CVJ NR. 565, MIERCURI 5 MARTIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 565

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

O ieºire la pensie,

o angajare la CEH

Într-un an din patru

Deputaþii hunedoreni ne-au costat peste 1,3 milioane de lei >>> PAGINA A 3-A

Dan Radu Ruºan a fost arestat preventiv >>> PAGINA A 3-A Tradiþii maghiare la intrarea în post

Unºi cu cenuºã pentru spãlarea pãcatelor >>> PAGINA A 5-A Aleºi hunedoreni fãrã nicio curiozitate

Campionii lipsei de interes din Camera Deputaþilor >>> PAGINA A 6-A

Costel Avram:

”Trãiesc ºi nutresc cã va fi mai bine” >>> PAGINA A 7-A

Profesorii din Valea Jiului, discriminaþi la salarii >>> PAGINILE 8-9

Silozurile de la Lonea au cãzut de vechi >>> PAGINA A 10-A

„Omul sfinþeºte locul” – Nicoleta Bolcã un deceniu de reuºite în teatru >>> PAGINA A 13-A

A

ngajãrile de la Complexul Energetic Hunedoara depind în mod direct de investiþii.

Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara a precizat cã angajãri se vor face doar în anumite condiþii, destul de limitate. Doar dacã se pensioneazã vreun angajat poate fi încadrat altul pe locul lui. >>> PAGINA A 10-A

La munte ninge ca în poveºti, dar sezonul este compromis! >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Într-un an din patru. Deputaþii hunedoreni ne-au costat peste 1,3 milioane de lei

P

este un milion de lei au primit deputaþii în primul an al primului mandat.

Zilele trecute Cronica Vãii Jiului v-a prezentat câþi bani au fost alocaþi senatorilor în primul an al mandatului.

Camera Deputaþilor a centralizat pânã la momentul decembrie 2013 cheltuielile aleºilor. Cei ºapte deputaþi hunedoreni au cheltuit în primul an al primului mandat suma totalã de peste un milion de lei, mai exact pentru aceºtia s-au alocat 1.303.397 de lei, fãrã diurnã, cheltuieli de transport, telefonie mobilã sau pentru deplasãri în afara þãrii.

Þ

împãu în fruntea veniturilor

Bogdan Þîmpãu (PNL) se aflã în fruntea deputaþilor hunedoreni care au câºtigat cel mai bine în acest prim an al mandatului 20122016. Conform datelor centralizate de Camera Deputaþilor, Þîmpãu a cheltuit în primele 12 luni suma de 189. 491 de lei. Lunar acesta a primit 4969 de lei, însumat pentru primul

60.474 de lei. Pentru cheltuielile cu biroul senatorial ºi cele de personal angajatorul a alocat pentru Mircia Munteanu suma de 111.240 de lei.

V

eterani pe scena Parlamentului

an, deputatul a câºtigat 61.982 de lei. Pentru cheltuielile cu bunuri ºi servicii, angajatorul, adicã Parlamentul României a alocat pentru Þâmpãu suma de 59.816 de lei, iar pentru cheltuielile de personal de la biroul parlamentar au fost alocaþi 67.693 de lei. În total, statul român a cheltuit pentru deputatul hunedorean aproape 190 de mii de lei.

N

ou-intrat în Parlament, îl secondeazã pe Þîmpãu

Natalia Intotero este nou-intratã în Parlamentul României.

Deputatul PSD din Hunedoara a câºtigat cu câþiva zeci de lei mai puþin decât colegul sãu Bogan Þîmpãu.

Intotero a acumulat în primele 12 luni ale mandatului venituri în

Preºedintele TNL pe lista liberalilor pentru CL Petrila

L

ocul consilierului Daniela Viºãnescu în CL Petrila, exclusã din partid de liberali, ar urma sã fie luat de un membru al organizaþiei de tineret.

Conducerea PNL Petrila se gândeºte sã propunã un tânãr în funcþia de consilier local, loc rãmas liber pe listele liberalilor dupã ce Daniela ªtefania Viºãnescu a fost exclusã din partid.

Liberalii au decis excluderea din organizaþie a consilierului Viºãnescu pe motiv cã a adus deservicii formaþiunii care a propulsat-o în Consiliul

sumã de 61.971 de lei, în timp ce pentru cheltuielile legate de personalul de la biroul parlamentar ºi cheltuielile cu servicii s-a alocat suma de 57.348 lei, respectiv 68.978 de lei. În total, statul a cheltuit pentru Natalia Intotero suma de 188.297 de lei.

Un alt parlamentar aflat pentru prima datã pe scena politicã a Parlamentului este Carmen Eleonora Hãrãu (PNL) pentru care angajatorul a plãtit în primul an suma de 187.702 de lei.

Veniturile acesteia fiind în sumã de 60.474 de lei, adicã 4909 de lei lunar.

Mircia Munteanu, fostul edil al municipiului Deva, se aflã ºi el la primul mandat de parlamentar. Statul a plãtit pentru acesta 182.336 de lei. Veniturile acestuia au fost în valoare de

Local Petrila, aceasta fiind alãturi de consilierii PSD, la iniþierea unui proiect care avea aceeaºi temã cu un proiect discutat de liberali în interiorul partidului. Acest lucru a fost vãzut de colegii de partid ca un act de sabotaj, însã liberalii din Petrila au fost nemulþumiþi ºi de alte acþiuni ale Danielei Viºãnescu. Aceasta a fost exclusã din formaþiune în decembrie 2013, iar liberalii vor înlocuirea ei în CL Petrila cu preºedintele organizaþiei de tineret. Daniel Preda deþine ºi funcþia de vicepreºedinte TNL Hunedoara ºi dacã va accede în Consiliul Local Petrila, ar fi cel mai tânãr consilier local care a activat în legislativul din localitatea esticã a Vãii Jiului. Preda spune cã propunerea nu i-a fost transmisã de conducerea organizaþiei, însã este pregãtit sã activeze în CL Petrila ºi chiar are o serie de proiecte pentru comunitatea localã.

Maximilian GÂNJU

Monica Iacob Ridzi, Cristian Resmeriþã ºi Laurenþiu Nistor sunt veteranii Parlamentului României. Aceºtia au înregistrat venituri mai mici faþã de colegii ”boboci”. Pentru Monica Iacob Ridzi Parlamentul a alocat suma de 186.950 de lei, pentru Cristian Resmeriþã 185.651 de

lei, iar pentru Laurenþiu Nistor au fost alocaþi 182.970 de lei.

O parte din parlamentarii hunedoreni nu s-au remarcat cu foarte mare lucru.

Cei mai activi parlamentari au fost cei din Valea Jiului ºi Carmen Eleonora Hãrãu.

S

enatorii, peste 1,2 milioane

În total, în primul an de mandat pe perioada decembrie 2012 – decembrie 2013 cei patru senatori hunedoreni ne-au costat fix 1.243.389 de lei.

Le-am plãtit chiria, convorbirile telefonice, deplasãrile prin þarã ºi

Dan Radu Ruºan a fost arestat preventiv

E

x-deputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu, preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, a fost arestat, marþi, pe 30 de zile. Decizia a fost pronunþatã de Curtea de Apel Bucureºti ºi este definitivã.

Preºedintele ASF, Dan Radu Ruºanu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul Carpatica-ASF. Magistraþii Curþii de Apel Bucureºti au admis, practic, recursul DNA împotriva hotãrârii Tribunalului Bucureºti, care a respins în data de 26 februarie propunerea procurorilor anticorupþie de arestare a lui Ruºanu. În data de 25 februarie, procurorii DNA au decis reþinerea pentru 24 de ore a preºedintelui ASF pentru sãvârºirea infracþiunilor de favorizare a infrac-

strãinãtate, am plãtit angajaþii de la birourile senatoriale ºi curãþenia de la aceste birouri. ªi toate acestea le-am plãtit din banii noºtri, ai românilor, care îi susþinem pe parlamentarii pe care i-am ales ca sã ne reprezinte. În ceea ce priveºte suma totalã alocatã de angajator pentru toþi parlamentarii hunedoreni, senatori ºi deputaþi, aceasta este una de ordinul milioanelor. Parlamentarii ne-au costat doar în primul an al acestui mandat de patru ani suma de 2.546.786 de lei.

Monika BACIU

torului ºi influenþare a declaraþiilor, iar apoi Dan Radu Ruºanu a fost prezentat instanþei cu propunere de arestare preventivã pe 30 de zile.

Potrivit unui comunicat dat publicitãþii de DNA, împotriva lui Dan Radu Ruºanu s-a început urmãrirea penalã în dosarul "Carpatica", pentru constituire a unui grup infracþional organizat ºi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat cã a întocmit ºi a avizat proiectul OUG privind ASF ºi ar fi acceptat "protejarea frauduloasã" a intereselor societãþii Carpatica. În 2012, Dan Radu Ruºanu a fost ales deputat în circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.3, fiind ales lider al grupului parlamentar al PNL, dar a plecat din Parlament în 26 aprilie 2013, trecând la ASF. În vârstã de aproape 64 de ani, a mai fost deputat de Hunedoara în legislaturile 2000 – 2004 ºi 2004 – 2008, pentru ca între 2008 – 2012 sã îl regãsim în Senat, unde a fost chestor ºi vicepreºedinte al Senatului României.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Primul venit, primul servit

C

ozile sãrãciei. Zeci de petroºãneni au îngroºat, pentru ultima datã în aceastã etapã, rândurile la uºa serviciului Social de Asistenþã Socialã pentru a beneficia de ultimele alimente. Marþi a început redistribuirea produselor alimentare rãmase în stoc. ”Am început sã redistribuim alimentele rãmase în stoc, astfel cã pânã la sfârºitul lunii sã terminãm cu programul PEAD 2013. Produsele care au rãmas în stoc sunt paste fãinoase, miere, conserve de carne de porc ºi conserve de suc de roºii.

Persoanele beneficiare sunt cele care fac parte din categoria persoanelor care au luat ºi pânã acum alimente.

De aceastã datã ei trebuie sã vinã cu copie dupã buletinul de identitate ºi actul doveditor cã fac parte din categoria de beneficiari. Se vor distribui pentru o persoanã douã recipiente de miere de

P

albine, douã pungi de paste fãinoase, douã cutii de conserve de roºii ºi trei cutii de conserve de carne”, a declarat Loredana Piþ, ºef SPLAS Petroºani.

Undeva la 1300 de persoane vor beneficia de ultimele produse alimentare de la Uniunea Europeanã. Redistribuirea acestora trebuie sã se încheie pânã la data de 31 martie. ”Majoritatea au venit, însã cantitatea de alimente primitã a fost peste numãrul de beneficiari pe care i-am avut noi pe listele iniþiale la aceste produse care au rãmas în stoc. Mierea a venit în luna ianuarie. De aceastã redistribuire vor beneficia aproximativ 1300 de persoane”, a mai spus sursa citatã.

De precizat este faptul cã alimentele vor fi redistribuite tututor beneficiarilor care vor solicita acest lucru în limita stocului disponibil. Adicã primul venit, primul servit.

Monika BACIU

Cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia s-a redeschis pentru vizitatori

etatea dacicã Sarmizegetusa C Regia s-a redeschis pentru vizitatori, dupã ce în perioada de iarnã, în perimetrul delimitat de acest sit istoric situat în Munþii Orãºtiei, au fost efectuate mai multe lucrãri pentru ca zona sã poatã fi pusã mai bine în valoare.

“În primele douã zile din luna martie am avut deja 120 de vizitatori la Sarmizegetusa Regia. Vremea este frumoasã, curãþenia este impecabilã, iar turiºtii au numai cuvinte de laudã faþã de cum aratã acum acest monument istoric ºi faþã de ceea ce s-a fãcut acolo pe timpul iernii, cât a fost închis”, a declarat luni, pentru AGERPRES, administratorul parcului arheologic Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky.

Cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia a fost închisã pentru public în

INS: Preþurile producþiei industriale pe piaþa internã au scãzut cu 0,1%, în ianuarie 2014

perioada 1 decembrie1 martie, administraþia parcului arheologic desfãºurând mai multe operaþiuni de curãþenie, necesare în spaþiul ocupat de monumentul UNESCO. “S-au eliberat mai multe terase de lãstãriº ºi masã lemnoasã, fapt care oferã acum o altã viziune asupra a ceea ce a însemnat Sarmizegetusa Regia, ca aºezare. Volumul de muncã este foarte mare ºi foarte greu. Acolo nu se poate lucra cu utilaje. Se lucreazã numai manual. De altfel, tot ceea ce s-a strâns acolo a fost scos afarã cu tãrgile transportate de om”, a spus Brilinsky.

Turiºtii care doresc sã viziteze cetatea dacicã Sarmizegetusa Regia vor plãti un bilet în valoare de 5 lei, iar copiii, studenþii ºi pensionarii vor achita un tarif de 2 lei, de persoanã. Cetatea poate fi vizitatã zilnic între orele 7 ºi 17.00, programul fiind valabil pânã la 1 mai, dupã care orarul va fi extins.

Sarmizegetusa Regia a fost vizitatã anul trecut de 27.000 de persoane plãtitoare de bilet, administraþia parcului arheologic propunându-ºi o dezvoltare a activitãþii ºi o creºtere a numãrului de turiºti la peste 35.000 de persoane.

AGERPRES

reþurile producþiei industriale au scãzut pe piaþa internã cu 0,1%, în luna ianuarie 2014, comparativ cu luna precedentã, în timp ce pe piaþa externã au urcat cu 0,3%, conform datelor publicate marþi de Institutul Naþional de Statisticã (INS).

Conform INS, preþurile producþiei industriale au înregistrat în ianuarie 2014, comparativ cu luna precedentã, creºteri în industria bunurilor intermediare cu 0,9%, industria bunurilor de folosinþã îndelungatã cu 0,5% ºi industria bunurilor de uz curent cu 0,3%, iar scãderi de preþuri s-au constatat la produsele energetice (-1,0%) ºi industria bunurilor de capital (-0,1%). În luna ianuarie 2014, comparativ cu aceeaºi lunã din anul precedent, preþurile producþiei industriale au crescut semnificativ în industria bunurilor de folosinþã îndelungatã cu 1,7% ºi industria bunurilor de uz curent cu 1,3%.

Scãderi de preþuri s-au înregistrat la produsele energetice (-2,9%), în indus-

tria bunurilor intermediare (-1,6%) ºi industria bunurilor de capital (-0,6%).

INS precizeazã cã datele pentru luna decembrie 2013 sunt rectificate, iar cele pentru luna ianuarie 2014 sunt provizorii.

Indicele preþurilor producþiei industriale (IPPI) reprezintã, alãturi de Indicele preþurilor de consum, Indicele produselor agricole ºi Indicii preþurilor producþiei pentru servicii, un indicator cheie pentru mãsurarea inflaþiei ºi pentru determinarea deflatorului Produsului Intern Brut în România.

Indicele preþurilor producþiei industriale (IPPI) este bazat pe o anchetã lunarã ºi mãsoarã evoluþia medie a preþurilor mãrfurilor industriale produse în România ºi vândute direct de producãtori, atât pe piaþa internã cât ºi pe piaþa externã.

IPPI este calculat ca medie ponderatã, folosind evoluþia lunarã a preþurilor ºi ponderile aferente produselor industriale. Ponderile reprezintã importanþa relativã a fiecãrui produs în totalul producþiei industriale, folosind ca variabilã cifra de afaceri înregistratã în anul 2010.

AGERPRES

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Tradiþii maghiare la intrarea în post

Unºi cu cenuºã pentru spãlarea pãcatelor C

omunitatea maghiarã din Petroºani sãrbãtoreºte intrarea în Postul Paºtelui. Marþi, copiii de la Centrul Cor Iesu din Petroºani au marcat intrarea în postul Paºtelui printr-un bal mascat sau ”fãrºang”.

Tradiþiile vechi ale maghiarilor spun cã în miercurea cenuºii, oamenii ard diferite obiecte de lemn pentru a simboliza purificarea de cele rele. ”Se numeºte ”fãrºang”care nu este un cuvînt unguresc ci nemþesc, dar lumea catolicã sãrbãtoreºte ultima zi de dezmãþ, ultima zi în care putem face tot felul de prostioare, de pãcate, pentru cã de mîine (miercuri-n.r.) este miercurea cenuºii cînd ne punem cenuºã în cap cã ne pare rãu de pãcate ºi începe postul Paºþelui.

Tradiþia popularã care încã

este vie la satele maghiare organizeazã tot felul de manifestãri de acest gen în care un pãpuºoi din lemn este ars ºi reprezintã toate patimile ºi relele pe care un om le-ar putea întruni”, a declarat Eva Acs, director Centrul Cor Iesu din Petroºani.

Tradiþiile sînt transmise copiilor pentru cã acestea sã rãmînã vii, iar cei mici sã îºi cunoascã obiceiurile care îi definesc ca etnie. ”Este bine sã ºþie copilaºîi. Mereu le explicam

atunci cînd organizãm ceva de acest gen, le povestim ºi venim cu imagini ºi le spunem cã aceste lucruri sunt foarte vechi ºi e mai bine sã le ducem mai departe”, a mai spus sursa citatã.

Biserica Catolicã a sãrbãtoreºte astãzi Miercurea Cenuºii, ziua cu care debuteazã Postul Mare, pregãtitor pentru sãrbãtoarea Paºtelui.

Numele acestei zile vine de la obiceiul ungerii credincioºilor catolici cu cenuºa pe frunte, în semn de smerenie ºi ca recunoaºtere a fragilitãþii fizice a omului. Originea obiceiului folosirii cenuºîi în ritualuri religioase se pierde în negura preistoriei, dar gãsim referinþe la aceastã practicã în tradiþia noastrã religioasã descrisã în Vechiul Testament. Se pare astfel cã folosirea cenuºîi la începutul Postului Mare este o extindere a folosirii cenuºîi la cei care intrau în

Ordinul Penitenþilor.

Aceastã practicã a caracterizat celebrarea Sacramentului Spovezii de-a lungul celei mai mari pãrþi a primului mileniu din istoria Bisericii. Cei care comiseserã pãcate grave ºi le mãrturiseau Episcopului sau reprezentantului sau ºi primeau o penitenþã care trebuia îndeplinitã într-o perioadã de timp. Dupã încheierea penitentei, aceste persoane erau reconciliate de cãtre Episcop printr-o rugãciune de iertare ce se fãcea în mijlocul comunitãþii. În perioada în care trebuiau sã îºi îndeplineascã penitentele, penitenþii aveau adesea locuri speciale în biserica ºi purtau haine specifice, care indicau statutul lor. Asemenea catecumenilor care se pregãteau pentru Botez, ºi ei erau adesea scoºi din biserica dupã Liturghia cuvîntului. Acest întreg proces semãna cu itinerariul de convertire al catecumenilor, deoarece Biserica vedea cãderea în pãcate

grave dupã Botez ca un semn al faptului cã persoana în cauzã nu se convertise cu adevãrat.

Penitenta era o a doua încercare de încurajare a acelei convertiri.

De fapt Pãrinþii Bisericii primare numeau Spovada ca “al doilea Botez”.

Postul s-a dezvoltat în Biserica pe mãsurã ce întreaga comunitate se ruga ºi postea pentru catecumenii care se pregãteau pentru Botez. În acelaºi timp, acei membri ai comunitãþii care erau deja botezaþi se pregãteau sã îºi înnoiascã la Paºþi promisiunile de la Botez, alãturîndu-se astfel catecumenilor în cãutarea aprofundãrii propriei convertiri.

Era natural deci cã Ordinul Penitenþilor sã se concentreze pe Postul Mare, Spovada fiind adesea celebrata în Joia Mare, pentru cã cei tocmai reconciliaþi cu Dumnezeu sã poatã sã ia parte la liturghiile Triduumului. Cu Postul Mare ca o perioadã în mod evident centratã pe Botez, Spovada ºi-a gãsit de asemenea un loc aici.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Aleºi hunedoreni fãrã nicio curiozitate

Campionii lipsei de interes din Camera Deputaþilor

D

acã unii deputaþi hunedoreni par sã-ºi fi înþeles menirea pentru care au fost trimiºi de alegãtori în Parlament, adicã pentru a le reprezenta interesele, pentru alþii singura ocupaþie este cea de a ridica mâna ºi de a vota la ºedinþele la care sunt prezenþi în salã.

Mai mulþi deputaþi hunedoreni par sã aibã foarte puþine curiozitãþi dacã þinem cont de numãrul de întrebãri ºi interpelãri depuse de la finele lui 2012, când au fost învestiþi, ºi pânã acum ºi nici mãcar interesul cetãþeanului care le-a dat votul nu conteazã prea tare.

Carmen COSMAN - PREDA

Campionul absolut al lipsei de interes este, de departe, Mircia Muntean ajuns deputat prin redistribuire, sub umbrela PDL. De când a acces în Camera

Deputaþilor, Mircia Muntean a depus fix o interpelare, pe tema procedurilor de înscrie în clasa pregãtitoare, ºi aia în martie 2013.

De atunci...liniºte ºi pace, poate pentru cã Muntean a fost ocupat ºi cu procesul de abuz în serviciu pentru care

a primit o condmnare de 4 ani cu suspendare. Imediat dupã el se situeazã preºedintele PSD Hunedoara, deputatul Laurenþiu Nistor care, dupã mai bine de un an de mandat, are înregistrate fix 3 interpelãri, una în luna

octombrie 2013 ºi încã douã în luna noiembrie 2013. Pe locul 3 se claseazã Bogdan Þîmpãu, cu 5 întrebãri ºi interpelãri, dintre care una este o revenire la o interpelare anterioarã, urmat de social – democrata Natalia Intotero, cu 9 interpelãri depuse într-un an de mandat în Camera Deputaþilor.

C

armen Hãrãu, campioana interpelãrilor La polul opus se aflã Cristian Resmeriþã (PSD) care a înþeles

Rovana Plumb: “Vrem sã scoatem din sãrãcie 580.000 de persoane pânã în anul 2015”

R

educerea sãrãciei, scãderea ºomajului în rândul tinerilor, înfiinþarea întreprinderilor sociale ºi promovarea unei noi strategii în sfera persoanele vârstnice sunt câteva dintre prioritãþile Rovanei Plumb, propusã pentru funcþia de ministru al Muncii, Familie ºi Protecþiei Sociale ºi a Persoanelor Vârstnice. ”Vrem ca pânã în anul 2015 sã atingem þinta stabilitã iniþial pentru anul 2020, ºi anume aceea de a scoate din sãrãcie un numãr total de 580.000 de persoane.

Aceasta este principala mea preocupare în funcþia de ministru al Muncii ºi pot sã spun cã deja un numãr de aproximativ 290.000 de persoane au fost scoase din sãrãcie. În ceea ce priveºte restul persoanelor, pânã la 580.000, scoaterea din zona de sãrãcie se va face prin aplicarea unei noi viziuni în aceea ce priveºte politicile sociale, dar ºi prin adoptarea unui proiect de lege privind economia socialã. De asemenea, pledãm pentru înfiinþarea

întreprinderilor sociale, dar ºi pentru promovarea unei noi strategii în sfera persoanele vârstnice', a afirmat Rovana Plumb, dupã ce a primit avizul favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate pentru funcþia de ministru al Muncii, Familie ºi Protecþiei Sociale ºi a Persoanelor Vârstnice.

Pe de altã parte, aceasta a arãtat cã

tinerii reprezintã prioritatea absolutã pentru Guvernul Ponta ºi pentru Ministerul Muncii.

'Tinerii reprezintã, pentru Guvernul Ponta ºi pentru Ministerul Muncii, prioritatea absolutã ºi tocmai de aceea sperãm ca prin adoptarea unor noi proiecte sã scãdem nivelul ºomajului în rândul tinerilor.

Totodatã, dorim sã

oprim migraþia creierelor în alte þãri europene sau chiar în America. Referitor la alocaþiile acordate copiilor, luãm în calcul ºi posibilitatea acordãrii unui ajutor suplimentar pentru minorii proveniþi din familii cu venituri reduse. Oricum, alocaþiile pentru copii reprezintã un drept universal', a mai spus Rovana Plumb.

Ea a menþionat, totodatã, cã va discuta cu reprezentanþii Bãncii Mondiale pe tema indexãrii pensiilor.

'Voi discuta cu reprezentanþii Bãncii Mondiale în ceea ce priveºte indexarea pensiilor, pentru ca acest proces sã fie unul corect. În prezent, existã o perspectivã de indexare de 4%. La nivelul ministerului, se are în vedere finalizarea calculãrii pensiilor, ºi mã angajez sã îndrept nedreptãþile care s-au produs pânã acum,

cum se duc în Parlament problemele cetãþenilor care vin la biroul sãu parlamentar. De când a fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 4, acesta a depus 16 întrebãri ºi interpelãri, inclusiv memorii primite din partea cetãþenilor, care ar avea nevoie de un rãspuns de la oficialii guvernamentali.

Monica Iacob – Ridzi (PPDD) are 25 de întrebãri ºi interpelãri, pe diverse teme – de la social, la economic – majoritatea probleme ridicate de cetãþenii Vãii Jiului.

Campioanã absolutã

pentru ca niciun pensionar sã nu piardã din banii cuveniþi ca pensie', a precizat Rovana Plumb. În privinþa Codului Muncii, Rovana Plumb a amintit cã trebuie schimbat modul în care se completeazã concediul de odihnã cu concediul de boalã.

'Referitor la Codul Muncii, trebuie sã avem o abordare europeanã corectã, astfel încât concediul

este, însã, Carmen Hãrãu (PNL) care a gãsit suficiente teme de intreres pentru cetãþenii judeþului Hunedoara, ºi nu numai, pentru care s-a adresat ministerelor de resort. Astfel, de la momentul învestiturii ºi pânã în prezent, deputatul PNL de Hunedoara a înaintat 59 de întrebãri ºi interpelãri, asta pe lângã luãrile de cuvânt în plen ori declaraþiile politice.

Dacã vreþi sã aflaþi în amãnunt ce au fãcut aleºii pentru dumneavoastrã din momentul în care i-aþi trimis sã vã reprezinte, puteþi consulta pagina oficialã a Camerei Deputaþilor, www.cdep.ro.

de odihnã sã nu poatã fi întrerupt de concediul de boalã. Vom vedea, ulterior, dacã mai sunt necesare ºi alte modificãri ale Codului Muncii. Nu în ultimul rând, trebuie sã gãsim un mecanism eficient de eliminare a muncii la negru, iar în acest scop trebuie sã lucrãm mai mult pe cauzã, ºi mai puþin pe efect', a adãugat Rovana Plumb.

AGERPRES

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Costel Avram: ”Trãiesc ºi nutresc cã va fi mai bine”

I

ndiferent de metodele aplicate de conducerea societãþii de apã, în continuare în Valea Jiului se înregistreazã furturi în acest sector. Ba mai mult, directorul general al societãþii spune cã aceasta este o problemã cu care se confruntã toate societãþile de gen din þarã, iar plagelul este foarte greu de controlat.

Monika BACIU

Acum, a apãrut o nouã problemã.

Proprietarii caselor nu mai plãtesc pentru serviciile de care beneficiazã, iar Avram îi ”ameninþã” cã trimite cateriplarul la poartã pentru a le tãia apa. ”Furtul de apã continuã în Valea Jiului, este foarte adevãrat.

Am avut o discuþie cu cei de la Comercial care au participat la o întâlnire ARA la Baia Mare ºi toate soci-

etãþile de apã din România se confruntã cu acest flagel, adicã furtul de apã. Înþelegem cã nu sunt bani, cã lucrurile sunt mai grave în Valea Jiului, dar nu înþelegem sã fure.

Sutem înþelegãtori la toate, dar nu suntem înþelegãtori la furt, de aceea cei care furã se vor obiºnui cu ideea cã acest lucru nu se va mai putea fiindcã vor rãmâne fãrã apã ºi vor rãmâne fãrã apã întreg blocul. Acum

avem o problemã ºi cu casele ºi de aceea începând de acum cã frigul s-a dus vom duce caterpilarul la poartã ºi le vom tãia apa. S-au învãþat sã nu plãteascã nici apa, nici canalizarea ºi dupã aceea sã spunã cã apa în Valea Jiului e cea mai scumpã.

Spun încã o datã cã în Valea Jiului preþul apei este unul dintre cele mai mici din România, din 44 de operatori suntem pe locul 40 arãtând cã avem cel

Consiliul Judeþean achiziþioneazã serviciile unui avocat

S

ervicii juridice pentru CJH. Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat prin vocea consilierilor achiziþionarea de servicii juridice, mai exact de serviciile unui avocat. Serviciile avocatului sunt necesare pentru reprezentarea în instanþã a Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva.

Monika BACIU

”Þinând cont cã Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva este o instituþie de specialitate în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, iar activitatea juriºtilor instituþiei presupune un volum mare de responsabilitãþi juridice în domeniu întocmirii de documentaþii de achiziþii publice, participare efectivã la activitatea comisiilor de selecþie a ofertelor, întocmirea contractelor, a actelor adiþionale de modificare, ºi/sau a altor acte administrative de gestiune, a avizelor, acordurilor,

autorizaþiilor de specialitate împreunã cu actele administrative pregãtitoare ºi de punere în aplicare a acestora, þinând cont ºi de schimbarea rapidã a legislaþiei de specialitate, toate acestea sub sancþiunea termenelor impuse de legislaþie; Ca urmare a adresei nr.1609/19.02.2014 a managerului Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva însoþitã de referatul compartimentului de specialitate al

acestei instituþii; Considerãm temeinic justificatã achiziþia de activitati juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor acestei instituþii din subordine, în justiþie, pentru situatiile juridice si/sau activitatile juridice descrise în anexa la prezentul proiect de hotarare, pe care o supunem analizei si aprobarii Consiliului Judetean Hunedoara”, se aratã în documentele CJH. Sumele necesare plãþii serviciilor prevãzute în prezenta se vor suporta din bugetul de venituri ºi cheltuieli al Spitalului judeþean de urgenþã Deva, pe anul 2014.

Avocatul instituþiei judeþene a fost în cursul anului trecut Alina Laza. Sumele necesare plãþii serviciilor se vor suporta din bugetul propriu al judeþului Hunedoara.

mai mic preþ din România”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Atât furturile cât ºi neplata facturilor aduc prejudicii societãþii de apã care potrivit lui Avram funcþioneazã în regim

de avarie. ”Furturile pe o parte, neplata pe cealaltã parte ºi una peste alta facem ca societatea sã funcþioneze greoi.

Important este cã indiferent cum este am încercat ºi încercãm sã funcþionãm în

regim de avarie în sensul cã nu avem niciun leu datorie la stat, nu avem datorii faþã de furnizori. Încercãm prin toate felurile sã micºorãm cheltuielile ºi în acelaºi timp sã furnizãm servicii de calitate cãtre oameni. Încercãm ca invetsiþiile care se deruleazã sã mai opreascã din acele pierderi enorme pe care le are societatea. Trãiesc ºi nutresc cã va fi mai bine”, a mai precizat sursa citatã.

Cele mai mari datorii cãtre societatea de apã le au abonaþii casnici.

Milioane de lei are de recuperat ApaServ de la rãu-platnici.

Dupã trei ani de stat dupã gratii un violator vrea în libertate

P

edepsele mai mici din noul cod, cel puþin la prima vedere, îi încurajeazã pe mulþi condamnaþi sã cearã revizuirea proceselor în urma cãrora au fost trimiºi dupã gratii. Exemplul este ºi al unui vulcãnean care ºi-a pocnit victima cu un fãcãleþ ºi apoi a violat-o, nu doar el ci ºi-a chemat ºi alþi doi amici.

Maximilian GÂNJU Violul în grup avea sã se petreacã în ianuarie 2011, în Vulcan, iar o tânãrã de 20 de ani la acea vreme, era ademenitã în locuinþa unuia dintre agresori, pe care îl cunoscuse cu câteva zile în urmã. Giani Prian îi motivase fetei cã vrea sã-ºi schimbe o bluzã, iar când a intrat în apartament, fata a fost pocnitã cu un fãcãleþ în cap ºi

abuzatã sexual. Atât de Prian cât ºi de Marius Alexandrache, cel care, acum, cere, dupã ce a stat trei ani în penitenciar pentru viol, sã-i fie revizuit procesul. Solicitarea a fost înregistratã la Judecãtoria Petroºani ºi ieri-marþi a avut primul termen, ºi conform unor surse judiciare Alexandrache sperã mãcar la o reducere a pedepsei. Cei doi violatori nu ºi-au recunoscut nici o

clipã faptele ºi chiar s-au luptat sã convingã instanþele de judecatã cã tânãra a vrut sã se culce cu ei.

Cei doi, recidiviºti, nau avut însã explicaþie la faptul cã, dupã viol, au ameninþat-o pe fatã cã dacã va depune plângere o vor ucide. Un alt violator, recidivist ºi el, din Lupeni, a primit recent, o pedeapsã pentru viol de 3 ani ºi spate luni, mult prea blândã pentru fapta comisã.

8 Actualitate

Limba românã, în plinã transformare D

acã pânã în decembrie 1989 românul învãþa o limbã strãinã impusã de estul comunist ºi devenise un adevãrat rusofon (reminiscenþe ale acestui trecut mai stau drept dovadã ºi astãzi unii dintre actualii conducãtori – foºti pionieri, uteciºti, pcr-iºti sau informatori ai Securitãþii), dupã “Loviluþie”, de bunã voie ºi nesilit de nimeni, acelaºi român s-a orientat (sau a fost reorientat) ºi a fost transformat în francofon, anglofon, italianofon, spanialofon sau turcofon, ºamd, ajungând în prezent un fel de americofon. Asta, cu mai noile implicaþii “legatã de armatã ºi de NATO – afganistanofon sau irakofon). În prezent, românii (printre aceºtia numãrânduse, bineînþeles, ºi cei din Valea Jiului) poartã prenume de provenienþã strãinã (în special telenovelisticã sau fotbalisticã – gen Raºela sau Ronaldo), se îmbracã în haine de mâna a doua (made in UE, Turcia sau China, adicã þoale care chiar nu rezistã decât la o purtare – aici este vorba despre hainele “noi” nu despre cele achiziþionate de la “second-hand-uri”), lucreazã la firme cu denumiri care se terminã în tot felul de “S.A. – uri”, “IMPEX – uri” sau “SRL – uri”, din care nu mai înþelegi nimic, în profesii cu rezonanþe

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

strãine ºi “halesc” prin snack – bar – uri sau fast – food – uri tot felul de produse aduse de valul alimentar vestic. Mai exact, hamburgeri,

hot – sandwich – uri, hot – dogi, chips – uri, kebabi, baclavale ºi alte fructe de

mare. Adicã stridii, caracatiþe, homari (o rudã a pãianjenilor), bureþi acvatici, ºamd.

Apropo: la Biblie scrie cã, din apã (râuri, lacuri, mãri

sau oceane) omul poate mânca doar vietãþi care poartã solzi. Dar, asta este cu totul o altã discuþie…

Revenind la noua limbã românã, în condiþiile în care importurile de cuvinte lansate de alte limbi vor continua, nu ar fi exclus ca în anii urmãtori sã le spunem tradiþionalilor “mici cu muºtar”, de exemplu, “littles with mustard”. Asta, dupã ce Uniunea Europeanã a intenþionat (din cauza bicarbonatului de sodiu)

sã-i scoatã definitiv din meniul românilor. Între timp, însã, aceºtia au primit blagoslovirea, din partea forului

european, de a mai fumega pe grãtarele românilor, inventatorii acestui gen de aliment. Asta, dupã ce un comerciant de cârnaþi din Bucureºti a rãmas fãrã maþul necesar împachetãrii cârnaþilor ºi le-a servit muºteriilor amestecul de carne, fãrã suportul de pieliþã.

În altã ordine de idei, în minunata limbã Shakespeare-anã, “food” înseamnã “hranã” iar ”fast” se poate traduce prin “strâns, fix, þeapãn, credincios, statornic, frivol sau rapid”. Mai pe româneºte spus, “fast – food”, în aceste condiþii s-ar putea traduce, de exemplu, prin “hranã frivolã” sau “hranã þapãnã”, cum ar glãsui ardeleanul. În concluzie, odatã cu integrarea în UE (pe lângã dispariþia instinctului de apartenenþã la o naþiune) a început sã batã ºi un “wind of change” al istoriei dar ºi al limbii naþionale. În ritmul în care se produc noile schimbãri, nu ar fi exclus ca, în viitorul apropiat, românii sã-ºi celebreze ziua naþionalã pe 4 iulie sau 14 iulie, atunci când este celebratã Ziua Franþei sau Ziua SUA. Pardon: USA. Mir cea NISTOR

P

redai în oraº, ai sporuri, dacã predai la municipiu, atunci îþi scade salariul. Aºa au fost împãrþiþi profesorii din Valea Jiului, în douã tabere, dupã ce sindicaliºtii au pierdut orice posibilitate de atac pe cale judecãtoreascã, iar de luna trecutã au salariile mai mici cu pânã la 30 de procente.

Profesorii din Petroºani, Lupeni ºi Vulcan vor avea salarii mai mici, decât cei care predau la o ºcoalã din Aninoasa, Petrila sau Uricani. Totul a fost posibil din cauza diferenþelor dintre un oraº ºi un municipiu, iar din aceastã lunã vor simþi asta ºi la buzunar. „Sporul acela, de câþiva ani încoace, se numeºte sumã compensatorie tranzitorie. Nu îi mai zice spor de zonã defavorizatã, care era în procent de 30 %.

Suma a mai scãzut ºi, din 1 februarie, nu o mai avem, în urma hotãrâri de la Curtea de Apel Alba

Profesorii din Valea Jiului, discriminaþi la salarii

Iulia”, a precizat Adriana Barbãroºie, lider sindical la ªcoala Avram Stanca din municipiul Petroºani.

Decizia este una cât se poate de nedreaptã, spun profesorii, pentru cã totul a decurs din cauzã cã, teoretic, viaþa într-un municipiu din România s-a îmbunãtãþit de câþiva ani, faþã de cea de la oraº. „Lucrurile s-au schimbat, nu în condiþiile noastre de muncã, ci doar pe hârtie din decembrie 2009. S-a hotãrât ca Vulcan, Lupeni ºi Petroºani sã nu mai fie pe lista localitãþilor defa-

vorizate, fiind municipii, iar ca atare, noi a trebuit sã suportãm aceste consecinþe, la buzunar”, a mai adãugat liderul sindical Adriana Barbãroºie.

Nici un dascãl nu este încântat de ceea ce se întâmplã ºi toþi ar cãuta încã o soluþie. Asta pentru cã ºi aºa au salariile mici, iar în aceste condiþii sunt ºi profesori care pierd ºi 350 de lei. „Banii aceºtia nu erau niºte bani care ne prisoseau, sau pe care îi economiseam sã ne petrecem concediile, erau bani de care aveam nevoie sã

ne achitãm dãrile la stat, bãncile, facturile ºi chiar o sã le simþim lipsa. Nu erau

banii de cheltuieli, ci care trebuiau daþi undeva, iar acum vom cãuta soluþii noi”, a spus ºi Nicoleta Sillveºan, unul dintre profesorii de municipiu din Valea Jiului.

Sindicaliºtii nu au reuºit nimic în acest sens, iar acum profesorii din Valea Jiului sunt împãrþiþi în douã tabere. Unii rãmân cu salariile intacte, în timp ce alþii, care poate locuiesc într-un oraº ºi fac naveta ca sã predea într-un municipiu vecin, au deja veniturile diminuate.

Diana MITRACHE

Reacþia sindicatelor la declaraþia ministrului educaþiei - profesorii nu vor fi plãtiþi pentru simulãri

M

inistrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat cã profesorii implicaþi în simulãrile naþionale nu vor fi plãtiþi, dar vor beneficia de timp liber ºi de recuperare, ceea ce reprezintã o aberaþie în viziunea sindicatelor.

Profesorii au deja zile libere compensatorii pe care nu le pot lua. ”Cel mai corect era sã se facã o platã, pentru cã volumul de muncã este foarte mare, adicã 30-40 de ore pentru corecturã” – preºedintele FSLI. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat sâmbãtã, cã profesorii implicaþi în simulãrile naþionale nu vor fi plãtiþi, dar vor beneficia de timp liber ºi de recuperare.

"Eu nu cred cã putem condiþiona un act didactic - simulãrile de un anumit tip de solicitãri de ordin financiar. Aceste simulãri se cunosc de

luni de zile, nu e ceva ce a fost introdus sãptãmâna trecutã, am discutat inclusiv cu sindicatele ºi am stabilit cã persoanele implicate în aceste procese evident vor beneficia de timp liber,

de recuperare. Nu s-a pus problema niciodatã sã discutãm despre o platã dupã sistemul examenelor naþionale", a declarat ministrul Pricopie, conform mediafax.

Profesorii care participã la simularea bacalaureatului trebuie

sã fie plãtiþi, acordarea unor zile libere compensatorii, aºa cum propune ministrul Educaþiei, nefiind o soluþie întrucât aceºtia au deja zile libere pe care nu le pot lua, a declarat luni, liderul FSLI, Simion Hãncescu.

Preºedintele Federaþiei Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI), Simion Hãncescu, a spus cã o decizie privind o eventualã acordare de zile libere profesorilor care participã la simularea examenului de bacalaureat ar trebui

luatã în Comisia de Dialog Social, iar pânã acum aceasta nu a avut loc.

Liderul sindical a precizat cã aceasta nu poate fi o soluþie, întrucât profesorii nu ar avea când sã îºi ia zile libere. "Nu ºtiu când sã stea acasã, mai ales cã zilele libere pe care le au pânã acum nu le pot efectua. Cel mai corect era sã se facã o platã, pentru cã volumul de muncã este foarte mare, adicã 30-40 de ore pentru corecturã.

Când sã facã asta, noaptea? Corect era sã se gãseascã soluþii sã-i plãteascã, mai ales cã salariile sunt oricum de mizerie", a spus Simion Hãncescu, preºedintele FSLI .

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Limba românã, în plinã transformare D

acã pânã în decembrie 1989 românul învãþa o limbã strãinã impusã de estul comunist ºi devenise un adevãrat rusofon (reminiscenþe ale acestui trecut mai stau drept dovadã ºi astãzi unii dintre actualii conducãtori – foºti pionieri, uteciºti, pcr-iºti sau informatori ai Securitãþii), dupã “Loviluþie”, de bunã voie ºi nesilit de nimeni, acelaºi român s-a orientat (sau a fost reorientat) ºi a fost transformat în francofon, anglofon, italianofon, spanialofon sau turcofon, ºamd, ajungând în prezent un fel de americofon. Asta, cu mai noile implicaþii “legatã de armatã ºi de NATO – afganistanofon sau irakofon). În prezent, românii (printre aceºtia numãrânduse, bineînþeles, ºi cei din Valea Jiului) poartã prenume de provenienþã strãinã (în special telenovelisticã sau fotbalisticã – gen Raºela sau Ronaldo), se îmbracã în haine de mâna a doua (made in UE, Turcia sau China, adicã þoale care chiar nu rezistã decât la o purtare – aici este vorba despre hainele “noi” nu despre cele achiziþionate de la “second-hand-uri”), lucreazã la firme cu denumiri care se terminã în tot felul de “S.A. – uri”, “IMPEX – uri” sau “SRL – uri”, din care nu mai înþelegi nimic, în profesii cu rezonanþe

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

strãine ºi “halesc” prin snack – bar – uri sau fast – food – uri tot felul de produse aduse de valul alimentar vestic. Mai exact, hamburgeri,

hot – sandwich – uri, hot – dogi, chips – uri, kebabi, baclavale ºi alte fructe de

mare. Adicã stridii, caracatiþe, homari (o rudã a pãianjenilor), bureþi acvatici, ºamd.

Apropo: la Biblie scrie cã, din apã (râuri, lacuri, mãri

sau oceane) omul poate mânca doar vietãþi care poartã solzi. Dar, asta este cu totul o altã discuþie…

Revenind la noua limbã românã, în condiþiile în care importurile de cuvinte lansate de alte limbi vor continua, nu ar fi exclus ca în anii urmãtori sã le spunem tradiþionalilor “mici cu muºtar”, de exemplu, “littles with mustard”. Asta, dupã ce Uniunea Europeanã a intenþionat (din cauza bicarbonatului de sodiu)

sã-i scoatã definitiv din meniul românilor. Între timp, însã, aceºtia au primit blagoslovirea, din partea forului

european, de a mai fumega pe grãtarele românilor, inventatorii acestui gen de aliment. Asta, dupã ce un comerciant de cârnaþi din Bucureºti a rãmas fãrã maþul necesar împachetãrii cârnaþilor ºi le-a servit muºteriilor amestecul de carne, fãrã suportul de pieliþã.

În altã ordine de idei, în minunata limbã Shakespeare-anã, “food” înseamnã “hranã” iar ”fast” se poate traduce prin “strâns, fix, þeapãn, credincios, statornic, frivol sau rapid”. Mai pe româneºte spus, “fast – food”, în aceste condiþii s-ar putea traduce, de exemplu, prin “hranã frivolã” sau “hranã þapãnã”, cum ar glãsui ardeleanul. În concluzie, odatã cu integrarea în UE (pe lângã dispariþia instinctului de apartenenþã la o naþiune) a început sã batã ºi un “wind of change” al istoriei dar ºi al limbii naþionale. În ritmul în care se produc noile schimbãri, nu ar fi exclus ca, în viitorul apropiat, românii sã-ºi celebreze ziua naþionalã pe 4 iulie sau 14 iulie, atunci când este celebratã Ziua Franþei sau Ziua SUA. Pardon: USA. Mir cea NISTOR

P

redai în oraº, ai sporuri, dacã predai la municipiu, atunci îþi scade salariul. Aºa au fost împãrþiþi profesorii din Valea Jiului, în douã tabere, dupã ce sindicaliºtii au pierdut orice posibilitate de atac pe cale judecãtoreascã, iar de luna trecutã au salariile mai mici cu pânã la 30 de procente.

Profesorii din Petroºani, Lupeni ºi Vulcan vor avea salarii mai mici, decât cei care predau la o ºcoalã din Aninoasa, Petrila sau Uricani. Totul a fost posibil din cauza diferenþelor dintre un oraº ºi un municipiu, iar din aceastã lunã vor simþi asta ºi la buzunar. „Sporul acela, de câþiva ani încoace, se numeºte sumã compensatorie tranzitorie. Nu îi mai zice spor de zonã defavorizatã, care era în procent de 30 %.

Suma a mai scãzut ºi, din 1 februarie, nu o mai avem, în urma hotãrâri de la Curtea de Apel Alba

Profesorii din Valea Jiului, discriminaþi la salarii

Iulia”, a precizat Adriana Barbãroºie, lider sindical la ªcoala Avram Stanca din municipiul Petroºani.

Decizia este una cât se poate de nedreaptã, spun profesorii, pentru cã totul a decurs din cauzã cã, teoretic, viaþa într-un municipiu din România s-a îmbunãtãþit de câþiva ani, faþã de cea de la oraº. „Lucrurile s-au schimbat, nu în condiþiile noastre de muncã, ci doar pe hârtie din decembrie 2009. S-a hotãrât ca Vulcan, Lupeni ºi Petroºani sã nu mai fie pe lista localitãþilor defa-

vorizate, fiind municipii, iar ca atare, noi a trebuit sã suportãm aceste consecinþe, la buzunar”, a mai adãugat liderul sindical Adriana Barbãroºie.

Nici un dascãl nu este încântat de ceea ce se întâmplã ºi toþi ar cãuta încã o soluþie. Asta pentru cã ºi aºa au salariile mici, iar în aceste condiþii sunt ºi profesori care pierd ºi 350 de lei. „Banii aceºtia nu erau niºte bani care ne prisoseau, sau pe care îi economiseam sã ne petrecem concediile, erau bani de care aveam nevoie sã

ne achitãm dãrile la stat, bãncile, facturile ºi chiar o sã le simþim lipsa. Nu erau

banii de cheltuieli, ci care trebuiau daþi undeva, iar acum vom cãuta soluþii noi”, a spus ºi Nicoleta Sillveºan, unul dintre profesorii de municipiu din Valea Jiului.

Sindicaliºtii nu au reuºit nimic în acest sens, iar acum profesorii din Valea Jiului sunt împãrþiþi în douã tabere. Unii rãmân cu salariile intacte, în timp ce alþii, care poate locuiesc într-un oraº ºi fac naveta ca sã predea într-un municipiu vecin, au deja veniturile diminuate.

Diana MITRACHE

Reacþia sindicatelor la declaraþia ministrului educaþiei - profesorii nu vor fi plãtiþi pentru simulãri

M

inistrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat cã profesorii implicaþi în simulãrile naþionale nu vor fi plãtiþi, dar vor beneficia de timp liber ºi de recuperare, ceea ce reprezintã o aberaþie în viziunea sindicatelor.

Profesorii au deja zile libere compensatorii pe care nu le pot lua. ”Cel mai corect era sã se facã o platã, pentru cã volumul de muncã este foarte mare, adicã 30-40 de ore pentru corecturã” – preºedintele FSLI. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat sâmbãtã, cã profesorii implicaþi în simulãrile naþionale nu vor fi plãtiþi, dar vor beneficia de timp liber ºi de recuperare.

"Eu nu cred cã putem condiþiona un act didactic - simulãrile de un anumit tip de solicitãri de ordin financiar. Aceste simulãri se cunosc de

luni de zile, nu e ceva ce a fost introdus sãptãmâna trecutã, am discutat inclusiv cu sindicatele ºi am stabilit cã persoanele implicate în aceste procese evident vor beneficia de timp liber,

de recuperare. Nu s-a pus problema niciodatã sã discutãm despre o platã dupã sistemul examenelor naþionale", a declarat ministrul Pricopie, conform mediafax.

Profesorii care participã la simularea bacalaureatului trebuie

sã fie plãtiþi, acordarea unor zile libere compensatorii, aºa cum propune ministrul Educaþiei, nefiind o soluþie întrucât aceºtia au deja zile libere pe care nu le pot lua, a declarat luni, liderul FSLI, Simion Hãncescu.

Preºedintele Federaþiei Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI), Simion Hãncescu, a spus cã o decizie privind o eventualã acordare de zile libere profesorilor care participã la simularea examenului de bacalaureat ar trebui

luatã în Comisia de Dialog Social, iar pânã acum aceasta nu a avut loc.

Liderul sindical a precizat cã aceasta nu poate fi o soluþie, întrucât profesorii nu ar avea când sã îºi ia zile libere. "Nu ºtiu când sã stea acasã, mai ales cã zilele libere pe care le au pânã acum nu le pot efectua. Cel mai corect era sã se facã o platã, pentru cã volumul de muncã este foarte mare, adicã 30-40 de ore pentru corecturã.

Când sã facã asta, noaptea? Corect era sã se gãseascã soluþii sã-i plãteascã, mai ales cã salariile sunt oricum de mizerie", a spus Simion Hãncescu, preºedintele FSLI .

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Silozurile de la Lonea au cãzut de vechi

V

echimea clãdirilor este principalul vinovat de evenimentul de acum câteva sãptãmâni, când la mina Lonea s-au prãbuºit silozurile de cãrbuni. Ancheta nu a fost terminatã, dar activitatea a fost reluatã ºi huila poate fi stocatã.

Diana MITRACHE Nu au fost gãsiþi vinovaþi în cazul silozurilor de depozitare a huilei de la Mina Lonea, care se pare cã s-au prãbuºit, fiind foarte vechi.

Defapt ancheta încã nu este total finalizatã, însã, fluxul tehnologic

Stat în Construcþii rezultatul anchetei. E greu de spus sã fie oameni sancþionaþi,

pentru cã ºi Inspecþia de Stat în Construcþii ºi ITM, cel puþin, în prima fazã, nu au

gãsit nici un vinovat.

Toþi am fost acolo la faþa locului, imediat dupã ce s-a produs incidentul ºi e greu de spus dacã sunt vino-

a fost reluat, ruinele au fost îndepãrtate ºi nici un om nu a fost gãsit vinovat. „S-a ºi dezafectat zona. Am gãsit soluþiile tehnice ºi facem încãrcarea stocului, ca ºi pânã acum. Nu mai ducem la preparaþie. Încãrcãm normal ºi merge bine ºi aºteptãm de la Inspecþia de

vaþi. A fost o construcþie veche de peste 60 de ani”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, de care apraþine Mina Lonea.

Reamintim cã în 16 februarie, la ora 4,00 dimineaþa, o parte a silozurilor de cãrbune s-a prãbuºit, la câteva ore dupã ce mai mulþi angajaþi la claubaj au ieºit din turã. Silozurile construite prin 1950 au cedat din cauza vechimii, a ºubrezirii unor piloni care le susþineau sau a unor infiltraþii de apã la fundaþia lor. Acest lucru a dus la prãbuºirea unei pãrþi a construcþiei.

O ieºire la pensie, o angajare la CEH

A

ngajãrile de la Complexul Energetic Hunedoara depind în mod direct de investiþii. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara a precizat cã angajãri se vor face doar în anumite condiþii, destul de limitate. Doar dacã se pensioneazã vreun angajat poate fi încadrat altul pe locul lui.

Monika BACIU ”Deocamdatã am fãcut un transfer de personal de la Preparaþie la Mina Vulcan, putem vorbi de angajãri doar pe mãsurã ce oamenii pleacã, ies la pensie sau pe cale naturalã ºi dupã de facem retehnologizãrile. Sã avem contractul cu cei care vor câºtiga licitaþia ºi apoi discutãm de un proiect pe cât timp se vor face aceste lucrãri ºi ce personal va trebui sã aducem”, a

declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Sãptãmâna trecutã, directorul general a Societãþii Naþionale de

Închideri Mine spunea cã peste 300 de persoane din cadrul entitãþii nu vor îndeplini condiþiile de pensionare la momentul 2018 ºi se discutã de o eventualã preluare a acestora de CEH.

Rãspunsul oficialillor de la CEH sunã.... ”Nu am avut astfel de discuþii cu domnul director”, a declarat sursa citatã.

La momentul actual numãrul de personal de la Complexul Energetic Hunedoara este de circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane iar cea minierã 5100.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

400 de milioane de euro pentru CEH

A

proximativ 400 de milioane de euro vor ajunge la Complexul Energetic Hunedoara, banii fiind practic investiþii poloneze, chineze ºi chiar nemþeºti.

Chiar marþi, responsabilii de la Ministerul Finanþelor au discutat acest aspect la Bucureºti.

Diana MITRACHE Chinezii nu au abandonat invenstiþiile în sistemul energetic din Hunedoara.

Practic, o parte dintre acestea vor fi susþinute de asiaticii, care sãptãmâna trecutã au purtat discuþii în China cu directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. „Este vorba despre investiþia de la

Termocentrala Mintia, grupurile III ºi IV de desulfurare ºi IV retehnologizare. La minerit, aºa cum spuneam, am avut acum douã sãptãmâni licitaþia. Chiar azi (n.r marþi, 4 martie), se întâlneºte comisia de la Ministerul de Finanþe, sã studieze ofertele depuse ºi sã declarãm firma calificatã în etapa a II-a, când se va face negocierea propriu-

zisã”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Practic, în sistemul energetic vor fi investiþi bani, atât în subteran, cât ºi la cele douã termocentrale, iar responsabilii Complexului Energetic Hunedoara vorbesc de sute de mii de euro. „Avem la Paroºeni, investiþia de desulfurare, care decurge din iunie anul trecut ºi

chiar vinerea trecutã am fost cu firma germanã ºi am inspectat ºantierul ºi suntem în grafic. Pornim, sper eu, luna asta, investiþia de la Mintia ºi suntem în faza de achiziþie pentru subteran. Împreunã cu celelalte investiþii pe care le-am pornit de anul trecut la Mintia investiþia se ridicã undeva la 400 de milioane de euro”, a precizat Andronache. În ceea ce-i priveºte pe chinezi, zvonurile potrivit cãrora nu ar mai veni în Hunedoara au fost infirmate, iar totul este o chestiune de timp, pentru cã asiaticii au mai cerut doar ceva garanþii. „Au venit, ºi-au depus toatã documentaþia, mai sunt acum niºte mici detalii administrative, vis-a-

vis de garanþiile pe care noi le oferim.

Acesta este singurul impediment, dar eu zic cã în luna martie va fi rezolvat. Firma de asigurãri chinezã a cerut niºte garanþii.

Acum suntem în perioada în care ne organizãm sã putem face dovada acestor garanþii. Au renunþat la garanþii de stat sau externe, fiind vorba despre garanþii din interiorul firmei”, a

conchis directorul general al CEH, Daniel Andronache.

Chiar dacã vorbim despre investiþii, atât în subteran, cât ºi în termocentrale, acestea nu vor putea garanta noi angajãri. Pânã acum s-au fãcut doar transferuri de la o minã la alta ºi încã nu se poate pune problema unor angajãri, chiar dacã forþa de muncã este mult îmbãtrânitã.

Andronache, colaborare bunã cu ministrul Niþã

M

iniºtri noi în Guvernul Ponta 3. Luni seara, premierul României Victor Ponta a fãcut nominalizãrile pentru noul cabinet. La Ministerul Energiei a fost numit Rãzvan Nicolescu, în timp ce fostul ministru Constantin Niþã a preluat ºefia de la Economie. Schimbãrile guvernamentale nu ar trebui sã aibã vreun impact negativ asupra Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU ”Eu consider cã nu ne afecteazã schimbarea Guvernului.

Directorul general ºi Consiliul de Administraþie sunt selectate pe 109 ºi ne vom continua activitatea”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Andronache precizeazã cã relaþia de colaborare cu ministrul Niþã a fost una pozitivã, acesta

din urmã implicându-se în activitatea Complexului. ”Nu pot spun ce gândeºte domnul ministru. În opinia mea, cred aºa cum am colaborat cu domnul ministru Niþã a fost foarte bine, am avut o relaþie foarte bunã, dânsul sa implicat foarte mult în activitatea Complexului ºi sperãm cã aºa va fi ºi în con-

tinuare”, a mai precizat sursa citatã.

Rãzvan Nicolescu, 35 de ani, este noul min-

istru delegat pentru Energie. El face parte la Bruxelles din conducerea Consiliului de Supraveghere al Agenþiei Europene de Reglementare în Energie, ca vicepreºedinte. În România, Nicolescu a fost pânã în prezent director de Afaceri Publice ºi Reglementare la Petrom.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Oierii ºi constructorii ar putea pactiza

C

rescãtorii de oi ºi constructorii ar putea deveni parteneri de afaceri. Asta i-ar scoate ºi pe unii ºi pe alþii din crizã, pentru cã, pe de o parte lânã ar putea fi vândutã, iar pe de altã parte, constructorii ar avea materie primã de calitate.

Diana MITRACHE Mai multe blocuri vor putea intra în proiecte de reabilitare termicã, iar acest lucru ar putea sã le fie benefic pânã ºi oierilor, dacã s-ar adopta o soluþie avantajoasã.

Practic, oierii ºi-ar vine lâna, care acum nu face mare lcuru ºi mai mult îi dau celui care tunde oile, decât primesc pe materia

primã, iar locatarii blocurilor s-ar putea alege cu un material izolator de calitate ºi natural, în locul polistirenului. Cei de la Petroºani iau în calcul ºi aceastã variantã. „Este o soluþie. Asta rãmâne de studiat, împreunã cu proiectanþii care o sã stabilescã matarialul termoizolant. Poate fi luat în considerare ºi ar fi benefic ºi pentru crescãtorii de animale

din Valea Jiului, în special. Rãmâne în discuþie aceastã soluþie”, a spus Daniel Viºan, director al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Primãria Petroºani.

Crescãtorii de oi din Valea Jiului spun cã dau pentru fiecare oaie, la tuns cam 6, 7 lei, iar kilogramul de lânã îl vând cu maxim 2 lei, dacã au cui.

„Noi nu avem cui sã o vindem acum, iar un astfel de contract ne-ar avantaja enorm”, spun crescãtorii de oi din Valea Jiului, care sunt gata sã se asocieze ºi sã lucreze în mici asociaþii.

Dacã oierii ar putea sã-ºi vândã materia primã, ar fi ideal, iar locatarii blocurilor care vor fi izolate termic, ar avea garanþia unui material ecologic ºi de calitate superioarã faþã de polistiren.

Sarmizegetusa Regia, scanatã 3D pentru Europa

C

apitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, va vorbi lumii întregi despre istoria ºi cultura româneascã în cadrul unui inedit proiect european.

Carmen COSMAN - PREDA Mai multe obiecte de patrimoniu, locuri sau clãdiri cu o deosebitã importanþã istoricã din România vor fi scanate 3D în cadrul unui proiect european – “3D Icons” - iar imaginile vor fi încãrcate pe un site, unde fiecare þarã participantã îºi va putea prezenta valorile culturale. Proiectul este menit sã promoveze istoria ºi cultura fiecãrei þãri participante, nu numai în scop turisticatragã turiºtii pentru a atrage turiºti, dar ºi pentru ai informa pe ceilalþi cetãþeni europeni despre monumentele existente în diferite þãri din UE. Monumentele ºi obiectele reprezentative pentru România au fost alese de

Muzeul Naþional de Istorie a României, instituþie partenerã în acest proiect, iar acestea sunt „Gânditorul de la Hamangia” ºi perechea sa, „Femeie ºezând”, situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” ºi alte obiecte gãsite în zonã, statui antice descoperite în cetãþile greceºti ºi romane de pe actualul teritoriu al României (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Callatis, Sucidava, Desa, Drobeta, Tomis, Romula), vase din perioada neoliticã (ceramicã de

Cucuteni) ºi Catedrala Romano-Catolicã „Sfântul Mihail” din Alba Iulia. De precizat cã întregul sit arheologic „Sarmizegetusa Regia” va fi scanat, iar sanctuarele vor fi scanate ºi separat ca modele individuale.

Oficialii MNIR spun cã scopul proiectului este acela de a face cunoscute publicului larg valorile culturale ale þãrilor participante precum ºi atragerea de turiºti. Toate scanãrile 3D vor fi puse pe site pânã în 2015. În acest proiect au fost cooptate universitãþi tehnice, muzee ºi centre de cercetare din Franþa, Spania, Italia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Cipru ºi România.

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

Actualitate 13

„Omul sfinþeºte locul” Nicoleta Bolcã un deceniu de reuºite în teatru

Z

iua de 4 martie 2014 a fost ziua în care, fãrã sã realizeze cât de importantã este pentru ea, Nicoleta Bolcã a marcat un deceniu de când se aflã la conducerea Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroºani. Un suflet de artist, o actriþã desãvârºitã, care a lãsat viaþa personalã deoparte ºi a urcat de sute de ori pe scenã, jucând pânã la epuizare, cum am vãzut-o în Lucrezia Borgia, a adus teatrul de la Petroºani, acolo unde sunt mai toate teatrele ºi, poate cel mai important lucru, l-a salvat de pieire.

Diana MITRACHE Acum zece ani, tânãra absolventã a douã facultãþi, regie ºi actorie, prelua frâiele unei instituþii de culturã, unde oamenii nu mai veneau, de sãrãcie, pentru cã nu mai

la Petroºani ºi cel puþin 3 festivaluri de teatru pe care le pregãteºte numai pentru aceast an, la Petroºani.

Am gãsit-o pe Nicoleta Bolcã la biroul ei, unde se îngrijeºte de toþi cei pe care îi numeºte „copiii

erau motivaþi ºi pentru cã stãteau cu hainele pe ei, din cauza frigului din salã. Nu ar fi realizat nimic fãrã sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, dar acum se poate mândri cu zeci de premiere, spectacole cu titluri impozante, jucate cu casa închisã

ei” ºi regretã sincer cã nu a avut unul al ei, dar viaþa personalã a lãsat-o mereu deoparte, fãrã regrete ºi ajuns cel mai tânãr director al unei instituþii de culturã din România.

Locuia în Bucureºti, dar viaþa a adus-o mereu aici, în oraºul

mineresc pe care l-a adoptat în sufletul ei sensibil ºi l-a fãcut sã vibreze în aplauzele cu care au rãsplãtit-o spectatorii de fiecare datã. „Prima datã am ajuns aici în 1993.

Eram studentã în anul II, iar pentru cã aveam note mari, eram lãsaþi sã jucãm în teatrele profesioniste, în condiþiile în care eram invitaþi de regizori care montau acolo. Eu am avut o ºansã: Rodica Bãiþa, sã mã aducã la Petroºani.

Paradoxal sau nu, m-am întors peste 10 ani. Am dat ºi un concurs la teatrul din Craiova, pe care l-am luat, dar pentru cã nu ne asigurau cazarea, salariul era foarte mic ºi am revenit la Petroºani, unde am fost actriþã 2 ani ºi chiar am adus aici premiul pentru cel mai bun actor, ceea ce nu se mai întâmplase

de zeci de ani la Petroºani. Cred cã mie mi-a adus noroc teatrul acesta ºi oamenii de aici.

Oamenii din Valea Jiului m-au iubit de la început ºi m-au acceptat, deºi nimeni nu avea încredere în mine. Aveam mai puþin de 30 de ani când am devenit director.

Eram cel mai tânãr director din istoria instituþiilor teatrale de

pânã atunci”, recunoaºte Nicoleta Bolcã.

Pe scenã este alt om, iar aplauzele îi dau aripi. Au vãzut asta cei care au privit-o în Lucrezia Borgia, dar ºi atunci când a stat cu inima cât un purice, de emoþii pentru tinerii care au jucat Hamlet, ori alte zeci ºi zeci de piese, toate premiere. „Poate cã acum îmi este mai uºor. Am convins oamenii sã creadã în teatru, deºi puþini sunt cei care ºtiu cã teatrul nu va aduce niciodatã bani, dar i-am convins, cred eu, cã nu putem trãi fãrã culturã. Sigur cã spun mulþi cã nu sunt bani, iar eu recunosc

cã dacã nu mã sprijinea Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru cã am jucat într-o salã rece ca gheaþa ani de zile, acest teatru s-ar fi desfiinþat”, a recunoscut Nicoleta Bolcã.

Nu s-a cãsãtorit niciodatã ºi recunoaºte cã nu face din asta un caz, cã viaþa unui actor nu poate fi uºor digeratã de un partener, dar

nu regretã nimic. „Nu regret nimic din ce am fãcut. Nu mã învãþaþi cum sã greºesc, cã ºtiu ºi singurã, dar nu regret nici greºelile.

Nu poþi sã fii realizat pe toate planurile ºi, în plus, cine era nebunul acela care sã stea cu mine ºi sã-ºi asume o relaþie cu mine, care stau aici la teatru, zi luminã?”, a adãugat râzând managerul care marþi a împlinit 10 ani de când conduce acest teatru la Petroºani.

14 Program & Horoscop

10:20 Lumea modei 10:30 Tezaurul României de la Moscova (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prin stomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?

22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Petrecere pentru Gillian (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un soþ perfect: Povestea lui Laci Peterson 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Începeþi o serie de schimbãri în cãmin. Þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi de planuri de viitor. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu terminaþi nici una!

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Taxi Driver (r) Pastila Vouã (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 finalã 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Nemuritorul: Runda WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Box “Friday Night Fights” 21:45 Digi Sport Special 22:00 Box “Friday Night

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Doriþi foarte mult sã faceþi schimbãri în casã ºi reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari.

Mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã. Hotãrâþivã de acasã ce doriþi sã cumpãraþi!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã terminaþi o serie de modificãri începute în casã. Vã ajutã cu bani o persoanã mai în vârstã din familie, dar va încerca sã-ºi impunã punctul de vedere. Faceþi tot posibilul pentru a evita o ceartã.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi preocupat de probleme legate de cãmin. Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. Partenerul de viaþã este de acord cu iniþiativele dumneavoastrã. Bazaþi-vã pe intuiþie!

Dimineaþa primiþi o sumã importantã ºi reuºiþi sã vã puneþi în practicã planurile de a face schimbãri în casã. Puteþi sã începeþi lucrãri de reparaþii sau sã zugrãviþi. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu vã aflaþi într-un moment foarte bun. Nu luaþi decizii importante. Ar fi bine sã vã gãsiþi mai mult timp pentru problemele familiei.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

22

S-ar putea sã primiþi un cadou consistent pentru casã. Aveþi o zi foarte aglomeratã, dar ºi satisfacþia este pe mãsurã. Dupãamiazã staþi acasã împreunã cu câþiva prieteni care v-au dat o mânã de ajutor.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Vã puteþi baza pe ajutorul rudelor ºi al prietenilor. Este o zi bunã pentru mutat mobila, pentru reparaþii sau zugrãvit.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã puteþi sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi. O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia ºi mai mult. Aveþi idei originale, apreciate de anturaj, dar þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi.

Vã concentraþi asupra familiei ºi a cãminului. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare pentru casã. S-ar putea ca o rudã apropiatã sã vã dea un sfat bun ºi sã economisiþi bani. Nu luaþi nici o hotãrâre pripitã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentru odihnã! Reuºiþi sã faceþi schimbãri în cãmin, care vã vor îmbunãtãþi mult viaþa.

21 februarie *** 20 martie Traversaþi o perioadã favorabilã relaþiilor sentimentale ºi iniþiativelor cu privire la cãmin.

Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Nu este cazul sã regretaþi. Astfel aveþi mai mult timp pentru problemele.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

ªoferii pot spera - prima respingere a noului Cod Rutier

R

aportul de respingere a proiectului de lege care modifica circulaþia pe drumurile publice, raport întocmit de trei comisii - Comisia pentru administraþie publicã, Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrare - a fost aprobat de Senat cu 119 voturi ”pentru”.

Ileana FIRÞULESCU Senatorii au decis, luni, respingerea proiectului noului Cod rutier, cu 119 voturi "pentru", douã voturi "împotrivã" ºi o "abþinere" raportul de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, raport propus plenului de Comisia pentru administraþie publicã, Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrare, conform curentul.ro.

Potrivit proiectului, erau înãsprite sancþiunile pentru fapte cu pericol social deosebit ºi care influenþeazã direct siguranþa trafi-

cului – nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea feratã, conducerea unui autovehicul de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa alcoolului, conducerea unui autovehicul pe autostradã pe contrasens, depãºirea vitezei maxime admise cu mai mult de 60 km/h ºi conducerea unui autovehicul a cãrui înmatriculare este suspendatã.

Cele mai mari sancþiuni prevãzute prin proiect erau cuprinse între 121 ºi 200 puncte-amendã, punctul de amenda reprezentând 10 la sutã din salariul minim brut pe economie.

Proiectul prevedea amenzi

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

cuprinse între 4.000 ºi 10.200 de lei pentru fapte care au ca urmare producerea unui accident de circulaþie soldat cu pagube materiale. În proiect se menþioneazã explicit cã este aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, având o concentraþie alcoolicã peste 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat sau 0,2 g/l alcool pur în sânge ori a substanþelor, produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Dupã ce Senatul a respins acest proiect în calitate de primã Camerã sesizatã, urmezã sã se pronunþe ºi Camera Deputaþilor.

PIERDERI Pierdut legitimaþie de student pe numele Borcan Luiza, eliberatã de Facultatea de Mine, seria 0407457. O declar nulã.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Martie 2014

La munte ninge ca în poveºti, dar sezonul este compromis!

N

inge ca în poveºti la munte, unde iarna pare sã-ºi fi intrat, în sfârºit, în drepuri. Prea târziu, însã, spun oamenii de munte, care sunt de pãrere cã sezonul nu mai poate fi salvat.

Carmen COSMAN - PREDA Chiar dacã meteorologii ne-au dat asigurãri cã vremea se va încãlzi constat în urmãtoarea perioadã, „Babele” au adus cu ele ºi câþiva fulgi de zãpadã. Iar în zonele montane a nins ca în

poveºti, aºa cum ar fi trebuit sã se întâmple mai degrabã de Crãciun. „De dimineaþã a nins serios. Acum s-a mai oprit ºi e ceaþã, dar încã mai ninge.

Stratul de zãpadã proaspãt depus este de 12-15 centimetri”, spune Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani – Parâng. Se schiazã în condiþii bune, iar iubitorii muntelui se bucurã de ultimele zile de iarnã. În Staþiunea

Parâng se desfãºoarã o competiþie de sanie ºi mai sunt ºi 200 de studenþi la Cabana ANEFS. Zãpada târzie, care a cãzut în februarie ºi martie, nu mai poate salva, însã, sezonul de iarnã, care este definitiv compromis. „Din pãcate, aceste ninsori târzii nu mai pot salva nimic.

Ziua e lungã, temperaturile sunt ridicate... ªi o jumãtate de metru sã mai ningã ºi e doar pentru câteva zile, probabil o sãptãmânã...”, explicã Dumitru Bîrlida. ªi în Straja situaþia este similarã. A nins în ultima perioadã, dar cam târziu pentru ca investitorii din turism sã mai poatã vorbi despre un eventual profit. În Straja au funcþionat tunurile de zãpadã, dar chiar ºi aºa, cu mari eforturi s-a reuºit pãstrarea

zãpezii pe douã dintre pârtii din cauza vremii prea cãlduroase. Iar cabanierii au fost la un pas de a pune lacãtul pe uºi în lipsa turiºtilor care în anii tercuþi umpleau pânã la refuz staþiunea în sezonul de iarnã.

S

tatistici îngrijorãtoare Datele oficiale ale Institutului Naþional de Statisticã în ceea ce priveºte turismul sunt îngrijorãtoare. La absolut toate capitolele se înregistreazã scãderi în luna ianuarie 2014, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. În luna ianuarie 2014, comparativ cu luna corespunzãtoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare, au înregistrat o scãdere cu 0,4% ºi înnoptãrile o scãdere cu 2,3%, se aratã în ultimul buletin oficial al INS. Asta coroborat cu faptul cã ºi turiºtii strãini care ne-au vizitat þara au fost mai puþini cu aproape douã procente. Iar în ceea ce priveºte cazãrile din zonele montane se înregistreazã cea mai drasticã scãdere a numãrului de turiºti,

de aproape 5% faþã de ianuarie 2013.

Aºa cã, ceea ce se întâmplã în Parâng ºi Straja putem spune cã se încadreazã în tendinþa înregistratã la nivel naþional, unde cabanierii încã se gândesc sã cearã declararea acestui sezon drept unul calamitat! În ceasul al treisprezecelea, cabanierii ºi-au dat seama cã nu mai pot depinde la nesfârºit de capriciile naturii ºi cã, dacã vor sã reuºeascã, este nevoie de dezvoltarea turismului dincolo de cel de schi.

Aºa cã au cerut sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, cu care s-au asociat pentru implemnatea unor programe menite sã rentabilizeze turismul indiferent de anotimp. Împreunã, cautã soluþii în aºa fel încât Straja ºi Parîngul sã fie atractive pentru orice vreme, ºi pe timp de iarnã, ºi pe timp de varã. „E ineficient sã avem în doar douã –

trei luni pe an un grad de ocupare de 90% ºi în rest sã nu mai vinã nimeni”, explica vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. Iar strategia urmãreºte sã aducã un grad de ocupare de circa 70% pe durata întregului an calendaristic ºi abia atunci se va vorbi despre eficienþa turismului.

Asta înseamnã investiþii dincolo de pârtii ori instalaþii de schi, ce pot fi realizate din fonduri europene.