Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 594

Cronica Vãii Jiului Marti, 15 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ponta, întâmpinat cu ouã roºii de cãtre ortaci

Fratele procurorului ºef Secþie Urmãrire Penalã de la Tribunalul Hunedoara, posibil martor în “Dosarul Uricani” >>> PAGINA A 3-A

Vernisaj de icoane la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Copiii ºi bãtrânii, aniversaþi la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Inspectorii DSV au intrat în alertã >>> PAGINA A 7-A

Biserica ocrotitoarei minerilor, unicã în ortodoxia româneascã >>> PAGINILE 8-9 În loc sã stea în patru labe cu canciocul în mânã

Primarul Aninoasei poate preda drumul ciuruit de gropi cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara >>> PAGINA A 10-A

Au uitat pentru ce au fost trimiºi în Parlament >>> PAGINA A 11-A ANT nu promoveazã turismul ecumenic din Valea Jiului

ensionarii minieri din Valea Jiului trag speranþe cã pânã la Paºti vor avea o întrevedere cu premierul Ponta, pentru a-i spune problemele cu care se confruntã. În urma unei întâlniri cu ministrul Muncii, Rovana Plumb, reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului au obþinut de principiu o întâlnire cu premierul, în urma cãreia sã-i aducã la cunoºtinþã mai multe probleme care-i frãmântã. >>> PAGINA A 7-A

Drumul Crucii din Straja, inexistent în calendarul evenimentelor de Paºte >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Fratele procurorului ºef Secþie Urmãrire Penalã de la Tribunalul Hunedoara, posibil martor în “Dosarul Uricani”

ratele procurorului ºef Secþie urmãrire penalã din cadrul Tribunalului Hunedoara, Ioan Nicodim, ar putea fi audiat ca martor în “Dosarul Uricani” în care foºtii ºefi ai exploatãrii miniere respective sunt judecaþi pentru ucidere din culpã în cazul tragediei din data de 5 februarie 2011. Carmen COSMAN - PREDA Instanþa de la Petroºani se va pronunþa marþi cu privire la excepþiile formulate la avocatul Daniel Ionaºcu, asistentul Paulei Iacob în acest doar. Astfel, magistraþii vor decide în ceea ce priveºte cererile formulate, privind emiterea unei adrese cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mina

Valea Jiului SA Sucursala Mina Uricani, pentru comunicarea fiºei postului privind pentru Valentin Nicodim ºi audierea acestuia în calitate de martor. Valentin Nicodim este chiar fratele procurorului Ioan Nicodim, cel care a instrumentat doarul cauzei la momentul respectiv. Iar avocatul Ionaºcu a fãcut vorbire în faþa cmpletului de judecatã privind

încrengãturã genealogicã, descoperitã în “Dosarul Uricani” ºi care ar fi condus la netrimiterea în judecatã a unor presupuºi autori morali ai tragediei din 5 februarie 2011. Astfel, Daniel Ioanºcu arãta cã procurorul de caz ar fi trebuit sã se abþinã, din cauza unor încrengãturi de rudenie ºi a afirmat cã: “procurorul de caz, care a instrumentat acest dosar ºi l-a trimis

Muncitor rãnit la Vulcan

S-a rãsturnat cu excavatorul pe marginea drumului

oferul unui escavator de la firma Energoconstrucþia, în vârstã de 42 de ani, a fost accidentat grav ieri, în jurul prânzului, dupã ce utilajul de mari dimensiuni în care se afla s-a rãsturnat pe partea stângã a drumului care duce spre Pasul Vâlcan. Adriana PAVEL

Primii care au ajuns la faþa locului au fost membrii echipajelor de prim ajutor, care lau transportat pe bãrbatul aflat în stare de inconºtienþã la Spitalul Municipal Vulcan. Aici, medicii l-a stabilizat. “Am avut o victimã în vârstã de 42 de ani, originar din Gorj, am înþeles, care prezenta un politraumatism în zona toracelui ºi a bazinului. A fost stabilizat în serviciul nostru de urgenþã ºi trans-

portat apoi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Când a plecat de la noi, victima era în stare de conºtienþã”, ne-a declarat Dr Cãtãlin Popa, director medical la Spitalul Municipal din Vulcan. La faþa locului au fost trimiºi ºi inspectorii din cadrul ITM, pentru a se stabili cu exactitate împrejurãrile incidentului. Cel mai probabil, acesta va fi cercetat drept accident de muncã. “Escavatoristul lucra la firma Energoconstrucþia, iar

din primele date, se pare cã utilajul se afla pe ºenile atunci când s-a rãsturnat pe marginea drumului. În acest moment se fãceau pregãtiri pentru începerea lucrãrii de supraînãlþare a digului de cenuºã a haldei din zonã. Urmeazã sã vedem evoluþia victimei. Dacã accidentul se dovedeºte a fi unul foarte grav, atunci va fi cercetat de noi, dacã nu, atunci cercetarea se va face de cãtre angajator ”, a declarat Ileana Bodea, ºef S.S.M. – ITM Petroºani. Accidentul s-a petrecut chiar la intersecþia celor douã drumuri, respectiv spre telegondola de la Pasul Vâlcan ºi drumul care duce la cabana Cãpriºoara. Din fericire, niciun alt muncitor nu a fost rãnit.

în judecatã prin rechizitoriu, este cumnatul unui ºef din cadrul minei respective ºi fratele juristului minei.(...) Mai mult,

juristul minei respective, fratele procurorului instrumentor a fost numit jurist în timpul domnului Toacsen, adicã exact ºeful departamentului electromecanicã, care nu este inculpat, care a schimbat permisul de lucru ºi care, mai mult decât orice, nu rãspunde pentru sectorul dumnealui”. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5

februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 20 martie 2012 ºi pânã acum au fost audiaþi mai mulþi martori ce ar putea face luminã în acest dosar.

Octogenar lãsat fãrã economii

n pensionar în vârstã de 82 de ani a rãmas fãrã 10 mii de lei, bani economisiþi cu greu, dupã ce a fost înºelat de mai mulþi escroci. Maximilian GÂNJU Metodele de înºelcãiune folosite sunt tot mai variate, iar din spatele telefonului escrocii au trecut la abordarea directã a victimelor. În acest fel un vârstnic a rãmas fãrã banii strânºi cu trudã, iar poliþiºtii încearcã sã/i prindã pe escroci. ªansele ca suma de bani sã fie recuperatã sunt însã destul de mici. ”Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã telefonic de cãtre o persoanã în vârstã de 82 de

ani, din municipiul Orãºtie, despre faptul cã în jurul orei 11:30, în timp ce se afla pe banca din faþa blocului, a fost acostatã de douã persoane, una de sex feminin ºi una de sex masculin, care i-au spus cã reprezintã o organizaþie umanitarã din municipiul Alba Iulia ºi cã au valutã în euro pe care nu vor sã o schimbe ºi au nevoie de bani româneºti. Suspecþii au convins partea vãtãmatã sã urce în apartament ºi sã le ofere economiile sale, în valoare de 10.000 lei, au lãsat pe masã cinci ghiuluri

ºi o brãþarã din metal galben, au luat banii ºi i-au spus cã vor reveni cu suma dublã ºi alte ajutoare, dupã care au pãrãsit în grabã apartamentul”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Anchetatorii au întocmit un dosar penal ºi încearcã sã-i prindã pe escroci. Potrivit sursei citate, pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii recomandã sã nu permiteþi accesul în locuinþã persoanelor necunoscute, decât dacã aþi stabilit cu certitudine identitatea acestora ºi sã nu le oferiþi sume de bani sau bunuri indiferent de pretextul invocat.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Vernisaj de icoane la Petroºani

reatorul ºi Creaþia Sa sunt pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mai mulþi studenþi ºi absolvenþi a douã universitãþi de prestigiu din þarã au expus aici lucãri de valoare, la ediþia cu numãrul XXXII a Salonului Studenþesc de Artã Religioasã. Diana MITRACHE Studenþi ºi artiºti plastici din Petroºani, Timiºoara ºi Cluj au venit în Valea Jiului sã expunã lucrãri absolut unice, acum în Sãptãmâna Patimilor, la Salonul Studenþesc de Artã Religioasã. Vernisajul a avut loc în prima zi a sãptãmânii ºi pentru iubitorii de artã bisericeascã este o oportunitate extraordinarã de a întâlni

opere atât de elaborate pe simezele din Petroºani. „Este cea de a XXXII-a ediþie a Salonului studenþesc de artã religioasã. Este, de la an la an, o expoziþie tot mai complexã, tot mai interesantã. E bine cã se întâmplã aºa ceva în Petroºani, pentru cã este o expoziþie de o valoare rarã. Nu numai pentru galeria noastrã micuþã de aici de la Casa Studenþeascã, ci pen-

tru orice galerie din þarã. Sunt lucrãri deosebite ºi invitãm publicul sã vinã ºi sã vadã, pe tot parcursul sãptãmânii expoziþia”, a spus Robert Humel, artist plastic din

Petroºani. Artiºtii care expun

Eco juniorii anului 2014

n cadrul programului "Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!", Asociaþia DRUMEÞII MONTANE s-a implicat activ în educaþia non-formalã a elevilor, prin organizarea în parteneriat cu 12 ºcoli din întreaga þarã a proiectului „ECO JUNIOR – 2014”. Scopul proiectului a constat în educarea ecologicã a elevilor, dobândirea unei atitudini mediu-protective ºi implicarea în activitãþi ecorecreative. Cei peste 1300 de elevi care au participat la acþiunile desfãºurate în cadrul proiectului, au rãspuns cu entuziasm. Interacþiunea reprezentanþiilor Asociaþiei Drumeþii Montane cu elevii din clasale primare si gimnaziale s-a dovedit a fi cea mai eficientã acþiune de pormovare a mediului înconjurãtor

ºi a unui stil de viaþã sãnãtos. Activitãþile

desfãºurate în cadrul programului "Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!" au constat în videoproiecþii, realizarea/prezentarea unor afiºe ºi pancarte cu mesaje ecologice, igienizãri, realizãri de reviste cu tematicã

ecologicã, dar ºi jocuri desfãºurate în aer liber: orientare – sportul pãdurii, întrecerea omizilor, ghiceºte jucãtorul, instalare tabãrã de corturi. La finalul acþiunilor a fost organizatã festivitatea de premiere a participanþilor ºi acordarea diplomelor .

În cadrul proiectului „ECO JUNIOR – 2014”, Asociaþia DRUMEÞII MONTANE a avut ca parteneri urmãtoarele ºcoli: ªcoala Gimnazialã „Voievod Litovoi”

ºi-au propus sã încânte publicul cu lucrãri originale în care au surprins Creatorul, dar ºi Creaþia. „Noi, de fapt, venim cu cuvinte care sunt reprezentate în imagini ºi suita aceasta de cuvinte ce le-am

adus publicului de aici aº vrea sã aibã o Târgu-Jiu, Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu Baia Mare, Liceul de Arte "Dinu Lipatti" Piteºti, Liceul Teoretic ”George Moroianu” Sãcele, ªcoala Gimnazialã Drãgãneºti de Vede, Colegiul Tehnic “A. Saligny” Roºiorii de Vede, Grãdiniþa cu Program Prelungit Nr. 1 Turnu Mãgurele, Colegiul Economic ,,Hermes" Petroºani, Liceul Teologic "Sfântul Nicodim" Nr.13 Târgu Jiu, Liceul cu Program Sportiv Târgu Jiu,

adresare mai diversificatã. Încercãm o reconciliere a celor douã dimesiuni ale artei: arta sacrã ºi cea laicã, ambele vorbind despre frumos, având sensul comun al icoanei. ªi, pentru cã nu am putut reprezenta Creatorul fãrã Creaþie, am creat chipul cristic al luminii, pe care îl regãsim în icoanele de aici ºi Creaþia sa, prin naturã. De asta pe simeze sunt ºi peisaje din naturã. Este prac-

tic o simbiozã între cele douã”, a spus ºi Marius Dan Ghenescu, profesor Univ Babeº Bolyay Cluj Lucrãrile excepþionale vor sta pe simeze timp de o sãptãmânã, iar dacã sunt doritori sã le cumpere, pentru cã nimic nu este mai potrivit de Paºti decât o icoanã, atunci când vorbim despre un cadou, preþul poate fi negociat cu artistul.

ªcoala Gimnazialã “Constantin Sãvoiu” Târgu Jiu, ªcoala Gimnazialã Costeºtii din Vale. Asociaþia Drumeþii Montane este susþinutã în prezent de cãtre: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, Vitalis Group, Auro Media, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, Mobila Dalin, Belkin, Apollomod Distribution, Braduþ Associated, DexterHost, Radio

Enigma Romania, Parcul National Retezat, Regia Nationala a Padurilor Romsilva ºi este o organizaþie non-profit, ce are în componenþa sa doar voluntari, de aceea suntem mereu în cautare de persoane pasionate de turism, sport ºi ecologie. Daca eºti interesat(ã) de activitãþile pe care le desfãºoarã asociaþia noastrã sau la care participã, eºti asteptat(ã) în echipa noastrã!

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Copiii ºi bãtrânii, aniversaþi la Petroºani

iua Familiei, Ziua Copilului ºi Ziua Veteranilor sunt trei prilejuri de sãrbãtoare pentru administraþia de la Petroºani. Peste 70.000 de lei vor fi premiile pentru aceste evenimente, iar consilierii locali vor aproba sumele în ºedinþa de miercuri. Diana MITRACHE Ziua Internaþionalã a Copilului va fi sãrbãtoritã cu mare fast la Petroºani, iar parada costumelor va fi un bun prilej a celebra copilãria. Edilii de la Petroºani vor sã reitereze ediþia de anul trecut, când sute de copii, costumaþi inediat au mãrºãluit pe strãzi. În plus, fiecare copil din Petroºani va primi câte o cutie cu ciocolatã. Suma alocatã evenimentului se ridicã la 60.000 de

lei. „Vom organiza chiar pe data de 1 iunie Parada costumelor de carnaval, aºa cum ne-am obiºnuit la Petroºani. De asemenea, va fi ºi un spectacol de teatru gratuit, oferit de Teatrul I.D Sîrbu, în parteneriat cu noi ºi este vorba despre piesa Scufiþa Roºie ºi vom oferi, de asemenea, cutiile de ciocolatã pe care copiii le vor primi ºi în acest an”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nu sunt uitaþi nici vârstnicii ºi, de Ziua Familiei, zeci de cupluri vor fi sãrbãtorite, mai ales cã este vorba despre oameni care au peste o jumãtate de veac de cãsnicie. În plus, ºi cei mai vârstnici locuitori vor fi ºi ei premiaþi. „Cu ocazia Zilei

Încep înscrierile pentru grãdiniþe

Nici un copil nu va rãmâne în afara listelor. Educatorii dau

în mod oficial. Îi rugãm pe toþi pãrinþii sã aibã încredere cã fiecare copilaº din oraºul acesta va avea loc într-o grãdiniþã

dosarele, care va da cererile ºi care le va da toate relaþiile despre grupe, modul în care for fi ele împãrþite ºi unde vor fi repartizaþi copiii”, a spus Lucia Munteanu, director de grãdiniþãºi coordonator al ctivitãþii preºcolarilor din Petroºani. Înscrierile la grãdiniþe încep în aceastã

acum asigurãri cã, cel puþin în Petroºani, sunt locuri suficiente ºi pãrinþii trebuie doar sã se adreseze unitãþii celei mai apropiate de domiciliu. „Din data de 23 aprilie încep înscrierile

pentru care dumnealor opteazã. Pentru ca sã fie înscriºi, pãrinþii trebuie sã se adreseze structurilor din zona în care locuiesc. Acolo va exista ºefa de structurã, care va prelua

perioadã, iar cei mici vor avea primul contact cu bãncuþele ºi jucãriile abia la toamnã. Pânã atunci vor fi definitivate listele ºi cei mici vor fi împãrþiþi pe grupe.

unt locuri suficiente în grãdiniþele din Petroºani! De asta ne asigurã cei care gestioneazã sistemul preºcolar de învãþãmânt din Capitala Vãii Jiului, iar înscrierile încep dupã Paºti. Diana MITRACHE

Familiei, la Petroºani vom premia 20 de cupluri, care au împlinit deja 50 de ani de cãsãtorie ºi 5 cupluri care au 60 de

ani de cãsãtorie ºi, în mod inedit, anul aces-

ta, vom premia ºi douã persoane care au împlinit vârsta de

100 de ani”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În fine, veteranii de rãzboi vor fi premiaþi ºi ei la Petroºani, iar pentru cele douã evenimente dedicate familiilor longevive ºi Ziua Veteranilor de rãzboi, administraþia localã va aloca suma de 11.500 de lei.

Nu le place ºcoala, rãmân fãrã bani

bsenþele copiilor au tãiat alocaþia pentru susþinerea familiei. Peste o sutã de pãrinþi din judeþul Hunedoara au rãmas fãrã alocaþia de susþinere a familiei ºi asta din cauza copiilor care au considerat unele ore de curs prea plictisitoare ºi au decis sã nu participe la acestea. Monika BACIU Banii pentru alocaþia de susþinere a familiei se încaseazã doar dacã elevii au prezenþã la cursurile ºcolare. Familiile ai cãror copii au avut pânã la 20 de absenþe nemotivate au fost sancþionate cu o

diminuare a alocaþiei, iar cele ai cãror copii

au depãºit 20 de absenþe nemotivate nu îºi vor mai primi banii timp de ºase luni. La sfârºitul lunii decembrie 2013, 138 de persoane aveau suspendatã aceastã alocaþie, iar 149 de hunedoreni primeau bani mai puþini din cauza diminuãrii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Vin amenzile pentru câinii

Animãluþe „pascale”

neînregistraþi u începere din luna mai va debuta ºi în Petroºani recensãmântul câinilor cu stãpân. Pânã la data de 1 ianuarie 2015 toþi proprietari vor trebui sã îºi înscrie animalele în Registrul de Evidenþã a Câinilor cu Stãpân. Campania de identificare a câinilor de companie constã în faptul cã proprietarii acestora trebuie sã meargã la un cabinet veterinar acolo unde medicul va „însemna” cãþelul cu un microcip aprobat de cãtre Autoritatea Naþionalã Sanitar – Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (!?) ºi îi va întocmi un carnet de sãnãtate. „Acest carnet trebuie sã conþinã

rintre cadourile cele mai cãutate, cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte, se numãrã ºi iepuraºii. Vii. La mare cãutare se aflã, însã, ºi marmotele, porcuºorii de Guineea sau papagalii.

toate datele despre respectivul patruped. Pentru aceastã operaþiune, însã, proprietarul trebuie sã scoatã niºte bani din buzunar. Astfel, sterilizarea (obligatorie pentru câinii de rasã comunã sau metiºi) costã cel puþin 100 de lei (pentru un mascul) ºi 150 de lei (pentru o femelã). În plus, înregistrarea care include microciparea, va costa cel puþin 50 de lei”, a declarat medicul veterinar Amalia Iordache.

Cei care nu se vor conforma prevederilor legii, vor fi sancþionaþi contravenþional, amenzile urmând a fi cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei. „Dacã la 1 ianuarie 2015 animalul nu are o identitate, stãpânul acestuia riscã sã fie amendat. Pe aceastã cale, potrivit celor precizate de cãtre reprezentanþii autoritãþilor, se doreºte o prevenire a abandonului cãþeilor iar sterilizarea va duce, în timp, la reducerea maidanezilor”, a mai spus Amalia Iordache. Animalele care au deja microcip, dar care nu corespunde normelor, vor fi identificate, înregistrate ºi li se vor emite noi carnete de sãnãtate. Mir cea NISTOR

Au sosit primii miei ºi s-au „dus”

rimii miei oferiþi spre vânzare au sosit încã de luni în piaþa centralã din Petroºani. Chiar dacã au fost vânduþi cu 25 de lei kilogramul, aceºtia s-au terminat foarte repede. În acest timp, administratorii pieþei din localitate sunt pregãtiþi pentru afluxul de comercianþi ºi cumpãrãtori aºteptaþi în zilele urmãtoare. „Am montat deja stativele pentru comercializarea mieilor iar primul

comerciant de carne de oaie ºi-a fãcut deja apariþia. În doar câteva ore acesta a vândut tot ceea ce a adus, chiar dacã preþul solicitat a fost de 25 de lei pe kilogram”, a declarat Ion Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Aproape 20 de crescãtori de miei din Valea Jiului dar ºi din judeþele învecinate ºi-au anunþat prezenþa în Petroºani. „Am luat legãtura cu mai mulþi crescãtori de oi ºi 18 dintre aceºtia ºi-au anunþat prezenþa în Petroºani. Este vorba despre oieri din Valea Jiului, Gorj, Sibiu, Alba sau Caransebeº. Sunt convins cã în acest an vom avea parte de o abundenþã de carne de miel pentru cã sper sã vinã toþi oierii care ne-au promis cã vor sosi în Petroºani. Stativele aºteaptã ºi sper cã oamenii vor fi mulþumiþi, atât de calitatea cãrnii cât ºi de preþurile solicitate de cãtre crescãtorii de oi”, a mai spus Ion Pristavu. Cu începere de marþi ºi centrul de sacrificare al animalelor din piaþa centralã din Petroºani va fi autorizat sã funcþioneze. În afarã de Petroºani, în Valea Jiului, un alt centru de sacrificare al mieilor, autorizat sã funcþioneze, este cel din municipiul Vulcan. Mir cea NISTOR

„Cu ocazia sãrbãtorilor de Paºti, nu puþini sunt cei care ne solicitã (pentru a face un cadou mai deosebit) animale din diverse specii. Bineînþeles, cea mai mare cerere o înregistrãm la iepuraºi (simbolul Paºtelui) dar vindem ºi porcuºori de Guineea, marmote, cãþei, pisici sau pãsãri, din mai

multe specii, cel mai bine vânduþi fiind papagalii. De multe dintre animãluþele care trec pe la noi îmi pare rãu sã mã despart dar nu am ce face. Aº dori sã le pãstrez pe toate dar nu se poate”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar. În ceea ce priveºte preþurile, acestea sunt destul de accesibile. Nu de alta dar, o singurã datã pe an sunt sãrbãtorite Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui. „Preþurile pe care le practicãm nu sunt deosebit de mari, þinând cont de cele practicate în oraºele mari. Un iepuraº, din rasa Angora, ajunge, de exemplu, pânã la 50 de lei”, a mai spus Amalia Iordache. Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Ponta, întâmpinat cu ouã roºii de cãtre ortaci

ensionarii minieri din Valea Jiului trag speranþe cã pânã la Paºti vor avea o întrevedere cu premierul Ponta, pentru a-i spune problemele cu care se confruntã.

În urma unei întâlniri cu ministrul Muncii, Rovana Plumb, reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului au obþinut de principiu o întâlnire cu premierul, în urma cãreia sã-i aducã la cunoºtinþã mai multe probleme care-i frãmântã. Recalcularea ºi majorarea punctului de pensie dar ºi includerea gratuitãþilor la energia electricã ºi termicã în pensie, ar fi cele mai importante doleanþe. „Preºedintele nostru a primit asigurãri cã vom avea o întrevedere cu Victor Ponta ºi ea ar putea sã se concretizeze înainte de Paºti. Vom merge la Târgu Jiu cu ouã roºii minereºti ca sã-l aºteptãm. Sunte multe probleme pe care vrem sã le facem cunoscute, însã problema gratuitãþilor

Inspectorii DSV au intrat în alertã

edicii sanitar-veterinari cu atribuþii în siguranþa alimentarã ºi-au prelungit programul de muncã în acestã sãptãmânã ºi-i încurajeazã pe consumatori sã reclame neregulile descoperite în pieþe ori alte unitãþi de alimentaþie publicã. Inspectorii vor sã se asigure cã pe piaþã nu ajung produse care sã punã viaþa consumatorilor în pericol. Preþul cãrnii de miel va fi unul asemãnãtor cu cel de anul trecut, însã cum puterea de cumpãrare a mai scãzut, mulþi consumatori vo fi

tentaþi sã achiziþioneze carnea ºi din locuri neautorizate. În acest caz atrag atenþia inspectorii în siguranþa alimentarã riscurile sunt majore.

De altfel, în urmã cu mai mulþi ani oamenii s-au trezit cu altã carne în loc de miel dupã ce au cumpãrat din locuri neautorizate. Octavian Popescu, ºef Direcþia SanitarVeterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani a declarat cã „noi îi monitorizãm în permanenþã pe cei care comercializeazã carne de miel, ºi nu numai, în pieþe, magazine alimentare sau supermarketuri ºi, din statistica celorlalþi ani, putem sã-i asigurãm pe cetãþeni cã nu a fost niciodatã o situaþie în care carnea de miel sã fie substituitã. Dacã se cumpãrã de pe marginea drumului, aºa cum se spune, atunci riscul este mare ºi sunt convins cã pot exista ºi comercianþi care au abilitãþi deosebite în a înºela oamenii. Aº recoman-

da ca mielul pentru masa de paºte ºi, în general, toate produsele pe care le achiziþioneazã sã fie numai din locurile autorizate”, spune ºeful CSVSA Petroºani. În preajma Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, în piaþa din municipiul Petroºani preþurile au luat-o pur ºi simplu razna. Mai toate produsele s-au scumpit pe motiv cã a crescut cheltuiala cu transportul. Maximilian GÂNJU

nefrãmântã. Vrem sã fie incluse în pesnie, în acest toþi ortacii ar fi siguri cã le vor primi ºi dupã ce minele nu vor mai primi subvenþie. Este normal sã le primim din bugetul statului pentru cã am muncit din greu ºi am contribuit la stat zeci de ani. În Germania sunt incluse în pensie, de

ce sã nu se poatã ºi la noi”, a declarat ieri, Paul David, secretarul Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Pe de altã parte, organizaþia sindicalã a foºtilor mineri l-a învestit cu un nou mandat de preºedinte pe Ioan Hortopan, fostul lor lider, care le-a promis rezolvarea celor mai importante probleme. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Biserica ocrotitoarei minerilor, unicã în ortodoxia româneascã tunci, la conducerea LSMVJ era Miron Cozma, Ilie Torsan, ”A Victor Bãdârcã ºi întreg consiliul Ligii. Sufletul acelui gest a fost pãrintele Pãtraºcu. A venit ºi a propus lui Miron, descriind

cã Postolache cunoºtea în amãnunt acele realizãri, deºi nu se afla în aceastã funcþie la vremea construirii Bisericii Sf. Varvara, dar a muncit pentru ca banii sã meargã cãtre obiectivele sindicatelor, la fel ca minerii ºi inginerii din cadrul regiei Autonome a Huilei. La toate aceste contribuþii pentru ridicarea Bisericii Sf. Varvara s-au adãugat ºi cele ale momârlanilor ºi ale orãºenilor. Ficare a dat o mânã de ajutor...

viitoarea Bisericã cu hramul ocrotitoarei minerilor. Au fost de acord toþi liderii ca sindicatul sã participe cu donaþii. Doi ani a stat lemnul la uscat... Contribuþia adusã la construirea bisericii a fost din cotizaþiile minerilor, dar cel mai mare aport l-a avut Regia Autonomã a Huilei, când director general era Benoni Costinaº, iar director economic era dl. Fîcea...” – Costel Postolache, fost preºedinte exutiv al LSMVJ. Deºi municipiul Petroºani avea un cartier cât un oraº Cartierul Aeroport, cu trei ºcoli, grãdiniþe, magazine ºi sedii de firme, nu exista nici o bisericã. Cea de la Sãlãtruc era micã neîncãpãtoare ºi se afla în afara cartierului. Se

impunea construirea uneia noi, dar bani nu prea erau. Preotul Octavian Pãtraºcu a început zaberile pentru ridicarea unui nou lãcaº încã din 1990, dar totul pãrea greu aproape de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

nerealizat. Cum singura entitate economicã puternicã era Regia Autonomã a Huilei ºi sindicatele care se conturaserã ºi reprezentau o forþã, pãrintele a bãtut la uºile mai marilor Regiei ºi ai Ligii Sindicatelor Miniere...

”Atunci, la conducerea LSMVJ era Miron Cozma, Ilie Torsan, Victor Bãdârcã ºi întreg consiliul Ligii. Sufletul acelui gest a fost pãrintele Pãtraºcu. A venit ºi a propus lui Miron,

descriind viitoarea Bisericã cu hramul ocrotitoarei minerilor. Au fost de acord toþi liderii ca sindicatul sã participe cu donaþii. Doi ani a stat lemnul la uscat... Contribuþia adusã la construirea bisericii a fost din cotizaþiile minerilor, dar cel mai

mare aport l-a avut Regia Autonomã a Huilei, când director general era Benoni Costinaº, iar director economic era dl. Fîcea. Au fost bani atunci pentru cã erau 45.000

de angajaþi ºi cotizaþiile erau pe mãsurã. Apoi au fost acþiunile sindicatelor de contribuþii 3000 ºi 5000, când a fost posibilã ºi preluarea Clubul Jiul. Salariile de încadrare erau între 60.000 ºi 80.000 la care se adãugau sporurile. La prima disponibilizare, în 1997, salariul de încadrare al unui miner era de 850.000. Îmi amintesc cã în 1996, când a fost reþinut pentru prima datã Miron Cozma, Biserica Sf. Varvara era ridicatã. Sigur cã au mai fost multe de fãcut ºi pãrintele Pãtraºcu nu s-a

lãsat. Minerii, prin sindicatele de atunci, au fãcut multe lucruri frumoase. Dacã vã aduceþi aminte de inundaþiile din 1991, la Bacãu – prefectul de acolo era atunci Hrebenciuc -, minerii au reconstruit din temelii douã localitãþi, Bereºti ºi Tazlãu, din banii lor. Îmi amintesc cã se lucra sâmbãta ºi toþi banii cuveniþi mergeau acolo. Au fost vremuri bune pentru cã existau ºi lideri care îºi cunoºteau menirea” – povesteºte fostul preºedinte executiv al LSMVJ, Costel Postolache. De precizat

Preotul paroh Octavian Nicolae Pãtraºcu credea în ridicarea acestei biserici ºi repeta mereu un verset din Scripturã: "De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni ziditorii". La începutul lunii octombrie 2001 biserica a fost sfinþitã de un sobor de ierarhi ºi preoþi în frunte cu Prea Fericitul Teoctist Patriarhul României, care a precizat cã Biserica din Cartierul Aeroport este unicã în România. "O noua Bisericã Ortodoxa închinatã "Sfintei Mare Muceniþe Varvara - ocrotitoarea minerilor este o premierã în ortodoxia româneascã cu acest hram". Ileana FIRÞULESCU

Merg sã se roage la icoana fãcãtoare de minuni glomeraþie la Mãnãstirea Lainici din Defileul Jiului în A toatã aceastã sãptãmânã, dupã ce sute de oameni, din întreaga þarã, merg sã se roage la o icoanã despre care spun cã este fãcãtoare de minuni. Credincioºii merg ºi pentru a asculta slujbele religioase oficiate în fiecare zi din Sãptãmâna Mare de preoþii care slujesc la acest lãcaº de cult.

Majoritatea credincioºilor care, an de an, vin la Mãnãstirea Lainici sunt din judeþele Gorj ºi Hunedoara, dar existã ºi oameni care vin de la sute de kilometri depãrtare pentru a atinge Icoana Maicii Domnului, despre care se spune cã face

minuni. “Credem în puterile tãmãduitoare ale Icoanei Maicii Domnului ºi m-am rugat pentru sãnãtatea noastrã ºi a copiilor noºtri”, spune Ana, aflatã la Lainici împreunã cu soþul ei. Ca ei sunt sute de oameni care merg la lãcaºul din

defileu sã atingã o copie a unei icoane fãcãtoare de minuni din Grecia, adusã în iulie 2006 de pe Muntele Athos. Icoana este neobiºnuitã prin dimensiunile sale, fiind pictatã pe lemn de santal ºi acoperitã cu o mantie grea de argint aurit. În

Europa mai sunt patru biserici care adãpostesc astfel de copii, despre care credincioºii cred cã au cãpãtat ºi ele puteri tãmãduitoare, astfel cã la Lainici sau format adevãrate pelerinaje în speranþa cã astfel vor scãpa de necazuri. Mãnãstirea Lainici se aflã pe Defileul Jiului, pe raza judeþul Gorj, la 32 de kilometri de Târgu-Jiu ºi la 25 de kilometri de Petroºani, ºi are hramul Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului. Mânãstirea a avut un trecut zbuciumat, credincioºii spunând cu pioºenie cã lãcaºul a fost crucificat de mai multe ori, trecând prin grele încercãri. Pentru a permite pelerinilor sã ajungã la mãnãstire, în perioada sãrbãtorilor pascale, drumarii au ridicat toate restricþiile de circulaþie impuse pe DN 66 între Petroºani ºi Bumbeºti Jiu. Astfel, între 18-21 aprilie, traficul va fi liber la orice orã prin Defileul Jiului. Maximilian GÂNJU

Încondeierea ouãlor, obicei pãstrat ºi astãzi

biceiuri strãvechi pãstrate cu sfinþenie. Sãptãmâna patimilor este una încãrcatã din punct de vedere tradiþional. Momârlanii din zonã pãstreazã ºi astãzi obiceiurile preluate de la strãmoºi. Încondeierea ouãlor este unul dintre aceste obiceuri. Încondeierea ouãlor reprezintã un obicei strãvechi în tradiþia româneascã. Ouãle încondeiate sunt o mãrturie a datinilor, credinþelor ºi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de culturã spiritualã specific româneascã. Deoarece oul roºu este purtãtorul unor semnificaþii profunde legate de învierea lui

Hristos ºi de reînnoirea naturii, creºtinii s-au ostenit sã-l încondeieze, desenând cu cearã

motive decorative ancestrale, de o rarã frumuseþe. Oul vãzut ca un simbol primordial, sãmânþa vieþii, potrivit tradiþiei, este vopsit ºi încondeiat în zilele de joi ºi sâmbãtã din Sãptãmâna Mare, îndeletnicirea înroºirii ouãlor fiind rezervatã aproape în exclusivitate femeilor.Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împãcare, pentru cã în ornamentaþia lui, de fapt, se opereazã cu simboluri soare, lunã, cruce, cu modele din naturã (plante, animale, obiecte casnice) ºi cu modele de þesãturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre. Monika BACIU

8 Actualitate

impunea construirea uneia noi, dar bani nu prea erau. Preotul Octavian Pãtraºcu a început zaberile pentru ridicarea unui nou lãcaº încã din 1990, dar totul pãrea greu aproape de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

”Atunci, la conducerea LSMVJ era Miron Cozma, Ilie Torsan, Victor Bãdârcã ºi întreg consiliul Ligii. Sufletul acelui gest a fost pãrintele Pãtraºcu. A venit ºi a propus lui Miron,

mare aport l-a avut Regia Autonomã a Huilei, când director general era Benoni Costinaº, iar director economic era dl. Fîcea. Au fost bani atunci pentru cã erau 45.000

Încondeierea ouãlor, obicei pãstrat ºi astãzi

Hristos ºi de reînnoirea naturii, creºtinii s-au ostenit sã-l încondeieze, desenând cu cearã

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

În loc sã stea în patru labe cu canciocul în mânã

Primarul Aninoasei poate preda drumul ciuruit de gropi cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara

ecât sã se oboseascã sã umple cu caniocul craterele din asfalt sau sa caute sponsori care sã aducã o roabã de ciment, primarul din Aninoasa are la dispoziþie o soluþie mult mai avantajoasã: sã dea înapoi în administrare Consiliului Judeþean Hunedoara drumul care duce din DN66 spre micuþa localitate ex-minierã. Carmen COSMAN-PREDA Drumul care face legãtura dintre DN 66 ºi oraºul Aninoasa aratã ca dupã bombardament ºi nu de ieri – de azi, ci de ani întregi. Teoretic, drumul este unul judeþean, însã practic se

aflã în administrarea Primãriei Oraºului Aninoasa, adicã exact prima administraþie publicã din þarã care ºi-a declarat falimentul. Dacã în anii precedenþi fonduri s-au gãsit doar pentru mici cârpeli, de cînd cu starea de insolvenþã banii sunt ºi mai

puþini, iar posibilitãþile de reparaþii a ºoselei sunt practic nule. Aºa cã, primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca, s-a apucat sã caute sponsori pentru a repara singura cale de acces care leagã localitatea de restul Vãii Jiului. ªi, mai mult decât atât, cum nici sponorii nu s-au bulucit la uºa Primãriei, edilii au mai cãutat bani ºi prin propriile buzunare ºi au anunþat cã vor face chiar ºi clacã sau voluntariat.Altfel spus, cautã prin oraº tineri dornici sã astupe gratis gropile

ºi susþine cã, împreunã cu viceprimarul ºi secretarul Primãiei, stau “în patru labe” ca sã repare craterele.

xistã o soluþie mai simplã!

O situaþie oarecum hilarã, dar care reprezintã unica alternativã de reparare a drumului respectiv, susþin eaprimarul Dunca. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, îl contrazice, însã, ºi spune cã drumul pote ajunge

oricând înapoi la CJH, însã edilii trebuie sã facã demersurile necesare. “În loc sã vinã ºi sã spunã: <<vreau sã-l repare Consiliul Judeþean>>, primarul – care a fost ºi secretarul primãriei atâþia ani - ar trebui sã se uite prin hârtii, sã gãseascã hotãrârea de consiliu prin care l-au luat în administrare. Nu putem sã-l reparãm noi acum, pentru cã este în administrarea Primãriei. L-au luat în urmã cu vreo 8 -9 ani pentru un proiect de introducere a apei ºi canalizãrii ºi pentru cel care l-au avut cu mina (n.r. de transformare într-un muzeu subteran). Ca ºi statut, este un drum judeþean, aflat în administrarea Consiliului Local Aninoasa, iar în momentul de faþã numai cei din Aninoasa pot sã-l asfalteze, sã-l întreþinã ori sã-l modernizeze. Pentru a– l da înapoi în administrarea Consiliului Judeþean, ei trebuie sã iniþieze un proiect de hotãrâre de Consiliu Local”, a explicat Balint.

Tratamente medicale în strãinãtate a vine sã credeþi sau nu, dar în judeþul nostru sunt sute de oameni care anual se trateaza in strainatate pentru tot felul de V afecþiuni medicale. În astfel de cazuri nu vorbim doar de pacienþi cu

o largã dare de mânã, ci chiar de oameni obiºnuiþi. Romania nu ofera alternative pentru anumite tratamente de specialitate, drept pentru care unii prefera centre medicale sau statiuni din vestul Europei. Adriana PAVEL Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a achitat anul trecut spitalelor din strainatate aproape doua milioane de lei pentru serviciile medicale pe care le-au primit cetatenii judetului Hunedoara. Tara unde sau fãcut cele mai multe tratamente medicale a fost Austria. “Anul trecut am decontat pentru servicii medicale pe teritoriul

statelor membre UE cetãþenilor români sume destul de substanþiale, în jur de 18 miliarde lei vechi. Cei mai mulþi pentru Austria, pe locul doi este Belgia cu o suma aproape la fel de substanþialã, pe locul trei este Franþa, iar apoi sunt ºi alte þãri precum Olanda, Cipru, Portugalia, Spania” , au afirmat reprezentanþii Casei Judeþeane de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara.

Motivele pentru care Austria se afla in topul preferinþelor celor care aleg sa faca tratamente in strainatate este acela cã oferã servicii medicale foarte bune ºi nu atât de scumpe pe cât s-ar crede. Pacienþii din judeþ care au beneficiat anul trecut de astfel de tratamente au facut-o in regim de urgenta, iar aici vorbim de cazurile medicale grave care nu pot fi tratate in spitalele din România.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Au uitat pentru ce au fost trimiºi în Parlament

leºii, în vacanþã ºi înainte de Paºte ºi dupã. Parlamentarii vor beneficia de o vacanþã prelungitã, foarte prelungitã. Aceºtia vor avea liber atât înainte de Paºte cât ºi dupã. Mai exact, aceºtia nu vor mai da pe la locul de muncã timp de o lunã de zile ºi asta pentru a se pregãti pentru alegerile europarlamentare. Monika BACIU

e au fãcut aleºii hunedorenilor

toate promisiunile fãcute în faþa alegãtorilor. Este vorba de o parte din senatorii hunedoreni care nu au avut

nicio problemã de semnalat guvernanþilor. Spre exemplu, senatorul Dorin Pãran (PNL) nu a avut nicio problemã. Alegãtorii acestuia trãiesc bine, nu au nevoie de locuri de muncã sau de investiþii. Cel puþin asta ar putea reieºi din activitatea parlamentarã a senatorului. Pãran nu a adresat nicio întrebare sau interpelare vreunui ministru. Acesta a luat cuvântul în plen de 12 ori, a iniþiat 20 de prop-

Parlamentarii nu s-au omorât prea mult cu munca nici pânã acum. la un an ºi câteva luni de când au fost aleºi de cãtre votanþi pentru a le reprezenta interesele în Parlament, senatorii ºi deputaþii hunedoreni nu se pot lãuda cu o activitate foarte vastã. Cel puþin unii dintre ei. Au promis, au fost votaþi, au ajuns în Parlament ºi au uitat de

uneri legislative ºi a fãcut 11 declaraþii politice. Nici senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula nu are o activitate mai bogatã. Nici locuitorii din Valea Jiului se pare cã nu eu probleme. Senatorul nu are nicio întrebare sau interpelare. În schimb, acesta a luat cuvântul în plen de 175 de ori ºi este semnatarul a 29 de iniþiative legislative. Nici ex+ministrul muncii, Mariana Câmpeanu nu are de ce sã ridice problemele alegãtorilor. Fãrã întrebãri sau inetrpelãri, aceasta a lansat doar o iniþiativã legislativã care face referire la codul fiscal. La polul opus, se aflã senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu care este preocupat de soarta Vãii Jiului, dar ºi a þãrii. Acesta a lansat în acest prim mandat mai multe inter-

pelãri ºi întrebãri. 35 de întrebãri ºi 16 interpelãri au fost depuse de acesta la adresa unor miniºtri, iar primul+ministru al României, Victor Ponta trebuie sã îi rãspundã lui Vochiþiou la 7 întrebãri. Vochiþoiu a lansat 8 declaraþii politice, este semnatarul a 18 iniþiative legislative ºi a luat cuvântul de 204 ori. Nici în ceea ce îi priveºte pe deputaþi situaþia nu este cu mult mai diferitã faþã de cea a senatorilor. Unii aflaþi la al doilea sau al treilea mandat sunt mai experimentaþi. Cei mai activi deputaþi sunt Monica Iacob Ridzi cu 27 de întrebãri ºi interplãri, 6 moþiuni, 23 de propuneri legislative ºi 9 declaraþii politice ºi 12 de luãri de cuvânt în plen. Tot în categoria deputaþilor activi intrã ºi Cristian Resmeriþã, Carmen Eleonora Hãrãu, Natalia Intotero ºi Bogdan Þîmpãu. Mai puþin activi au fost Laurenþiu Nistor ºi Mircia Muntean.

Sensul giratoriu, încã în discuþii

dministraþia localã de la Petrila vrea neaparat sã realizeze un sens giratoriu la intrarea în Bosnea asta pentru a permite accesului autovehiculelor din toate direcþiile. Pentru cã nu poate realiza singur investiþia, edilul de la Petrila a luat legãtura cu cei de la Petroºani ºi spune cã existã mari ºanse ca în acest an sã se realizeze acel sens giratoriu. Monika BACIU “Am discutat cu domnul primar Ridzi ºi mi-a promis cã achiziþioneazã tot ce trebuie pentru acest sens giratoriu ºi se va face. Drumul de centurã este realizat, iar dacã se va

face sensul giratoriu îl vom da în funcþiune ºi ne vom ocupa de scrierea unui proiect sã vedem dacã putem accesa fonduri europene pentru asfaltarea lui ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În ceea ce îi priveºte

pe cei din administraþia localã de la Petroºani aceºtia spun cã încã nu sa stabilit nimic concret în acest sens. Trebuie realizate mai multe studii ºi luatã legãtura cu cei de la Drumurile Naþionale având în vedere faptul cã zona unde Pãducel vrea sã realizeze un sens giratoriu este amplasatã pe un drum naþional.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Obiceiuri - Dacã te tunzi în Vinerea Mare, scapi de dureri de dinþi

biceiuri ºi tradiþii sunt scoase la luminã în Sãptãmâna Patimilor: joi – nu ai voie sã dormi, vineri - sã te tunzi, dar sã nu pescuieºti. ”Lumina cea mai apropiatã de Rai” – apãrã casa ºi lumineazã sufletele. La ciocnitul ouãlor, cine va gãsi unul cu douã gãlbenuºuri, îºi va afla ursitul... Ileana FIRÞULESCU

Una dintre superstiþiile din Sãptãmâna Patimilor spune cã nu e bine ca în aceastã perioadã sã fie consumat oþet. Tot în privinþa alimentaþiei, în Joia Mare sunt excluse din meniu urzile pentru cã înfloresc, "nuntesc" în vorba popularã, ºi nu

acesta. Cele mai multe ritualuri sunt pentru Vinerea Mare sau Vinerea Neagrã. Credincioºii aºteaptã aceastã zi ca sã vopseascã ouãle de Paºte, despre care se spune cã au puteri miraculoase. Pe lângã faptul cã pot fi pãstrate mai mult timp, pentru cã nu se stricã, se mai

Dar obiceiul mai spune cã nu se aprinde focul, nu se varsã sânge, nu se gãteºte, nu se face nimic, pentru cã este zi de post negru, este cea mai importantã zi de vineri din

sã-ºi þinã nãvoadele ºi undiþele pe mal, altfel vor avea ghinion pe parcursul anului, iar cei care au ºi bãrci vor risca sã rãmânã fãrã ele pentru cã se vor scufunda. În noaptea de Înviere, apa de la slu-

mai sunt bine de mâncat. Bãtrânii spun cã în Joia Mare este indicat sã nu dormi dupãamiaza pentru cã acest somn va atrage dupã sine lene pentru tot anul. Pe lângã asta, superstiþia mai aspune cã cei care trag un pui de somn în Joia Mare vor fi incapabili sã ducã la bun sfârºit un lucru început, oricât de nesemnificativ ar fi

spune în popor cã fetele care vor sã fie frumoase trebuie sã se spele cu apã în care au pus cojile de la ouãle ciocnite. Astfel vor avea tenul luminos ºi curat tot anul. Gospodinele care vor pregãti prãjituri ºi pâinea în Vinerea Mare le vor putea pãstra pentru mai mult timp, acestea pãstrându-ºi prospeþimea ºi aromele.

an pentru cã atunci a fost rãstignit Mântuitorul. Este o zi tristã. Ca sã putem ocoli medicul stomatolog, tradiþia recomandã sã ne tundem în Vinerea Mare, pentru cã tãirea pãrului are rolul de a te feri de durerile de dinþi. La capitolul lucruri interzise în Vinerea Neagrã intrã ºi pescuitul. Pescarii trebuie

jbã are puteri vindecãtoare, iar cei care o aduc în casã vor avea leac pentru anumite boli ºi suferinþe. Tot dupã noaptea de Înviere, lumânãrile care au fost aprinse de la preot trebuie aduse în casã ºi pãstrate. În momente de cumpãnã, de suferinþã, de amãrãciune în familie, aceste lumânãri trebuie aprinse în faþa icoanei. Tradiþia spune cã aceastã luminã este cea mai apropiatã de Rai ºi va ilumina casa în care este aprinsã, ajutându-i pe cei din familie. Pentru duminicã,

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

prima zi de Paºte se spune cã cei care vor ciocni ouã în aceastã zi se vor întâlni pe lumea cealaltã ºi se vor recunoaºte. Persoanele care sunt singure ºi descoperã în prima zi de Paºte un ou cu douã gãlbenuºuri îºi vor gãsi ursitul sau ursita. În prima zi dupã Înviere este interzisã munca la câmp ºi însãmânþarea holdelor. Superstiþia spune cã pãmântul nu trebuie strãpuns de fier sau metal în Ziua Sfântã. Sã fiþi atenþi cât de binefãcãtoare este perioada pânã la Rusalii când cerurile sunt deschise.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Crãciunul e sãtul, iar Paºtele fudul

Masa de Paºte, aranjatã cu stil ºi eleganþã

ndiferent dacã vã pregãtiþi de musafiri sau petreceþi Paºtele în familie, o masã elegantã, bine aranjatã, vã va face sã simþiþi ºi mai bine spiritul sãrbãtorii ºi va adãuga încã un plus de semnificaþie acestor zile deosebite. Cu puþinã imaginaþie, creativitate ºi poate apelând chiar la sfatul unor specialiºti în domeniu, masa dumneavoastrã de Paºte poate arãta la fel de bine ca cea a unui restaurant, aducând astfel un plus de bucurie în inima celor dragi. Adriana PAVEL

Pentru a vã arãta ce puteþi face pentru a vã impresiona invitaþii sau familia, Cronica Vãii Jiului a stat de vorbã cu câþiva spe-

cialiºti în decoraþii pentru cele mai utile sfaturi. În primul rând, faþa de masã trebuie sã fie cu tematicã specialã ºi neapãrat, pentru a-i da un plus de ele-

ganþã, sã aibã dantelã, iar florile trebuie sã fie de sezon, de preferat narcise. Mai apoi, atunci când vine vorba de ouã, acestea nu se pun pur ºi simplu, ci doar într-un fel anume. “De pe masã nu trebuie sã lipseascã bolul sau jardiniera cu grâu verde, care se aºeazã în centrul mese. Cele mai frumoase sau reuºite ouã se pun în grâu, pentru a fi admirate de

toþi invitaþii, spre bucuria doamnelor”, ne-a spus unul din cei mai cunoscuþi decoratori din Valea Jiului.Însã, în ultimii ani, ouãle se mai aºeazã ºi altfel, într-o tentã inovatoare ºi puþin funny. Vorbim despre copacul cu ouã, care se face din tot felul de crenguþe, iar ouãle speciale se gãsesc de cumpãrat în magazinele cu decoraþiuni. Când ajungem la mâncare, ei bine, ºi aici existã o ordine a lucrurile. Mielul, de preferat întreg, pe un platou ºi asezonat cu tot felul de garnituri, trebuie neapãrat sã stea în centrul mesei. Capul familiei trebuie sã îl porþioneze ºi sã-i serveascã pe toþi cei de la masã. Drobul se aºeazã pe masã deja tãiat pe o farfurie de aperitiv, din care se serveºte fiecare. Trecând la trufandalele

Nedeile de dupã Paºte

mediat dupã sãrbãtoarea Învierii Domnului, localnicii din Valea Jiului se pregãtesc de petrecerile câmpeneºti. În prima zi de Paºte, momârlanii se adunã în curtea bisericii unde organizeazã adevãrate petreceri câmpeneºti. Monika BACIU

Prima nedeie va avea loc la Biserica Sânoni din Lunca Jiului. Dupã datina strãmoºeascã, serbarea câmpeneascã a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuþe de lemn din judeþul Hunedoara, Biserica Sinoni. Manifestarea începe de dimineaþã, când în curtea bisericuþei se strâng grupuri de prieteni ºi rude ale gospodarilor care au pregãtit masa,

dar ºi bucatele specifice pentru petrecere – curechi cu carne de berbecuþ ºi pãsat cu brânzã. Credincioºii localnici aduc ºi jertfesc animale de bunã voie, fãcând praznic, la care invitã apoi pe toþi doritorii. Oamenii sunt serviþi cu bucate tradiþionale, cu ciorbã sau tocãniþã de batal, varzã cãlitã ºi, mai ales pãsatul cu brânzã, cu lumânare, colac ºi un pahar de vin. Bucatele sunt preparate dupã reþeta lãsatã cu limbã de

moarte de strãmoºi.

datul fetelor

O alta sarbatoare tinuta cu sfintenie in zona, este udatul fetelor si femeilor in a doua zi de pasti, cand tinerii baieti sau barbatii pleaca din casa in casa si uda cu parfum fetele sau femeile din aceea casa. La opt zile dupã Înviere, oamenii au o altã sãrbãtoare foarte importantã în calendarul popular: Paºtele Blajinilor Imediat dupã Sãptãmâna Luminatã (prima sãptãmânã dupã Paºti) creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Paºtele Blajinilor. În credinþa popularã, aceastã sãrbãtoare este dedicatã spiritelor

moºilor ºi strãmoºilor trecuþi la cele veºnice. Prima luni din a doua sãptãmanã dupã Paºti se mai numeºte Lunea Morþilor, Paºtele Morþilor, Paºtile Mici, Paºtele Rohmanilor sau Paºtele Blajinilor. Pentru pãstrarea tradiþiilor momârlnãeºti din Petroºani, administraþia localã a alocat suma de 8800 de lei.

care neapãrat trebuie sã existe pe masã la o sãrbãtoare de primãvarã, ceapa verde, usturoiul verde, salata ºi ridichiile, nu trebuie sã lipeascã. Ajungând ºi la bãuturi, cum de Paºte se serveºte miel ºi preparate din carne de miel, vinul obligatoriu trebuie sã fie roºu. Astfel, dupã ce am pus elementele esenþiale pe masã, trebuie sã ne ocupãm ºi de detalii. ªerveþelele trebuie sã fie cât mai colorate, cu tematicã specificã Paºtelui. Ouãle, dincolo de modul ºi culoarea clasicã în care se vopsesc, în fiecare an existã ºi tendinþe vizavi de acest lucru. În 2012, la modã sunt ouãle glamour, aurii, argintii sau pur ºi simplu decorate cu sclipici. Ajungând ºi la dulciurile ºi produsele de patiserie pe care gospodinele le pregãtesc din timp, de pe masã este obligatoriu sã nu lipseascã pasca tradiþionalã ºi cozonacul. Dincolo de

acestea, restul rãmâne la alegerea fiecãrei doamne în parte.

inuta de sãrbãtoare

Dupã ce ne-am ocupat de masã, þinuta pe care trebuie sã o îmbrãcãm este, de asemenea, foarte importantã. Pentru cã Paºtele este o sãrbãtoare mai sobrã, ºi hainele trebuie sã fie în acelaºi ton. Bãrbaþii, dacã nu poartã costum, mãcar o cãmaºã ºi un sacou este obligatoriu sã aibã, iar femeile la fel, cel puþin un taior. În speranþa cã aceste sfaturi culese de la specialiºti vor fi utile doamnelor, în special, vã urãm sãrbãtori luminate ºi ne permitem sã vã mai dãm încã un sfat. De la masa de Paºte, dincolo de ouã, miel sau pascã, nu trebuie sã uitãm sã punem dragoste ºi armonie pentru a petrece clipe minunate alãturi de cei dragi. Paºte fericit!

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:40 Ecce via - Aceasta este Calea! (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Hoþ de diamante

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ochi de vultur 23:00 Biblia

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Adopþie periculoasã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Confesiunile unei mirese 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþi atras într-o ceartã!

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 12:30 13:15 15:00 15:45 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Vacanþã ºi terapie Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Italia 0:45 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Intenþionaþi sã preluaþi noi sarcini la serviciu, dar nu sunteþi sigur cã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu colegii, dacã refuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vã întindeþi mai mult decât vã þine plapuma!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este indicat sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere pe care o credeaþi profitabilã. Amânaþi întâlnirile de afaceri!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

23 iulie *** 22 august Vã faceþi griji degeaba. Norocul vã zâmbeºte atât pe plan profesional, cât ºi pe plan financiar. S-ar putea sã fiþi puþin surmenat ºi, din aceastã cauzã, sã deveniþi irascibil. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

Sunteþi foarte ambiþios, dar conjunctura actualã nu vã ajutã prea mult. Nu este momentul sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi onora toate angajamentele.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi în formã, ceea ce vã accentueazã starea de nervozitate. Nu vã asumaþi nici un risc. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu multã rãbdare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Din cauza problemelor sentimentale, dimineaþa este posibil sã fiþi confuz. Acceptaþi ajutorul prietenilor apropiaþi! Pentru a evita o ceartã în familie, ar fi bine sã amânaþi orice decizie pentru altãdatã.

Din cauza amânãrii unei delegaþii, programul vã este dat peste cap. S-ar putea sã vã enervaþi pentru cã sunteþi nevoit sã pierdeþi timpul fãrã folos. Cei din jur fac tot posibilul sã vã ajute.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor nereuºite care parcã se þin lanþ. Nu este exclus sã fiþi irascibil ºi sã vã certaþi cu cei din jur. Temperaþi-vã pornirile agresive.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colaboratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nu faceþi caz din orice mãrunþiº! Este indicat sã evitaþi ieºirile în societate ºi afacerile, pentru cã sunteþi predispus la greºeli.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi confuz ºi predispus sã faceþi greºeli. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente. Dimineaþa este posibil sã vã dezamãgiþi un prieten bun.

21 februarie *** 20 martie Astãzi vã concentraþi mai greu, aºa cã amânaþi deciziile importante. Ar fi bine sã evitaþi activitãþile care necesitã efort intelectual ºi luciditate. Este cazul sã acordaþi mai mult timp odihnei.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

Aproape 40.000 mii lei atraºi la bugetul statului de finanþiºtii hunedoreni

ezultatele activitãþii desfãºurate în perioada ianuarie - martie 2014 de cãtre structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul A.J.F.P. Hunedoara s-au concretizat în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 39.669 mii lei.

Potrivit reprezentanþilor A.J.F.P. Hunedoara, diferenþele de impozite ºi taxe atrase sunt de 24.507 mii lei, accesorii, 15.158 mii lei, iar amenzii, 4 mii de lei. “Structurile cu atribuþii de inspecþie

fiscalã au efectuat un numãr total de 207 acþiuni de control la persoane juridice. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evi-

denþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat. Au fost soluþionate un numãr de 90 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la

rambursare/restituire în valoare de 55.115 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 54.077 mii lei ºi s-a respins suma de 1.038 mii lei”, spune ªerban Florian, ºef administraþie. Pe de altã parte, au fost diminuate pierderile fiscale înregistrate de agenþii economici cu suma de 114 mii lei. La contribuabili persoane fizice s-au

efectuat un numãr de 79 acþiuni de control, rezultatele acestor acþiuni fiind con-

Cât vor cheltui românii pentru cumpãrãturile de Paºte ºi unde vor petrece sãrbãtorile

proape 85% dintre românii din oraºe vor petrece Paºtele acasã, cu familia sau cu prietenii, bugetul alocat va fi în medie de 359 de lei, 15,2% vor primi primã în bani, 11,2% tichete cadou ºi 4,9% produse cadou, potrivit unui studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center. Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus cã îºi vor petrece zilele libere de Paºte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieºind la iarbã verde. Ca tendinþã, persoanele intervievate cu vârsta între 18 ºi 35 de ani, pe lângã timpul petrecut acasã, în familie, obiºnuiesc sã-ºi facã timp ºi pentru prieteni. Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sãrbãtoririi Paºtelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faþã de 358 de lei anul trecut.

Tradiþia vopsirii ouãlor în casã este respectatã de 64,8% dintre orãºenii inter-

vievaþi, în timp ce 17,2% dintre respondenþi au spus cã preferã sã cumpere ouãle roºii din magazin. Aproape 50% dintre respondenþi vor cumpãra cozonacul pentru Paºte, iar 33,6% au spus cã îl vor pregãti în casã. În ce priveºte pasca ºi drobul, cei mai mulþi dintre consumatorii acestor produse au spus cã le pregãtesc în gospodãrie (34,0% pasca ºi 42,8% drob).

La polul opus se situeazã vinul, care este cumpãrat de aproape 50% dintre orãºenii intervievaþi. Aproape jumãtate (49,0%) dintre respondenþi intenþioneazã sã cumpere carne de miel sau ied pentru a sãrbãtori Învierea Domnului. Numãrul consumatorilor de carne de miel sau ied creºte dacã

sunt luaþi în calcul ºi cei 7,1% care primesc acest tip de carne de la familie sau prieteni, dar ºi cei 2% care cresc iezi sau miei în propria gospodãrie, conform studiului citat. Totodatã, 5,3% dintre respondenþi au spus cã nu îºi permit din punct de vedere financiar sã cumpere carne de miel sau ied. Cu ocazia Paºtelui, aproape 70% dintre persoanele intervievate au declarat cã intenþioneazã sã cumpere cadouri celor dragi. Principalul "beneficiar" al

acestor cadouri este soþul/soþia sau iubitul/iubita, peste 60% dintre respondenþi oferind "perechii lor" daruri de Paºte. De asemenea, mai mult de jumãtate dintre aceºtia au declarat cã vor oferi cadouri atât pãrinþilor (58,4%), cât ºi copiilor sau nepoþilor (57,7%). În ceea ce priveºte tipurile de cadouri pe care le vor oferi de Paºte celor dragi, cei mai mulþi dintre orãºenii intervievaþi spun cã vor opta pentru produse alimentare (ciocolatã, cafea, dulciuri etc.), îmbrãcãminte, accesorii vestimentare, accesorii speciale pentru masa de Paºte (faþã de masã, pahare, ºerveþele etc.) sau încãlþãminte. Peste jumãtate dintre persoanele intervievate au declarat cã intenþioneazã sã-ºi cumpere de Paºte îmbrãcãminte, încãlþãminte sau accesorii. Ca tendinþã, tinerii cu vârsta între 18 ºi 25 de ani sunt mai dispuºi sã investeascã în propria garderobã, respectând tradiþia de a te "înnoi de Paºte". Ca ºi anul trecut, peste 50% dintre respondenþi nu vor primi beneficii supli-

cretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 712 mii lei.

mentare de la locul de muncã. Conform studiului, 15,2% dintre persoanele intervievate care sunt angajate au spus cã vor primi primã de Paºte în bani, 11,2% cã vor beneficia de tichete cadou ºi 4,9% cã vor primi produse cadou. Studiul a fost realizat online, pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional - urban, în perioada 4-8 aprilie. Autorii studiului au intervievat 663 de persoane, cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 55 de ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,81%. Mediafax

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014

ANT nu promoveazã turismul ecumenic din Valea Jiului

Drumul Crucii din Straja, inexistent în calendarul evenimentelor de Paºte

venimentele din judeþul Hunedoara, nepromovate la nivel naþional. Autoritatea Naþionalã pentru Turism promoveazã lunar evenimentele turistice, gastronomice sau culturale care au loc la nivel naþional. Deºi au mai rãmas câteva zile pânã la Drumul Crucii, eveniment de importanþã care se deruleazã la Lupeni, acþiunea nu este promovatã. Existã o companie de turism care este în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, însã lacunele legislative îi pun probleme de funcþionare. Din acest motiv, niciun eveniment al judeþului nu este promovat. Monika BACIU “Mai existã, dar nu mai funcþioneazã din motive care sunt independente de voinþa Consiliului Judeþean, dar sunt dependente de legile din România care pun frâne entitãþilor economice create de entitãþile publice. Compania de turism era o societate pe acþiuni a cãrei acþionar unic ºi integral era Consiliul Judeþean. Din pãcate

noi nu putem acorda finanþare acestei companii de turism pentru cã e consideratã agent economic ºi ea trebuia sã se prezinte la licitaþii pentru a promova turismul din judeþul Hunedoara împreunã cu operatori economici de turism din Suceava sau Bacãu. Dacã ei veneau cu preþuri de dumpping puteau sã câºtige licitaþiile dupã care serviciile pe care le ofereau poate cã erau

unele care nu erau cele mai bune ºi din aceastã cauzã am restrâns activitatea companiei de turism, limitând+o doar la o sprijini la Târgul de Turism de la Bucureºti”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Promovarea evenimentului este realizatã prin intermediul reþelelor de socializare de cãtre organizatori. “În Vinerea Mare vom participa la

Drumul Crucii, procesiune religioasã unicã în Europa prin particularitãþile ei. Din anul 2000 se reface drumul parcurs de cãtre Mântuitorul Isus Hristos cu cele 14 popasuri. La fiecare dintre acestea existã câte un basorelief care simbolizeazã scena respectivei opriri fãcute de Mântuitor în drumul Sãu cãtre muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoþi care participã la procesiune se opreºte pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântã cele 12 Evanghelii”, spun reprezentanþii Cabanei Montana pe Facebook. Mii de oameni participã în fiecare an la procesiunea Drumului Crucii, pe distanþa dintre Cimitirul Eroilor din Lupeni ºi Schitul Straja. Ei duc pe umeri o cruce în mãrime naturalã, sculptatã cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastratã în ea o bucatã din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime ºi 2,20 m lãþime; ea strãjuieºte altarul Schitului timp de

un an de zile, apoi - anul urmãtor, tot în Vinerea Mare - este coborâtã la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusã la Straja. Acþiunile de Paºte nu se terminã aici. Turiºtii din Straja, dar ºi localnicii pot lua parte la slujba de Înviere ºi pot lua Luminã de la Schitul din Straja. “Vom participa la Slujba de Înviere ºi vom lua Luminã de la Schitul din Straja, un lãcaº de cult cu o frumuseþe ºi o istorie aparte. La Cabana Montana, în anul 1996, s-a aprins într-o searã lumina într-o încãpere, becul s-a ars, iar flama fãcutã de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turiºti, însã la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce apãrând pe un alt bec. Acest bec poate fi vãzut la schitul Straja. Becul a fost dus la Stareþul Mãnãstirii Lainici, care a spus cã în acele locuri sunt oameni

care au murit în primul rãzboi mondial ºi nu sunt îngropaþi creºtineºte. Aºa s-a hotãrât ridicarea Crucii Eroilor din Straja, în memoria eroilor neamului. În anul 1999 s-a ridicat Schitul Straja, pentru a aduce pioºenie locului”, mai spun organiyatorii. Schitul poartã Hramurile Înãlþarea Sfintei Cruci ºi Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printrun tunel lung de 50 de metri pe pereþii cãruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc ºi scene din Vechiul ºi Noul Testament. Vom pãtrunde în taina încondeierii ouãlor de Paºti, aici, la Complex Montana.