

Cum au sãrbãtorit românii Paºtele în strãinãtate u este uºor sã fii român plecat printre strãini, dar cel N mai greu este atunci când se apropie perioada de sãrbãtori. Când familia pe care ai lãsat-o în urmã în þarã se strânge la masã cu mic cu mare, iar tu ciocneºti un ou roºu cu cel de lângã tine, un om strãin despre care poate nu ºtii mai nimic. Aºa îºi petrec sãrbãtorile creºtine majoritatea românilor plecaþi la muncã în strãinãtate.

depãrtare de casã. Cei doi fraþi s-au stabilit într-o suburbie a ceea ce a fost odata un prosper oraº, actualmente falimentar, Detroit, metropola care a purtat cu mândrie numele Motor

Crina TIMAR Skype-ul ºi facebook-ul sunt cadourile lor. Pentru cã doar acolo mai pot lua legãtura cu cei dragi, cei lãsaþi în urmã, acasã. Pãrinþi, copii, fraþi, cei de care le este dor ºi pe care numai pe ecranul unui calculator îi mai pot vedea. Valea Jiului a fost nu de puþine ori numitã „valea plângerii” ºi mulþi dintre locuitorii acesteia au fost nevoiþi sã ia calea emigrãrii pentru a duce o viaþã mai bunã. Am stat de vorbã cu câþiva dintre ei ºi i-am întrebat cum au petrecut, dar mai ales cum au simþit Sfânta Sãrbãtoare a Paºtelui departe de cei dragi.

bligaþi sã munceascã în Ziua de Paºte Undeva în Canalul Englez, pe o insulã cât Deva de mare, se aflã trei soþi ºi taþi care au fãcut sacrificiul de a-ºi lãsa familiile în urmã pentru a le asigura un trai decent. În Jersey, Raul Puican, Tiberiu Silagy ºi Raul Timar au sãrbãtorit Învierea Domnului la bisericã, pentru ca mai apoi, la

numai câteva ore sã plece la serviciu: „majoritatea românilor muncesc la restaurante, hoteluri, cafenele, care sunt deschise ºi în ziua de Paºte. Eu de exemplu, dupã slujba de Înviere , am dormit câteva ore, iar apoi a trebuit sã merg la muncã. Atât timp cât eºti plãtit corect pentru ceea ce faci, nu poþi avea prea multe obiecþii. Asta e viaþa. “povesteºte Raul

Puican, care a reuºit sã-ºi vadã familia, soþia si copilul, cateva minute pe skype.

face cã gãseºti biserici româneºti, magazine în care gãseºti mâncare româneascã ºi multe alte lucruri care nu îi lasã pe români sã-ºi uite þara. În noaptea de Înviere se fac slujbe în fiecare din multitudinea de biserici româneºti, unde se adunã cam toatã suflarea româneascã din zonã. Printre cele mai cunoscute este biserica Pogorarea Duhului Sfânt din Warren, Michigan. Aici a venit ºi familia Manole, iar a doua zi, cea de Paºte au sãrbãtorit-o în stil tradiþio-

Familia Manole la masa la Paºte

el mai mare deliciu al românilor plecaþi afarã este sã se mãnânce între ei America nu-i la o aruncaturã de bãþ, dar Cãtãlin ºi Roxana s-au hotãrât sã-ºi încerce norocul chiar la mai bine de 10.000 de km

Tiberiu Silagy, Preotul Adrian Nariþa ºi Raul Puican

City. Dupã douã încercãri nereuºite, la Londra ºi în Spania, Cãtãlin Manole s-a hotãrât acum câteva luni sã plece în Statele Unite la tatãl ºi la sora lui. Aceºtia se aflau din 1997, respectiv 2009 pe continentul american, aºa cã i-a fost destul de uºor sã se integreze. Cu toate acestea, Cãtãlin spune cã “îi lipsesc toþi prietenii de acasã, familia, ºi pur ºi simplu sentimentul de liniºte care mi-l oferea faptul cã sunt în Petroºani. Nu pot sã zic cã faceam ceva special de Paºte, dar e totuºi altceva sã fii în casa ta ºi nu printre strãini”. Din fericire, sunt comunitãþi româneºti peste tot în America. Însã cea mai mare comunitate de români se aflã în statul Michigan, în suburbiile Detroit-ului. Aºa se

nal, “ca la mama acasa”. “Apelãm la magazinele cu produse alimentare cu specific est-european unde te poþi desfãta cu produse româneºti, crude, congelate sau gata preparate, bãuturi româneºti, dulciuri ºi multe altele. Avem ºi sãrmãluþe si ne lãsãm un pic de loc ºi pentru niºte delicatese dulci cum ar fi o “tãvãlitã” sau un pic

de cozonac. Ca o glumã însã, sunt convins cã cea mai mare greºealã în alimentaþia românilor din strãinãtate este cã... se mãnâncã între ei!” povesteºte Cãtãlin râzând.

acã auzim pe strada vorbindu-se în româneºte, întoarcem capul ºi ne salutãm

Austria e aproape de casã, dar cu toate acestea pentru Doina, fiica ei Diana ºi fiul Cristi a fost greu sã fie aproape de soþul ºi tatãl Mihai, care nu s-a putut adapta de nicio culoare la stilul de viaþã austriac. Aºa cã “este navetist”, cum spune Doina si vine mereu de sãrbãtori pentru a petrece alãturi de familie. Sunt de nouã ani la Linz, dar nu ºi-au uitat tradiþiile. ªi anul acesta familia Barboane a pregãtit drobul, friptura de miel, au vopsit ouãle ºi au fãcut cozonacii. “Am mai luat ºi noi din obiceiurile lor”, spune Doina. “La începutul lunii se împodobesc pomii din curte cu ouã de plastic. Poate m-am acomodat mai uºor ºi pentru cã sunt cu familia. Soþul meu este însã un român convins ºi vine din când în când. Oricum suntem destul de mulþi români aici. Când mergem pe stradã ºi auzim pe cineva cã vorbeºte în limba românã întoarcem capul”.