Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 595

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

46 de hectare de teren ascut sãbiile în instanþã între Primãria Petroºani ºi Romsilva

A început procesul criminalului din Lupeni >>> PAGINA A 3-A Spitalul din Petrila este arhiplin

Pacienþii îºi fac programãri pentru a se interna >>> PAGINA A 4-A

Milioane de euro înghiþite de gropile de gunoi >>> PAGINA A 5-A

Masa de Paºti de la cantina sãracilor >>> PAGINA A 6-A

În prima zi din Sãptãmâna Mare a Paºtelui, au primit cadou o reþea de canalizare >>> PAGINILE 8-9

Protest spontan în faþa Casei de Culturã din Petrila >>> PAGINA A 10-A

Nici mãcar Geografia României nu o cunosc, dar fac ºtiri „capitale”! >>> PAGINA A 10-A

Primarii din Vale, pentru periurbane >>> PAGINA A 11-A

Credincioºii sunt aºteptaþi la Straja, la Drumul Crucii >>> PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

A început procesul criminalului din Lupeni

ecidivistul din Lupeni care R ºi-a ucis iubita cu

sãlbãticie la scurt timp dupã ce s-a eliberat din închisoare a fost trimis în judecatã pentru omor calificat ºi riscã o pedeapsã de pânã la 25 de ani. Doi minori au rãmas orfani din cauza criminalului orbit de gelozie. Primul termen a fost stabilit imediat dupã Paºti, pe 23 aprilie a.c. Marcu Lucian (34 de ani) este autorul unei crime care i-a ºocat pânã ºi pe anchetatori din cauza cruzimii cu care ºi-a ucis iubita, o tânãrã de 22 de ani cu care avea doi copii. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul

Hunedoara au finalizat cercetãrile în acest dosar ºi l-au trimis în judecatã pe recidivist pentru sãvârºirea infracþiunii de omor calificat. ”În baza art.

Cercetat pentru fugã de la locul accidentului

n tânãr de 21 de ani din Lupeni este cercetat penal de poliþiºti pentru fugã de la locul accidentului dupã ce a lovit un pieton. ªoferul circula regulamentar pe o stradã din zona stadionului Jiul din Petroºani ºi l-a acroºat pe un tânãr de 19 ani care i-a apãrut în faþã. În zona respectivã se þinea un târg de vechituri, iar strada era ocupatã ilegal de comercianþi ºi cumpãrãtori. ªoferul a oprit autoturismul dar tânãrul i-a spus sã nu cheme ambulanþa pentru cã nu are nimic. În loc sã anunþe accidentul aºa cum cere legea, ºoferul ºi-a vãzut de drum. ”La data de 14.04.2014, în jurul

346 al.2 C.pr.pen., constatã legalitatea sesizãrii instanþei cu rechizitoriul nr.64/P/2014 din data de 10.03.2014, emis de Parchetul de

orei 12.00, reprezentanþii Spitalul din municipiul Petroºani au sesizat cã la secþia de primiri urgenþe s-a prezentat un tânãr în vârstã de 19 ani, din municipiul Petroºani, care susþine cã la data de 13.04.2014 a fost lovit de o maºinã. Tânãrul a declarat cã la data de 13.04.2014, în jurul orei 12.oo, aflându-se pe strada Lunca din municipiul Petroºani, un autoturism i-a acroºat cu roata cãlcâiul piciorului drept, iar cu oglinda retrovizoare l-a lovit la mâna stângã, în zona cotului, dar la momentul respectiv nu a considerat cã este necesar sã se prezinte la spital. Poliþiºtii au identificat conducãtorul autoturismului, acesta fiind un tânãr în vârstã de 21 de ani, din municipiul Lupeni, pe numele cãruia s-a întocmit un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de pãrãsire a locului accidentului, fãrã anunþarea organelor de poliþie”, a declarat subcomisar Bigdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

pe lângã Tribunalul Hunedoara, privind pe inculpatul ML aflat în penitenciarul Bîrcea Mare, jud.Hunedoara, trimis în judecatã în stare de arest preventiv, pentru infracþiunea de omor calificat, prev. de art.188, 189 al.1 lit.a) C.pen., cu aplicarea art.199 C.pen. ºi art.41 al.1 C.pen., a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã. Dispune începerea judecãþii cauzei privind pe inculpatul ML ºi stabileºte prim termen de judecatã la data de 23.04.2014, pentru când se vor cita pãrþile” aratã magistraþii hunedoreni. Marcu Lucian este judecat în stare de arest preventiv, însã individul care ºi-a plã-

nuit crima, a cerut chiar judecarea în stare de libertate ori arest la domiciliu.

oi copii rãmaºi orfani

Bãrbatul care ºi-a ucis cu sãlbãticie iubita este din Vulcan, locuia fãrã forme legale în Lupeni, ºi a stat închis în Italia, pentru tâlhãrie, iar în ianuarie a.c., a scãpat de pedeapsã. S-a întors la Lupeni ºi a încercat sã reia relaþia cu iubita lui, cu care avea doi copii, iar aproape o lunã de zile a terorizat-o pe femeie. I-a spus în mai multe rânduri cã o omoarã dacã nu se întoarce la el. De teamã, dar ºi pentru cei doi copilaºi, femeia a acceptat sã-i mai dea o ºansã. Criminalul n-a fost însã mulþumit ºi îi reproºa

Condamnat pentru furt, prins de poliþiºti

n bãrbat de 54 de ani condamnat pentru complicitate la furt a fost prins de poliþiºtii din Petroºani ºi dus în arest. Bãrbatul a fost identificat de poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale din Petroºani, iar oamenii legii au stabilit cã pe numele acestuia Judecãtoria Petroºani a emis, în data

zilnic cã l-a înºelat, cât el a stat închis. „Pe fondul unor accese de gelozie a ameninþat-o în repetate rânduri cã o va omorî cu cuþitul, iar în noaptea de 14/15.02.2014, dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, inculpatul a revenit la locuinþa comunã ºi cu un cuþit de bucãtãrie a lovit victima de mai multe ori, producându-i leziuni grave, care i-au cauzat decesul. Inculpatul a fugit de la locul faptei ºi a încercat sã se ascundã la un martor”, arãta procurorul de caz. Cei doi copilaºi rãmaºi orfani vor fi crescuþi de bunicii din partea mamei care au demarat procedura de a-i primi în plasament pânã când vor fi parcurse toate etapele pentru adopþie. Maximilian GÂNJU

de 01.04.2014, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Bãrbatul a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru complicitate la comiterea infracþiunii de furt calificat. Bãrbatul a fost escortat ºi depus în Penitenciarul Bîrcea Mare, în baza mandatului. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Apa tratatã mai mult de Paºti P

loile torenþiale dau bãtãi de cap celor de la societatea care distribuie apa în Valea Jiului. Din cauza precipitaþiilor abundente care sunt anunþate în zilele de Paºti, responsabilii de la ape au fost nevoiþi sã cumpere aditivi mai mulþi ca sã trateze suplimentar apa, aºa încât sã devinã potabilã.

Apa care va veni la robinetele abonaþilor din Valea Jiului va fi tratatã mai mult în perioada sãrbãtorilor Pascale. De vinã, spun cei de la ape, care ºi-au luat deja mãsuri suplimentare, este ploaia. Precipitaþiile abundente din perioada care urmeazã au scos bani în plus din bugetul Apa Serv, dar cei de aici ne asigurã cã apa va ajunge la robinet ºi nu vor fi restricþii din cauza precipitaþiilor. Asta chiar dacã turbiditatea se aºteaptã sã creascã simþitor. „Noi ne-am luat mãsuri de pre-

Spitalul din Petrila este arhiplin

Pacienþii îºi fac programãri pentru a se interna

glomeraþie peste mãsurã. Vorbim de Spitalul de la Petrila unde ambele secþii sunt arhipline mai tot timpul. Pacienþii vin zilnic sã se interneze atât pe secþia de interne, cât ºi pe cea de îngrijiri paleative, dar numãrul de locuri este limitat. Aºa se ajunge la situaþia în care la acest moment existã solicitãri zilnice, iar bolnavii nu pot decât sã aºtepte pânã când le vine rândul în ordinea programãrilor.“ Spitalul este arhiplin, dacã pot sã zic aºa, inclusiv cu programãri în avans. Vorbesc atât de secþia de Interne cât ºi de cea de Îngrijiri Paleative. Solicitãrile din partea populaþiei sunt foarte multe”, ne-a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

De altfel, aici în scurt timp s-a dovedit cã un spital în oraº era un lucru mai mult decât necesar, asta dupã ce unitatea a fost închisã o perioada. Acum, numãrul actual de paturi, ºi acesta obþinut cu greu, este insuficient, mai ales cã aici, pe secþia de îngrijiri paleative vin oameni din toatã Valea Jiului. “Numãrul de paturi este mic la ambele compartimente, ºi la cel de interne ºi la cel de îngrijiri paleative. Am fãcut un memoriu la minister pentru alte paturi ºi pentru Recuperare pentru cã sunt foarte multe solicitãri ºi în acest sens”, a mai precizat primarul de la Petrila. Spital din Petrila s-a redeschis în data de 15 iunie a anului trecut într-un cadru festiv, dupã ce unitatea a stat închisã aproape doi ani din cauza reorganizãrii sistemului sanitar românesc. Adriana PA PAVEL

cauþie ºi chiar azi (n.r marþi 15.04) am dispus sã cumpãrãrm soluþii, pentru cã polile mari vor duce la turbiditãþi mari. În condiþiile acestea, vrem ca cetãþenii sã nu sufere din cauza restricþiilor”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv VJ.

Cei de la Ape spun cã þin cont de nevoi ºi, acum când toatã lumea face curãþenia acasã, nu vor fi întreruperi de apã, chiar dacã ploile cresc turbiditatea apei. „Mai mult, chiar dacã mai avem unele lucrãri, în aceastã perioadã nu vrem sã facem deloc restricþii, pentru cã gospodinele au nevoie.de apã acum, în pragul sãrbãtorilor Pascale”, a

mai adãugat Costel Avram.. Ploile vor fi mai însemnate cantitativ pânã vineri, când vor scãdea în intensitate, iar apa care ajunge în staþiile de tratare vine cu o turbiditate crescutã. Tocmai de aceea, în aceste zile, apa va fi tratatã cu substanþele necesare pentru a deveni potabilã. Diana MITRACHE

Drumurile spre staþiunile montane, în reparaþii

rumurile spre staþiunile montane din Valea Jiului vor intra în reparaþii. Deocamdatã, este vorba doar de drumul spre Parâng ºi Straja, drumuri care sunt în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Au fost demarate deja primele pregãtiri pentru a începe în cel mai scurt timp lucrãrile propriu-zise. “Este dat ordinul de începere a lucrãrilor la drumul de la Straja, cred cã s-a fãcut ºi organiazarea de ºantier. Pânã în luna augustseptembrie va fi finalizatã asfaltarea lui cu stratul de uzurã ºi poduri ºi podeþe. În Parâng suntem în procedurã de licitaþie pentru proiectare execuþie de la cabana Rusu pânã la cabana parapantiºtilor, pânã unde avem deja fãcut studiul de fezabilitate, alocatã sumã din creditul pe care Consiliul Judeþean l-a accesat. Avem alocatã o sumã de 55 de miliarde pentru anul acesta, asta

înseamnã cã vor începe lucrãrile, însã nu pot sã dau un termen pentru când se va finaliza. Totul depinde de cum vom obþine ºi restul de finanþare”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH ªapte tronsoane de drum, care în momentul de faþã sunt în lucru, beneficiazã în continuare de finanþare de la Consiliul Judeþean în vederea finalizãrii lucrãrilor. Pentru continuarea acestor lucrãri, instituþia judeþeanã va accesa o linie de credit. Prin accesarea liniei de credit, autoritãþile judeþene au la dispoziþie fonduri pentru finalizarea lucrãrilor începute pe cinci tronsoane de drum judeþean. Autoritãþile judeþene au în plan sã finalizeze aceastã investiþie pânã în anul 2015. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Milioane de euro înghiþite de gropile de gunoi

oate gropile de gunoi neconforme din judeþul Hunedoara vor fi închise pânã în anul 2015. Cel puþin asta susþin reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara care au demarat licitaþia pentru atribuirea contractelor. Luna trecutã a fost semnat contractul de finanþare pentru „Sistemul de management integrat al deºeurilor - judeþul Hunedoara”. În acest moment, se aºteaptã ordinul de începere a lucrãrilor pentru închiderea a ºapte gropi de gunoi neconforme, alte douã fiind încã în faza de licitaþie pânã la începutul lunii mai. Monika BACIU

“Nu pot sã vã dau o datã exactã când se vor închide pentru cã sunt licitate, trebuie sã înceapã închiderile. În maxim septembrie

2015 vor fi închise toate gropile pentru cã vom finaliza proiectul. În contractele pe care le facem pentru execuþia lucrãrilor nu putem specifica termenul de începere

pentru cã nu îi putem obliga când sã înceapã, însã putem specifica termenul maxim de finalizare a proiectului care e important. Pânã în 2015 ºi deponeul cen-

tral al judeþului va fi finalizat ºi la fel ºi închiderea gropilor”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Proiectul deponeului ecologic la nivelul judeþului Hunedoara are o valoare de peste 70 milioane de euro, cu o contribuþie ner-

ambursabilã de la Comisia Europeanã de aproape 43 de milioane de euro ºi contribuþia de la bugetul de stat de 20 de milioane de euro. De la bugetul de stat, contribuie la proiect douã ministere: Ministerul Mediului ºi Ministerul Finanþelor. Al treilea finanþator este

reprezentat de autoritãþile publice locale din judeþul Hunedoara, acestea contribuind aproape 7 milioane de euro, cea mai mare contribuþie fiind a consiliului judeþean cu aproape 5 milioane de euro. Diferenþa este suportatã de consiliile locale din judeþ.

Panseluþe ºi arbuºti de toþi banii pentru zonele verzi din Petroºani

unicipiul Petroºani a înflorit, la propriu, dupã ce în zonele centrale au fost plantate sute de fire de lalele ºi panseluþe multicolore. Din fericire, florile sunt aduse din sera proprie, aºa cã administraþia publicã scapã ieftin faþã de alte instituþii similare. Carmen COSMAN - PREDA Flori multicolore de primãvarã au îmbrãcat în straie primãvãratice rondurile din centrul municipiului Petroºani. Sute de fire de lalele ºi panseluþe au rãsãrit în rondurile de flori din zona centralã a municipiului Petroºani. Flori asigurate direct din serele municipalitãþii ºi care, din acest motiv, nu au costat nici mãcar un leu, spre deosebire de alte administraþii publice care au cheltuit fonduri generoase pentru înfrumuseþarea oraºelor. Totuºi, edilii

din Petroºani au alocat 10.000 de lei pentru alte plante ornamentale menite sã înfrumuseþeze municipiul. „Primãria Municipiului Petroºani nu achiziþioneazã

flori, deoarece deþine o serã proprie. Totuºi, în acestã primãvarã a fost achizþionatã iarbã, precum ºi copaci

ornamentali. Pentru acestea a fost achitatã o sumã de 10.000 lei”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Practic, pe lângã iarbã, au fost cumpãrate 100 de bucãþi de pomi ornamentali ºi 30-40 de bucãþi de tuia Iar ca sã fie spguri cã florile sau arbuºtii nu dispar peste noapte, ca în alþi ani, s-a instituit ºi pazã. „Poliþia Localã va asigura, în mãsura

posibilitãþilor ºi a efectivelor, paza florilor plantate”, a mai explicat sursa citatã anterior.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Masa de Paºti de la cantina sãracilor

eci de oameni vin zilnic dupã o porþie de mâncare la cantina socialã de la Petroºani. Sunt sãraci ºi recunosc cã le este bine cu ce primesc de aici. De Paºti, vor avea ce pune pe masã copiilor lor, pentru cã asistenþa socialã le va da hranã caldã, dar ºi pachete cu alimente care sã le ajungã pânã în luna mai. Sunt sãraci ºi îºi târâie zilele prin faþa cantinei sociale din Colonia din Petroºani, pentru cã de acolo vine pâinea cea de toate zilele. Cum au ajuns aºa? Simplu! Au lucrat cândva la minã, ori poate nu au avut serviciu niciodatã, dar au copii ºi sunt flãmânzi, iar în cutii de smântânã duc acasã o porþie de mâncare caldã. Nu e puþin, iar cei mai mulþi se declarã mulþumiþi. „Sunt foarte mulþumit, cã domnul primar m-a ajutat mult ºi o sã mã mai ajute. Eu vin de la Vaslui, din Moldova. Am lucrat ºi la minã, timp de 10 ani am lucrat la Bucureºti, am stat la Casa Poporului ºi acum aici. Mã simt bine în Valea Jiului ºi

este foarte bunã mâncarea”, a spus unul dintre asistaþii social de aici, care marþi venise la prânz cu sacoºele sã îºi ia mâncarea pentru familie. Alþii vin cu copiii dupã ei, cã oricum nu au cui sã-i lasã ºi spun cã la muncã nu pot sã meargã tot din cauza

Masa de Paºte se aflã la un click distanþã

amenii din Valea Jiului sunt mai tradiþionaliºti, nu de puþine ori au afirmat-o, dar încet, încet, în ultimii ani, mai ales în rândul consumatorilor mai tineri, îºi face loc ºi obiceiul de a comanda de pe internet de toate, chiar ºi bucatele de sãrbãtoare. Magazinele online din toatã þara, câteva ºi din zona judeþului Hunedoara, vin cu oferte bogate ºi unele chiar mai ieftine decât în pieþe ºi supermarket-uri, aºa cã dacã ne dorim, masa de Paºte poate fi la un click dis-

copiilor, aºa încât se bucurã de mâncarea de la cantina sãracilor. „Este bunã mâncarea ºi m-am descurcat. Am doi copii, îmi convine, cã aici am mâncarea asiguratã în fiecare zi. Nu am nici un loc de muncã ºi nu pot cã am un copil mic de doi ani jumãtate. Am fost nevoitã sã vin sã primesc de aici ºi ne descurcãm. Mãcar nu suntem flãmânzi”, spune ºi o tânãrã, mamã a doi copii, care nu a lucrat niciodatã, în timp ce o altã tânãrã se bucurã cã a aflat cã de miercuri primeºte hrana de sãrbãtori. „Este foarte bine, cã vin sãrbãtorile. Suntem trei în familie. De aproape un an vin aici, în iulie fac un an. Tot la cantinã mâncãm, cã dacã nu se poate sã îmi gãsesc ceva de lucru…”, a conchis aceasta. Fiecare va primi mâncarea de miercuri,

tanþã. Magazinele online livreazã pânã ºi ouã roºii, iar sãptãmâna aceasta se aºteaptã o creºtere a vânzãrilor cu pânã la 35%. Fãrã sã stea la cozi, oamenii îºi pot comanda tot ce îºi doresc, mai ales cã site-urile au anunþat cã vor prelua comenzi pânã în ultima clipã, asta însemnã joi dupã-masã, pentru ca toate produsele sã fie livrate la timp, de Paºte. Adriana PA PAVEL

iar pe perioada sãrbãtorilor de Paºti îºi vor gãti ei mâncarea cu ceea ce primesc. „Vor primi hranã rece ºi din 16 aprilie,, timp de 3 zile vom distribui hranã caldã, dupã care vor primi meniul de sãrbãtori. Fiecare primeºte ciorbã de fasole uscatã pentru 3 zile,, pulpe de pui cu pilaf, fripturã de porc cu piure de cartorfi, sarmale, murãturi ºi pâine ºi o conservã de porc”, a spus Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Dupã aceste 3 zile în care mai primesc hrana

caldã, sãracii care vin la cantinã vor lua hrana pe care vor fi nevoiþi sã ºi-o prepare singuri ºi sã le ajungã pânã în 5 mai. „La meniul de sãrbãtori, vor primi douã pâini de câte un kilogram fiecare, un cozonac, un kg de cremvuºti, un kg de parizer, un kg de carne de porc, 10 ouã, un kg de slãninã afumatã, un kg de pulpe ºi un kg de costiþã afumatã, pentru o porþie”, a mai adãugat Cristina Mraz. Masa sãracilor va fi astfel mai bogatã ºi fiecare asistat social, care nu are venituri, va avea mãcar de mâncare în aceste zile. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Tichete de masã ºi în format electronic, plus disciplinã financiarã

rintr-un proiect de hotãrâre de Guvern se doreºte ca angajaþii sã poatã folosi mai uºor tichetele de masã, inclusiv în format electronic, nu numai tipãrit, ca pânã în prezent. Acest act normative reglementeazã aplicarea echitabilã ºi în cazul salariaþilor în regim de turã - mai mare de opt ore, dar aspreºte disciplina ºi siguranþa financiarã. Ileana FIRÞULESCU Proiectul de act normativ urmãreºte, pe lângã implementarea reglementãrilor privind acordarea tichetelor de masã pe suport electronic ºi creºterea disciplinei contractuale ºi siguranþei financiare a sistemului tichetelor de masã, asigurarea unui control mai eficient al utilizãrii tichetelor de masã, precum ºi aplicarea unitarã ºi echitabilã a principiilor stabilite prin legea iniþialã în cazul salariaþilor a cãror duratã zilnicã a timpului de muncã este mai mare de opt ore, în regim de turã, conform zf.ro.

Posesorii de tichete de masã nu le vor mai putea utiliza în magazine, locaþii, unitãþi, pieþe de orice fel care nu vând produse alimentare ºi nu au afiºatã la intrare autocolantele speciale ale unitãþii emitente. Proiectul de hotãrâre reglementeazã procedura de restituire a tichetelor de masã folosite de salariat în decursul unei luni ºi la care acesta nu avea dreptul, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. Emitentul este obligat sã tipãreascã pe tichetul de masã (pe suport de hârtie) numele ºi prenumele beneficiarului, precum ºi interdicþia de a fi

utilizat pentru produse nealimentare. În cazul în care

salariatul utilizeazã într-o lunã un numãr de tichete de masã mai mare decât numãrul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat contravaloarea tichetelor utilizate ºi necuvenite, firma îi va

Drum confiscat de Fisc, la Orãºtie

rum confiscat de Fisc. Administraþia Judeþeanã a Finanþelor Publice Hunedoara a confiscat sute de bunuri, printre acestea numãrându-se ºi un drum. Monika BACIU

este 100 de bunuri imobile Peste o sutã de bunuri imobile au fost confiscate de fisc de la rãu-platnicii hunedoreni. Mai exact 158 de terenuri, clãdiri, apartamente sau spaþii de producþie au ajuns în administrarea Finanþelor Publice

Hunedoara. Toate acestea urmeazã a fi valorificate în vederea recuperãrii debitelor restante. Printre bunurile confiscate de Administraþia Judeþeanã a

Finanþelor Publice Hunedoara se numãrã ºi un drum de acces ºi un teren 3138 mp în Orãºtie. La nivelul administraþiei financiare de la Petroºani sunt înregistrate 23 de bunuri imobile ce au fost confiscate de la rãu-platnici, acestea fiind evaluate la suma de peste 1,5 milioane de lei. La nivelul judeþului AJFP

scãdea pentru luna urmãtoare numãrul tichetelor necuvenite din totalul alocat. Totodatã, actul normativ vizeazã implementarea tichetelor de masã pe suport electronic prin stabilirea obligaþiei angajatorului de a suporta costurile cu privire la emiterea

acestora ºi a elementelor obligatorii pe care trebuie sã le conþinã suportul electronic pe care sunt stocate tichetele de masã, precizeazã zf.ro. Totodatã, emitenþii sunt obligaþi sã identifice unitãþile Hunedoara are bunuri scoase la vânzare în sumã de aproape 25 de milioane de lei.

aºini confiscate

Nu doar bunurile imobile au fost confiscate, ci ºi cele mobile. 143 de bunuri mobile a ajuns în administrarea Fiscului care lea scos la vânzare pentru a recupera banii de la cei care nu ºi-au achitat contribuþiile cãtre bugetul de stat. Bunurile mobile scoase la vânzare au o valoare de 18 milioane de lei.

de alimentaþie publicã printr-un cod de identificare unic la nivel de platformã sau schemã/aranjament de platã, dupã caz, pentru a permite unitãþilor emitente sã autorizeze on line tranzacþiile cu tichete de masã electronice efectuate de cãtre salariaþi. Unitatea de alimentaþie publicã trebuie sã înmâneze utlizatorilor de tichete de masã pe suport electronic un imprimat care conþine suma debitatã dupã fiecare utilizare a

suportului. Finanþele precizeazã cã reglementãrile au stabilite dupã consultãri cu Asociaþia emitenþilor de tichete de masã din România, Asociaþia Românã a Bãncilor, Asociaþia de plãþi electronice din România, Confederaþia Naþionalã Sindicalã "Cartel ALFA", Consiliul naþional al întreprinderilor private mici ºi mijlocii din România ºi Asociaþia Marilor Reþele Comerciale.

8 Actualitate

promisiune fãcutã, în luna octombrie 2014, locuitorilor din Colonia Remete din Petrila-Lonea va fi respectatã de directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. În prima zi din Sãptãmâna Mare a Paºtelui, cu proiectul gata, echipa tehnicã a Apa Serv a avut o întâlnire cu locuitorii celor 16 case, pentru a le da vestea. ”Am promis anul trecut acestor oameni cã nu-i vom lãsa. Era nedrept ca vecinilor de mai jos sã le putem înbunãtãþii calitatea vieþii, iar celor de alãturi – nu. O vom face cu resurse proprii. În luna iunie va fi pusã în funcþiune aceastã canalizare”- a declarat Costel Avram, directorul Apa Serv. Luni, în Colonia Remete din LoneaPetrila, câþiva locuitori din partea de mai sus de intersecþia strãzilor Horia, Cloºca ºi Criºan, l-au luat la rost pe directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, explicându-i cã ºi ei meritã canalizare pentru cã plãtesc taxe ºi impozite confundându-l astfel cu primarul oraºului. Doar cã Avram îºi luase întrega echipã de specialiºti ca sã înceapã ceea ce a promis în luna octombrie a anului trecut. Sã introducã un

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

În prima zi din Sãptãmâna Mare a Paºtelui, au primit cadou o reþea de canalizare

sistem de canalizare pentru cele 16 case de la marginea coloniei, pe cheltuiala proprie a Apa Serv.

”D

omnul Avram nu e de la primãrie, nu lui îi plãtim impozite” Pentru Colonia Remete existase anul trecut un proiect dupã care s-au fãcut lucrãri de canalizare, dar proiectul a fost realizat în baza datelor puse la dispoziþie de administraþia localã, care a omis cele 16 case. Este posibil ca accesul greu

pe drumul cãtre platoul plin de livezi ºi case sã-i fi descurajat pe cei de la Primãrie. Drumul aratã ca un teren accidentat, iar pe panta care duce spre platoul cu case ºi livezi au fost puse dale pentru ca pe vreme rea ºi sloatã, oamenii sã poatã circula. Dalele au fost puse de cetãþenii care locuiesc în zonã. ”Sã ne faceþi ºi nouã canalizarea, cã drum nu avem ºi când plouã apa curge pe mijlocul uliþei ãsteia. Ne-au promis marea cu sarea, mãcar canalizare sã avem cã ºi noi plãtim impozite”- a spus o femeie tare supãratã cã zona în care locuieºte pare uitatã de

lume. A intervenit un vecin de-al ei, care i-a explicat cã ”domnul Avram nu e de la primãrie, nu lui îi plãtim impozite, ci primãriei. Nu are de-a face primãria cu asta. El a venit cã a vrut sã ne ajute, eu am umblat pe la dânsul pentru a-i cere ajutorul”. Conform planului pus pe hârtie de specialiºti ai Apa Serv, reþeaua de canalizare are circa 350 de m lungime, cu zece puncte de control. Reþeaua va avea racorduri pânã la proprietatea fiecãrei case. Cei de la Apa Serv nu au spus la cât se va ridica cheltuiala cu aceastã lucrare. ”Pentru noi conteazã fiecare leu... Am promis anul trecut acestor

oameni cã nu-i vom lãsa. Era nedrept ca vecinilor de mai jos sã le putem îmbunãtãþi

calitatea vieþii, iar celor de alãturi – nu. O vom face din resurse proprii. În luna iunie va fi pusã în funcþiune aceastã canalizare”- a declarat Costel Avram, directorul

Apa Serv. De alãturi o domanã l-a atenþionat, mai în glumã-mai în serios, pe director: ”Cred cã ºtiþi cã ceea ce promiteþi ºi începeþi în Sãptãmâna Mare a Paºtelui trebuie respectat. Altfel...” De precizat cã în aceeaºi colonie, anul trecut Strada Cloºca a intrat în proiect cu canalizarea, dar Apa Serv a hotãrât sã le refacã ºi reþeaua de alimentare cu apã, pentru cã cea veche, din metal, devenise extrem de periculoasã pentru sãnãtatea oamenilor datoritã ruginei, a degradãrii pronunþate. Locuitorii din zonã au

promis o petrecere pe cinste, când vor fi gata lucrãrile, chiar în livada unui gospodar.

n Moºici, oamenii vor avea apã de Paºte Puþini ºtiu de existenþa aºezãrii care se aflã la ”umbra” ruinelor unei mine, la marginea Petrilei-Lonea, cea din Moºici, cu case arãtoase, dar accesul este unul care nu poate fi numit nici drum forestier. Mai sus, pârâiaºul format din apele care se scurg de pe dealuri a fost ”þinut în frâu” de o lucrare nouã – un zid de protecþie a aºa-zisului drum. O datã cu

aceastã construcþie au câºtigat ºi locuitorii zonei, pentru cã, pe acea porþiune, a rãmas pietriº ºi nisip care i-au scãpat de noroie... Un excavator nivela drumul, semn cã acolo o lucrare este aproape gata. ”Aici, în Moºici, oamenii ºi-au cumpãrat materialele necesare pentru a avea apã, iar noi i-am ajutat cu mâna de lucru. Aici, ºi astãzi pot avea apã” – a declarat Costel Avram. Pentru cã de bun simþ este ca acele case sã fie ”luate la rând”, cum a precizat Alexandru Benke ºeful secþiei Petrila, într-o zi-douã, toatã lumea va avea apã. Este vorba de circa 600 m de reþea pentru alimentarea cu apã, care va deservi 17 gospodãrii. Locuitorii din zonã lucrau, luni, cot la cot cu oamenii de la Apa Serv...

”Am fi terminat mai demult, dar am sistat lucrarea cât timp s-a construit zidul de protecþie de pe marginea drumului. În patru sãptãmâni, cu acea întrerupere, trei oameni ºi douã utilaje au lucrat aici”- a declarat Florin Donisã, director tehnic, Apa Serv. Costel Avram ºi echipa lui pãreau a fi prieteni ºi cu cei din Miºici, pentru cã glumele, ironia provocatoare de alte glume au fost pasate de la directori la locuitori ºi invers... Ileana FIRÞULESCU

Tradiþiile momârlãneºti, transmise din generaþie în generaþie

n comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, Paºtele este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã. ªi, cum totul graviteazã în jurul familiei, ºi Învierea Domnului se serbeazã musai în familie, unde se întind mese bogate, aºa cum este tradiþia din moºi – strãmoºi. Momârlanii þin postul mare, ca Învierea sa îi prindã curaþi la suflet ºi la trup. Alimentele necesare postului sunt pregãtite încã de cu toamna, aºa încât sã nu lipseascã absolut nimic. “Am þinut tot postul ºi mai þinem ºi sãptãmâna asta cã e cea mai importantã. E Sãptãmâna Patimilor. Va fi mai greu pentru cã avem de fãcut ºi mâncarea ºi o vom face fãrã sã o gustãm. De atâþia ani deja ºtiu cantitãþile ce le pun”, spune tanti Mãrie, o momârlancã de pe Slãtionioara. Aºa cã, având în cãmarã ºi în pivniþã varzã, orez, ceapã, cartofi, fasole, murãturi, gemuri, momârlanului nu îi este greu sã þinã post, mai ales cã trãieºte cu credinþa bine înrãdãcinatã în suflet. În Sãptãmâna Mare sau a Patimilor, gospodinele vor prepara bucatele tradiþionale, iar bãrbaþii casei taie mieii doar în Joia mare. “Noi, femeile facem mâncarea sãptãmâna asta. Punem toate bucatele cele mai alese pe masã ºi ne adunãm cu toþii, cu mic cu mare. Ca sã avem o masã îmbelºugatã normal cã vom avea ºi mielul care e numai bun acum”, mai spune tanti Mãrie.

“Deja am ales mielul pe care îl vom tãia. Eu ºi cu feciorii mei vom face acest lucru. Aºa le arãt ºi lor cum se face ºi vor ºti pe viitor. Moºtenire le lãsãm tradiþiile noastre”,

spune nea’ Ion, un momârlan. În Vinerea Patimilor se vopsesc ouãle, cu vopsea de ouã roºie, galbenã sau albastrã, ori cu frunze de ceapã. În sâmbãta mare se coc

cozonacii, ca sã fie fragezi ºi pufoºi în Duminica Paºtelui. Seara, în ajunul Învierii, se pun la fiert sarmalele într-o oalã mare de pãmânt ars, pe fundul cãreia se aºeazã un strat de unturã apoi se

aºeazã un strat subþire de varzã acrã, dupã ce a fost stoarsã bine de zeamã, sau moare cum se spune în pãrþile locului, apoi un strat de sarmale, printre care se ascund cârnaþi pregãtiþi în casã. Iar de pe masa de Paºte nu lipseºte friptura de miel. Tot în ajunul Paºtelui se merge la bisericã dupã “Paºti”, iar în cãnuþã se pune un ou roºu ºi un bãnuþ. Apoi toatã familia participã la slujba de Înviere. Iar din a doua zi de Paºti, în comunitãþile de momârlani se încing nedeile tradiþionale, iar feciorii vor merge cu udatul. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

În prima zi din Sãptãmâna Mare a Paºtelui, au primit cadou o reþea de canalizare

sistem de canalizare pentru cele 16 case de la marginea coloniei, pe cheltuiala proprie a Apa Serv.

”D

oameni cã nu-i vom lãsa. Era nedrept ca vecinilor de mai jos sã le putem îmbunãtãþi

calitatea vieþii, iar celor de alãturi – nu. O vom face din resurse proprii. În luna iunie va fi pusã în funcþiune aceastã canalizare”- a declarat Costel Avram, directorul

promis o petrecere pe cinste, când vor fi gata lucrãrile, chiar în livada unui gospodar.

Tradiþiile momârlãneºti, transmise din generaþie în generaþie

“Deja am ales mielul pe care îl vom tãia. Eu ºi cu feciorii mei vom face acest lucru. Aºa le arãt ºi lor cum se face ºi vor ºti pe viitor. Moºtenire le lãsãm tradiþiile noastre”,

spune nea’ Ion, un momârlan. În Vinerea Patimilor se vopsesc ouãle, cu vopsea de ouã roºie, galbenã sau albastrã, ori cu frunze de ceapã. În sâmbãta mare se coc

10 Actualitate

entru „ºtiriºtii” din Bucureºti, Valea Jiului se aflã pe oriunde, numai prin judeþul Hunedoara nu. Lipsiþi de orice brumã de cunoºtinþe geografice, aceºtia confundã parcã tot mai des, Valea Jiului cu o zonã aparþinãtoare judeþului Gorj. Poate cã ar avea nevoie de o nouã mineriadã pentru a-ºi aminti cã minerii din Valea Plângerii sunt hunedoreni ºi nu gorjeni... Una. În urmã cu ceva timp, pe fondul crizei gazelor naturale provocate de „fratele mai mare de la rãsãrit”, pe un post central de televiziune se spunea cã minerii vor purcede la a da þãrii cât mai mult cãrbune. „Minerii din Valea Jiului de la Cariera Roºiuþa au anunþat cã vor creºte pro-

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Nici mãcar Geografia României nu o cunosc, dar fac ºtiri „capitale”! ducþia de cãrbune”, se turuia pe PRO TV, postul TV cel mai vizionat din România. Dragi prieteni, Roºiuþa asta face parte din bazinul carbonifer Motru, nicidecum Valea Jiului. În plus, în Vale nu mai existã în prezent nici o unitate care exploateazã cãrbune la suprafaþã, deci în carierã! Alta. Imediat dupã numirea membrilor Guvernului Boc I, aceºtia au fost analizaþi ºi rãsanalizaþi pe toate feþele de cãtre toate posturile TV centrale. Iatã cam ce se spunea pe B1 TV. „Noul Ministru al Sportului este Monica IacobRidzi, soþia controversatului primar din Târgu Jiu, Tiberiu Iacob-Ridzi. Spun controversat pentru cã este implicat în niºte afaceri dubioase cu Societatea

Naþionalã a Lignitului Oltenia”, spunea, în extaz, o fãtucã de prin Capitalã. 1. Tiberiu IacobRidzi nu este primarul din Târgu Jiu ci din Petroºani. 2. SNLO SA Târgu Jiu are sediul în Gorj ºi nu în Valea Jiului. Încã una. În urmã cu vreo câþiva ani, pe un alt post central de televiziune, se anunþa cã „Minerii din Valea Jiului, angajaþi ai Societãþii Naþionale a Lignitului Oltenia, au intrat în grevã generalã”. La vremea respectivã, Zoltan Lacataº, preºedintele LSM VJ, care a auzit ºi el de la televizor cã a intrat în grevã a declarat: „Nu este prima datã când se întâmplã confuzia asta dintre Valea Jiului ºi Oltenia. ªi încã una. În noaptea de 15-16 noiembrie 2008, atunci când a fost înregistrat cumplitul accident colectiv de muncã de la EM Petrila, mina din estul Vãii Jiului a devenit Capitala ºtirilor din România. Parcã tot Bucureºtiul se mutase în Vale cu arme, bagaje ºi bineînþeles corespondenþi de prima clasã. Mulþi dintre aceºtia nu ºtiau însã

prea bine pe unde au ajuns ºi cam ce cautã pe acolo. „Mã aflu la uºa minei de la Petroºani ºi transmit de la locul accidentului”, turuia o altã fãtucã. Norocul ei cã s-a þinut bine de clanþa uºii minei cã altfel putea sã cadã prin galerii... Penultima. Nu prea de mult, tot la PRO TV, buletinul de ºtiri era deschis cu un material referitor la sinuciderea unui bãrbat în spitalul din Vulcan. „Un bãrbat s-a sinucis la spitalul din Vulcan, judeþul Gorj, dupã care a fost transportat la spitalul din Petroºani”, a spus însuºi Mihai Dedu! Bine, materialul fusese filmat de Gigi Ciuncanu (corespondentul PRO TV de baºtinã din Târgu Jiu) dar de aici ºi pânã a muta Vulcanul prin judeþul Gorj este totuºi cam prea mult! Mai ales când e vorba despre PRO TV, postul numãrul 1 în ceea ce priveºte buletinele de ºtiri! Pe de altã parte, se pare cã atot-cunoscãtorii din buricul þãrii nu ºtiu prea bine nici pe unde se aflã judeþul Hunedoara, în componenþa

Protest spontan în faþa Casei de Culturã din Petrila

u mai puþin de 28 de rromi din localitatea Petrila au declanºat ieri/marþi un protest spontan în faþa Casei de Culturã Ladislau Schmidt din localitate dupã ce li s-au promis câte 500 de lei, dar nu ºi-au primit banii. Romii, în mare parte femei au absolvit un curs de agent de curãþenie, mai exact mãturãtor de stradã, derulat printr-un proiect al Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului Hunedoara în colaborare cu Partida Romilor ºi cu finanþare europeanã. La finalizarea cursului care a durat trei luni, fiecare absolvent primea un premiu de 500 de lei, iar banii ar fi trebuit deja sã ajungã în buzunarele oamenilor. „De ce

cãruia intrã ºi Valea Jiului. Astfel, cu ceva vreme în urmã, pe fondul unei ºtiri despre municipiul Hunedoara, difuzatã pe Antena 3, pe ecranul televizorului stãtea scris : „Municipiul Hunedoara - Judeþul Deva”. Ar mai fi ceva de spus? Nu prea... Ultima „ispravã”. În urmã cu câteva zile, pe Antena 1 ºi pe Realitatea TV era prezentatã o ºtire potrivit cãreia „Un body-guard al unui bar din Hunedoara a fost înjunghiat de un client recalcitrant, bãrbatul decedând în urma pierderii masive de sânge. Agresorul a suferit, ºi el, mai multe rãni ºi contuzii fiind transportat la spitalul din Petroºani”. Cam lung drumul de la Hunedoara la Petroºani, mai apropiate fiind câteva unitãþi spitaliceºti din Hunedoara sau chiar Deva... Nu? Drama s-a petrecut în Vulcan (ºi nu în Hunedoara, eventual se putea spune JUDEÞUL HUNEDOARA) iar agresorul a ajuns (ce-i drept) la Spitalul din Petroºani. Dragi corespondenþi ai televiziunilor „capitale”, mai puneþi mâna ºi ochiul ºi pe Atlasul geografic sau pe manualul de geografie... Mircea Mircea NISTOR

nu ne dau banii, aºa a fost vorba cã la terminarea cursului fiecare primeºte cinci milioane. Noi suntem oameni sãraci ºi vin sãrbãtorile, ne bazãm pe banii aceºtia. De la Partida Romilor n-am avut nici un rãspuns concret, tot amânãri ºi lucrurl acesta ne-a fãcut sã ieºim în stradã. Mâine o sã fie ºi mai rãu, ne aduce ºi copiii ca sã vadã lumea cã suntem oameni sãraci ºi meritãm banii aceºtia pentru cã am muncit pentru ei”, au ameninþat protestatarii. Mitingul neautorizat nu s-a soldat cu incidente, chiar dacã protestatarii au foc fost ºi parã pe DGPC Hunedoara ºi liderii lor romi. Totuºi, aceºtia au primit o veste de la Protecþia Copilului care va dezamorsa conflictul. Liderul Partidei Romilor din Petrila le-a spus. Ieri/marþi, oamenilor cã astãzi îºi vor primi banii dupã ce a discutat cu cei de la DGPC Hunedoara. Întârzierea a fost provocatã de circuitul banilor prin bancã, însã nu vor exista probleme în acordarea lor astfel încât oamenii sã aibã bani de sãrbãtori. Maximilian GÂNJU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Primarii din Vale, PENTRU periurbane

oþi primarii din Valea Jiului s-au întâlnit marþi la Petroºani cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, ca sã semneze un acord pentru zonele de la periferia oraºelor. Asta îi va ajuta, spun cei care au iniþiat ideea, sã acceseze fonduri, iar pe oamenii care locuiesc aici sã-ºi poatã dezvolta mici afaceri cu bani europeni. Diana MITRACHE Tiberiu Balint spune cã va trimite documentele semnate aici la Guvern ºi sperã sã tragã astfel un prim semnal de alarmã. „Miercuri (6.04. 2014) vom trimite acest memoriu

cãtre Guvernul României, urmând ca, cel mai probabil joia viitoare sã semnãm ºi cu celelalte 8 oraºe ºi municipii din judeþ, încã un memoriu, pe care sã îl trimitem forurilor pe care noi le considerãm competente sã soluþioneze aceastã

problemã ºi sper cã vom avea un rãspuns favorabil, a spus Tiberiu Balint, vicepreºedintele C.J. Hunedoara. Demersul care a plecat din Valea Jiului este în favoarea tuturor celor care locuiesc în zone periurbane ºi, pentru a veni în sprijinul tuturor, cei din Hunedoara se gândesc sã trimitã memoriul semnat aici, cãtre toate forurile care pot face ceva. „Vom transmite ºi noi, la rândul nostru, cãtre Uniunea Consiliilor

Judeþene din România, cãtre Uniunea Naþionalã a Oraºelor din România ºi Uniunea Municipiilor din România, acest memoriu ºi sunt convins cã vom avea

acum sã-ºi înregistreze afacerile în localitãþile mãrginaºe, cu statut de comune sau sate, ca sã poatã accesa fonduri de la Uniunea Europeanã ºi sã-ºi dezvolte afacerile. Demersul celor din Valea Jiului va fi semnat ºi de pri-

susþinere ºi din partea acestor structuri asociative”, a mai spus Tiberiu Balint. Zeci de fermieri ºi cultivatori care locuiesc la periferia oraºelor sunt nevoiþi

marii celorlalte localitãþi din Hunedoara, sãptãmâna viitoare, pentru cã toþi sperã acum sã se dezvolte zonele periurbane ºi sã nu mai fie simple strãzi ale zonelor urbane.

Feroviarii ameninþã cu declanºarea conflictului colectiv de muncã, începând cu data de 23 aprilie

ederaþiile sindicale din transporturile feroviare ar putea declanºa conflictul colectiv de muncã începând cu data de 23 aprilie, dacã pânã atunci nu vor fi încheiate noile contracte colective de muncã, cu prevederi favorabile salariaþilor. "Contractele colective de muncã expirã la data de 19 aprilie pentru Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Marfã CFR Marfã SA ºi pentru Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori CFR Cãlãtori SA, în timp ce, în cazul Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR SA, documentul expirã pe data de 22 aprilie. Ca urmare, începând cu data de 23 aprilie existã posibilitatea declanºãrii conflictului colectiv de muncã, dacã în zilele urmãtoare nu se va reuºi încheierea unor noi contracte colective de

muncã cu prevederi favorabile salariaþilor", a declarat Iulian Mãntescu, preºedintele Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã. Potrivit acestuia, principala nemulþumire a CFRiºtilor se referã la eliminarea, începând de anul trecut, a drepturilor de cãlãtorie gratuitã pe calea feratã. "Vorbim de un drept consfinþit din vechime, acela ca feroviarii sã poatã cãlãtori gratuit în interes de serviciu ºi în

interes particular pe calea feratã. De aceastã facilitate beneficiazã toþi colegii noºtri din Europa. Din pãcate, autoritãþile au decis anul trecut sã nu mai acorde aceste autorizaþii, provocând o stare de nemulþumire intensã în rândul salariaþilor", a precizat Iulian Mãntescu. Preºedintele Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã a menþionat, totodatã, cã nesemnarea noilor contracte colective de muncã ar putea duce la disponibilizarea a 2.500 de salariaþi de la CFR Marfã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

Taina spovedaniei ne uºureazã sufletul

reºtinii au pãºit în Sãptãmâna Patimilor, perioada cea mai încãrcatã din punct de vedere spiritual de peste an. În aceste zile, dar nu numai, trebuie sã ne aducem aminte cã a face bine este un fel de datorie moralã ce vine din umanitate ºi trebuie sã ne ajutãm aproapele ori de câte ori se poate. Adriana PAVEL Mai sunt cateva zile pana de Paste, iar cei care s-au tinut departe de tentatii se indreapta acum catre preoti pentru spovedanie. Aºa se face cã bisericile din Valea Jiului sunt pline de credin-

cioºi în aceastã sãptãmânã, pentru cã nu doar casa si hainele trebuie primenite de sarbatoare, ci si sufletul. Aceasta este saptamana din an cu cea mai mare incarcatura spirituala. La Biserica Sfânta Varvara din

Cartierul Aeroport, Petroºani, zeci de credinciosi se spovedesc si se împartaºesc inca de la ora 6 dimineata. Prin spovedanie si impartasanie ni se iarta pacatele, dar fiecare vede in felul sau greselile. “ Pãcat înseam-

Credincioºii sunt aºteptaþi la Straja, la Drumul Crucii

ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la „Drumul Crucii“, un pelerinaj ortodox ce are loc în Valea Jiului. Pe un traseu de zece kilometri între Lupeni ºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitudine, creºtinii însoþesc o cruce din lemn masiv, care cântãreºte peste 100 de kilograme ºi este dusã pe braþe de credincioºi. Pelerinajul este unic în România. Maximilian GÂNJU An de an, în Vinerea Mare, mii de credincioºi pornesc de la orele amiezii din municipiul Lupeni spre Vârful Straja, într-un pelerinaj religios care imitã drumul parcurs de Iisus Hristos în ziua rãstignirii pe cruce. Procesiunea este condusã de un sobor format din 14 preoþi ºi cãlugãri care se roagã pe tot traseul de 10.145 de metri, iar pe aceastã distanþã

pelerinii fac 14 opriri, la 14 troiþe ridicate pe marginea drumului. La fiecare popas preoþii citesc cele 12 Evanghelii. Pe crucea de peste 100 de kilograme ºi 5 metri lungime, transportatã de credincioºi sunt imagini cu cele 14 popasuri care se fac în drumul pânã la schit, o bucatã de lemn din Crucea pe care a fost rãstignit Mântuitorul, adusã de pe muntele Athos, precum ºi moaºtele mai multor sfinþi. Organizatorul acestei

procesiuni, Emil Pãrãu spune cã prin „Drumul Crucii” se încearcã „rememorarea suferinþei la care a fost supus Mântuitorul pentru iertarea pãcatelor noastre”. Pelerinajul dureazã mai mult de patru ore de mers pe jos ºi se finalizeazã la schitul din Muntele Straja. „Dupã ce am vãzut cã la Ierusalim se desfãºoarã Drumul Crucii, m-am gândit ca ar fi bine sã organizam ºi la Lupeni o astfel de procesiune pentru a face legãtura între jertfa Mântuitorului ºi a creºtinilor”, mai spunea Emil Pãrãu. La acest pelerinaj, unic în România participã deopotrivã bãtrâni ºi tineri, turiºti dar ºi persoane cu handicap fizic care þin sã parcurgã drumul prin propriile forþe.

nã chiar ºi un gând nelalocul lui. De la toate cele ce ne pot îndepãrta de Dumnezeu ar trebui sã ne luãm gândul, mãcar acum”, a afirmat o doamnã care aºtepta sã se spovedeascã.

ãcate “moderne”, pe Facebook ªi, uimitor poate, dar chiar ºi scrierile de pe anumite reþele de socializare au ajuns sã fie pãcate. Tinerii, în special, aduc tot mai des în discuþie greºelile pe care sunt conºtienþi cã le fac în mediul online. “ De-a lungul anului mai am postãri care supãrã pe unul, pe altul, ori comentarii rãutãcioase, dar mãcar sãptãmâna asta încerc sã mã abþin”, a spus Dani, un tânãr tot din Petroºani. Daca îi intrebam pe preoti acestia spun ca, de-a lungul timpului,

lupul si-a schimbat parul, dar naravul ba. In esenta, pacatele au ramas aceleasi, insa ispitele sunt altele. "Pacatele sunt aceleasi,dar mijloacele prin care vin tentatiile sunt moderne. Diavolul se adapteaza foarte repede", ne explicã un preot de la o parohie din Vulcan.

ãptãmâna iertãrii ºi a toleranþei De altfel, cei care se duc încãrcaþi de ganduri negre la preot spun ca ies apoi, dupa spovedanie, mai usurati. Aceasta saptamana a patimilor ne aminteste ºi cã putem fi mai iertatori ºi toler-

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

anþi. Mâine, în Joia Mare, semnificatia religioasa creste. Atunci a avut loc Cina cea de Taina, dar ºi tradarea lui Iisus de catre Iuda. Este si ziua in care se gospodinele vopsesc ouãle. Vinerea patimilor este zi de doliu. Atunci a fost rastignit Iisus. Oamenii merg la biserica si trec pe sub masa ca si cum ar intra in mormant si ar reveni apoi la viata. Este slujba Prohodului. Sambata e ziua asteptarii Invierii Domnului. La sfânta slujbã vor lua parte mii de oameni la toate bisericile din Valea Jiului, iar drumurile ºi casele se vor umple de luminã.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

40 de lei un kilogram de mac

ulte din gospodinele din Valea Jiului vor renunþa în acest an la cozonacii cu mac. Asta deoarece acesta a ajuns o adevãratã delicatesã dacã este sã ne uitãm la preþ. Gospodinele care vor ca pe masa de Paºte sã punã ºi cozonac cu mac trebuie sã scoatã din buzunar aproape 50 de lei. Asta deoarece un kilogram de mac se vinde în piaþa centralã din Petroºani cu 40 de lei. Vânzãtorii pun preþul pe seama dificultãþii cu care se recolteazã macul. Monika BACIU ”E foarte greu sã aduni un kilogram de mac. Toatã lumea ºtie cum aratã floarea ºi

cât de puþine seminþe de mac se scot. Ca sã ajungi la un kilogram de mac ai nevoie de extrem de multe plante ºi de rãbdare”,

spune un comerciant. Un alt comerciant spune cã umblã toatã vara dupã maci pentru a le culege seminþele. ”Toatã vara cãutãm

maci. Deja ºtim cam pe unde cresc ºi mergem sã le adunãm. Mulþi nu ºtiu cât de puþine seminþe ºi cât de multe trebuie sã culegem pentru un kilogram”, spune un alt vânzãtor. Gospodinele însã apreciazã munca acestor culegãtori, dar spun cã vor renunþa la cozonacii cu mac. ”Mi se pare foarte scump kilogramul de mac. Este mult prea mult pentru bugetul nostru. Decât sã fac

Premianþii fãrã premii intrã în pauzã

acestuia. Ne vom revedea pe data de 31 mai 2014, în cadrul unei ediþii pe care intenþionãm s-o organizãm în cinstea zilei de 1 Iunie. Mulþumim

tri ºi tuturor celor care au ales sã susþinã necondiþionat ºi în mod asumat aceastã campanie. În octombrie 2013, mai precis în ziua de 12, o mânã de

dintr-o serie plinã de importanþã în mod public. Privitã la început cu scepticiscm, aºteptându-se sã se vadã scopul politic ascuns sau cine ºtie ce alt vicleºug, acþiunile sãptãmânale au cãpãtat consistenþã în mod gradual, bucurându-se acum, spunem noi, de respectul ºi încrederea comunitãþii, manifestate prin susþinerea campaniei cu prezenþa domniilor voastre. O surprizã absolut plãcutã a fost susþinerea necondiþionatã care a venit din partea pre-

autoritãþilor publice, structurilor de ordine publicã din cadrul MAI, partenerilor nos-

oameni se adunau în faþa statuii lui Decebal din Deva pentru a-I mulþumi primului om

sei, care de fiecare datã a mediatizat evenimentul, fie prin anunþarea lui, fie prin relatarea acestuia.

ragi prieteni, am petrecut împreunã în stradã iarna ce abia ne-a pãrãsit pentru a lãsa loc primãverii. Am ieºit din case în fiecare sâmbãtã pentru a aprecia valorile din societate. Prin gestul dumneavoastrã, acela de a vã manifesta în public gratitudinea faþã de oamenii pe care îi consideraþi merituoºi, aþi dat ºi un puternic semnal cu privire la ceea ce ne dorim cu toþii – promovarea oamenilor pe care societatea se bazeazã, punerea în luminã a oamenilor care reprezintã repere morale ºi/sau profesionale pentru societate. Considerãm cã în acest moment se simte nevoia de o pauzã. Suntem în Sãptãmâna Patimilor, iar în sâmbãta de dinaintea Învierii Domnului credem cã fiecare dintre noi are alte prioritãþi ºi de aceea am luat decizia de a suspenda acest frumos eveniment. Pe de altã parte, de sãptãmâna viitoare, spaþiul public va deveni o scenã de dezbatere electoralã ºi considerãm firesc sã lãsãm acest spaþiu liber, aºa cum ºi nouã ne-a fost lãsat, pentru ca publicul sã poatã primi informaþiile necesare procesului electiv care urmeazã. Coniderãm cã este o manifestare a respectului nostru faþã de modul în care acest eveniment a fost tratat pânã acum de fiecare participant, colaborator sau susþinãtor al

acasã cozonac cu mac mai bine cumpãr unul ºi e mai ieftin”, spune o cumpãrãtoare. Altele nu þin cont de preþuri ºi preferã cozonacii fãcuþi acasã indiferent de costuri. ”Voi cumpãra jumãtate de kilogram de mac ºi îmi ajunge pen-

tru cozonac. O singurã datã pe an este Paºtele, sacrificãm mai mulþi bani”, spune o altã gospodinã. În condiþiile de faþã cu suma alocatã unui kilogram de mac se pot cumpãra aproape douã kilograme de carne.

Ce este demn de remarcat, faptul cã PREMIANÞII FÃRÃ PREMII a ajuns sã fie inclusã în agenda evenimentelor publice sãptãmânale, faptul cã este avutã în vedere de oameni atunci când îºi stabilesc programul de weekend. Toate aceste lucruri sunt generatoare de emoþii pentru cei care au lucrat sistematic ºi susþinut la organizarea evenimentelor ºi aratã faptul cã setea de valori, nevoia de repere, normalitatea recunoaºterii oamenilor valoroºi, precum ºi închiderea unui ciclu de cerere-ofertã în societate este, probabil, calea cãtre un climat mai detensionat. Am auzit mereu sau am spus chiar noi înºine “nu te întreba ce-þi oferã societatea, întreabã-te întâi ce oferi tu ei”, prin aceastã campanie, oamenii care au slujit societatea, de cele mai multe ori în anonimat,

au ajuns sã primeascã rãsplata socialã, care a constat în mulþumirile sincere ale oamenilor. Au fost clipe de emoþii puternice, oameni care au plâns de fericire, vãzând alþi oameni care au venit special pentru ei în spaþiul public. Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII are ca scop ºi redescoperirea strãzii ca liant în jurul valorilor morale, a acelor oameni care nu sunt neapãrat vedete, dar care meritã respectul celorlalþi. Ieºirea în stradã pentru a aplauda semeni este un mod de a privi altfel spaþiul public, prea des folosit doar pentru proteste, spectacole ieftine sau conflicte. În Deva, hunedorenii au arãtat lumii cã România are motive de mândrie. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 8:10 Europa mea 18:40 Ecce via - Aceasta este Calea! (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Epic Show (r) Teleshopping T3ch in 3 (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show 22:00 Mr. Bean

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Confesiunile unei mirese (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Toamna bobocilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Petrolul - Astra

21 martie *** 20 aprilie Astãzi nu este indicat sã semnaþi documente oficiale sau sã vã ocupaþi de afaceri. Cei din jur nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºi nu renunþaþi la planurile de schimbare! Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie activitãþilor casnice.

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor

10:00 10:15 11:00 11:15 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 20:30 21:00 21:15 21:30

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Fotbal European ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special La Liga World ªtirile Digi Sport Digi Sport Special Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa aveþi parte de câteva momente mai încordate, din cauza controverselor cu un coleg sau un partener de afaceri. Reuºiþi sã lãmuriþi repede neînþelegerea. Petreceþi dupãamiaza în familie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi indispus din cauzã cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu este cazul sã vã faceþi griji, este doar o amânare ºi nimic mai mult. Ar fi bine sã vã ocupaþi de problemele financiare. Relaþiile cu partenerul de viaþã parcurg o perioadã favorabilã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Pompei 0:00 Cuceritorul (r)

23 iulie *** 22 august Nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã nu le faceþi faþã. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. S-ar putea sã pierdeþi sume importante. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult!

Apar neînþelegeri în relaþia cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã gãsiþi o soluþie de compromis! Pentru a depãºi momentele tensionate de azi, trebuie sã vã înarmaþi cu multã rãbdare. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 august *** 22 septembrie Amânaþi activitãþile care necesitã tact ºi putere de concentrare. Spre searã, primiþi un cadou de la o rudã mai în vârstã. Acordaþi mai multã atenþie copiilor! Evitaþi speculaþiile financiare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deveniþi irascibil din cauzã cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul. Dacã nu vã controlaþi nervozitatea, riscaþi sã aveþi neplãceri, atât la serviciu, cât ºi acasã. Concentraþi-vã asupra problemelor cu adevãrat importante.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþin deprimat ºi sã vã simþiþi lipsit de vlagã. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Împreunã cu persoana iubitã puteþi rezolva o problemã importantã.

23 noiembrie *** 20 decembrie O rudã apropiatã vã ajutã sã depãºiþi un moment dificil din relaþiile parteneriale. Dupã-amiazã staþi mai bine cu moralul, mai ales dupã ce primiþi o sumã importantã dintr-o colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã nu vã puteþi respecta programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu vã puneþi prea mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã aveþi parte de o dezamãgire.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale. Vã cam lipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Fiþi mai prudent la serviciu, altfel riscaþi sã aveþi discuþii aprinse.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi indispus din cauza atmosferei tensionate de la serviciu. Nu vã faceþi probleme, toanele ºefului vor trece curând! Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

România de IMPACT: peste 2.000 de voluntari - elevi ºi profesori transformã România, într-o campanie a Fundaþiei Noi Orizonturi

undaþia Noi Orizonturi desfãºoarã în perioada 7 aprilie ºi 20 iunie 2014 campania „România de IMPACT”, sub deviza „SuperIMPACÞii transformã România!”. În toatã aceastã perioadã, cei peste 2.000 de voluntari care fac parte din Miºcarea de Tineri IMPACT (iniþiativã a Fundaþiei Noi Orizonturi) vor realiza zeci de proiecte, evenimente ºi activitãþi de serviciu în folosul comunitãþii care cuprind strângeri de fonduri ºi alimente pentru familii nevoiaºe, activitãþi ce au în vedere protecþia mediului, pãstrarea tradiþiilor româneºti ºi îmbunãtãþirea sistemului educaþional.

jocuri IMPACT în Parcul Carol Schreter, Petroºani; - IMPACT Best Huricane (deschis în parteneriat cu Grup ªcolar Retezat, Uricani) au prezentat colegilor din ºcoalã, în cadrul unor ateliere tematice, activitãþile pe care ei le deruleazã în cadrul clubului. Au pregãtit jocuri, pove-

Campania a debutat cu Sãptãmâna IMPACT, în cadrul ªcolii Altfel – „Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”. Astfel, în perioada 7-11 aprilie cele 16 Cluburi de Iniþiativã Comunitarã pentru Tineri IMPACT din Valea Jiului s-au implicat ºi de data aceasta în comunitate, prin intermediul activitãþilor pe care le-au organizat. Aici se aflã prezentate

membrii clubului în care aceºtia îºi desfãºoarã activitatea; - IMPACT New Life (deschis în parteneriat cu

o parte dintre ele: - Membrii Clubului IMPACT Români cu normã întregã (deschis în parteneriat cu ªcoala Europeanã I.G.Duca Petroºani) au început confecþionarea tablourilor pe care le vor utiliza în vederea stângerii de fonduri pentru o elevã bolnavã de leucemie din Petroºani. Produsele vor fi expuse în data de 16 mai în cadrul spectacolului ”O viaþã pe portativ”,organizat de clubul IMPACT AREA; - IMPACT InfoPet (deschis în parteneriat cu Colegiul Naþional Carmen

Sylva, Petroºani) au organizat un schimb de tineri în parteneriat cu CARITAS Petroºani, în cadrul cãruia au derulat jocuri educativ-distractive pe teme precum munca în echipã, gestionarea emoþiilor ºi managementul conflictului; - IMPACT Pride of Petroºani (deschis în parteneriat cu ªcoala Europeanã I.G.Duca Petroºani) au inaugurat ”Cãsuþa IMPACT” – o salã de clasã decoratã de cãtre

Colegiul Economic Hermes, Petroºani) au invitat toate cluburile IMPACT din Valea Jiului la o ora de

stiri, piese de teatru, ateliere de handmade precum ºi prezentãri ale Miºcãrii IMPACT ºi ale Fundaþiei Noi Orizonturi. IMPACT este un model de dezvoltare sustenabilã, iniþiat de Fundaþia Noi Orizonturi ºi sprijinit de partenerul strategic Romanian-American Foundation. În România existã peste 100 de Cluburi de Iniþiativã Comunitarã pentru Tineri IMPACT. În cadrul acestora, sunt activi copii ºi tineri care gãsesc soluþii creative pentru problemele din comunitãþile lor, ghidaþi de aproximativ 300 de voluntari (profesori ºi membri IMPACT cu abilitãþi dezvoltate de leadership). Activitatea IMPACT se desfãºoarã pe toatã durata anului ºcolar, sub forma unor întâlniri sãptãmânale care îi ajutã pe tineri sã se dezvolte ºi sã devinã mai implicaþi în comunitate, prin realizarea de proiecte de serviciu în folosul comunitãþii. Miºcarea de Tineri IMPACT realizeazã anual aproape 200 de

proiecte în toatã þara, care au aproximativ 30.000 de beneficiari. Modelul educaþional IMPACT, 100% românesc, a fost preluat cu succes la nivel internaþional. Miºcarea de Tineri IMPACT s-a dezvoltat astfel în alte 7 þãri: SUA, Honduras, Republica Moldova, Republica Dominicanã, Armenia, Haiti, Nicaragua. IMPACT este apreciat la nivel naþional ºi internaþional, fiind premiat în repetate rânduri. Printre premiile oferite acestui model de educaþie promovat de Fundaþia Noi Orizonturi amintim: certificarea în cadrul Galei Acþionãm Responsabil (decembrie 2013) pentru Bunã Practicã în susþinerea continuã a implicãrii tinerilor în comunitate ºi o bunã comunicare cu ºcolile ºi Inspectoratele ªcolare, precum ºi premiul „Liderii Viitorului”, premiu de excelenþã al Institutului Aspen România, acordat în 2011 Georgiana Irimia , Coordonator local al Cluburilor de Iniþiativã Comunitarã pentru Tineri IMPACT.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014

46 de hectare de teren ascut sãbiile în instanþã între Primãria Petroºani ºi Romsilva

rimãria Municipiului Petroºani încearcã din rãsputeri sã scoatã definitiv din fondul forestier naþional o suprafaþã de teren de 46 de hectare, aºa încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Carmen COSMAN - PREDA Lupta se dã pentru 46 de hectare de teren, acolo unde ar urma sã fie amenajate pârtii, stâlpii pentru viitoarea telegondolã, dar ºi culoare pentru instalaþiile de transport. Municipalitatea are deja douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã caza s-a mutat acum pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Pentru continuarea procesului, edilii din Petroºani au decis sã achiziþioneze servicii de consultanþã ºi reprezentare juridicã, exact pentru Dosarul nr.677/57/2012, în care se judecã de circa doi ani cu ROMSILVA. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani. Astfel, potrivit sentinþi pronunþate încã din 2012, instanþa a

admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului ,,Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei,

Romsilva a fpcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Chair dacã pãrea tardivã introducerea recursului, acesta a fost acceptat, din cauzã cã s-a cmunict foarte târziu dispozitivul sentinþei. “Este acelaºi doar, dar Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Eram la un pas de a investi sentinþa cu formulã executorie ºi atunci am fost anuntaþi”, a explicat secretarul Primãriei Municipiului Petroºani, Adrian Negoe.

n proiect generos

Autoritãþile din Petroºani au demarat în urmã cu câþiva ani un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea Parâng într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã îngheþe aproape, ori sã se desfãºore cu o vitezã extrem de micã. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate

instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, stâlpii pentru telescaunul TS3 care au fost ºi montaþi, dar s-au amenajat totodatã spaþiile tehnice, precum ºi staþia de pompe pentru pârtia B. De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este

extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din

Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

Iepuraºi ºi miei

Nu pe masa de Paºte, ci pe unghii

anichiurã de Paºte. Tendinþele din ultimii ani dicteazã chiar ºi manichiura. Astfel, saloanele specializate le oferã doamnelor ºi domniºoarelor care vor sã fie în tendinþe, modele de manichiurã sau pedichiurã adaptate specificului sãrbãtorii. Potrivit reprezentanþilor acestor saloane, în acest an se poartã iepuraºii ºi nu numai. Monika BACIU “Deja am avut solicitãri din partea doamelor pentru a realize diferite modele de manichiurã. Cele mai solicitate au fost cele cu iepuraºi, coºuri cu ouã sau alte modele specifice sãrbãtorii”, spune Anca, reprezentanta unui astfel de salon. Preþurile pentru acest tip de manichiurã sunt mai mari decât cele pentru manichiura obiºnuitã ºi asta datoritã faptului cã dureazã mai mult pânã se realizeazã.

“Spre exemplu o manichiurã franþuzeascã costã undeva la 50 de lei, în schimb cele cu modele de Paºte pot ajunge ºi la 150 de lei. Depinde ºi de ce doreºte clienta”, ne mai spune Anca. Pentru a fi în ton

cu Sãrbãtorile Pascale putem sã încercãm sã realizãm o manichiurã ineditã cu modele de iepuraºi ºi puiºori, iar reprezentanþii saloanelor de acest gen spun cã în ultimii ani cererea este din ce în ce mai mare pentru astfel de decoraþiuni ale unghiilor.