CVJ NR. 563, LUNI 3 MARTIE 2014 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 563

Cronica Vãii Jiului Luni, 3 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Tarifele cãmãtãreºti nu au fost de folos

Executor judecãtoresc, executat silit pentru datoriile cãtre stat

”Academia mineritului românesc” susþinutã de cetãþenii Europei >>> PAGINA A 3-A

Momârlanii, pãstrãtorii tradiþiilor >>> PAGINA A 4-A

Mãrþiºoare în loc de amenzi >>> PAGINA A 5-A

24 de ani de mineriade >>> PAGINA A 7-A

Andreea, 14 ani, a fisurat zidul orgoliilor de partid ºi de gaºcã >>> PAGINILE 8-9

Din PNL Hunedoara nu vor fi dezertori >>> PAGINILE 8-9

Luptã dificilã pentru reprezentativitate >>> PAGINA A 10-A

irecþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara a decis sã execute silit chiar un executor judecãtoresc de la Petroºani, pentru a recupera sumele restante la bugetul de stat. Aflat în centrul unui scandal generat de comisioanele extrem de mari practicate, care îi îngroapã de-a dreptul pe datornicii la apã, un executor judecãtoresc din Petroºani este executat, la rândul sãu de oficialii DGFPS pentru datoriile acumulate la bugetul de stat. >>> PAGINA A 13-A

Premianta Festivalului ”Steaua fãrã nume” din 1977, cetãþean de onoare la Petrila >>> PAGINA A 12-A

O râpã de la Jieþ, sâmbure de ceartã în sat >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

”Academia mineritului românesc” susþinutã de cetãþenii Europei

ocuitorii Europei susþin continuarea activitãþii de la Mina Petrila. Fundaþia Culturalã Condiþia Românã a iniþiat o petiþie online prin care solicitã salvarea minei Petrila. Aproape 300 de persoane au semnat aceastã petiþie. Oameni din Europa, România, Petrila au semnat aceastã petiþie prin care solicitã salvarea celei mai vechi unitãþi miniere din Valea Jiului. Monika BACIU

rimãria încearcã sã salveze o parte din clãdiri Istorie de peste o sutã de ani, demolatã de neviabilitate. Responsabilii de la Petrila se zbat pentru a salva o parte din istoria unitãþii miniere din localitate care timp de o sutã de ani a contribuit la dezvoltarea economicã a þãrii. Edilii de la Petrila nu renunþã la preluarea activelor de la unitatea minierã din localitate. În cadrul ºedinþei de consiliu de aceastã sãptãmânã s-a aprobat lista definitivã a spaþiilor ce urmeazã a fi preluate de administraþie, asta deºi responsabilii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au precizat cã procedura e destul de greoaie, iar clãdirile trebuie dãrâmate. ”În consiliul local s-a aprobat lista definitivã pentru preluarea activelor de la mina Petrila care este în program de închidere. Am fãcut unele menþiuni, am cerut societãþii de închidere, trimitem um memoriu ºi ministerului. Dacã aceste active se vor transmite fãrã valoare, pentru cã dacã ne transmite cu un leu valoare noi nu avem bani din bugetul local, ºi câteva condiþii în sensul în care sã se

ia câteva mãsuri pentru expertizarea ºi consolidarea podului de peste Jiu de la mina Petrila, construirea unui pod nou pe lângã podul de cale feratã de la Dãrãneºti pentru a putea fi folosit drumul tehnologic al oraºului,

împrejmuirea incintei de la mina Petrila care va rãmâne cu activele în picioare ºi predarea clãdirilor respective cu toate utilitãþile, pentru cã degeaba se demoleazã centralã, se demoleazã linia electricã ºi ne trezim cã rãmânem cu patru pereþi. Am cerut ºi vom cere ministerului ºi societãþii de închidere aceste lucruri”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul spune cã e pãcat ca o istorie de 100 de ani sã fie ”demolatã” ºi tocmai de aceea doresc salvarea unora dintre clãdiri. ”Avem în vedere realizarea unor spaþii de producþie, avem în vedere realizarea unor

spaþii sociale, culturale, turistice, sã le valorificãm într-un fel sau altul sã le dãm o destinaþie pentru cã este pãcat sã nu rãmânã în picioare câteva obiective de la mina Petrila, mina care a contribuit mult la economia naþionalã a României ºi mina Petrila este o adevãratã istorie. Avem maºina de extracþie ºi instalaþii de peste 100 de ani unice în România”, a mai precizat sursa citatã. Nu se ºtie ce va fi în zonã, muzeu, spaþii de producþie sau spaþii destinate organizãrii de activitãþi culturale. Cert este, dupã cum a precizat, chiar edilul cã Mina Petrila a contribuit la economia þãrii timp de 100 de ani. Dupã perioada închiderii acestei unitãþi miniere nu se ºtie ce va fi. ”Este foarte greu, de aceea ne zbatem ca sã gãsim soluþii pentru dezvoltarea uor activitãþi economice pentru creerea de locuri de muncã atât la mina Petrila cum s-a fãcut ºi dupã închiderea minei Petrila Sud, acolo sunt câteva firme care au dezvoltat câteva activitãþi economice. Vrem sã gãsim investitori ºi invitãm investitorii sã vinã ºi le vom pune la dispoziþie terenuri cu utilitãþi aproape pentru a putea dezvolta anumite activitãþi econo-

mice ºi a crea locuri de muncã în oraºul Petrila”, a mai spus Pãducel. Anul 1859: a fost concesionat primul perimetru dedicat exploatãrii zãcãmântului de huilã, la Petrila. Aºa a început istoria mineritului din Valea Jiului. În 1927 a fost construitã prima uzinã de preparare a minei la vremea respectivã, cea mai mare din Europa ºi a doua din lume la procesare (n.r. procesa 340 tone de cãrbune pe orã) - iar în 1943 a început construcþia Puþului Centru al minei, o clãdire cu valoare deosebitã, datoritã instalaþiei de extracþie de care dispune, unicã în Europa. Astãzi, toate acestea ºi tot ce a însemnat Mina Petrila în cei peste 150 de ani de exis-

tenþã riscã sã devinã doar o amintire, cãci odatã cu închiderea ei, activele - 26 la numãr - îi vor fi demolate. Dupã ce Consiliul Local Petrila a aprobat respectivul proiect, primãria le-a prezentat ºi celor din Ministerul Economiei ideea. Rãspunsul, însã, nu a fost cel aºteptat. În reglementarea privind închiderea minelor nu se regãsesc costuri de natura celor pe care Consiliul Local ºi Primãria

Petrila le propune pentru a reabilita o parte dintre activele minei, susþin reprezentanþii Ministerului. Autoritãþile locale au încercat ºi altã variantã, ºi anume sã obþinã o schimbare a destinaþiei fondurilor investite în demolãri. „Valoarea ajutorului de stat pentru costurile generate de închiderea unitãþilor de producþie ale minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani este, în total, de 385 milioane lei. Ne-am gândit cã, în loc sã investim în demolãri, mai bine investim în reabilitãri, exact aceiaºi bani, nu cerem nimic în plus", a declarat viceprimarul oraºului, Vasile Jurca. Nici aceastã idee, însã, nu a primit aviz pozitiv. „Schimbarea destinaþiei costurilor proiectate ºi aprobate pentru acest proiect nu este posibilã" - se aratã în rãspunsul pe care Ministerul Economiei l-a trimis Primãriei Petrila.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Momârlanii, pãstrãtorii tradiþiilor

ãsatul Postului Paºtelui a fost un bun prilej pentru momârlanii din Estul Vãii Jiului sã demonstreze cã nu au uitat cine sunt. S-au adunat cu mic cu mare, în prima zi a lunii martie, pe înserat ºi au jucat, au cântat ºi s-au îmbrãcat precum strãmoºii lor, în straie populare. A fost prima ediþie a unui festival pe care crescãtorii de oi din zona Cimpa ºi de pe munþii ce înconjoarã oraºul Petrila, vor sã o rememoreze de acum încolo în fiecare an. Diana MITRACHE Asta pentru ca sã nu uite tradiþiile, dar ºi ca sã se încurajeze unii pe alþii. Nu le este uºor acum sã creascã animalele, pentru cã nu prea mai câºtigã. Trebuie sã fie uniþi, sã se regrupeze în mici asociaþii, pentru a face faþã cerinþelor de pe piaþa de acum, iar la lãsatul postului, a fost cea mai potrivitã zi de

întâlnire. Asta pentru cã de 1 martie, au venit ºi multe doamne ºi domniºoare, iar

momârlanii le-au oferit flori. „Este important ca în aceastã perioadã, înainte de

lãsarea postului, sã organizãm o petrecere a crescãtorilor de animale din acest oraº, la cãminul cultural din Cimpa. Un lucru care, cu trecerea timpului, s-a cam pierdut ºi din cauzã cã oamenii au destule greutãþi cu privire la creºterea animalelor ºi a faptului cã nu sunt susþinuþi. Ne-am decis sã ne asociem cu toþii ºi astfel este un prim pas prin acest eveniment când am putut sã îi strângem laolaltã pe marea majoritate a celor care se ocupã cu aceastã îndeletnicire. A fost un eveniment prin care am putut sã avem discuþii unii cu ceilalþi sã îi informez cã doar uniþi se poate realiza ceva în viaþa de fermier ºi cã, dincolo

Parcul eolian de la Petrila prinde contur

nergia verde o înlocuieºte pe cea convenþionalã. Administraþia localã de la Petrila are în vedere implementarea mai multor proiecte prin care sã producã energie verde. Dacã pânã acum vorbeam de microhidrocentrale pe Taia, acum în actualitate a revenit realizarea unui parc eolian pe Dobraia. Monika BACIU ”Este vorba de societatea cu care avem asociere, Societatea Rãmânã din Cluj, care construieºte parcul eolian în Dobraia ºi este vorba despre stabilirea perimetrelor pentru montarea turbinelor eoliene pe teritoriul

nostru. Acest proiect se extinde în zona a trei administraþii locale, Petrila, Petroºani ºi Orãºtioara”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Ca în cazul celuilalt contract, ºi de pe urma acestuia administraþia va avea

numai de câºtigat. ”Va produce energie ºi conform contractului de asociere avem ºi noi o micã parte de acolo ºi dorim ca atât prin beneficiul pe care îl vom avea în urma construiri microhidrocentralei de pe Taia cât ºi a parcului eolian sã putem compensa

iluminatul public ºi toate institutile publice de pe raza oraºului Petrila”, a mai spus sursa citatã. Parcul eolian va fi cel mai mare parc eolian din þarã, ce va include 50 de turbine ºi va acoperi perimetrele administrative ale localitãþilor Petrila, Petroºani ºi Orãºtioara. Se estimeazã cã turbinele eoliene vor produce o cantitate de energie electricã de 70 MWh.

de toate obstacolele pe care le-am avut cu privire la dezvoltarea fermelor, putem avea un sprijin prin asocierea noastrã, a tuturor, ºi sã încercãm ca împreunã sã ne facem viaþa de crescãtor de animale mai usoarã”, a declarat Dorin Curtean, unul dintre organizatorii evenimentului din Cimpa, care militeazã pentru unirea crescãtorilor în mici asociaþii ºi care încearcã astfel sã încurajeze oierii sã scrie proiecte ca sã primeascã finanþare. Alãturi de el au fost ºi Radu Ciulea ºi Ilie Pãrâu - oameni care ºi-au dorit din tot sufletul sã-i adune pe crescãtorii de animale ºi sã îi însufleþeascã, pentru a-i determina sã nu renunþe la oierit. S-au adunat cu zecile, mici ºi mari, generaþiile care au pãstrat tradiþia din moºi strãmoºi, dar ºi tinerii care vor prelua oieritul în Valea Jiului. „A fost un eveniment la care au participat mulþi tineri, dar ºi

pãrinþii acestora ºi, printre altele, dorim ca ºi ei sã înveþe din acest lucru, sã înveþe cã tradiþia trebuie continuatã ºi ar trebui sã se profileze pe acest lucru de a-ºi înfiinþa ferme personale, pentru cã eu consider cã Valea Jiului are nevoie de acest lucru. Am dorit, în mod deosebit, sã arãtãm cã mai existã ºi oameni care îºi mai pãstreazã tradiþiile ºi nu uitã de origini ºi i-am rugat sã vinã îmbrãcaþi în portul popular. Spre surprinderea mea, au fost chiar ºi oameni mai în vârstã, care au dorit sã arate cã încã mai pãstreazã aceste straie de demult ºi care le poarta cu plãcere. Au jucat momârlãneºte, aºa cum se obiºnuieºte la aceste evenimente, s-a cântat cu orchestra ºi, în mod special, au cântat din fluier ºi s-au bucurat cu toþii”, a mai adãugat Curtean. Tradiþia va fi pãstratã, iar oamenii vor învãþa astfel sã fie uniþi. A fost prima ediþie, dar vor mai fi ºi altele, an de an, poate tot la lãsatul postului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Martie, 3 Martie 2014

Mãrþiºoare în loc de amenzi

mendate cu mãrþiºoare. ªoferiþele din Petroºani au fost amendate sâmbãtã de 1 Martie. Agenþii Poliþiei Rutiere le-au tras pe dreapta pe participantele la trafic pentru a le sancþiona cu câte ... un mãrþiºor. Campania a avut loc la nivel naþional ºi a fost organizatã de Poliþia Românã în parteneriat cu o societate de asigurãri. Monika BACIU ”Omniasig împreunã cu Poliþia Românã, partenerul tradiþional de câþiva ani în coace, de fiecare datã de 1 martie deruleazã o campanie în principalele oraºe din þarã. Anul acesta este ºi în Valea Jiului, la Petroºani ºi alãturi de ei avem plãcerea deosebitã de a le oferi doamnelor ºi domniºoarelor un mãrþiºor ca simbol al primãverii. Campania Poliþiei Rutiere Române se intituleazã ”Alege viaþa” ºi le recomand sã circule cu pru-

denþã, sã respecte regulile de circulaþie ºi sã fie atente la volan cã atât de multe se întâmplã”, a declarat Adrian Rizopol, directorul

ªi totuºi, florile…

n pieþele din Valea Jiului, cu ocazia primei zile de primãvarã, cel mai bine vândut produs au fost florile. Chiar dacã sãrãcia este cuvântul aflat la ordinea zilei, în România, bãrbaþii au ales sã le ducã soþiilor sau iubitelor un buchet de flori, în locul unuia de ceapã verde sau de pãtrunjel. Poate, mult mai utile, în bucãtãrie… Mircea NISTOR “Ce-i drept, toate produsele s-au aflat la mare cãutare, deºi unele au preþurile majorate ºi sunt cam supraevaluate. Totuºi, cea mai bunã vânzare au fãcut-o florarii”, au precizat administratorii pieþelor din Petroºani. Dupã cum au declarat comercianþii de

flori, într-o singurã zi, au avut vânzãri cât în 10 zile obiºnuite. Comerþul cu flori se va mai întâlni cu o astfel de oportunitate, probabil, doar cu ocazia zilei de 8 Martie sau a Zilei Morþilor.

Agenþiei Omniasig Petroºani. Unele dintre ºoferiþe s-au speriat în momentul în care au fost oprite de agenþii

Poliþiei Rutiere. ”Este un gest frumos cã ne-au oferit mãrþiºoare, dar m-am speriat atunci când m-au oprit pentru cã sunt obiºnuitã sã fiu amendatã. De data asta m-au amendat cu un mãrþiºor”, a spus una dintre participantele la trafic. Potrivit reprezentanþilor companiei de asigurãri cele mai multe evenimente rutiere se petrec din

cauza domnilor ºi nu a doamnelor care sunt mult mai prudente la volan. ”Ponderea aparþine domnilor, doamnele sunt mai prudente la volan ºi nu produc atât de multe evenimente rutiere”, a mai spus sursa citatã. An de an Poliþia Rutierã aplicã ”amenzi” în mãrþiºoare cu ocazia primei zile de primãvarã.

Paºtele, tot mai aproape

ânã la Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui nu au mai rãmas decât 7 sãptãmâni de zile. Chiar dacã, pânã în prezent, nu au luat legãtura cu crescãtorii de oi, administratorii pieþei centrale din Petroºani sunt convinºi cã aceºtia vor fi prezenþi la întâlnirea anualã cu amatorii de carne de miel. Mircea NISTOR “Nu se pune problema sã ne lipseascã, în acest an, carnea de miel. Comercianþi, zic

eu, vor fi destui. Singura problemã este legatã de fondurile de care vor dispune cei care vor dori sã cumpere carne de miel. Nu de ala, dar, lumea este tot mai sãracã”, a spus unul dintre administratorii pieþelor din Petroºani. Pânã una-alta ºi abatorul este pregãtit, încã de pe acuma, sã facã faþã unui numãr mare de solicitãri.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

ªomeri mulþi, bursã slabã

eci de oameni au aºteptat vineri dimineaþã la poarta Agenþiei din Petroºani cu speranþa cã îºi vor gãsi de lucru. Cei mai mulþi, însã, au plecat acasã dezamãgiþi ºi de ofertã ºi de faptul cã de ani de zile aºteaptã sã poatã munci. Diana MITRACHE Numãrul ºomerilor care ºi-au cãutat de lucru în ultima zi a lunii februarie la Petroºani a depãºit cu mult numãrul locurilor de muncã oferite. Este prima bursã a anului 2014, însã, toþi ºomerii au plecat acasã cu un gust amar, lãsat de prea multe luni în care nu au gãsit nimic sã munceascã. „Nu existã locuri de muncã. Aº vrea ºi eu la construcþii, undeva unde sã pot sã pot sã câºtig o pâine. Nu vedeþi câþi oameni aºteaptã? Sunt doar 4 locuri de muncã, lucrãtor com-

ercial, gestionar, fãrã nicio ofertã în construcþii, la drumuri, ceva. De 3 ani tot caut, dar mai lucrez cu ziua, cã am 6 copii. Am calificarea de lãcãtuº construcþii mecanice, am lucrat 10 ani în minã, la construcþii în alte oraºe, dar acum lipºeºte oferta în alte oraºe, cã ar trebui sã ne ofere în alte oraºe, dacã aici nu au”, a spus cu amãrãciune un ºomer care îºi cãuta vineri de lucru, în timp ce un alt tânãr a recunoscut cã nimeni nu îl vrea. „Am venit la bursa locurilor de muncã ºi am întrebat mai mulþi angajatori, care se

plâng mereu la TV cã tineretul nu vrea sã munceascã. I-am pus sã vadã câte locuri de muncã au oferit pentru cei necalificaþi. ªi au spus cã nu au, dar

la TV se plâng cã noi nu vrem sã lucrãm. Eu am 12 clase ºi calificare de instalator de gaz, recepþioner hotel, dar… De doi ani urmãresc ºi anul trecut am vrut sã lucrez la gaz, dar nu aveam experienþã ºi asta înseamnã cã nu mai mãnânc? Se plâng cã tinerii nu vor sã lucreze, dar ei nu oferã nimic”, a spus

revoltat un ºomer tânãr. Cel mai mult s-au cãutat femei, dar cele care au avut o ºansã, spun cã acum aºteaptã sã fie contactate, deºi recunosc cã le este teamã de faptul cã nu au experienþã.

„Am gãsit în Petrila, vânzãtoare la un magazin de haine ºi acum aºtept sã vãd. Nu prea am experienþã ºi asta este, cã toatã lumea cautã experienþã. Am lucrat ºi în 2013, dar cam din august anul trecut caut de lucru, cã am mai lucrat, dar mi se cere experienþã ºi….”, a spus o femeie care aºtepta sã fie selectatã de un angaja-

Micuþii din Colonie respirã un aer irespirabil

ei 50 de copii care urmeazã cursurile de la Grãdiniþa Nr. 2 din cartierul petroºenean Colonie sunt nevoiþi, la ore, sã respire un aer „irespirabil” ºi înþepãtor. Asta, deoarece mucegaiul de pe pereþii ºi din subsolul unitãþii ºcolare se aflã la el acasã. De altfel, ºi din acest motiv, unitatea ºcolarã nu are autorizaþie sanitarã de funcþionare. Deºi au fost efectuate reparaþii ºi a fost înlocuit vechiul parchet, mucegaiul a rãmas. În acest timp, conducerea unitãþii sperã ca de anul viitor sediul grãdiniþei sã fie mutat într-un spaþiu nou. Mircea NISTOR „Noi ne-am preocupat de crearea unui mediu sãnãtos astfel cã în vara anului trecut a fost investitã o sumã importantã în vederea reabilitãrii clãdirii respective. Din pãcate, probleme sunt la ziduri, noi neavând posibilitatea de a acþiona aºa cum neam fi dorit. Asta, din cauza sumelor insuficiente dar ºi a personalului necalificat cu care s-a fãcut aceastã reabilitare. Este vorba

despre beneficiari ai venitului minim garantat. Sperãm ca, pe viitor, pãroiectul care vizeazã reabilitarea grãdiniþei aflate în curtea ªcolii Generale Nr. 2 sã prindã contur, astfel ca toþi elevii noºtri sã înveþe în spaþii apropiate”, a declarat Gabriela Rus, director ªcoala Generalã Nr. 2 Petroºani. Pe de altã parte, în cadrul ºcolii generale din Colonie, în viitorul an ºcolar, va funcþiona o singurã

clasã pregãtitoare. Cele 25 de locuri disponibile nu au fost deocamdatã ocupate. „Au venit pãrinþii, sau interesat de ceea ce le putem oferi ºi câte locuri avem disponibile dar, pânã acum avem doar 6 înscriºi. Probabil cã, þinând cont de faptul cã data limitã de înscriere în clasa pregãtitoare expirã pe 14 martie, cei mai mulþi pãrinþi vor veni sã-ºi înscrie copiii abia pe ultima sutã de metri, ca sã spun aºa”, a mai pre-

cizat Gabriela Rus. În cursul sãptãmânii trecute, copiii de la unitatea ºcolarã din Colonie au derulat o acþiune intitulatã „Vine, vine primãvara”. În cadrul acesteia au fost vândute o serie de materiale realizate de cãtre elevi, destinate zilelor de 1 ºi 8 Martie. Banii rezultaþi din vânzarea mãrþiºoarelor ºi felicitãrilor sunt destinaþi achiziþionãrii de materiale dedicate activitãþilor practice.

tor. La bursa de vineri dimineaþã, la Petroºani au participat doar 4 angajatori, iar cei mai mulþi cãutau sã angajeze un singur om, ºi dacã se poate cu multã experienþã ºi calificare. „Am nevoie de un singur om, angajez un lucrãtor comercial. Am gãsit, acum trebuie doar sã selectez. Nu este chiar uºor, deºi caut un singur om, pentru cã majoritatea nu are nici calificare, nici experienþã. Un loc de muncã, unul singur este vacant momentan la noi”, a spus o angajatoare, care s-a prezentat vineri la bursã la Petroºani. Responsabilii agenþiei locale recunosc cã sunt mulþi oameni care îºi cautã de lucru ºi cã nu prea au ce sã le ofere la

prima bursã, dar sperã sã fie mai bine din martie, când se vor porni lucrãrile în construcþii. „Oamenii au dreptate, pentru cã pentru bursa din 28 februarie noi ne-am prezentat cu destul de puþine locuri de muncã ºi, din pãcate, paleta de meserii este destul de redusã. Am avut foarte puþine locuri de muncã ºi pentru bãrbaþi aproape nimic. Au fost doar 41 de locuri de muncã în comerþ, confecþii ºi servicii”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Luna februarie este încã o lunã dificilã ºi asta o recunosc ºi responsabilii de la agenþiile locale, care susþin cã vor veni din nou în sprijinul ºomerilor oferindu-le posibilitatea sã se califice în meserii cerute pe piaþa muncii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

24 de ani de mineriade

n luna martie Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului împlineºte 24 de ani de existenþã. Au fost 24 de ani în care miºcarea sindicalã, la fel ca ºi numãrul angajaþilor Companiei Naþionale a Huilei, a cunoscut doar coborâºuri. În plus, aceastã perioadã a adus ºi celebrele mineriade, care au pus pe jar nu numai România. Mircea NISTOR Anterior înfiinþãrii Ligii, cu sau fãrã sindicate sau lideri sindicali, minerii din Valea Jiului au "vizitat" pentru prima datã (în epoca postdecembristã ºi în masã) Capitala, în data de 18 februarie 1990. Aceasta a fost prima mineriadã din istorie ºi a pornit în vederea apãrãrii instituþiilor statului. Vorba vine! Apropo, primul sindicat liber din Vale a fost înfiinþat de o femeie! Ileana Bodea,

astãzi ºeful Serviciului Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani, a fost cea care, chiar în decembrie 1989, a pus bazele primului sindicat adevãrat, la Mina Livezeni, acolo unde activa pe atunci! Dar aceasta este o cu totul alã poveste... Primul preºedinte al nou înfiinþatei structuri sindicale (24 martie 1990, Petroºani), a fost Miron Cozma, un tânãr subinginer de la Mina Lonea. Tânãr, dar hotãrât, pentru cã imediat dupã instalare acesta a coordonat o

grevã generalã. Acelaºi an 1990 a adus ºi cel mai trist moment din întreaga miºcare sindicalã a Vãii Jiului. Este vorba despre iunie 1990, atunci când a fost luatã cu asalt Capitala. La chemarea ºi îndemnul lui Ion Ilici Iliescu, s-a derulat o nouã ediþie a mineriadelor, în perioada 13-15 iunie. Violenþele de stradã, la care nu au luat parte numai minerii din Valea Jiului, ci ºi multe alte categorii de "oameni ai muncii",

astãzi uitaþi de istoriografie, au fost apreciate pozitiv de I.I.I.care le-a mulþumit "din inimã" tuturor celor care au participat la o nouã înãbuºire a dorinþelor de libertate ºi independenþã a poporului român. Din pãcate, în istorie, au rãmas

Program comun Petroºani - Varpalota

nfrãþirea cu oraºul maghiar Varpalota va da roade ºi în acest an. Programul este aproximativ identic cu cel din anii trecuþi, iar atât locuitorii din Petroºani, cât ºi cei din Varpalota vor ajunge, pe rând sã vadã oraºul înfrãþit de peste graniþã. Diana MITRACHE

Funcþionarii publici, elevii, dar ºi sportivii din Petroºani ºi Varpalota vor fi cei care vor participa ºi în acest an la programele comune ale celor douã oraºe. Vom participa ºi noi ºi vor veni ºi maghiarii la Petroºani, iar schimbul de experienþã va da din nou roade, pentru cã fiecare va avea de învãþat din experienþa vecinilor. „Programul a fost aprobat ieri (n.r joi. 27 febr 2014), în

ºedinþa Consiliului Local, el este în linii mari, ca ºi anul trecut, adicã, au rãmas vizitele oficiale cu ocazia zilelor celor douã oraºe, sau cu ocazia zilelor culturale. A rãmas tabãra reciprocã, cu 20 de

copii, plus 5 însoþitor. Partea maghiarã a propus ºi anul acesta schimbul de sportivi, defapt douã stagii de turnee ºi antrenamente la Varpalota ºi la Petroºani, iar pe linia schimburilor de experienþã, anul acesta s-a propus schimbul între funcþionarii publici de la serviciul de relaþii publice, culturã ºi evidenþa populaþiei”, a declarat Eduard Wersanski, consilier pe probleme de minoritãþi al primarului municipiului Petroºani.

Anul acesta se împlinesc 16 ani de la semnarea convenþiei de înfrãþire între Petroºani ºi Varpalota din Ungaria, iar de-a lungul timpului, cele douã comunitãþi au fost mereu în relaþii cordiale. În 1998, prin Hotãrârea de Consiliu din 23 aprilie, s-a aprobat înfrãþirea între cele douã oraºe, evenimentul oficial având loc la data de 28 august 1998, la Varpalota, într-un cadru oficial, la care au participat reprezentanþii autoritãþilor ale ambelor localitãþi.

înfieraþi doar ortacii din Vale, cei consideraþi principalii vinovaþi pentru atrocitãþile comandate de cãtre urmaºii de ieri ºi de azi ai celor care s-au considerat "comuniºti". Cu aceeaºi ocazie, minerii s-au transformat în principala masã de manevrã, adicã armatã, a lui 3I, omul care a îngropat revoluþia ºi viitorul României. În acelaºi an, în data de 25 septembrie, minerii s-au întors în Bucureºti, ocazie cu care l-au "demis" pe prim-ministrul Petre Roman. Epoca Miron Cozma a adus noi ºi noi frãmântãri sindicale ºi sociale, apogeul acestora reprezentându-l mineriadele, un cuvânt nou, învãþat repede de toþi românii. Ultima acþiune condusã de cãtre "Luceafãrul Huilei" a fost celebra „hãlãduialã” spre Capitalã din anul 1999, epilogul acesteia fiind

înregistrat odatã cu încheierea celebrei „Pãci de la Cozia”. De altfel, pentru acþiunile sale, mirobolantul "Luceafãr al Huilei" a încasat ºi câþiva ani de puºcãrie, alãturi de alþi câþiva ortaci din conducerea Ligii... Cel de-al doilea ºef sindical care a ocupat fotoliul de lider maxim al LSMVJ a fost Vasile Ioan Savu, omul care a adus liniºtea pe toate planurile ºi care a fost instalat în funcþie în august 2001. Din septembrie 2004, cel care coordoneazã activitatea a ceea ce a mai rãmas din LSMVJ, care mai are doar câteva mii de membri, comparativ cu cei aproape 40.000 din anul înfiinþãrii, este Zoltan Lacataº, venit de la Mina Uricani. În acest timp, o altã ligã “minereascã” a reuºit sã strângã mult mai mulþi membri. Este vorba despre Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului.

8 Actualitate

Andreea, 14 ani, a fisurat zidul orgoliilor de partid ºi de gaºcã

n eveniment, organizat sâmbãtã, la Petroºani, pentru adunarea de fonduri pentru Andreei Matei, fetiþa de 14 ani, dignosticatã cu leucemie acutã limfoblasticã, a umplut sala pânã la refuz. Pentru prima datã au stat alãturi pentru o cauzã comunã, politicieni, oameni de afaceri, personalitãþi ale Vãii Jiului ºi judeþului, directori, oameni din toate sferele de activitate. Dar au ºi lipsiþi mulþi dintre cei invitaþi. Au existat ºi situaþii nebãnuite - un deputat a plâns, un senator a vorbit cum a invins cancerul, o mamã al cãrei fiu a pierit de cancer ºi care a avut ideea… Au fost donaþi peste 160 milioane lei vechi, pentru o bucatã din drumul cãtre viaþã al Andreei. Se ºtie cã oamenii, în general, trãiesc ”cu fricã de Dumnezeu”, dar ºi diavolului îi este fricã de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Dumnezeu. Ceea ce îi diferenþiazã este cã oamenii fac fapte bune, sunt generoºi, le pasã ºi

iubesc ... Au fost câteva dintre spusele omului nostru de televiziune, Ionuþ Drãgotesc, cel care a orchestrat un eveniment caritabil remarcabil. Scopul a fost adunarea de fonduri pentru a contribui la salvarea unui copil al Vãii Jiului, din Petroºani, Andreea Matei, de 14 ani, care are nevoie de o operaþie de transplant de mãduvã, pentru a trãi. Evenimentul a fost remarcabil pentru cã drama Andreei, care se aflã în clinica de la Timiºoara, a strâns laolaltã oameni de facturã profesionalã diversã, dar ºi politicieni din mai multe partide. În sala restaurantului Românaºul Vesel, din Petroºani, devenitã neîncãpãtoare, au fost oameni de afaceri, profesori, profesori universitari, doctori, avocaþi, energeticieni, cercetãtori, ingineri minieri cu diverse funcþii, sindicaliºti, directori etc., politicieni – PNL, PDL, PPDD, foarte puþini, dar au fost. Au fost prezenþi senatorul Haralambie Vochiþoiu, deputaþii Laurenþiu Nistor, Cristian

Resmeriþã, Natalia Intotero ºi o parte a PSD Petroºani în calitate de organizator, dar ºi de sprijin. Senatorul Cosmin Nicula a trimis donaþia prin preºedintele judeþean ºi deputat PSD, Laurenþiu Nistor. Câþiva oameni de afaceri ºi politicieni au anunþat cã nu pot participa, dar ºi-au fãcut datoria de oameni înainte de manifestare, alþii au anunþat cã vor contribui ºi ei, la începutul acestei sãptãmâni, motivând cã au fost angajaþi în alte activitãþi. Marii absenþi au fost primarii, din Petrila a venit un singur politician

Gligor, reales ºef la PD-L

orin Gligor a fost reales D în funcþia de preºedinte al democrat-liberalilor hunedoreni. Acesta a adunat 323 de voturi „pentru”. Contracandidatul sãu, Daniel Rãducanu, primarul comunei Baru Mare, recent înscris în PD-L, a obþinut 212 voturi.

ºi om de afaceri – Dumitru Rãscolean. Aninoasa ºi Uricaniul nu au fost vãzute... Ideea a pornit cu circa douã luni în urmã, de la o femeie, vicepreºedinta PSD, Mariana Popa, care ºi-a pierdut copilul, bolnav de leucemie, în anul 2005. ªtia cu ce se confruntã Andreea ºi pãrinþii ei.... Ideea a fost preluatã de deputatul Natalia Intotero, care s-a ocupat de dosarul Andreei, pentru o clinicã din strãinãtate þinând legãtura cu pãrinþii fetei, iar la Petroºani, colegii de partid au hotãrât o acþiune de strângere de

fonduri, acþiune fãrã culoare politicã. Aºa s-a dorit, dar invitaþii din celelalte partide nu au onorat invitaþiile preferând sã trimitã un om sau doi... Obiectele donate, pentru ca iniþiativa sã parã o mânã întinsã, au fost de valoare – cãrþi rare, tablouri ale unor artiºti de marcã, icoane preþioase, colecþia campionatelor de fotbal, discuri, unul special cu câtece minereºti, statuete de bronz ºi bijuterii, tablori în metal etc. Produsele de origami au fost oferite celor care îºi doreau sã le aibã, iar un

breloc cu chipul fetei a fost oferit fiecãrui invitat... Toate acestea au venit din partea oamenilor de afaceri, a oamenilor politici, a celor simpli care au dorit sã ajute, a colegilor de ºcoalã ai Andreei, a liceenilor din Petroºani... Încãrcãtura emoþionalã a fost la cote maxime. Tatãl Andreei, prezent la manifestare, îºi stãpânea cu greu plânsul, iar durerea sa rãzbãtea din toatã fiinþa... Au luat cuvântul o

parte din cei prezenþi, cu emoþie ºi speranþã, iar

Momentul care a fãcut ca toatã lumea sã

Mariana Popa a luat la rost doi bãieþi, care nu cadrau cu peisajul: ”Ce e cu voi aici?” S-au prezentat ºi ºi-au motivat prezenþa. Era fiul

plicurile cu donaþii în bani se înmulþeau în cutia de carton.

amuþeascã ºi sã-l surprindã chiar ºi pe Ionuþ Drãgotesc, a fost Laurenþiu Nistor, care povestind despre atitudinea unui puºti dintr-un sat hunedorean, salvat ºi el de cancer osos, prin generozitatea oamenilor – s-a emoþionat puternic, vocea i-a fost frântã de nodul lacrimilor înfrânate... ªi-a revenit dupã o pauzã precizând cã are ºi el copii ºi nepoþi ºi a continuat cu un mesaj de speranþã ºi îmbãrbãtare transmis tatãlui Andreei. Un alt moment impresionant a fost cel în care

Nicoletei Guþã ºi vãrul sãu, fiul lui Ory Cãldãrar. Auziserã de la televizor ºi din ziare de acþiunea de strângere de fonduri pentru salvarea Andreei Matei ºi veniserã sã doneze... S-au adunat peste 160 de milioane lei vechi. Sâmbãtã seara, la Petroºani, Anreea, fetiþa de 14 ani, a produs o fisurã, o gaurã, care a zdruncinat un zid - cel al orgoliilor de partid ºi de gaºcã. Ileana FIRÞULESCU

Din PNL Hunedoara nu vor fi dezertori iberalii din judeþul nostru nu-l vor urma L pe fostul premier al

României, Cãlin Popescu Tãriceanu, dupã ce acesta ºi-a anunþat intenþia de a-ºi face partid. La conferinþa de alegeri a organizaþiei judeþene Hunedoara a PD-L au participat 541 de delegaþi din cei 602 convocaþi. Din partea conducerii naþionale au fost prezenþi, preºedintele partidului, Vasile Blaga,

prim-vicepreºedintele Andreea Paul, vicepreºedintele Raluca Turcan, vicepreºedintele pentru zona de Vest, Alin Popoviciu, secretarul executiv, Eusebiu Istru, ºi senatorul Traian Igaº. Dorin Gligor a obþinut 323 de voturi „pentru” din 535 de voturi valabil exprimate. ªase voturi au fost declarate nule. Diana MITRACHE

Liderul PNL Hunedoara, Mircea Moloþ, vicepreºedinte la nivel naþional, spune cã liberalii „nu cotesc la stânga sau la dreapta la apariþia fiecãrui partid politic”, ºi crede cã Tãriceanu nu are ºanse la prezidenþiale. „Nu la fiecare apariþie a unui partid cotim la sânga sau la drepta. Eu nu am cunoºtinþã de vreun coleg din organizaþia Hunedoara care sã intenþioneze sã facã acest lucru. Niciunul, darãmite o organizaþie localã cu totul”, a declarat, preºedintele

PNL Hunedoara, Mircea Moloþ. Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Moloþ a spus cã nu se bucurã de plecarea din partid a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, dar cã l-a deranjat cã „seara a spus cã nu va pleca din PNL, iar dimineaþa s-a schimbat”. „Categoric nu are ºanse sã intre în turul doi la prezidenþiale decât dacã e susþinut de PSD ºi mã îndoiesc de acest lucru, iar noul partid abia îºi va face structurile din teritoriu pânã atunci. Pãcat cã la experienþa lui politicã nu a þinut cont de acest lucru”, a afirmat preºedintele PNL Hunedoara. La rândul sãu, deputatul PNL de Hunedoara Carmen Hãrãu susþine cã Tãriceanu ar fi trebuit, la Delegaþia Permanentã, sã se autopropunã ca negociator cu PSD pentru continuarea USL, solicitând celor prezenþi votul.

„Dacã proceda astfel, mi-aº fi pãstrat respectul pentru opinia sa, cu atât mai mult cu cât hunedorenii mei s-au sãturat de cotonogeala politicã între partide ºi grupuri politice din acelaºi partid care au condus la dezastrul Hunedoarei. Modul în care a procedat îl scoate, în opinia mea, în afara cadrului statutar al PNL, iar interesul românilor în acest moment nu are cum sã fie acela ca în clasa politicã sã se mai nascã un nou conflict”, a afirmat Hãrãu. În opinia deputatului PNL, Tãriceanu ar putea avea ºanse sã intre în turul al doilea al alegerilor prezidenþiale doar dacã PSD va decide sã îl susþinã. „Chiar ºi aºa, cu toatã dreapta politicã aliatã împotriva domniei sale dupã gestul pe care l-a fãcut, pãrerea mea e cã va pierde alegerile prezidenþiale”, a afirmat Hãrãu. Cãlin Popescu Tãriceanu a declarat cã USL trebuie sã continue ºi cã va înfiinþa o nouã formaþiune liberalã, care se va numi Partidul Reformator Liberal. Fostul premier a mai spus ºi cã este interesat sã candideze la Preºedinþie, fiind convins cã îl va învinge pe Crin Antonescu. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Andreea, 14 ani, a fisurat zidul orgoliilor de partid ºi de gaºcã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Dumnezeu. Ceea ce îi diferenþiazã este cã oamenii fac fapte bune, sunt generoºi, le pasã ºi

Gligor, reales ºef la PD-L

parte din cei prezenþi, cu emoþie ºi speranþã, iar

Momentul care a fãcut ca toatã lumea sã

Mariana Popa a luat la rost doi bãieþi, care nu cadrau cu peisajul: ”Ce e cu voi aici?” S-au prezentat ºi ºi-au motivat prezenþa. Era fiul

plicurile cu donaþii în bani se înmulþeau în cutia de carton.

Din PNL Hunedoara nu vor fi dezertori iberalii din judeþul nostru nu-l vor urma L pe fostul premier al

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

INSEMEX, alãturi de SNÎMVJ la închiderea minelor

NSEMEX ajutã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului în procesul de închidere. Conducerea societãþii care va închide minele neviabile din Valea Jiului a luat legãtura cu cei de la INSEMEX pentru a-i ajuta în procesul de închidere a unitãþilor miniere, asta deºi majoritatea de la ”Închideri” deþin atestatul în acest proces de lichidare a activitãþii. Monika BACIU

”Sãptãmâna trecutã am avut o întâlnire destul de beneficã cu conducerea INSEMEX-ului, cu domnul Gaman ºi echipa dansului prin care am trasat niºte linii directoare ale colaborãri pe acest an, colaborare

care se va intensifica în acest an pe partea subteranã unde vor trebui analizate tot felul de situaþii privind aerajul, zonele închise. Toate aceste colaborãri se vor face cu INSEMEX-ul cu care vom colabora din multe puncte de vedere toate în folosul

minerului ºi pentru siguranþa munci în sucursalele Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Societatea a solicitat pãrerea mai multor instituþii abilitate în domeniul minier toc-

mai pentru a preveni anumite evenimente neplãcute. ”Întotdeauna punctele de vedere ale INSEMEX-ului, ale ITM-ului sau ale Universitãþii din Petroºani au fost benefice ºi au avut o activitate preventivã. De foarte multe ori s-au evitat, chiar dacã în minerit avem foarte mulþi specialiºti rutinã ºi chiar dacã este

experienþa necesarã acestea pot duce la anumite evenimente. Atunci când ai puncte de vedere ale celor trei instituþii toate aceste lucruri pot fi evitate ºi putem

merge într-o direcþie bunã”, a mai spus sursa citatã. Potrivit foºtilor miniºtri ai Economiei, în þarã existã numeroase persoane care nu fac altceva decât sã închidã minele.

Luptã dificilã pentru reprezentativitate

upta pentru reprezentantivitate sindicalã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara se duce în instanþã, dar nici magistraþilor nu le este uºor sã ia o decizie în acest sens. Carmen COSMAN - PREDA Tribunalul Hunedoara a acordat un nou termen de judecatã în dosarul ce vizeazã reprezentativitatea unui sindicat la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. La Judecãtoria Petroºani, Sindicatul „Muntele”,

dezvoltat pe scheletul Lingii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, a obþinut reprezentativitatea încã din luna octombrie, însã decizia a fost atacatã cu apel de Sindicatul Liber

Independent „Electrocentrale” Deva Mintia. Iar în acest proces au mai intervenit, în nume propriu alte 6 sindicate din domeniul mineritului sau energiei. La dosar au fost depuse mai multe documente ce trebuie analizate temeinic ºi abia apoi cauza poate merge mai departe, ori se va da verictul. La termenul anterior, magistraþii au cerut oficialilor CEH o situaþie a numãrului total de salariaþi, în mod punctual, pentru fiecare divizie componentã, precum ºi numãrul de membri de sindicat. Majoritatea întrunitã de sindicatul „Muntele” a fost pusã în pericol dupã ce liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca, s-a retras din structura sindicalã împreunã cu vreo 300 de membri de sindicat, însã liderii de la „Muntele” susþin cã au reuºit sã atragã alþi angajaþi ai CEH aºa încât sã-ºi asigure reprezentativitatea la nivelul CEH.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara sprijinã eroii neamului

JH s-a asociat cu veteranii de rãzboi. Consilierii judeþeni au aprobat un proiect de hotãrâre prin care au încheiat un parteneriat cu Asociaþia Veteranilor de Rãzboi filiala judeþului Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni de interes public judeþean – „Ziua veteranului de rãzboi”. ”Prin aceastã asociere, Consiliul Judeþean Hunedoara doreºte sã contribuie la recunoaºterea veteranilor de rãzboi din judeþul Hunedoara ºi a contribuþiei acestora la luptele duse pntru apãrarea independenþei ºi suveranitãþii patriei”, se aratã în documentele CJH. Titlul de „veteran de rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datã în ziua de 29 aprilie a anului 1902. Prin Decretul Regal din anul 1902, participanþii la Rãzboiul de Independenþã (1877-1878) au fost declaraþi veterani, asigurându-li-se, pe lângã acest binemeritat ºi onorant statut, mijloace pentru un trai decent ºi înlesniri pe

mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. Dupã Primul Rãzboi Mondial, prin

diferite legi s-a instituit titlul de veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºi urmaºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºi avantaje reparatorii. ”Pentru desfãºurarea în bune condiþii a acþiunii, sunt necesare resurse financiare, pe care Asociaþia

Veteranilor de Rãzboi filiala judeþului Hunedoara nu le poate susþine în totalitate, solicitând suma de 70.000 lei, urmând ca decontarea acþiunii sã se facã în condiþiile legii, pe baza documentelor justificative. Suma menþionatã anterior va fi utilizatã pentru

Actualitate 11

realizarea acþiunii „Ziua veteranului de rãzboi” în 29 aprilie 2014, restul cheltuielilor urmând a fi suportate de cãtre asociaþie”, se mai aratã în document. Cele douã pãrþi convin ca prin acþiuni în asociere, sã contribuie la recunoaºterea veteranilor de rãzboi ºi a contribuþiei acestora la luptele duse pntru apãrarea independenþei ºi suveranitãþii patriei. Obiectul acordului îl reprezintã asocierea în vederea finan-þãrii ºi realizãrii în comun a acþiunii de premiere a tuturor veteranilor de rãzboi în cadrul acþiunii de interes public judeþean „Ziua veteranului de rãzboi”. Anul trecut cei 400 de veterani de rãzboi din judeþul Hunedoara au fost declaraþi cetãþeni de onoare de cãtre consilierii judeþeni. Monika BACIU

Tichete sociale pentru sãracii din Petroºani

ersoanele cu venituri mici din Petroºani vor beneficia ºi în acest an de tichete sociale acordate de Primãria Petroºani, care sã îi ajute sã aibã masa de Paºti mai îmbelºugatã. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat acordarea de tichete sociale în sumã de 50 de lei pentru persoanele cu venituri mici, iar de acest ajutor vor beneficia peste 4.000 de persoane. Tichetele sunt destinate achiziþionãrii unor alimente de bazã, cu ocazia sãrbãtorilor pascale din acest an. De acest ajutor acordat de

municipalitate vor beneficia persoanele sau familiile care beneficiazã de venitul minim garantat, de cantinã socialã, de alocaþie pentru susþinerea familiei, pensionarii ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 750 lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat care nu realizeazã alte venituri decât indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru persoanele cu handicap grav ºi ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de venituri mai mici sau egale cu suma de 700 lei. Tichetele urmeazã sã fie distribuie de la jumãtatea acestei luni, dupã întocmirea listelor cu beneficiarii. Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Premianta Festivalului ”Steaua fãrã nume” din 1977, cetãþean de onoare la Petrila

âºtigãtoarea trofeului ”Steaua fãrã Nume„ din anul 1977, propusã a deveni cetãþean de onoare al oraºului Petrila. Gina Pãtraºcu, una din artistele de renume ale þãrii, poate deveni cetãþean de onoare al oraºului Petrila. Gina Pãtraºcu împlineºte în data de 7 martie 60 de ani, iar fratele acesteia a propus Consiliului Local de la Petrila ca artista sã fie numitã cetãþean de onoare a localitãþii. ”M- am adresat cãtre primãria oraºului Petrila ºi consiliului local din Petrila printr-o scrisoare de intenþie pe care am înregistrat-o la registraturã primãriei oraºului Petrila pe data de 30 ianuarie 2014. În ºedinþa de miercuri a consiliului local de la Petrila s-a discutat aceastã cerere. Comisia de culturã învãþãmânt ºi sport a dat avizul favorabil ºi toþi consilierii au votat în unanimitate doar de principiu, urmând ca luna viitoare la o nouã ºedinþã ordinarã a consiliului local sã se

acum promoveazã tradiþiile româneºti. ”Gina este plecatã definitiv în Germania din anul 1977, s-a stabilit într-un oraº din apropierea Koln-ului. Este director artistic la Asociaþia Culturalã Verein-Romania ºi de fiecare datã organizeazã în fiecare an manifestãri iniþieze de cãtre comisia de culturã, învãþãmânt ºi sport un proiect de hotãrâre care sã fie aprobat în unanimitate de cãtre întreg consiliul local”, a declarat Claudiu Mârlogeanu, fratele cântãreþei. Poate puþini ºtiu cine este Gina Pãtraºcu. Artista, contemporanã cu Angela Similia ºi alte nume sonore ale muzicii româneºti a devenit cunoscutã datoritã pieselor interpretate. La un pas de fercire, ne-a dãruit Cetatea Florilor, Marea Aurie ºi ne-a descris cum cântã Viorile. ”S-a remarcat în primul rând prin talentul deosebit pe care l-a avut artistic pe care l-a moºtenit de la mama mea. Mama cu Gina, o lua de mânã de la grãdiniþã ºi o ducea la toate concursurile locale

Primãvara se vând urzicile

rimãvara se cunoaºte dupã...trufandale. Încã P din prima zi a primãverii, piaþa de la Vulcan a fost aproape invadatã de vânzãtorii de urzici, care recunosc cã anul acesta au avut noroc ºi le-au cules mai repede, mai ales cã ºi vremea a þinut cu ei.

Dacã vara, oamenii fãrã venit constat, merg pe munte ºi culeg fructe de pãdure, iar toamna bureþi, pentru a face bani, primãvara merg dupã urzici. Zeci de astfel de vânzãtori vor veni în aceste zile în mai toate pieþele din Valea Jiului. Ei merg

care aveau loc la casele de culturã din Valea Jiului ºi pot sã afirm cu mândrie cã Gina lua locul întâi ºi mama lua locul doi. Dacã mama nu a putut sã devinã o mare stea a reuºit prin sora noastrã. Gina a debutat mai întâi pe scenele caselor de culturã din Valea jiului, la festivalul naþional Cântecul Adâncului organizat în fiecare an în Valea Jiului. de fiecare datã lua locul întâi la secþiunea muzicã uºoarã. Când a câºtigat ea Steaua Fãrã Nume eu aveam doar 17 ani ºi îmi aduc aminte cu mare emoþie cã eram în clasa a XI a, piesã se numea Copacul”, a mai spus fratele artistei. Artista s-a stabilit în urmã cu mulþi ani în Germania, unde ºi

douã, trei zile în locurile de ei ºtiute, adunã urzicile, iar apoi le vând cumpãrãtorilor cu 1 leu grãmada. Bineînþeles, au ºi vânzãri, mai ales cã a început perioada de post, iar unii sunt dispuºi sã mai ofere chiar ºi câte un bonus. Adicã, la 3, 4 grãmezi cumpãrate, mai dau una gratis. Aºa se face cã la Vulcan, cel puþin, în Piaþa Agroalimentarã, în week-endul care a trecut, cu

culturale invitant tot felul de oameni de muzicã popularã din þara noastrã pentru românii din diaspora”, mai povesteºte Claudiu Mârlogeanu.

a Clubul Copiilor din Petrila a fost amenajat un colþ dedicat artistei.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014 pentru copii ºi pentru bunici, doamnã are o anumitã vârstã dar cred cã muzica ei poate fi cunoscutã ºi de cãtre generaþia tânãrã ºi mesajul poate fi transmis cãtre generaþia Facebook din ziua de azi. Mai ales în ziua de azi noi ar trebui sã ne ocupãm cu mai multã grijã de aceste pepiniere pentru cã sunt niºte vremuri tulburi ºi arta oferã posibilitãþi tinerilor, existã niºte uºi care se deschid ºi cred cã este foarte importan cã noi sã-i sprijinim ºi cu atât mai mult cu cât avem asemenea personalitãþi se le putem prezenta niºte modele pentru cã ei sã poatã pe viitor sã-ºi urmeze destinul”, a declarat Radu Chinþa, directorul Clubului Copiilor din Petrila. Scurtã biografie Debutul îl cunoaºte în anul 1975 la Concursul TV „STEAUA FÃRÃ NUME”; A înteprins o serie de turnee în þarã cu diferite formaþii,

teatre, precum ºi cu orchestra R.T.V, condusã de Sile Dinicu; În anul 1978 a întreprins un turneu în UR.S.S, cu orchestra de estradã a R.T.V. Artista a obþinut mai multe premii. În anul 1972 participã la Festivalul „Cântecul adâncului” de la Petroºani, unde câºtigã un premiu, în anul 1972 participã la „Festivalul mãrii” de la Nãvodari, unde câºtigã un premiu, în anul 1974 participã la Concursul formaþiilor teatrale ºi musical-coregrafice de amatori de la oraºe ºi sate, unde obþine medalia de argint, în anul 1975 participã la Festivalul „Cântecul adâncului” de la Petroºani, în anul 1976 participã la „Festivalul Tinereþii“ de la Amara unde obþine premiul al II-lea. În anul 1977 obþine trofeul „Steaua fãrã nume“ ºi ocupã locul al III-lea la etapa republicanã a Festivalului Naþional „Cântarea României“ Monika BACIU

”Mã strãduiesc ºi fac tot posibilul ca sã sprijin personalitãþile culturale ale oraºului Petrila mai ales cã am acordul familiei ºi al doamnei personal pot sã spun cã pe viitor vrem sã organizãm un mic concert

urzici de vânzare au fost cam 10 vânzãtori ºi din ce am observat, putem spune cã nu le-a mers deloc rãu. “Am cam douã plase cu urzici. În timpul sãptãmânii merg sã le culeg, iar sâmbãta ºi duminica, atunci când vin mai mulþi oameni la piaþã, le vând. Pot sã fac ºi 25 de grãmezi la câte un leu una. De obicei, femeile, în special, cumpãrã cam 3, 4 grãmezi pentru o mâncare ”, ne-a spus o vânzãtoare. Aºa se face cã în 3, 4 sãptãmâni, atât cât se pot culege urzicile, cei care le vând fac bani cu care sã mai poatã supravieþui puþin, mãcar pânã când dã cãldura ºi pot valorifica alte resurse oferite de naturã. Luiza ANDRONACHE

PROMOÞIE - la grupuri mai mici de 10 persoane, preþul meniului este de 69 lei, faþã de 79 lei - la grupuri mai mari de 10 persoane, preþul meniului este de 65 lei, faþã de 79 lei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Actualitate 13

Tarifele cãmãtãreºti nu au fost de folos

Executor judecãtoresc, executat silit pentru datoriile cãtre stat

irecþia D Generalã a Finanþelor Publice

Hunedoara a decis sã execute silit chiar un executor judecãtoresc de la Petroºani, pentru a recupera sumele restante la bugetul de stat. Aflat în centrul unui scandal generat de comisioanele extrem de mari practicate, care îi îngroapã de-a dreptul pe datornicii la apã, un executor judecãtoresc din Petroºani este executat, la rândul sãu de oficialii DGFPS pentru datoriile acumulate la bugetul de stat. Este vorba despre Biroul Executorului Judecãtoresc Cecilia – Camelia Rãducanu, care a acumulat debite de aproape 500.000 de lei, potrivit datelor oficiale. Sumele acumulate o situeazã pe Cecilia Rãducanu în topul celor mai mari datornici din judeþul Hunedoara pentru care s-au pus deja în practicã mãsurile

excepþionale de recuperare a debitelor. Cecilia Rãducanu a fost acuzatã cã pune biruri aproape cãmãtãreºti asupra datornicilor pe care îi are de executat silit în numele unor terþi ºi, tocmai din cauza acestor taxe extrem de mari, conducerea ApaServ Valea Jiului SA a decis sã-ºi înfiinþeze propriul birou de recuperare a creanþelor. Asta dupã ce mai mulþi beneficiari ai serviciilor furnizorului de apã s-au plâns cã, pentru câþiva lei datorie, suma pe care o au de achitat, împreunã cu comisioanele practicate de respectivul executor, îi aduce la

Un bãrbat din Petroºani acuzã poliþistii cã l-au bãtut

n bãrbat din Petroºani reclamã faptul cã a fost bãtut de poliþiºtii din localitate joi, în data de 27 februarie. El spune cã pur ºi simplu a intervenit sã aplaneze un conflict, dar ca el a fost luat drept infactor ºi agresat de oamenii legii. “Ginerele meu care stã cu fata mea de 16 ani a sãrit la soþia mea, iar eu m-am bãgat sã-i despart. Au venit doi poliþiºti, m-au pus pe jos în piaþã ºi au sãrit toþi taximetriºtii ãia sã-mi dea drumul. Mi-au pus cãtuºele, au zis cã sunt infractor ºi m-au bãtut. Au zis sã fac scandal, dar nu am fãcut, pur ºi simplu m-am bãgat cînd ginerele meu a sãrit la soþia mea. Le-am zis cã nu îmi fac dreptate ºi m-au luat la bãtaie, mi-au zis: stai, criminalule!

sapã de lemn. La finele anului trecut, directorul Apa Serv Valea Jiului SA, Costel Avram, declarã cã

existã cazuri în care, pentru o datorie de 100 de lei, cetãþeanul a plãtit la executor un comision de 1.000 lei,

O râpã de la Jieþ, sâmbure de ceartã în sat

n teren absolut neproductiv din zona Jiet este sîmbure de ceartã între doi vecini ºi primãrie. Bucata de pãmînt a fost folositã în comun de douã familii, pînã cînd a venit vorba de închiriere de la primãrie.

“Vreau sã ne înþelegem cã vecinii, dar nu am cu cine. Terenul este în faþa casei, ºi a mele ºi a lui, ºi putem sã plãtim amîndoi, dar vecinul nu vrea sã audã de aºa ceva, vorbeºte urît cu mine”, a spus localnica Maria Heljiu. Din vorbã, amîndoi vecinii au spus cã vor plãti pentru pãmînt, dar la primãria s-a înregistrat o singurã cerere. “Acest teren neporductiv este o rîpã care era un focar de infecþie pînã cînd vecinul doamnei a venit la primãrie ºi a zis cã îl curatã pentru cã era numai tufiºuri ºi gunoi. Deci, domnul cu pricinã a venit la primãrie împreunã cu doamna care reclamã ºi le-am zis aºa: care curãþã terenul, îl închiriazã. Singurul care a fãcut asta, a fost vecinul acestei doamne, care a ºi depus cererea de închiriere”, a afirmat Toma Vargatu, secretar Primãria Petrila. Acum, însã, cealaltã familie care are ieºirea dinspre grajduri chiar în terenul cu pricina, spun cã nu vrea decît înþelegere ºi Mi-au pus mîinile la spate ºi m-au dus înãuntru, în poliþie. Eu le-am zis cã nu sunt agresiv, dar unul dintre ei mi-a dat vreo cinci pumni în cap ºi mi-a pus mîinile la spate. Dar degeaba, pur ºi simplu degeaba. Le-am zis: Chiar nu vedeþi ca ginerele sare la soþia mea, chiar sînteþi orbi? Atunci a zis: A, mã iei la miºto?! M-au dus în birou ºi m-au bãtut”, a afirmat Doru Matac, un bãrabt din Petroºani. Ba mai mult, bãrbatul mai spune cã a fost pus sã ºi semneze un proces verbal, dar cã nu i s-a comunicat dacã a luat vreo amendã sau care este contravaloarea ei. Luiza ANDRONACHE

lucru inadmisibil din punctul acestuia de vedere. “Anul trecut au venit lamine doi bãtrâni de la Vulcan care, pentru 190 de lei au fost daþi în judecatã. Când au venit la mine, deja oamenii plãtiserã 1200 de lei cãtre executorul judecãtoresc ºi încã mai aveau de platã. Nu pot sã asist pasiv la jaful pe care îl fac unii executori numai de dragul de a se îmbogãþi ºi atunci am decis cã cel mai bine este sã avem noi

Biroul de Recuperare Credite”, a explicat Costel Avram motivul pentru care a înfiinþat noul birou de recuperare a creditelor. Pe de altã parte, chiar dacã tarifele practicate sunt exterm de mari, banii încasaþi sub formã de comisioane nu au fost suficienþi (ºi) pntru plata dãrilorcãtre stat, aºa cã acum chiar executorul în cauzã este, la rândul sãu, executat. Car men COSMAN-PREDA

posibilitatea de a se folosi de pãmînt, contra cost. Pentru ca acest lucru sã fie posibil, cei de la primãria Petrila au gãsit o soluþie: parcela sã fie scoasã la licitaþie. “Nu este niciun fel de problemã, le-am propus asta. Vom face actele pentru scoaterea la licitaþie”, a mai afirmat secretarul primãriei Petrila. Se pare cã aceastã soluþie convine familiei Heljiu, care reclama lipsa de înþelegere, asta chiar dacã poate fi vorba de platã unei sume mai mari de bani pentru chirie. “ Acolo am ieºirea de la grajd, am gãinile ºi vacile. Pur ºi simplu pe noi ne-a deranjat sã vinã altcineva sã ia partea aceea de teren, vrem sã o luãm noi. Dar, sîntem dispuºi sã o ºi împãrþim cu vecinii, nu este niciun fel de probleme. Oricum, venim la licitaþie, sîntem de acord cu asta. Plãtim cît trebuie”, a declarat ºi Maria Heljiu. Conform reprezentanþilor primãriei Petrila, scoaterea la licitaþie a terenului se va face în aceste zile. Luiza ANDRONACHE

14 Program & Horoscop

10:20 KILE te omoarã cu zile! 10:30 Spectacol lansare grilã 11:25 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prin stomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 IComedy 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 România, te iubesc! (r) 11:00 Garda de corp (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Doctor Dolittle 3 (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Sunt spion 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã importantã. Sunteþi hotãrât sã terminaþi o lucrare începutã mai demult ºi sã vã ocupaþi serios de afaceri. Este o zi favorabilã comunicãrii cu rudele mai în vârstã.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa luaþi o decizie care vã rãstoarnã toate planurile. S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes de familie. Puteþi avea succes pe plan financiar, însã ar fi bine sã evitaþi orice fel de speculaþii.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi foarte bine dispus ºi colaboraþi bine cu partenerii de afaceri. Puteþi aborda cu încredere activitãþi delicate pe plan social. Dispuneþi de suficientã energie pentru a face faþã tuturor responsabilitãþilor. Sunteþi foarte comunicativ.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua Dinamo 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Dinamo 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Rezumat Spania 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Corona Braºov - Concordia Chiajna 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Corona Braºov - Concordia Chiajna 20:15 Fotbal Club

*** 21 mai

Sunteþi foarte ocupat cu problemele unei rude mai în vârstã. Pe plan social, traversaþi o perioadã bunã ºi aveþi ocazia sã vã îndepliniþi visele. Puteþi avea reuºite remarcabile.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Dimineaþa primiþi o sumã mare de bani ºi aveþi posibilitatea sã porniþi o afacere. Comunicaþi foarte bine ºi aveþi o putere de convingere care vã ajutã mult pe plan social. Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, þineþi cont ºi de ideile partenerului. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Teleshopping 15:00 Specialiºti în sãnãtate (15:30 Apoi, apãru dragostea 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi comunicativ ºi convingãtor ºi reuºiþi sã aplanaþi un conflict apãrut în cercul dumneavoastrã de prieteni. Dupã-amiazã, obþineþi un câºtig frumos dintr-o activitate comercialã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii, unde vã faceþi remarcat prin talentul de orator. Fiþi cumpãtat la masã, pentru cã sunteþi predispus la probleme digestive. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

Aveþi ocazia sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Dimineaþa sunteþi foarte ocupat, dar prietenii ºi familia vã ajutã sã rezolvaþi toate problemele. Vi se oferã ocazia sã obþineþi mici câºtiguri, însã evitaþi speculaþiile.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interesul familiei. Este o zi bunã pentru comunicarea cu persoane mai tinere ºi pentru negocieri. Dupã-amiazã reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã, în care aþi investit timp ºi bani.

23 octombrie *** 22 noiembrie Este o zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor scurte în interes de afaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizie inspiratã în privinþa relaþiilor sentimentale. Aveþi un spirit de iniþiativã deosebit, care vã garanteazã succesul pe plan social.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþie profitabilã pentru familie ºi trebuie sã faceþi mai multe drumuri scurte. S-ar putea sã daþi piept cu birocraþia, dar reuºiþi sã vã descurcaþi.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune o colaborare, nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sã câºtigaþi bine. Dupã-amiazã luaþi decizia sã încheiaþi o tranzacþie. În curând se va dovedi cã aþi fost inspirat. Se pare cã norocul vã zâmbeºte.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Povestea din spatele vitrinei

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 martie 2014, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va putea fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii martie aduce în atenþia publicului “povestea din spatele vitrinei”. Drumul anevoios al obiectelor arheologice trece ºi prin Laboratorul de restaurare-investigaþii, unde sunt cercetate din punct de vedere fizicochimic, în vederea stabilirii deteriorãrilor, cauzelor, factorilor de degradare ºi a metodolo-

fragmentelor a scos în evidenþã un vas de tip strachinã, cu o vechime de peste 3500 de ani, aparþinând culturii Wietenberg, în faza III de evoluþie a acesteia.

Silueta elegantã a exponatului este confecþionatã din ceramicã finã, ornamentatã prin tehnica inciziei ºi încrustaþiei, decorul geometric fiind pus în evidenþã prin umplerea liniilor cu pastã albã.

giei de restaurare. Fragmentele care alcãtuiesc vasul prezentat, provin dintr-o locuinþã descoperitã în urma cercetãrii preventive a sitului de la ªoimuº - “Teleghi”, în suprafaþa traversatã de autostrada A1. Restaurarea

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Luni 3 Martie 2014, în oraºul: - Petroºani între orele 9:00 - 14:00. Zona afectatã: Cartier Aeroport ºi zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei: Anulare

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

hidrant din zona Spãlãtoriei auto 1,2,3 - Livezeni.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014

Hunedorean accidentat în timpul competiþiei U

n tânãr de 20 de ani a ajuns pe patul de spital dupã ce s-a accidentat la concursul extrem de schi ºi snowboard derulat în Masivul Oslea din Munþii Vâlcan. Concurentul a fost coborât din munte pânã la DN 66 A- în zona Câmpuºel din Uricani ºi de acolo paramedicii SMURD l-au dus cãtre unitatea medicalã. „Salvamontiºtii ºi

paramedicilor SMURD prin intermediul staþiilor de emisie-recepþie din dotare, având în vedere faptul cã în acea zonã nu este semnal GSM. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii l-au transportat pe tânãrul accidentat, cu akia, pânã la cabana de vânãtoare Câmpuºel

jandarmii montani care asigurau ordinea publicã la un concurs de schi ºi snowboard, desfãºurat în Masivul Oslea, din Munþii Vâlcan, au acordat

Liceenii, în probe pentru Bacalaureat

iceeni susþin ºi ei probe de simulare a examenelor. Prima este programatã luni ºi va fi testarea la Limba ºi Literatura Românã, iar în acest an elevii de clasa a XI-a vãd ºi ei cum stau cu materia de examen. Simulãrile Bacalaureatului 2014 încep azi cu simularea examenului de Limba ºi literaturã românã proba scrisã. Testarea va fi susþinutã de elevii claselor a XII-a, în licee, iar pentru prima datã ºi elevii din clasele care nu sunt terminale, se supun unui astfel de test. Elevii claselor a XI-a susþin pentru prima oarã o simulare a probelor de Bac. Potrivit metodologiei, accesul liceenilor în sãli este permis pânã la ora 8:30, iar simularea începe la ora 9:00, când se deschid plicurile sigilate cu subiectul multiplicat. Timpul destinat rezolvãrii subiectelor la Limba ºi literaturã românã este de 3 ore, iar elevii vor fi supravegheaþi de profesori de altã specialitate. Primii care au intrat în focul probelor de simulare au fost elevii care terminã gimnaziul. Ei vor afla rezultatele obþinute pânã cel târziu în data de 7 martie. Diana MITRACHE

(situatã la DN 66 A), acþiune ce a durat mai bine de o orã”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara. Circa 100 de tineri pasionaþi de schi extrem ori snowboard au luat parte la Red Bull Oslea Hiride, singura competiþie de freeride de la noi din þarã. Maximilian GÂNJU

sprijin unui concurent care s-a accidentat. Tânãrul, în vârstã de 20 ani, din municipiul Hunedoara, s-a accidentat la genunchiul stâng în timp ce cobora cu placa de snowboard. Salvamontiºtii au imobilizat piciorul tânãrului ºi l-au pregãtit pentru transport. Jandarmii montani au solicitat sprijin

Fãrã creºe, dar copii trimiºi la grãdiniþã de la ZERO ani

opiii, încadraþi în C sistemul educaþio-

nal de la naºtere. La nivelul judeþului Hunedoara se observã în ultimii ani o scãdere a numãrului de preºcolari. Acest lucru se datoreazã ºi faptului cã acest sector a trecut la învãþãmântul primar. ”De doi ani de când clasa pregãtitoare a plecat de la noi se observã o scãdere a numãrului de copii, dar sã sperãm cã în viitorul apropiat o sã intre învãþãmântul antepreºcolar deºi noi legislativ îl avem implementat dar stãm mai rãu cu dotãrile pe acest nivel de vârstã”, a declarat Gabriela Berbeceanu, inspector ºcolar IªJ Hunedoara. Noile reglementãri prevãd încadrarea copiilor la grãdiniþã încã de la vârstã foarte fragedã.

Singura condiþie este ca în aceste spaþii sã existe infrastructura necesarã, lucru de negãsit în prezent. ”Învãþãmântul antepreºcolar este învãþãmântul de la zero la trei ani pentru cã legea educaþiei prevede învãþãmântul pentru preºcolari care începe de la vârsta de trei ani. Se poate desfãºura atât în creºe cât ºi în grãdiniþe cu condiþia ca în acele grãdiniþe sã existe atât jucãriile specifice acestei vârste cât ºi mobilierul, asistentul social”, a mai precizat

sursa citatã.

ãsura de a-i include pe cei mici în învãþãmântul antepreºcolar vine în ajutorul pãrinþilor

”Nu este vorba de învãþãmânt în primul rând ci de îngrijire a copilului pe acest segment de vârstã ºi este foarte benefic ºi foarte necesar pentru faptul cã mãmicile se întorc mai repede la muncã, creºele noastre ca numãr sunt foarte puþine ºi avem un an de zile neacoperit pentru cã creºele dacã gãsim loc numai de la doi ani dar în cele maimulte cazuri nu sunt locuri în creºe noi avem ºase creºe la nivel de judeþ”, a mai precizat Gabriela Berbeceanu. La nivelul judeþului Hunedoara sunt doar ºase creºe, iar înscrierea celor mici devine o adevãratã bãtãlie pentru pãrinþi. Monika BACIU