CVJ Nr 584, marti, 1 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 584

Cronica Vãii Jiului Marti, 1 Aprilie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Fãrã investiþii, dupã 2018...

Minele viabile nu vor putea asigura cantitatea de huilã necesarã CEH

Buni de platã

Primãria Petrila a pierdut procesul cu Curtea de Conturi >>> PAGINA A 3-A

Comenius aduce strãinii în Petroºani >>> PAGINA A 4-A Din gaura neagrã a Vãii Jiului,

Universitatea Petroºani are de recuperat bani pentru un sondaj de opinie SF >>> PAGINA A 5-A

Posturi desfiinþate în Primãria Petroºani >>> PAGINA A 6-A

Necalificaþi la catedrã >>> PAGINILE 8-9

Demersuri eºuate

CNADNR nu deschide Defileul Jiului mai mult de douã ore pe zi! >>> PAGINA A 10-A

În apropierea Paºtelui, creºte numãrul celor ce se împrumutã de la CAR >>> PAGINA A 13-A

M

inele de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu vor putea asigura dupã anul 2018 cantitatea necesarã de cãrbune. În prezent, toate cele ºapte unitãþi miniere din Valea Jiului produc, la capacitate maximã, huila necesarã Complexului Energetic Hunedoara.

Pânã în anul 2018 cele trei unitãþi miniere neviabile de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine îºi vor închide porþile. >>> PAGINA A 11-A

Costel Avram îl susþine pe bibliotecarul care va traversa Canalul Mânecii >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str.

Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Buni de platã

Primãria Petrila a pierdut procesul cu Curtea de Conturi

E

dilii din Petrila nu s-au conformat în totalitate dispoziþiilor stabilite de Curtea de Conturi Hunedoara, care a verificat activitatea Primãriei din localitate. Oficialii administraþiei publice au decis sã se lupte în instanþã cu organismul de control financiar, ca sã anuleze raportul încheiat în urma verificãrilor, numai cã au pierdut procesul la Tribunalul Hunedoara.

Edilii din Petrila au pierdut procesul intentat Curþii de Conturi, dupã controlul pe care auditorii publici l-au efectuat la entitatea administrativã la finele anului 2012 ºi care a stabilit mai multe nereguli financiare.

Echipele de verificare s-au întors la Primãria Petrila pentru a vedea dacã mãsurile stabilite au fost implementate în termenele acordate, numai cã administraþia publicã localã condusã de primarul Ilie Pãducel a decis sã se conformeze doar parþial. În schimb, a ales calea instanþei de judecatã

pentru unele dintre neregulile descoperite care în opinia lor nu constituiau un prejudiciu ce ar fi trebuit recuperat numaidecât.

Astfel, oficialii Curþii de Conturi au acordat drept termen data de 30 iunie 2013 pentru recuperarea prejudiciului “generat de creanþele care nu au fost recuperate înlãuntrul termenului de precripþie ºi pentru care nu au fost întreprinse mãsurile prevãzute de normele legale necesare întreruperii sau suspendãrii acestuia”.

Practic, era vorba despre

aproximativ 270.000 de lei care nu au mai intrat în conturile administraþiei publice locale.

A

u vrut sã scape în instanþã. Nu au reuºit!

Când s-au întors sã verifice dacã mãsurile dispuse au fost respectate, mai precis la finele anului 2013, echipele de control financiar au constatat cã dispoziþiile au fost realizate doar parþial de conducerea Primãriei, dar, în schimb, entitatea administrativã a deschis un

proces pentru anularea raportului încheiat în urma controlului. Procesul a fost înregistrat iniþial la Tribunalul Hunedoara, dar judecãtorii de aici ºi-au declinat competenþa în favoarea Curþii de Apel Alba Iulia.

Dosarul a ajuns din nou pe masa magistraþilor hunedoreni, dupã ce în noiembrie 2013 Curtea de Apel ºi-a declinat, la rândul ei, competenþa în aces caz. Iar dupã deliberãri, zilele trecute Tribunalul Hunedoara a decis respingerea acþiunii

Ridicaþi de poliþiºtii gorjeni pentru furt

C

inci bãrbaþi Valea Jiului sunt cercetaþi de poliþiºti pentru infracþiuni comise pe raza judeþului Gorj. Cei cinci care locuiesc în municipiile Petroºani ºi Vulcan au fost reþinuþi ieri/luni în urma unei acþiuni comune a IPJ Hunedoara ºi IPJ Gorj .

Mai mulþi ofiþeri de poliþie din cadrul IPJ Gorj împreunã cu poliþiºtii din Petroºani au descins luni dimineaþã la mai multe adrese din cartierul petroºãnean Saºa, dar

ºi în mun icipiul Vulcan, acþiunea vizând prinderea mai multor suspecþi de furturi. Potrivit anchetatorilor, patru rromi din cartierul de la marginea Petroºaniului ºi un

alt tânãr din Vulcan, sunt suspectaþi cã au comis numeroase furturi dar ºi infracþuni cu violenþã cum ar fi tâhãrii, pe raza judeþului Gorj. Aceºtia sunt principalii suspecþi ai unei tâlhãrii comise asupra unui paznic, pe care l-au agresat pen-

tru a putea fura de pe un ºantier unde bãrbatul fãcea pazã.

Poliþiºtii au efectuat ºi percheziþii domiciliare la locuinþele suspecþilor pentru a descoperi bunuri care provin de pe urma „loviturilor” date în judeþul învecinat, iar cei cinci au fost reþinuþi de poliþiºti ºi duºi la IPJ Gorj pentru continuarea cercetãrilor. „Poliþiºtii hunedoreni au acordat

Expertizele întârzie

I

nstanþa de la Petroºani a cerut, din nou, specialiºtilor criminaliºti din Cluj sã efectueze expertiza privind autenticitatea înregistrãrilor care sunt probe la dosarul în care poliþistul din Vulcan este judecat pentru act sexual cu un minor.

Judecãtorul de caz a trimis mai multe adrese cãtre Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj

formulate de Unitatea Administrativ Teritorialã a Oraºului Petrila.

Este pentru doua oarã în mai puþin de un an când Primãria Petrila se luptã în instanþã cu oficialii Curþii de Conturi ºi nu are câºtig de cauzã. La începutul lunii noiembrie 2013, judecãtorii Tribunalului Hunedoara au pronunþat încã o sentinþã de respingere a acþiunii într-un litigiu cu aceeaºi instituþie de control financiar.

Car men COSMAN-PREDA

sprijin poliþiºtilor din Gorj, dat fiind faptul cã intrã în zona noastrã teritorialã, dar la nivel de instrumentare a dosarului ei se ocupã de el”, a precizat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

P

olul infracþiunilor

Mai multe grupãri de hoþi din zona Saºa-Petroºani au fost destructurate de poliþiºti, cea mai de temut fiind formatã din

prin care se specifica în ce constã expertiza pe care aceºtia trebuie sã o efectueze, însã pânã acum nu s-a primit nici un rezultat astfel ca procesul sã poatã merge mai departe. În lipsa concluziilor, magistraþii din Petroºani au fost nevoiþi sã amâne în mai multe rânduri judecarea dosarului, ºi au trimis o nouã notificare prin care li se aduce la cunoºtinþã experþilor faptul cã „la data de 10.03.2014 s-au comunicat obiectivele expertizei dispuse în cauzã, respectiv: identificarea inculpatului Sucilã Dan Adrian ºi a inculpatei Stoica Mihaela Gabriela dupã voce ºi vorbire.

opt interlopi care au creat un prejudiciu de circa 200 de mii de lei. Cei opt se ocupau cu sustragerea de bunuri de pe infrastructura de cale feratã, din locuinþe ºi de pe platforma industrialã Livezeni. Gruparea colabora cu altele din mai multe judeþe, iar bunurile furate erau plasate de la unii la alþii pentru a li se pierde urma ºi apoi erau comercializate în piþele de vechituri.

Maximilian GÂNJU

Sã se stabileascã dacã suporturile ce conþin înregistrãrile sunt originale. Dacã înregistrãrile sunt realizate simultan cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar ºi li s-au înaintat suporturile optice în original depuse de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara cãtre Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj,urmând ca dupã folosinþã acestea sã fie restituite de îndatã instanþei”, se aratã în notificare.

Urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 7 aprilie a.c. Poliþistul susþine cã nu se face vinovat de nici o acuzaþie din acest dosar.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Comenius aduce strãinii în Petroºani

T

ineri ºi profesori din 7 þãri ale Europei sunt în aceste zile la Petroºani. Gazde, într-un proiect european, sunt elevii de la ªcoala Generalã nr. 7, care le-au arãtat ce înseamnã cultura ºi tradiþiile noastre.

Diana MITRACHE Timp de douã zile, zeci de tineri ºi profesorii lor din ºcoli din toatã Europa au venit la Petroºani, într-un proiect cu ajutorul cãruia fiecare þarã îºi va promova valorile locale. Gazde de aceastã datã, sunt elevii ºi profesorii de la ªcoala nr. 7 din Petroºani, iar copiii noºtri au încântat asistenþa cu dans ºi muz-

icã. „Proiectul este finanþat de UE ºi avem ca parteneri 8 ºcoli din 7 þãri: Portugalia, Germania, Bulgaria, Turcia, Estonia, Olanda ºi Grecia. Am încercat ca prin acest proiect care se intituleazã „Academia Inteligenþelor Multiple” sã schimbãm viziunea elevilor asupra ºcolii, aplicând teoria inteligenþelor multiple în fiecare din ºcolile partenere ºi am

reuºit”, a spus Monteola Gherlan, director ªcoala nr 7.

“Am ajuns, pentru început la Bucureºti ºi, abia apoi în Valea Jiului. Pot sã spun cã de-a lungul întregului traseu din România am întâlnit niºte oameni deosebiþi, primitori, care nu seamãnã deloc cu cei prezentaþi în ziarele ºi revistele din Germania. Sincer, abia aºtept sã revin în România, deºi încã

nici nu am plecat de aici”, a spus Bernhard Mittenzwei, reprezentantul unei ºcoli din Germania. În Petroºani a ajuns ºi cel care a iniþiat ºi a coordonat acest proiect european, un portughez, pe numele sãu Hermengildo Piteiro. “Þinând cont de românii pe care i-am întâlnit acasã, în Portugalia, mã aºteptam sã fim foarte bine primiþi. Iubesc deja Bucureºtiul, primul oraº românesc în care am ajuns, dar nici Valea Jiului nu este de lepãdat. Mã bucur cã am ajuns aici, unde

Primãvara ºi schimbarea orei ne încetinesc

O

datã cu venirea primãverii, unii oameni au tendinþe astenice, devin mai melancolici, stresaþi, depresivi ºi lipsiþi de vlagã. Din punct de vedere psihologic, primãvara ne influenþeazã semnificativ pentru cã este mereu o perioadã cînd au loc schimbãri. De regulã, acest disconfort psihic de care poate mulþi nu sîntem conºtienþi, se poate manifesta în diverse forme ºi poate avea efecte diferite asupra oamenilor.

Adriana PAVEL

Poate provoca lipsa de energie ºi a chefului de viaþã, slãbiciune ºi oboseala, somnolenta sau insomnie.

De asemenea, se mai poate manifesta prin scãderea formei fizice ºi a capacitãþii de concentrare.

Cauza de bazã a acestor schimbãri de comportament o reprezintã deficitul de vitamine ºi minerale dar ºi lipsa activitãþilor fizice pe perioada iernii.

T

recerea la ora de varã ne dã peste cap Medicii sunt de pãrere cã oamenii au nevoie de aproximativ o sãptãmînã pentru a se adapta la ora de varã, deoarece trebuie sã se trezeascã cu o orã mai devreme decît s-au obiºnuit.

Pentru cei care suferã de anumite probleme de sãnãtate, efectele schimbãrii ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

Oamenii de ºtiinþã de la Universitatea Yale din SUA au realizat un studiu în urmã cu cîþiva ani, care arãta în ce mãsurã sîntem afectaþi de schimbãrile orare.

"Cei mai mulþi dintre noi îºi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. Dupã cîteva zile se vor obiºnui cu noul program", spune un cercetãtor în domeniu. "Totuºi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferã de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetãri au sugereazã cã dezvoltã un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord", mai afirmat acesta.

De asemenea, un alt studiu, australian de data aceasta, efectuat în anul 2008, a descoperit cã riscul bãrbaþilor de a se sinucide la cîteva sãptãmîni dupã trecerea la ora de varã este mai mare decît în restul anului. O altã cercetare realizatã tot în 2008, dar în Suedia, a relevat cã numãrul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrãtoare dupã schimbarea orei.

am întâlnit niºte oameni deosebiþi ºi o naturã de vis.

Eu, ca om venit de dinafarã, pot sã spun cã mã bucur cã aveþi grijã de naturã ºi o respectaþi. Vã felicit pentru acest lucru1 Noi, în Portugalia, nu avem astfel de zone în care pãdurea sã fie cea strãveche. La noi totul s-a defriºat ºi este un mare pãcat”, a declarat Hermengildo

Piteiro, coordonatorul proiectului.

Marþi dimineaþã, delegaþiile strãine vor fi primite la primãria din Petroºani. Pânã atunci, oaspeþii au de vizitat mai multe obiective turistice din zona municipiului Petroºani, dar au participat ºi la cursurile copiilor de la ªcoala nr. 7, pentru a afla care este metoda de predare aici.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Din gaura neagrã a Vãii Jiului,

Universitatea Petroºani are de recuperat bani pentru un sondaj de opinie SF

Î

n timp ce administraþia localã de la Aninoasa se afundã din ce în ce mai mult în gaura neagrã a datoriilor, fosta conducere a urbei a comandat realizarea unor sondaje de opinie. Pe vremea lui Ilie Botgros a fost realizat de cãtre profesorii de la Universitatea din Petroºani un sondaj de opinie, un serviciu prestat, dar care nu a fost plãtit.

Monika BACIU

P

roiecte SF, într-un oraº ruinat Sondaj de opinie pentru realizarea unui parc de distracþii în cea mai sãracã localitate a Vãii Jiului. Fostul edil al oraºului Aninoasa a comandat în anul 2012, înainte de alegerile locale, efectuarea unui sonsaj de opinie pentru a afla opinia localnicilor cu privire la oportunitatea realizãrii unui parc de distracþii în localitate. Dupã dorinþele fostului edil, parcul de distracþii ar fi urmat sã fie realizat într-o localitate fãrã nicio pespectivã.

Sondajul a fost realizat, însã neplãtit. Pentru acest aspect cei de la instituþia de învâþãmânt superior din Valea Jiului s-au înscris la masa credalã. Sondajul de opinie a avut ca subiect realizarea unui parc de distracþii în localitate. Studiul a fost realizat, însã plata aferenta acestuia nu a fost fãcutã, motiv pentru care ºi cei de la instituþia de învãþãmînt superior din Petroºani s-au înscris la masa credalã.

“Este vorba de o lucrare care s-a efectuat de cãtre colegii mei de la Universitatea din Petroºani,

un sondaj de opinie pentru oportunitatea înfiinþãrii unui parc de distracþii, care, din informaþiile pe care le am, a fost în valoare de 4000 de lei. Se pare cã nu a fost onoratã suma respectivã,

deºi conform contractului sau rezolvat solicitãrile ºi din cauza aceasta cine nu a beneficiat de sumele respective s-a înscris la masa credalã”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poanta.

tate, un proiect tehnic pentru parcul care este în faþa primãriei, un parc în valoare de cinci miliarde de lei, unde de fapt s-au plantat niºte arbuºti, s-au montat douã tobogane, s-a tãiat gardul din faþa primãriei, gard care se aflat în administrarea domeniului public al oraºului ºi s-a sudat în partea cealaltã. Asta a fost toatã lucrarea de cinci miliarde de lei”, a declarat Nicola Dunca, actualul edil al oraºului Aninoasa.

Pânã în prezent s-au înscris la masa credalã 32 de societãþi. Toate acestea vor sã

mai. Iniþial, termenul a fost dat pe 12 iunie, dar ne-am opus, pentru cã era un termen prea lung, iar atunci, cel mai apropiat termen a fost 15 mai, când, probabil, se va definitiva tabloul de creanþe ca sã putem trece la întocmirea planului de redresare. În tabel sunt Universitatea Petroºani, un sondaj de opinie fãcut de fostul primar pentru candidatura dumnealui din anul 2012 pe care l-a fãcut cu bani de la primãrie ºi nu lea mai plãtit, la fel ca ºi cu

A

ctualul edil al urbei a aflat de existenþa acestui sondaj de opinie “A fost un sondaj de opinie pentru a vedea starea de spirit a oamenilor, dacã îl mai vor, sau nu, primar. Sondajul de opinie chiar l-am vãzut pentru cã a fost pus pe biroul meu.

Mai este unul pentru biroul de arhitecturã Ungureanu pentru care s-a fãcut un studiu de fezabili-

îºi recupereze banii de la Primãria Aninoasa. ªi douã persoane fizice solicitã bani de la cea mai sãracã primãrie din Valea Jiului.

“Pe data de 20 martie am avut termen la Tribunalul Hunedoara, din pãcate s-a amânat procesul pentru 15 mai. Au fost niºte contestaþii depuse, care aveau un termen de recurs de la Curtea de Apel, drept pentru care s-a hotãrât amânarea procesului pentru data de 15

celelalte contracte, drept pentru care aceºtia s-au înscris în tabelul de creanþe

pentru a-ºi recupera banii.

Mai sunt douã persoane fizice, Pãun Constantin care a cumpãrat o creanþã provenitã dintr-un contract de salubritate pentru cã, pentru un an de zile, o firmã ne-a dus gunoiul din oraº ºi s-a adunat o sumã de bani. El a vîndut creanþa urmãtorului, care la fel ne-a dat în judecatã, a cîºtigat procesul ºi s-a înscris la masa credalã.

Mai este Cocotã Petru, altã persoanã fizicã care a solicitat punerea în posesie cu un teren pe legea 18. A cerut în instanþã plata unor penalitãþi de un million de lei vechi pe zi pînã la punerea efectivã în posesie a acestui teren.

Pânã la punerea în posesie a rezultat o anumitã sumã care nu a fost plãtitã ºi, conform sentinþei, omul s-a înscris în tabloul de creanþe”, a mai spus Dunca.

Un nou termen în acest caz este 15 mai. Atunci ar trebui sã fie definitivat tabloul de creanþe pentru a-ºi recupera banii.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Posturi desfiinþate în Primãria Petroºani rea mulþi angajaþi în primãria P Petroºani! Trei posturi din organigrama instituþiei vor fi desfiinþate, pentru cã numãrul funcþionarilor este acum prea mare în aceastã instituþie publicã.

Prefectura a trimis o notificare administraþiei, iar edilii au supus la vot decizia.

Cratere la fiecare centimetru

S

ingurul drum de la Aninoasa este plin de cratere.

Conducãtorii auto nici mãcar nu au cum sã ocoleascã aceste gropi din carosabil.

„Am convocat toþi membrii comitetului pentru situaþii de urgenþã, cu forþe propri ne apucãm sã betonãm gropile mai mari ºi în urmãtoarea

Organigrama Primãriei Municipiului Petroºani are prea multe posturi ºi, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu a notificat instituþia în acest sens.

Consilierii locali au desfiinþat în prima zi a acestei sãptãmâni 3 posturi din organigramã. Ele nu erau ocupate, dar a fost necesar sã nu mai existe în statul de funcþii al Primãriei. „Am primit o adresã de la instituþia Prefectului judeþului Hunedoara, care prevede ca la nivelul anului 2014 numãrul posturilor din cadrul

aparatului de specialitate al primarului ºi al instituþiilor publice locale sã fie de 332.

Datoritã faptului cã, în prezent, conform organigramei ºi statului de funcþii în vigoare, numãrul acestora este de 335”, a spus Dorina Niþã, viceprimar Petroºani.

Practic, consilierii vor desfiinþa douã posturi de la piaþã ºi unul de poliþist local. „Este vorba despre un post de naturã contractualã de paznic, din cadrul Serviciului Poliþiei Locale ºi douã posturi din cadrul Serviciului de Adminsitrare a

fazã am gãsit un studiu de fezabilitate la Consiliul Judeþean care era întocmit mai demult, plãtit, ºi o sã-l depunem pe Planul Naþional de Dezvoltare

sã reabilitãm drumul de la intersecþie de la Iscroni ºi pînã mai sus de primãrie Sunt unele cratere de o jumãtate de metru, îºi rup oamenii maºinile ºi atunci am zis cã în prima fazã san e adunãm ºi mãcar aceste gropi sã le putem astupa paca vom obþine finanþare pentru asfaltare”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Administraþia localã de la Aninoasa este legatã de ambele mîini din cauza insolventei.

Aceºtia nu pot accesa niciun leu de niciunde pentru a realiza investiþiile minime necesare.

Monika BACIU

ªi responsabilii administraþiei locale au sesizat aceastã problemã ºi spun cã vor lua mãsuri, dupã posibilitãþile financiare.

Localncii din Sohodol nu mai au unde sã-ºi îngroape morþii

Î

n scurt timp, oamenii din Paroºeni, cartierul Sohodol mai exact, nu vor mai avea unde sã-ºi îngroape morþii, asta pentru cã cimitirul din cartier este arhiplin, iar trupurile neînsufleþite se pun deja în morminte mai vechi.

Primãria din Vulcan spune cã are bani pentru a cumpãra un teren, douã, dar cã nu are de la cine. “Noi avem banii, trebuie doar sã gãsim terenul ºi sã-l cumpãrãm.

Am fãcut apel la oamenii din zonã ºi am vorbit chiar în bisericã despre asta. ªi preotul a fãcut apel”, a afirmat Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcan.

Doi localnici au fost de acord sã cedeze o bucatã de pãmânt, dar vecinii lor au sãrit în sus, afirmând cã nu sunt de acord ca “mortul sã treacã prin faþa caselor lor ”.

Adriana PA PAVEL

Pieþelor, tot de naturã contractualã, de muncitori, unul calificat ºi unul necalificat”, a mai adãugat Dorina Niþã.

Chiar dacã au fost desfiinþate trei posturi

din organigramã, totuºi, primãria din Petroºani a scos luni la concurs un post de inspector treapta I, pentru a ocupa postul rãmas vacant dupã pensionarea lui Dobre Petre, de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Reparaþii în hala din Petroºani

H

ala din Piaþa Centralã din Petroºani a intrat în reparaþii. Trecerea anilor ºi-a pus amprenta pe hala pieþii centrale. Mai multe bucãþi din tavanul fals s-au desprins ºi au cãzut. Acum însã cei de la Administraþia Pieþelor au trecut la curãþenia de primãvarã ºi la reîmprospãtarea aerului din halã. Ba mai mult, aceºtia au finalizat ºi o copertinã de pe platoul din afara halei.

Monika BACIU “Am început sã facem o igienizare de primãvarã, sã ne

pregãtim ºi noi pentru sãrbãtorile de Paºte ºi aceste lucrãri se întind pe durata a douã zile.

Hala este golitã, încercãm sã scoatem tot

ceea ce s-a mai adunat de pe aceste ierni, pe sub mese ºi sã facem o igienizare ºi o dezinfecþie ca sã

activitatea lor”, a declarat Sorin Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Bucãþile de tavan cãzute vor fi înlocuite ºi tarabele vor fi aºezate sub o altã formã care sã permitã un acces mai bun în

sã scoatem mesele de plastic ºi vom crea un sector special numai pentru þãrani, care sã nu aibã peste noapte marfã depozitatã, þãranul sã poatã veni dimineaþa ºi sã gãseascã spaþiul special destinat pentru activitatea pentru

halã.

“Deja o parte din tavanul fals a fost înlocuit, urmeazã sã ajungã ºi utilajul care sã putem urca la schimbarea panourilor deteriorate de pe mijlocul halei.

Astãzi (luni-n.r.) sperãm sã terminãm cu tavanul ºi apoi sã

fim pregãtiþi pentru sezonul cald. În paralel cu aceastã activitate am încheiat ºi efectuarea unei copertine în platoul exterior unde

toaletãm puþin pereþii acolo unde se simte nevoie astfel încât maine dupã-amiazã (marþi-n.r.) sã punem pe poziþie mesele din halã ºi de data aceasta vreau sã fie mai aerisite ca sã evitãm înghesuiala ºi sã putem crea spaþiile necesare pentru sãrbãtoarea de Paºte când vom scoate cârligele pentru agãþatul mielor”, a mai spus Pristavu.

Toate aceste lucrãri de igienizare sunt realizate din fondurilor proprii ale Administraþiei Pieþelor ºi vor fi finalizate marþi.

Proiectul pentru reabilitarea platformei de la Cãlan, depus spre finanþare

N

oi activitãþi pe platforma industrialã de la Cãlan. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat în cadrul ºedinþei lunare „Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi”.

Monika BACIU În cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 4 – Sprijinirea dezvoltãrii

mediului de afaceri regional ºi local, Domeniul de intervenþie 4.2 – Reabilitarea siturilor industriale poluate ºi neutilizate ºi pregãtirea pentru noi activitãþi,

Consiliul Local al Oraºului Cãlan în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara a depus spre finanþare proiectul „Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi”.

Obiectivul general al proiectului este creºterea calitãþii vieþii populaþiei ºi a calitãþii mediului din zonã ºi reducerea poluãrii istorice prin ecologizarea fostei zone industriale, reabilitarea ºi valorificarea economicã a zonei industriale Cãlan prin crearea unei infrastructuri de afaceri care sã rãspundã cererii de pe piaþa localã ºi regionalã, infrastructurã capabilã sã ducã la crearea a 1.000 de locuri de muncã în zonã.

“Se estimeazã cã proiectul va crea, direct ºi indirect, un numãr sporit de noi locuri de muncã, oferind infrastructura ºi utilitãþile necesare funcþionãrii

diverselor tipuri de unitãþi industriale cât ºi administrative generale”, se aratã în documentele CJH. Proiectul urmãreºte reintroducerea sitului industrial din localitate în suprafaþã de 41,5 ha în circuitul economic, prin depoluare, curãþare ºi reabilitare pentru a putea fi transformat într-o structurã de sprijinire a afacerilor.

Proiectul este împãrþit în douã faze ºi anume reabilitarea sitului poluat în care vor fi decontaminate

terenurile poluate, vor fi demolate clãdirile ºi planate terenurile inclusiv ambalarea ºi transportul deºeurilor ºi pregãtirea sitului poluat pentru noi activitãþi în care vor fi construite clãdiri pentru activitãþi de producþie ºi prestãri servicii, va fi construitã infrastructura rutierã din interiorul structurii de afaceri ºi vor fi create condiþii pentru accesul la toate utilitãþile de bazã pentru orice ocupant al structurii de afaceri.

8 Actualitate

Renunþã la facultate din lipsa banilor

Sistemul de acordare a burselor sociale nu îi încurajeazã pe tinerii sãraci sã urmeze cursurile universitare O

rganizaþiile studenþeºti atrag atenþia asupra sistemului actual de burse sociale acordate de Ministerul Educaþiei, despre care spun cã nu numai cã nu contribuie la reducerea ratei abandonului, ci conduce din plin la creºterea acestuia. Prea puþini bani se îndreaptã cãtre bursele menite sã ajute studenþii sãraci, aºa cã þinta nu este atinsã. Mulþi studenþi renunþã la ºcoalã tocmai pentru cã nu mai au banii necesari ºi sunt nevoiþi sã aleagã între studii sau un loc de muncã.

Dorina Popa, preºedintele Ligii Studenþilor Facultãþii de Inginerie Hunedoara, membrã a Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), vorbeºte despre “situaþia realã, îngrijorãtoare, cu privire la modul de acordare a burselor sociale în cadrul învãþãmântul universitar” ºi spune cã, în urma analizelor fãcute la rece s-a constatat cã actualul sistem de burse este total ineficient, contribuind în mod direct la creºterea ratei abandonului.

“Persoanele cele mai afectate sunt cele care provin din familii sãrace sau orfani, care nu îºi permit sã urmeze studiile fãrã sprijin din partea statului”, mai spune Dorina Popa.

Declaraþia acesteia vine în contextul analizei lansate de Alianþa Naþionalã a

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), care vizeazã tocmai sistemele de acordare a burselor sociale în universitãþile din România.

Pentru a realza analiza propusã, ANOSR a trimis solicitãri cãtre toate universitãþile de stat din România în

vederea colectãrii de date referitoare la situaþia sistemului de burse din universitãþi ºi a primit rãspuns de la 22 de instituþii de învãþãmânt superior. Iar reprezentanºii ANSOR spun cã, deºi sistemul de burse cuprinde burse sociale ºi burse pe criterii de performanþã

pentru care se dau aceeaºi bani de la Minister, urmând ca universitatea sã decidã cum îi împarte, analiza aratã faptul cã universitãþile acordã o atenþie extrem de micã studenþilor cu cazuri sociale. Astfel, din fondul total de burse, universitãþile alocã, în medie, doar 14,77% cãtre bursele sociale, restul fondului fiind folosit pentru burse acordate pe criterii de performanþã. În plus, s-a ajuns în situaþia în care bursele sociale sunt aproximativ de 3 ori mai mici decât prevede legea.

S

tudii abandonate din lipsa banilor Pe de altã parte, reprezentanþii studenþilor aratã cã, deºi Consiliul Naþional pentru Finanþarea

Învãþãmântului Superior recomandã ca bursele sociale sã fie de 575 de lei în vederea acoperirii costurilor de cazare ºi masã, în realitate universitãþile alocã în medie 222 de lei pentru o bursã de acest fel. Iar în acest fel este neglijat criteriule chitãþii sistemului ºi nu se þine cont de situaþia studenþilor cu probleme financiare ºi de asigurarea de ºanse egale la

educaþie pentru toþi tinerii din România.

ANSOR susþine cã Ministerul Educaþiei nu are niciun interes sã urmãreascã dacã banii pe care îi dã universitãþilor îºi ating cu adevãrat obiectivul ºi nici nu are o politicã coerentã, sustenabilã, de reducere a abandonului universitar.

Grav este cã, din datele analizate reiese faptul cã aproape 40%

Sistemul de învãþãmânt, greu încercat

Necalificaþi la catedrã M

ai mulþi pensionari ºi necalificaþi la catedrã. Sistemul de învãþãmânt este greu încercat, iar acest lucru se resimte ºi asupra actului didactic. În ultimii ani, din ce în ce mai puþine persoane aleg sã practice meseria de profesor. Totul se datoreazã salariilor mici. În acest timp, responsabilii ministerului de resort spun cã din toamnã vor fi rechemaþi la catedrã profesorii pensionari ºi suplinitorii necalificaþi.

“Putem sã spunem cã absolvenþii de facultãþi preferã sã meargã în alte domenii de activitate din cauza salarilor mici din învãþãmînt. Tot din cauza salariilor foarte mici din învãþãmînt mulþi din profesori preferã sã meargã în strãinãtate la alte tipuri de munci decît în învãþãmînt. Aºa cã, la sfîrºitul vacanþei, la începutul anului ºcolar urmãtor foarte multe locuri de muncã din învãþãmînt sînt ocu-

dintre studenþi au abandonat studiile pânã la momentul în care ar fi trebuit sã le finalizeze.

Analiza aratã cã cei mai mulþi dintre studenþii care au abandonat au renunþat la studii fie în anul I (48%), fie în ultimul an de studii (40%). În studiul ANOSR privind implementarea Procesului Bologna în România lansat în 2012, organizaþiile studenþeºti au pate de profesori pensionari sau de profesori suplinitori necalificaþi”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului.

Foºtii dascãli pot avea pensile cuprinse între 1200 ºi 1700 de lei, în funcþie de gradele ºi salariul încasat în timpul activitãþii la catedrã.

“Pensiile diferã de la dascãli la dascãli, în funcþie de contribuþia pe care a avut-o în perioada de activitate, daca a fost profesor peste 40 de ani ºi dacã în acea perioadã a avut gradaþii de merit, salariu de merit, plata cu ora, funcþii de conducere, atunci ajung la pensie de în jur la 1700 de lei, dar cei care nu au beneficiat de

indicat faptul cã motivele cele mai întâlnite ce determinã un student sã abandoneze sunt alegerea greºitã a facultãþii sau a specializãrii (41%) ºi lipsa resurselor financiare (35%). În urma acestui studiu, studenþii solicitã Ministerului Educaþiei sã ia mãsuri pentru reducerea abandonului universitar ºi sã întreprindã demersuri pentru a face din sistemul de burse un mecanism eficient, care sã sprijine performanþa, dar care sã ºi ajute studenþii din medii defavorizate sã aibã ºansa unei educaþii superioare. Iar printre propunerile concrete enumerate de ANOSR în analizã se numãrã creºterea fondului naþional de burse cu 15% pentru creºterea valorii bursei sociale pânã la valoarea recomandatã de cãtre CNFIS, stabilirea unui plafon de minim 30% pentru bursele sociale din fondul total de burse alocat de universitãþi, stabilirea unui cuantum minim aferent bursei sociale pe zone de dez-

voltare care sã acopere cheltuielile de cazare ºi mâncare, stabilit de CNFIS ºi eliminarea criteriilor de performanþã în vederea acordãrii burselor sociale, inclusiv obligativitatea de a fi student integralist.

A

bandon ºi la Universitate a Petroºani Situaþia este una generalã la nivel naþional. De exemplu, în urmã cu aproximativ doi ani, oficialii Universitãþii Petroºani recunoºteau cã peste 900 de studenþi au abandonat cursurile facultãþilor la

care s-au înscris ºi asta din cauza lipsei banilor.

Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt precizau la momentul respectiv cã cei mai mulþi dintre studenþi au fost nevoiþi sã îºi caute un loc de muncã, fie ºi in strãinãtate, pentru cã nu se mai puteau întreþine.

Asta deºi taxele de ºcolarizare nu fuseserã majorate. Iar situaþia se perpetueazã de la an la an, în ciuda programelor lansate de instituþia de învãþãmânt tocmai pentru a reduce rata abandonului.

Car men COSMAN-PREDA

aceste lucruri, ajung la o pensie de 14001500 de lei”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe suplinitorii necalificaþi, aceºtia nu au nicio legãturã cu disciplina pe care o predau.

“Un profesor necalificat nu are nicio legãturã cu procesul de învãþãmînt dar catedrele trebuie ocupate, posturile trebuie ocupate ºi atunci neavînd altã variantã se recurge la necalificaþi”, a mai spus Fãgaº.

Nici în ceea ce priveºte salariile profesorilor activi situaþia nu este foarte bunã. Spre exemplu, un profesor fãrã vechime în învãþãmânt poate câºtiga puþin peste salariul minim pe economie.

„Tot la fel ca ºi la pensie variazã în funcþie de vechime, un profesor cu gradul I are încadrare în jur de 1800-1900 de lei la care se mai adãugã sporul de vechime, celelalte sporuri pe care le-am avut în trecut ºi cu toate sporurile se poate ajunge la brut la 3000 de lei iar la net în jur de 1500-1600, dar în situaþia profesorilor care au vechime micã

sau sînt debutanþi se ajunge la chiar sub 1000 de lei venitul net minim pe o lunã”, a mai spus liderul de sindicat.

Numãrul celor care pãrãsesc sistemul de învãþãmânt este din ce în ce mai mare.

Profesorii tineri aleg o altã carierã, determinaþi de salariile mici din educaþie.

Monika BACIU

8 Actualitate

Renunþã la facultate din lipsa banilor

Sistemul de acordare a burselor sociale nu îi încurajeazã pe tinerii sãraci sã urmeze cursurile universitare O

rganizaþiile studenþeºti atrag atenþia asupra sistemului actual de burse sociale acordate de Ministerul Educaþiei, despre care spun cã nu numai cã nu contribuie la reducerea ratei abandonului, ci conduce din plin la creºterea acestuia. Prea puþini bani se îndreaptã cãtre bursele menite sã ajute studenþii sãraci, aºa cã þinta nu este atinsã. Mulþi studenþi renunþã la ºcoalã tocmai pentru cã nu mai au banii necesari ºi sunt nevoiþi sã aleagã între studii sau un loc de muncã.

Dorina Popa, preºedintele Ligii Studenþilor Facultãþii de Inginerie Hunedoara, membrã a Alianþei Naþionale a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), vorbeºte despre “situaþia realã, îngrijorãtoare, cu privire la modul de acordare a burselor sociale în cadrul învãþãmântul universitar” ºi spune cã, în urma analizelor fãcute la rece s-a constatat cã actualul sistem de burse este total ineficient, contribuind în mod direct la creºterea ratei abandonului.

“Persoanele cele mai afectate sunt cele care provin din familii sãrace sau orfani, care nu îºi permit sã urmeze studiile fãrã sprijin din partea statului”, mai spune Dorina Popa.

Declaraþia acesteia vine în contextul analizei lansate de Alianþa Naþionalã a

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR), care vizeazã tocmai sistemele de acordare a burselor sociale în universitãþile din România.

Pentru a realza analiza propusã, ANOSR a trimis solicitãri cãtre toate universitãþile de stat din România în

vederea colectãrii de date referitoare la situaþia sistemului de burse din universitãþi ºi a primit rãspuns de la 22 de instituþii de învãþãmânt superior. Iar reprezentanºii ANSOR spun cã, deºi sistemul de burse cuprinde burse sociale ºi burse pe criterii de performanþã

pentru care se dau aceeaºi bani de la Minister, urmând ca universitatea sã decidã cum îi împarte, analiza aratã faptul cã universitãþile acordã o atenþie extrem de micã studenþilor cu cazuri sociale. Astfel, din fondul total de burse, universitãþile alocã, în medie, doar 14,77% cãtre bursele sociale, restul fondului fiind folosit pentru burse acordate pe criterii de performanþã. În plus, s-a ajuns în situaþia în care bursele sociale sunt aproximativ de 3 ori mai mici decât prevede legea.

S

tudii abandonate din lipsa banilor Pe de altã parte, reprezentanþii studenþilor aratã cã, deºi Consiliul Naþional pentru Finanþarea

Învãþãmântului Superior recomandã ca bursele sociale sã fie de 575 de lei în vederea acoperirii costurilor de cazare ºi masã, în realitate universitãþile alocã în medie 222 de lei pentru o bursã de acest fel. Iar în acest fel este neglijat criteriule chitãþii sistemului ºi nu se þine cont de situaþia studenþilor cu probleme financiare ºi de asigurarea de ºanse egale la

educaþie pentru toþi tinerii din România.

ANSOR susþine cã Ministerul Educaþiei nu are niciun interes sã urmãreascã dacã banii pe care îi dã universitãþilor îºi ating cu adevãrat obiectivul ºi nici nu are o politicã coerentã, sustenabilã, de reducere a abandonului universitar.

Grav este cã, din datele analizate reiese faptul cã aproape 40%

Sistemul de învãþãmânt, greu încercat

Necalificaþi la catedrã M

ai mulþi pensionari ºi necalificaþi la catedrã. Sistemul de învãþãmânt este greu încercat, iar acest lucru se resimte ºi asupra actului didactic. În ultimii ani, din ce în ce mai puþine persoane aleg sã practice meseria de profesor. Totul se datoreazã salariilor mici. În acest timp, responsabilii ministerului de resort spun cã din toamnã vor fi rechemaþi la catedrã profesorii pensionari ºi suplinitorii necalificaþi.

“Putem sã spunem cã absolvenþii de facultãþi preferã sã meargã în alte domenii de activitate din cauza salarilor mici din învãþãmînt. Tot din cauza salariilor foarte mici din învãþãmînt mulþi din profesori preferã sã meargã în strãinãtate la alte tipuri de munci decît în învãþãmînt. Aºa cã, la sfîrºitul vacanþei, la începutul anului ºcolar urmãtor foarte multe locuri de muncã din învãþãmînt sînt ocu-

dintre studenþi au abandonat studiile pânã la momentul în care ar fi trebuit sã le finalizeze.

Analiza aratã cã cei mai mulþi dintre studenþii care au abandonat au renunþat la studii fie în anul I (48%), fie în ultimul an de studii (40%). În studiul ANOSR privind implementarea Procesului Bologna în România lansat în 2012, organizaþiile studenþeºti au pate de profesori pensionari sau de profesori suplinitori necalificaþi”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului.

Foºtii dascãli pot avea pensile cuprinse între 1200 ºi 1700 de lei, în funcþie de gradele ºi salariul încasat în timpul activitãþii la catedrã.

“Pensiile diferã de la dascãli la dascãli, în funcþie de contribuþia pe care a avut-o în perioada de activitate, daca a fost profesor peste 40 de ani ºi dacã în acea perioadã a avut gradaþii de merit, salariu de merit, plata cu ora, funcþii de conducere, atunci ajung la pensie de în jur la 1700 de lei, dar cei care nu au beneficiat de

indicat faptul cã motivele cele mai întâlnite ce determinã un student sã abandoneze sunt alegerea greºitã a facultãþii sau a specializãrii (41%) ºi lipsa resurselor financiare (35%). În urma acestui studiu, studenþii solicitã Ministerului Educaþiei sã ia mãsuri pentru reducerea abandonului universitar ºi sã întreprindã demersuri pentru a face din sistemul de burse un mecanism eficient, care sã sprijine performanþa, dar care sã ºi ajute studenþii din medii defavorizate sã aibã ºansa unei educaþii superioare. Iar printre propunerile concrete enumerate de ANOSR în analizã se numãrã creºterea fondului naþional de burse cu 15% pentru creºterea valorii bursei sociale pânã la valoarea recomandatã de cãtre CNFIS, stabilirea unui plafon de minim 30% pentru bursele sociale din fondul total de burse alocat de universitãþi, stabilirea unui cuantum minim aferent bursei sociale pe zone de dez-

voltare care sã acopere cheltuielile de cazare ºi mâncare, stabilit de CNFIS ºi eliminarea criteriilor de performanþã în vederea acordãrii burselor sociale, inclusiv obligativitatea de a fi student integralist.

A

bandon ºi la Universitate a Petroºani Situaþia este una generalã la nivel naþional. De exemplu, în urmã cu aproximativ doi ani, oficialii Universitãþii Petroºani recunoºteau cã peste 900 de studenþi au abandonat cursurile facultãþilor la

care s-au înscris ºi asta din cauza lipsei banilor.

Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt precizau la momentul respectiv cã cei mai mulþi dintre studenþi au fost nevoiþi sã îºi caute un loc de muncã, fie ºi in strãinãtate, pentru cã nu se mai puteau întreþine.

Asta deºi taxele de ºcolarizare nu fuseserã majorate. Iar situaþia se perpetueazã de la an la an, în ciuda programelor lansate de instituþia de învãþãmânt tocmai pentru a reduce rata abandonului.

Car men COSMAN-PREDA

aceste lucruri, ajung la o pensie de 14001500 de lei”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe suplinitorii necalificaþi, aceºtia nu au nicio legãturã cu disciplina pe care o predau.

“Un profesor necalificat nu are nicio legãturã cu procesul de învãþãmînt dar catedrele trebuie ocupate, posturile trebuie ocupate ºi atunci neavînd altã variantã se recurge la necalificaþi”, a mai spus Fãgaº.

Nici în ceea ce priveºte salariile profesorilor activi situaþia nu este foarte bunã. Spre exemplu, un profesor fãrã vechime în învãþãmânt poate câºtiga puþin peste salariul minim pe economie.

„Tot la fel ca ºi la pensie variazã în funcþie de vechime, un profesor cu gradul I are încadrare în jur de 1800-1900 de lei la care se mai adãugã sporul de vechime, celelalte sporuri pe care le-am avut în trecut ºi cu toate sporurile se poate ajunge la brut la 3000 de lei iar la net în jur de 1500-1600, dar în situaþia profesorilor care au vechime micã

sau sînt debutanþi se ajunge la chiar sub 1000 de lei venitul net minim pe o lunã”, a mai spus liderul de sindicat.

Numãrul celor care pãrãsesc sistemul de învãþãmânt este din ce în ce mai mare.

Profesorii tineri aleg o altã carierã, determinaþi de salariile mici din educaþie.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Demersuri eºuate

CNADNR nu deschide Defileul Jiului mai mult de douã ore pe zi!

Î

nchiderea completã a Defileului Jiului timp de 6 zile pe sãptãmânã nu respectã nici mãcar avizul de principiu emis de conducerea IPJ Hunedoara. Reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale rãmân, însã, neclintiþi în decizia lor, mai ales cã sunt în întârziere cu lucrãrile, finanþate din fonduri europene.

Carmen COSMAN - PREDA

Oficialii CNDNR nu dau înapoi nici mãcar un pas când vine vorba despre restricþiile de circulaþie impuse pe Defileul Jiului, pe tronsonul Bumbeºti Jiu – Petroºani. În urma solicitãrilor venite din partea

comunitãþii locale din Valea Jiului, ºi Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fãcut demersuri prin care a solicitat ca restricþiile de circulaþie pe DN 66, între localitãþile Bumbeºti Jiu ºi Petroºani, sã fie aplicate numai trei zile pe sãptãmânã, respectiv marþi, miercuri ºi joi, aºa

cum se prevede în avizul de principiu emis de Srviciul Rutier din cadrul IPJ Hunedoara. Practic, reprezentanþii IPJ Hunedoara au scris negru pe alb cã „închiderea tronsonului de drum va fi instituitã în zilele de marþi, miercuri ºi joi, în intervalul orar 8.00 – 20.00 cu întrerupere între orele 13.00 -14.00 pentru autovehiculele cu masa totalã autorizatã mai micã sau egalã cu 7,5 tone”. În schimb, autovehiculele mai mari, conform aceluiaºi aviz de principiu, ar fi urmat sã traziteze Defileul Jiului doar noaptea ºi asta pânã în data de 15 noiembrie.

C

NADNR nu dã înapoi

Numai cã avizul de principiu a rãmas...exact de principiu, iar cei de la CNADNR au aplicat restricþiile aºa cum au stabilit singuri. Adicã de luni pânã sâmbãrã, în intervalul orar 6.00 – 12.00, respectv 14.30 – 20.30, pânã în data de 15 iunie a.c. Iar la adresa înaintatã de prefectul judeþului Hunedoara, directorul general al CNADNR, Narcis ªtefan Neaga, a demonstrat cã rãmâne neclintit. „Respectuos vã aducem la cunoºtinþã cã se va respecta programul de închidere a traficului în fiecare zi de luni pânã sâmbãtã”, i-a rãspuns directorul general al CNADNR prefectului hunedorean. ªi totul în beneficiul ºi pen-

tru siguranþa participanþilor la trafic, susþine executantul lucrãrii de pe Defileu. Astfel, CNADNR aratã cã, dacã nu s-ar lucra în acest ritm intens, nu s-ar putea încadra în termenele stabilite în contractul de finanþare, proiectul fiind susþinut din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. În plus, Neaga mai aratã cã lucrãrile nu se pot executa sub trafic din cauza pericolului mare de accidente pentru cei care ar tranzita zona. De asemenea, mai aratã CNADNR, platforma drumului este foarte îngustã, în unele secþiuni mai micã de 6 metri, ºi nu încap ºi utilaje, ºi soferii, neexistând nici posibilitatea realizãrii unor variante ocolitoare. Motive sunt destule ºi majoritatea þin de procesul de execuþie a lucrãrilor, tarnsportul ºi miºcarea materialelor, aºa cã CNADNR rãmâne ferm pe poziþie ºi nu deschide traficul mai mult decât a convenit deja.

E

forturi în zadar

De precizat cã, înainte de demararea programului de execuþie, oficialii Consiliului Judeeþan Hunedoara au solicitat revenirea asupra programului de restricþii de pe Defileul Jiului. În plus, doi consilieri judeþeni – Adrian David ºi Adrian Zvâncã – au lansat chiar ºi o petiþie on-line în acest sens, în timp ce primarii din Valea Jiului au redactat un memoriu comun prin care cereau ca Valea Jiului sã nu fie izolatã, însã toate demersurile au fost zadarnice.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Fãrã investiþii, dupã 2018...

Minele viabile nu vor putea asigura cantitatea de huilã necesarã CEH

M

inele de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu vor putea asigura dupã anul 2018 cantitatea necesarã de cãrbune. În prezent, toate cele ºapte unitãþi miniere din Valea Jiului produc, la capacitate maximã, huila necesarã Complexului Energetic Hunedoara. Pânã în anul 2018 cele trei unitãþi miniere neviabile de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine îºi vor închide porþile. Deºi mai sunt patru ani pânã la momentul zero, cei de la CEH spun cã dupã acel an “terminus” cu siguranþã va fi nevoie de cãrbune de import.

Monika BACIU “Dacã rãmânem la aceeaºi parametri (dupã anul 2018 când cele trei mine neviabille îºi vor înceta activitatea - n.r.) va trebui sã achizionãm cãrbune suplimentar pentru cã cele trei mine dau undeva în jur de 40 de mii de tone pe lunã, nu e chiar consumul Paroºeniului, dar un 7080% din consumul Paroºeniului îl asigurã cele trei mine. În acel moment va trebui sã achiziþionãm cãrbune suplimentar, dar pânã în 2018 e mult”, au declarat responsabilii CEH.

Singura soluþie pentru Complexul Energetic Hunedoara este retehnologizarea unitãþilor miniere viabile. Implementarea proiectului de 65 de milioane de euro ar face ca producþia de la cele patru unitãþi miniere viabile sã asigure toatã cantitatea necesarã pentru CEH. “Cu condiþia sã facem investiþii în pregãtiri, acea retehnologizare ar trebui sã se facã mult mai repede de 2018, eu estimez cã în 2016 cel târziu vom fi gata, grupul de firme din Polonia s-a calificat, ei sunt aici ºi urmeazã sã facem

negocierile tehnice ºi economice ºi apoi sã ne apucãm de treabã”, au mai spus responsabilii CEH.

I

arna 2013-2014, la limitã

Perioada de iarnã a trecut, iar pentru intervalul 31 octombrie 2013 - 31 martie 2014, CEH ar fi avut nevoie de peste 600 de mii de tone de huilã.

Temperaturile externe nu au fot foarte scãzute, astfel consumul de energie a fost redus.

“Aceastã iarnã nu s-a simþit din punct de vedere al preþului, din pãcate pentru noi. A fost o iarnã cãlduroasã, fãrã un consum foarte mare de energie, în decembrie au fost douãtrei zile cu un vârf, în rest a fost aceeaºi situaþie din toamnã”, a declarat Daniel Andronache, fostul directorul general al CEH. Dacã situaþia ar fi impus, Complexul

Energetic Hunedoara ar fi fost nevoit sã achiziþioneze huilã. Alta decât cea din Valea Jiului. A fost semnat un contract cu cei de la Orºova ca în cazul în care resursa de aici nu ar fi ajuns atunci entitatea ar fi recurs la un import intern. „Noi eram pregãtiþi, aveam soluþii, am fãcut o achiziþie de huilã, dar am stabilit prin contract cã o sã o cumpãrãm efectiv doar în momentul în care vom avea nevoie ºi când emitem comenzi. Nu a fost nevoie ºi nu a trebuit sã luãm.

Eram pregãtiþi oricum ºi aveam soluþii ca sã putem funcþiona. Nu era din import, era de la Orºova, producþie internã”, a mai precizat sursa citatã în urmã cu douã sãptãmâni.

Fostul director general al CEH a mai precizat cã minele din Valea Jiului nu pot asigura nici în momentul de faþã cãrbunele necesar, însã se lucreazã la capacitate maximã pentru a produce resursa necesarã.

„Din pãcate, nici acum nu pot sã asigure cantitatea de care avem nevoie, încercãm sã mãrim cantitãþile produse, la Divizie avem permanente discuþii cu directorii, suntem în 1520% peste producþia anului trecut, încercãm sã mãrim, dar în condiþii de siguranþã ca sã nu avem probleme”, a declarat Andronache.

Mai mult, huila din Valea Jiului nu poate concura din punct de vedere financiar cu cea de la Orºova, care este mult mai ieftinã. „Diferenþele de preþ (între cãrbunele din Valea Jiului ºi cel de la Orºovan.r.) sunt mari. Acela e extras de la suprafaþã”, a mai precizat fostul director CEH. Societatea care s-a calificat pentru retehnologizarea minelor viabile este cea din Polonia, Kopex. Încã nu a fost stabilit calendarul pentru acest proiect. Cert este cã investiþiile ar trebui finalizate pânã la finele anului 2015.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Mesaj cãtre politicienii Vãii Jiului:

”Nu jucaþi teatru. Mergeþi la teatru!”

T

eatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani este singurul de gen din judeþ, iar acest lucru a fost marcat tot de un moment unic în judeþ omagierea actorilor sãi, de Ziua Mondialã a Tetrului, de cãtre parlamentari, primari, viceprimari din Valea Jiului, prodecanul UP, directorul INSEMEX, alþi directori, profesori, ingineri, tineri etc. Organizatorul a fost Dacian Ciodaru, preºedinte TSD Hunedoara susþinut de seniorii de la Petroºani.

Gala actorilor este a doua, dupã cea a scriitorilor. Zicerea memorabilã a fost a unui actor, care la primirea plachetei ºi diplomei s-a adresat organizatorilor ºi invitaþilor – ”Eu vreau sã vã spun doar NU JUCAÞI TEATRU. MERGEÞI LA TEATRU!” Ileana FIRÞULESCU La sfârºitul sãptãmânii trecute, toatã echipa parlamentarilor PSD de Valea Jiului a fost prezentã la Petroºani pentru a-i omagia pe actorii Tetrului Dramatic ”I.D.Sîrbu”. A fost Ziua Internaþionalã a Teatrului ºi cum se întâmplã atunci când o zi anume este dedicatã unei profesii, îþi apleci mai atent privirea spre activitatea acelor oameni...

La Petroºani, cu câþiva ani în urmã, Tetrul Dramatic ”I.D. Sîrbu” era considerat pe moarte, iar vina era a spectatorilor – muncitori, mineri, copii de mineri etc. – spuneau la acea vreme cei care îl manageriau.

Dar a venit ziua când la conducerea lãcaºului de culturã a fost numitã Nicoleta Lucreþia Bolcã...

Gradual sala Teatrului

a fost ”umplutã”, pânã s-a ajuns sã se joace piese cu casa închisã. Actorii au fost mereu în public, s-au implicat în viaþa comunitãþii, a atras tineri ºi sãrmani pentru care sa jucat gratis, dar s-au pus în scenã ºi piese grele, de renume, cu regizori de talie naþionalã, care au vândut toate biletele – semn de înaltã apreciere.

La Hotel Onix, a þinut sã vinã chiar ºi cel mai scump la vedere politician – senatorul Cosmin Nicula, apoi deputaþii Laurenþiu Nistor ºi Cristian Resmeriþã,

trei primari, cu viceprimari ºi consilier alãturi – Ilie Pãducel, Gheorghe Ile ºi Dãnuþ Buhãescu, prorectorul Universitãþii Petroºani – conf. univ. dr. ing.

Marius Marcu, directorul INSEMEX – Artur Gãman, alþi directori, ingineri, oameni de afaceri, profesori etc.

15 din cei 28 de actori ai Teatrului Dramatic ”I.D.Sîrbu” au fost prezenþi pentru cã, se pare, a fost greu de convins sã participe la o acþiune dedicatã lor pentru cã organizatorii erau politicieni, lucru rar. ªi cum acest gen de acþi-

uni au apãrut în ultimele douã luni, reticenþa existã.

Ideea a aparþiunut lui Dacian Ciodaru, preºedintele Tineretului Social Democrat din judeþ, iar pentru punerea în practicã l-a susþinut organizaþia din Petroºani. De ceva vreme Ciodaru nu are astâmpãr, acordând atenþia cuvenitã valorilor Vãii Jiului. Întâi a fost Gala Scriitorilor, iar vineri, a fost Gala Actorilor. ”Tinerii au nevoie de valori, de modele.

Sunt tineri care nu au norocul nostru de a-i avea, aici, lângã noi.

Noi îi avem ºi vrem sã le cunoaºtem faþã în faþã, sã le arãtãm preþuirea noastrã.

Sunt aici tineri – viceprimarul Vulcanului - Cristian Meriºanu, viceprimarul Petrilei – Vasile Jurca (preºedinþi de organizaþii de tineret – n.n.).

Am numit acest moment ”O speranþã, un vis, un artist!” prin colucrarea cu directorul teatrului, doamna

Nicoleta Bolcã, iar la acest eveniment au þinut sã participe parlamentari, ingineri, profesori, tineri. Cu aceastã ocazie, cunoscând actorii, dorim sã-i învãþãm pe tineri sã vinã la teatru, iar primarii Vãii Jiului sã sprijine Teatrul, iar biletele trebuie plãtite pentru cã aºa preþuim munca actorilor ºi susþinerea instituþiei de culturã” – a declarat Dacian Ciodaru.

Fiecare primar ºi parlamentar le-a adresat cuvinte de apreciere pigmentate cu glume savuroase, dar fiecare a subliniat cã este o reuºitã extraordinarã a directorului Nicoleta Lucreþia Bolcã, care a ºtiut cum sã sudeze acest colectiv ºi actorii au rãmas într-o zonã care este perceputã ca

”zona gri”. Dar nu a fost uºor ºi nici în prezent nu este... ”A fost greu sã convingem actorii sã vinã aici. Nu au motivaþie, vreau sã vã spun cã au camere improvizate la Teatru pentru a avea unde locui. Teatrul are 28 de actori, dar dincolo de ei sunt ceilalþi...

Actorii sunt dovezi vii cã sufletul existã.

Habar nu aveþi ce sat-

isfacþie avem atunci când toate biletele sunt vândute. Este marele pariu pe care lam câºtigat” – a spus printre altele directorul Teatrului, Nicoleta Lucreþia Bolcã.

De precizat cã Nicoleta Bolcã a avut câteva proiecte, unul dintre ele este ”Întorceti-vã acasã”, ºi care a început sã dea rezultate prin revenirea tinerilor acori în Valea Jiului.

Un altul este colaborarea cu primãriile, de genul ”serviciu contra serviciu” ºi mai mult de atât.

Parlamentarii au spus cã se simt onoraþi cã stau ”la masã cu actorii” ºi le-au trasmis felicitãri pentru ceea ce fac...

Sclipirea momentului a fost spusa actorului Raul Hotcaº, avându-se în vedere cã se afla în faþa unor politicieni de calibru – senator ºi deputaþi, primari ºi viceprimari:

”Nu jucaþi teatru.

Mergeþi la teatru!”

Un alt lucru care meritã toatã a preciarea a fost conceperea ºi realizarea plachetelor ºi a diplomelor acordate actorilor. Acestea au fost creaþii handmade. ªi cum se spune cã ceea ce creezi cu mâna ta pentru a oferi este ca lucrul fãcut în rugãciune – plin de energii binefãcãtoare.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Actualitate 13

În apropierea Paºtelui, creºte numãrul celor ce se împrumutã de la CAR

P

ensionarii, clienþii fideli ai Caselor de Ajutor Reciproc. Au mai rãmas doar câteva sãptãmâni pânã când credicioºii vor sãrbãtori Sfintele Sãrbãtori de Paºte. Acest lucru îl resimt ºi responsabilii caselor de ajutor reciproc care deja au semnalat o creºtere a celor care vin sã se împrumute.

Monika BACIU “Incepand cu luna martie deja am dat contracte de peste 1,2 miliarde de lei si in continuare va fi aceeasi crestere pentru ca intotdeauna de sarbatori pensionarii vin si iau chiar de la sume foarte mici cat sa le ajunga pentru Paste, la sume mai mari pentru rezolvarea altor probleme. Si in luna aprilie vom avea peste un milliard si ceva”, a declarat Iuliu Pavel, preºedintele CAR Pensionarilor Petroºani.

Pensionarii au beneficiat în fiecare an ºi de pachete cu dulciuri

ºi alimente. ªi în acest an, aceºtia vor primi un mic ajutor din partea administraþiei.

“Noi de obicei si de sarbatorile de iarna si de cele de Paste primeam de la primarie si speram sa primim si in acest an in jur de 50, pana la 100 de pachete cu

dulciuri si alte produse pentru pensionarii cu pensile foarte mici. Chiar daca se spune ca nu sunt pensii sub 350 de lei, sunt pensii si de 200 de lei pana la 300 de lei. Acestor oameni le acordam

aceste pachete”, a mai spus Iuliu Pavel.

Pensionarii spun cã ajutorul financiar primit de la CAR+uri este unul extraordinar, mai ales pentru cei care au pensiile mici.

“Da, mã ajutã, pentru ca in octombrie am facut un imprumut si acut am rata la CAR pana in iunie si acum iar am nevoie de banuti pentru ca am ramas fara bani.

Pensia este de 740 de lei si ma descurc destul de bine pentru ca nu sunt pretentioasa, mai mult se duc pe medicamente. Ma ajuta mult acest CAR pentru ca acolo unde stau eu pe Venus intro garsoniera nu aveam usa la camera

si la bucatarie sin u aveam de unde sa iau si m-a ajutat domnul presedinte si nici nu am luat banii in mana ci direct de acolo de la termopane si in rate platesc usile si la bucatarie si la camera”, spune o pensionarã.

“Ne ajuta pentru ca daca nu ar fi CAR-ul noi pensionarii am fi cu mai multe greutati.

Cand avem nevoie veni si ne imprumutam, achitam. Pensile sunt foarte mici 670 de lei”, spune o altã pensionarã.

Responsabilii de la CAR spun cã aici se percep cele mai mici dobânzi, însã chiar ºi aºa existã persoane care întârzie cu plata ratelor.

“La capitolul de incasari fata de alti ani stam mai bine, chiar in sedinta pe care am avut-o in data de 28 am analizat aceasta

Minerii au învãþat din greºeli ºi le-au remediat

N

u numai cã au învãþat din greºelile fãcute, dar au fãcut chiar imposibilul ºi le-au remediat. Asta spun inspectorii de muncã despre minerii din subteranele Vãii Jiului. Luni s-a încheiat o nouã campanie de verificare a zonelor exploatate ºi se pare cã minerii au grijã de spaþiile cu risc de explozie.

Diana MITRACHE Inspectoratul Teritorial de Muncã din Valea Jiului a încheiat campania de reverificare a zonelor din care se exploateazã huilã ºi au constatat cã toate deficienþele au fost remediate exemplar.

Campania a avut loc la scurt timp dupã ce 3 unitãþi minere au fost sancþionate din cauza pericolelor din subteran ºi s-a încheiat luni dimineaþã. „Luni a fost ultima zi din faza a doua de verificare a mãsurilor dispuse la controalele anterioare, atît la unitãþile miniere, cât ºi la celelalte exploatãri ºi cariere de exploatare a mineralelor utile. În prima etapã, s-au constatat mai multe deficienþe, ceea ce a condus ºi la sancþionarea cu amenzi

contravenþionale a angajatorilor, dar îmbucurãtor este cã au constientizat cã trebuie sã ia mãsuri ºi timpul a fost foarte scurt, între cele douã etape, iar cu ocazia controlului, lucrurile au evoluat foarte bine, în sensul cã majoritatea unitãþilor chiar au muncit în perioada asta ºi nivelul de securitate a crescut semnificativ”, a men’ionat Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM. Inspectorii de muncã au fost plãcut surpinºi sã vadã cã abatajele sunt sigure ºi

exploatarea huilei se poate face în condiþii de siguranþã maximã ºi cã pentru asta unii au fãcut eforturi foarte mari, chiar dacã au fost amendaþi anterior. Ileana Bodea ne explicã ce anume au gãsit inspectorii la primul control. „Abaterile pentru care trei unitãþi miniere au fost sancþionate au fost destul de importante în sensul cã nu erau întreþinute corespunzãtor

echipamentele electrice, nu erau respectate procedurile privind verificarea periodicã a echipamentelor electrice, ceea ce putea sã ducã la apariþia unei scântei electrice. Alte abateri erau legate de mediul exploziv.

Exista foarte mult praf de cãrbune ºi, aºa cum se ºtie, nu numai metanul poate sã ducã la o catastrofã, ci ºi praful de cãrbune. O altã batere a fost lãsarea cãrbunelui în spaþiul exploatat, ceea ce poate sã ducã la apariþia fenomenului de

situatie. Avem un beneficiu de aproape 400 de milioane de lei pentru trei luni, asta e un lucru pozitiv si faptul ca noi nu mai putem sa luam prin Casa de Pensii, se face prin executie pe noul cod fiscal, deci trebuie sa facem dosare de executare pentru rau platnici dar si ei pierd pentru ca nu vor mai putea lua bani imprumut chiar daca vor plati pri executor nu vor mai putea lua decat la nivelul fondului social.

Noi avem dobanzile mai mici decat bancile. Din anul 1949 de cand a fost infintat acest CAR noi nu am schimbat niciodata dobanda”, a mai spus preºedintele CAR. În prezent la CAR pensionarilor sunt înscriºi peste 10 mii de membri, majoritatea dintre aceºtia fiind pensionari.

autoîncãlzire ºi autoaprindere a acestuia.

Am gãsit ºi secþiuni foarte mici ale galeriilor, lucru care poate sã afecteze aerajul ºi implicit poate conduce la acumularea de metan”, a mai adãugat Ileana Bodea.

Toate deficienþele, însã, au fost remediate ºi inspectorii de muncã s-au declarat mulþumiþi de ceea ce au gãsit în campania de reverificare, iar cel mai bun lucru este cã în nicio etapã nu sau constatat acumulãri de metan, peste limita admisã, ori focuri endogene în subteran.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Lumea modei (r) 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Imagini incredibile din lume (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 0:00 Trãsniþii

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ultimatumul lui Bourne 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Caruselul suspiciunilor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dispozitivul groazei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã aveþi dificultãþi de comunicare. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi evitaþi deciziile importante. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã ºi cu persoanele vârstnice din familie! Nar strica sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei.

10:45 11:00 12:00 13:00 13:30 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 21:30 22:30

Teleshopping Cununa de lacrimi (r) Santa Diabla (r) Teleshopping O nouã viaþã (r) Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Poveºtiri adevãrate (r) Chemarea inimii Cununa de lacrimi Santa Diabla O nouã viaþã Regina Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua Botoºani 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Botoºani 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal Club 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Digisport Show 16:45 Rezumat Italia 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Barcelona

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Începeþi o lucrare grea, care vã poate aduce câºtiguri serioase.

Organizaþi-vã astfel încât sã nu neglijaþi nici problemele de familie, nici relaþiile cu prietenii.

Dacã prietenii vã invitã într-o excursie, nu staþi pe gânduri.

Aveþi nevoie ºi de relaxare.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa faceþi planuri de afaceri foarte ambiþioase. Fiþi mai realist ºi înþelegeþi cã singur nu vã puteþi descurca. Dupã-amiazã este posibil sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la rude.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

21

23 iulie *** 22 august

Vã cam lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã vã descurcaþi mai greu la serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi colegii. Spre searã vã simþiþi mai bine în compania unor prieteni ºi a persoanei iubite.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã constataþi cã v-aþi fãcut planuri total nerealiste.

Sfãtuiþi-vã cu partenerul de viaþã. Împreunã, puteþi rezolva problemele cu care vã confruntaþi în cãmin. Situaþia financiarã începe sã se îmbunãtãþeascã dupã-amiazã, dupa ce primiþi bani.

Aveþi tendinþa sã începeþi prea multe treburi simultan ºi riscaþi sã nu vã reuºeascã nimic. Nu vã impuneþi punctul de vedere.

Riscaþi sã declanºaþi o ceartã.

Astãzi este indicat sã amânaþi afacerile ºi investiþiile.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Din cauza stãrii de confuzie pe care o resimþiþi, dimineaþa s-ar putea sã înþelegeþi greºit sfaturile unui bãrbat mai în vârstã. Dacã doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru locuinþã, ar fi bine sã nu faceþi nimic.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Descoperiþi noi oportunitãþi de afaceri.

Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar feriþi-vã de speculaþii!

Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa aveþi tendinþa sã vã supra-apreciaþi capacitatea de efort. Este foarte bine cã aveþi încredere în forþele proprii, dar pãstraþi-vã realismul! Nu luaþi decizii importante în grabã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã preocupã gãsirea unor noi surse de venituri, dar mai aveþi puþinã rãbdare. O femeie pe care aþi ajutat-o mai demult vã întoarce astãzi serviciul. Deºi aveþi nevoie de bani ºi tentaþia este mare, evitaþi speculaþiile.

21 decembrie *** 20 ianuarie O veche cunoºtinþã vã propune sã vã schimbaþi locul de muncã.

Nu daþi un rãspuns definitiv. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

21 februarie *** 20 martie Dorinþa de a câºtiga mai mult vã face sã neglijaþi planul sentimental ºi riscaþi sã ajungeþi la discuþii aprinse cu partenerul de viaþã.

Cãutaþi o soluþie de compromis.

Dupã-amiazã, o rudã apropiatã vã invitã la o micã petrecere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Carburanþii, gazele ºi þigãrile, primele produse care se scumpesc de astãzi

C

arburanþii, gazele ºi þigãrile sunt primele produse care se scumpesc de la 1 aprilie, însã se aºteaptã ca ºi alte produse sã fie influenþate în special de majorarea carburanþilor.

Acciza pentru benzinã ºi motorinã va creºte cu 7 eurocenþi, ceea ce va duce la o scumpire a carburanþilor de circa 40 de bani, dupã cum estimeazã operatorii din sector. În prezent, acciza reprezintã 30% din preþul final la benzinã ºi 26% la motorinã.

Prim-vicepreºedintele Rompetrol, Cãtãlin Dumitru, declara cã aceastã majorare a accizei se va reflecta cu certitudine în preþul final de la pompã.

"Aceastã creºtere de preþ cu siguranþã va determina o scãdere a consumului, e greu de anticipat cu cât, depinde ºi de vreme, de alþi factori, va fi o perioadã de reaºezare a pieþei. Va diminua consumul total cu un procent? Posibil. Douã procente? Posibil ºi asta.

Apoi suntem convinºi cã se va reveni la un consum normal, atât la benzinã, cât

ºi la motorinã", a continuat oficialul Rompetrol.

De asemenea, gazele pentru populaþie se vor scumpi cu 2%, iar cele pentru consumatorii noncasnici vor creºte cu 5% începând de astãzi, potrivit calendarului de liberalizare a preþului gazelor, agreat de Guvernul României, Fondul Monetar Internaþional ºi Comisia Europeanã.

Potrivit Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte douã scumpiri.

Calendarul de liberalizare a pieþei gazelor cuprinde dereglementarea totalã pentru consumatorii casnici începând cu 31 decembrie 2018. De la acea datã, doar consumatorii vulnerabili, cu venituri mici, vor mai plãti tarife reglementate.

ªi acciza specificã la þigarete va creºte la 59,77 euro/1.000 de þigarete, faþã de 56,71 euro/1.000 de þigarete în prezent (plus 5,4%), fapt care va conduce la o majorare a accizei totale cu 3,16%, la 84,37 euro/1.000 de þigarete

Piaþa neagrã a þigaretelor a înregistrat în ianuarie 2014 cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani ºi jumãtate, ajungând la 15,7%, conform unui studiu al companiei de cercetare Novel. Dincolo de aceste scumpiri deja anunþate,

(plus 3,16la sutã). Acciza ad valorem va scãdea uºor, de la 19% la 18%, iar acciza minimã pentru perioada 1 aprilie 2014 — 31 martie 2015 va fi de 81,5 euro/1.000 de þigarete, faþã de 79 euro/1.000 de þigarete în prezent. La începutul anului 2014, accizele au crescut cu 4,77%, prin indexarea cu rata medie anualã a inflaþiei calculatã în septembrie, peste nivelul de curs din 2012.

este posibil sã asistãm ºi la alte scumpiri, cauzate, în special, de creºterea preþurilor la carburanþi.

Acestea pot antrena o scumpire în lanþ în întreaga economie. În plus, alte produse sezoniere, cum ar fi carnea de miel, ouãle pot înregistra un avans uºor.

Avem parte, totuºi, ºi de o ieftinire: la apelurile telefonice efectuate în alte reþele.

Acestea vor costa

Nemþii mai au un pas pânã la construcþia unui parc eolian pe Muntele Dobraia

Î

n curând, la Petrila va începe construcþia unui parc eolian pe Muntele Dobraia, asta dupã ce o firmã din Germania ºi-a manifestat aceastã intenþie. Investitorii au montat mai întâi câþiva stâlpi pentru a verifica puterea vântului, dupã care au confirmat cã vor sã demareze proiectul.

Adriana PAVEL

“Documentaþia este în prezent la Consiliul Judeþean pentru obþinerea autorizaþiei de construire, pentru cã parcul se va întinde pe suprafaþa mai multor localitãþi. La Petrila va fi în zona Dobraia, la Petroºani în zona ªtevea, iar în comuna Orãºtioara în zona numitã Comãrnicel”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

În urmã cu aproape trei ani s-a montat primul stâlp ºi s-a constatat cã vântul bate cu putere, drept pentru care firma germanã a trecut la obþinerea tuturor avizelor necesare demarãrii investiþiei. Tot conform edilului ºef Ilie Pãducel, cel mai greu a fost de obþinut avizul de la Direcþia pentru Culturã Hunedoara, demers care a primit un rãspuns în 18 luni.

Primul stâlp a fost

amplasat aproape de graniþa cu oraºul Cugir, în zona Pârva, mai exact, iar valoarea estimativã a investiþiei se ridicã la suma de circa 100 de milioane de euro, acesta urmând sã fie unul din cele mai mari parcuri eoliene din þarã.

Dupã ce va fi

finalizatã investiþia, turbinele de aici vor produce în sistemul energetic naþional 70 MW/ orã.

mai puþin începând de la 1 aprilie. Comisia Europeanã a aprobat decizia Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) privind ieftinirea convorbirilor telefonice.

Astfel, incepand din 1 aprilie 2014, noile tarife maxime pentru apelurile efectuate in reþelele fixe din România vor scadea de la 0,67 eurocenti/minut la 0,14 eurocenþi/minut, iar cele pentru apelurile efecutate in reþelele mobile se vor reduce de la 3,07 eurocenti/minut la 0,96 eurocenti/minut.

O altã modificare de la 1 aprilie are loc la nivelul actelor de identitate. Începând cu 1 aprilie 2014, românii vor putea opta pentru noile cãrþi electronice de identitate, care vor conþine mai multe elemente particularizante.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Aprilie 2014

Costel Avram îl susþine pe bibliotecarul care va traversa Canalul Mânecii

T

ânãrul din municipiul Petroºani care vrea sã devinã primul român ce traverseazã înot Canalul Mânecii, a primit actele de la asociaþia internaþionalã care monitorizeazã ºi înregistreazã încercãrile sportivilor.

Maximilian GÂNJU Bibliotecarul în vârstã de 38 de ani a semnat contractul cu Channel Swimming Association, autoritatea care înregistreazã toate încercãrile de traversare înot a Canalului Mânecii, dar care asigurã ºi operaþiunile de

salvare în caz de nevoie.

Avram Iancu a virat o sumã de bani din fondurile familiei pentru a fi programat în luna august a.c. la traversarea canalului dintre Anglia ºi Franþa ºi a fost luat în evidenþe de forul internaþional, urmând sã-i fie stabilitã ºi ziua din luna august a.c, în care hunedoreanul va încerca sã sta-

bileascã o performanþã pentru România. „Am primit contractul de la Channel Swimming Association, contract pe care urmeazã sã-l traduc în românã, el fiind redactat în englezã ºi am plãtit o sumã de bani pentru a arãta cã suntem serioºi. În luna august suntem cinci sportivi care dorim sã trecem înot Canalul Mânecii, eu sunt al cincilea. Sunt hotãrât sã realizez aceastã performanþã pentru þara noastrã”, a declarat Avram Iancu. Tânãrul are nevoie în perioada urmãtoare de o sumã de bani pentru a plãti ºi restul sumei cuprinsã în contractul cu Channel Swimming Association, circa 2000 de lire sterline.

U

n fost sportiv sare în sprijinul lui Avram Iancu

Judeþul Hunedoara, în topul judeþelor cu cei mai graºi oameni

A

limentaþia nesãnãtoasã asociata cu stresul reprezintã principala cauza a obezitãþii, sunt de pãrere specialiºtii, iar potrivit datelor furnizate de aceºtia, un român din patru suferã de aceastã boalã.

Adriana PAVEL Pe parcursul anului trecut, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate aproape 3000de cazuri de obezitate, cu 300 mai multe fata de anul precedent. La fel ca ºi pe plan naþional, tendinþa obezitãþii este în creºtere ºi în judeþul nostru. „Înregistrate, în 2013 avem 2990 de cazuri, iar în 2012 avem 2683 de cazuri. Aceastã situaþie reprezintã doar obezitatea, nu ºi greutatea peste cea normalã, a afirmat dr. Cecilia Birãu, reprezentant Direcþia de Sãnãtate Publicã

Hunedoara. Deºi obezitatea în sine este o boalã, specialiºtii atrag atenþia cã aceasta poate duce ºi la alte afecþiuni mult mai grave, cum ar fi hipertensiunea sau diabetul zaharat.

Pentru a nu ajunge în aceastã situaþie, medicii vin cu sfaturi, iar cele mai importante sunt miºcarea, hidratarea, adicã consumul de doi litri de lichide pe zi si, bineînþeles, o alimentaþie sãnãtoasã. În cazurile în care este deja prea târziu pentru prevenire, specialiºtii sunt de pãrere cã obezitatea poate fi tratatã dacã existã voinþã ºi ambiþie.

Suma totalã de care bibliotecarul are nevoie este una micã pentru imaginea pozitivã de care ar beneficia România în urma unui succes, însã multe prea mare pentru posibilitãþile unui bugetar. Astfel cã, Avram Iancu se bazeazã pe sprijinul autoritãþilor ºi al sponsorilor. Prima veste bunã pentru tânãr a venit duminicã seara, când un alt fost sportiv de performanþã intrat în politicã, a intervenit într-o emisiune televizatã ºi a declarat cã-l va sprijini. „Imaginea pozitivã de care ar benefica þara noastrã, judeþul nostru ºi Valea Jiului m-a fãcut sã intervin

ºi sã anunþ public cã-l voi susþine pe Avram Iancu.

Sã nu-ºi facã griji în privinþa banilor necesari, eu fac tot posibilul ca prin Asociaþa Rosa Multiflora pe care o coordonez, sã strângem suma necesarã, iar tânãrul Avram Iancu sã se concentreze la antrenamente ºi pregãtirea fizicã. Am practicat ºi eu sport de performanþã ºi mã simt obligat sã ajut ori de cât ori am posibilitatea”, a declarat Costel Avram, coordonatorul PNL din Valea Jiului ºi fost jucãtor de rugby la ªtiinþa Petroºani.

A

ntrenamente dure

Avram Iancu ºi-a început perioada de pregãtire în apa rece ca gheaþa din

lacurile de pe Maleia. Dupã ce temperaturile mai cresc, tânãrul vrea sã înceapã sesiuni de înot pe majoritatea lacurilor mari din apropierea Vãii Jiului, cum ar fi barajul de la Valea de Peºti, Lacul Vidra ori bara-

jele de acumulare din zona Haþegului. Are nevoie însã de acordul celor de la Apele Române pentru cã înotul este restricþionat, iar directorul Apa Serv Valea Jiului spune cã-l va ajuta ºi în aceastã privinþã. „Am sã discut cu cei de la Apele Române, sã-i rog ca sã-i permitã sã se antreneze în lacurile acestea. Va trebui

sã clarificãm împreunã pe ce lacuri vrea sã se antreneze ºi dupã ce discut cu Avram Iancu, voi cere permisiunea conducerii Apelor Române pentru el”, a mai precizat Costel Avram.