Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 566

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii disponibilizaþi ºi proiectele SF ale guvernanþilor

Crescuþi de bunicii din partea mamei >>> PAGINA A 3-A

Þapinarii, din nou pun probleme >>> PAGINA A 3-A

Efortul CEH pentru sporul de pericol, aproximativ 4 milioane anual >>> PAGINA A 4-A

Încãpãþânarea consilierilor PSD Petrila ne arde la buzunare >>> PAGINA A 5-A

Aron Poantã: ”Nu numai zidurile fac o ºcoalã” >>> PAGINA A 7-A

Matematica i-a decimat >>> PAGINA A 10-A

Alfabetizare prin joacã >>> PAGINA A 11-A

Solidaritate cu ajutorul artei >>> PAGINA A 12-A

Spectacol pentru femei la Petroºani >>> PAGINA A 13-A

imic din ceea ce le-au promis guvernanþii minerilor disponibilizaþi, de-a lungul anilor, nu s-a înfãptuit. Prin urmare, nici construcþia microhidrocentralelor de pe râul Jiu nu a prins viaþã, la fel ca ºi celelalte proiecte destinate ortacilor care au renunþat la minerit. În urmã cu 15 ani, Guvernul României era, cât pe ce, sã demareze un program de construcþii hidroenergetice pe râurile Jiu, Olt ºi Gilort. >>> PAGINA A 4-A

ªomerii ºi locurile de muncã online >>> PAGINA A 13-A

Un nou termen pentru Straja >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Crescuþi de bunicii din partea mamei ei doi copii miC nori din Lupeni, rãmaºi orfani dupã ce mama lor a fost ucisã cu sãlbãticie de un puºcãriaº, sunt îngrijiþi de pãrinþii tinerei. Aceºtia vor demara procedurile de adopþie. Familia Nicoletei Farcaº, tânãra de 22 de ani din Lupeni, cãreia Lucian Marcu, un recidivist de 34 de ani, i-a curmat viaþa, avea doi copii minori, o fetiþã de 3 ani ºi un bãieþel de un an ºi jumãtate. Cei doi copilaºi rãmaºi orfani vor fi crescuþi de bunicii din partea mamei dupã ce aceºtia din urmã au cerut plasamentul lor. Pãrinþii Nicoletei Farcaº nu vor ca nepoþii lor sã ajungã în familia tânãrului care le-a ucis fata. Tatãl

criminalului a spus imediat dupã ce ful sãu a comis oribila crimã cã se va îngriji de copii, însã asistenþii sociali au decis cã micuþilor le este mai bine la familia mamei. Cei doi minori au fost daþi în plasament bunicilor din partea mamei, iar aceºtia vor sã deschidã procedura de adopþie. „Noi am fãcut actele pentru plasament pentru cã aºa e legea, au fost cei de la Protecþia Copilului imediat dupã ce s-a întâmplat tragedia. Acum aºteptãm sã decidã instanþa pentru cã vor fi daþi prin hotãrâre judecãtoreascã. Sperãm sã ne fie încredinþaþi pentru cã altfel nu este lege. Cât a fost arestat în Italia, pe pãrinþii lui (n.r. pãrinþii lui Marcu Lucian, acuzat de crimã) nu i-a interesat sã vinã mãcar o

Hoþi de curent, prinºi la Aninoasa

esponsabilii de la Enel, ajutaþi de jandarmi au fãcut o razie într-un cartier din oraºul Aninoasa ºi aºa au descoperit instalaþii ilegale cu care douã familii din localitate s-au branºat la sistemul de alimentare cu energie electricã. Cazurile au fost preluate de poliþiºtii din oraº, care urmeazã sã facã cercetarea, cei doi proprietari urmând sã fie acuzaþi de fapte ilegale. „Jandarmii hunedoreni, la solicitarea ºi împreunã cu reprezentanþii SC Enel Distribuþie Banat SA, au desfãºurat în cursul zilei de 4 martie a.c., o acþiune pentru prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale, constând în branºare ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, în oraºul Aninoasa. În urma controalelor efectuate au fost depistate douã persoane, domiciliate în oraºul

singurã datã sã vadã copiii ºi sã le dea o pâine”, spune Leonela Farcaº, mama tinerei ucise.

evoltaþi

Pãrinþii Nicoletei Farcaº sperã sã se facã dreptate iar cel care lea luat fiica sã plãteascã pentru fapta comisã. Oamenii sunt foarte revoltaþi de tratamentul pe care-l primeºte bãrbatul acuzat de omor ºi cred cã legile sunt prea blânde în acest caz. „Eu nu cunosc legea, noi nu suntem la curent cu legea dar am vãzut cã are prea mare libertate. Un criminal cum este el se bucurã de prea multe drepturi, legea e prea blândã. Fata nu era încã înmormântatã ºi el a avut vorbitor cu pãrinþii lui”, a mai spus mama Nicoletei Farcaº.

Aninoasa, care se fac vinovate de branºare ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice. Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptelor ilegale mai sus enunþate, ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Poliþiei oraºului Aninoasa, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Zeci de oameni care locuiesc în cartierele sãrace ale oraºului Aninoasa reuºesc sã branºeze ilegal la reþeaua de alimentare cu energie electricã, dupã ce sunt debranºaþi pentru cã nu-ºi achitã facturile. Tocmai de aceea, în zonã, responsabilii societãþii de distribuþie, ajutaþi de jandarmi, descind periodic. Diana MITRACHE

Tânãra a fost ucisã cu mai multe lovituri de cuþit la mijlocul lunii februarie, iar procurorul de caz a arãtat cã individul ºi-a ucis concubina din cauza geloziei. Totodatã el ºi-a premeditat crima ºi apoi a

fugit de la locul faptei încercând sã se ascundã la un martor. Criminalul riscã o pedeapsã cuprinsã între 25 de ani ºi închisoare pe viaþã pentru omor. Dupã ce procurorii l-au prezentat instanþei cu propunere de arestare

Þapinarii, din nou pun probleme

ezon nou, probleme vechi. Societatea de apã din Valea Jiului nu se confruntã cu dificultãþi din cauza secetei, ci se confruntã din nou cu þapinarii. Dacã o perioadã aceºtia ºi-au întrerupt activitatea, vremea bunã a fãcut ca aceºtia sã revinã la vechile metehne. ”Fenomenul acesta (cel al exploatãrilor forestiere-n.r.) începe sã ia amploare din nou. Am avut discuþii cu cei de la Ocolul Silvic de la Petrila pentru cã cele mai mari probleme sunt pe Taia, la Zãnoaga, sper cã vor înþelege lucrul acesta ºi oamenii sã nu sufere din cauza lor pentru lipsa apei pentru cã tubiditatea foarte mare ne-ar costa ºi pe noi pe ApaServ, dar la tubiditate putem sã punem soluþii pentru ca apa sã fie bunã, dar pânã la o anumitã turbiditate. În condiþiile în care turbiditatea ajunge ºi la o mie, iar noi putem merge cu cloruri pânã la maxim 25-30 gradul de turbiditate atunci va putea influenþa. Sper ca oamenii

preventivã, magistraþii Tribunalului Hunedoara au dispus trimiterea dupã gratii a recidivistului Lucian Marcu pânã la data de 17 martie, când va apãrea din nou în faþa judecãtorilor. Maximilian GÂNJU

vor înþelege, deºi este foarte greu ca oamenii sã înþeleagã”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. La momentul de faþã, deºi a plouat, debitul Jieþului este extrem de redus. Potrivit lui Avram nu vor exista probleme cu alimentarea cu apã. ”Din datele pe care le am eu, nu poate influenþa debitul mic al Jieþul faptul cã cetãþenii nu vor avea apã, suntem în limite normale ºi în continuare din toate punctele de unde luãm apã, de la Valea de Peºti, de la Zãnoaga ºi toate puþurile pe care le avem putem sã facem acele schimbãri prin care

cetãþenii sã nu sufere de lipsa apei”, a mai spus Avram. Precipitaþiile care au cãzut zilele acestea în Valea Jiului au fost neînsemnate din punct de vedere cantitativ. Dacã deocamdatã nu se pune problema întreruperii furnizãrii cu apã potabilã, la varã nu se ºtie cum va fi. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Efortul CEH pentru sporul de pericol, aproximativ 4 milioane anual

proape 4 milioane pe an pentru sporul de pericol pentru angajaþii CEH. Administraþia Complexului Energetic Hunedoara ºi sindicatul reprezentativ au semnat protocolul pentru majorarea sporului de pericol al ortacilor de la Divizia Minierã. Dacã iniþial, responsabilii CEH spuneau cã efortul bugetar este de 6 milioane, dupã toate calculele efectuate s-a constatat cã acesta nu va depãºi patru milioane de lei noi. ”Am semnat cu partea sindicalã ºi de la 1 martie intrã în vigoare. Am depus documentele de Inspectorat (ITM-n.r.). Efortul bugetar

este ceva mai mic, undeva la 300 de mii de lei pe lunã”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Tot la nivelul entitãþii au avut loc ºi negocieri pentru noul contract colectiv de muncã. Acesta se doreºte a fi unul unitar atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni.

În urmã cu 15 ani, Guvernul României era, cât pe ce, sã demareze un program de construcþii hidroenergetice pe râurile Jiu, Olt ºi Gilort. Proiectul urma sã aibã un dublu impact: economic, respectiv social. Acþiunea, iniþiatã de cãtre unul dintre foºtii preºedinþi ai României, Emil Constantinescu, urma a crea 7.500 de locuri de muncã în Valea Jiului ºi Gorj – Vâlcea. Conform programului, acesta viza construirea unor hidrocentrale “în cascadã” pe cele 3 râuri urmând ca, mai apoi, sã fie executate în zonã unele lucrãri de protecþie contra inundaþiilor ºi de ecologizare (cu posibilitatea realizãrii de spaþii turistice,

de amenajãri piscicole sau de alimentãri cu apã potabilã a localitãþilor din apropiere). Finanþarea proiectului urma sã fie fãcutã de la bugetul de stat, de la Fondul Naþional de Dezvoltare Regionalã, precum ºi din credite externe sau interne. Banii urmau sã fie derulaþi prin Agenþia Zonelor Miniere (ANDIPRZM), o structurã dispãrutã între timp. Potrivit Ordonanþei Guvernamentale referitoare la acest program, aplicarea acestuia urma sã fie fãcutã de cãtre societatea comercialã Eurofinancez Vulcan care elaborase ºi studiul de fundamentare al acestuia. La timpul respectiv, Ionuþ Popescu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului de la acea vreme a evitat sã precizeze care vor fi costurile

specifice, încadrãri, grile, în mod normal nu trebuie sã fie diferenþe ºi toatã lumea sã aibã aceleaºi drepturi Sporul de pericol se referã la condiþiile pe care le au minerii, dar acesta a fost rodul celor douã luni de muncã sã le armonizãm sã nu mai diferenþe între mineri ºi energeticieni. Inclusiv zilele de salar sunt diferite 11,26, respectiv 15, 30 ºi atunci vrem sã le aducem toate la acelaºi mod”, a mai declarat Andronache. Conform legii, cu 45 de zile înainte de ieºirea din vigoare actualului contract colectiv de muncã va începe negocierea propriu-zisã a noului act ce se doreºte a fi unul comun pentru angajaþii CEH. Monika BACIU

aplice programul ºi ce s-a întâmplat cu promisiunile fostului preºedinte Emil Constantinescu, numai bunul Dumnezeu mai ºtie. Un alt proiect, unul “faraonic”, fusese negociat cu Guvernul, tot în interesul minerilor disponibilizaþi, de cãtre Marin Condescu, preºedintele (pe atunci) a Centralei Naþionale Confederative a Sindicatelor Miniere din România. Proiectul intitulat “Program de reabilitare ºi refacere a terenurilor degradate de activitatea de minerit” prevedea angajarea a 6.000 de foºti ortaci, din toate zonele þãrii. Potrivit celor susþinute, în urmã cu vreo 15 ani de Condescu, programul care fusese deja aprobat de cãtre Ministerul Industriei ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului urma sã ducã la angajarea a

aproape 500 de foºti mineri, numai în Valea Jiului. Prin munca acestora urmau a fi redate în circuitul agricol ºi forestier câteva zeci de hectare de teren. Câþi oameni au fost angajaþi, câte hectare au fost ecologizate, unde au ajuns sumele alocate în acest scop ºi ce s-a întâmplat ºi cu acest proiect, numai bunul Dumnezeu mai ºtie. Una peste alta, 2014 fiind un an cu alegeri europarlamentare ºi prezidenþiale, oamenii care au mai rãmas prin Valea Jiului aºteaptã cu interes sã vadã ce le mai trece prin cap (cu titlul de promisiuni electorale) actualilor guvernaþi. Nu de alta dar, aceºtia au idei multiple dar, pânã acum, niciuna dintre acestea nu s-a dovedit a fi viabilã, cel puþin pentru Valea Jiului.

”Din ianuarie o comisie din partea sindicatelor ºi o comisie din partea administraþiei au început armonizarea celor douã contracte pentru cã erau foarte multe puncte diferite, am încercat ca formulãri sã ajungem la niºte formulãri comune, am reuºit acest lucru ºi acum se vor face comisiile care vor începe negocierile propriu-

Minerii disponibilizaþi ºi proiectele SF ale guvernanþilor N

zise ale contractului”, a mai precizat sursa citatã. În momentul de faþã, pânã la încheierea unui nou contract colectiv de muncã minerii de la CEH ºi energeticienii beneficiazã de drepturi diferite. Inclusiv ziua de salariu este diferitã acum. ”În mod normal nu (vor exista drepturi diferite pentru energeticieni ºi mineri), în afarã de drepturi

programului de investiþii ºi în cât timp vor putea fi amortizate ele. Acesta precizase, însã, cã programul prevede investiþii cu termen lung de realizare, facilitãþile pentru zonele defavorizate urmând a fi aplicate pe întreaga duratã a acestuia, respectiv 25 de ani. Conform Ordonanþei, în termen de douã luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, urma a fi supus aprobãrii Guvernului un studiu de fezabilitate pentru prima etapã a acestui program special. Numai din Valea Jiului urmau sã fie angajaþi la “hidrocentrale” circa 4.000 de ex-mineri. Câþi au fost angajaþi, câte hidrocentrale pe Jiu au fost ridicate, unde au ajuns banii ce urmau a fi derulaþi, ce s-a întâmplat cu firma din Vulcan desemnatã sã

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Încãpãþânarea consilierilor PSD Petrila ne arde la buzunare

Tarifele ApaServ influenþate de costurile pentru transportul nãmolului de la staþia de epurare

ricât ºi-ar propune sã O pãtreze tarifele la

apã ºi canalizare nemodificate, reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului SA se lovesc totuºi de o problemã de nesurmontat: transportul nãmolului rezultat de la staþia de epurare, costuri care se reflectã în tariful final. Încãpãþânarea consilierilor PSD de la Petrila, care s-au opus proiectului de amenajare a unui deponeu

ecologic pe raza acestei localitãþi, începe sã-ºi arate consecinþele. Aºa cum s-a preconizat încã de la început, toþi locuitorii Vãii Jiului vor simþi refuzul aleºilor PSD la buzunare ºi nu numai în ceea ce priveºte costurile de depozitare a gunoiului menajer,, ci ºi în tariful apei. Staþia de tratare a apei de la Dãnuþoni produce zilnic, în activitatea curentã, o anumitã cantitatte de nãmol care trebuie depozitatã. Pânã acum, nãmolul era transportat, contra cost, la groapa de

luni le va mai putea prelua nãmolul rezultat.

gunoi de la Vulcan, singura care mai funcþinoneazã legal pe raza Vãii Jiului. Numai cã ºi aceasta se va închide în 2016 ºi, în

plus, este aproape plinã. Aºa cã edilii vulcãneni au transmis operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului cã maximum 2-3

istanþa influenþeazã costurile

Consiliul Judeþean Hunedoara a gãsit un alt amplasament pentru deponeul ecologic ce va deservi judeþul Hunedoara, la Bârcea, dar costurile de transport se vor reflecta, vrând – nevrând, în tarifele practicate de ApaServ. „La ora actualã, din 44 de operatori, suntem pe locul 40. În ultimii trei ani, tarifele nu au crescut ºi pânã la 1 iulie nu avem de gând-

urma unei analize Apa nu se scumpeºte pânã în varã de specialiºtii ÎApanfãcutã Serv Valea Jiului, conducerea operatorului de apã ºi canal a anunþat cã poate funcþiona cel puþin pânã în varã cu aceleaºi tarife practicate în prezent. Termenul angajat de conducerea societãþii pânã la care tarifele erau menþinute la valoarea din 2011, era 1 ianuarie 2014 Preþul pentru un metru cub de apã potabilã ori de apã uzatã a fost în îngheþat în anul 2011, iar conducerea SC Apa Serv Valea Jiului a decis sã nu opereze nici o modificare, chiar dacã i-au fost transmise, anul trecut, actele normative prin care putea creºte preþul la serviciile furnizate. Nici anul acesta tarifele la

apa potabilã ºi menajerã nu vor fi modificate cel puþin pânã în luna iulie, dã asigurãri conducerea societãþii. Potrivit directorului general al societãþii s-a þinut cont de mai mulþi factori, însã cel mai important este cel al sãrãciei cu care se confruntã zona. „S-a fãcut o analizã ºi nu va creºte preþul apei potabile pânã la 1 iulie. Vrem ca prin reducerea cheltuielilor sã funcþionãm cu acest tarif ºi sã oferim servicii de calitate oamenilor. Din 1 iulie va fi finalizatã investiþia tehnicã la Staþia de Tratare Dãnuþoni ºi atunci vom discuta preþul pentru canalizare. Costurile vor creºte atunci ºi o altã problemã este cea a nãmolului pe care nu-l mai putem duce la groapa de la Vulcan. ªi atunci discutãm

de preþul la canalizare, nu de cel la apa potabilã”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Societatea este printre operatorii cu cele mai mici tarife la apã ºi canal din þarã, iar creºterea gradului de încasãri i-a permis sã funcþioneze fãrã subvenþii ºi ajutor de la acþionari, primãriile ori Consiliul Judeþean Hunedoara. „Gradul de încasare al facturilor a crescut ºi am înfiinþat un birou de credit în

cadrul societãþii. Aveam peste 1000 de consumatori care nu ºi-au mai plãtit apa de patru sau cinci ani de zile. Colegii din biroul de credit au mers la ei, au

sã face nicio modificare în acest sens. Dar, din 1 iulie va exista o problemã, în sensul cã se va finaliza investiþia la Staþia de la Dãnuþoni ºi invstiþiile în mediu întodeauna duc la creºetrea cheltuielilor. Vorbim despre canalizare. În al doilea rând este problema depozitãrii nãmolului, iar aici va influenþa foarte mult faptul cã nu s-a construruit la Petrila acel deponeu ecologic. ªi, cum nici Vulcanul nu ne mai lasã sã depozitãm nãmolul acolo, trebuie sã gãsim o altã soluþie”, a explicat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. Car men COSMAN-PREDA

discutat ºi le-au fãcut eºalonãri. Am recuperat de la aceºti consumatori 1 miliard de lei vechi. Tot ei au obligaþia de a discuta cu consumatorul ºi au libertatea de a decide ce mãsuri sã ia. Spre exemplu dacã este unul sãrac, care nu-ºi permite, îi fac angajament de platã ºi-l urmãresc sã-ºi achite lunar, dar dacã are vilã ºi din rea voinþã nu plãteºte, atunci îl debranºeazã. Interesul meu nu este sã le tai apa oamenilor dar nici nu pot funcþiona fãrã sã încasez ceea ce furnizez consumatorului”, a mai declarat Avram. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Energia verde se dezvoltã ºi la Lupeni roiect iniþiat n nou parc eolian va prinde contur P în 2008 U în Valea Jiului. Dupã modelul celor de la Petrila, municipalitatea de la Lupeni consultã populaþia cu privire la realizarea unui parc eolian. Ideea este una mai veche care pânã acum nu s-a materializat. Municipalitatea a pus în dezbatere

anunþul privind aprobarea planului urbanis-

Trusa, la control

nspectorii de muncã au demarat o campanie naþionalã de control în ceea ce priveºte trusa sanitarã. În principal, este verificatã existenþa acesteia dar, mai ales, dacã este expiratã. „Conform legislaþiei în vigoare, respectiv Legea 319 / 2006 privind sãnãtatea ºi securitatea în muncã, în cazul în care la locul de muncã apare vreun accident trebuie intervenit de urgenþã, de aceea se impune existenþa unei truse sanitare, în vederea acordãrii unui prim ajutor. Aceasta trebuie sã conþinã elementele principale necesare unei intervenþii imediate”, a

tic zonal pentru ”parc eolina în cadrul UAT Lupeni ºi UAT Uricani- staþii ºi linii electrice, drumuri ºi anemometre pentru mãsurare vitezã vânt”. Beneficiarul investiþiei ar urma sã fie SC Wind Power Experts Development SRL.

declarat Matilda Uzunovici, directorul ªcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Petroºani. Printre materialele pe care trebuie sã le conþinã o trusã sanitarã se aflã, în principal, vata, alcoolul sanitar, leucoplastul sau pansamentul. „Este vorba despre asigurarea unor pansamente sterile, comprese sterile, dezinfectant, o foarfecã, o pensetã sau mãnuºi sterile. Astea, în principal, dar trusa mai poate conþine ºi alte obiecte sau materiale”, a mai spus Matilda Uzunovici. Legile actuale obligã toate societãþile comerciale sã aibã în dotare o trusã sanitarã. În cazul în care aceasta lipseºte sau materialele sunt expirate, amenzile pot ajunge pânã la valoarea de 6.000 de lei. Mir cea NISTOR

Proiectul a fost iniþiat de administraþiile locale din Vulcan, Lupeni ºi Uricani în urmã cu cinci ani, mai exact în anul 2008. Proiectul este ambiþios ºi autoritãþile locale sperã sã poatã sã asigure mãcar iluminatul public. Deocamdatã, totul este la nivel de intenþie ºi urmeazã sã fie fãcute mãsurãtori în zona munþilor dintre cele douã localitãþi, pentru a stabili dacã investiþia este sau nu pretabilã în acest loc. Potrivit unor documente ce dateazã din anul 2011, publicate pe site-ul administraþiei

locale de la Lupeni repartizarea beneficiilor între cei doi asociaþi se va face pe baza de documente contabile justificative. Pentru asociatul participant: anual, 3 % din profitul asociaþiei, dar nu mai puþin de rezultatul înmultirii a 2.000 Euro/ an cu numãrul de aerogeneratoare instalate pânã la data dãrii în folosintã aso-

ciatul participant va primi o suma de 10.000 Euro/ an; pentru primul an aceastã sumã se va plãti în termen de 30 de zile de la data semnãrii contractului; iar pentru asociatul principal: diferenþa pânã la 100 % din profitul asociatiei. Repartizarea efectivã a beneficiilor cuvenite asociatului participant se va face în termen 30 de zile de la data depunerii la autoritãþile competente a documentelor privind închiderea exercitiului financiar al anului pentru care au fost calculate beneficiile. în cazul de faþã asociatul participant este Primãria municipiului Lupeni. Monika BACIU

Deþinuþii politici, pe cale de dispariþie

n anul 1990, atunci când a luat fiinþã filiala din Valea Jiului a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, numãrul celor care s-au înscris în asociaþie era de aproape 900. Printre aceºtia se aflau ºi strãmutaþii, deportaþii în URSS sau vãduvele foºtilor luptãtori anticomuniºti. Dupã 24 de ani, în Vale mai trãiesc doar aproximativ 200 dintre cei care au populat închisorile regimului impus de Moscova, cu toþii bãtrâni ºi bolnavi. „Încet – încet vom dispãrea cu toþii pentru cã este normal ºi natural. Am fost prin anii 1950 câteva mii, dupã revoluþie mai trãiam vreo 900 iar acum mai suntem doar circa 200. Asta este viaþa!”, a spus Pavel Cordea, casier AFDPR Valea Jiului. Pavel Cordea a efectuat 7 ani de detenþie, de-a lungul acestora „vizitând” închisorile de la

Petroºani, Deva, Gherla, Periprava, Salcia sau Luciu – Giurgeni. Vina lui – crimã de uneltire contra securitãþii statului. „Înfiinþare de organizaþie paramilitarã de tip fascist cu caracter legionar, cam asta a fost definiþia articolului din Codul Penal în baza cãruia am fost arestat, respectiv articolul 209. Aveam arme, muniþie ºi fãceam instrucþie prin munþi, alãturi de alþi colegi. Am fost trãdaþi de unul dintre noi. Am avut totuºi noroc cã tocmai se schimbase Codul Penal pentru cã altfel puteam sã primesc minim 15 ani de detenþie. Am fost arestat la 19 ani, în anul 1957 ºi am fost eliberat în 1964”, a mai spus Pavel Cordea. În ceea ce priveºte actualul numãr al membrilor cotizanþi ai asociaþiei care-i reprezintã pe foºtii anti-comuniºti din Valea Jiului, acesta este de doar (aproximativ) 100. Mircea Mircea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Aron Poanta: ”Nu numai zidurile fac o ºcoalã” Socotealã de acasã, ºi realitatea din tîrg… Frîngerea U.S.L nu foloseºte nimãnui, însã mulþi pot trage foloase în urma “divorþului” celor care au trimis la “tomberonul de gunoi al politicii, PD-L ”. Cu arme, bagaje, oportuniºti, profesioniºti, lipitori de afiºe, fuste scurte ºi orgolii P.N.L intra în opoziþie. La masã, pentru a pune “aþa pe mãmãligã”, rãmîn socialdemocraþii, cu cei pe care de curînd i-au bãgat sub pãturã, lîngã ei în pat, U.D.M.R. Restul sunt doar anexe de traseiºti, fãrã pretenþii politice, fãrã idealuri, lipsiþi de coloanã vertebralã, însã cu ochii pe “jumãrile puterii”. În Hunedoara, P.S.D se afla în plin avînt electoral. Trãgînd nãdejde cã Mircea Ioan Moloþ va pleca, social-democraþii se pregãtesc pentru C.J.H. Este pînã la urma rostul unei formaþiuni politice, sã speculeze, sã cîºtige alegerile. Va fi greu însã. ªi de pe marginea terenului, Moloþ are potenþial politic sã decidã cîºtigãtorul. Faptul cã a cîºtigat de douã ori, uninominal, alegerile, ultima datã cu sprijinul P.S.D, este adevãrat, spune multe. ªi acum, mulþi dintre primarii PD-L din judeþ îi rãspund mai repede la telefon lui Moloþ decît lui Gligor, cum sunt sigur cã ºi printre primarii P.S.D nu puþini sînt cei care neoficial vor balansa voturi spre omul pe care “profu’ de mate” îl va susþine. Nu trebuie însã subestimata experienþa politicã a lui Laurenþiu Nistor, om paºnic, apã adîncã, liniºtitã, însã fãrã scrupule în lupta corp la corp. Dacã însã Moloþ nu va pleca de la ºefia C.J.H, lucru posibil, socotelile se complicã ºi mai mult pentru social-

democraþi. Rãmaºi cu povara guvernãrii, ºi obrazul scuipat de electoratul care nu va ierta aducerea U.D.M.R la masa bucatelor, liderii P.S.D nu prea vor mai avea ce sã spunã în campania electoralã din mai. Haitã de oportuniºti, partide mici dar multe, strînºi în jurul “ciolanului” va plînge dupã “biberon”, în vreme ce Nistor va fi nevoit sã nu bage în seamã nevoile social democraþiilor, deoarece din sertarul funcþiilor trebuie sã ajungã ºi la noii parteneri (U.D.M.R/ U.N.P.R/ PP-DD) Ori, membrii P.S.D nu vor uita cã Hunor Kelemen mergea braþ la braþ cu Emil Boc, nu cu mult timp în urmã ºi îºi mînca gulaºul prin Miercurea Ciuc cu Traian Bãsescu. Nu în ultimul rînd însã, frãmîntãriile din cadrul P.S.D Hunedoara îi vor da de furcã lui Nistor. Sunt oameni ºi nu puþini în P.S.D care precum în cîntecul “pe la spate, pe la spate “îi rod “turul” pantalonilor acestuia. Despre aceºtia însã, curînd… Nici în P.N.L nu este liniºte. Balint ºi Avram sînt corp la corp, umãr la umãr. Iovãnescu la fel. Însã spre deosebire de P.S.D, aici nimeni nu ridicã glasul la dirijor, Moloþ controleazã ºi decide, calculeazã ºi loveºte, asta þine, cel puþin acum P.N.L. Despre PD-L, nimic, chiar nimic, Gligor, un om altfel bun, nu are eligibilitate electoral. Niciodatã, împotriva nimãnui nu a cîºtigat o bãtãlie în afarã partidului. Reconfirmînd Dorin Gligor, PD-L s-a înmormîntat din punct de vedere politic pentru urmãtorii ani. Ionuþ DRAGOTESC

precizat sursa citatã. Consorþiul universitar este o asociere voluntarã, de interes general, constituitã pe bazã de contract de parteneriat, încheiat în forma

tractele de investiþii vor prevedea, pentru fiecare partener: contribuþia la realizarea investiþiei, drepturile de folosinþa, împãrþirea timpului de acces, cotaparte din acoperirea cheltuielilor pentru întreþinerea ºi funcþionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obþin din utilizarea investiþiei. Bunurile comune rezultate din activitãþile desfãºurate în cadrul consorþiului

autenticã între douã sau mai multe instituþii de învãþãmînt superior, dintre care cel puþin una este acreditatã. La constituirea consorþiului universitar pot participa ºi unitãþi de cercetare-dezvoltare. O instituþie de învãþãmînt superior sau o unitate de cercetare-dezvoltare se poate asocia la un singur consorþiu universitar. În cazul unor investiþii comune realizate în cadrul consorþiului universitar, con-

universitar se afla în indiviziune pe întreaga perioadã a existenþei consorþiului universitar. În situaþia în care consorþiul universitar se desfiinþeazã sau un partener se retrage din consorþiul universitar, modalitãþile de reglementare a situaþiei bunurilor sau a altor rezultate ale activitãþilor desfãºurate în comun sunt cele stabilite prin contractul de parteneriat.

”N

u numai zidurile fac o ºcoalã”. Guvernul a aprobat înfiinþarea unor consorþii universitare. La nivelul instituþiei de învãþãmînt superior din Petroºani încã nu s-a discutat de acest aspect, asta deºi Universitatea are relaþii foarte bune cu mai multe centre din þarã. Monika BACIU ”Deocamdatã nu am avut tentative de acest gen sã facem consorþii. Vom analiza acest aspect ºi sã vedem partenerii cu care sã intrãm, în prealabil o sã discutãm, sã vedem în detaliu care sunt rigorile ºi ce presupune acest lucru pentru cã nu poþi sã intri în ceva fãrã sã ºti care sunt obligatile ºi care sunt drepturile ºi ca sã le faci pentru un parteneriat care sã asigure aceleaºi drepturi pentru toþi. Noi deocamdatã nu am angajat încã niciun consorþiu, am discutat cu universitãþile cu care putem intra. Am avut ºi avem legãturi foarte bune ºi cu Clujul , Craiova, Alba Iulia ºi cu Timiºoara dar urmeazã sã vedem ºi sã discutãm pe aceastã temã”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poanta. Dacã realizarea consorþilor ar duce la pierderea identitãþii unei universitãþi, atunci în mod cert cei de la Petroºani nu vor adera la aºa ceva. Universitatea Petroºani are o tradiþie de 65 de ani, iar potrivit rectorului ”nu numai zidurile fac o ºcoalã”. ”Consorþiul nu presupune pierderea identitãþii pentru ca

în acest context clar nici nu ne-am gîndi sã facem aºa ceva. Aceastã universitate are numai în Petroºani 65 de ani de existenta ºi nu am apãrut ca ”ciupercile dupã ploaie”, adicã postdecembrist ºi în consecinþã nu putem sã facem acest lucru.Aici este o tradiþie. Aici este o citadelã, o ºcoalã, aici ce s-a creat a fost din start pentru învãþãmînt de aceea vine foarte multã lume ºi din þarã ºi din afarã ºi sunt foarte încîntaþi pentru cã aºa s-a construit. Nu numai zidurile fac o ºcoalã. Este ºi meritul corpului didactic care a fost creat la vremea respectivã de niºte oameni cu o prestanþã deosebitã, niºte oameni cu doctorate de Sorbona care au creat o ºcoalã iar dupã aceea cei care au fost creaþi aici au dus mai departe acest steag”, a mai

8 Life&Style

Cum sã fii în formã, cu Kinga Sebestyen: Exerciþii pentru sâni Ce femeie nu îºi doreºte sâni fermi ºi cât mai bine tonifiaþi? Kinga Sebestyen, instructor de aerobic, oferã câteva sfaturi pentru cã oricine sã aibã bustul mult dorit. "Staþi în picioare cu ambele tãlpi depãrtate aproximativ la distanþã umerilor. Luaþi ganterele în braþe ºi ridicaþi-le la nivelul umerilor, þinînd pumnii cât mai aproape de aceºtia. Ridicaþi apoi vertical braþele deasupra capului ºi reveniþi controlînd miºcarea. Faceþi 20 de repetãri", a spus Kinga Sebestyen pentru Ziare.com. Antrenoarea de fitness recomanda un alt exerciþiu care poate fi fãcut tot din aceeaºi poziþie ca cea de mai sus. "În poziþia de la exerciþiul anterior pentru mãrirea

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

sînilor veþi utiliza ganterele pentru a face cercuri cât mai ample cu braþele, pornind dinspre faþã, trecând pe sus cu braþele, coborîndu-le prin spate cât mai aproape de coloanã (va trebui sã vã strãduiþi cât puteþi de mult), apoi reluaþi cercurile", a adãugat aceasta. Kinga recomandã ca persoanele cu sîni prea mari sã foloseascã bustierã sport împreunã cu sutienul. În acest caz ºi ele pot face toate exerciþiile, inclusiv sãriturile.

peleazã la ajutorul ghetelor Kangoo Jumps De asemenea, mai spune antrenoarea, de un real ajutor pot fi

exerciþiile fãcute pe ghetele Kango Jumps. La acestea pot apela chiar ºi femeile cu dureri de spate. "Ghetele Kangoo Jumps pot fi folosite ºi de cãtre persoanele care au dureri de spate. Datoritã tãlpilor eliptice ºi arcurilor elastice impactul cu solul în filmul sãriturii se reduce cu 80 %, protejând astfel articulaþiile ºi coloana vertebralã. De aceea, persoanele respective pot face exerciþiile în

De ce nu e bine sã fumezi lângã copii

umatul pasiv dãuneazã arterelor copiilor, îmbãtrânindu-le prematur vasele de sânge cu trei ani, avertizeazã cercetãtorii. Prin îngroºarea pereþilor vaselor de sânge creºte riscul de apariþie a infarctului ºi atacului cerebral, informeazã BBC citând un studiu apãrut în "Jurnalul European al Inimii". În cadrul cercetãrii desfãºurate în Finlanda ºi Australia, specialiºtii au monitorizat peste 2.000 de copii cu vârsta cuprinsã între 3 ºi 18 ani. Oamenii de ºtiinþã avertizeazã cã nu existã o limitã "sigurã" în ceea ce priveºte expunerea copiilor la fumul de þigarã.

picioare", a continuat ea. Kinga Sebestyen este de 18 ani instructor de aerobic, step, fitball, pilates ºi lector la Federaþia Românã "Sportul pentru Toþi". Ea este trainer coordonator ºi specialist al Academiei Internaþionale a Trainerilor de Kangoo Jumps, coordonând programe ºi oferind diplome de merit. În plus, este autoarea unuia din cele mai eficiente programe de slãbit, Fat Burning, pentru care a fost premiatã la nivel internaþional. Cu ajutorul analizei cu ultrasunete s-au observat modificãri pe pereþii carotidei copiilor, artera gâtului ºi a capului. "Studiul nostru aratã cã expunerea la fumatul pasiv în copilãrie cauzeazã vãtãmãri directe ºi ireversibile la nivelul structurii arterelor. Pãrinþii ºi cei care vor sã aibã moºtenitori ar

Oricât de mult s-a scris despre dragoste, ea rãmâne cel mai misterios sentiment uman. Cercetãtorii recunosc adesea cã, prin munca lor asiduã asupra acestei probleme, descoperã incomparabil mai puþin decât descoperiserã celebri oameni de artã, din simpla lor inspiraþie: Shakespeare, Tolstoi, Flaubert, Lamartine ºi mulþi, foarte mulþi alþii. Totuºi, s-au formulat unele teorii ºtiinþifice care meritã atenþie, chiar dacã ele nu pot diminua cu nimic farmecul poeziei ºi al romantismului, comenteazã portalul mixstuff.

atru minute

Se pare cã dragostea la prima vedere este o realitate, iar cercetãtorii au stabilit cã douã persoane pot ajunge sã-ºi simtã ataºamentul reciproc în patru minute. S-a ajuns la concluzia cã, în acest timp scurt, bunã impresie asupra partenerului o produc - în mod ciudat miºcarea corpului, timbrul glasului ºi ritmul vorbirii. Toate acestea sunt incomparabil mai bine perce-

Lucruri mai puþin cunoscute despre dragoste: cele 4 minute sau formula matematicã se atrag, iar cele identice se resping. Natura ne-a construit astfel, încât sã ne atragem atunci când suntem caractere diferite, poate pentru a învãþa unii de la alþii.

pute decât ceea ce îºi comunicã cei doi între ei.

itmul inimii

Studii elaborate de specialiºti au arãtat cã, atunci când se declanºeazã un puternic sentiment între douã persoane de sex opus, privirea lor faþã în fata produce o sincronizare a bãtãilor inimilor, dupã un timp de trei minute.

nalgezic

Este cunoscut din vechi timpuri faptul ca îmbrãþiºarea pasionalã

trebui sã renunþe la fumat. Acest lucru nu numai cã este în beneficiul sãnãtãþii lor, dar protejeazã ºi sãnãtatea copiilor în viitor", a declarat dr. Seana Gall, de la Universitatea din Tasmania, coordonatoarea cercetãrii. Cele mai mari efecte au fost observate în cazul copiilor cu ambii pãrinþi fumãtori.

indromul de inimã distrusã

Divorþul, înºelarea, pierderea unei persoane dragi, experienþa emoþionalã profundã pot acþiona asupra creierului, care la rândul sãu afecteazã liniºtea inimii, producând dureri de piept ºi dificultãþi în respiraþie. Fenomenul este mai frecvent la femei, care pot ajunge la un atac de cord.

ragostea ºi cocaina

Cercetãtorii au stabilit cã dragostea afecteazã creierul asemãnãtor dozei de cocainã, producând o senzaþie similiara cu euforia, fãrã ca aceasta sã devinã însã nocivã ca la cocainã. Efectele euforice sunt produse prin sensibilizarea a 12 regiuni ale creierului, care în alte condiþii stau inactive.

îndepãrteazã senzaþia de durere, de unde s-a acreditat ideea cã însãºi dragostea joacã rol de analgezic. Cercetãtorii au stabilit astãzi cã, urmare a îmbrãþiºãrii, corpul elibereazã un hormon numit oxitocina, care amplificã efectele îmbrãþiºãrii, acþionând uneori asupra durerilor, îndeosebi ale celor de cap. Dacã îmbrãþiºarea este

Ajutã sau nu cafeaua la slãbit? N

pasionalã, oxitocina acþioneazã ca un adevãrat medicament.

aractere asemãnãtoare

Contrar aºteptãrilor, cuplurile care prezintã caractere asemanantoare nu se dovedesc a fi durabile în timp. Se reconfirma ºi în acest caz un principiu existent în multe medii naturale, conform cãruia elementele contrarii

dintre acestea este cofeinã, efectul ei asupra corpului uman fiind studiat în amãnunþime de oamenii de ºtiinþã.

ofeina prezentã în cafea este cea mai consumatã substanþa psihoactiva din lume. Acesta substanþa poate ajuta ºi la pierderea kilogramelor în plus, crescând metabolismul. Cafeaua conþine mai multe substanþe care pot influenþa metabolismul, scrie Care2. Cofeinã este una dintre ele, aceasta stimulînd sistemul nervos. Teobromina ºi teofilina au ºi ele legãturã cu cofeinã, avînd un efect stimulator. Acidul clorogenic este o altã substanþa pe care o conþine cafeaua, ea putînd ajuta la încetinirea absorbþiei carbohidraþilor. Totuºi, cea mai importantã

umeroase beneficii ale cofeinei

Aceasta blocheazã în creier un neurotransmiþãtor inhibitor denumit adenozinã. Prin blocarea sa, cofeinã creºte secreþia neurotransmiþãtorilor dopaminã ºi norepinefrina. Trimite semnale la celulele grase pentru cã acestea sã descompunã grãsimea. Aceeaºi substanþã creºte ºi nivelul de adrenalinã din sînge, aceasta ajungînd la þesutul gras ºi trimiþînd semnale de descompunere a grãsimilor, urmatã de eliberarea

formulã matematicã

Pihologul american Prof. Robert Sternberg de la Universitatea Cornell a clasificat trei tipuri de dragoste, formulate în funcþie de componentele de bazã: dragostea romanticã = pasiune + intimidate, prietenia = intimidate + devotament ºi ataºamentul autoimpus = pasiune + devotament.

Sursa Ziare.com

lor în sînge. Mai creºte ºi rata metabolica cu aproximativ 3-11%, consumarea unei doze mai mari avînd un efect mai pronunþat asupra metabolismului. Urmarea este arderea grãsimii din corp.

-a dovedit ºtiinþific: cofeina stimuleazã S memoria

Din pãcate, efectul nu este atît de pronunþat în cazul persoanelor obeze ºi al celor în vîrstã. Cofeinã poate îmbunãtãþi performanþele sportive ale oamenilor prin mobilizarea crescutã a acizilor graºi din þesuturile grase. Studiile aratã cã performanþa sportivã poate creºte ºi ea cu 11-12% datoritã cofeinei. Totuºi, în timp, corpul uman nu mai reacþioneazã la fel la efectul cofeinei, însã aceastã substanþã are capacitatea de a reduce pofta de mîncare ºi de a ne ajuta sã mîncãm mai puþin.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

peleazã la ajutorul ghetelor Kangoo Jumps De asemenea, mai spune antrenoarea, de un real ajutor pot fi

De ce nu e bine sã fumezi lângã copii

atru minute

pute decât ceea ce îºi comunicã cei doi între ei.

itmul inimii

nalgezic

Este cunoscut din vechi timpuri faptul ca îmbrãþiºarea pasionalã

indromul de inimã distrusã

ragostea ºi cocaina

Ajutã sau nu cafeaua la slãbit? N

pasionalã, oxitocina acþioneazã ca un adevãrat medicament.

aractere asemãnãtoare

dintre acestea este cofeinã, efectul ei asupra corpului uman fiind studiat în amãnunþime de oamenii de ºtiinþã.

umeroase beneficii ale cofeinei

formulã matematicã

Sursa Ziare.com

lor în sînge. Mai creºte ºi rata metabolica cu aproximativ 3-11%, consumarea unei doze mai mari avînd un efect mai pronunþat asupra metabolismului. Urmarea este arderea grãsimii din corp.

-a dovedit ºtiinþific: cofeina stimuleazã S memoria

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Matematica i-a decimat

acã ar fi dat examenul pe bune, miercuri aproape toþi liceenii din Petroºani ar fi ratat examenul. Majoritatea a ieºit dupã prima orã din sala de examen, iar speranþele liceenilor sunt sã ia mãcar nota 5. Mai au timp, însã, iar simularea a fost un bun prilej sã se convingã cã încã nu sunt tocmai pregãtiþi. Diana MITRACHE

A fost greu ºi foarte greu. Au fost subiecte imposibile, dupã cum recunosc absolvenþii, ºi dupã prima orã de la primirea subiectelor, zeci de elevi au pãrãsit sãlile, dezamãgiþi. Integralele, matricea ºi radicalii le-au jucat feste ºi cei mai mulþi spun acum

cã trebuie sã se punã serios pe carte. „A fost foarte greu. Toate subiectele au fost inabordabile. Sunt clasa a XII-a. Nu ºtiu ce o sã fac la Bac. Trebuie învãþat mult”, recunoaºte unul dintre liceenii care, dupã o orã ºi jumãtate a pãrãsit spãºit sala de examen. „A fost destul de greu, nu ne aºteptam. Nu a fost exagerat de greu, dar poate nu am fost destul de pregãtit, deºi credeam cã ºtiu. Sper sã iau peste 4, sau un 5, cã

am scris ceva cât de cât”, sus’ine un alt absolvent. Fiecare s-a convins cã se poate ºi mai bine. „Pãi …mai învãþ, cã nu am ce face. Integrala care ne-a dat-o, am încercat sã o rezolv, dar toate formulele care le ºtiam nu dãdeau bine, dupã mintea mea, mai trebuie sã învãþ”, a observat un licean de a XIIa la ieºirea din sala de exa-

men, în timp ce colegii sãi strigau peste umãr cã sperã mãcar la nota 4, cu tot cu punctul din oficiu. Miercuri a fost proba la matematicã, dar se pare cã a fost mai mult decât o limbã strãinã. Pentru prima datã, la examen au participat ºi elevii de clasa a XI-a. Vineri va fi ultima probã, iar la simulare nu vor mai participa decât absolvenþii care în câteva luni dau examenul propriu-zis.

Sesiune specialã de restanþe la Universitatea Petroºani

tudenþii care au picat examenele în timpul anului, pot în aceastã sãptãmânã sã recupereze. Conducerea Universitãþii a aprobat o sesiune specialã de restanþe. Luiza ANDRONACHE

Holurile Universitãþii de la Petroºani sunt foarte animate în ultimele zile, asta mai mult decât într-o perioada obiºnuitã de scoalã. Pe lângã studenþii care merg zilnic la cursuri, în aceastã sãptãmânã are loc ºi o sesiune specialã de restanþe. “Noi avem sesiuni stabilite prin structura anului. Este sesiunea normalã

la sfârºitul fiecãrui semestru ºi avem douã sesiuni în toamnã, care sunt stabilite prin structurã. Se mai întâmplã, însã, cã studenþii prin liderii lor, mai solicitã prin consiliul de administraþie niºte sesiuni speciale pentru a facilita posibilitatea unora de a-ºi mai recupera din disciplinele la care nu au promovat. ªi, sigur, noi niciodatã nu am îngrãdit acest drept”, a declarat prof Aron

Poantã, rectorul Universitãþii Petroºani. ªi în alte centre universitare din þarã sunt sesiuni speciale de restanþe în afara celor stabilite în calendarul ºcolar, pentru ca toþi studenþii sã poatã recupera examenele pierdute sau picate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Datoritã prezenþei asiaticilor în þarã,

Biblioteca Judeþeanã are girul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru înfiinþarea unei secþii de chinezã

ecþie de limbã chinezã la Biblioteca Judeþeanã Ovid Densuºianu. Responsabilii instituþiei au solicitat consilierilor judeþeni aprobarea înfiinþãrii unei secþii de limba chinezã. Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Hunedoara-Deva este o instituþie de culturã aflatã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult decât atât, în cadrul bibliotecii se va înfiinþa un serviciu pentru administrarea monumentelor istorice. Monika BACIU

”Întrucât în cadrul Bibliotecii Judeþene „Ovid Densuºianu” existã posturi vacante, iar în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara se înfiinþeazã Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, conducerea consiliului a solicitat instituþiei reducerea a douã douã posturi din organigramã ºi statul de funcþii, urmând ca acestea sã fie redistribuite la serviciul public menþionat, în temeiul art.19 alin.2 din

Ordonanþa de Urgenþã nr.103/2013 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul 2014, precum ºi alte mãsuri în domeniul cheltuielilor publice. Astfel prin adresa nr.360/2014, managerul bibliotecii a cerut aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare, reducând douã posturi vacante de bibliotecar, unul de la Serviciul relaþii cu publicul ºi unul de la Serviciul completare, catalogare, evidenþã, infor-

mare”, se aratã în documentele CJH. Cum în ultimii ani se vorbeºte de o ”invazie” a chinezilor în judeþ, dar ºi la nivelul întregii þãri, responsabilii bibliotecii au solicitat înfiinþarea unei secþii chinezeºti. ”De asemenea, managerul bibliotecii a solicitat înfiinþarea unei filiale în limba chinezã a bibliotecii judeþene, cu

materiale din toate domeniile de interes, atât în limba chinezã, cât ºi cãrþi în limba românã, englezã, francezã despre China ºi civilizaþia chinezã. Ca atare, pentru buna desfãºurare a activitãþii în noua filialã, o bibliotecarã de la Secþia de Artã ºi Carte Francezã va

fi mutatã la sediul filialei menþionate”, se mai aratã în document. Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva este finanþatã din bugetul local al judeþului Hunedoara, iar fondurile de finanþare se nominalizeazã distinct de cãtre ordonatorul principal de credite. Consiliul Judeþean Hunedoara controleazã ºi asigurã condiþii optime de pãstrare a colecþiilor ºi de acces la acestea.

Alfabetizare prin joacã

a bibliotecã nu doar se citeºte sau, în ultimii ani se acceseazã internetul, ci se fac cursuri de alfabetizare pentru copiii cu diferite deficienþe. La Biblioteca Municipalã din Petroºani, responsabilii spun cã au întâlnit copii care nu ºtiau sã îºi scrie numele, dar doreau sã acceseze internetul. Monika BACIU ”Avem un proiect împreunã cu doamna Ciurea în care am strâns un grup de copii cu CES, adicã Cerinþe Educaþionale Scãzute, cu ei lucrãm cam de 2-3 ori pe lunã, dupãamiaza. Am avut copii care chiar nu au ºtiut literele, pe care noi le-am dat sã le înveþe, le-am dat termen o sãptãmânã-douã, pentru cã vroiau sã vinã la calculator sã îºi facã paginã de Facebook, vroiau sã se joace, dar ei nu ºtiau literele. Atunci le-am dat un

Abecedar, un termen ºi au reuºit sã înveþe. Nu le-am dat drumul la calculator pânã nu au ºtiut toate literele”, a declarat Delia Grosu, reprezentan-

tul Bibliotecii municipale Petroºani Copiii cu astfel de probleme sunt în clasele primare. Vina nu aparþine nici pãrinþilor, dar

nici dascãlilor. Copiii s-au nãscut cu astfel de probleme. ”Cred cã aºa sau nãscut. Au un coeficient de inteligenþã scãzut. Nu e vina nimãnui, dar trebuie încercat ºi lucrat cu ei mai mult. Noi nu preluãm rolul ºcolii, noi suntem un ajutor. Încercãm sã îi facem sã înþeleagã cã ºi ei au un rol important în comunitatea noastrã ºi vor avea. De aceea noi facem aceste acþiuni, spectacole, prin jocuri. Nu i-am pus sã înveþe”, a mai precizat sursa citatã Toþi aceºti copii cu probleme ar trebui integraþi în ºcoli speciale pentru a li se acorda atenþia cuvenitã. Nu este vorba de marginalizare, este vorba de integrare într-un mediu adecvat lor.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Solidaritate cu ajutorul artei

in suflet pentru suflet si din dorinta de a ajuta un copil, ca si ei, elevii de la cercul de metaloplastie din Petrosani fac ce pot pentru a ajuta parintii unei fetei bolnave de leucemie. Micuþii artisti au confectionat manual martisoare pe care le-au vandut, iar banii castigat i-au donat. Luiza ANDRONACHE

rumos din artã ºi arta fãrã kitch Au invatat sa creeze frumosul si sa se inspire din orice lucru, ideie sau eveniment. Copiii de la cercul de metalo-plastie de la Clubul Elevilor din Petrosani au confectionat martisoare inedite, iar incepand cu data de 1 martie au fost expuse intr-o cafenea din centrul orasului si vandute in scurt timp. “ De fiecare datã, la fiecare expoziþie ne-am obiºnuit sã lucrãm

ceva nou. Cred cã impulsul dat de doamna profesoarã ne face sã mergem mai departe ºi sã creãm cu mult mai mult spor ºi numai lucruri de artã”, ne-a declarat Sergiu Berindea, un elev expozant. “Am lucrat aceste mãrþiºoare pen-

tru a arãta oamenilor ce este frumos ºi a învãþa cã arta nu înseamnã kitch-urile pe care le-am vãzut pe piaþã”, a afirmat ºi Raluca Ardelean, elevã expozantã.

e la un copil la altul… Dar, invatand arta si frumosul, micii artisti stiu ce inseamna ºi solidaritatea si umanitatea, asa ca si banii pe care i-au obtinut din vanzarea martisoarelor pe care le-au facut cu mana lor, ii

vor dona Andreei Matei, fata bolnava de leucemie. “ Copiii sau bucurat foarte tare când au auzit cã s-au vândut mãrþiºoarele ºi cã au fost apreciate. Iar, în urma evenimentului caritabil de sâmbãtã, unde am participat ºi noi cu câteva lucrãri de metalo-plastie ºi pe care le-am donat, ei au venit la Club ºi mi-au spus cã s-au hotãrât ca ºi aceºti bani, din vânzarea mãrþiºoarelor, sã meargã tot la familia fetiþei bolnave”, a declarat Mihaela ªtefania Cioc, profesor la Cercul de metalo-plastie - Clubul Elevilor Petroºani. Andreea, fata bolnava, este aproape de-o varsta cu micii artisti de la cercul de metalo-plastie. Asa ca, orice banut care ar putea contribui la salvarea ei, conteaza. Asta cred si copiii care au ales sa-si doneze bruma de castig pentru aceasta cauza

nobila. “ Noi, copii, ne-am gândit sã donãm aceºti bani. Mai întâi ne gândeam ca suma sã o investim în scopuri culturale, sã mergem la teatru pentru cã obiºnuim sã fim acolo la fiecare premierã, dar am fost impresionaþi de cazul Andreei, fata bolnavã de leucemie. Am hotãrât atunci sã dãm aceºti bani familiei, din puþinul nostru sã se strângã mãcar puþin ºi sã o salvãm pe Andreea”, a mai afirmat elevul Sergiu Berindea.

peranþa nu moare niciodatã! Reaminim faptul cã la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Petroºani, pentru prima datã au stat alãturi pentru o cauzã comunã, politicieni, oameni de afaceri, personalitãþi ale Vãii Jiului ºi judeþului, directori, dar si oameni din alte sfere

de activitate. Toate acestea în cadrul unui eveniment caritabil de strângere de fonduri pentru Andreea Matei, o fatã în vârstã de 14 ani, bolnavã de leucemie. La acest eveniment s-a plâns, indiferent de culoarea politica sau locul in societate. Spech-urile au fost gâtuite de emoþie ºi pentru unii, chiar dacã nu a fost uºor, amintirea unor lupte proprii cu boala a venit firesc, împãrtãºitã cu audienþa. Ideea acestei acþiuni a încolþit în urmã cu câteva sãptãmâni in mintea unei mame, actual vicepresedinte al PSD Petrosani, Mariana Popa, a carui copil a murit de cancer in urma cu multi ani. Totul a venit din durere, compasiune si mai ales din senzatia de deja vu’. Aºa a ales ea sã-ºi exprime compasiunea ºi solidaritatea, care împreunã nasc speranþa.

Apel la o viaþã sãnãtoasã pentru copii

ot mai mulþi copii au o greutate peste cea normalã, lucru care le afecteazã atît sananatea cît ºi încrederea în sine. Pentru a venit în ajutorul acestora, fundaþia Wings ºi Colegiul Naþional Sportiv Cetate Deva au pornit o campanie împotriva obezitãþii infantile. Luiza ANDRONACHE Astfel, timp de un an, copiii supraponderali vor putea participa la ore de sport ºi vor primi asistenta atît din partea psihologilor cît ºi a nutritionistiulor, pentru a învãþa cum sã aibã un stil de viaþa sãnãtos. Avantajul este cã totul va fi gratis. Potrivit statisticilor, România ocupa locul trei în Europa în ceea ce

priveºte numãrul persoanelor obeze, dupã Grecia ºi Iugoslavia. Mai grav este faptul cã tot mai mulþi copii din ziua de astãzi au o greutate peste cea normalã ºi asta din cauza lipsei de miºcare ºi a unei alimentaþii nesãnãtoase. „Un copil care de mic este gras, slãbeºte foarte, foarte greu. La copii, þesutul adipos este diferit de cel la adulþi. La adulþii, cînd se îngraºã, celulele

adipoase se mãresc în dimensiune, la copii ele se divizeazã ”, a afirmat Paul Tomotaº, reprezentant al fundaþiei „Wings”. Pentru a veni în ajutorul acestora, fundaþia Wings ºi Colegiul Naþional Sportiv Cetate Deva au pornit o campanie împotriva obezitãþii infantile. Timp de un an, peste 100 de copii hunedoreni, supraponderali, vor putea beneficia de ore de sport ºi de asistenta din partea psihologilor ºi a nutriþioniºtilor pentru a învãþa cum sã aibã un stil de viaþa sãnãtos. Vestea bunã este cã totul va fi gratuit ºi conceput în aºa fel încît sã fie atractiv pentru cei mici.

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Actualitate 13

Spectacol pentru femei la Petroºani

oamnele ºi domniºoarele din Petroºani sunt invitate la spectacol vineri, în data de 7 martie, la sala de marmurã a primãriei. Evenimentul este organizat pentru a celebra Ziua Femeii. Luiza ANDRONACHE Nu are posibilitate ºi nici cadru legal sã acorde prime pentru funcþionarele din primãriei, dar edilul ºef de la Petroºani le invitã pe femei la un spectacol special. “ Ca în fiecare an, facem un spectacol cu copii în sala de marmurã a primãriei, asta vineri, 7 martie, pentru cã sâmbãtã nu se lucreazã. Evenimentul va

avea loc la ora 12 ºi cu siguranþã cei mici vor fi deosebiþi ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

„F

emeia ar trebui preþuitã ºi respectatã mai mult” Poate cã femeia este prea puþin apreciatã ºi nu la adevãrata valoare. Cã femeia este cea cãruia se datoreazã

irca 3000 de someri si peste 250 de angajatori intra zilnic pe platforma ADESPO – portalul hunedorenilor care isi cauta un loc de munca. La 24 de luni de la implementarea proiectului in judetul Hunedoara, rezultatele sunt multumitoare. Luiza ANDRONACHE

viaþa ºi cã ea trebuie preþuitã, o recunoaºte ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi. “Vorbim în primul rând de respectul faþã de cel de lângã tine ºi asta în special în cazul doamnelor care sunt niºte fiinþe mult mai gingaºe ºi sensibile decât suntem noi, bãrbaþii. 8 Martie este o

zi simbolicã, ziua lor, dar eu vã spun cã doamnele, în general, ar trebui sã fie tratate cu mult mai mult respect decât le tratãm zi de zi pentru simplul fapt cã ele sunt cele care dau naºtere vieþii pe pãmânt. O femeie care a nãscut un copil, este ceva extraordinar”, a mai afirmat primarul Petroºaniului.

Un exemplu de nobleþe sufleteascã

âmbãtã va fi din nou soare. ªi nu ne referim aici la condiþiile meteo. De 8 martie vã invitãm sã cunoaºteþi un exemplu de nobleþe sufleteascã. În condiþiile în care discutãm tot mai mult despre renunþarea la responsabilitãþile pãrinteºti, o sã ne întâlnim cu o doamnã care a adus pe lume 15 vieþi. O femeie care a purtat în pântece ºi a nãscut 15 prunci. Viaþa doamnei Carlota Lakatoº a fost una tumultuoasã. Mamã eroinã, mamã care ºi-a crescut copiii aºa cum numai o mamã poate înþelege. Destinul a fãcut sã mai aibã în viaþã doar opt dintre toþi fii ºi fiicele cãrora le-a dat vieþi.

ªomerii ºi locurile de muncã online

Acum îºi petrece zilele alãturi de bunicii de la Cãminul pentru persoane vârstnice de la Hunedoara. Chipul ei blajin, brãzdat de riduri, trãdeazã, la cei 79 de ani, o viaþã grea, dar un suflet frumos. Singura ei avere este un tablou în care apare alãturi de familia ei, despre care vorbeºte cu drag.

Vã propunem sã o cunoaºteþi ºi sã o preþuiþi pentru efortul de a fi de 15 ori mamã, pentru puterea de a privi frumos în jur ºi pentru faptul cã reprezintã un model de curãþenie sufleteascã. Dacã apreciaþi cã meritã sã-i mulþumiþi pentru ceea ce este ea ca om, vã aºteptãm sâmbãtã, 08 martie 2014, sã o cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi printr-o diplomã ºi un buchet de flori, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. (Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

Ca o alternativa la clasicele servicii de ocupare, AJOFM Hunedoara a implementat in premiera in Romania o platforma online pentru gasirea unui loc de

date ºi care acceseazã platforma prin ajutorul unei adrese de e-mail. Ei sunt informaþi zilnic pe baza codului de ocupaþie pe care l-au declarat ”, a declarat Vasile Iorgovan, director AJOFM Hunedoara. Iar daca este primul servi-

munca. Aplicatia electronica ADSPO, Acces direct in serviciile publice de ocupare, poate fi accesata de catre orice persoana care se afla in cautarea unui loc de munca, cu conditia ca acesta sa fie inregistrat in evidentele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Hunedoara. “Sistemul chiar este online ºi este unul în care chiar am pornit o ofensivã majorã de informare efectivã a angajatorilor, pentru cã ºomerii îi avem într-o minimã medie, oarecum, de cel puþin 3000 de persoane care sunt înscrise în baza noastrã de

ciu de acest gen din tara, ADSPO nu este insa unic si in Europa. Alte tari folosesc de ani de zile, cu succes, astfel de servicii online. ADSPO – Acces direct in serviciile publice de ocupare – este un proiect al AJOFM Hunedoara care a fost implementat atat la noi in judet, cat si in Alba, acum 24 de luni. Pentru rezultatele obtinute in aceasta perioada, proiectul a fost selectat ca exemplu de buna practica de catre Agentia Nationala de Ocupare a Locurilor de Munca, care isi propune sa il promoveze la nivel national.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile te omoarã cu zile! 10:30 Mihail Gorbaciov 11:30 Descoperã Europa ta! 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:55 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:05 Dispãruþi fãrã urmã 17:40 Maºini, teste ºi verdicte 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Atunci ºi acum 19:45 Sport

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prin stomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un soþ perfect: Povestea lui Laci Peterson (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Romanticii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi

21 martie *** 20 aprilie Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii! Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Taxi Driver (r) Grupul Vouã (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Declaraþie de dragoste 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged

10:00 10:15 11:00 11:15 11:45 12:00 12:15 13:00 13:15 14:00 14:15 15:00 15:15 16:00 16:15 17:30 18:00 19:30 20:00 21:30 22:00 23:45

ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Digi Sport Special Digisport Show ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Fotbal: Spania - Italia ªtirile Digi Sport Fotbal: Spania - Italia ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal Club ªtirile Digi Sport Digi Sport Special ªtirile Digi Sport Fotbal: Franþa - Olanda ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental. O veste neplãcutã din cursul serii vã schimbã programul pentru mâine.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.

Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi de la problemele. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30

23 noiembrie *** 20 decembrie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale.

Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Strãzile pe care a fost introdusã canalizarea au fost readuse la starea iniþialã

ecazurile oamenilor care locuiesc pe strãzile afectate de proiectul de extindere a canalizãrii din Petroºani ºi Vulcan s-au încheiat. Aproximativ 90% dintre aceste strãzi au fost deja aduse la stadiul iniþial. Carmen COSMAN-PREDA Ieºirea din iarnã ºi topirea zãpezilor au adus dupã sine calvarul oamenilor care locuiesc pe strãzile unde s-a lucrat. Zeci de localnici din Vulcan ºi Petroºani au reclamat faptul cã strãzile lor s-au transformat în

adevãrate mlaºtini pe unde cu greu se mai putea circula, ºi doar cu cizme de cauciuc. Acum, însã, problema s-a rezolvat în mare parte, iar strãzile distruse în urma lucrãrilor de introducere a reþelelor de canalizare au fost pietruite. „Dupã topirea zãpezilor, în Petroºani ºi Vulcan au

apãrut unele probleme. Constructorul are datoria ºi obligaþia de a aduce terenul la starea iniþialã, dar ploile, topirea zãpezilor, adus creat aceastã problemã reclamatã de oameni în ultimul timp. Am fost ºi eu pe teren ºi, recunosc, dacã eu ocuiam în acele zone, nu mi-ar fi convenit situaþia. Important este cã, împreunã cu

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Joi 06.03.2014 în oraºul: Aninoasa, între orele 9:0017:00. Zona afectatã: Oraº Aninoasa inclusiv cartier Iscroni ºi toþi utilizatorii din zona Livezeni ºi Dãnuþoni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

aducþiunea Valea de Peºti. Petroºani, în zona str. Centru I.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

primãria ºi constructorii, am gãsit soluþia. Vreau sã vã spun, însã, cã vina nu este a constructorilor, care au lucrat conform proiectului”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Acum, însã, strãzile pe care s-a lucrat sunt pietruite, chiar ºi cele care erau de pãmânt anterior demarãrii lucrãrilor.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014

Un nou termen pentru Straja

ãptãmâna viitoare la Curtea de Apel Bucureºti se judecã procesul în care Primãria municipiului Lupeni a acþionat în judecatã mai multe instituþii ale statului. În data de 14 martie la Curtea de Apel Bucureºti va avea loc un nou termen în dosarul în care administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã cinci instituþii publice. Monika BACIU

Administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu au fost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. De doi ani nu s-au mai primit bani pentru a continua investiþiile din staþiunea montanã. ”Acolo mai este o problemã, trebuia sã mai primim aproape

80 de milioane de lei, nu am primit niciun leu, noroc cã a apãrut Ordonanþa 17 ºi am mai scãpat din datorii pentru cã au avut firmele datorii la stat ºi s-au mai fãcut niºte compensãri. Suntem la jumãtatea proiectului ca executare. Unele sunt terminate spre deosebire de alte localitãþi. Mai aveam încã de construit încã douã telescaune ºi o salã de sport, un complex sportiv. Prioritatea cea mai mare este aceea de a da drumul ºi la cea de a doua pasarelã pentru ca sã se poatã schia pe cea mai lungã pârtie din þarã de 8,3 kilometri”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Municipalitatea a cuprins în proiectul de dezvoltare a staþiunii ºi amenajarea unor spaþii de petrecere a timpului liber în perioada verii, astfel

încât potenþialul staþiunii sã fie valorificat epe tot parcursul anului. ” Vom încerca sã face ºi activitãþi de varã, tocmai de aceea acest complex sportiv ar fi fost aur pentru noi pentru cã am avea vara tabere de pregãtire sportivã. Acum avem tabere dar doar pentru pregãtirea fizicã, coboarã la sala de sport din oraº dar ar fi mai bine pentru ei acolo”, a mai precizat sursa citatã. Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de

200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele norma-

tive în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de

rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012. Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi

Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus. Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.