CVJ Nr 592, vineri, 11 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 592

Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pacienþii cu cancer, bãtaia de joc a Curþii de Conturi

CEH a scãpat de insolvenþã >>> PAGINA A 3-A

Salvatori minieri, tot mai puþini >>> PAGINA A 3-A

Lecþie despre apã la “ªcoala Altfel” >>> PAGINA A 4-A

Mai multe paturi pentru spitalele din judeþ? >>> PAGINA A 6-A

Dublul omor de la Vulcan, cercetat ca ºi accident de muncã >>> PAGINA A 7-A

Reconversia minerilor, un mister >>> PAGINA A 11-A

Obiceiurile moºtenite de la strãbuni ºi pãstrate de tineri >>> PAGINA A 12-A

Funcþionarii publici, fãrã prime de Paºte >>> PAGINA A 13-A

Puricele în ureche >>> PAGINA A 16-A

C

urtea de Conturi “taie” în reþetele pentru pacienþii cu cancer. Mai mulþi medici de familie din judeþul Hunedoara se vãd nevoiþi sã returneze diferite sume de bani, dupã ce Curtea de Conturi a constatat cã medicii de familie au prescris mai multe reþete pentru bolnavii de cancer în anul 2011. >>> PAGINA A 5-A

Daruri creºtineºti în Sãptãmâna Floriilor >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

CEH a scãpat de insolvenþã G

uvernul a aprobat o operaþiune prin care Complexul Energetic (CE) Hunedoara preia o datorie de peste 70 milioane lei a Companiei Naþionale a Huilei (CNH) cãtre buget ºi nu i se va mai imputa astfel plata creanþei cãtre CNH, în aceeaºi sumã, pentru care i s-a cerut insolvenþa în instanþã.

Mãsura ar trebui sã creascã atractivitatea la privatizare a Complexului Energetic Hunedoara. Totul depindea însã de semnãtura ºefului statului, iar potrivit unui comunicat al Preºedinþiei, acesta a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului

nr. 104/2013 privind reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale pentru Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. Ordonanþa prevede cã se aprobã preluarea de cãtre Societatea Compexul Energetic Hunedoara SA a unor obligaþii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepþia

Ministerul Economiei:

celor cu reþinere la sursã, ale Companiei Naþionale a Huilei, în limita sumei totale de 70.238.352,98 lei administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, datorate ºi neachitate.

Astfel, CEH scapã de acþiunea Companiei Naþionale a Huilei, aflatã în lichidare, care a cerut insolvenþa Complexului Energetic

D

Astfel, oficialii Ministerului Economiei, aratã cã multe dintre resursele de subsol ale României se aflã în cariere miniere închise, care ar trebui redeschise. Iar acest lucru se va regãsi în noua lege a minelor, ce va þine cont ºi de interesele comunitãþilor locale.

"Am închis 550 de mine în ultimii ani din cauza ineficienþelor economice ºi tehnologiilor învechite, dar tehnologiile au avansat. Sunt mulþi care vor sã investeascã în acest domeniu. Noua lege a minelor va prevedea ºi redeschiderea unor mine. Credem cã noua lege trebuie aprobatã în regim de urgenþã, pentru cã multe resurse ale

României sunt în mine închise, halde de steril ºi iazuri de decantare", a declarat directorul general adjunct din Ministerul Economiei, Sorin Gãman, într-o conferinþã de presã.

De asemenea, spune Gãman, în noua lege a minelor vor fi definite o serie de resurse strategice, care vor avea un regim strict de exploatare ºi valorificare. În plus, documentul va cuprinde prevederi prin care exploatãrile miniere vor trebui sã þinã cont de interesele comunitãþilor locale. În judeþul Hunedoara activitatea minierã este „cantonatã” cu preponderenþã în valea Jiului, acolo unde unitãþile extractive au fost împãrþite în viabile ºi neviabile, în funcþie de

insolvenþei. Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva ºi Paroºeni, ºi produce electricitate prin arderea huilei din

Salvatori minieri, tot mai puþini

alvatorii Legea minelor minieri din S Jiului rãmân trebuie aprobatã în Valea tot mai puþini, pe zi ce trece. Asta, regim de urgenþã þinând cont de faptul upã ce ani de zile s-a vorbit mai mult despre închiderea minelor ºi a carierelor, în baza programelor de restructurare a industriei extractive, acum oficialii Ministerului Economiei au sesizat necesitatea acestor exploatãri.

Hunedoara, pentru o creanþã certã de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). În 6 noiembrie, a fost depusã la Tribunalul Hunedoara cererea CNH privind deschiderea procedurii

cã tot mai mulþi dintre ei ajung la vârsta de pensionare iar angajãri de personal la minele viabile nu prea se mai fac.

În acest timp, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România considerã cã problema aceasta devine una cu adevãrat îngrijorãtoare. “Într-adevãr este o problemã de naturã a ne îngrijora. Din punctul meu de vedere trebuie sã facem toate eforturile pentru a menþine ºi chiar întãri indicatorii economici.

Minele viabile – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni- au fost înglobate în Complexul Energetic Hunedoara, în timp ce Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt administrate de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi vor funcþiona pânã cel mai târziu în 2018.

Car men COSMAN-PREDA

capacitatea de intervenþie a salvatorilor profesioniºti de la Salvamin, având în vedere cã atâta timp cât va mai exista cea mai micã urmã de minerit este posibil ca sã se mai întâmple accidente. Din acest motiv numãrul, dotarea ºi pregãtirea lor ar trebui sã rãmânã la actualele standarde.

Un coleg din

Germania, cu care m-am întâlnit la un simpozion, mi-a spus cã la ei, în câþiva ani,

minele din Valea Jiului.

Complexul are o putere instalatã de 1.435 MW ºi asigurã aproximativ 5% din producþia naþionalã de energie.

Maximilian GÂNJU mineritul se va închide complet dar, cu sprijin ºi susþinere guvernamentalã, va rãmâne o formaþiune de salvare minierã capabilã sã intervinã în orice moment. Asta, þinându-se cont de faptul cã se pot înregistra accidente chiar ºi în cazul minelor închise. Deci, consider cã trebuie fãcut un efort pentru a menþine capacitatea de intervenþie a salvatorilor profesioniºti de la Salvamin ºi din þarã”, a declarat Artur Gãman, preºedinte ASMS România. În Valea Jiului, în prezent, numãrul salvatorilor minieri este de circa 250. În acest timp, numãrul minerilor aflaþi în activitate a scãzut ºi el de-a lungul ultimilor ani, ajungând la aproximativ 7.000.

Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Lecþie despre apã la “ªcoala Altfel” D

ouã clase de copii de la ªcoala generalã nr 7 din Petroºani au mers la staþia de tratare a apei de la Dãnuþoni.

Aici au învãþat o lecþie despre poluare, iar proiectul ªcoala Altfel a fost pentru ei un prilej sã afle cum ajunge apa la robinet ºi ce se întâmplã cu ea dupã ce pleacã din ghiuveta fiecãruia. „De la noi au participat elevii claselor V-

A ºi VIII C, coordonaþi de profesoarele Gabriela Stan, Mariana Forgaci ºi Teodora Fazakaº. Ce ne-am

propus noi a fost sã învãþãm copiii sã pãstreze apele curate, sã le facem o scurtã lecþie de educaþie ecologicã pentru a înþelege mai bine de ce este necesarã menþinerea apelor curate, dar am vorbit ºi despre sortarea gunoiului menajer. Aºa au aflat toþi copiii cã deºeurile nu mai trebuie sã ajungã în apa menajerã, dar au aflat ºi despre procesul de deshidratare a noroiului. Noi am luat lecþii ºi

Primãria Lupeni aºteaptã banii pentru construcþia unui punct de informare turisticã

D

upã Petroºani ºi Vulcan, ºi la Lupeni se doreºte înfiinþarea unui punct de informare turisticã.

Obiectivul ar urma sã fie ridicat cu fonduri europene, atunci când se va obþine ºi finanþarea.

Primãria de la Lupeni vrea sã construiascã un punct de informare turisticã în localitate, pentru ca cei care vin din alte pãrþi sã viziteze oraºul, sã obþinã toate informaþiile în timp real.

Pentru ca acest lucru sã fie

posibil, administraþia localã a demarat deja demersurile. „Avem mare nevoie de un punct de informare turisticã în municipiul nostru ºi sperãm la asta, chiar dacã primãria Lupeni ºi nu numai, ci toate primãriile duc o mare lipsã de fonduri. Sperãm sã reuºim aplicarea acestei intenþii prin proiecte europene. Se lucreazã la asta, iar proiectul îl avem deja”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Iniþiative pentru construirea unor puncte de informare turisticã existã ºi în alte oraºe ale Vãii Jiului, însã niciuna nu a fost concretizatã pânã acum.

Adriana PA PAVEL

soarele care a coordonat aceastã activitate.

Zeci de copii au ajuns în aceste zile în mai multe locaþii ale Apa Serv Valea Jiului, în programul ªcoala Altfel, iar toþi au aflat

de la specialiºtii în domeniu care este procesul prin care apa de la robinet devine potabilã, dar ºi ce se întâmplã cu ea, dupã ce o folosim în locuinþe.

vom ºti pe viitor sã pãstrãm apa curatã ºi sã nu mai aruncãm deºeurile oriunde”, a spus Gabriela Stan, una dintre profe-

Goana dupã chilipiruri continuã

R

educerile la produsele de iarna sunt încã în toi, chiar dacã suntem deja în luna aprilie. În marile magazine, preþul este mai mic cu pînã la 70 %, astfel ca cei care doresc sã-ºi cumpere articole sport, haine sau încãlþãminte pentru sezonul rece la preþuri acceptabile, pot încã sã vîneze chilipirurile din magazinele de profil. “În fiecare an avem campanie de reduceri de preþ, care dureazã pînã la epuizarea stocului. Am

început deja de la începutul luni februarie ºi încã mai avem cîteva articole la vînzare”, ne-a declarat Marian Teodor administratorul unui magazin de îmbrãcãminte din Vulcan.

Astfel, dacã în urmã cu puþin timp, o pereche de pantofi de piele se vindea la 150 pînã la 200 de lei, acum preþul este de puþin peste 70 de lei. La fel pot fi cumpãrate la preþuri mult mai mici decît lunile trecute ºi hainele mai groase sau chiar echipamentele pentru diferite sporturi de iarnã.

Adriana PA PAVEL

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Pacienþii cu cancer, bãtaia de joc a Curþii de Conturi

C

urtea de Conturi “taie” în reþetele pentru pacienþii cu cancer. Mai mulþi medici de familie din judeþul Hunedoara se vãd nevoiþi sã returneze diferite sume de bani, dupã ce Curtea de Conturi a constatat cã medicii de familie au prescris mai multe reþete pentru bolnavii de cancer în anul 2011.

Potrivit raportului, 30 de medici nu au avut dreptul de a prescrie astfel de reþete, iar acum aceºtia ar trebui sã returneze sume cuprinse între 1500 ºi 6000 de lei.

Medicii de familie spun cã vor contesta decizia Curþii de Conturi.

“Este nedrept sã ne impute anumite reþete pentru cã noi am trata bolnavii. Nu este pentru prima datã când ni se imputã acest lucru.

Am mai fost somaþi sã restituim banii pentru reþetele prescrise pacienþilor care în

perioada în care au beneficiat de medicamente au fost ºi internaþi. Nu este normal aºa ceva într-o þarã civilizatã”, spune un medic de familie din Petroºani.

Majoritatea bolnavilor pentru care au fost scrise reþetele sunt

pentru cancer. Retetele au fost eliberate in perioada 2011-2012, pe baza recomandãrilor medicilor oncologi.

M

femei suferinde de cancer la sân, domiciliate în Valea Jiului.

Preºedintele Colegiului Judeþean al

Medicilor Hunedoara, dr. Mircea Artean, a precizat cã prin prescrierea reþetelor medicii de familie au acoperit o lacunã a legii, în sensul în care bolnavii de cancer, aflaþi sub tratament, pot fi ajutaþi fãrã ca aceºtia sã fie nevoiþi sã strãbatã distanþe lungi pentru a-ºi ridica o reþetã din centrele de judeþ sau spitalele mari, care dispun de

cabinete de oncologie.

Peste 30 de medici de familie, majoritatea din Valea Jiului, sunt obligaþi de casa de asigurãri de sanatate sa plateasca mii de lei, contravaloarea medicamentelor prescrise

Valea Jiului care, pentru orice document, strãbãteau 200 de kilometri, dus întors, pânã la sediul de la Deva. Biroul CJAS funcþioneazã în incinta Ambulatoriului de

specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Iniþiativa înfiinþãrii acestui birou a venit din partea a doi consilieri din Valea Jiului, respectiv Adrian Zvâncã ºi Adrian

ii de bolnavi de cancer

Peste 1.500 de hunedoreni au fost diagnosticaþi cu cancer, în 2013, informeazã DSP Hunedoara.

Numãrul afecþiunilor oncologice depistate anul trecut este mai mare decât în anii precedenþi. În 2013, peste 250 de hunedoreni au fost diagnosticaþi cu cancer pulmonar, 136 au aflat cã suferã de afecþiuni oncologice la colon, 114 pacienþi au fost diagnosticaþi cu cancer de piele, iar circa 100 de cazuri noi de cancer de sân, stomac, prostatã ºi col uterin au fost înregistrate în judeþ.

Monika BACIU

Biroul de la Petroºani al Casei de Asigurãri de Sãnãtate va funcþiona douã zile pe sãptãmânã

V

eºti bune pentru cei care au nevoie de diverse acte de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate ºi sunt din Valea Jiului. Biroul deschis la Petroºani va funcþiona douã zile pe sãptãmânã ºi în perspectivã se urmãreºte ºi posibilitatea programãrilor telefonice sau on-line. Asta ºi dupã ce s-a constatat cã oamenii se aºeazã la coadã încã de la primele ore ale dimineþii.

Datoritã afluxului foarte mare de persoane care au nevoie de diverse acte de la biroul din Petroºani al Casei Judeþeane de Asigurãri de Sãnãtate, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au reuºit sã prelungeascã programul de funcþionare al acestui birou deschis în incinta Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Astfel, de la o zi pe sãptãmânã, respectiv joia, programul a fost

prelungit la douã zile, marþea ºi joia. „Am fost astãzi acolo, la ora 10.00, ºi într-adevãr foarte mulþi cetãþeni acceseazã serviciul acestui birou, mai mulþi decât am, crezut la deschiderea biroului. De aceea, începând cu data de 29 aprilie, programul de lucru al biroului va fi marþea ºi joia, adicã douã zile vor avea deschis aici la Petroºani cei de la Casa de Asigurãri de

Sãnãtate”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În acest fel se urmãreºte scurtarea timpului de aºteptare a cetãþenilor care solicitã servicii legate de asigurãrile de sãnãtate. „Urmeazã sã discut, dupã sãrbãtorile de Paºti, cu Preºedinta Casei de Asigurãri, în ce priveºte posibilitatea unor programãri, pentru cã, din pãcate, oamenii pentru a se asigura cã au acces la serviciile de asigurãri de sãnãtate, vin de la 3 – 4 – 5 dimineaþa, deºi programul începe la ora 10.00”, a mai spus Balint.

Biroul CJAS de la Petroºani a fost inaugurat la finele lunii februarie ºia constituit o gurã de oxigen pentru persoanele din

David, iar conducerea CJ Hunedoara ºi edilii din Petroºani au reuºit sã punã în practicã proiectul.

Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Mai multe paturi pentru spitalele din judeþ?

M

anagerii spitalelor din judeþ au cerut Ministerului Sãnãtãþii sa le aprobe un numar mai mare de paturi care sa fie in contract cu Casa de Asigurari de Sanatate. La ora actuala, in cele 12 spitale exista peste 3600 de paturi dintre care aproximativ 2900 sunt si contractabile, adica pot fi decontate.

Adriana PAVEL Majoritatea paturilor, adicã 56% din numãrul total existent, se afla in unitatile spitalicesti

520”, ne-au declarat reprezentanþii DSP Hunedoara.

Ministerul Sãnãtãþi a cerut managerilor spitalelor sa întocmeascã un

Sanatate si au venit si cu argumente in acest sens. „Prin programul care l-au realizat man-

agerii din spitale, au cerut un numãr mediu de 3365 argumentând faptul cã au avut secþii cu un indicator mult mai bun, cât ºi o ratã de ocupare a patului mai mare ºi astfel au considerat cã este nevoie de mai multe paturi în acele secþii”, se mai aratã într-o informare a

Prezervative ºi sterilete pentru familiile sãrace cu mulþi copii

N

u au loc de muncã sau siguranþa zilei de mâine, dar au câte ºapte-opt copii. Este vorba de majoritatea dintre asistaþii sociali din cartierul Colonie din Petroºani care deºi nu au locuri de muncã care sã le ofere o siguranþã materialã au peste cinci copii.

Monika BACIU din Deva, Hunedoara si Petrosani. „Spitalul Judeþean Deva are ca structurã un numãr de 728 de paturi, iar contractabile sunt 617.

Apoi este Spitalul Municipal Hunedoara care are in structura 612 paturi, iar contractabile 485 ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani care are 657 de paturi dintre care contractabile

raport cu privire la o funcþionare cat mai buna a unitãþilor pe care le conduc.

Acesta trebuia sa cuprinda si numarul de paturi contractabile care ar trebui sa existe in spitale. Cei mai multi dintre managerii hunedoreni au cerut sã li se aprobe un numãr mai mare care sa fie in contract cu Casa de Asigurari de

Totul depinde ºi de educaþie ºi de mentalitate. Pentru a veni în ajutorul lor, direcþiile de asistenþã socialã demareazã o campanie de informare. “Împreunã cu cei de la Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului se deruleazã un program rpin care vin de la Deva împreunã cu reprezentantul nostru ºi merg în teren la

diverse cazuri ºi încearcã sã îi consilieze ºi sã le dea prezervative, sterilete, dar noi le dãm prezervative, dar trebuie sã le ºi foloseascã”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. În cadrul campaniei li s-au oferit prezervative, sterilete, pentru a combate acest fenomen, însã degeaba.

“Unii percep campania serios, alþii mai

Început de an în forþã la Casa de Pensii

L

a Casa Judeteana de Pensii Hunedoara, pânã acum, 2014 a fost un an plin de solicitãri. În primele luni ale anului s-au inregistrat mai multe dosare de pensie decat in aceeasi perioada a anilor anteriori.

Adriana PAVEL “De la începutul anului ºi pânã acum, am avut un aflux de dosare mai mare cu 40 % mai mare faþã de situaþia normalã a aceleiasi perioade din

2013.

Acest lucru se datoreazã legii 380 din decembrie prin care se recunoaºte grupa I de muncã celor care au lucrat anterior datei de 1 aprilie 2014 ”, au

DSP Hunedoara.

O situatie mai delicata este la Spitalul de Psihiatrie Zam, care este singurul de acest fel din judetul Hunedoara si care

afirmat reprezentantii Casei Judeteana de Pensii Hunedoara.

Din fericire, dosarele s-au putut prelua intr-o ordine acceptabila, chiar

daca tot in aceasta perioada s-au inregistrat si cererile pentru acordarea biletelor de tratament in statiunile balneo-climaterice.

puþin serios. Alþii o trateazã mai în glumã, dar noi încercãm. Împreunã cu cei

de la Deva avem obligaþia sã o facem.

E normal sã încercãm sã consiliem familia ºi nimeni nu spune cã nu este bine sã dai naºtere unui copil,

deserveste pacienti din inca alte doua judete ale tarii. In aceste conditii, un numar mai mare de paturi contractabile este aproape vital. dar trebuie sã ai ºi ce sã-i oferi pentru cã în situaþia în care nu ar mai fi aceste prestaþii de la stat nu ºtiu ce ar face, mai ales cã locurile de muncã sunt limitate”, a mai precizat sursa citatã.

Singurul venit de care beneficiazã aceste familii sunt cele acordate de stat.

Puþini sunt cei care au un loc de muncã, mulþi însã nu vor.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Dublul omor de la Vulcan, cercetat ca ºi accident de muncã

N

u numai procurorii au început verificãrile în cazul dublului omor de la barul Madness din Vulcan, ci ºi inspectorii de muncã. Crima poate cãpãta conotaþiile unui accident de muncã, dar asta vor stabili la finalul anchetei, reprezentanþii ITM Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Inspectorii de muncã s-au autosesizat imediat dupã producerea sângerosului eveniment soldat, iniþial, cu decesul lui Claudiu Blaj, despre care s-a spus cã lucra ca bodyguard la barul Madness. „Am verificat în baza de date naþionalã REVISAL ºi acesta nu figura ca angajat. De asemenea, am audiat mai mulþi martori ºi din declaraþiile acestora nu rezultã cã ar fi pre-

stat o activitate pentru societate”, a declarat Ileana Bodea, ºef Birou SSM Petroºani, din cadrul ITM Hunedoara. Ancheta inspectorilor de muncã a continuat totuºi, în condiþiile în care ºi patronul barului, Robert Otescu, a murit ca urmare a leziunilor suferite. În principiu, spune Ileana Bodea, cercetarea ar fi trebuit fãcutã de angajator, însã nu este posibil, dat fiind faptul cã Otescu era asociat unic. „Am preluat noi cercetãrile ºi urmeazã

sã vedem dacã se încadreazã sau nu ca accident de muncã.

Nu o sã stabilim noi cauzele care au concurat la producerea evenimentului, de acest lucru se ocupã poliþia ºi procurorii.

Noi facem cercetarea doar din punct de vedere al legislaþiei muncii. Stabilim dacã se încadreazã ca accident de muncã ºi eventuale mãsuri, dacã la finalul cercetãrii vor fi stabilite abateri de la legislaþie”, a mai spus Ileana Bodea.

C

riminalul, în arest preventiv Pe de altã parte, Cosmin Bãrbuþi, tânãrul care a înfipt cuþitul fãrã sã clipeascã în douã persoane, rãmâne în arest. Acesta a fost audiat din nou, iar judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au confirmat mãsura

Demersuri pentru introducerea zonelor periurbane în strategia de accesare a fondurilor europene

E

dilii din Petroºani, împreunã cu oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au decis sã facã toate demersurile pentru introducerea zonelor periurbane în strategia de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2013 - 2020. La demers sunt chemaþi sã se alãture ºi ceilalþi primari din Valea Jiului.

Carmen COSMAN - PREDA Introducerea zonelor periurbane adicã acele localitãþi rurale incluse administrativ în oraºe sau municipii- în respectiva strategie înseamnã posibilitatea accesãrii de fonduri pe programul de dezvoltare ruralã, pe Fondul European de Dezvoltare Ruralã, în aºa fel încât sã fie posibilã finanþarea pensiunilor, a altor afaceri care se deruleazã în aceste zone. Demersul a fost iniþiat de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi primarul municipiului

Petroºani, dar decizia se doreºte a fi extinsã la nivel judeþean.. „Împreunã cu primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi, marþea viitoare, la Primãria Petroºani vom semna un document adresat Ministerului Fondurilor Europene ºi tuturor factorilor de decizie care pot influenþa

introducerea acestor zone periurbane în programul de finanþare pentru 2013 – 2020. Îi invit pe toþi primarii din valea Jiului sã ni se alãture nou, Consiliului Judeþean Hunedoara ºi primarului municipiului Petroºani pentru a semna acest document. Eu cred cã este în folosul tuturor sã

facem acest demers”, a declarat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint.

Balint a explicat cã nu doar pensiunile pot fi finanþate pe FADR, ci tot felul de afaceri, inclusiv ferme pomicole, abatoare, fermele zootehnice, solarii, apliculturã, etc. „Nimic din ce înseamnã zonã urbanã nu se încadreazã pe fondul de dezvoltare ruralã, deºi jumãtate din Valea Jiului este în aceste zone”,a mai spus vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Dacã propunerea va avea succes, toate satele care þin acum de oraºele ºi municipiile Vãii Jiului, unde oamenii se ocupã cu agricultura ºi creºterea animalelor, s-ar putea dezvolta cu fonduri europene.

arestãrii preventive ºi au dispus executarea mandatului de arestare preventivã nr.

11/07.04.2014.

Bãrbuþi este cercetat pentru omor calificat, având pe conºtiinþã douã persoane.

Cumplita faptã s-a

produs duminicã noaptea, într-un bar din Vulcan, dupã ce Cosmin Bãrbuþi a bãut prea mult, iar mai apoi s-a luat la ceartã cu un alt client al localului respectiv.

A vãzut negru în faþa ochilor, s-a ridicat de pe scaun, a plecat acasã ºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþit de mari dimensiuni, pe care l-a înfipt fãrã sã clipeascã în primii oameni care i-au ieºit în cale, adicã bodyguardul localului, Claudiu Blaj, ºi patronul barului, Robert Otescu.

Se poate vota oriunde

L

a alegerile pentru Parlamentul European, alegãtorii aflaþi într-o altã localitate decât cea în care au domiciliul pot vota la orice secþie de votare.

Mircea NISTOR Asta, în baza documentului de identitate valabil. În parantezã fie spus, în Petroºani, peste 1.000 de persoane sunt aºteptate la biroul de evidenþã al populaþiei pentru a-ºi schimba actele expirate.

Pentru a putea vota, cetãþenii români cu domiciliul în þarã au nevoie de cartea de identitate, cartea de

identitate provizorie, buletinul de identitate, paºaportul sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din ºcolile militare. Alegerile pentru “europarlament” sunt programate pentru data de 25 mai.

8 Magazin

Fenomene spirituale inexplicabile, dar care existã în alte dimensiuni

A

lbert Einstein a considerat cã existã cel puþin patru dimensiuni. Astronomul ºi matematicianul Bernard Carr susþine cã multe dintre fenomenele pe care le trãim, dar care nu se pot explica cu ajutorul legilor fizicii actuale, apar de fapt în alte dimensiuni.

Dacã cele trei dimesiuni sînt cunoscute de cãtre toatã lumea, a patra dimensiune este timpul sau conceptul spaþiu-timp, din moment ce Einstein a arãtat cã spaþiul ºi timpul nu pot fi separate, potrivit The Epoch Times. În fizica modernã, teoriile prezintã existenta a 11 dimensiuni.

Profesorul Bernard Carr de la Universitatea Queen Mary din Londra afirma cã "conºtiinþa noastrã interacþioneazã cu o altã dimensiune".

Mai mult, el susþine

Magazin 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

cã Universul multidimensional are o structurã ierarhicã, iar noi suntem la nivelul cel mai scãzut al acestuia.

"Modelul rezolva problemele filosofice bine cunoscute cu privire la relaþia dintre materie ºi spirit, elucideazã natura timpului ºi oferã un cadru ontologic de interpretare a fenomenelor, precum apariþiile, experienþele din afarã corpului, din apropierea morþii ºi visele", a spus Carr.

Profesorul argumenteazã faptul cã senzorii noºtri fizici ne

Familii faimoase care au influenþat istoria D

e-a lungul timpului, numeroase familii au influenþat istoria multor þãri. Impunîndu-se pe scenã politicã ºi economicã, au contribuit, de cele ai multe ori, la dezvoltarea acestora. Despre unele din aceste familii ne vom aminti ºi noi în rîndurile de mai jos.

Dinastia Rothschild – pãrinþii globalizãrii Face parte din marile familii din domeniul bancar ºi al finanþelor internaþionale. Au avut afaceri în toate þãrile

aratã doar un Univers în trei dimensiuni, deºi existã cel puþin patru.

Ceea ce existã în mai multe dimensiuni sînt entitãþi pe care noi nu le putem atinge cu ajutorul senzorilor noºtri.

"Singurele entitãþi non-fizice din Univers pe care le avem sunt cele mentale ºi existenþa fenomenelor paranormale arata cã entitãþile mentale trebuie sã existe într-un fel de spaþiu", a explicat Carr.

Revistamagazin.ro

dezvoltate din Europa, fiind înnobilaþi de familia regalã austriacã dar ºi de cea britanicã. Este, poate, singura familie care în ultimele douã secole a influenþat puternic cursul istoriei, încît sînt recunoscuþi ca

fiind chiar creatori de istorie. Se spune cã, ajutat de aceastã familie cu bani, Ducele de Wellington l-a învins pe Napoleon la Waterloo, schimbînd astfel mersul istoriei. Tot ei au finanþat rãzboiul de secesiune din SUA, consolidînd democraþia modernã, au ajutat cu bani armata britanicã în timpul cuceririlor coloniale, au fãcut afaceri cu þãrii Rusiei ºi cu împãraþii Prusiei, au sprijinit inovaþia ºi au construit primele cãi ferate în Europa. Dupã toate estimãrile se pare cã la începutul secolului al XIX-lea, averea familiei Rothschild era între 2 ºi 6 miliarde de dolari. Referinþele despre afaceri ºi avere sînt rare. Nu apar niciodatã în topurile miliardarilor, dar averea

uriaºã a creat legenda Dinastiei Baronilor Rothschild, legendã ce dãinuieºte ºi astãzi.

Cîteva din regulile impuse de fondatorul dinastiei Amschel Mayer de Rothschild; (1744-1812), stipulate chiar ºi în testament, respectate ºi astãzi, sînt: Toate posturile importante trebuie sã fie ocupate de membri ai familiei ºi doar bãrbaþii au voie sã facã afaceri.

Fiul cel mare al celui mai mare fiu este ºeful familiei; Pentru cã averea sã rãmînã în familie, membri trebuie încurajaþi sã se cãsãtoreascã între ei, fiind acceptate cãsãtoriile între veriºori primari sau secundari; Niciodatã sã nu fie fãcut un inventar public, de cãtre tribunale sau oricine altcineva, al

cu regele Juan Carlos al Spaniei, regele Albert al II-lea al Belgiei ºi

Portugaliei, 4 regi Ungariei ºi alte cîteva sute de conþi, prinþi ºi duci care, fiecare la timpul lor, au influenþat politica în Europa Apuseana.

Familia Medici

averii mele. Interzic publicarea oricãrei evaluãri a moºtenirii mele.

Nimic mai mult.

Capetienii – cea mai mare casã regalã a Europei Este recunoscutã ca fiind cea mai mare dinastie regalã europeanã al cãrei început îl gãsim prin secolul al X-lea, cu Hugo Capet de Franþa, cunoscut sub numele de Hugo Magnus, ºi continuînd pînã în zilele noastre,

Marele Duce Henric de Luxemburg, prin ramura Bourbonilor, care se trage tot din aceastã familie. Trebuie spus cã membrii familiei Capetina s-au rãspîndit, de-a lungul istoriei, prin toatã Europa, fiind cea mai numeroasã casa regalã (dar ºi cea mai incestuoasa). Dinastia Capetina a dat 38 de regi ai Franþei, 10 regi ºi regine Spaniei, 9 regi

Cunoscutã cã foarte puternicã ºi influenþa familie florentinã între secolele XIII-XVII, aceasta a controlat multã vreme Florenþa, sub influenþa lor, oraºul devenind cel mai înfloritor centru al artelor. Tot sub conducerea lor, cetatea

Florenþei a ajuns în culmea dezvoltãrii politice, economice ºi artistice, Banca de Medici fiind cea mai importantã instituþie de gen din Europa. Din Familia de Medici au fost aleºi trei Papi – Leon al X-lea, Clement al VII-lea ºi Leon al XI-lea – dar ºi mulþi conducãtori ai oraºului Florenþa dintre care cel mai reprezentant a fost Lorenzo de Medici numit Magnificul, patron al artelor. Membrii familiei Medici au dominat ºi condus Toscana pînã la moartea ultimului membru, în 1737.

Alte familii faimoase în istorie ce pot fi amintite sînt: Curie (Franþa), Clanul Marelui Ginghis-Han (Imperiul Mongol), Nehru-Gandhi Feroz (India), Familia Zhu (numele Dinastiei Ming – China), Casa de Habsburg (Europa) ºi altele.

Tatuajul – artã, istorie ºi însemn al personalitãþii

E

ste tatuajul cea mai veche formã de artã? Întrebarea ºi-o pun încã mulþi oameni de ºtiinþã, chiar dacã s-a dovedit, de-a lungul vremii (prin descoperiri arheologice), ca tatuajul este una dintre cele mai vechi forme de artã practicatã de om.

Nu se cunoaºte încã locul unde oamenii au fost pentru prima datã tatuaþi, ultimele descoperiri oprindu-se, undeva în Egiptul antic ºi poporul eschimos.

Oriunde ar fi apãrut, ceea ce ºtim este cã aceste însemne, diferã de la o populaþie la alta însã ideea rãmîne aceeaºi: cei tatuaþi fãceau parte din clasa privilegiatã.

C

uloare, cãsãtorie ºi ritual

Pe lîngã faptul cã era o artã corporalã ºi un mod de înfrumuseþare, tatuajul reprezenta ºi o practicã ritualã cu profunde semnificaþii spirituale ºi sociale.

Folosirea diferitelor culori (roºu, violaceu sau negru) era un mijloc de-a recunoaºte o

întreagã populaþie. În Insula Tahiti, de pildã, tatuajul reprezenta o adevãratã podoabã ºi se executã pe tot corpul, la fel ºi în Noua Zeelandã, pentru cã pielea sã devinã mai rezistentã. Foarte rãspîndit în lume este ºi tatuajul de cãsãtorie despre care se crede cã

ajutã soþul sau soþia sã se regãseascã dupã moarte. În Japonia existã credinþa cã femeia netatuata înainte de cãsãtorie, comitea un mare pãcat, iar fata care nu suporta suferinþele tatuajului era consideratã nepregãtitã pentru cãsãtorie, cît despre tînãrul ce nu putea face faþã durerilor tatuajului, se spunea cã e un luptãtor prost. De asemenea, în perioada preistoricã, oamenii îºi tatuau pe corp figuri de animale avînd credinþa cã astfel vor fi feriþi de boli ºi duºmani.

M

etode de tatuat

La început aceastã artã se realiza cu ajutorul unor ustensile din os sau ace foarte ascuþite care urmau conturul unor desene, ºabloane sau schiþe iar pentru colorarea desenului se foloseau (fiecare popor cu specificul sau), fie cerneala de China, obþinutã din cãrbune, foarte rezistenta faþã de alte diverse culori, fie vopsele obþinute din plante, funingine tratatã ºi multe metode greu de descris astãzi. În secolul al XVII-lea, în Japonia, tatuajul a luat o mare amploare iar cei care pînã atunci foloseau pensula ºi culorile, treceau la ace ºi cernealã în diferite culori, în funcþie de dorinþa clientului. Acest avînt a durat în Japonia pînã în 1720 cînd printr-un edict imperial, tatuajul a fost interzis. Interdicþia a durat pînã la sfîrºitul secolului al XIX-lea, cînd ordinul a fost anu-

lat iar arta tatuajului s-a rãspîndit ca o molimã.

Cel mai mare maestru al tatuajului nipon este considerat Horiuno (n.

1843), munca lui de-o viaþã în arta tatuajului fiind reflectatã astãzi în Muzeul tatuajului deschis la Yokohama.

Cum însã metodele de tatuaj trebuiau sã se înnoiascã, în 1876, Thomas Alva Edison a patentat chiar prima maºinã de tatuat care avea la bazã un motoraº electric. Ce s-a ales din aceastã invenþie, nu se ºtie.

M

umia tatuatã

„Prinþesa Altai” aºa a fost numitã mumia unei femei descoperitã în Siberia ºi care se afla în muzeul Institutului de Arheologie ºi Etnografie din Novosibirsk.

Cercetãtorii care cred cã a fost înmormîntatã în urmã cu 2500 de ani, au fost uimiþi sã observe cît de bine s-a impregnat cernealã cu care era tatuatã pe

braþe ºi pe degete, dupã cum scria Daily Mail. „Prinþesa” era îngropatã alãturi de doi bãrbaþi ºi ºase cai, semn cã ar fi fost o vindecãtoare sau un povestitor.

Cercetãtorii considera cã tatuajele de pe braþe ºi degete constituie un indiciu al statutului sau social. Natalia Polosmak, unul dintre cercetãtori, spunea: „Cele mai multe tatuaje de pe corp simbolizau

viaþa persoanei ºi mai ales, poziþia sa socialã.

Femeia a fost îngropatã alãturi de doi bãrbaþi ale cãror trupuri aveau, de asemenea impregnate tatuaje”. Aceastã descoperire vine sã întãreascã ideea cã tatuajele nu sunt doar o modalitate prin care oamenii se exprima, ci o tradiþie ce dureazã de aproximativ trei mii de ani.

Revistamagazin.ro

8 Magazin

Fenomene spirituale inexplicabile, dar care existã în alte dimensiuni

A

lbert Einstein a considerat cã existã cel puþin patru dimensiuni. Astronomul ºi matematicianul Bernard Carr susþine cã multe dintre fenomenele pe care le trãim, dar care nu se pot explica cu ajutorul legilor fizicii actuale, apar de fapt în alte dimensiuni.

Dacã cele trei dimesiuni sînt cunoscute de cãtre toatã lumea, a patra dimensiune este timpul sau conceptul spaþiu-timp, din moment ce Einstein a arãtat cã spaþiul ºi timpul nu pot fi separate, potrivit The Epoch Times. În fizica modernã, teoriile prezintã existenta a 11 dimensiuni.

Profesorul Bernard Carr de la Universitatea Queen Mary din Londra afirma cã "conºtiinþa noastrã interacþioneazã cu o altã dimensiune".

Mai mult, el susþine

Magazin 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

cã Universul multidimensional are o structurã ierarhicã, iar noi suntem la nivelul cel mai scãzut al acestuia.

"Modelul rezolva problemele filosofice bine cunoscute cu privire la relaþia dintre materie ºi spirit, elucideazã natura timpului ºi oferã un cadru ontologic de interpretare a fenomenelor, precum apariþiile, experienþele din afarã corpului, din apropierea morþii ºi visele", a spus Carr.

Profesorul argumenteazã faptul cã senzorii noºtri fizici ne

Familii faimoase care au influenþat istoria D

e-a lungul timpului, numeroase familii au influenþat istoria multor þãri. Impunîndu-se pe scenã politicã ºi economicã, au contribuit, de cele ai multe ori, la dezvoltarea acestora. Despre unele din aceste familii ne vom aminti ºi noi în rîndurile de mai jos.

Dinastia Rothschild – pãrinþii globalizãrii Face parte din marile familii din domeniul bancar ºi al finanþelor internaþionale. Au avut afaceri în toate þãrile

aratã doar un Univers în trei dimensiuni, deºi existã cel puþin patru.

Ceea ce existã în mai multe dimensiuni sînt entitãþi pe care noi nu le putem atinge cu ajutorul senzorilor noºtri.

"Singurele entitãþi non-fizice din Univers pe care le avem sunt cele mentale ºi existenþa fenomenelor paranormale arata cã entitãþile mentale trebuie sã existe într-un fel de spaþiu", a explicat Carr.

Revistamagazin.ro

dezvoltate din Europa, fiind înnobilaþi de familia regalã austriacã dar ºi de cea britanicã. Este, poate, singura familie care în ultimele douã secole a influenþat puternic cursul istoriei, încît sînt recunoscuþi ca

fiind chiar creatori de istorie. Se spune cã, ajutat de aceastã familie cu bani, Ducele de Wellington l-a învins pe Napoleon la Waterloo, schimbînd astfel mersul istoriei. Tot ei au finanþat rãzboiul de secesiune din SUA, consolidînd democraþia modernã, au ajutat cu bani armata britanicã în timpul cuceririlor coloniale, au fãcut afaceri cu þãrii Rusiei ºi cu împãraþii Prusiei, au sprijinit inovaþia ºi au construit primele cãi ferate în Europa. Dupã toate estimãrile se pare cã la începutul secolului al XIX-lea, averea familiei Rothschild era între 2 ºi 6 miliarde de dolari. Referinþele despre afaceri ºi avere sînt rare. Nu apar niciodatã în topurile miliardarilor, dar averea

uriaºã a creat legenda Dinastiei Baronilor Rothschild, legendã ce dãinuieºte ºi astãzi.

Cîteva din regulile impuse de fondatorul dinastiei Amschel Mayer de Rothschild; (1744-1812), stipulate chiar ºi în testament, respectate ºi astãzi, sînt: Toate posturile importante trebuie sã fie ocupate de membri ai familiei ºi doar bãrbaþii au voie sã facã afaceri.

Fiul cel mare al celui mai mare fiu este ºeful familiei; Pentru cã averea sã rãmînã în familie, membri trebuie încurajaþi sã se cãsãtoreascã între ei, fiind acceptate cãsãtoriile între veriºori primari sau secundari; Niciodatã sã nu fie fãcut un inventar public, de cãtre tribunale sau oricine altcineva, al

cu regele Juan Carlos al Spaniei, regele Albert al II-lea al Belgiei ºi

Portugaliei, 4 regi Ungariei ºi alte cîteva sute de conþi, prinþi ºi duci care, fiecare la timpul lor, au influenþat politica în Europa Apuseana.

Familia Medici

averii mele. Interzic publicarea oricãrei evaluãri a moºtenirii mele.

Nimic mai mult.

Capetienii – cea mai mare casã regalã a Europei Este recunoscutã ca fiind cea mai mare dinastie regalã europeanã al cãrei început îl gãsim prin secolul al X-lea, cu Hugo Capet de Franþa, cunoscut sub numele de Hugo Magnus, ºi continuînd pînã în zilele noastre,

Marele Duce Henric de Luxemburg, prin ramura Bourbonilor, care se trage tot din aceastã familie. Trebuie spus cã membrii familiei Capetina s-au rãspîndit, de-a lungul istoriei, prin toatã Europa, fiind cea mai numeroasã casa regalã (dar ºi cea mai incestuoasa). Dinastia Capetina a dat 38 de regi ai Franþei, 10 regi ºi regine Spaniei, 9 regi

Cunoscutã cã foarte puternicã ºi influenþa familie florentinã între secolele XIII-XVII, aceasta a controlat multã vreme Florenþa, sub influenþa lor, oraºul devenind cel mai înfloritor centru al artelor. Tot sub conducerea lor, cetatea

Florenþei a ajuns în culmea dezvoltãrii politice, economice ºi artistice, Banca de Medici fiind cea mai importantã instituþie de gen din Europa. Din Familia de Medici au fost aleºi trei Papi – Leon al X-lea, Clement al VII-lea ºi Leon al XI-lea – dar ºi mulþi conducãtori ai oraºului Florenþa dintre care cel mai reprezentant a fost Lorenzo de Medici numit Magnificul, patron al artelor. Membrii familiei Medici au dominat ºi condus Toscana pînã la moartea ultimului membru, în 1737.

Alte familii faimoase în istorie ce pot fi amintite sînt: Curie (Franþa), Clanul Marelui Ginghis-Han (Imperiul Mongol), Nehru-Gandhi Feroz (India), Familia Zhu (numele Dinastiei Ming – China), Casa de Habsburg (Europa) ºi altele.

Tatuajul – artã, istorie ºi însemn al personalitãþii

E

ste tatuajul cea mai veche formã de artã? Întrebarea ºi-o pun încã mulþi oameni de ºtiinþã, chiar dacã s-a dovedit, de-a lungul vremii (prin descoperiri arheologice), ca tatuajul este una dintre cele mai vechi forme de artã practicatã de om.

Nu se cunoaºte încã locul unde oamenii au fost pentru prima datã tatuaþi, ultimele descoperiri oprindu-se, undeva în Egiptul antic ºi poporul eschimos.

Oriunde ar fi apãrut, ceea ce ºtim este cã aceste însemne, diferã de la o populaþie la alta însã ideea rãmîne aceeaºi: cei tatuaþi fãceau parte din clasa privilegiatã.

C

uloare, cãsãtorie ºi ritual

Pe lîngã faptul cã era o artã corporalã ºi un mod de înfrumuseþare, tatuajul reprezenta ºi o practicã ritualã cu profunde semnificaþii spirituale ºi sociale.

Folosirea diferitelor culori (roºu, violaceu sau negru) era un mijloc de-a recunoaºte o

întreagã populaþie. În Insula Tahiti, de pildã, tatuajul reprezenta o adevãratã podoabã ºi se executã pe tot corpul, la fel ºi în Noua Zeelandã, pentru cã pielea sã devinã mai rezistentã. Foarte rãspîndit în lume este ºi tatuajul de cãsãtorie despre care se crede cã

ajutã soþul sau soþia sã se regãseascã dupã moarte. În Japonia existã credinþa cã femeia netatuata înainte de cãsãtorie, comitea un mare pãcat, iar fata care nu suporta suferinþele tatuajului era consideratã nepregãtitã pentru cãsãtorie, cît despre tînãrul ce nu putea face faþã durerilor tatuajului, se spunea cã e un luptãtor prost. De asemenea, în perioada preistoricã, oamenii îºi tatuau pe corp figuri de animale avînd credinþa cã astfel vor fi feriþi de boli ºi duºmani.

M

etode de tatuat

La început aceastã artã se realiza cu ajutorul unor ustensile din os sau ace foarte ascuþite care urmau conturul unor desene, ºabloane sau schiþe iar pentru colorarea desenului se foloseau (fiecare popor cu specificul sau), fie cerneala de China, obþinutã din cãrbune, foarte rezistenta faþã de alte diverse culori, fie vopsele obþinute din plante, funingine tratatã ºi multe metode greu de descris astãzi. În secolul al XVII-lea, în Japonia, tatuajul a luat o mare amploare iar cei care pînã atunci foloseau pensula ºi culorile, treceau la ace ºi cernealã în diferite culori, în funcþie de dorinþa clientului. Acest avînt a durat în Japonia pînã în 1720 cînd printr-un edict imperial, tatuajul a fost interzis. Interdicþia a durat pînã la sfîrºitul secolului al XIX-lea, cînd ordinul a fost anu-

lat iar arta tatuajului s-a rãspîndit ca o molimã.

Cel mai mare maestru al tatuajului nipon este considerat Horiuno (n.

1843), munca lui de-o viaþã în arta tatuajului fiind reflectatã astãzi în Muzeul tatuajului deschis la Yokohama.

Cum însã metodele de tatuaj trebuiau sã se înnoiascã, în 1876, Thomas Alva Edison a patentat chiar prima maºinã de tatuat care avea la bazã un motoraº electric. Ce s-a ales din aceastã invenþie, nu se ºtie.

M

umia tatuatã

„Prinþesa Altai” aºa a fost numitã mumia unei femei descoperitã în Siberia ºi care se afla în muzeul Institutului de Arheologie ºi Etnografie din Novosibirsk.

Cercetãtorii care cred cã a fost înmormîntatã în urmã cu 2500 de ani, au fost uimiþi sã observe cît de bine s-a impregnat cernealã cu care era tatuatã pe

braþe ºi pe degete, dupã cum scria Daily Mail. „Prinþesa” era îngropatã alãturi de doi bãrbaþi ºi ºase cai, semn cã ar fi fost o vindecãtoare sau un povestitor.

Cercetãtorii considera cã tatuajele de pe braþe ºi degete constituie un indiciu al statutului sau social. Natalia Polosmak, unul dintre cercetãtori, spunea: „Cele mai multe tatuaje de pe corp simbolizau

viaþa persoanei ºi mai ales, poziþia sa socialã.

Femeia a fost îngropatã alãturi de doi bãrbaþi ale cãror trupuri aveau, de asemenea impregnate tatuaje”. Aceastã descoperire vine sã întãreascã ideea cã tatuajele nu sunt doar o modalitate prin care oamenii se exprima, ci o tradiþie ce dureazã de aproximativ trei mii de ani.

Revistamagazin.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Înainte de Paºte,

Kilograme întregi de alimente pentru familiile nevoiaºe

C

inci kilograme de carne de porc, cinci kilograme de pulpe de pui, cinci kilograme de cremvuºti, cinci cozonaci ºi 50 de ouã. Cam în aceste cantitãþi va consta masa de Paºte, dar nu pentru o familie obiºnuitã, ci pentru familiile cu probleme sociale care beneficiazã de ajutoare sociale ºi prestaþiile acordate de statul roman.

Monika BACIU Cantina socialã de la Petroºani va funcþiona în perioada sãrbãtorilor de Paºte dupã un anumit program. În data de 16 aprilie, beneficiarii serviciilor de la cantina socialã vor avea posibilitatea de a+ºi ridica hrana caldã pentru o perioadã de trei zile,

urmând ca mai apoi aceºtia sã intre în posesia hranei reci. “Începând cu data de 16, vom da hranã caldã trei zile, dupã care în perioada sãrbãtorilor vom avea hranã rece. Pe 16 oamenii îºi vor lua trei porþii de hranã caldã pentru trei zile ºi în rest hrana rece pentru perioada sãrbã-

torilor. Hrana caldã va consta în ciorbã de fasole uscatã pentru trei zile, pulpe de porc cu piure de cartofi, sarmale, murãturi, pâine un kilogram ºi o conservã de porc, iar de sãrbãtori la pachet va veni un cozonac, douã pâini de un kilogram, un kilogram de cremvuºti, un kilogram

de parizer, un kilogram de carne de porc, 10 ouã, un kilogram de slãninã afumatã, un kilogram de pulpe de pui ºi o cutie de 500 de grame de margarinã. O porþie de hranã constã în ceea ce am spus”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DPLAS Petroºani. În cazul familiilor mai numeroase toate aceste cantitãþi de mâncare se înmulþesc cu numãrul membrilor. Doar pentru hrana caldã, administraþia localã

alocã lunar 900 de lei ºi asta doar pentru o familie cu ºapte copii.

“Avem familii care au câte cinci ºi ºase porþii.

Avem familie care are ºapte copii, primeºte cinci porþii de mâncare, primeºte ajutor social ºi alocaþie de susþinere a familiei. Dacã am face un calcul ar ajunge la o sumã de aproximativ de 1500 de lei lunar, cinci porþii la cantinã din bugetul local costã în jur de 900 de lei pentru o lunã”, a mai declarat Cristina Mraz.

Familiile cu probleme sociale din Petroºani beneficiazã ºi de multe alte facilitãþi. Spre exemplu, aceºtia primesc anual pachete cu alimente de la Uniunea Europeanã, beneficiazã de subvenþii de încãlzire, la apã, la curent, dar ºi ajutoare sociale ºi de susþinere a familiei.

Hoþii l-au lãsat fãrã canapea

U

n locuitor din Petroºani a rãmas fãrã canapeaua din sufrageria casei dupã ce a scos-o în curte ca sã-ºi zugrãveascã iar hoþii i-au furat-o.

Maximilian GÂNJU Furturile repetate din gospodãrii au revenit în forþã în cartierele din zona de nord a municipiului Petroºani, apropiate de Bosnia unde-ºi fac veacul mai mulþi „gãinari”.

Ultima loviturã a fost datã zilele trecute, când dintr-o gospodãrie de pe strada Poienilor, hoþii au furat o

canapea pe care proprietarul a scos-o din casã pentru a-ºi zugrãvi înainte de Paºti. „Am scos mobila ºi am lãsat-o acoperitã cu folie, în curte, în caz cã plouã sã nu o strice.

Canapeaua am dus-o mai în spate, în grãdina casei, cã aveam de gând sã o îmbrac ºi sã o las acolo.

Era mai veche, dar uite cã ºi pe aia au pus mâna hoþii din Bosnia. Înainte cu câteva zile au furat tot gardul din plasã de sârmã ºi þevile care-l susþineau. Aºa fac în

fiecare an, primãvara vin la furat, pânã se fac ciupercile ºi afinele. Apoi se mai liniºtesc. Cam toþi din cartier au probleme cu ei, toþi au rãmas fãrã gard”, spune pãgubitul.

Locuitorii cartierului sunt disperaþi pentru cã hoþii zburdã prin gospodãriile lor ºi ºi-au luat ºi câte trei câini pentru a-i þine la distanþã. Totul este în zadar, aºa cã ultima soluþie este sã facã ei de pazã. „Nu este normal ce se întâmplã, trebuie sã dormim cu frica în sân cã intrã peste noi”, spun locuitorii cartierului. Pe de altã parte ºi dacã sunt prinºi, hoþii scapã de închisoare pentru cã aceste furturi sunt considerate mãrunte, iar în cel mai bun caz condamnarea este cu suspendare.

Excepþie fac însã recidiviºtii care sunt trimiºi dupã gratii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Reconversia minerilor, un mister

D

e-a lungul anilor, foºtii mineri din Valea Jiului au avut posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesionalã în vederea gãsirii unui alt loc de muncã.

Cursurile au fost organizate de instituþiile specializate, însã rezultatele nu au fost vizibile. Puþini dintre foºtii ortaci au gãsit un nou loc de muncã pe baza cursurilor de reconversie la care au participat.

Monika BACIU

“La nivelul judeþului Hunedoara, ultima statisticã pe care o avem dintr-un total de aproximativ de

persoanele pe care le calificãm în cele douã centre de formare, de la Petroºani ºi de la Deva reuºesc sã gãseascã un loc de muncã.

Noi acest lucru îl urmãrim la nivel naþional prin REVISAL ºi nu întotdeauna minerul sau persoana calificatã în Valea Jiului îºi

îºi gãseascã urgent un loc de muncã, deci sã aibã aceastã posibilitate. Dezvoltãm cursuri ºi pentru activitãþi independente, dar urmãrim acest lucru de a dezvolta cursuri pentru meserii lucrative.

1420 de persoane pe care le-am calificat în anul 2013 aproximativ 860 de persoane ºi-au gãsit un loc de muncã, în general realizãm un procent de 60-65% din

gãseºte un loc de muncã aici, dar îºi gãseºte în judeþ, în România ºi nu numai pentru cã certificatele noastre de calificare sunt valabile în Uniunea Europeanã”, a declarat Vasile Iorgovan, director AJOFM Hunedoara. În acest an în Valea Jiului urmeazã un nou val de disponibilizãri. Ce cursuri se vor oferi acestor persoane încã nu se ºtie cu exactitate.

Rãpsunsurile celor de la AJOFM sunt evazive ºi incerte. Singura certitudine este faptul cã se doreºte reconversia profesionalã în meserii lucrative.

“Noi vrem sã organizãm numai cursuri în meserii lucrative, adicã pentru persoane care sã

Centrul de formare profesionalã de la Petroºani are o organizare în care funcþioneazã cinci persoane. Noi aºteptãm ºi agenþii privaþi din punctul de vedere al formãrii profesionale ºi am deschis porþile cãtre dânºii pentru cã se lanseazã din nou câteva axe care pot sã meargã pe calificarea persoanelor din axele 5, 6 care pot viza efectiv ºomerii. Vom încerca pe proiecte europene sã încercãm sã le calificãm ºi sã gãseascã loc de muncã”, a mai precizat sursa citatã.

Responsabilii de la AJOFM spun cã pentru persoanele cu studii superioare reconveria profesionalã este dificilã. Ba mai mult, cei care deþin diplome de studii universitare sunt sfãtuiþi sã îºi dezvolte pe cont propriu o

afacere.

“Lumea aºteaptã de la noi ºi soluþii pentru cei cu studii superioare, e o chestiune deficitarã, dar nu suntem noi cei îndreptãþiþi pentru a gãsi soluþii pentru cei cu studii superioare.

Aceste centre au fost înfiinþate pentru dezvoltarea de meserii lucrative, lângã o meserie superioarã încercãm sã lipim ºi alte soluþii, dar sunt soluþii de conjuncturã. În contextul acesta soluþiile sunt în altã parte având ºi dezvoltarea aceasta care este mai mult în judeþul Hunedoara, foarte mulþi dintre angajatori vin cu administraþii proprii ºi în contextul acesta e greu de gãsit. Pentru cei cu studii superioare am un singur mesaj ºi anume sã încerce sã dezvolte activitãþi independente”, a mai spus directorul AJOFM Hunedoara.

Mii de mineri au pãrãsit sistemul în ultimii ani. Cel mai recent moment de acest gen este anul 2013 când peste 500 de ortaci de la minele neviabile au fost disponibilizaþi. O nouã tranºã de concedieri colective va avea loc în toamna acestui an.

CEH vinde bunuri de peste 450 de mii de lei

T

ermocentrala Paroºeni vinde mai multe bunuri care nu mai au utilitate în cadrul societãþii.

Monika BACIU Termocentrala Paroºeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara scoate ºa vânzare mai multe bunuri materiale altele decât mijloace fixe + piese de schimb, materiale, care nu mai au utilizare în cadrul societãþii.

Valoarea totalã a bunurilor este estimatã la suma de 458.755,06 lei, la care se adaugã TVA.

Potrivit anunþului de vânzare, garanþia de participare reprezintã 20% din valoarea lotului/ loturilor cu bunuri pentru care se liciteazã.

Taxa de participare este de 300 lei.

Valoarea instrucþiunilor de licitaþie este de 200 lei. Licitaþia va avea loc la sediul Complexul Energetic Hunedoara SA Sucursala Electrocentrale Paroºeni, în data de 29.04.2014.

Potenþialii cumpãrãtori, persoane fizice sau juridice, vor depune la sediul Vânzãtorului în plic sigilat, documentele de participare pânã la data la care are loc licitaþia, ora 10:00, aceastã datã fiind termenul de decãdere.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Obiceiurile moºtenite de la strãbuni ºi pãstrate de tineri

P

erioada de dinainte de Paºti este prilej pentru tinerii din comunitãþile mici din Velea Jiului sã scoatã la luminã obiceiurile moºtenite din strãbuni.

Puºcatul pânã la Paºti este unul dintre ele, iar anul acesta tinerii din Lunca Jiului vor o „întrecere” cu cei din cãtunele apropiate cum ar fi Dâlja.

Maximilian GÂNJU Obiceiul puºcatului precum ºi altele din perioada premergãtoare sãrbãtorilor pascale erau respectate în Valea Jiului de toþi momârlanii, însã din cauza regimului comunist multe dintre ele au fost date uitãrii pentru o lungã perioadã de timp.

Încet, încet dupã 1989 bãtrânii au început sã le scoatã din nou la luminã, dar mai important sã le transmitã tinerilor.

Tradiþia momârlanilor spune cã bãtrânii trebuie sã lase vorbã, care trebuie sã ajungã din generaþie în generaþie, cum cã în aceastã perioadã ºi mai ales în sãptãmâna de dinainte de Paºti,

nu este bine sã încalci mai multe ritualuri deoarece o sã fi toatã viaþa fãrã noroc. Prin cãtune, inclusiv în cele apropiate de municipiul Petroºani se mai obiºnuieºte ca în fiecare noapte din Sãptãmâna Mare sã se puºte pentru alungarea sipritelor rele ºi a ghinionului. „Eu ºtiu de la bãtrânii locului, ce fru-

Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII marcheazã o jumãtate de an cu Vlad Ciotescu

S

âmbãtã 12 aprilie 2014, se împlinesc ºase luni de zile de când a debutat Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII.

În jumãtate de an, în fiecare sâmbãtã la ora 11, valorile umane au fost preþuite în mod public de cãtre membri societãþii. Faptul cã suntem la un moment aniversar ne determinã sã vã invitãm la un moment deosebit, la un moment de recunoºtere ºi de recunoºtinþã în faþa unui alt om de valoare.

De data aceasta este vorba despre o minune de om, un suflet extraordinar, care vede viaþa cu ajutorul muzicii ºi vine sã ne-o arate ºi nouã.

Vlad Ciotescu vede

clapele pianului cu degetele ºi o face atât de frumos încât ai impresia cã visezi uitându-te la el.

Din frumosul sufletului sãu, Vlad a oferit ºi celorlalþi, a participat la numeroase concursuri, unde a fost preþuit de oameni de specialitate, a concertat în scopuri caritabile, arãtând celor din jur cât de importantã este mâna întinsã a întrajutorare.

Este un exemplu de altruism, talent ºi devotament, un reper pentru semenii lui.

Vlad Ciotescu vine sâmbãtã, 12 aprilie 2014, sã ne întâlnim

cu el. Aveþi ocazia sãl cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Vlad va oferi momente magice, se va aºeza la pian ºi va cânta ºi încânta asistenþa. În octombrie 2013, mai precis în ziua de 12, o mânã de oameni se adunau în faþa statuii lui Decebal din Deva pentru a-I mulþumi primului om dintr-o serie plinã de importanþã în mod public.

(Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

mos era aici pe timpuri.

Petroºaniul era un codru care se lungea pânã la poalele Parângului, în centrul de astãzi al oraºului erau cãrãri prin pãdurea de paltin ºi rãchitã. Se puºca în nopþile din Sãptãmâna Mare de rãsunau munþii. Acum se mai puºcã aici în Lunca Jiului, dar nu aºa de tare cã nu mai este voie. Tinerii mai fac

acest lucru, cã au auzit de obicei de la bãtrâni ºi pentru a se distra.

Puºcãturile alungã spiritele rele din sat.

Acum nu se mai poate vorbi de sat, pentru cã suntem un fel de cartier al Petroºaniului, dar tradiþia trebuie pãstratã”, povesteºte Ion, unul dintre momârlanii din Lunca Jiului. Între tinerii din Luncã ºi mai ales cei din Dâlja se dã o adevãratã întrecere pentru

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

a se stabili cine puºcã mai tare. Tot în Sãptãmâna Patimilor se practicã mai ales în cãtunele îndepãrtate din Valea Jiului ºi Þara Haþegului, aprinderea unor focuri pe uliþe, în curte ºi în cimitire. Se spune cã la marile sãrbãtori morþii ºi viii stau la olaltã. Totodatã, bãtrânii spun cã dupã obicei, celor din lumea de dincolo trebuie sã li se aducã daruri pentru a nu deveni malefici.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Funcþionarii publici, fãrã prime de Paºte

A

ngajaþii primãriilor din Valea Jiului nu vor beneficia de prime de Paºte. Niciuna din primãriile din Valea Jiului nu le va acorda angajaþilor tichete cadou salariaþilor, din cauza legilor în vigoare.

Monika BACIU “Angajaþii primãriei anul acesta nu vor beneficia de prime, în schimb am aprobat în Consiliul Local o hotãrâre prin care se dau tichete sociale tuturor cetãþenilor beneficiari de ajutor social ºi persoanelor cu handicap care nu au venit, ca numãr sunt undeva la 500 de suflete. 50 de lei este tichetul, deci undeva la peste 250 de milioane de lei vechi”, a declarat Ilie Pãducel,

primarul oraºului Petrila.

Nici în capitala Vãii Jiului, angajaþii administraþiei publice nu vor primi tichete cadou sau prime.

“Din pãcate anul acesta legislaþia în vigoare nu ne permite sã acordãm prime, nici de Paºte, nici de 8 Martie, deci nu putem sã acordãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Au fost ani în care angajaþii au beneficiat de aceste bonficaþii înaintea sãrbãtorilor mari de peste an, însã

de ceva timp legea nu mai permite acordarea unor astfel de compensaþii financiare funcþionarilor publici.

Mai mult, de teama Curþii de Conturi niciun edil din Valea Jiului nu îºi asumã un astfel de risc.

Cererile necesare obþinerii subvenþiei la motorinã aferente primului trimestru se depun pânã la 30 aprilie

A

genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazã potenþialii beneficiari cã pot depune, pânã la 30 aprilie 2014, inclusiv, cererile pentru ajutorul de stat prin rambursarea diferenþei de accizã pentru motorina utilizatã în agriculturã, aferente primului trimestru din 2014.

De asemenea, APIA informeazã fermierii cã, în Monitorul Oficial nr. 236/ 02.04.2014, a fost publicat Ordinul nr.

431/ 2014 pentru aprobarea cantitãþilor de motorinã aferente trimestrului IV-2013, ce beneficiazã de ajutor de stat acordat sub formã de rambursare.

Ajutorul de stat se acordã sub formã de rambursare a diferenþei dintre acciza standard ºi acciza redusã (stabilitã la 21,00 euro/ 1000 litri) pentru motorina utilizatã la efectuarea lucrãrilor mecanizate în agriculturã.

Beneficiarii pentru care a fost emis acor-

dul prealabil de finanþare trebuie sã depunã cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat însoþite de o situaþie centralizatoare privind cantitãþile de motorinã achiziþionate în trimestrul respectiv, precum ºi de documentele prevãzute de Ordinul MADR nr.

1229/ 2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Astfel, beneficiarii au obligaþia comunicãrii cãtre APIA, în scris, a opþiunii referitoare la modalitatea de achiziþionare a cantitãþii de motorinã, respectiv integral sau în tranºe.

Cantitãþile de motorinã ce fac obiectul acestui ajutor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului Agriculturii, cu avizul Ministerului Finanþelor Publice, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

Ajutor de stat pentru antreprenorii de toate varstele si toate nationalitatile

G

uvernul modificã programul de ajutor pentru tinerii antreprenori, eliminând criteriul de vârstã ºi pe cel de naþionalitate. Ca urmare, din a doua parte a anului, ºi persoanele trecute de 35 de ani vor putea sã îºi deschidã o afacere cu bani de la stat.

Din 2011, de când a demarat programul, acesta a fost destinat tinerilor sub 35 de ani cu cetãþenie românã.

Modificãrile, care

vor face obiectul unei Ordonanþe de urgenþã a Guvernului, prevãd cã pe viitor poate primi ajutor orice persoanã care vrea sã

înceapã o afacere în România.

Statul dã 50% din banii necesari punerii pe picioare a firmei, dar nu mai mult de

10.000 de euro, iar bugetul alocat în 2014 programului este de 21 de milioane de lei.

Potrivit ministrului pentru IMM-uri ºi Turism, Florin Jianu, aceastã mãsurã are ca scop sã determine cât mai multe persoane sã îºi facã propria afacere.

Mieii ajung în pieþe

C

rescãtorii de oi ºi-au anunþat prezenþa în pieþele din Valea Jiului de sãptãmâna viitoare. Pânã atunci, administraþia se ocupã de organizarea târgului tradiþional de paºti.

Diana MITRACHE Acum se obþin ultimele avize iar inspectorii sanitari fac verificãrile spaþiilor în care vor fi sacrificaþi mieii de Paºti ºi, în plus, a spaþiilor din care se va vinde carnea pentru sãrbãtori.

Administratorii pieþelor spun cã mieii vor ajunge în galantare în sãptãmâna care vine. „În cursul zilei de azi (joi) aºteptãm organele de control ale Inspecþiei Sanitar Veterinare Deva, pentru autorizarea temporarã a aba-

Sorin Creþu, administrator Piaþa Agroalimentarã Petroºani.

Mieii care vor ajunge pe masa celor din Valea Jiului vin din zonele limitrofe ºi crescãtorii de animale deja ºiau anunþat prezenþa. „O sã avem producãtori din zona Gorjului, a Caransebeºului ºi din zona Haþegului”, a mai adãugat Creþu. În acest an, atât Paºtele catolic, cât ºi cel ortodox cad în aceeaºi zi, iar crescãtorii de oi sunt pregãtiþi sã vinã cu mai mulþi miei în

torului de capacitate micã, aflat în incinta pieþei, iar de marþi, 15 aprilie, deja se vor putea comercializa în hala pieþei din Petroºani”, a spus

pieþe.

Aici totul a fost pregãtit, iar în halã vor fi amenajate câteva galantare, special pentru mieii tãiaþi.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 13:00 Beneficiar România (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 O datã-n viaþã

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Levintza prezintã (r) Secrete de Stil (r) Teleshopping Click! Pofta bunã (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Podul dragonilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Fotbal: Steaua - Vaslui 22:30 Inamicul invizibil 0:30 România danseazã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Vulcanul din mlaºtinã 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Anamorfoza

21 martie *** 20 aprilie Confuzia ºi sensibilitatea exageratã din prima parte a zilei vã pot afecta relaþiile cu prietenii, mai ales cã sunt ºanse sã nu îi înþelegeþi corect. Amânaþi deciziile importante, cu implicaþii serioase în activitatea profesionala sau în afaceri.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 EuroFotbal 13:00 EuroFotbal - Extragerile UCL / UEL 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show 14:30 Avanpremierã Ligue 1 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Avanpremierã Serie A 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Corona Braºov - ACS Poli Timiºoara 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Corona Braºov - ACS Poli Timiºoara

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã fiþi irascibil, pentru cã nu reuºiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Ar fi bine sã nu vã mai chinuiþi astãzi, pentru cã vã lipseºte simþul practic.

Se pare cã oboseala acumulatã vã afecteazã capacitatea de concentrare.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi din cale afarã de sensibil, nu vã puteþi concentra ºi este posibil sã nu luaþi cele mai bune decizii. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile, afacerile ºi sã nu vã implicaþi în activitãþi care vã solicitã prea mult.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi indispus pentru cã nu staþi prea bine cu banii. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. Evitaþi întâlnirile de afaceri sau cu prietenii. Nu sunteþi în formã ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile.

Dimineaþa sunteþi marcat de confuzie. Nu este exclus ca relaþiile parteneriale sã aibã de suferit din aceastã cauzã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere sau sã începeþi o colaborare, nu vã grãbiþi. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu vã asumaþi nici un risc. Se pare cã nu sunteþi în cea mai bunã formã, nici fizicã, nici intelectualã. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile cu o persoanã mai în vârstã, care încearcã sã îºi impunã punctul de vedere.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune ºi aveþi ocazia sã petreceþi împreunã momente romantice, poate într-o excursie.

Nu este exclus sã cumpãraþi un obiect de valoare, necesar pentru cãmin.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã aveþi probleme de sãnãtate din cauza surmenajului.

Munciþi mai puþin ºi acordaþi mai mult timp odihnei. Spre searã, sar putea ca un prieten sã vã invite la o petrecere.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar pãrea cã nu aveþi spor la nimic. Ce-i drept, astãzi vã cam lipseºte simþul practic. Nu forþaþi lucrurile. Încercaþi sã vã destindeþi! Dacã v-aþi planificat o cãlãtorie împreunã cu familia, nu ezitaþi.

Dimineaþa s-ar putea sã intervinã ceva neprevãzut ºi sã fiþi nevoit sã vã schimbaþi programul.

Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, gata sã vã ajute sã porniþi în afaceri. Nu luaþi decizii în grabã

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu prietenii. Temperaþivã agresivitate. Dupã-amiazã aveþi o stare de spirit mai bunã ºi sunt ºanse sã petreceþi clipe romantice.

21 februarie *** 20 martie Aveþi planuri mari ºi intenþionaþi sã finalizaþi o activitate importantã, începutã mai demult. Un telefon de la o rudã vã schimbã programul: trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Preocupaþi de soarta Vãii Jiului

L

iderii PDL, la Petroºani. Andreea Paul ºi Cãtãlin Predoiu s-au aflat, joi, la Petroºani unde au purtat mai multe discuþii cu oamenii de afaceri din Valea Jiului. Problemele ridicate de cei din mediul de afaceri au fost diverse, însã cel mai mult timp alocat a fost pentru mineritul din zona.

Monika BACIU “Am avut douã vizite cu toatã delegaþia PDL la douã companii private. Neam întîlnit ºi cu oamenii de afaceri ºi am discutat ºi de ºansele Complexului Energetic Hunedoara de a renaºte.

Concluzia este unan-

imã, doar prin profesionalism, prin fapte, nu prin vorbe, sã renunþãm la politrucisme, la neprofesioniºti ºi la politizarea excesivã care a dus acest complex energetic într-o stare de dezastru PDL crede foarte tare cã România are nevoie de o economie

în dezvoltare, nu de o economie de supravieþuire. Are nevoie de stimulte fiscale, nu de împovãrare fiscalã, are nevoie de investiþii pentru a putea crea locuri de muncã ºi nu de tãierea investiþiilor ºi alocarea banilor pentru bunuri ºi servicii”, a declarat Andreea Paul, primvicepreºedintele organitaþiei PDL. Oamenii de afaceri au solicitat pãstrarea locurilor de muncã în minerit, redresarea financiarã a Complexului Energetic Hunedoara ºi crearea de noi locuri de muncã. Totodatã s-a

discutat ºi de turusm

ca alternativã la minerit, însã liderii PDL au fost de pãrere cã aceastã ramurã nu o poate înlocui pe cea extractiva.

“Am avut o vizitã interesantã ºi utilã aici.

Vizitã a confirmat cã România are nevoie de investiþii urgent.

Toate zonele tarii au nevoie de investiþii pentru repornirea motoarelor economice ºi pentru ridicarea

Consumul de electricitate a scãzut cu 0,3% în primele douã luni

C

onsumul final de electricitate în primele douã luni ale acestui an a scãzut cu 0,3% faþã de perioada similarã din 2013, ajungând la 8,74 miliarde kWh, în timp ce exporturile de energie electricã au crescut, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã (INS).

Exportul de energie electricã a fost de 885,6 milioane kWh, în creºtere cu 671,7 milioane kWh. În perioada analizatã, iluminatul public a înregistrat o scãdere cu 22,1%, iar consumul populaþiei a coborât cu 3,4%.

Resursele de energie primarã au crescut cu 5,5% în lunile ianuarie ºi februarie, iar cele de energie electricã au crescut faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent cu 5,4%.

Principalele resurse de energie primarã în perioada analizatã au totalizat 5,35 milioane tone echiva-

lent petrol (tep), în creºtere cu 279,9 milioane tep. În aceastã perioadã, resursele de energie elec-

tricã au fost de 11,1 miliarde kWh, cu 5,4% mai mari faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2013. Creºterea resurselor de energie electricã s-a datorat în principal majorãrii producþiei cu 6%, potrivit INS. Producþia internã a scãzut cu 0,1%, la 3,6 milioane tep, iar importurile au crescut cu 21,8%, la 1,74 milioane tep.

nivelului de trãi la un nivel rezonabil. Noi propunem un proiect de creºtere economic,

conºtiinþã Guvernului Ponta. Se putea salva salva situaþia prin doi factori, o lege care sã

PDL propune un proiect de guvernare care sã aducã investiþii, propun un model de þara care sã atragã încrederea românilor în propriul proiect.

Sunt în acelaºi timp preocupat de faptul cã în Valea Jiului problemele nu s-au rezolvat, ci s-au acutizat.

Ceea ce se întîmpla cu Complexul Energetic este o crimã pe

permitã subvenþii pa baza unor derogãri ºi în acelaºi timp un proiect de eficientizare, de restructurare pe criterii economice ale eficientei”, a declarat Cãtãlin Predoiu, la Petroºani. Întîlnirea dintre liderii PDL cu oamenii de afaceri s-a derulat sub tema "Resurse existente ºi nevoi imediate. Perspective pentru Valea Jiului".

În primele douã luni din acest an, producþia din termocentrale a fost de 5,79 miliarde kWh, în creºtere cu 5,2%, în timp ce producþia din hidrocentrale a fost de 2,38 miliarde kWh, mai mare cu 17,8%.

Centrala nuclearelectricã din Cernavodã a produs cu 0,3% mai multã energie în ianuarie ºi februarie, totalizând o producþie de 2 miliarde kWh. Producþia din centralele electrice eoliene în perioada a fost de 810,4 milioane kWh, în scãdere cu 63,2 milioane kWh faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent.

Energia solarã produsã în instalaþii fotovoltaice în aceastã perioadã a fost de 42,2 milioane kWh, în creºtere cu 37,2 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reþele ºi

staþii a fost de 1,46 miliarde kWh în scãdere cu 5%.

Mediafax

16 Cultura

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Aprilie 2014

Daruri creºtineºti în Sãptãmâna Floriilor

E

piscopia Devei ºi Hunedoarei cu sprijinul Asociaþiei Sfânta Filofteia oferã iubitorilor de teatru un dar de suflet. Este vorba despre spectacolul de teatru "Întoarcerea Zidarului", epilog al legendei "Mãnãstirea Argeºului", reprezentaþie ce se va prezenta astãzi, începându cu orele 18.00 pe scena Teatrului IDSîrbu din Petroºani.

Marius MITRACHE Reprezentaþia acestei piese ce poartã semnãtura unui senior al dramaturgiei româneºti, scriitorul Dan Tãrchilã, care recent a împlinit venerabila vârstã de 90 de ani, are distribuþia alcãtuitã din actorii: Cristi Dionise, Cristina Moldoveanu ºi Marian

Ciripan, actori ai Companiei Teatrale “ Civic Art” din Bucureºti.

Inspiratã dupã legenda Mãnãstirii Argeºului, spectacolul izbuteºte sã se constituie într-o meditaþie asupra procesului creaþiei folclorice, într-un fel, ºi asupra modului cum s-a nãscut balada însãºi, dar ºi un omagiu adus bunului

Dumnezeu. “ Aceastã piesã de teatru ne apropie de Dumnezeu ºi ne învaþã sã devenim mai buni faþã de semenii noºtri, acum în întâmpinarea marii sãrbãtori a creºtinãtãþii, Naºterea Mântuitorului”, ne-a declarat Emil Pãrãu.

Dan Tãrchilã, în piesa “Întoarcerea Zidarului”, reuºeºte sã demonstreze cu rigurozitate cã actul creator presupune dãruire, pasiune, o “tainicã jertfã”. Textul piesei este un eseu dramatic bine conceput, valoarea acestuia fiind întregitã de “formã”, adicã de replicile pline de sensuri, scrise întro frumoasã ºi curgãtoare limbã românã, fapt destul de rar întâlnit pe scenele

noastre.

Scriitorul Dan Tãrchilã, afirmat în dramaturgie prin calitatea valorificãrii în perspectiva contemporanã a istoriei, prezintã în piesã o viziune personalã, îndrãzneaþã, asupra uneia dintre nestematele folclorului românesc – Legenda „Meºterului Manole”. „«Vãzutã» pe scenã, piesa lui Dan Tãrchilã ne va convinge încã odatã cã dramaturgia ºi literatura românã, creaþia artisticã ºi muzicalã românã, sunt parte din moºtenirea europeanã a umanitãþii, România fiind un suflet european în

Europa, iar Europa este în România.

Intrarea la spectacol se face pe bazã de invitaþii care sunt distribuite la Parohii.

Puricele în ureche

A

ctorii de la Petroºani ne cheamã din nou sã râdem sãnãtos, la o premierã scrisã acum mai bine de un secol. Regizorul Cristian Ioan spune cã reprezentaþia este comedia perfectã, iar sâmbãtã searã suntem invitaþi la încã o premierã pe scena de la I. D. Sîrbu.

Diana MITRACHE „Puricele în ureche” este, aºa cum spune regizorul piesei scrisã acum multe decenii de Georges Feydeau, o comedie mereu actualã, dar adusã oarecum în actualitate de actorii de la Petroºani.

Nimic nu poate fi mai potrivit pentru o searã de sâmbãtã ºi totul de la decor la costume asigurã reuºita. „Sã sperãm cã vom avea cu toþii o searã minunatã sâmbãtã ºi o sã ne bucurãm timp de douã ore, îmreunã cu piesa asta minunatã scrisã acum 100 de ani, în 1907 ºi sã rãmânã, dacã avem noroc, mãcar un deceniu în repertoriul teatrului, fiindcã piesa asta e bine sã o ai acolo la teatru ºi o poþi juca cel pu’in de 20 de ori pe an,

liniºtit”, a spus Cristian Ioan, regizor.

Piesa este o intrigã amoroasã, siropoasã ºi, aºa cum spune regizorul, nici nu a fost nevoie sã o aducã prea mult în actualitate, ea fiind valabilã întotdeauna. „Nu este adusã în actualitate, oricum e actualã, pentru cã intrigile astea amoroase au funcþionat ºi sunt încã valabile de când lumea. Ea se aduce singurã în actualitate.

Ce am încercat eu sã fac în plus, faþã de alte spectacole, e vorba despre relaþia care se creazã între actori ºi spectacol, adicã, decor, costume, maºiniºti ºi aºa mai departe”, ne asigurã regizorul.

Cã tot e vorba despre actori, rolurile sunt atent jucate ºi faptul cã unul dintre personaje are un

defect de vorbire, face din piesã un real deliciu pentru spectatori. „Este, din punctul meu de vedere, cel mai savuros personaj al piesei. Îi lipseºte cerul gurii ºi din cauza asta nu poate sã vorbeascã decât cu vocalele ºi asta dã un

comic aparte piesei. Nimeni nu îl înþelege. El se chinuie sã se facã înþeles de toatã lumea.

Nu ºtiu cât va înþelege publicul, dar comicul va reiese fãrã doar ºli poate”, spune Mihai Alexandru, actor.

La fel ne asigurã ºi personajul principal masculin, interpretat de Nicolae Vicol, care are aici un dublu rol, rol pe care îl intuim încã

de pe afiº. „Am muncit împreunã cu toþii pentru reuºita acestui spectacol. Ca sã o citez pe domniºoara director

Nicoleta Bolcã, sperãm sã fie o comedie de zile mari. Este un spectacol într-un riotm infernal în ceea ce mã priveºte jucând dublu rol, trebuie sã intru ºi sã ies în personaje foarte, foarte repede”, ne dã asigurãri ºi Nicolae Vicol,

actor.

Premiera va avea loc sâmbãtã 12 aprilie pe scena de la Petroºani ºi actorii ne cer sã ne uitãm puþin la afiº, sã ne întrebãm ce o însemna „Puricele În ureche” ºi sã le fim alãturi cu aplauze.