Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 593

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Din ciclul „Ce-ai cu noi, bã? Pentru ce sã dãm cu var?”:

NICI ZEBRÃ, NICI CLAVIATURÃ

Costel Avram se þine de cuvânt! >>> PAGINA A 3-A

Cu animalul de companie la ºcoalã >>> PAGINA A 4-A

Locurile de joacã, þinta vandalilor >>> PAGINA A 5-A

S-a sinucis pe calea feratã >>> PAGINA A 7-A

Fãrã restricþii pe Defileu, de Paºti >>> PAGINILE 8-9

Diamantul negru al Vãii Jiului, evaluat la 10 miliarde de euro >>> PAGINA A 11-A

Cruci împodobite în Sãptãmâna Mare a Paºtelui >>> PAGINA A 12-A

ªapte pentru masa de Florii a bunicilor >>> PAGINA A 13-A

Front comun pentru CEH >>> PAGINA A 15-A

a nici un an de la inaugurarea celei mai inedite treceri de pietoni din judeþul Hunedoara, edilii petrileni au stricat totul. Totuºi, primarul Pãducel spune cã va remedia situaþia. În fapt, trecerea de pietoni sub forma unei claviaturi de pian, inauguratã în luna iulie a lui 2013, în cinstea celebrului Ludovic Bacs, care a fost numit ºi cetãþean de onoare al oraºului Petrila, este acum între douã „epoci”. >>> PAGINILE 8-9

Motocicleta din garda lui Ceauºescu, expusã la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Costel Avram se þine de cuvânt!

oordonatorul liberalilor din Valea Jiului a sãrit în ajutorul bibliotecarului din Petroºani care vrea sã traverseze înot Canalul Mânecii. Costel Avram i-a trimis sportivului suma necesarã pentru aºi putea încheia angajamentul cu Channel Swimming Associated. Maximilian GÂNJU Sportivul din capitala Vãii Jiului, angajat ca bibliotecar la Biblioteca Municipalã Petroºani avea nevoie urgent de o sumã de bani pentru a încheia contractul cu asociaþia care înregistreazã, monitorizeazã ºi acordã asistenþã sportivilor care vor sã traverseze înot Canalul Mânecii. Avram Iancu vrea sã fie primul român care traverseazã canalul, iar provocarea sa va avea

loc în luna august a acestui an. Pentru ca ºi România sã figureze printre þãrile care au reuºit aceastã performanþã în instoria de 200 de ani a traversãrilor înot a Canalului Mânecii, tânãrul trebuie sã facã faþã mai multor provocãri, iar cea financiarã este una dintre ele. Un alt sportiv de performanþã i-a sãrit în ajutor. Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, i-a trimis sportivului o mie de lire sterline pentru a-ºi putea încheia înþelegerea cu

sã-ºi ducã misiunea la bun sfãrºit„, a declarat Costel Avram.

i diaspora îi sare în ajutor

Channel Swimming Association. ”I-am promis cã-l voi susþine ºi mã þin de cuvânt. Iam transferat 1000 de lire sterline prin Asociaþia Rosa Multiflora, asociaþia culturalã pe care o coordonez, banii fiind necesari pentru înscriere ºi trebuiau daþi urgent. Vreau ca ºi þara noastrã sã se poatã mândri cu o asemenea perfomanþã ºi de aceea în voi susþine pe Avram Iancu. Noi suntem un popor ambiþios ºi am încredere cã va reuºi

Costurile totale pentru traversarea Canalului Mânecii înot se ridicã la aproape 8000 de lire sterline, iar bibliotecarul trebuie sã strângã aceºti bani din sponsorizãri. Pe lângã Costel Avram ºi alþi români ºi-au exprimat dorinþa de a-l sprijini financiar. „Domnul Costel Avram îºi þine promisiunea de a mã sprijini financiar ºi deja s-a concretizat printr-o sumã de bani, adicã 1000 de lire pe care trebuia sã le dau acum cãtre Channel Swimming Associated. Tot dumnealui vrea sã facã rost de o barcã cu motor care sã mã asiste ºi escorteze la

antrenamentele pe lacurile mari ºi a discutat cu cei de la Apele Române pentru a-mi permite sã înot în lacurile ºi barajele mari”, a declarat Avram Iancu, sportivul care vrea sã fie primul român ce trece Canalul Mânecii înot. Sprjin i-au promis ºi membrii comunitãþii româneºti din Anglia. Avram Iancu se antreneazã zilnic pentru a fi pregãtit pentru marea provocare, iar la finalul lunii va traversa înot barajul Valea de Peºti din Uricani. Nici un român n/a reuºit sa traverseze înot Canalului Mânecii, cel care desparte insula Marii Britanii de Europa continentalã, iar dacã va reuºi, Iancu se va numãra printre cei

900 de înotãtori de pe mapamond care l/au traversat în cei 200 de ani de la prima reuºitã. Performanþa e cu atât mai grea cu cât sportivul, pe timpul cursei de înot, nu

poate sã se ajute de nimic în afarã de slip ºi de cascã. Iar pe traseu existã destule obstacole… În primul rând, curenþii de apã, sarea. Avram Marius Iancu de 24 de ani face sport de performanþã – full-contact, triatlon – cu rezultate deosebite pe plan naþional ºi internaþional.

Haideþi sã facem bani, pentru a vã putea ajuta mai mult!

irectorul economic al Casei de Ajutor Reciproc al Pensinarilor din Petrila, Beti Riºteiu, a explicat deschis adunãrii generale cã mãrirea ajutoarelor care se cuvin membrilor vin din circuitul banilor care produc bani – dobândã. Ideea cã nu mã împrumut este depãºitã, pentru cã aceste împrumuturi, cât de mici, face acest CAR sã fie unul puternic. De precizat cã numãrul membrilor CAR a Pensionarilor Petrila are 3400 de membri. Ileana FIRÞULESCU

Vineri, a avut loc Adunarea Generalã a Casei de Ajuror Reciproc a Pensionarilor Petrila, în care s-a prezentat bilanþul financiar contabil pe anul 2013 ºi aprobarea proiectului bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ºi repartizarea excedentului. Cenzorii ºi consiliul director ºiau prezentat ºi ei rapoartele pe anul trecut. Prezentãrile au fost video proiectate cu comentarii ºi explicaþii pentru a nu exista dubii sau inter-

sãu, un fel de rapot. Primarul Pãducel s-a adresat pensionarilor enumerând realizãrile primãriei, de anul tre-

pretãri eronate. Directorul economic Beti Riºteiu, a explicat deschis cã mãrirea ajutoarelor care se cuvin membrilor vin din circuitul banilor care produc bani – dobândã. Ideea cã nu mã împrumut este depãºitã, pentru cã aceste împrumuturi, cât de mici, face acest

CAR sã fie unul puternic. De precizat cã numãrul membrilor CAR a Pensionarilor Petrila are 3400 de membri. La adunarea generalã, preºedintele Consiliului Director al CAR, Martin Borºa, la invitat ºi pe primarul Petrilei, Ilie Pãducel, care a dat, la rândul

cut ºi pânã la zi. Recunoscãtori pentru ajutorul dat de-a lungul anilor de Primãrie, conducerea

CAR i-a smuls o altã promisiune lui Ilie Pãducel, promisiune pe care a repetat-o hotãrât – voi ajuta CAR sã repare pe exterior clãdirea unde funcþioneazã ºi unde se desfãºoarã diverse activitãþi specifice persoanelor în vârstã. ªi cum instituþia a încheiat anul 2013 cu venituri mai mari, ºi pensionarii aflaþi în nevoie va fi un an mai bun.

4 Actualitate

ãþei, pisici, iepuraºi ºi pãsãrele au venit vineri dimineaþã la „ªcoala altfel”. A fost un proiect pentru a face copiii sã iubeascã animalele ºi sã înveþe sã le îngrijeascã, iar copiilor, cât ºi profesorilor le-a plãcut foarte mult. S-a încheiat ediþia din acest an a „ºcolii altfel” ºi elevii de la ºcoala I.G Duca, sediul din Aeroport, ºi-au adus la ºcoalã prietenii necuvântãtori. Fiecare a luat în lesa, în cuºcã sau într-o cutie sau colivie prietenul necuvântãtor ºi l-a prezentat cu mare mândrie colegilor. Câþeii au fãcut deliciul asistenþei, fetiþele au fost atrase de pisicuþe ºi iepuraºi ºi fiecare a avut ceva de spus despre prietenul lui. „În cheamã Boy, are doi ani ºi douã luni. Este un prieten adevãrat. Este cãþel din rasa Yorkshire ºi ºtiu sigur cã mã iubeºte. De aceea vreau sã învãþ cât mai multe despre câini, ca sã mã înþeleg bine cu el”, ne-a spus o fetiþã. „Aici am un iepuraº, dar acasã am un motan. Se înþeleg, nu au treabã. Am grijã de amândoi ºi nu e chiar uºor sã îi întreþii. Iepuraºului îi plac cel

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Cu animalul de companie la ºcoalã

mai mult morcovii, îi adorã, dar cred cã o sã îl duc la cineva la curte când se face mai mare”, ne-a spus cu regret o altã fetiþã, care a învãþat cum sã întreþinã douã animale din rase diferite. Alþii au venit cu animale de pluº, sau chiar cu animale pe care le

îngrijesc virtual, pe o tabletã, iar asta i-a pus în încurcãturã chiar ºi pe dascãli. „Pãi eu am avut niºte papagali,

doar cã mi-au murit. Nu ºtiu de ce, cã bãiatul a murit primul din cauza unei boli, iar fata din cauza singurãtãþii, sau cã era bolnavã ºi ea, aºa cã azi am venit cu tableta pe care am un cãþel. Am mai mulþi prieteni virtuali, dar câinele este preferatul meu.

Este bichon ºi este foarte blând, pe tabletã”, a spus un bãieþel. ªtiinþa a evoluat mult, iar copiii pot avea ºi astfel de prieteni virtuali, pe care îi hrãnesc, îi schimbã, ori chiar îi plimbã, evident pe tabletã, lucru pe care profesorii, recunosc, nu l-au luat în calcul. „Nu am luat în calcul cã ºtiinþa a evoluat ºi, mai nou, existã prieteni virtuali, animãluþe virtuale, dar ei au luat în calcul. Trebuia sã vin sã mã gândesc ºi la asta…”, a spus Rodica Maracu, profesoara care a iniþiat o astfel de orã altfel. ªi dacã nu au în grijã un prieten pufos

real sau virtual, atunci sigur au unul de plus. „Am avut un hamster, dar mi-a murit, nu ºtiu din ce cauzã. Acum am ajuns la pluº, e mai uºor de îngrijit”, a spus un copil care a venit la lec’ia despre animale cu o pisicuþã de plus, acþionatã de un mecanism ce o fãcea sã pãºeascã sau sã miaune. Nu este o simplã joacã sã ai un prieten blãnos, cu carapace, sau cu pene, iar pentru a veni în sprijinul copiilor, la ºcoalã a ajuns ºi un vânzãtor de astfel de animale. El le-a explicat micilor „stãpâni”, ce responsabilitãþi au ei. „În primul rând, copilul îºi doreºte foarte mult un animal, dar conteazã foarte

mult dacã poate sã îºi asume aceastã responsabilitate. Pãrintele trebuie sã vinã la noi sã se informeze, sã-ºi aleagã un animal, corespunzãtor timpului ce i-l poate aloca. Asta pentru cã un câine, spre exemplu, are nevoie de atenþie douã, sau trei ore pe zi, trebuie plimbat.. ªi sunt lucruri pe care ei nu le ºtiu, iar vânzãtorii le spun cã sunt animale drãguþe, ieftin de întreþinut, nu mãnâncã mult, dar el înseamnã mult mai

mult. Trebuie educaþie, vaccinuri, igienã ºi aºa mai departe”, a spus Denis Troanã, proprietar de Pet Shop. Dacã tot a venit la ºcoalã, vânzãtorul de animale a fost asaltat cu întrebãri de copii, dar ºi de profesorii care au participat la lecþia ineditã. „Subiectul este inedit pentru cã în general, copiii sunt iubitori de animale ºi au mulþi dintre ei animale de companie, care sunt prietenii lor cei mai buni. ªi eu sunt un iubitor de animale ºi nu aº fi putut sã lipsesc de la aceastã lecþie”. Fiecare a învãþat câte ceva din acestã lecþie ºi copiii au schimbat pãreri, sau acomodat cu animalele ºi au învãþat cã orice prieten blãnos, sau cu aripi are nevoie de îngrijire, hranã educaþie ºi multã dragoste. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

„Puricele în ureche” – extaz ºi bunã dispoziþie

ctorii de la Petroºani ne-au A chemat din nou sã

râdem sãnãtos, la o premierã scrisã acum mai bine de un secol. Ideea regizorului Cristian Ioan a fost pusã în scenã cu mult haz ºi actorii ne-au fãcut sã râdem pânã la lacrimi, de o încurcãturã amoroasã, ce poate fi oricând jucatã. „Puricele în ureche” este, aºa cum spune regizorul piesei scrisã acum multe decenii de Georges Feydeau, o comedie mereu actualã, dar adusã oarecum în actualitate de actorii de la Petroºani. Nimic nu putea fi mai potrivit pentru o searã de sâmbãtã ºi totul, de la decor la cos-

tume, a asigurat reuºita. Distribuþia a fost una excepþionalã, fiecare actor a dat ce e mai bun, iar pânã ºi schimbarea decorului a stârnit râsete, mai ales cã

unicipalitatea de la Petroºani va demara în scurt timp lucrãrile de amenajare a parcurilor din localitate. ªi locurile de joacã care s+au degradat pe timpul iernii vor beneficia de aceleaºi lucrãri. Ba mai mult, edilii sperã sã mai achiziþioneze ºi alte obiecte destinate jocului. “Lucrãrile au început, dar numai în ceea ce priveºte reparaþiile, adicã înlocuirea unor piuliþe, ºuruburi, înlocuirea scândurilor de la bãnci, apoi va urma în mod natural vopsirea bãncilor. Momentan sunt lucrãrile de reparaþii, iar între timp trebuie sã facem toate demer-

surile necesare pentru a achiziþiona ºi ansambluri noi de joacã acolo unde au fost deterioare complet ºi nu mai pot fi reparate de personalul din cadrul SPADPP Petroºani”, au declarat responsabilii administraþiei locale. Nu doar anotimpul rece îºi lasã amprenta asupra locurilor de

soþul „încornorat” era de partea cealaltã a uºii, iar soþia zorea personalul sã schimbe mai iute ambianþa de bordel, cu cea de casã boiereascã. Piesa este o intrigã amoroasã, siropoasã ºi, aºa cum ne-a spus regizorul la repetiþii, nici nu a fost nevoie sã o aducã prea mult în actualitate, ea fiind valabilã întotdeauna. Mihai Alexandru, actorul care a dat viaþã unui personaj cu defect de vorbire a fãcut deliciul publicului, în timp ce Nicoleta Bolcã, directorul teatrului, care a jucat rolul principal feminin a fost completatã cu profe-

sionalism de Nicolae Vicol, cel care a jucat un dublu rol de soþ infidel, dar ºi încornorat oarecum ºi de angajat la bordel, cele douã roluri fiind jucate alternativ de actor, într-un ritm alert. Triunghiul amoros a fost completat de rolul talentatului Raul Hotcaº, un june „afemeiat”, în timp ce, pe de altã parte, Irina Bodea Radu, Mihai Sima, Daniel Cergã, Ion Stoica, Dorin Ceagoreanu, Izabela Badovics, Amelia Toacsen, Adelin Ilie, Oana Liciu Gogu ºi Gheorghe Stoica au completat un scenariu vechi, dar mereu actual, presãrat cu glume ºi ropote

Actualitate 5 de aplauze din partea publicului spectator, care a umplut sala pânã la refuz. Practic, biletele s-au vândut cu mult timp înaintea premierei ºi a fost nevoie ca organiztorii sã punã scaune pe margine ºi ºi aºa sala a fost neîncãpãtoare. „Am muncit împreunã cu toþii pentru reuºita acestui spectacol. Ca sã o citez pe domniºoara director Nicoleta Bolcã, sperãm sã fie o comedie de zile mari. Este un spectacol într-un ritm infernal în ceea ce mã priveºte jucând dublu rol, trebuie sã intru ºi sã ies în personaje foarte, foarte repede”, ne dãdea asigurãri Nicolae Vicol, actorul cu dublu rol, care a fãcut exact ce a promis la repetiþii ºi încã mult mai mult, pentru cã ropotele de aplauze i-au însoþit fiecare schimbare de personaj. Rolul Nicoletei Bolcã a fost ºi el aplaudat la scenã deschisã, iar actriþa a dat viaþã unii personaj extrem de apreciat de asistenþã, aceasta fiind o nouã premierã pe scena de la Petroºani Diana MITRACHE

Locurile de joacã, þinta vandalilor joacã ºi a parcurilor, ci ºi vandalii. “Nu se stricã neapãrat pentru cã a fost iarnã, când este iarnã lumea frecventeazã mai rar parcurile ºi se adunã perioade mai lungi de timp în care starea lor fizicã nu este verificatã ºi atunci în primãvarã avem mai multe de fãcut în acest sens pentru cã în general locurile de joacã dupã lãsarea serii devin þinta unor teribiliºti care fie scriu sau le rup ºi atunci trebuie în permanenþã înlocuit sau reparat câte ceva”, au mai spus cei de la Primãrie. În fiecare primãvarã, municipalitatea de la Petroºani trebuie sã repare ce alþii au stricat. De precizat este faptul cã în locurile de joacã va fi înlocuit ºi tartanul. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Tot pensionarii sunt baza…

upã scurgerea primelor trei luni din acest an dãrile locale, în Petroºani, au fost achitate în procent de 81% de cãtre persoanele fizice, respectiv 35% de cãtre cele fizice. Mircea NISTOR ªi în acest an cei mai buni platnici au rãmas tot pensionarii. Asta pentru cã oamenii au dorit sã beneficieze de bonificaþia de 10% acordatã celor care îºi achitã taxele pânã la sfârºitul

lunii martie. “Dupã data de 31 martie a luat sfârºit operaþiunea de acordare a bonificaþiei în valoare de 10% pentru persoanele fizice care ºi-au achitat pe tot anul taxele ºi impozitele locale. Cu începere din data de 1

aprilie, aplicãm majorãri de întârziere de 2% în cazul celor care nu ºi-au achitat dãrile locale pe primele 3 luni ale anului. La fel ca ºi în anii anteriori, cei mai bunplatnici au rãmas pensionarii, acestora adãugându-li-se persoanele care au un loc de muncã. În schimb, persoanele juridice au înregistrat un procent de achitare a taxelor ºi impozitelor de doar 35%, aceºtia plãtind

Casele, luate la verificat

n cursul sãptãmânii trecute, reprezentanþii Biroului de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani au demarat un program de inspecþie fiscalã în ceea ce priveºte casele nou construite ºi cele existente. Sunt vizate toate casele din localitate ºi în special cele din zonele “rurale” ale municipiului cum ar fi Maleia sau Slãtinioara. Mircea NISTOR

“Vom încerca sã ajungem la toþi contribuabilii noºtri care au case în zonele Maleia, Sãlãtruc, Slãtinioara ºi Rusu. Le vom trimite, înainte, un aviz de inspecþie fiscalã ºi vom cãuta sã vedem dacã dosarul fiscal completat de persoana respectivã coincide cu ceea ce este pe teren. Asta, în sensul cã urmãrim

sã vedem dacã terenul, casa, curtea, anexele sau grãdina sunt declarate la impozit. Acþiunea de control va continua pânã la finele lunii octombrie, atât la persoanele fizice cât ºi la o parte dintre agenþii economici. La control participã o comisie formatã din reprezentanþii noºtri, un inspector de la impozite ºi taxe, unul de la Biroul Agricol, unul de la la

Petroºani. În ceea ce-i priveºte pe contribuabilii persoane juridice, foarte mulþi dintre aceºtia au intrat în faliment ºi dizolvare, acesta fiind principalul motiv pentru care doar 35% dintre ei ºi-au achitat dãrile locale. dãrile locale fie trimestrial cu ordin de platã, fie semestrial, fie în momentul în care au bani în cont”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale

Sistematizare, precum ºi reprezentanþii Poliþiei Locale. Sperãm sã gãsim înþelegere la oameni. Dacã nu sunt acasã le vom trimite câte douã rânduri de avize de inspecþie fiscalã ºi ne vom decala programul de control astfel încât sã-i gãsim acasã ºi sã putem colabora în cele mai bune condiþii pentru a afla cum stãm cu baza impozabilã aflatã pe rol la Serviciul Local de Impozite ºi Taxe”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului Local de Impozite ºþi Taxe din Petroºani. Controalele au început cu strada Vilelor ºi se vor intensifica dupã Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui.

Sãptãmâna „altfel”, la final

ãptãmâna ºcolarã „altfel” s-a încheiat. De-a lungul a 5 zile elevii de la unitãþile ºcolare au derulat mai multe activitãþi, printre care s-au numãrat mese rotunde, întreceri sportive, vizite la o serie de instituþii sau excursii în þarã. Mircea NISTOR „A fost o acþiune în cadrul cãreia, timp de o sãptãmânã, elevii noºtri au participat la mese rotunde, întreceri sportive, vizite la o serie de firme ºi instituþii din localitate sau excursii organizate în mai

multe oraºe din þarã. Consider cã o astfel de acþiune ºcolarã este

binevenitã”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã „I. G. Duca” Petroºani. Cu începere de vineri, 12 aprilie, elevii au intrat în vacanþa de „Paºte”. Aceasta se va încheia în data de 23 aprilie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

S-a sinucis pe calea feratã

oc ºi groazã pentru pasagerii trenului Petroºani –Lupeni. Un bãrbat, fost angajat la CFR s-a aruncat în faþa trenului ºi mecanicul nu a mai putut opri. Omul a murit decapitat de tren. Un bãrbat de 61 de ani din Petroºani a murit vineri dimineaþã, cel mai probabil dupã ce a decis sã-ºi punã

Bãut ºi pus pe scandal

n bãrbat din Petroºani a ajuns încãtuºat la secþia de poliþie dupã ce s-a luat de o patrulã de ordine publicã. În momentul în care i s-a cerut sã se legitimeze, bãrbatul, bãut bine, i-a ameninþat pe poliþiºti. ”Un agent de poliþie din cadrul Biroului de Ordine Publicã Petroºani ºi un jandarm din cadrul IJJ Hunedoara, în timp executau serviciul de patrulare pe strada Unirii din municipiul Petroºani, au fost abordaþi de un bãrbat care a ieºit dintr-un local ºi se afla în stare vãditã de ebrietate. Bãrbatul a început sã adreseze cuvinte ºi expresii

capãt zilelor. Omul a fost surprins de un tren de cãlãtori care trecea prin zona stadionului Jiul din Petroºani ºi, dupã poziþia în care a fost gãsit, existã suspiciuni cã s-ar fi sinucis. Cel mai probabil, este vorba despre un om, fost angajat la CFR, care a coborât scãrile prin pasajul amenajat, iar apoi ºi-a pus capul pe linia de cale feratã. Asta pentru cã trupul sãu zãcea fãrã viaþã în afara

jignitoare, precum ºi ameninþãri cu acte de violenþã, fãrã nici un motiv, la adresa poliþistului. Poliþistul i-a solicitat bãrbatului sã prezinte documentele de identitate. Bãrbatul a refuzat sã se legitimeze, astfel poliþistul l-a încãtuºat ºi l-a condus la sediul subunitãþii de poliþie. Bãrbatul s-a opus imobilizãrii, poliþistul fiind nevoit sã foloseascã forþa”, declarã Laura Bradu din cadrul Biroului de Presã al IPJ Hunedoara. Dupã ce a scãpat de poliþiºti, la ieºirea din incinta Poliþiei municipiului Petroºani, bãrbatul a reclamat faptul cã ar fi fost agresat fizic. Poliþiºtii au întocmit pe numele acestuia un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de ultraj, dosarul fiind înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Maximilian GÂNJU

gabaritului liniei, în timp ce capul era în interior. Echipajul SMURD, care a fost anunþat de mecanicul trenului prin 112, a ajuns imediat la faþa locului, iar paramedicii nu au avut decât sã constate decesul. „În jurul orei 7,00 am fost solicitaþi pentru a interveni la o persoanã lovitã de tren. Ne-am deplasat la faþa locului cu douã autospeciale, una de descarcerare ºi una SMURD,dar din pãcate, la sosirea noastrã la faþa locului, am constatat cã persoana era decedatã”, a spus Cristain Baleia, pompier ISU Petroºani. Cei de la Poliþia TF spun cã omul fusese angajat al CFR ºi mecanicul de pe locomotivã l-ar fi recunoscut. Din pãcate, se pare cã omul era singur ºi cert este cã nu s-a gãsit nici un bilet de adio asupra sa. Totuºi, în buzunare, criminaliºtii au

gãsit suma de 50 de euro ºi 100 de lei. „În urma incidentului traficul feroviar n-a fost perturbat, s-a fãcut cercetarea la faþa locului ºi cadavrul a fost transportat la morgã”, a declarat adjunctul Poliþiei TF Hunedoara, Constantin Bãlþatu. Trupul neînsufleþit al lui Nicuºor Novãcesc, care, spun cei care l-au vãzut, s-a aºezat cu gâtul direct pe ºina cãii ferate, cu câteva secunde înainte ca trenul sã treacã, a fost transportat la morga spitalului de Urgenþã

din Petroºani, pentru necropsie. O echipã de criminaliºti va stabili cu exactitate cum s-a petrecut tragedia. Rudele omului sunt uluite ºi nimeni nu îºi explicã cum de a ajuns sã recurgã la acest gest. „Vineri dimineaþã s-a trezit. Nu pãrea sã-l frãmânte nimic. Am aflat apoi de la soþia lui cã la scurt de la plecarea sa de acasã, a fost anunþatã cã s-a sicucis. Gestul sãu este inexplicabil”, spun rudele bãtrânului. Diana MITRACHE

Se zbate între viaþã ºi moarte n bãrbat de U 46 de ani a ajuns la Unitatea Primiri Urgenþe din Petroºani cu rãni grave dupã ce ar fi fost victima unui accident în Germania. Medicii au crezut cã omul a fost bãtut cu bestialitate ºi au alertat poliþia. Omul este de loc din judeþul Prahova ºi era plecat în Germania la muncã, unde ar fi fost victima unui accident. Ar fi cãzut de la înãlþime ºi s-a lovit extrem de rãu în zona capului, dar ºi pe corp, cel puþin atât au reuºit sã afle anchetatorii. Înexplicabil, deºi se putea anticipa cã starea sa se poate înrãutãþi, din cauza loviturii la cap, din Germania a fost trimis spre þarã cu un autocar pentru cã ar fi muncit la negru ºi nu era asigurat.

Dupã mai multe ore de mers bãrbatului, Dumitru Panã, i s-a fãcut rãu în apropiere de Deva ºi a fost dus la Spitalul Judeþean. Nu ºe cunoaºte încã din ce motive, la Deva, nu a fost internat, fie pentru cã a refuzat el ori pentru alte motive, însã dupã alte douã ore de mers cu autocarul, în apropiere de Petroºani, omul nu mai era conºtient. Medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani l-au preluat ºi au

anunþat poliþia dupã ce au vãzut rãnile pe care le avea. Aceºtia au crezut cã a fost victima

unei agresiuni, însã poliþiºtii au stabilit cã nu a fost vorba de o infracþiune. „Într-adevãr, la Spitalul de Urgenþã Petroºani a fost transportatã o persoanã, dar din primele verificãri pe care poliþiºtii le-au fãcut nu sunt suspiciuni privind sãvârºirea vreunei infracþiuni de lovire sau vãtãmare. Se aºteaptã concluziile medicului legist pentru a se stabili ce s-a întâmplat”, a declarat Laura Bradu din cadrul Biroului de Presã al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Din ciclul „Ce-ai cu noi, ba? Pentru ce sã dãm cu var?”:

NICI ZEBRÃ, NICI CLAVIATURÃ L

cultural al fraþilor Barbu, “Planeta Petrila”, maestrul Ludovic Bacs, unul dintre cei mai de seamã muzicieni ai prezentului, compozitor, instrumentist ºi dirijor al Orchestrei Naþionale a Radiodifuziunii Române (din 1957) a devenit, din 13 iulie 2013 cetãþean de onoare al oraºului în care a vãzut lumina zilei, la data de 19 ianuarie 1930 ºi unde a Ion Barbu ºi angajaþii care au marcat liniile drumului, au stricat-o vopsid-o acum clasic. Practic, claviatura a ajuns o mâzgãlealã, din cauza vopselei albe cu irizaþii fluorescente, care a fost aºezatã peste ceea ce a reprezentat,

timp de aproape un an, claviatura unui pian. Nici semnul de circulaþie, nici indicatorul care aduce aminte cã dirijorul Ludovic Bacs s-a nãscut la Petrila, nu i-a impresionat pe muncitorii de la gospodãria oraºului, care nu au fost înºtiinþaþi sã þinã cont de liniile claviaturii ºi au trasat linii ca la orice trecere de pietoni. Totuºi, Ilie Pãducel spune cã o va remedia. „Vom da cu negru ºi o refacem. Nu este nimic stricat acolo”, a fost replica primarului Ilie Pãducel, atunci când l-am întrebat de ce a stricat claviatura.

u uitat istoria la nici un an

Sâmbãtã, 13 iulie 2013, a fost o datã istoricã pentru micuþul oraº din estul Vãii Jiului, Petrila, pentru cã acolo a avut loc un eveniment

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

extraordinar. Celebrul Ludovic Bacs a venit acasã ºi ziua în care Petrila l-a primit cu onorul cuvenit pe unul dintre cei mai seamã dintre cetãþenii sãi. Graþie unui proiect

fãcut primii paºi spre ceea ce avea sã devinã o carierã de succes în muzica clasicã româneascã ºi internaþionalã. Ludovic Bacs ºi-a început studiile muzicale în oraºul natal, Petrila. A studiat iniþial vioara, cu profesorul Joseph Faubich. A urmat apoi studiile liceale la Liceul de Stat din Petroºani, când a fost admis ºi ca instrumentist în formaþia simfonicã a oraºului, condusã de profesorul Julius Horáèek. Între anii 1948-1951 îºi continuã studiile la Conservatorul de muzicã din Cluj apoi, ca bursier, între 1951-1956 urmeazã studii de perfecþionare în Rusia, la Conservatorul de muzicã “Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova. În cinstea lui a fost trasatã o trecere de pietoni sub forma unei claviaturi de pian, însã, vremea ºi vremurile, aproape au distrus-o, iar semnul de circulaþie ºi panoul pe care stã scris numele compoztorului, stau acum lângã o trecere de pietoni, care nu e nici zebrã, nici claviaturã. Diana MITRACHE

Fãrã restricþii pe Defileu, de Paºti

oferii vor putea circula fãrã restricþii pe Defileul Jiului, cu ocazia sãrbãtorilor pascale. Reprezentanþii Secþiei Drumuri Naþionale informeazã cã, în perioada 18-21 aprilie, traficul va fi liber la orice orã. Totodatã, în momentul de faþã se poartã discuþii ca restricþiile sã fie ridicate ºi în perioada 1-4 mai 2014. Timp de patru zile, ºoferii vor putea circula liber, dar traficul va fi semaforizat, aºa încât ºoferii care vin din Gorj la Petroºani, sau invers,

vor sta la cel puþin 10 semafoare Totuºi, drumarii spun cã mãcar de sãrbãtori vor fi oprite lucrãrile ºi asta ar putea fi valabil ºi în minivacanþa de 1 mai. „Se va circula liber de vineri pânã luni, în perioada sãrbãtorilor pascale, pentru ca oamenii sã poatã ajunge acolo unde doresc ºi sã

Universitatea Petroºani a mai fãcut angajãri, dar tot duce lipsã de personal

niversitatea Petroºani duce lipsã U de personal administrativ,

iar asta nu de ieri de azi, ci de câþiva ani. Pânã de curând, aici nu s-au putut face angajãri deloc din

evitãm aglomeraþia. În rest, restricþiile sunt aceleaºi, pânã în luna iunie, dar purtãm discuþii pentru a vedea dacã se poate ca ºi în perioada 1-4 mai sã avem liber la circulaþie, avem o serie de evenimente în aceastã perioadã, iar conducãtorii auto trebuie sã aibã accesul liber”, a declarat Ion Tudor, directorul

cauza ordonanþei care prevedea blocarea lor în instituþiile de stat, dar acum câteva lâuni s-a reuºit totuºi, sã se scoatã la concurs trei posturi. „Aveam un deficit de personal în special în privinþa paznicilor, însã am reuºit sã ocupãm trei astfel de posturi, pentru a redresa oarecum situaþia. Însã, nu este suficient, ar mai fi nevoie sã ocupãm câteva, dar din pãcate, angajãrile sunt din nou sistate”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administrativ la Universitatea Petroºani. De fapt, la Universitate ar mai fi nevoie de cel puþin 10 agenþi de pazã pen-

tru protejarea tuturor obiectivelor din campus ºi nu numai pe care instituþia le are în administrare. Însã, chiar ºi dupã ce se va da liber la angajãri de-a dreptul, scoaterea la concurs a posturilor libere nu se va putea face prea uºor, pentru cã acest lucru trebuie analizat în Consiliul de Administraþie, pentru a se vedea ºi dacã existã suport financiar în buget. Un alt motiv pentru care posturile au fost vacante atâta timp este ºi cel al salarizãrii. Leafa unui paznici este de circa 6, 7 sute de lei, bani în mânã, insuficienþi, de altfel pentru un trai decent. (Adriana PA PAVEL)

La Lupeni, tinerii sanitari sunt pricepuþi!

âmbãtã dimineaþã, la Spitalul din Lupeni, a avut loc etapa municipalã a concursului Sanitarii Pricepuþi organizat de Crucea Roºie, filiala localã. De fapt, motorii acestei acþiunii au fost în special voluntarii grupei de tineret, copii care din dorinþa de a deprinde ºi mai bine regulile atât de simple, dar complicate, totodatã, alte umanitãþii ºi voluntariatului, se implicã sistematic în acþiuni de tot felul care nu pot decât sã le aducã cinste.

Sâmbãtã dimineaþa, echipajele care au concurat în cadrul competiþiei au reprezentat unitãþile ºcolare din localitate, respectiv ªcoala numãrul 1, ªcoala numãrul 2 ºi Liceul Teoretic "Mircea Eliade". Cele care au reprezentat ciclul gimnazial, au concurat între ele, iar echipajul din ciclul liceal, deºi nu a avut concurenþi, a demonstrat cã poate reprezenta municipiul la etapa judeþeanã a concursului „Sanitarii pricepuþi”, care se va desfãºura în data de 7 iunie 2014, în oraºul Geoagiu. La finalul concursului, toþi tinerii s-au declarat entuziasmaþi ºi bucuroºi cã pot

fi pãrtaºi la astfel de acþiuni, care cel mai probabil mai târziu îi pot defini ca adulþi. “Am fost pentru prima datã coordonator principal ºi mi s-a pãrut cã echipajele sunt pregãtite ºi cã s-au descurcat chiar bine”, ne-a spus Alexandra Cojocaru, coordonator programe pentru Sãnãtate, Prim Ajutor ºi Sanitarii Pricepuþi din cadrul Subfilialei Municipale a Crucii Roºii Lupeni.

ursul de „Sorã Voluntarã de Cruce Roºie”

În afarã de acþiunile care vizeazã tinerii, aici, la Crucea Roºie Lupeni mai sunt zeci de

programe care implicã oamenii din comunitate. Spre exemplu, cursul de „Sorã Voluntarã de Cruce Roºie”, un curs care este recunoscut în toatã Europa ºi nu numai, dupã toate protocoalele internaþionale, este unul

Secþiei Drumuri Naþionale Gorj. Începând din luna martie, pe Defileul Jiului se circulã cu restricþii. Astfel, de luni pânã sâmbãtã, între orele 6:00 ºi 22:00, traficul este închis, cu excepþia intervalului de timp cuprins între ora 12:00 ºi 14:30, când maºinile au voie sã circule pe Defileul Jiului. Duminica ºi pe timpul nopþii, traficul nu este restricþionat. Pe acest tronson de drum se efectueazã lucrãri de modernizare a ºoselei. Conform graficului întocmit de proiectant, lucrãrile vor dura timp de trei luni, având termen de finalizare la 15 iunie 2014. Diana MITRACHE

foarte apreciat de oameni de toate vârstele. La acest curs care înseamnã nu doar deprinderea tehnicilor de acordare a primului ajutor, ci ºi cea a îngrijirii bolnavului, printre altele, se înscriu anual zeci de cursanþi

din toate mediile ºi de toate vârstele. “Este un curs nemaipomenit, aº recomanda oricui sã îl facã. Dupã ce îl termin eu, vreau sã-l înscriu ºi pe bãiatul meu. Aici am învãþat lucruri care chiar nu le ºtiam”, ne-a declarat Emila, o cursantã. Pe lângã lecþiile de teorie predate de cei mai buni medici ºi asistenþi din spital, cursanþii, care nu sunt doar femei, ci ºi bãrbaþi, au ºi ore de practicã pe secþii, ceea ce îi ajutã sã înþeleagã ºi mai bine cunoºtinþele de ordin medical ºi nu numai. ªi, mai tot timpul, absolvenþii dau concursuri pentru posturi în unitãþile spitaliceºti, ori cãmine din þarã ºi strãinãtate pe care le trec cu brio. Adriana PA PAVEL

8 Actualitate

Din ciclul „Ce-ai cu noi, ba? Pentru ce sã dãm cu var?”:

NICI ZEBRÃ, NICI CLAVIATURÃ L

u uitat istoria la nici un an

Sâmbãtã, 13 iulie 2013, a fost o datã istoricã pentru micuþul oraº din estul Vãii Jiului, Petrila, pentru cã acolo a avut loc un eveniment

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

extraordinar. Celebrul Ludovic Bacs a venit acasã ºi ziua în care Petrila l-a primit cu onorul cuvenit pe unul dintre cei mai seamã dintre cetãþenii sãi. Graþie unui proiect

Fãrã restricþii pe Defileu, de Paºti

Universitatea Petroºani a mai fãcut angajãri, dar tot duce lipsã de personal

niversitatea Petroºani duce lipsã U de personal administrativ,

iar asta nu de ieri de azi, ci de câþiva ani. Pânã de curând, aici nu s-au putut face angajãri deloc din

La Lupeni, tinerii sanitari sunt pricepuþi!

ursul de „Sorã Voluntarã de Cruce Roºie”

În afarã de acþiunile care vizeazã tinerii, aici, la Crucea Roºie Lupeni mai sunt zeci de

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Prime pentru angajaþii CEH

indicatul Muntele ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara au stabilit valoarea primelor ce vor fi acordate angajaþilor cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Minerii vor beneficia de tichete cadou în valoare de 400 de lei, în timp ce energeticienii vor primi puþin peste 200 de lei, banii fiind viraþi în salariu. Monika BACIU

“Au fost douã runde de discuþii dupã adresa pe care am înaintat+o conducerii Complexului Energetic Hunedoara ºi am solicitat întrunirea comisiilor pentru negocierea cuantumului conform contractului colectiv de muncã aplicabil la nivelul complexului. În urma discuþiilor pe care le+am avut cu conducerea

ºi în urma prezentãrii situaþiei ni s-a propus un adaos salarial sub cel pe care l+au avut angajaþii CEH în anul 2013 cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, dar prin negociere am încercat sã obþinem exact ceea ce au primit salariaþii ºi anul trecut. De foarte multe ori am spus cã dacã nu reuºim sã obþinem mai mult pentru salariaþii noºtri mãcar sã nu pierdem. Având în vedere

cã pânã în 30 aprilie 2014 se lucreazã pe douã contracte colective de muncã diferite , în CCM care se aplicã sucursalei Divizia Minierã pentru aceastã ocazie se acordã tichete cadou în valoare de 400 de lei ºi pe contractul colectiv de muncã al energeticienilor a rãmas o sumã brutã de 300 de lei care vor intra pe fiºa de platã a colegilor din energie astfel cã aceºtia vor rãmâne cu 210 lei bani în mânã”, a declarat Petre Nica, preºedinte Sindicatul Muntele. Minerii ºi energeticienii vor primi aceste adaosuri salariale în cursul acestei sãptãmâni. În ceea ce priveºte

programul de lucru în perioada sãrbãtorilor acesta nu va suferi modificãri majore. “Pentru perioada sãrbãtorilor nu vom conveni alt program de lucru decât cel care este conform contractului colectiv de muncã.avem a doua zi de Paºte

liber pe partea minierã, iar pe partea energeticã cei care lucreazã pe

program continuu îºi desfãºoarã activitatea conform programului normal de lucru”, a mai precizat sursa citatã. ªi minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine VAlea Jiului vor beneficia de tichete cadou tot în valoare de 400 de lei.

INSEMEX, reprezentat la Istanbul

nstitutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD – INSEMEX) Petroºani va avea un reprezentant la o manifestare programatã a se desfãºura luna viitoare la Istanbul (Turcia). Astfel, cercetãtorul Mihai Magyari va participa, în perioada 25 – 26 mai, la un work-shop destinat pregãtirii specialiºtilor în “atmosfere explozive” din þãrile în curs de aderare la Uniunea Europeanã. Mircea NISTOR Simpozionul este organizat de cãtre TAIEx (Biroul Comisiei Europene pentru Schimb de Informare ºi Asistenþã Tehnicã). “La solicitarea

Ministerului Muncii din Turcia va fi organizat un seminar TAIEx la care specialistul nostru, doctorul inginer Mihai Magyari, va fi lector ºi va susþine douã sesiuni de o importanþã deosebitã privind protecþia la explozivii industriali”, a declarat Artur Gãman, director INCD INSEMEX Petroºani. Dupã cum a mai pre-

cizat directorul institutului din Valea Jiului prezenþa la seminarul programat în Turcia este binevenitã. “Consider cã participarea la aceastã acþiune este binevenitã, în special, pentru lãrgirea vizibilitãþii internaþionale a INSEMEX ºi, totodatã, în ceea ce priveºte contactele pe care le putem stabili cu ocazia acestor dezbateri ºi reuniuni”, a mai spus Artur Gãman. În parantezã fie spus, în acest an, INCD - INSEMEX Petroºani împlineºte 65 de ani de existenþã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Diamantul negru al Vãii Jiului, evaluat la 10 miliarde de euro

ãcãmântul de cãrbune din Valea Jiului, estimat la 10 miliarde de euro. Valea Jiului stã pe bogãþii de zeci de milioane de euro care nu sunt exploatate astfel încât zona sã fie una prosperã. Ba din contrã, pe zi ce trece Valea Jiului devine din ce în ce mai sãracã. Liderii Partidului Democrat Liberal au spus joi la Petroºani cã huila din Valea Jiului este evaluatã la 10 miliarde de euro ºi cã este nevoie urgentã de reindustrializarea României. Monika BACIU ”Dacã nu se reindustrializeazã accelerat România, aceastã energie nu se va putea vinde ºi stãm pe un butoi de bunãstare, pe un zãcãmânt de cãrbune estimat la 10 miliarde de euro ºi suntem, din pãcate, incapabili sã capitalizãm inteligent în Hunedoara aceastã resursã. Ce a fãcut PSD-UL? Un management interesat, clientelar, un stil PSD-ist tipic: ia banul dintro parte, îl duce în altã parte, mai închide o creanþã fiscalã cum s-a întâmplat, de 70 de milioane de lei prin preluarea la CEH, ºi românii tac pentru câteva zile, eventual pânã trec

alegerile, dar apoi? Falimentul ºi insolvenþa riscã sã devinã inevitabile”, a declarat primvicepreºedintele PDL, Andreea Paul la Petroºani. Liderii PDL îl mai acuzã ºi pe ministrul Economiei, Constantin Niþã de faptul cã a tratat sistemul energetic ca pe un restaurant. ”Sistemul energetic naþional a fost privit de domnul ministru Niþã ca pe un restaurant la care politicienii trebuie sã vinã sã serveascã masa ºi asta se vede în pierderi, în ºomajul în lanþ. Domnul ministru Niþã trebuie sã îºi dea demisia pentru bãtaia de joc legatã de Valea Jiului. Nu s-a fãcut nicio investiþie,

ba mai mult decât atât sunt puºi la dispoziþie bani, ajutoare de stat de la ANRE pentru termocentrala Mintia, de 14 milioane de lei pe lunã ºi nu s-a fãcut nici mãcar o strategie de reducere a costurilor de mentenenþã ca sã dãm o ºansã. Ce a mai fãcut? Complexul Energetic Hunedoara trece de pe profit în 2012 – în urma unui plan de construcþie pus pe hârtie, gândit de PDL- pe pierdere în 2013 în urma nominalizãrilor de

neprofesioniºti ºi de politicieni. ªi pierderile devin galopante. Nu a fãcut nimic pentru strategiaa naþionalã energeticã”, a precizat Andreea Paul. Nici Cãtãlin Predoiu nu s+a lãsat mai prejos.

Acesta a spus cã situaþia actualã a Complexului Energetic Hunedoara se datoreazã guvernului Ponta ºi cã ar fi putut exista soluþii de revigorare. ”Ceea ce se întâmplã cu Complexul Energetic Hunedoara este încã o

crimã pe conºtiinþa Guvernului Ponta. Se putea salva situaþia: o lege specialã care sã permitã în continuare subvenþie pe baza unor derogãri ºi în acelaºi timp un proiect de eficientiziare, de restructurare pe criterii economice. Existã dezinteres din cauza luptelor politice de la centru în care domnul Niþã este protagonist. Trebuie sã curmãm aceastã situaþie”, a declarat Cãtãlin Predoiu, primvicepreºedinte PDL.

Amendaþi pentru munca la negru

descindere a inspectorilor din cadrul ITM Hunedoara în Valea Jiului s-a lãsat cu amenzi usturãtoare ºi angajaþi prinºi cã muncesc la negru. Acþiunea de verificare a inspectorilor de muncã a avut loc zilele trecute dupã ce aceºtia au primit informaþii cã mai multe societãþi din zonã îºi desfãºoarã activitatea cu angajaþi fãrã a le întocmi contracte de muncã, iar pontul lor a fost unul bun. Maximilian GÂNJU La o spãlãtorie auto situatã la intrarea în municipiul Vulcan, inspectorii au descoperit mai mulþi angajaþi fãrã forme legale, însã au reuºit sã-l prindã doar pe unul dintre ei. Restul oamenilor au fugit imediat cum inspectorii ITM au început verificãrile. Patronul spãlãtoriei

auto a fost sancþionat cu amendã de 10 mii de lei. Controalele vin ca urma a

unei acþiuni demaratã la începutul anului ºi sunt efectuate de cãtre inspectorii din Deva. Acest lucru pentru cã majoritatea verificãrilor efectuate de serviciul din Petroºani nau scos la invealã nereguli, însã inspectorii de la centru le-au descoperit. Mai mulþi angajatori din Valea Jiului s-au ales cu sancþiuni cuprinse între 10 mii de 20 de mii de lei pentru cã aveau angajaþi fãrã forme legale.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Cruci împodobite în Sãptãmâna Mare a Paºtelui

n obicei unic la nivel naþional se regãseºte în Valea Jiului, mai exact într-un cartier al municipiului Petroºani. Oamenii locului îºi cinstesc morþii în Sãptãmâna Mare dinaintea sãrbãtorilor Pascale. Cimitirul din Sãlãtruc se tranformã în aceastã perioadã într-unul plin de culoare. Oamenii locului vin ºi împodobesc mormintele celor trecuþi în nefiinþã. Monika BACIU ”Aici la bisericuþa micã din Sãlãtruc în Livezeni aºa se obiºnuieºte. Din moºi – strãmoºi se împodobesc crucile, se înnoiesc mormintele, se aranjeazã puþin pentru Sfintele Sãrbãtori de Paºti pentru bãtrânii noºtri, pãrinþi, bunici. Se pun

batistuþele ca sã fie noi, cã plouã peste ele, se stricã în tot anul ºi sã fie frumoase, sã vadã cã nu i-a uitat ºi mai au pe cineva care o datã în an se gândeºte ºi la pãrinþii noºtri care nu mai sunt printre noi”, spune o localnicã. Obiceiul împodobirii crucilor nu se ºtie exact ce origine are,

nici mãcar bãtrânii nuºi mai amintesc povestea care stã în spatele acestui ritual. Toþi ºtiu însã, cã în acest fel îºi aratã respectul faþã de cei morþi ºi cã este un obicei care trebuie respectat. Un obicei pe care nici mãcar regimul extrem de sever dus de comuniºti nu l-au putut rupe din

mintea momârlanilor. ”În Sãptãmâna Mare, înainte de Paºti, creºtinii vin sã aibã grijã de mormintele lor, de ale celor dragi ai lor ºi pe lângã faptul cã cautã sã

Biserici pline în Duminica Floriilor

redincioºii ortodocºi au sãrbãtorit ieri Întrarea Mântuitorului în Ierusalim sau a Floriile, aºa cum se mai numeºte ultima duminicã înaintea Paºtelui. În Valea Jiului, oamenii au mers la bisericã, au asistat la slujba specialã ºi s-au întors acasã cu ramuri de salcie sfinþitã sau de mãslin. Adriana PAVEL “Este sãrbãtoare mare pentru noi toþi ºi mereu mergem la bisericã. Ne mai

A lua crenguþe de salcie sfinþite de la Bisericã sau chiar flori pentru cunoscuþii este o tradiþie, însã pentru cei care sunt mai ocu-

zare”, a afirmat o florãreasã. Crenguþele de salcie amintesc de faptul cã în momentul în care Iisus Hristos a

milione de români ºiau sãrbãtorit onomastica. Cele mai întâlnite nume în rândul româncelor sunt Viorica Florentina ºi Florica, iar la bãrbaþi Florin.

împodobeascã cu flori mormântul ei au grijã ºi de sfintele cruci. De obicei se împodobesc crucile de lemn pentru cã sunt cruci deosebite în zona aceasta la morminte, cruci fãcute de mânã ºi acestea se reînnoiesc, fie cã se vopsesc, se curãþã ºi apoi se pun aºa numitele cârpe aºa cum se poartã în zona aceastã, se înnoieºte eventual icoana dacã s-a uzat, s-a stricat, arãtând în felul acesta dragostea cãtre cei dragi ai lor, de cei

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

umplem sufletele de liniºte ”, a declarat o femeie. “Simt cã sunt împãcat cu mine când vin aici. Eu sunt ºi Florin ºi am un motiv în plus sã vin la bisericã la aceastã zi de mare sãrbãtoare”, a declarat ºi un bãrbat.

paþi existã vânzãtorii ambulanþi. Dar, ºi pe ei i-a afectat criza. “Am dat flori la 2 lei bucheþelul, astea de primãvarã, cã la celelalte am mai negociat preþul. Dar, nici aºa nu prea am avut cine ºtie ce vân-

intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu ramuri tinere, dar în acelaºi timp acestea simbolizeazã renaºterea naturii sau biruinþa vieþii împotriva morþii. De asemenea, ieri, de Florii, aproape 1,5

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

rãposaþi. Atunci când strigãm Hristos a Înviat la Înviere, din morminte ºi ei ne spun nouã cu multã bucurie având casa lor din lumea aceasta împodobitã”, ne-a povestit preotul Iulian Sãlaje. Bãtrânii spun cã acest obicei se pãstreazã cu sfinþenie ºi cã sperã ca acesta sã dãinuie ºi peste ani. ”Se pãstreazã, noi pãstrãm obiceiul ºi sperãm ca sã îl pãstreze ºi copiii noºtri. Tot aºa sã ne îngrijeascã ºi ei mormintele noastre când noi n-o sã mai fim”, mai spune localnica. Obiceiul este specific local ºi semnificã grija pentru sufletele morþilor. În noaptea de Înviere oamenii vin la cimitir sã aprindã lumânãri, iar acea noapte este cea mai frumoasã, când cimitirul este cuprins de mii de luminiþe aprinse.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

ªapte pentru masa de Florii a bunicilor

n grup de ºapte prieteni au asigurat masa, din ziua de Florii, persoanelor în vârstã gãzduite ºi îngrijite de modernul Centru de îngrijire pentru vârstnici, din Dãrãneºti-Petroºani. ”Un om care iubeºte umanitatea se face folositor nu atât prin actele sale cât prin exemplul pe care-l dã” ºi de acest lucru ne-a asigurat preotul Bulf, cel care veghezã ca bunicilor sã nu le lipseascã nimic. Ileana FIRÞULESCU Preotul Gabriel Bulf nu este de loc din Valea Jiului, dar o datã cu venire sa, s-a revigorat sprijinirea enoriaºilor aflaþi în situaþii nu prea fericite. Pânã atunci, pãrintele Pãtraºcu deþinea faima de ajutãtor al sãrmanilor, de pãtrãtor de tradiþii ºi ocrotitorul copiilor. Ajus pe locurile dintre Jiului, pãrintele Bulf n-a avut odihnã ºi a antrenat multã lume în fapte caritabile, în donaþii pentru scopuri nobile. Aºa a luat fiinþã Centrul de îngrijire pentru vârstnici, în fosta ºcoalã din Dãrãneºti-Petroºani, care are 25 de locuri. Administraþia localã Petroºani a dat în folosinþã gratuitã cãtre Parohia Ortodoxã Românã „Sfântul Prooroc Ilie”, apoi cãtre Asociaþia Bunicii Vãii Jiului, asociaþie înfiinþatã ca o necessitate pentru angajarea de personal de specialitate.

”Sã ºtiþi cã Centrul funcþioneazã în majoritate din donaþii. Avem de toate acolo, doar bunicii sã vinã, sã nu mai fie singuri ºi neajutoraþi” – a spus pãrintele Bulf. ”Un grup de prieteni” s-a hotãrât, sãptãmâna trecutã, sã

asigure masa de Florii a vârstinicilor aflaþi în Centru. ªi cum nu ºtiau cum e cu postul, ce este voie ºi ce nu sã mãnânce bunicii de la Centrul din Dãrãneºti, a avut loc o întâlnire de consultare.

ce le-a spus preotul ºi mult mai mult decât atât – mere, portocale, fursecuri, cozonaci, baxuri cu apã etc.

cunoaºtem foarte bine cu pãrintele Bulf, dar cum sunt mereu plecat, nu le-am prins chiar pe toate”- a declarat râzând, Radu Sorin. ”Am fost impre-

care se presupune a fi singurã, ºi care a fost adusã în centru pentru cã hoinãrea dezorientatã pe strãzi. Era tratatã cu toatã atenþia” – a povestit Mariana Popa.

sionatã de felul cum aratã acel centru de îngrijire. Totul este nou, sclipeºte de curãþenie… Am vãzut cum îºi beau cafeluþa de dimineaþã, cu prãjituri alãturi, apoi o doamnã avea o problemã la un ochi ºi a fost programatã la medicul de specialitate… Am vãzut o femeie,

”Un om care iubeºte umanitatea se face folositor nu atât prin actele sale cât prin exemplul pe care-l dã” ºi de acest lucru ne-a asigurat preotul Bulf, care a precizat cã nu se teme cã se va epuiza aceastã disponibilitate a oamenilor de a dãrui. ”Este nebãnuitã”, a spus pãrintele.

Costel Postolache, Mariana Popa, Artur Gãman, Radu Sorin, Violeta Burlec, Dacian Ciodaru ºi Mihai Ermoiu s-au întâlnit cu pãrintele Bulf care i-a lãmurit. ”Nu prea le dãm de post pentru cã sunt persoane în vârstã, slãbite, unii sunt bol-

navi ºi sensibili. Ar fi bun peºte cu mãmãliguþã, fructe…” – a precizat pãrintele. Cei ºapte s-au mobilizat ºi au avut grijã sã cumpere peºte file pentru a nu exista ”accidente”, tot

”De Paºte, de regulã, multã lume face donaþii. Noi am vrut sã facem acest lucru înainte de sãptãmâna Paºtelui” – a declarat Costel Postolache. ”Eu am mai fost sã-i ajut cu ce am putut, e foarte frumos acolo ºi oamenii sunt bine îngrijiþi” – a precizat Violeta Burlec. Radu Sorin a promis solemn preotului cã va fi prezent la slujbele de duminicã de la Biserica unde slujeºte acesta, însoþit de Artur Gãman, Dacian Ciodaru ºi Mihai Ermoiu, care vor mobiliza ºi restul prietenilor. ”Am mai fost la slujbã, mai ales cã ne

14 Program & Horoscop

10:30 Ultima ediþie (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:40 Ecce via - Aceasta este Calea! (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Epic Show

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Biblia 23:30 Biblia

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! 11:00 Þicniþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Maeºtrii iluzionismului 15:30 Dennis, pericol public 2 (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Zonã de impact 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa este posibil sã fiþi apatic ºi sã nu vã puteþi concentra. Nu vã asumaþi nici un risc în afaceri. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã, nu staþi pe gânduri!

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Victorie totalã (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Visul Regelui Fosta mea iubire (r)

10:00 12:30 13:15 15:00 15:45 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Vacanþã ºi terapie Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Feriha WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii Lumea lui Banciu

10:45 11:15 12:15 13:15 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Doamne de poveste Doctorul casei (r) Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:15 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Dinamo 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Dinamo 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli - Lazio 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Napoli - Lazio 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal Club 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Universitatea Cluj - Botoºani 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Universitatea Cluj - Botoºani 20:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Starea de confuzie vã poate afecta relaþiile pe plan social ºi situaþia financiarã. Nu vã implicaþi în afaceri, chiar dacã vi se pare cã puteþi da lovitura. Dupã-amiazã vã revine cheful de viaþã ºi reuºiþi sã comunicaþi cu cei din jur.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã fizicã ºi intelectualã. Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cu prietenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani, fie sã vã certaþi cu un prieten bun.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi cu capul în nori. Amânaþi întâlnirile de afaceri. Chiar dacã nu aveþi chef de vorbã, nu refuzaþi comunicarea cu cei din jur.

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºi aveþi dificultãþi de concentrare. Este recomandabil sã nu începeþi activitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi finaliza. Seara primiþi oaspeþi dragi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În prima parte a zilei sunteþi puþin aerian ºi comunicaþi mai greu. Intuiþia nu vã ajutã prea mult, aºa cã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

Un bãrbat mai în vârstã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã. Nu staþi prea bine cu banii, însã relaþiile cu persoana iubitã sunt bune. Aveþi toate ºansele sã petreceþi o searã romanticã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi indispus ºi nimeni nu vã poate intra în voie. Familia nu este de acord sã renunþaþi la o excursie. Ascultaþi-i ºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie de compromis.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþi puterile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nu forþaþi lucrurile! Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã certaþi cu prietenii ºi cu familia. Acordaþi mai mult timp odihnei!

Vã merge foarte bine pe plan sentimental. Este posibil chiar sã faceþi o declaraþie de dragoste Nu vã implicaþi în afaceri! ªansele de reuºitã sunt reduse. Fiþi cât se poate de corect ºi respectaþi legea cu stricteþe.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dacã nu vã odihniþi mai mult, sar putea sã aveþi probleme cu sãnãtatea. O discuþie în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã vã pune pe gânduri. Fiþi calm ºi prudent.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa primiþi o sumã mare ºi vã faceþi planuri îndrãzneþe. Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerul de viaþã. Astãzi vã completaþi foarte bine. Abþineþivã de la excese.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Front comun pentru CEH

pecialiºtii în energie trag un semnal de alarmã vizavi de situaþia financiarã a Complexului Energetic Hunedoara. Mai mult, aceºtia îi îndeamnã pe toþi factorii de decizie din Valea Jiului ºi nu numai sã facã front comun pentru a gãsi cele mai bune soluþii pentru salvarea entitãþii energetice.

Paroºeni este a comunitãþii, iar într-un mod aleator acþiunile sunt pãstorite ba de Ministerul Economiei, ba de Departament (pentru Energie-n.r.), ba de Ministerul de Finanþe. Anterior intrãrii în insolvenþã dacã Guvernul nu mai

Monika BACIU Problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara se acutizeazã pe zi ce trece tot mai mult. Specialiºtii în domeniul energetic atrag atenþia asupra faptului cã entitatea ar putea intra în curând în insolvenþã. Problema a fost ridicatã chiar în cadrul ºedinþei de consiliu local de la Petroºani de nimeni altul decât Florin Mârza, cel care s-a ocupat de înfiinþarea Complexului. “Consider cã ne apropiem tot mai mult de soluþia intrãrii în insolvenþã, dupã care practic nu mai poate fi fãcut nimic pentru cã legea spune clar cã administratorul judiciar are drepturi depline, el face balanþa ºi zice am datorii de recuperat atât, am active de atât ºi eu trebuie sã aduc niºte venituri societãþii, cum, vânzând activele. Dorinþa mea este sã dez-

batem în consiliul local la Petroºani ºi în toate celelalte consilii locale modul în care comunitatea se poate implica în aceatsã problemã. Eu consider cã atât minele cât ºi termocentrala

gãseºte alte soluþii consider cã aceste acþiuni trebuie sã revinã comunitãþilor locale, celor douã conurbaþii Valea Jiului ºi Corvina în aºa fel încât cele douã centrale sã fie arondate, iar comunitãþile locale sã stabileascã ce e de fãcut în continuare. Pentru Valea Jiului, Paroºeniul poate sã dezvolte o activitate sezonierã de agent termic în timpul iernii ºi energie electricã, iar în timpul verii apã caldã în aºa fel încât sã se ardã cãr-

Turismul ºi creºterea animalelor, soluþiile pentru Hunedoara

urismul ºi creºterea animalelor, soluþiile pentru creºterea economicã a judeþului Hunedoara. Liderii PDL s-au aflat sãptãmâna trecutã la Petroºani unde au precizat cã judeþul are nevoie de turism ºi de agriculturã pentru ca sã se înregistreze o creºtere economicã. Monika BACIU “Existã sursã de creºtere alternativã pentru judeþul Hunedoara în turism ºi în creºterea animalelor, dar sã nu uitãm cã acest Guvern închis la minte, de stânga, a blocat proiectele mari de investiþii în infrastructura rutierã ºi turisticã. Domeniul schiabil Parâng practic s-a realizat mai

mult prin forþe proprii, dar guvernarea USL a blocat finalizarea acestui proiect. El a fost susþinut de Guvernul PDL. Deschiderea Vãii Jiului spre Herculane ºi Balcani, un proiect finalizat în proporþie de 80 la sutã, dar drumul e nefuncþional pentru cã nu s-au mai rezolvat câþiva kilometri. Investiþia aceasta ar putea relansa zona, este un proiect demarat de PDL , blocat de Guvernul PSD”, a declarat primvicepreºedintele PDL, Adreea Paul la Petroºani. Potrivit sursei citate, în judeþul Hunedoara salariul mediu brut este mai mic cu peste 300 de lei faþã

bunele din Valea Jiului, sã vin cã dacã va apela la spese reabiliteze cu bani cialiºti aceste soluþii vor fi europeni reþelele de tergãsite. Eu sper cã avem un moficare ceea ce vor însem- Guvern de bunã credinþã, na locuri de muncã, dar cel avem promovaþi oameni din mai important lucru nu vor sistem ºi la Bucureºti, atât muri. În momentul în care în funcþie de secretar de stat se vor închide minele praccât ºi subsecretar de stat , tic ele nu mai pot fi eu sper ca aceºti oameni sã redeschise, iar centrala de se batã pentru Valea Jiului”, la Paroºeni e pãcat sã fie a mai precizat sursa citatã. valorificatã ca activ net ca Complexul Energetic fier vechi având în vedere Hunedoara a acumulat cã este cel mai modern pânã la finele anului trecut grup pe cãrbune, un grup datorii cãtre bugetul de stat de 150 MWh, flexibil cu în valoare de peste 28 de instalaþiile de evacuare în milioane de lei. ºlam dens ºi desulfurare Responsabilii entitãþii au aproape de finalizare”, a declarat în repetate rânduri declarat Florin Mârza, concã datoriile sunt create de silier local Petroºani. minele de la Divia Minierã Mârza doreºte ca toate ºi de preþul scãzut al megaforþele politice ºi specialiºtii vatului. sã vinã cu soluþii concrete pentru salvarea acestui mamut energetic de care depind zeci de mii de persoane. Ba S.C Apa Serv Valea Jiului S.A mai mult, acesta este Petroºani anunþa restricþii în de pãrere cã Guvernul furnizarea apei potabile pentru: ar trebui sã apeleze la Luni 14.04.2014 în oraºul: specialiºti în gãsirea - Lupeni între orele soluþiilor optime pen- 10:00-13:00. Zona afectatã: tru salvarea CEH. Str. Parîngului, Revoluþiei, “Perioada în care Avram Iancu ºi Ion Luca eu dãdeam astfel de Caragiale. sfaturi ºi paºii care sMotivul au fãcut prin darea în restricþiei: platã ºi tot ceea ce s-a Reparare întâmplat mi-am spus branºament Str. punctual de vedere. Parîngului, Bl. Acum existã un A4. Guvern care sunt con-

de media la nivel naþional. “Judeþul Hunedoara se situeazã pe locul 21 ca putere economicã în România din punct de vedere al produsului intern brut pe care îl genereazã pe locuitor. În judeþul Hunedoara, salariul mediu este cu 323 de lei mai mic decât salariul mediu net al unui român. În Hunedoara, ºomajul este cu aproape douã puncte procentuale mai mare decât media naþionalã”, a mai spus sursa citatã. Liderii PDL au acuzat Guvernul Ponta cã a introdus 35 de noi taxe care sunt suportate de români. Mai mult decât atât, aceºtia au spus cã toate investiþiile prioritare pentru Valea Jiului au fot blocate de executivul PSD.

Azi se ia apa!

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Aprilie 2014

Motocicleta din garda lui Ceauºescu, expusã la Petroºani

na dintre motoclicletele din garda lui Ceauºescu a ajuns la Petroºani. Motocicleta veche de 54 de ani a putut fi admiratã alãturi de alte câteva zeci exponate la Petroºani în cadrul celei de-a treia ediþii a Retro Paradei maºinilor de epocã. Municipiul Petroºani a ajuns din nou pe harta expoziþiilor maºinilor de epocã alãturi de alte 21 mari oraºe din þarã. Monika BACIU “Sunt câteva noutãþi. A mai intrat în parcul nostru de maºini retro un Fiat 300, au mai venit ºi colegi din judeþ. A venit un coleg cu Lada 1500 de la Deva, un alt coleg de la Simeria cu o motocicletã Java din 1963, a dorit sã participe la acest eveniment. Suntem la a treia ediþie a Retro

caþie 1953 ºi un Gaz 69, este o maºinã fabricatã în 1952, iar propritarul are 83 de ani, se þine bine conduce”, a declarat Ovidiu Zaharie, organizator. Peste 30 de exponate au fost aduse în weekendul care a trecut la Petroºani. Faþã de ediþiile precedente au mai putut fi admirate ºi câteva noi exponate

Paradei atât a primãverii, a toamnei ºi acum Retro Parada Primãverii 2014. Este un eveniment RetroMobil, se organizeazã simultan în 21 de mari oraºe ale þãrii ºi mã bucur cã am adus municipiul Petroºani în linia oraºelor mari din þarã. Cel mai vechi exponat este un Opel Olimpia Record an de fabri-

retro. “Avem 31 de exponate ºi dintre care douã au fost aduse din judeþ ºi sunt ale unor colegi ºi prieteni. Avem atât maºini cât ºi motociclete, patru dintre ele, una dintre ele este în premierã în Valea Jiului, un BMW, iar maºini ca ºi noutãþi avem un Fiat 1300 ºi mai avem

unele maºini ale unor prieteni ºi colegi din Petroºani. Maºinile sunt funcþionale, au venit pe roþile lor”, a declarat Nicolae Gherghin, organizator. Noutatea a constat în faptul cã de aceastã datã a putut fi admiratã ºi una din motocicletele de Miliþie care au fãcut parte din garda lui Nicolae Ceauºescu. La nivel de þarã, doar douã ast-

fel de motociclete mai existã. “Am adus o motocicletã care a fãcut parte din garda lui

Ceauºescu, este una dintre cele 250 de motocilete importate, un BMW de 250 cmc, momentan este în curs de restaurare. Eu mai ºtiu cã în þarã mai

sunt doar douã exemplare de acest gen. Sau fabricat 14 mii de bucãtþi în toatã lumea, în 1960 pânã în 1964”, a mai spus Gherghin. La evenimentul de sâmbãtã au participat colecþionari ºi din judeþul Hunedoara. Dupã aproape un deceniu în care a stat rpin garaj, una din motociclete a ajuns o bijuterie demnã de a fi expusã în cadrul paradei.

“Este o Java de 1.25, model 355 fabricat în 1960 în fosta Cehoslovacie, este într-o stare foarte bunã. Este o poveste veche, printr-un para-

dox este prima motocicletã pe care am condus-o, a fost luatã de la un fost coleg de serviciu, actualemnte pensionar care mi-a inoculat virusul moto. Motocicleta a stat sprijinitã mai bine de 10 ani de zile, dar cum prima dragoste nu se uitã am zis sã încerc marea cu sarea ºi acesta este rezultatul final”, a declarat Alexandru Vulpe de la Simeria. Un cadou primit la 17 ani i-a trezit unui tânãr din Hunedoara

pasiunea pentru maºinile de epocã. “Maºina a avut doar un proprietar, am luato din pasiune, mai am încã vreo douã acasã ºi încerc sã le îmnuleþesc pentru cã sunt foarte pasionat de aºa ceva. Maºina e din 1980, Lada 1200. o persoanã de 83 de ani a deþinut aceastã maºinã, eu sunt al doilea proprietar, a stat numai în garaj ºi numai sub prelatã. A fost foarte îngrijitã maºina. Pasiunea vine din copilãrie. La vârsta de 17 ani am primit o Wolkswagen broscuþã de la tatãl meu cadou ºi de acolo am dat-o pe aia ºi

apoi am început ºi miam tot cumpãrat maºini ºi sunt pasiuni de lucruri vechi. Dacã o faci cu pasiune nu e costisitoare, dar dacã o faci pentru anumit lucru atunci este costisitoare”, a declarat Dragoº Chimario, de la Hunedoara. Este pentru a treia datã când la Petroºani are loc un astfel de eveniment. Acesta a fost organizat de Retro Mobil Club România, filiala Hunedoara.