CVJ NR. 591, JOI 10 APRILIE 2014 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 591

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ingrediente ale unui roman poliþist de succes

Familia primarului Ile ameninþatã ºi dupã arestarea incendiatorului

De 9 ori 50 de ani >>> PAGINA A 4-A

A trãit un ºoc când a vãzut decizia de pensie: 1 Leu! >>> PAGINA A 5-A

Metoda ”formaþiei de jazz”, mix ºi huilã, în viitoarea Strategie Energeticã >>> PAGINILE 6, 7 ºi 10

Tradiþiile popoarelor lumii, puse în scenã la Petrila >>> PAGINILE 8-9

Dublul omor de la barul Madness intensificã patrulele din Vulcan >>> PAGINA A 11-A

Drame nesfârºite pentru cei doi tineri uciºi la Vulcan >>> PAGINA A 11-A

Deficit de funcþionari publici >>> PAGINA A 15-A

Consilierul Stepan, oricum exclus >>> PAGINA A 16-A

Haos pe DN 66 la intrarea în Defileul Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Ingrediente ale unui roman poliþist de succes

Familia primarului Ile ameninþatã ºi dupã arestarea incendiatorului A

restarea bãrbatului care în vara anului 2012 a incendiat autoturismul de lux al fiului primarului din Vulcan, Gheorghe Ile, nu a adus ºi rezolvarea în totalitate a problemelor edilului. Familia lui primeºte ameninþãri în continuare, aºa cã au fost depuse sesizãri la toate instituþiile competente, inclusiv la SRI. Carmen COSMAN-PREDA Giany Simulea, tânãrul condamnat pentru incendierea autoturismului de lux al fiului primarului Gheorghe Ile, a fost doar un pion în întregul eºafodaj al acestei afaceri presãratã cu ameninþãri, încercãri de ºantaj ºi chiar acuzaþii de trafic de droguri. În luna decembrie a anului 2012, Simulea a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la 4 ani ºi jumãtate pentru distrugere ºi ºantaj. De asemenea, acesta a fost obligat de instanþã sã achite suma de 210.770 lei cu titlul de despãgubiri civile cãtre Porche

România, 15.000 de lei cu titlul de daune morale, respectiv 11.000 de lei cheltuieli judiciare cãtre stat. În plus, magistraþii au dispus aplicarea de sechestru asigurãtor pe autoturismul lui, precum ºi pe suma de 1.018 lei ridicatã în timpul percheziþiei efectuate la domiciliul lui. Recursul formulat la Tribunalul Hunedoara nu a fost de naturã sã-i simplifice situaþia, dar trebuie precizat cã bãrbatul nu a putut explica nici un moment ce anume l-a îndemnat sã recurgã la acest gest, oricum probat de anchetatori. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai 2012, Simulea a încercat sã

obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de la ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73.420 de euro, aflatã în parcare.

ncendiatorul nu a acþionat singur „Nu îmi pot explica. ªi pentru mine este un ºoc”, a declarat incendiatorul în faþa magistraþilor din Petroºani, dupã ce a recunoscut cã a dat foc autoturismului lui Alexandru Ile. Asta

era la momentul respectiv. Acum, însã, lucrurile se schimbã. Edilul din Vulcan susþinea, însã, în permanenþã, cã tânãrul nu a acþionat singur ºi din acest motiv nu

poate oferi o motivaþie a faptelor sale. „Cred cã sunt implicate mai multe persoane, dar el a luat totul asupra sa. Nu vrea sã spunã nici un cuvânt, îºi recunoaºte fapta, acceptã toate cele cerute”, declara la momentul audierii fãptuitorului. Acum, însã, îºi nuanþeazã declaraþia, în lumina noilor informaþii. „A dat declaraþii cã sunt trei persoane care l-au obligat sã facã acest gest, dar nu vrea sã spunã despre cine este vorba. A menþionat cã se teme pentru familia lui”, a precizat, miercuri, primarul Vulcanului, Gheorge Ile. Iar o altã dovadã în acest sens ar putea fi constituitã ºi de faptul cã, deºi Geany Simulea este arestat de mai bine de un an ºi jumãtate, familia edilului continuã sã primeascã ameninþãri. „Au fost trimise tot felul de bilete scrise, anumite discuþii pe telefon, ori sunã ºi nu vorbeºte nimeni. Sunt chestiuni de tracasare. Dar eu am mai spus-o ºi o repet: nu este nicio problemã, cu o

moarte toþi suntem datori, dar este un Cer deasupra noastrã…Noi ne-am

luat mãsuri de precauþie, am instalat camere de supraveghere video ºi alte sisteme de siguranþã, dar am fãcut sesizãri ºi la organele competente, inclusiv al SRI”, a mai spus Gheorghe Ile.

ãzbunare politicã, sau de altã naturã?! Interesant ar fi însã de aflat ce anume se ascunde în spatele acestui dosar, care are toate ingredientele unui roman poliþist de succes. Sunt, oare, chestiuni de naturã politicã, ori altceva stã la baza ameninþãrilor ºi a rãzbunãrii, cu atât mai mult cu cât nu este pentru prima datã

când familia Ile este vizatã. În anul 2008 sa produs o faptã similarã, dar atunci organele de anchetã nu au gãsit fãptuitorul ºi din acest motiv, Ile a cerut redeschiderea cazului. Edilul vulcãnean nu neagã o posibilã legãturã dintre politicã ºi acþiunile de intimidare: „este, probabil, în legãturã ºi cu politica. De ce la Vulcan lucrurile merg bine ºi în altã parte nu…Toate acestea duc la implicarea celor care ar dori sã controleze tot, sã fie ei deasupra tuturor. Vom vedea…”. Pe de altã parte, a mai existat un zvon, dar niciodatã dovedit oficial, privind posibila implicare a fiului lui Gheorghe Ile în afaceri cu substanþe stupefiante, comercializate prin lanþul de farmacii deþinut de familia edilului – ºef. Gheorghe Ile spune

însã cã ºtie ºi cine a lansat aceastã informaþie, negatã cu vehemenþã ºi nu se fereºte sã îi dea numele, pe care, însã, noi nu îl vom aminti, din lipsã de informaþii indubitabile. „Au fost zvonuri lansate de…, al cãrui bãiat a fost chiar ridicat într-o astfel de cauzã. Zvonurile au fost lansate ºi pentru cã nu i-am dat banii pe care mi i-a cerut. Fiul meu este farmacist ºi are autorizaþie pentru comercializarea de substanþe stupefiante. La farmaciile pe care noi le deþinem, lucreazã profesioniºti: ºi soþia mea este farmacist, ºi nora mea, ºi fiul meu”, a explicat Gheorghe Ile.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

De 9 ori 50 de ani

ouã cupluri din Petrila ne-au arãtat cum e sã trãieºti o viaþã întreagã lângã acelaºi om. Pentru ceea ce sunt ºi pentru exemplul pe care îl dau comunitãþii locale, primarul Ilie Pãducel a premiat 18 oameni de valoare ai oraºului, iar aceºtia ne-au împãrtãºit secretele lor. Diana MITRACHE Au trãit vremuri grele, în anii comunismului ºi-au întemeiat familii ºi, chiar dacã doar unul aducea bani acasã, muncind din greu la minã, ºi-au crescut copiii ºi acum se bucurã sãnãtoºi de nepoþi. Vorbim despre nouã cupluri de pensionari, oameni minunaþi, cu tâmplele ninse, care ne pot da

manþa lor notabilã. „Pentru mine, ca primar, este o zi de sãrbãtoare. Sãrbãtorim cetãþenii care au împlinit 50 de ani de

cãsnicie – o iniþiativã a mea luatã cu mulþi ani în urmã. Le mulþumesc sincer tuturor, care au fãcut mult pentru acest oraº, sã-i felicit pentru ceea ce au

oricând lecþii de viaþã adevãrate. Au împlinit o jumãtate de veac împreunã ºi primarul Ilie Pãducel i-a felicitat public pentru perfor-

fãcut ºi sã le urez sã aibã în continuare o viaþã liniºtitã alãturi de familiile lor, sã se bucure de tot ceea ce se poate. Mã bucur cã lasã în urma lor familii vrednice’, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Cum au reuºit sã stea atât de mult timp împreunã ºi ce i-a þinut aproape, ne spun chiar ei. „La început când ne-am cãsãtorit, dragostea, pe parcurs au venit copiii ºi am devenit mai mult încrezãtori în noi. Nu a fost foarte uºor, dar am trecut peste ºi apoi au venit nepoþii ºi ne-au þinut alãturi ºi noi am luptat ca sã fim împreunã”, a spus Elena Ciubotaru.

ªi soþul doamnei Elena are varianta lui de succes ºi ne explicã simnplu ce a contat în viaþã. „Trebuie sã fie înþelegere, cã în viaþã vin ºi bune ºi rele. Nu e greu, dacã toate sunt la locul lor ajunge oricine la 50 de ani de cãsnicie”, ne asigurã Ion Ciubotaru. Au luat viaþa aºa cum a venit, au trãit în prezent ºi s-au bucurat de perspectiva de a fi alãturi unul de altul ºi asta i-a adus la 50 de ani de la data în care ºi-au spus DA în faþa ofiþerului de stare civilã. „Ne-a þinut familia, cã aºa e mersul vieþii ºi trebuie sã trãim împreunã. A fost ºi mai bine ºi mai rãu.

Apoi au venit copiii, iar apoi familia a crescut ºi am trãit împreunã, cã aºa trebuie sã fie”, a spus ºi Paraschiva Marian, în timp ce Georgeta Panait ne-a vorbit despre o familie numeroasã ºi din ce în ce mai mare. „Ne-am iubit ºi am avut 4 copii, doi bãieþi ºi douã fete ºi toþi au ajuns la casele lor ºi le-am fãcut nunþi. Acum vin nepoþii ºi suntem fericiþi cã am trãit împreunã”, ne-a spus ea. Nu îºi mai doresc de la viaþã decât sã fie sãnãtoºi ºi, pentru cã sunt oameni credincioºi, acum în Postul Paºtelui ne-au îndrumat sã fim mai credincioºi ºi sã ne iubim cu adevãrat.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

A trãit un ºoc când a vãzut decizia de pensie: 1 Leu!

femeie din Uricani a avut un adevãrat ºoc când i-a venit acasã decizia de pensie pentru fiul ei care suferã de un grav handicap. Un leu scria pe hârtiile oficiale primite de la Casa de Pensii, aºa cã femeia sa gândit cã mai mult a cheltuit cu drumurile pânã la Deva din puþinii bani pe care familia îi are. Din fericire, lucrurile s-au lãmurit în cele din urmã, iar bãiatul de nici 22 de ani va încasa 350 de lei. Carmen COSMAN - PREDA

Familia Samfira din Uricani este departe de a avea o situaþie financiarã bunã. Mai mult, trãiesc la limita sãrãciei ºi nu au nici mãcar apã potabilã în locul în care locuiesc. Patru persoane se descurcã cum pot, iar singurul venit este al femeii, Tatiana

Samfira. Iar cum un necaz nu vine niciodatã singur, soþii Samfira au ºi un bãiat, care va împlini 22 de ani la varã, imobilizat la pat. „Bãiatul suferã de tetraparezã spasticã ºi epilepsie. Aºa s-a nãscut ºi este imobilizat la pat. Primeºte indemnizaþie, dar banii sunt puþini faþã de câte are nevoie ºi am umblat sã-i depunem

ºi actele pentru pensie de invaliditate, mai ales cã am auzit cã s-a dat o lege prin care poate primi 350 de lei”, a declarat mama lui ªtefan Cosmin Samfira. Femeia a început drumurile lungi ºi obositoare,

inclusiv pentru curatelã, aºa încât fiul ei – ºi aºa lovit de

Mai simplu on-line pentru ºomeri

n doar câteva luni de la aplicarea programului on-line de cãutare a unui job, numãrul celor care ºi-au gãsit de lucru a crescut simþitor. Responsabilii AJOFM din Hunedoara spun acum cã proiectul are un real succes, mai ales cã acolo pot intra oameni care nu au posibilitãþi materiale sã plece din oraºul natal în cãutarea unui loc de muncã. Diana MITRACHE

Mediul on-line devine profitabil pentru ºomerii care îºi cautã de lucru. Tocmai un astfel de proiect a fãcut ca numãrul celor care nu aveau un job anul trecut sã scadã, datoritã faptului cã, odatã înregistraþi într-o bazã de date on-line, a fost mai uºor sã fie contactaþi de angajatori, iar ei au putut sã vadã care este oferta de locuri de muncã în orice moment. „Dacã anul trecut am avut aproximativ 2.700 de locuri de muncã ocupate prin activitatea AJOFM, anul acesta am sãrit la 5.300. Chiar la un moment dat am zis cã e mult, chiar foarte mult, dar e bine cã se întâmplã aºa. Sigur cã

Hunedoara este pe locul III în þarã la ocupare ºi date fiind problemele de aici, cred cã suntem buni din acest punct de vedere”, a spus Vasile Iorgovan Velichi, director AJOFM Hunedoara. Proiectele din mediul virtual nu se opresc aici, iar cei de la AJOFM Hunedoara vorbesc despre burse care sã se desfãºoare în mediul on-line, dar ºi alte câteva idei ce vor fi implementate în scurt timp, în sprijinul ºomerilor. „Suntem acum în implementare cu 3 proiecte europene strategice. Este vorba despre proiectul de arhivã electronicã ºi serviciul public de

ocupare on line, întrun singur proiect. E vorba ºi despre Observatorul pieþei muncii, care e un deziderat mai vechi al Ministerului Muncii ºi care vrem sã îl realizãm noi ºi e vorba despre bursa locurilor de muncã on line, pentru cã vrem sã promovãm acest instrument, în contextul în care sunt foarte multe convocãri pentru agenþi economici veniþi din exteriorul þãrii ºi care sunt foarte greu de accesat de cãtre persoane care nu au bani de tren, de

hotel, ºi atunci vrem sãî dezvoltãm niºte puncte de lucru în care sã se desfãºoare aceste burse on line, care sã se desfãºoare în locaþiile unde ºomerii sunt înregistraþi”, a mai adãugat directorul AJOFM Hunedoara. În judeþul Hunedoara, rata ºomajului a atins pragul de 7,4 %, iar la finele fiecãrei luni sunt organizate burse ale locurilor de muncã în toate oraºele importante. Asta pentru ca oamenii sã îºi poatã gãsi ceva de lucru.

soartã – sã poatã primi mai mulþi bãnuþi. Are nevoie de medicamente, de hranã sãnãtoasã, de un scaun cu rotile ºi câte ºi mai câte. Dar când a primit decizia de pensionare, a îngheþat: „am primit de la Casa de Pensii Hunedoara decizie cu un leu! Mai mult am cheltuit. Ce sã facem cu aceºti bani?”, se întreba retoric Tatiana samfira.

a primi 350 de lei!

Din fericire, lucrurile au fost lãmurite de directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Ilie Toma, care i-a dat garanþii mamei disperate cã, în realitate, pensia este de 350 de lei. „Într-adevãr, are 4 zile cotizate pentru care pensia calculatã de 1 leu. Restul de 349 de lei reprezintã indemnizaþia socialã

minim garantatã, care vine în completare pânã la 350 de lei. Luna aceasta va primi toate restanþele, din decembrie de când are dosarul de pensionare, adicã peste 1.700 de lei”, a explicat directorul CJP Hunedoara, Ilie Toma. Acesta a precizat cã existã, întradevãr, dreptul la o pensie minimã. Practic, pânã anul trecut era necesar un anumit stagiu de cotizare pentru primirea pensiei de invaliditate, însã Curtea Constituþionalã a contestat acel articol din lege care stabilea stagiul minim de cotizare în raport cu vârsta ºi la blocat, ca fiind discriminatoriu. Astfel, orice persoanã cu dizabilitãþi de gr. 1 ºi 2 care au doar indemnizaþie de handicap, pot primi acum ºi pensie de invaliditate, stabilitã la acest nivel minim, chiar dacã nu a lucrat nici mãcar o zi.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

ºi soluþiile unui om al Vãii IJiuluideile Metoda ”formaþiei de jazz”, mix ºi huilã, au fost luate în considerare de Departamentul pentru Energie, din cadrul Ministerului de resort. Cercetãtor gr.I dr.ing. Valeriu Pleºea a rãspuns punctual întrebãrilor ridicate de responsabilii cu Strategia Energeticã a României. Aceste rãspunsuri fac parte dintr-o dezbatere în domeniul profesional pe tema drumului pe care trebuie sã se îndrepte þara. ªi cum energia este esenþa tuturor lucrurilor existente, Valea Jiului ºi soluþiile pentru mineritul din huilã nu au lipsit.

Energia þãrii reprezintã o preocupare continuã a guvernelor care s-au perindat ºi acestã preocupare existã ºi în present pentru armonizarea cu lumea dar ºi cu resursele tradiþionale ºi cele nou apãrute a strategiei energetice a României. Astfel, departamentul energie al guvernului culege idei ºi soluþii pentru acestã armonizare ºi eficienþã prin întrebãri esenþiale, un ghestionar privind strategia energetic lansat în derzbatere publicã. Un om al Vãii Jiului, cercetãtor gr.I dr. ing. Valeriu Pleºea a rãspuns la aceste întrebãri, iar rãspunsurile au trezit interesul specialiºtilor ºi departamentului energie al guvernului. ”Stimate domnule Pleºea, Vã mulþumim pentru rãspunsurile transmise în cadrul dezbaterii iniþiate de Departamnetul pentru Energie, privind strategia energeticã a României. Vã comunicãm cã

în viitoarea Strategie Energeticã

vom þine cont de sugestiile ºi rãspunsurile transmise ºi contãm pe implicarea dumneavoastrã pe termen lung în consultarea publicã privind elaborarea strategiei energetice a României. Cu deosebitã consideraþie, În numele Departamentului pentru Energie, Ioana Drãgan Consilier Personal al Ministrului Delegat pentru Energie Splaiul Independenþei, nr.202E, Sector 6, Bucureºti, România Tel.: +4 021 407 99 11 / Fax: +4 021 316 68 03” Prezentãm chestionarul lansat de Departamentul pentru Energie: ÎNTREBÃRI ªI RÃSPUNSURI PENTRU FUNDAMENTAREA STRATEGIEI ENERGETICE 1. Care credeþi cã ar fi cele mai importante trei mãsuri pen-

eficientizare a activitãþilor, corelate la condiþiile de mediu, atât la nivel de exploatare a cãrbunelui, cât ºi de ardere a acestuia în termocentrale, cu nominalizare termocentrala Mintia.

tru atragerea investiþiilor în sectorul energetic românesc?

R1: a) – stabilitate politicã; b) – asigurarea unui cadru legislativ solid ºi stabil, prin readaptarea ºi reactualizarea legislatiei interne actuale privind exploatarea ºi valorificarea resurselor (Legea minelor nr.85/2003 si Legea petrolului nr.238/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare), cu privire la stabilirea certã a valorii taxelor, redevenþelor ºi tarifelor impuse de statul român pentru execuþie operaþiuni de prospectare, explorare ºi exploatare. Transparenþã în obþinerea de acorduri petroliere, licenþe de concesiune minierã ºi permise de exploatare; c) – elaborarea ºi funcþionarea pe termen mediu ºi lung a respectivei Strategii energetice, obiectiv extrem de greu de realizat, daca nici pana la ora actuala nu sunt certe prezenta in subsolul Romaniei de rezerve exploatabile a diferitelor viitoare resurse (expl. gazele de

3. Care consideraþi cã ar trebui sã fie obiectivele externe ale politicii energetice româneºti?

ºist) ºi nici existenþa „acceptului” opiniei publice pentru exploatarea acestora încã nu existã. 2. Care credeþi cã ar trebui sã fie rolul statului în sectorul energetic românesc? R2: Conform principiului „formaþiei de jazz”, la care lipseºte dirijorul, instrumentiºtii asigurând partitura ºi intonaþia muzicii dupã propriul lor talent ºi experienþã, prezent din pãcate în cazul „orchestrei” unde el conduce în totalitate ºi dã intonaþie muzicii, rolul statului ar fi, asimilat cu dirijorul, în exclusivitate, de a organiza ºi monitoriza competiþia jucãtorilor de energie existenþi pe piata liberã, ar fi de arbitru. În plus, în situaþia existentei „mix”ului actual, dar cu participarea independentã a producatorilor/ jucãtorilor de energie, cu scopul asigurãrii siguranþei energetice (continuitate în alimentarea cu energie a SEN, chiar si atunci când vântul nu bate, soarele nu strãluceºte

sau când e secetã ºi apele nu inregistreazã debitele necesare), rolul statului, prin ANRM, este de a asigura existenþa în piaþã ºi a jucãtorilor vulnerabili, (prin facilitarea acestora la cantitãþile ºi preþurile la energie reglementate), cu (expl.termocentralele/complexurile energetice, în speþã CEH), în condiþiile sprijinului lor ºi aplicãrii de cãtre aceºtia a mãsurilor de

R3: - Continuarea funcþionãrii acordurilor de parteneriat cu investitorii strãini pentru explorarea ºi exploatarea resurselor energetice existente în subsolul României, în speþã a hidrocarburilor (expl. gazele naturale din Marea Neagrã ºi gazele de ºist); - construirea ºi asigurarea de infrastructurã adecvatã pentru export în þãrile vecine de energie electricã ºi, respectiv în viitor de gaze naturale ºi gaze de ºist (expl. Moldova, Turcia etc.); - interconectarea la sistemele externe de distribuþie ºi transport a energiei;

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014 - asigurarea independenþei energetice a României, prin diminuarea treptatã, pânã la renunþare, la gazul importat de la ruºi, respectiv Gazprom. 4. Cum ar putea sectorul energetic românesc sã contribuie într-un mod sustenabil la reindustrializarea României? R 4: - readaptarea (promulgarea) ºi punerea în aplicare a reglementãrilor legislative cu privire la protejarea marilor consumatori industriali de platã integralã a facturilor la energie electricã ºi a creºterii preþurilor la gaze; - execuþia ºi utilizarea echipamentelor aferente explorãrii – exploatãrii resurselor energetice cu surse propii (expl. echipamentele de extracþie a gazelor naturale din Marea Neagrã ºi a gazelor de ºist), având în vedere experienþa României în acest sens. Repunerea în funcþiune în acest context a intreprinderilor de profil existente în þarã, începând de la combinatele siderurgice ºi continuând cu industria constructoare de maºini, cu efect în dezvoltarea locurilor de muncã, inclusiv în dezvoltarea infrastructurii învaþãmântului mediu ºi superior de profil cu experienþã deosebitã în acest domeniu (expl. Universitãþile cu tradiþie din Ploieºti ºi Petroºani); - relansarea ºi dezvoltarea industriei chimice, prin acordarea de facilitãþi privind scutirea de plata facturilor pentru energie electricã ºi gaze a combinatelor chimice; - relansarea ºi dezvoltarea agriculturii, prin acordarea sprijinului de achiziþionare a energiei de cãtre sectorul de profil direct de la producãtorul de energie etc. 5. Credeþi cã

paradigma politicii energetice a României ar trebui schimbatã, în ceea ce priveºte orientarea primordialã cãtre un consum mai eficient? Cum credeþi cã ar putea fi fãcut acest lucru? R 5: Schimbarea

torii de energie pe piaþa din ce în ce mai subdimensionatã. În concluzie, în opinia mea, schimbarea paradigmei cãtre un consum eficient, înseamnã o paradigmã la industrializarea de care se facea vorbire mai sus!!!

în ultimul rând, de necesitatea exportului actual a unei cantitãþi de energie pentru a da curs acordurilor deja încheiate ºi a angajamentelor de reciprocitate asumate cu unele state din UE. Nu trebuie neglijat nici faptul cã, contrar pro-

paradigmei bazatã în exclusivitate pe eficientizarea consumului la energie, care se poate faceîn speþã prin reducerea acestuia, vine cumva în contradicþie cu participarea sectorului energetic la reindustrializarea României, care de fapt presupune creºterea consumului prin apariþia ºi funcþionarea de noi întreprinderi, de o mai mare forþã de muncã ºi resursã activã. Într-o altã ordine de idei, o reindustrializare la scarã mai redusã însã, adicã o retehnologizare bazatã pe o inovare mai profundã, ar însemna eficientizarea consumului la energie prin fabricarea ºi intrãrii pe piaþã în România a ultilajelor casnice, echipamente/instalaþii electrice ºi electronice mult mai performante, adicã exact masura care a fãcut sã se ajungã în mare pondere la scãderea consumului de energie actual, generând împreunã cu desfiinþarea marilor consumatori industriali, adicã împreunã cu procesul de deindustrializare al þãrii, la discrepanþele majore de azi privind inutilitatea unora dintre producã-

6. Care consideraþi cã va fi evoluþia cererii de energie electricã, gaze naturale ºi carburanþi în perioada 2014 – 2035 în România? În mãsura în care puteþi, am aprecia ºi transmiterea algoritmului folosit în acest proces de calculare. R 6: Bazat pe un algoritm simplu de calcul, în opinia mea, evoluþia de care faceþi vorbire va fi în funcþie de piaþa de consum, adicã din ce în ce mai redusã, menþinându-ne în ritmul actual inexistent de industrializare a þãrii, de acceptarea investitorilor strãini cu sursele lor materiale proprii în explorarea ºi exploatarea resurselor, cu exodul fãrã limite al achiziþionãrii de pe piaþa chinezeascã ºi folosirii în mod individual, fãrã restricþii din partea statului a panourilor solare, de apariþia parcurilor eoliene fãrã proiecte ºi studii de fezabilitate aprobate de organele competente, care completazã însã bugetele primãriilor locale, dar fãrã a fi evaluate ºi racordate la infrastructura de transport a SEN. ªi nu

cesului de reindustrializare a României, frânarea din diverse motive a activitãþii marilor consumatori industriali de energie, va conduce inevitabil la reducerea,în special, a cererii de energie electricã ºi gaze. 7. Care consideraþi cã ar trebui sã fie abordarea strategicã a statului român în privinþa încãlzirii populaþiei? De ce recomandaþi aceasþã soluþie/aceste soluþii? R 7: Termocentralele în cogenerare (cu rol de producere ºi distribuþie a energiei electrice pentru centrale de apartament ºi echipament electrocasnic de încãlzit, respectiv rol de producere a agentului termic pentru instalatiii de termoficare). Pentru a nu fi prea subiectiv, dar fãcând o analizã riguroasã între cheltuieli ºi preþ de cost, soluþia cu gaze ºi centrale de apartament rãmâne totuºi o opþiune! 8. Credeþi în potenþialul României de a deveni un furnizor regional de energie? Cum ar putea

România sã-ºi valorifice acest potenþial? R8: Valorificarea în regiune a potenþialului energetic propriu, ar compensa lipsa consumului intern ºi ar asigura menþinerea pe piaþã, chiar în condiþii de demarare greoaie a procesului de reindustrializare prin repunerea în funcþiune a diverselor sectoare de activitate, a producãtorilor actuali de energie, cu efect în relansarea economicã a þãrii. Pentru aceasta, aºa cum am menþionat anterior, este imperios necesarã interconectarea la infrastructura ºi retelele de transport externe, inclusiv alinierea la exigenþele pieþei comune de energie a UE, printr-un proces transparent ºi eficient de atragere de capital autohton ºi strãin în vederea listãrii la bursã a marilor companii producãtoare ºi/sau de transport ºi distribuþie a energiei. 9. Consideraþi cã promovarea tehnologiilor de producere a energiei cu emisii scãzute de gaze cu efect de serã ar trebui sã se facã printr-un sistem unitar sau printr-un sistem aplicat fiecãrei tehnologii în parte?

R9: Producerea de energie neconvenþionalã, respectiv energia regenerabilã, fãrã emisii de gaze cu efect de serã ºi fãrã dioxid de carbon e o energie discontinuã, producerea ei depinzând de starea ºi rigorile vremii. Aceasta energie, respectiv cea solarã, eolianã ºi hidro, s-a „nãscut”, în exlusivitate, prin a contracara energia convenþionalã bazatã pe arderea hidrocarburilor ºi a cãrbunelui, consideratã ca poluatoare a atmosferei si cu participare, într-o proporþie redusã însã (cca. 12%) la încãlzirea globalã. Semnatarã la acordurile încheiate cu organismele internaþionale de mediu, România are normã de a investi pentru producerea de energie verde în proportie de 20% pânã în 2020, cu creºtere, mai nou, la 30% pânã în 2030, deºi aceasta a atins pragul convenit încã din 2013, fãcând guvernul sa ia mãsuri de stopare pe o perioada de timp a acordãrii de certificate verzi pentru producãtori si de limitare a producerii acesteia la cca 11% pentru anul în curs!!!

continuare în pagina 10

8 Actualitate

Tradiþiile popoarelor lumii, puse în scenã la Petrila hina, India, Arabia sau România au fost doar câteva C dintre þãrile care au fost reprezentate de copiii din Petrila ºi nu numai în cadrul unui eveniment denumit “Spiritualitate ºi Interculuralitate”. Ajuns la a treia ediþie, festivalul are rolul de a menþine vii tradiþiile popoarelor ºi de a îi învãþa pe copii de toate aceste lucruri. Monika BACIU “Suntem la a treia ediþie a festivalui concurs naþional Interculturalitate ºi Spiritualitate. Acest festival are douã secþiuni, una de creaþie care cuprinde lucrãrile a peste 500 de copii din toatã þara, lucrãri pe tema interculturalitate cu tema Costumul meu popular. Evenimentul vârf al festivalului care se întinde pe parcursul acestei sãptãmâni este ziua de astãzi. Spectacolul interculturalitate. El uneºte participarea cadrelor didactice care au îndrumat 25 de momente artistice. Au evlouat pe scenã preºcolarii ºi ºcolarii. Acest eveniment este dedicat copiilor. Se doreºte a-i apropia pe ei ºi pe cadrele didactice, ºi se doreºte a fi un schimb de experienþã în spiritul interculturalitãþii. Acest termen mult uzitat în noile educaþii care îi face pe copii sã fie mai

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

toleranþi, mai empatici, sã se apropie de fenomenul cultural, sã observe, sã înþeleagã valorile culturale, tradiþionale, obiceiurile popoarelor, costumelor populare de pe mapamond. Ei înºiºi vor deveni copii din

Europa. Se pune în valoare ºi tradiþia poporului nostru ºi a naþionalitãþilor ºi a etniilor. Cadrele didactice s-au întrecut pe sine, în fiecare an creºtem, aducem un nou, un surplus de culoare. Ceea ce a caracterizat acest eveniment a fost buna dispoziþie în beneficiul

copiilor noºtri”, a declarat Maria Marcela Meraru, organizator. Dascãlii, prin programele pe care le parcurg cu elevii, sunt cei care încearcã sã le inducã celor mici noþiunea de tradiþie ºi importanþa acestui eveniment în viaþa noastrã. Ba mai mult, dascãlii împreunã cu pãrinþii au confecþionat costumele momârlãneºti ale copiilor. “Acþiunea fiind una veche, prin activitãþile desfãºurate la clasã ºi în programa extracurricularã am învãþat cã trebuie sã convieþuim cu toþi care sunt semenii noºtri chiar dacã au altã culturã, religie sau chiar dacã au o altã culoare a pielii. Noi suntem o grãdiniþã deschisã care luptãm pentru integrarea tuturor copiilor în grãdiniþa noastrã. Este un lucru destul de important pentru comunitate, pentru localitate sã ne pãstrãm tradiþiile vii,

educatoarele de la noi de la grãdiniþã aproape întotdeauna când sunt aceste festivaluri sîi îmbracã pe copii în costumul popular momârlãnesc, specific zonei noastre ºi pentru aceastã grãdiniþã, noi colegele, împreunã cu pãrinþii am confecþionat 15 costume de fetiþe ºi bãieþi pentru ca atunci când avem aceste evenimente sã nu mai apelãm la altcineva ºi sã

avem la orice activitate pe care o desfãºurãm”, a precizat Catinca Turcu, organizator. Deºi abia vorbesc, copiii de grãdiniþã au purtat cu falã costumele. Fiecare a avut un rol de jucat, rol pe care l-a interpretat din tot sufletul. “Am venit sã dansez în port popular. ªtiu cã trebuie sã dansez foarte frumos. Hainele sunt de la doamna”, spune o

fetiþã. “Eu sunt o furnicã ºi dansez dansul furnicii. Am antenele de la furnicã. Furnica danseazã frumos ºi e greu. ªtiu cã furnicile sunt mici ºi harnice ca ºi mine”, spune o altã fetiþã. Evenimentul a fost organizat de colectivul de cadre didactice de la ªcoala Generalã ID Sîrbu din Petrila, iar conducerea unitãþii a fost alãturi de micii artiºti care au fost costumaþi în portul diferitelor popoare ale lumii. “Acest eveniment este unul cu tradiþie pentru ºcoala noastrã, cu o implicare anualã extraordinarã. Avem în jur de 400 de participanþi, 350-300 cu participare directã. Acest eveniment este un exemplu de bunã practicã care dacã este culti-

vat constant va adduce rezultate benefice pentru întreaga comunitate ºi în special pentru copii. Eu zic cã mai devreme sau mai târziu îneþelem cã tradiþia este cea care ne defineºte ºi vor înþege ºi ei în acest spirit cã tradiþia defineºte un popor ºi implicit pe fiecare dintre ei”, a declarat Beatrice Andrei, director ªcoala Generalã ID Sîrbu Petrila. Conducerea administraþiei locale a fost alãturi de copii, pãrinþi ºi cadrele didactice. Fãrã implicarea administraþiei evenimentul nu ar fi avut loc, mai ales cã Ilie Pãducel, primarul localitãþii este susþinãtorul tradiþiilor momârlãneºti. “Ca pãrere personalã este foarte important sã ne pãstrãm tradiþiile mai ales cã tot ce se vede în holul casei de culturã º ice au prezentat aceºti îngeraºi a fost

din suflet. Noi de fiecare datã am constatat cã ei tot ce fac fac din suflet ºi dau tot ce au mai bun în ei ºi nu sunt prefãcuþi ºi fãþarnici ca noi cei mari. Eu nu am decât sã felicit conducerile grãdiniþelor ºi ºcolilor din oraºul Petrila pentru acþiunile desfãºurate ºi în aceastã sãptãmânã. Este preocupare din partea cadrelor didactice, le felicit ºi le doresc tututor ºi copiilor, cadrelor didactice ºi cetãþenilor sã le dea Dumnezeu sãnãtate ºi pentru cã se apropie sãrbãtorile de Paºte sã aibã sãrbãtori fericite”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Parteneri în cadrul acestui festival au fost ºi cei de la asociaþia culturalã Les Amis de la France care de altfel promoveazã tradiþiile francezilor. Care sunt asemenãrile ºi difer-

Noile tendinþe ale verii

Haine din saci sau flori din pãnuºi de porumb

ainele realizate din saci cu imprimeuri adãugate din flori artificiale sau CD-uri sunt noul trend al sezonului cald. Nu sunt creaþiile marilor designeri de modã de la New York sau Paris, ci este vorba de creaþiilor unor elevi din Valea Jiului care au dovedit cã multe din deºeuri sau de obiectele considerate a fi de unii inutile pot deveni obiecte artistice. Monika BACIU

“Am pe mine o rochie fãcutã dintr-un sac cu niºte paiete din flori lipite ºi am un codron tot din sac imprimat ºi el cu flori. Nu ºtiu dacã aº purta o astfel de rochie în viaþa de zi cu zi, poate de Halloween sau alte activitãþi de acest gen”, spune “designerul” acestei rochii, o elevã a Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila. Pãnuºii de porumb au prins o altã utilitate. Aceºtia au fost transformaþi în flori sau aranjamente florale.

“În primul rând sunt confecþionate din pãnuºi de porumb, sunt foarte migãloase deoarece trebuie lucrate cu atenþie, îndemãnare, pricepere ºi de elevii care vor sã încânte oamenii zi de zi.

Lucrurile considerate de mulþi inutile pot deveni utile ºi estetice deoarece ele pot fi folosite ºi obþinem obiecte foarte frumoase, deocrative”, spune tot o elevã a Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila. Colegiul Economic Hermes din Petroºani a organizat un eveniment denumit Verde pentru România, eveniment prin care a dorit sã arate cã orice lucru inutil poate fi transformat în ceva fru-

mos. “Are loc a doua activitate a proiectului judeþean ºcolar “Verde pentru România”. Astãzi am chemat elevii din toatã Valea Jiului, pornind de la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila ºi ne oprim la Retezat Uricani. Au venit copilaºi de toate vârstele, de la grupele pregãtitoare, elevi de liceu. Au adus obiecte din materiale reciclabile, fiecare a hotãrât sã facã un

anumti obiect din ceea ce alte personae aruncã. Idea proiectului a pornit de la educaþia ecologicã a copiilor ºi noi sperãm cã am îmbunãtãþit. Avem trei secþiuni, cel mai ingenios obiect, cel mai util sau cel mai haios. Vom avea diplome oferite de primãria Petroºani”a declarat Carmen Climescu, organizator. Cadrele didactice spun cã astfel de acþiuni sunt foarte importante pentru elevi, ei

enþele între Franþa ºi România ne spune chiar preºedintele aociaþiei. “Am putea spune cã sunt popare latine, existã manifestãri mai ales folclorice, populare aemãnãtoare. Existã în contemporaneitate tendinþa sã se treacã de la tradiþie la modernitate, adicã multe dintre spectacole au rolul de menþine doar cultura popularã, eresurile încep sã disparã, omul este modern. În ceea ce priveºte asemãnãri ºi deosebiri am putea spune cã sub aspect organizatoric asemenea festivaluri au loc în Franþa, dar este cu mult mai implicatã autoritatea publicã localã acolo unde fetivalurile conºtientizând astfel importanþa pãstrãrii mediului curat. “Urmãtoarea activitate va fi de ecologizare ºi plantare, avem primãria ºi ocolul silvic parteneri. Activitãþile se vor încheia în luna iunie când elevii vor centraliza ideile ºi propunerile lor pentru ministerul Educaþiei Naþionale. Acolo sper sã avem sprijin din partea Anei Maria Hâncu cea care a iniþiat miºcarea Let’s Do It România pentru a gãsi o idee, un opþional impus, dar fiind prpunerea lor nu ºtim cum se va numi aceastã materie, dar sper sã revinã în ºcoli, mai ales copii doresc sã fie educaþi ºi cã au fost în þãri strãine au vãzut cã acolo oamenii colecteazã gunoiul selectiv ºi la noi e o mare problemã”, a mai spus Carmen Climescu. “Pe lângã participarea lor alãturi de cadrele didactice la acþiuni de ecologizare demonstreazã

au loc, spre deosebire de noi. Existã iniþiative ale societãþii civile ºi ele sunt intens sprijinite”, a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. Evenimentul s-a bucurat de susþinerea reprezentanþilor administraþiei locale de la Petrila, a Consiliului Local Petrila ºi a sponsorilor din mediul de afaceri privat. cã au ºi creativitate, ingeniozitate ºi foarte multã îndemânare. Obiectele realizate de ei sunt deosebite. Va fi foarte greu sã stabilim câºtigãtorii. Sunt foarte multe obiecte inegnioase. La cel mai util obiect am o listã întreagã. Este o poºetã foarte reuºitã, set de coºuri decorative, bijuterii, tablouri realizate din sfoarã, suporturi de creioane realizate din pãnuºe”, a declarat Florentina Petrescu, director Colegiul Economic Hermes Petroºani. Toþi participanþii la acest eveniment au primit câte o diplomã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Noile tendinþe ale verii

Haine din saci sau flori din pãnuºi de porumb

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Metoda ”formaþiei de jazz”, mix ºi huilã, în viitoarea Strategie Energeticã

urmare din pagina 7 În aceste condiþii, considerând cã acest tip de energie a fost promovatã încã din 2008 în România, prin investitorul CEZ, aceasta fiind reglementatã conform Legii nr.

220/2008 ºi ulterior conform amendamentelor aduse anul trecut ºi în acest an, la vechea lege privind facilitãþile ºi, respectiv mãsurile de restricþionare asumate de guvern, consider tratarea acesteia într-un sistem unitar, prin asumarea aceloraºi privaþiuni

ºi reduceri de beneficii, în condiþiile menþinerii acesteia la cotele asumate, cu scãderea aportului sãu la 10% participare la factura de curent emisã cãtre consumatori (Se cunoaste cã, procentele de pânã acum, de pânã la 18% la factura de curent, au cauzat mari nemultumiri în rândul consumatorilor, cu precãdere al celor industriali). 10. Care consideraþi cã ar putea fi rolul cãrbunelui în viitorul mix energetic românesc? R 10: Fãrã a mã considera cu lipsa de obiectivitate, în opinia mea, dar ºi a majoritãþii specialiºtilor în domeniu, siguranþa energeticã a României, ca ºi componentã a trilemei energetice, pe lângã celelalte douã componente ale sale privind rãspunsul la condiþiile de mediu ºi la excluziunea socialã, poate fi asiguratã, indubitabil, pe folosirea combustibililor fosili, respectiv a cãrbunelui, sursã energeticã care stã la dispoziþia consumatorului pentru producerea ºi asigurarea de energie (electricã ºi termicã) în orice anotimp, stare a vremii, fenomen geologo-tectonic sau stare de rãzboi. Ideea cã prin arderea sa se produc

emisii de gaze cu efect de serã ºi dioxid de carbon peste limitele admise de normele ecologice ºi de mediu e total falsã !!! China, America ºi India de exemplu, dintre cele mai mari þãri din lume care produc energie bazatã pe arderea cãrbunelui, nici mãcar nu sunt racordate la acordurile de mediu ale organismelor internaþionale din domeniu, chiar dacã statisticile aratã în acest caz cã, la un loc, cele 3 þãri produc la un loc, emisii de gaze cu efect de serã, în proporþie de 70-80% din cei 12% la nivel global cât se cifreazã a participa aceste emisii la poluarea atmosfericã. Pe de alta parte, au fost alocate investiþii importante ºi s-au aplicat mãsuri de retehnologizare ºi eficientizare a termocentralelor prin prevederea de instalaþii pentru desulfurare ºi diminuare a aportului de asemenea gaze (expl. termocentrala Paroºeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi termocentralele Complexului Energetic Oltenia. În etapa de alocare fonduri ºi aplicare de asemenea mãsuri se aflã termocentrala Mintia din cadrul CEH). Prin capacitãþiile de producþie existente, energia produsã de CEO poate fi livratã atât pe piaþa româneascã de energie, cât ºi la export, iar printr-o infuzie suplimentarã de capital ºi creºterii valorice a acþiunilor, pãrþi ale acestei

companii vor putea fi listate la bursã spre finalul anului în curs. Referitor la producerea de energie prin arderea huilei de Valea Jiului, chiar dacã în cadrul mix-ului existent, cu participarea independentã a jucãtorilor/producãtorilor de energie, CEH se considerã vulnerabil privind alinierea la preþurile actuale de energie practicate pe piaþã. Prin calitatea cãrbunelui însã, ca ºi prin amplasarea termocentralei Mintia ca unicã sursã de energie pentru zona de Vest, N – V a þãrii, ca ºi prin rolul complexului în a asigura siguranþa sistemului energetic cu participarea sa la furnizarea de energie în momentele atmosferice ºi de cerere cele mai neprielnice, prin statutul sãu strategic de rezervare energeticã, prin a distribui ºi nivela desincronizãrile de energie ce existã pe plan naþional la un moment dat între cerere ºi ofertã, se considerã un jucãtor important pe mai departe în ecuaþia unui eventual viitor mix de energie românesc. Legat de acest aspect, al unui viitor mix de energie, cu dependenþã între producãtori, consider o asemenea companie integratã care s-ar forma, cã ar favoriza creºterea preþului mediu la energie, prin „alinierea” dezavantajoasã a energiei cu preþ redus, produsã de producãtorii eficienþi, la energia cu preþ reglementat, posibil maximal reglementat, produsã de companii aflate în plin proces de retehnologizare. În consecinþã, susþin menþinerea mix-ului energetic actual, bazat pe statutul independent al producãtorilor, în condiþiile sprijinirii jucãtorilor vulnerabili, precum CEH în a-ºi asuma ºi aplica mãsurile de retehnologizare a activitãþii de extracþie a huilei ºi eficientizare a procesului tehnologic al termocentralei Mintia. Ileana FIRÞULESCU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Drame nesfârºite pentru cei doi tineri uciºi la Vulcan

laudiu Blaj, omul de ordine al barului Madness din centrul municipiului Vulcan a lãsat în urmã un copil, iar cu puþin timp în urmã a mai suferit o pierdere, tatãl sãu care a fost ºi el ucis. Robert Otescu, patronul barului, a trãit ºi el o dramã dupã ce soþia lui a suferit un teribil accident. Maximilian GÂNJU Omul de ordine al barului din centrul Vulcanului, local care avea sã fie scena unei adevãrate tragedii, iar doi tineri aflaþi la început de drum în viaþã sfârºeau tragic fãrã a avea vreo vinã, a fost înmormântat marþi în localitate. Chiar în ziua în care ºeful ºi prietenul sãu avea sã se stingã pe patul de spital din Timiºoara. Claudiu Blaj era un tânãr care-ºi dedica timpul liber sportului ºi venise de mai mulþi ani în Valea Jiului, tocmai din Iaºi, sperând sãºi facã un rost în viaþã. Avea cu copil de doi ani iar amicii lui spun cã nu era o fire violentã ºi încerca sã

rezolve orice conflict cu vorba bunã. În afara unei altercaþii în care a fost implicat în urmã cu circa doi ani, tot pentru a-ºi apãra un amic, nu a avut probleme cu legea. Claudiu a sfârºit duminicã dimineaþa în faþa localului unde lucra dupã ce un tânãr din localitate l-a lovit miºeleºte cu un cuþit ºi i-a secþionat artera femuralã.

niþi de necazuri

Robert Otescu, patronul localului, era prieten cu Claudiu dincolo de faptul cã muncea pentru el. Greutãþile ºi întâmplãrile triste din viaþa celor doi aveau sã întãreascã priete-

nia dintre ei. Aceastã legãturã avea sã rãmânã pânã la moarte. Robert Otescu (24 de ani) a muncit mai multã vreme peste hotare pentru a-ºi face un rost în viaþã. Bunicii sãi s-au stabilit în Germania încã din anii 80, dupã ce au reuºit sã plece din þarã, iar pãrinþii sãi au mers ºi ei sã munceascã acolo. ªi tânãrul care peste 9 zile, pe 19 aprilie, împlinea 25 de ani, i-a urmat în Germania unde a

lucrat o bunã perioadã de timp. Robert a trãit o adevãratã dramã dupã ce soþia

lui, a suferit un teribil accident de circulaþie ºi a rãmas imobilizatã într-un scaun cu rotile pentru tot restul vieþii. Robert i-a fost alãturi tot timpul spera ca necazurile sã se fi sfârºit dupã ce a

revenit acasã. Numai cã viaþa i-a fost curmatã de un recidivist de 24 de ani, tot din Vulcan, care iritat la culme cã nu se poate

rãzbuna pe un client al barului, i-a lovit pe cei doi cu cuþitul. Criminalul, Cosmin Barbuþi riscã sã stea dupã gratii pentru tot restul vieþii.

Dublul omor de la barul Madness intensificã patrulele din Vulcan

fost nevoie de o tragedie ºi de decesul a doi tineri, în condiþii groaznice, pentru ca Vulcanul sã încerce sã devinã un oraº mai sigur. Dubla crimã de la barul „Madness” a adus, în sfârºit, intensificarea patrulãrilor organelor competente. Carmen COSMAN - PREDA

Moartea cumplitã a celor doi tineri din Vulcan, înjunghiaþi cu un cuþit de vânãtoare de un client mult prea înfierbântat de aburii alcoolului, nu a fost chiar în zadar. Rãmâne tragedia în sine ºi doliul din sufletele familiilor celor doi - Cosmin Blaj ºi Robert Otescu - însã Vulcanul ar putea deveni un oraº mai sigur. Nu puþini sunt cei care au reclamat, nu o datã, cã le este fricã sã iasã seara târziu din casã ºi cã patrulele de poliþie sunt vãzute prea rar pe strãzi, mai ales noaptea. Acum, însã, lucrurile se vor schimba, iar patrulele se intensificã. „Am fixat douã patrule noaptea, în baza unui parteneriat dintre poliþia localã ºi poliþia naþionalã. Sunt patrule mixte, mobile, dotate cu

maºini. De asemenea, în Colonia de Jos am stabilit un echipaj fix, pentru cã în zona respectivã sunt mai multe probleme. De asemenea, la Ciupercã (n.r. în apropierea locului unde s-a întâmplat tragedia de duminicã dimineaþa) am stabilit încã un punct fix”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. De precizat cã, în zona denumitã „La Ciupercã”, unde se gãseºte de fapt un chioºc din lemn, localnicii au precizat cã noapte de noapte acolo se adunã persoane fãrã cãpãtâi, puse pe scandal, aºa cã era absolutã nevoie de un echipaj al poliþiei locale pentru a preîntâmpina orice problemã.

riminalul, dus la audieri

Decizia edilului vulcãnean vine dupã cumplita dramã care a îngrozit municipiul Vulcan.

Duminicã noaptea, un tânãr de 24 de ani, Cosmin Bãrbuþi, a bãut prea mult, iar mai apoi s-a luat la ceartã cu un alt client al localului respectiv. A vãzut negru în faþa ochilor, s-a ridicat de pe scaun, a plecat acasã ºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþit de mari dimensiuni, pe care l-a înfipt fãrã sã clipeascã în primii oameni care i-au ieºit în cale în faþa localului respectiv, adicã bodyguardul Claudiu Blaj (26 de ani) ºi patronul barului, Robert Otescu (24 de ani). Claudiu a murit pe loc, dupã ce i-a fost secþionatã artera femuralã, iar Robert s-a stins pe un pat de spital la Timiºoara, acolo unde a fost transportat luni seara cu un elicopter SMURD, dupã ce criminalul i-a înfipt cuþitul în burtã, atingându-i ficatul. Cât priveºte autorul faptei, acesta a fost eliberat din spital, iar miercuri a fost audiat din nou de procurorii de la parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Cosmin Bãrbuþi a fost dus în arest dupã ce pe numele lui a fost emis mandat pentru 30 de zile sub acuzaþia de omor calificat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Sãptãmâna ºcolarã „altfel”

Comedie de cinci stele

„Puricele în ureche”

n primii ani de ºcoalã, atunci când am aflat cã matematica-i formatã din algebrã ºi geometrie (asta a venit ca un ºoc pentru mine, mi-a dãrâmat Universul!, a venit din partea cadrului didactic întrebarea: „Ce este geometria?”. Rãspunsul a venit rapid ºi tranºant de la unul dintre colegi: „Geometria este mama tuturor figurilor geometrice”. Genial! Numai la asta nu se gândise nimeni...

Fãcând o analogie, ce este „Puricele în ureche”? Pe cale de consecinþã logicã, „Puricele în ureche” este mama tuturor comediilor. ªi cine ar putea descrie mai bine ceea ce se va întâmpla în seara premierei, decât Cristian Ioan: „Comedia perfectã, scrisã

Izabela Badovics, Amelia Toaxen, Adelin Ilie, Oana Liciu-Gogu ºi Gheorghe Stoica. Le-am scris numele tuturor actorilor ce alcãtuiesc distribuþia pentru cã la construcþia atât de migãloasã a spectacolului nostru au contribuit din plin toþi, fãrã nici o reþinere, indiferent de amploarea rolului. În teatru existã o vorbã - cel mai

impecabil, cu un comic de situaþie de-a dreptul ucigãtor, situaþiile încurcate pânã la absurd, qui-proquo-urile genialului dramaturg francez Georges Feydeau - de la care au învãþat sã scrie comedii ºi celebrii autori englezi contemporani Ray Cooney ºi Michael Frayn - universul atât de pestriþ al personajelor extrem de vii ºi în permanentã miºcare fac din piesa PURICELE ÎN URECHE unul din cele mai bune texte dramatice de gen ale dramaturgiei universale. Feydeau, denumit în epoca sa „Regele râsetelor” cunoaºte în prezent o renaºtere de proporþii geometrice. De mai mult de 100 de ani (piesa a fost scrisã în 1907 ”Puricele ... ” , capodoperã a comediei bulevardiere face istorie pe scenele teatrelor lumii ºi încoroneazã actorii care au ºansa de a „prinde” vreunul din rolurile ei. La Petroºani am avut bucuria sã lucrez la realizarea acestui spectacol cu o echipã de zile mari, avându-i în rolurile principale pe Nicolae Vicol ºi Nicoleta Bolcã, secundaþi cu brio de Raul Hotcaº, Mihai Alexandru, Irina BodeaRadu, Mihai Sima, Daniel Cergã, Ion Stoica, Dorin Ceagoreanu,

greu este sã joci comedie. Comedie bunã, aº adãuga eu. O pereche de bretele ajunge sã declanºeze o mulþime de intrigi amoroase ºi face ca toatã lumea sã alerge dupã toatã lumea - ºi de aici, începe desenul de filigran, de coalã milimetricã pe care actorii din spectacolul nostru îl executã ºi nu oricum, ci într-un ritm de-a dreptul infernal, reuºind (cum spuneam mai sus) performanþe memorabile care le vor rãmâne în panoplie. De fapt, acest spectacol ar putea rãmâne permanent în repertoriul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” fiindcã, sunt convins, vor fi spectatori care vor veni ºi a doua oarã ºi a treia - numai pentru a se reîntâlni cu bucuria unui râs sãnãtos atât de necesar vremurilor pe care le traversãm ....”, Cristian Ioan, regizorul spectacolului „Puricele în ureche”. Premiera va avea loc sâmbãtã, 12 aprilie, de la ora 18:00, iar preþul unui bilet este 20 lei. Oana Tuþu, secretar literar Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

n cadrul sãptãmânii ºcolare „altfel”, la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani au fost derulate mai multe activitãþi. Printre acestea s-a numãrat ºi cea intitulatã „Sãptãmâna meseriilor”. „În cadrul acesteia am prezentat programul de ºcolarizare la ºcoala profesionalã aferent viitorului an de învãþãmânt. Mircea NISTOR

Astfel, vom avea disponibile 14 locuri pentru cei care vor sã se pregãteascã pentru construcþii ºi lucrãri de instalaþii publice ºi tot 14 locuri pentru industria textilã ºi pielãrie. La liceu, la zi, vom avea o clasã pentru mecanici ºi o alta pentru electricieni”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. O altã acþiune a fost dedicatã tinerilor, la aceasta participând elevi din clasa a VIII-a din întreaga Vale a Jiului dar ºi reprezentanþi ai unor firme din domeniile construcþii, respectiv industria textilã sau ai Universitãþii din Petroºani. „La „ªcoala viitorului tãu”, acþiune coordonatã de cãtre

LUNA APRILIE LUNI:

• Ciorbã de pui a la greq / Supã cremã de praz cu cartofi • Gordon bleu de porc cu cartofi aurii / Ficãþei de pui cu piure • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã • Pui Shanghai cu cartofi în crustã de muºtar/ Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de varza cu afumaturã/ Supã cremã de ciuperci • Gulaº unguresc cu gãluºte/ Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorba de periºoare/ Supã cremã de legume

profesoara Mihaela Manolea, scopul principal l-a reprezentat dezvoltarea unitãþii ºcolare prin atragerea elevilor cãtre un învãþãmânt de calitate, reducerea absenteismului ºi atragerea absolvenþilor învãþãmântului gimnazial cãtre unitatea noastrã de învãþãmânt”, a mai spus Zina Galeº. Sãptãmâna altfel se va încheia vineri, pânã atunci fiind programate a se derula ºi alte activitãþi.

• Chifteluþe marinate ºi piure de cartofi / Piept de pui în crustã de susan ºi fulgi de porumb ºi garniturã de cartofi aurii • Salatã + Desert VINERI: • Ciorbã de fasole cu afumaturã/ Ciorbã þãrãneascã de pui • Piept de pui umplut cu ciuperci ºi orez sârbesc/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Colaborare sârbo - românã genþiile pentru ocuparea forþei de muncã din România ºi Serbia colaboreazã într-un proiect care vizeazã mai multe aspecte. Printre acesA tea se numãrã: incluziunea romilor, ocuparea forþei de muncã tânãrã sau

cooperarea transfrontalierã. Astãzi, delegaþia din Serbia a participat la un seminar derulat la sediul Centrului de Formare profesionalã din Petroºani. Mircea NISTOR

„Este o acþiune binevenitã atât pentru noi cât ºi pentru sârbi, mai ales cã am analizat împreunã o serie de probleme comune cum ar fi accesul tinerilor pe piaþa muncii sau includerea cetãþenilor de etnie

romã în programe de formare profesionalã”, a declarat Vasile Iorgovan – Velichi, directorul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Delegaþia din Serbia a fost alcãtuitã din 10 persoane, printre acestea

aflându-se ºi Sandra Scumpija de la Serviciul Naþional de angajare din Belgrad. „Consider cã acest program în care colaborãm cu o agenþie similarã cu a noastrã, dintr-o þarã membrã a Uniunii Europene, ne va ajuta ºi pe noi care ne dorim sã vedem cum pro-

Pompierii vor verifica bisericile

n perioda urmãtoare, preoþii ºi îngrijitorii lãcaºelor de cult urmeazã sã fie întruiþi de pompieri, de cãtre cei din cadrul Departamentului de Protecþie ºi Prevenire – I.S.U. Hunedoara, cu privire la mãsurile pe care trebuie sã le aplice pentru a evita producerea unor evenimente precum incendiile. Adriana PAVEL Pregãtiri pentru Paºte. Preoþii, instruiþi despre cum sã evite producerea unor incendii în lãcaºurile de cult. În zilele care umeazã, aceºtia vor participa la întruniri cu pompierii privind situaþiile de urgenþã „Paza bunã trece primejdia rea”, ne spune un preot din Petroºani atunci când vine vorba de

vizita celor de ISU. Campania de informare urmãreºte prevenirea unor situaþii de urgenþã ce s-au putea produce în lãcãºurile de cult în perioada sãrbãtorilor de Paºte. "Aceste activitãþi au menirea de a preveni producerea unor situaþii de urgenþã în apropierea ºi la nivelul lãcaºurilor de cult pe timpul desfãºurãrii

slujbelor religioase, unde se înregistreazã mari aglomerãri de persoane. Atât factorii responsabili de organizarea ºi desfãºurarea slujbelor religioase în lãcaºurile de cult, cât ºi cetãþenii care obiºnuiesc sã participe la aceste activitãþi tradiþionale, trebuie sã cunoascã ºi sã respecte regulile ºi mãsurile de prevenire a incendiilor la exploatarea construcþiilor ºi spaþiilor aferente lãcaºurilor de cult”, au afirmat reprezentanþii ISU Hunedoara. De altfel, acest tip de controale se face în fiecare an înaintea sãrbãtorilor de Paºte.

Sute de pachete vor lua calea Europei pânã la Paºte

erioada sãrbãtorilor pascale înseamnã nu doar bucurie ºi prilej de a petrece, ci gândurile se îndreaptã mai ales spre cei dragi, care sunt departe. Aºa se face cã firmele de curierat din Valea Jiului ºi nu numai, au sute de comenzi de onorat zilnic în aceste zile. Oamenii pun în pachete câte ºi mai câte, de la mâncare pânã la haine, electronice ºi jucãrii. Adriana PAVEL Coletele ajung atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, la românii plecaþi în toatã Europa. “Cel mai des în aceste zile avem de dus pachete în þãri precum Italia, Spania sau Franþa.

Bineînþeles, avem de onorat comenzi pentru toatã Europa, dar în acestea trei, solicitãrile sunt mai multe. Ne strãduim sã le livrãm pe toate la timp”, ne-a declarat reprezentantul zonal al unei firme de curierat. Dar, sunt ºi români

care preferã metoda clasicã de a trimite colete, adicã prin poºtã. In oficiile poºtale din Valea Jiulu , în ultimele zile încep sã se înregistreze cozi tot mai mari, pentru cã oameni vin, fie pentru a pune pachete, fie pentru a le ridica. Totuºi,au existat ºi ani în care destinatarii nu au venit la timp pentru a ridica pachetele, aºa cã bucatele din interior s-au stricat. Fluxul maxim al tranzitului de colete se va înregistra de sãptãmâna viitoare.

cedaþi în ceea ce priveºte competitivitatea ºi formarea celor angajaþi pentru a-i instrui pe oamenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã. Asta, în perspectiva viitoarei integrãri a Serbiei în structurile europene, unde România este în prezent parte componentã”, a precizat Sandra Scumpija, consilier în cadrul Serviciului Naþional de Angajare din Belgrad Colaborarea dintre cele

douã pãrþi a fost apreciatã pozitiv ºi de cãtre primarul ºi ºeful centrului de calificare din Petroºani. În contimnuarea vizitei efectuatã în România, delegaþia sositã din Serbia urmeazã a vizita Deva, Hunedoara, Cluj – Napoca ºi Zalãu.

Calculatoare pentru elevi

n cadrul acþiunii „Euro 200” elevii sau studenþii proveniþi din familii cu venituri modeste urmeazã a primi câte 200 de euro ca ajutor pentru achiziþionarea unui calculator. Banii urmeazã a fi atribuiþi de cãtre Ministerul Educaþiei. Mircea NISTOR

„Este vorba despre un program elaborat de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale conform cãruia elevii ºi stu-

denþii de pânã la 26 de ani, proveniþi din familii nevoiaºe pot depune dosare pentru a intra în posesia contravalorii sumei de 200 de euro, oferitã ca

ajutor în vederea cumpãrãrii unui calculator. Cererile pot fi depuse pânã în data de 21 aprilie. Anul trecut, la nivel judeþean, am avut 55 de cereri depuse, toate acestea fiind soluþionate favorabil. Þin sã mai precizez cã programul a fost lansat în anul 2004”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt

Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. De menþionat ar mai ºi faptul cã un solicitant poate obþine o singurã datã cei 200 de euro.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Exclusiv în România (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:30 Historia.ro (r) 13:00 Cafeneaua Dilema Veche (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºi design (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Poliþia în direct

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 10:45 Secretul lui Nemesis (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vulcanul din mlaºtinã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Altã sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã deciziile pe care le luaþi s-ar putea sã fie greºite.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Vouã (r) Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged and Underaged

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Atletico Madrid - Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Atletico Madrid - Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Talentul dumneavoastrã creativ este apreciat în societate. Ar fi bine sã îl folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi în afaceri. Sfaturile unei rude mai în vârstã vã ajutã sã evitaþi o problemã financiarã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. De asemenea, amânaþi deciziile importante în domeniul financiar. Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante! Aveþi de luat o decizie importantã pe plan sentimental. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ideile dumneavoastrã sunt apreciate atât de partenerul de viaþã, cât ºi de partenerii de afaceri.

23 august *** 22 septembrie

Puterea creativã de care dispuneþi vã îndeamnã sã începeþi o activitate nouã. Aveþi toate ºansele de reuºitã pe plan intelectual ºi sentimental. Parcurgeþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice, în care imaginaþia vã stimuleazã creativitatea.

În prima parte a zilei, sunteþi mai sensibil decât de obicei, iar relaþiile cu anturajul ar putea fi uºor tensionate. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În viaþa dumneavoastrã au loc schimbãri importante, care vã oferã multe satisfacþii. Activitatea intelectualã intensã ºi puterea creativã de care dispuneþi contribuie la succesul dumneavoastrã pe plan social.

Începeþi ziua plin de optimism ºi cu o imaginaþie debordantã. Aveþi toate ºansele sã vã faceþi remarcat prin talentul artistic. În partea a doua a zilei, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o personalitate din domeniul artelor.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Se pare cã nu aveþi nici un moment de relaxare, dar imaginaþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sã duceþi totul la bun sfârºit. Astãzi puteþi avea mari realizãri pe plan financiar.

Aveþi ºanse de reuºitã în tot ce faceþi azi. Este un moment excelent pentru a susþine examene, lucrãri artistice ºi proiecte. Relaþiile pe plan sentimental sunt foarte bune.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o afacere, dar nu prea vã ajung banii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi la lucru imaginaþia ºi inventivitatea, puteþi face rost de suma necesarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi o deziluzie.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Zi favorabilã pentru planuri de viitor ºi pentru demararea unor noi activitãþi în domeniul social. Relaþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã sunt excelente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor importante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

ngajãri la Primãria Petrila. La nivelul tuturor administraþiilor locale din Valea Jiului existã deficit de personal. La Petrila, spre exemplu, administraþia localã organizeazã în perioada urmãtoare concurs pentru ocuparea mai multor posturi. “Avem câteva posturi care au fost scoase la concurs. Este vorba de posturi de la contabilitate, un jurist la Serviciul

Public Local de Asistenþã Socialã ºi nu în ultimul rând vom încerca sã încadrãm asistente medicale ºi medici pentru deschiderea la începutul anului ºcolar 2014-2015 a cabinetelor medicale în ºcoli”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În ceea ce priveºte Poliþia Localã acolo se va face un transfer de personal pentru a fi

Preþul gazelor s-ar putea tripla pânã la 1 iulie

reþurile gazelor pentru consumatorii industriali ar putea creºte chiar ºi de trei ori în a doua jumãtate a anului, susþin reprezentanþii E-on. De vinã este liberalizarea preþului, convenitã de România cu autoritãþile europene. Cele mai afectate vor fi IMM-urile, iar multe dintre ele vor fi nevoite chiar sã închidã porþile. “În special consumatorii industriali care sunt acum pe piaþa reglementatã ºi nu beneficiazã de subvenþii de la stat vor suferi foarte mult ºi aceasta este una dintre cele mai mari temeri ale noastre”, a declarat directorul general al E.ON România Frank Hajdinjak. Stiripesurse.ro

Strategia energeticã, lipsitã de realism

trategia energeticã a României, tratatã cu superficialitate. Un senator PDL atrage atenþia Guvernului asupra faptului cã strategia energeticã este tratatã cu superficialitate ºi lipsã de realism.

Într-un document adresat pe 7 aprilie

Deficit de funcþionari publici

încadraþi pe post cei cu studii superioare. “Este nevoie de personal ºi la Poliþia Localã, practic dorim sã trecem de pe pos-

turi cu pregãtire medie pe pregãtire superioarã ºi se fac niºte transfreruri acolo”, a mai spus sursa citatã. Chiar ºi cu toate

angajãrile ce vor urma în perioada viitoare deficit de personal încã va fi. Sunt mai multe compartimente unde ar mai fi nevoie de angajaþi, însã responsabilii administraþiei locale nu mai pot face nimic deocamdatã. “Ar mai fi nevoie de personal la Poliþia Localã ca sã acoperim mai bine toate cele trei sschimburi împreunã cu Poliþia Naþionalã prin patrule pentru cã încã din pãcate se mai distruge

mult în oraºul nostru ºi ar mai fi nevoie ºi la taxe ºi impozite sã mãrim echipa pentru ca sã se poatã face ºi muncã de teren”, a mai spus Pãducel. Administraþiile locale au rãmas cu un deficit de personal dupã ce a intrat în vigoare legea lui Boc potrivit cãreia la ºapte persoane care au pãrãsit sistemul s-ar fi putut angaja una. De anul trecut, aceastã lege a fost modificatã, dar chiar ºi aºa încã se resimte lipsa angajaþilor. Monika BACIU

Gunoierii, program special de sãrbãtori

n timp ce toatã lumea va petrece ºi se va odihni, gunoierii vor munci mai mult. Situaþia este valabilã la Petroºani, unde administraþia localã a propus mãsuri suplimentare pentru cei care ne scapã de fiecare datã de mizerii. Vom sta mai mult pe acasã, vom petrece ºi vom face gunoi, pe care îl vom duce la tomberon. Singurii care vor avea mai mult de lucru sunt angajaþii de la salubritate. Responsabilii din Serviciul Public de Administrare a Domeniului ministrului Rãzvan Nicolescu, parlamentarul ieºean considerã cã procesul de consultare pentru strategia energeticã ar fi fost cu adevãrat benefic dacã ºi timpul alocat era mai mare. În acest sens, Dumitru Oprea considerã cã termenul de nici o lunã de zile pentru dezbateri, precum ºi lipsa unei structuri adecvate de preluare a datelor, induc ideea cã Ministerul realizeazã doar o acþiune pentru a pune o bifã la capitolul transparenþã. Senatorul i-a solicitat

Public ºi Privat (SPADPP) spun cã oamenii de la salubritate vor fi convocaþiºi de Florii, dar ºi imediat dupã noaptea de Înviere. „Serviciul de salubrizare din cadrul SPADPP de la Petroºani, ca de fiecare datã de Florii ºi Paºti, a suplimentat echipele care fac curãþenie pe domeniul public. Astfel cã, imediat dupã noaptea de Înviere, la fiecare bisericã, vor fi angajaþii noºtri ºi cei cu care avem contract pentru salubrizare ºi vor curãþa zonele”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. ministrului delegate pe Energie sã prezine cum se vor reflecta cerinþele ºi reglementãrile UE asupra noii strategii energetice.

uila, din nou în dezbatere

Responsabilii societãþilor energetice din Valea Jiului au precizat cã au fost prezenþi la discuþiile legate de noua strategie energeticã. Aceºtia au precizat cã de aceastã datã huila din Valea Jiului va juca un rol important în noua strategie. Monika BACIU

ªi gunoiul va fi ridicat în aceste zile, tocmai pentru cã se aºteaptã ca oamenii sã creascã semnificativ cantitãþile de deºeuri pe care le vor duce la ghenã. Diana MITRACHE

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Aprilie 2014

Consilierul Stepan, oricum exclus

fost exclus de la Bucureºti din PP-DD, imediat ce naºul sãu Haralambie Vochiþoiu a schimbat barca mov pe una mai profitabilã, iar acum va fi exclus ºi din Consiliul local de la Petroºani. Miercuri, sãptãmâna viitoare, va fi ultima zi a lui Daniel Stepan în forumul local, dar ºi ziua în care va afla cã, pânã la soluþionarea contestaþiei pe care a depus-o va fi oricum exclus.

de consilier”, a declarat Adrian Neagoe, secretar al Primãriei din Petroºani. Daniel Stepan a contestat decizia sa de excludere din partid, însã, pânã la soluþionarea favorabilã mai este drum lung.

estricþiile de circulaþie impuse între Petroºani ºi Tg. Jiu pentru reabilitarea DN 66, segmentul din defileul Jiului, creeazã haos. Maximilian GÂNJU

aceastã situaþie, conform Legii Statutului Aleºilor locali, 393/2004, în prima ºedinþã ordinarã, respectiv miercurea viitoare, vom supune votului Consiliului Local un proiect de hotãrâre prin care se va lua act de excludere ºi va fi declarat vacant acest mandat

Zeci de ºoferi, mai ales cei cu autovehicule de tonaj, blocheazã una din cele douã benzi ale DN 66 la intersecþia cu DN 66 A, încurcând circulaþia rutierã între Petroºani ºi restul Vãii Jiului. Pânã acum ºoferii erau încolonaþi de poliþiºti în afara drumului astfel încât sã nu îngreuneze circulaþia între esteul ºi vestul Vãii, de ieri domneºte haosul. „Nu-i înþeleg de ce trebuie sã vinã ºi sã aºtepte câte ºase ore pânã când se dã drumul la circulaþie, dar dacã tot vin sã aibã puþin respect ºi pentru restul. Se încoloneazã ca vacile pe o bandã din cele douã ale drumului, de la Iscroni ºi

Au aºteptat ani de zile pentru o casã, dar au renunþat dupã ce au primit-o

ai mulþi chiriaºi ai blocurilor ANL din Lupeni au renunþat la locuinþe, deºi au aºteptat ani de zile sã le primeascã. Nu ºi-au mai putut plãti utilitãþile sau chiria, iar din acest motiv chiriaºii de la locuinþele destinate tinerilor din Lupeni au reziliat contractele cu municipalitatea. Cel puþin asta declarã edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã. Monika BACIU

“Cei din ANL-uri nu au datori, si-au platit toti datoriile , care au avut datori au venit singuri si si-au reziliat contractul iar locuintele au fost date altor tineri. La fel se va face si in continuare”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

respectivã, iar dumnealui poate ataca la instanþa de contencios, la Tribunalul Hunedoara în 10 zile de la comunicare. Poate obºine suspendarea hotãrârii, iar apoi, dacã va câºtiga la forurile de decizie din partidul dumnealui, atunci se poate

Chiar ºi în contractele de închiriere era stipulatã clauza prin care cei care nu plãteau chiria sau utilitãþile timp de trei luni vor fi evacuaþi. Municipalitatea nu a fost nevoitã sã recurgã la aceastã mãsurã, pentru

reveni asupra hotãrârii”, a mai adãugat Adrian Neagoe. Potrivit legii aleºilor locali, excluderea din partidul din care fac parte aleºii locali are drept consecinþã excluderea din Consiliul local ºi încetarea mandatului de consilier local.

Haos pe DN 66 la intrarea în Defileul Jiului

Diana MITRACHE Consiliul local de la Petroºani va vota, într-o sãptãmânã, excluderea din forumul local al consilierului Daniel Stepan. Acesta a fost dat afarã din PP-DD, imediat ce Haralambie Vochiþoiu a pãrãsit partidul, dat fiind faptul cã a fost chiar consilierul sãu personal în Parlament, iar acum nu mai poate face parte nici din legislativul de la Petroºani. „Am primit o comunicare de la conducerea judeþeanã a Partidului Poprului, prin care ni se aduce la cunoºtinþã cã domnul Stepan a fost exclus din aceastã formaþiune politicã. În

Consiliul de la Petroºani nu va aºtepta soluþia ºi miercurea viitoare va vota în consecinþã. „Este adevãrat cã domnul Stepan a depus o adresã cãtre Consiliul local prin care ne înºtiinþeazã cã a contestat excluderea. Noi vom adopta hotãrârea

cã locatarii care nu au mai avut posibilitatea de a fi cu dãrile la zi au renunþat singuri la contracte. În utltima ºedinþã a consiliului local de la Lupeni au fost atribuite mai multe locuinþe unor noi chiriaºi.

pânã la Peco, ºi pe un kilometru trebuie sã circuli pe contrasens. ªi pe sub viaduct, nu con-

teazã cã te obligã sã calci linia dublã continuã, dar dacã te prinde un echipaj de la rutierã nu scapi. De ce poliþiºtii îi lasã sã blocheze drumul nu înþeleg, trebuie sã/ºi facã norma la amenzi? Sã ºi-o facã cu cei care nu înþeleg sã respecte normele ºi blocheazã jumãtate de drum”, a declarat unul dintre ºoferii nemulþumiþi de blocarea unui segment din DN

66. ªi pe bunã dreptate omul era cât pe ce sã fie fãcut zob de un camion care intrase pe contrasens pentru a ajunge la intersecþia cu Aninoasa, pentru cã banda lui era ocupatã de tiruri. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri

Naþionale a decis ca între17 martie – 15 iunie, circulaþia pe Defileul Jiului, pe sectorul de drum Petroºani – Bumbeºti Jiu (DN66) sã fie închisã ºase zile pe sãptãmânã. Astfel, de luni pânã sâmbãtã, între orele 06:00-12:00 ºi 14:30-20:30, ºoferii nu au voie prin defileu, dat fiind faptul cã se efectueazã lucrãri de reabilitare la drum.