Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 582

Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preotul Nifon de la Prislop:

”Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni”

Hoþii prãdeazã Jiul, poliþia îl aºteaptã pe Simota >>> PAGINA A 3-A

Ambasadorul muzicii pop maghiare, concert în premierã la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

„Hai pe net!” din Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Atestarea produselor tradiþionale, reglementãri noi >>> PAGINA A 6-A Cãderi de stânci ºi porþiuni blocate pe DN 7A

Unica rutã viabilã pentru restricþiile de pe Defileul Jiului este neviabilã >>> PAGINA A 7-A

Primãria Petrila cautã teren în UE pentru domeniul schiabil ªureanu >>> PAGINA A 11-A

Artiºti în stradã, de Ziua Mondialã a Teatrului

ãrintele Nifon de la Prislop, cel cãruia Arsenie Boca i-a dat binecuvântarea cãsãtoriei, crede cã nu degeaba nemul românesc a dat atâtea jertfe. Este convins cã România va fi al doilea Ierusalim, dar mai are de plãtit pãcate. z Se va întãri credinþa în lume. Greutãþile economice din ultimii ani, dar ºi încercãrile date fiecãruia i-au apropiat pe mulþi de bisericã. Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni, ci sã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea.

>>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 13-A

Pregãtiri pentru Festivalul Aerociudaþilor din Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria DJ 687 Cristur – Hunedoara DJ 687 Hunedoara – Hãºdat DN 66 Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan Uricani pe DN 66A, str. Muncii

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Hoþii prãdeazã Jiul, poliþia îl aºteaptã pe Simota

lubul Jiul din Petroºani a fost C din nou þinta hoþilor, iar

cei de la stadion se tem sã facã plângere. Asta dupã ce la ultima reclamaþie pe aceeaºi temã, responsabilii din Lunca Jiului erau la un pas sã fie amendaþi de poliþie. Singurul care poate face ceva este Alin Simota, însã, acesta se aflã acum în penitenciar. Hoþii au dat atacul miercuri, iar paguba a fost constatatã joi dimineaþã, de cei de la Jiul. Potrivit lui Marin Tudorache, magneþii au furat ceva cablu electric ºi mai multe bucãþi dintr-un gard. „Am constatat cã lipsesc 100 de metri din

poate implica sã facã o plângere în numele unui proprietar pãgubit. Aceasta este cel de al doilea atac pe care îl dau hoþii la Clubul Jiul din Petroºani în ultimele luni ºi autorii rãmân deocamdatã neidentificaþi. Diana MITRACHE

gard ºi cablul de la nocturna de pe terenul sintetic. Nu am fãcut plângere la poliþie deocamdatã, pentru cã nu putem”, a declarat Marin Tudorache, managerul Clubului Jiul Petroºani. Poliþia nici mãcar nu poate sã intervinã ºi asta pentru cã nu a fost depusã

o plîngere. „Noi putem începe cercetãrile în momentul în care proprietarul de drept al bunurilor face o sesizare. Pânã atunci, nu avem cum sã intervenim”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Alin Simota este administratorul clubului, iar

primãria din Petroºani va putea sã preia baza în maxim o lunã, deoarece atunci expirã contractul încheiat cu lichidatorul judecãtoresc care a pus sechestru pe bunurile lui Alin Simota în momentul arestãrii acestuia. Pânã atunci situaþia este incertã ºi nimeni nu se

Interpolul a confiscat milioane de doze de medicamente contrafãcute ºi vândute pe internet

ot mai mulþi români aleg sã îºi cumpere anumite medicamente sau suplimente nutritive de pe internet, lucru deloc indicat de medici ºi de autoritãþi. Doar anul trecut, în urma unei acþiuni a Interpolului care s-a derulat ºi în þara noastrã, precum ºi în alte 99 de þãri, s-au confiscat aproximativ 10 milioane de doze de medicamente contrafãcute ºi cu potenþial mortal.

iscuri la care ne supunem

Medicii spun cã cei care îºi cumpãrã medicamente în acest fel, trebuie sa fie foarte atenþi, pentru cã, de cele mai multe ori, fie sunt expirate sau pe punctul de a expira, fie nu conþin ceea ce se presupune ca ar trebui sã conþinã. Chiar dacã este un mod mai facil, deoarece produsele ajung direct la domiciliul solicitantului, medicii nu sunt de acord cu aceasta lucru, pentru ca riscurile sunt imense. “Existã mai multe riscuri. Se poate ca aceste medicamente sã fie contrafãcute, spre exemplu sã fie praf de cretã în loc de substanþa activã de care unele persoane au nevoie. Existã riscul ca aceste produse sã fie expirate

sau sã mai aibã o zi pânã la expirare, iar atunci efectul terapeutic scade drastic”, au declarat reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

nterpolul a intervenit

În cursul anului trecut, Interpol a confiscat medicamente contrafãcute în 100 de þari, printre care ºi România, în valoare de 41 de milioane de dolari. Potrivit unui raport dat publicitãþii, cantitãþile confiscate au fost în creºtere cu peste 100 % în raport cu operaþiunea precedentã din 2012. Într-o sãptãmânã au fost controlate peste 17.000 de site-uri de pe internet care vindeau medicamente, 9.610 au fost închise, iar 58 de persoane au

fost arestate. Specialiºtii din domeniul sanitar ne mai dau ºi alte argumente pentru care nu este indicat sã cumpãrãm pastile, substanþe sau loþiuni din mediul online. “Medicamentele sunt substanþe chimice care

se dau pentru anumite boli. Este clar cã se dau pe bazã de reþetã ºi atunci trebuie achiziþionate din farmacii, care sunt unitãþi abilitate sã elibereze aceste

substanþe chimice care au efecte pentru sãnãtatea umanã, pentru cã întotdeauna, prospectul conþine efectul benefic, efectul advers ºi reacþiile cu

alte substanþe, atenþionari ºi contraindicaþii, care de cele mai multe ori poate ocupã un loc mult mai mare decât efectele terapeutice”,a precizat ºi un medic din Municipiul Vulcan. Interpol intervine în fiecare an pentru prevenirea cumpãrãrii medicamentelor de pe Internet în þãrile membre ale U. E., prin distribuirea mai multor pliante ºi ghiduri, dar ºi prin acþiuni directe de confiscare ºi prindere în flagrant a celor care þin site-urile de profil. Adriana PA PAVEL

Douã treimi dintre români cred cã lucrurile merg într-o direcþie greºitã

area majoritate a românilor cred cã lucrurile merg într-o direcþie greºitã în România, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare ºi Strategie (IRES). Conform datelor studiului sociologic, date publicitãþii miercuri, 74% dintre respondenþi cred cã în România lucrurile merg într-o direcþie greºitã ºi numai 20% cred cã direcþia este bunã. Potrivit sondajului IRES, 40% dintre cei chestionaþi cred cã România

este total nesigurã în ceea ce priveºte siguranþa locului de muncã, iar 34% cred acelaºi lucru referitor la realizarea unui trai decent. De cealaltã parte, 8% dintre respondenþi cred cã România este foarte sigurã în ce priveºte locul de muncã ºi 6% în ce priveºte

traiul decent. Românii cred în cea mai mare proporþie (58%) cã România este foarte sigurã în ce priveºte dreptul de a alege, în timp ce referitor la libertatea cuvântului, 37% considerã cã România este foarte sigurã. Sondajul IRES a fost realizat în perioada 3-4 martie, pe un eºantion probabilist, multistratificat de 1.657 de persoane, ºi cu o eroare maximã toleratã de ¹ 2,5%. AGERPRES

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Ambasadorul muzicii pop maghiare, concert în premierã la Petroºani

ndrãgitul cântãreþ de muzicã uºoarã maghiarã, Tamas Gabor, a concertat pentru prima datã la Petroºani. În faþa unei sãli pline, artistul a cântat cele mai cunoscute piese din repertoriul sãu. Sala de spectacole a Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani a devenit neîncãpãtoare pentru comunitatea maghiarã care a ascultat pe nerãsuflate piesele artistului. Monika BACIU

“Oricât de lungã a fost cariera mea începând din anul 1966, atunci am început sã cânt, nu ºtiu de ce, abia acum am ajuns pentru prima datã la Petroºani ºi îmi face o deosebitã plãcere. Primirea a fost neaºteptatã, dragostea publicului, personalul de la teatru, a fost superb. Mã bucur cã am ascultat-o pe doamna care

organizeazã turneele mele ºi mi-a propus ca Hunedoara, Petroºani, Reºiþa, Lugoj sã concertãm pentru prima datã în aceste oraºe ºi peste tot este plinã sala ºi mã bucur extraordinar ºi mã bucur foarte mult”, a declarat renumitul artist Tamas Gabor. Tamás Gábor s-a nãscut la Cluj-Napoca, iar în prezent locuieºte în prezent în Suedia. El ºi-a început cariera artisticã în România,

la Cluj. A fãcut parte din celebra trupã a anulor `70, “Acustic T”, devenind cel mai apreciat solist de muzicã uºoarã în limba maghiarã din întreaga Europã. Tamas Gabor a concertat pe marile scene ale lumii. “Eu am fost un reprezentant a culturii maghiare, dar înainte sã plec la Timiºoara, în 1970 am câºtigat Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã, a fost Doina Spãtaru, Dan Spãtaru, foarte mulþi cântãreþi ºi artiºti ºi am terminat Conservatorul la Bucureºti, la Ciprian Porumbescu, am cântat cu Horia Moculescu, cu Stela Enache, am avut o formaþie Acustic T 70 cu care am câºtigat festivalul de pop la Bucureºti ºi am cântat piese în limba românã. Pentru mine nu e nimic excepþional ºi chiar ºi pentru aceastã searã am pregãtit o piesã româneascã a domnu-

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã : · În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi ( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

lui Florin Bogardo care dupã pãrerea mea este unul dintre cei mai mari compozitori de muzicã uºoarã ºi a avut o voce superbã, am fost coleg cu doamna Stela Enache ºi am un mare respect pentru tot ce a scris domnul Bogardo. Cea mai bunã ºi concretã dovadã este atunci când publicul îþi cântã piesele. Atunci simþi cã întradevãr pisele tale sunt populare în mijlocul ungurilor, nu numai în Transilvania, ci de vreo 10-12 ani datoritã posturilor ungureºti ºi în Ungaria, Slovacia, Serbia, Australia, America fac turnee pentru comunitãþile maghiare ºi datoritã programelor de televiziune publicul maghiar îmi cunoaºte repertoriul ºi peste tot sunt aºteptat cu sãli pline”, a mai spus artistul. Promotor al culturii, Tamás Gábor a fost desemnat drept “Cavaler al Culturii Maghiare”. Celebrele sale ºlagãre “Unde eºti, prieten vechi”, “Vino cu mine la Harghita”, “O, casa mea din frumoasa Transilvanie” sau “Liliacul de pe strada Donát” sunt doar

câteva refrene de referinþã din repertoriul acestui artist deosebit de apreciat,

în special în comunitatea maghiarã ºi în diaspora din întreaga lume.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

„Hai pe net!” din Petroºani

iceenii din Petroºani au intrat pe net în campania dedicatã lor ºi intitulatã „Hai pe net!”. Totul s-a desfãºurat la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi viitorii absolvenþi au cãutat sã afle ce meserii se cer pe piaþa muncii. Diana MITRACHE Nu sunt siguri ce le rezervã viitorul, dar dacã nu vor lua Bacalaureatul atunci sigur îºi vor cãuta de lucru. Nici ºomajul nu este exclus din viitorul absolvenþilor de lieceu, iar campania intitulatã „Hai pe net!” ºi dedicatã lor a avut succes la Petroºani. Tinerii au venit cu plãcere sã caute o alternativã în viitorul apropiat, deºi sunt abia în clasa a XIa. „Câteodatã, când intru pe net, chiar aº putea sã stau ºi sã îmi caut un job. Mã gândesc la un loc de muncã bine plãtit în România, pentru cã vreau sã mã fac constructor ºi dacã existã

astfel de campanii, cred cã este în avantajul nostru”, a spus un elev din clasa a XI-a. „Mi se pare mult mai simplu sã gãseºti un loc de muncã pe net, decât sã umbli ºi sã stai la cozi. Foarte bunã este aceastã campanie, cã aflãm cum gãsim informaþiile necesare pe net. Mai ales cã sunt mulþi tineri care nu vor lua Bacalaureatul ºi atunci au nevoie de ºomaj 6 luni. ÎEu sper sã iau Bacalaureatul ºi apoi sã merg la facultate. Dacã nu, atunci o sã merg ºi eu la forþele de muncã ºi o sã îmi caut de lucru, probabil pe Internet”, a completat ºi o elevã din aceeaºi ºcoalã. Toþi ar vrea sã

urmeze o ºcoalã dupã liceu, însã, mai trebuie sã treacã ºi de examenul maturitãþii. Dupã aceea, pot sã vadã cum stau lucrurile pe piaþa muncii ºi ce pot face ei pentru a se integra. Parteneri ai liceenilor în aceastã cam-

panie au fost cei de la AJOFM ºi, prin Centrul de Formare Profesionalã (C.F.P) de la Petroºani au aflat ce alternative au dupã liceu. „Noi, ca ºi Agenþie Judeþeanã de Ocupare ºi Formare Preofesionalã, facem asemenea proiecte ºi este foarte important pentru cã, dupã cum

aþi vãzut, sunt clasele a XI-a, clase care mai au 2 ani pânã intrã pe piaþa forþei de muncã, dacã nu îºi continuã studiile. În acest caz, bineînþeles cã suntem bucuroºi cã vin pregãtiþi. ªtiu cum e sã îþi cauþi un loc de muncã, ce înseamnã ºi le este mult mai uºor sã-ºi facã un CV”, a spus Dorina Uifãlean,

ºefa CFP Petroºani, care le-a explicat elevilor ce alternative au în acest moment. Evenimentul care a avut loc ºi la acest liceu din Petroºani, este parte integrantã a campaniei Get online week 2014, campanie derulatã la nivel European de cãtre organizaþia Telecentre

Europe, o campanie de responsabilizare digitalã prin care telecentrele urmãresc stimularea ocupãrii forþei de muncã, formarea ºi certificarea competenþelor digitale, precum ºi locurile de muncã pentru care este necesarã utilizarea Tehnologiei Informaþiei ºi Comunicaþiilor din Europa. „ªcoala noastrã a profitat de aceastã ocazie ºi am realizat un parteneriat cu AJOFM. Am selectat elevii de clasa a XIa, pentru cã cei de a XII-a au participat la o serie de alte acþiuni privind cãutarea unui loc de muncã. Considerãm cã ei sunt mai conºtienþi ºi dorim sã-i pregãtim din timp

ºi pe viitorii absolvenþi. Sã cunoascã posibilitãþile de cãutare a unui loc de muncã pe perioada vacanþei chiar, cât ºi dupã liceu. Sã ºtie sã caute proiecte, sã-ºi trimitã un CV, sau cum sã se prezinte la un interviu, iar ei chiar sunt încâmtaþi”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. La nivel naþional, prin aceastã campanie, se doreºte implicarea a cel puþin 120 de telecentre care sã recruteze minim 3.000 de participanþi care sã beneficieze de instruirile necesare ºi de oportunitãþile oferite în cadrul campaniei.

Bombã de aviaþie activã distrusã de pompierii pirotehnicieni hunedoreni încãperi sau locuinþe muniþia descoperitã neexplodatã, nu loviþi cu alte obiecte muniþiile, nu încercaþi sã le tãiaþi sau sã le demontaþi, nu încercaþi sã demontaþi ºi nu predaþi muniþia la operatorii economici specializaþi în valorificarea fierului vechi, nu faceþi foc în apropierea muniþiilor neexplodate ºi nu le introduceþi în foc.

ompierii pirotehnicieni, din cadrul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, au organizat o misiune de asanare a muniþiei rãmasã neexplodatã din Al Doilea Rãzboi Mondial. Un element de muniþie extrem de periculos distrus de pirotehnicieni a fost o bombã de aviaþie activã, de 80 de kilograme, care dacã ar fi detonat necontrolat ar fi avut efecte pe o razã de un kilometru. Elementul de muniþie a fost descoperit, la începutul acestui an, pe malul râului Mureº, în urma excavãrilor executate la o balastierã din localitatea Sãuleºti. “Bomba de aviaþie, activã, având o lungime de aproximativ 70 de centimetri ºi o circumferinþã de aproximativ 40 de centimetri a fost aºezatã într-o

groapã adâncã de peste 2 metri, alãturi de aproape 5 kilograme de trotil ºi acoperitã cu pãmânt, pentru a facilita direcþionarea schijelor sub nivelul solului. În urma detonãrii, a rezultat un nor cu o înãlþime de câteva zeci de metri; bucãþi de pãmânt fiind proiectate la peste 400 de metri de locul asanãrii”, declarã Viorel Demean, inspector ºef ISU Hunedoara. Bomba de aviaþie a fost distrusã alãturi de alte elemente de muniþie descoperite pe teritoriul judeþului Hunedoara. Este vorba despre un proiectil

de calibru 60 mm ºi 30 grenade defensive. Reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara al judeþului Hunedoara recomandã în situaþia descoperirii de muniþii neexplodate sã nu miºcaþi de pe loc muniþia descoperitã neexplodatã, anunþaþi urgent prin 112 descoperirea muniþiei, nu introduceþi în clãdiri,

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Atestarea produselor tradiþionale, reglementãri noi

oi reglementãri pentru atestarea produselor tradiþionale. Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, România are înregistrate 4.400 de produse tradiþionale, însã unele dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de 'produs tradiþional'. Pentru reglementarea pieþei Ministerul Agriculturii a elaborat un ordin de atestare a produselor tradiþionale, împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC) ºi Ministerul Sãnãtãþii.

statate", se precizeazã în ordin. Nu în ultimul rând, produsele tradiþionale vor fi marcate cu un logo naþional prevãzut în anexele ordinului, acesta fiind proprietatea exclusivã a Ministerului Agriculturii ºi care va

Monika BACIU Potrivit noilor normative care reglementeazã produsele tradiþionale, cantitatea produsã zilnic va fi limitatã, la alimente, la 400 de kilograme (sau litri) pe zi, cu excepþia produselor de panificaþie, unde cantitatea nu trebuie sã depãºeascã 800 de kilograme pe zi. "Dupã noua legislaþie, toate produsele tradiþionale trebuie sã obþinã din nou atestatul. Cred cã vor fi mult mai puþine produse tradiþionale, pentru cã astãzi, din pãcate, foarte multe poartã denumirea de produs tradiþional fãrã sã fie tradiþionale", a declartat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Atestatele rãmân valabile nouã luni de la data intrãrii în vigoare a ordinului, iar eliberarea noului tip de atestat se face la solicitarea operatorului economic, dupã verificarea vechiului caiet de sarcini ºi a spaþiului destinat producþiei. De verificarea produselor tradiþionale se vor ocupa ministerele Agriculturii ºi Sãnãtãþii, precum ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor. De asemenea, ordinul prevede ca înregistrarea sã nu fie permisã în cazul unui produs a cãrui tradiþionalitate se datoreazã provenienþei sau originii sale geografice ºi aplicãrii

de înregistrare este unul voluntar, netaxabil ºi nu beneficiazã de protecþie naþionalã sau comunitarã. Cele mai multe produse, în numãr de 1.474, erau cele din lapte ºi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne ºi produse din carne.

alea Jiului abundã de produse tradiþionale Judeþul Hunedoara are 30 de produse tradiþionale omologate pe plan naþional, din

unei inovaþii tehnologice. "Produsul nu poate fi înregistrat dacã se referã doar la cerinþe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevãzute de o reglementare comunitarã specificã, dacã este înºelãtor, cum este în special cel care se referã la o caracteristicã evidentã a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ºi nici aºteptãrilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiþionale ale produsului", se aratã în document. Pentru a fi atestat ca produs tradiþional, produsul trebuie sã fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie sã conþinã, printre altele, numele produsului, iar acesta trebuie sã fie unic, descrierea caracteristicilor produsului tradiþional, prin indicarea principalelor însuºiri organoleptice, fizico-chimice ºi microbiologice, care sã defineascã tradiþionalitatea acestuia, dar ºi descrierea caracteristicilor materiilor prime ºi a ingredi-

entelor folosite în procesul de fabricaþie. Conform ordinului, MADR are atribuþii de control privind îndeplinirea condiþiilor ºi a criteriilor care au stat la baza acordãrii atestatului de produs tradiþional, iar operatorii economici care produc produse tradiþionale sunt obligaþi sã permitã accesul în unitate ºi în secþia de producþie a organelor de inspecþie ºi control ale MADR ºi ale personalului împuternicit de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. "Nerespectarea condiþiilor ºi criteriilor pentru atestarea produselor tradiþionale atrage luarea de mãsuri administrative ºi sancþionarea operatorului economic prin anularea atestatului de produs tradiþional ºi radierea din RNPT. În cazul în care neconformitãþile depistate în timpul inspecþiei sunt de gravitate micã, se poate aplica avertisment scris, ºi de asemenea se va menþiona, în procesul verbal de control, termenul de remediere a deficienþelor con-

fi înregistrat de titular la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci. Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrãrii produselor tradiþionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numãrul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacã în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numãrul acestora a explodat pânã la 1.050, ajungându-se la un total de 4.400 în prezent. Acest sistem

care 25 doar în Valea Jiului. Printre cele mai recente – dar ºi originale – astfel de alimente se numãrã pãsatul momârlãnesc ºi cârnatul afumat de oaie Straja – Lupeni. ”În jur de 25 de produse traditionale sunt atestate în Valea Jiului. Ne bucurãm cã traditia merge mai departe”, a spus medicul Octavian Popescu, coordonator CSVSA Petroºani. De asemenea, mai sunt înregistrate produsele de morãrit ºi panificaþie, bãuturi alcoolice, conserve legume-fructe, peºte ºi produse din peºte, miere ºi grãsimi vegetale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Cãderi de stânci ºi porþiuni blocate pe DN 7A

Unica rutã viabilã pentru restricþiile de pe Defileul Jiului este neviabilã

ingura alternativã pentru Defileu este un pericol pentru conducãtorii auto. Drumul Naþional 7A ar putea fi o alternativã pentru ºoferii care sunt nevoiþi sã stea ore în ºir sã aºtepte redeschiderea Defileului Jiului. Nici acest tronson din estul Vãii Jiului nu este unul practicabil. Monika BACIU Mai multe indicatoare rutiere indicã faptul cã pe anumite porþiuni circulaþia este restricþionatã, iar acolo unde nu sunt restricþii cad stâncile. Responsabilii de la Primãria Petrila au încercat de nenumãrate ori sã rezolve aceastã problemã, însã fãrã rezultat. “Din pãcate acel drum este drum naþional, de la Cheile Jieþului pânã la limita cu judeþul Vâlcea, este în administrarea celor de la Drumurile Naþionale. Din informaþiile mele existã un proiect tehnic fãcut pentru drumul respectiv, existã licitaþia adjudecatã de cãtre o firmã specializatã în con-

strucþii ºi reabilitare de drumuri, dar nu au avut finanþare sã dea drumul la acest proiect. Cred cã prin luna ianuarie a venit reprezentantul de la firma care a câºtigat licitaþia la noi ca sã se intereseze de un teren pentru a-ºi amenaja organizarea de ºantier, dar din discuþiile pe care leam avut cu reprezentantul firmei ne spunea cã nu ºtie dacã vor fi alocaþi bani în acest an pentru investiþia respectivã. Nu depinde de noi, chiar dacã este pe teritoriul administrativ al oraºului Petrila. Dacã l-am fi avut noi în administrare ºi formã de finanþare, buget pentru el, cu singuranþã lam fi reabilitat deja pentru

cã este un drum de interes turistic ºi economic pentru oraºul Petrila”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Obiectivul de investitii este finantat de Banca Europeanã de Investitii prin “Programul de eliminare a efectelor inundatiilor si mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de executie incluse în cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, executie de poduri noi, consolidarea si amenajarea podurilor, scurgerea apelor si lucrãri

Liberalii sunt de neclintit

eprezentanþii hunedoreni ai Partidului Naþional Liberal vor fi de neclintit de pe actualele fotolii care le ocupã în primãrii sau în consiliul judeþean. Cel puþin asta a declarat Costel Avram (coordonatorul filialelor PNL din Valea Jiului) referitor la zvonurile potrivit cãrora preºedintele CJ Hunedoara sau viceprimarul municipiului Petroºani vor fi nevoiþi sã „descalece” din posturile de conducere pe care le deþin. „Mircea Ioan Moloþ va rãmâne preºedinte la Consiliul Judeþean iar Dorina Niþã va rãmâne viceprimar la Petroºani. Asta, cel puþin pânã în 2016. Dupã aceea vom mai vorbi dar interesul nostru este ca ºi în 2016 sã câºtigãm aceste douã funcþii

ba chiar, tot ce se poate câºtiga la nivelul judeþului Hunedoara. În ceea ce priveºte consiliul judeþean, adicã miniparlamentul hunedorean, noi am rãmas la putere. Dacã la nivel central am fost alungaþi de la guvernare, la nivel local PNL-ul a rãmas la putere. Pe de altã parte, în Petroºani, Dorina Niþã nu va putea fi schimbatã pentru cã PSD-ul nu nu are nicio putere de decizie, chiar dacã aºa ar dori cei din aceastã formaþiune

politicã. Noi am încheiat o înþelegere cu primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, înþelegere care va funcþiona pânã la viitoarele alegeri locale. Punct”, a declarat Costel Avram. Pe de altã parte, Partidul Naþional Liberal a depus listele cu candidaþii la viitoarele fotolii de europarlamentari, liste semnate de aproape 1,2 milioane de români. Liberalii sperã sã obþinã mãcar 10 mandate. Mir cea NISTOR

de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versantilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în teritoriu. Unele poduri stau sã pice, iar bolovanii care

cad de pe versanti reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori sa discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim putin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri Nationale Craiova la cei de la Timisoara si invers. Totul se învârte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului.

Ora Pãmântului

âmbãtã seara, pe plan mondial, va fi celebratã “Ora Pãmântului”. Evenimentul nu va fi marcat, însã, ºi în localitãþile din Valea Jiului. Acþiunea prevede ca sâmbãtã, între orele 20:30 ºi 21.30, sã fie stinse luminile în localitãþi. Mircea NISTOR

În judeþul Hunedoara, singurele oraºe care au anunþat cã vor participa la acest eveniment planetar sunt Deva, Hunedoara ºi Brad. Ora Pãmântului este marcatã în România din anul 2008 iar la nivel internaþional din 2007. Atunci, o organizaþie nonguvernamentalã australianã a organizat prima ediþie a evenimentului, în Sydney. Sãrbãtoarea este marcatã, în prezent, în peste 7.000 de oraºe din 152 de þãri. Evenimentul va fi mar-

cat ºi la Petroºani, unde primãria va aceastã campanie, iniþiatã cu scopul promovãrii unui mesaj de responsabilizare socialã privind protejarea mediului înconjurãtor. “Sâmbãtã, 29 martie 2014, între orele 20,30 ºi 21,30, îndemnãm cetãþenii municipiului Petroºani sã sprijine acest demers, sã stingã lumina ºi sã decupleze echipamentele electrice ºi electronice timp de o orã pentru a proteja resursele pãmântului”, au declarat reprezentaþii administraþiei locale de la Petroºani.

8 Actualitate

ãrintele Nifon de la Prislop, cel cãruia Arsenie Boca i-a dat binecuvântarea cãsãtoriei, crede cã nu degeaba nemul românesc a dat atâtea jertfe, Este convins cã România va fi al doilea Ierusalim, dar mai are de plãtit pãcate. z Se va întãri credinþa în lume. Greutãþile economice din ultimii ani, dar ºi încercãrile date fiecãruia i-au apropiat pe mulþi de bisericã. Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni, ci sã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea. La 60 de kilometri de Petroºani existã un loc încãrcat de energii ºi de istorie, un loc care atrage, de câþiva ani, mii ºi mii de oameni – Mânãstirea Prislop, locul unde se aflã mormântul Sfântului Ardealului, Arsenie Boca. Acolo este un continuu pelerinaj, unde tinerii îngenunchiazã ºi se roagã fãrã rezerve, unde bolnavii îºi gãsesc leac pentru suflet – puterea de a continua lupta... Acolo pentru ei este ºi pãrintele Nifon,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Preotul Nifon de la Prislop:

”Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni” O

familie în slujba divinitãþii

cel cãruia Arsenie Boca i-a dat binecuvântarea...

trãit minunea, dar nu cea la care se aºtepta Nu pot spune cã a fost o minune, cã m-am vindecat de cancer. Nu... Am umblat vreo doi ani ºi ceva pe la doctori, am fãcut chimioterapie, un tratament dur cu efecte secundare urâte... Nu am mai vrut sã mã duc la doctori, obosisem de atâta chin. Familia mea

m-a încurajat, au spus cã trebuie sã continui lupta cu boala, dar eu nu mai puteam, parcã boala asta îmi luase toatã puterea ºi voinþa. Eram vlãguitã, nu mai puteam lupta... Am 46 de ani ºi

arãtam ca un om de 70. M-au adus copiii la pãrintele Nifon de la Prislop. Mi-a vorbit, mi-a fãcut o slujbã pentru oameni bolnavi. Am fost la mormântul lui Arsenie... Nu ºtiu ce s-a întâmplat, dar dupã ce am plecat de acolo, mi-am zis cã Dumnezeu ne-a dat leac la orice boalã, eu doar trebuie sã-l caut. Deºi mã dusesem acolo resemnatã, cu gând sã mã pregãtesc pentru moarte, am plecat plinã de speranþã, cu convingerea cã mã fac bine. Am cãutat oameni care aveau aceeºi boalã, am fãcut, paralel cu tratamentul doctorilor, ºi altul naturist, apoi altul ºi acum mã simt mult mai bine. A fost o minune, dar nu în sensul pe care-l dorim noi. Pãrintele Nifon mi-a dat aceastã voinþã, mi-a insuflat putere ºi mi-a reînviat credinþa cã nu sunt singurã, cã existã leac pentru orice dacã crezi...”- ne-a povestit Angelica Maria, subinginer, 46 de ani, din Petrila. Cã pãrintele ºi duhovnicul Nifon de la Prislop este un slujitor cu har au spus-o mulþi. Asta pentru cã ºi dru-

murile pãrintelui Nifon s-au intersectat cu cele ale Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, care îi este model ºi pentru care are un respect profund. ”Vin mulþi oameni aici, la Prislop, ºi mãrturisesc cã simt duh dumnezeiesc care se revarsã peste ei datoritã puterii celor patru sfinþi care ocrotesc acest loc... Cei care vin din curiozitate, se transformã ºi ei” – a spus pãrintele Nifon. Cei patru sfinþi ocrotitori ai Prislopului sunt Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul – cel mai iubit ucenic al Mântuitorului, Sfântul Nicodim de la Tismana – ctitor al Mânãstirii, Cuviosul Ioan de la Prislop, din Silvaºul de Sus, care a a trãit în rugãciune în peºtera care îi poartã numele, peºterã ce se aflã în muntele de desupra Mânãstirii.

Pãrintele Nifon s-a cãlugãrit la bãtrâneþe, dupã ce i-a murit soþia. Înainte de a se cãsãtori, ca preot de mir, a venit cu viitoarea soþie la Arsenie Boca pentru a le spune dacã se potrivesc, iar dacã nu, sã-ºi vadã fiecare de drum. Arsenia Boca le-a spus printre alte lucruri precise: ”Da, mã, vã potriviþi. Dumnezeu sã vã binecuvânteze”. S-au cãsãtorit ºi au avut patru copii – doi bãieþi ºi douã fete. ”Ne-am cãsãtorit, am avut patru copii. Bãiatul cel mare, care poartã numele pe care îl aveam ºi eu ca mirea, Nicolae, este prot la Hunedoara, unde recent a pus temelia unei noi biserici. Bãiatul cel mai mic este cãlugãr la Jacul Românesc, în Mureº. Fata cea mai mare este cãlugãriþã la Tisa Silvestri, în Bacãu, iar fata cea micã s-a dus la Domnul acum douzeci ºi ceva de ani dupã un cancer galopant. E înmormântatã la Mânãstirea Râmeþ, alãturi de mama sa, care a murit tot acolo. Dupã ce a trecut la cele veºnice ºi soþia, m-am cãlugãrit la Mânãstirea Hodoº-Bodrog. Cred cã i-am ascultat sfaturile pãrintelui Arsenie de la acea primã ºi ultimã discuþie...” – povesteºte

pãrintele Nifon pentru formula-as.ro. În schimb a vãzut multe cazuri care au fost considerate adevãrate minuni, minuni sãvârºite de Sfântul Ardealului.

ugã pentru nemurirea noastrã În urmã cu douã zile, acelaºi pãrinte Nifon de la Prislop spunea cã dacã doctorii nu gãsesc cauza unei boli, dupã ce omul a bãtut la multe uºi ale mai multor doctori, poate fi ºi lucru diavolesc, energii malefice, care pot fi îndepãrate prin rugã ºi prin slujbe ale sfinþilor pãrinþi. ”E deajuns sã se închine la mormântul Sfântului Arsenie, cãci sfântul ºtie de ce au venit. Dar oamenii îºi spun toþi pãsurile. Eu îi

sfãtuiesc sã spunã cam aºa, în gândul lor: ”Sfinte Pãrinte Arsenie, mijloceºte la Dumnezeu, cãci tu ºtii mai bine ca mine de ce am nevoie”. Condiþia ca rugãciunea sã-þi fie ascultatã este de aici în colo sã fii mai bun... Pentru cã pânã la urmã trebuie sã plãtim toate pãcatele. Cãci pãcatul iertat nu dispare, dar cel plãtit cu jertfã, cu facere de bine, cu rezistenþã la încercãrile pe care viaþa ni le dã tuturor, se ºterge.

Dumnezeu îngãduie suferinþa, cãci omul se curãþã de pãcate prin suferinþã cum se curãþã aurul prin foc” – spune Pãrintele Nifon de la Prislop.

omânia va fi al doilea Ierusalim, dar mai avem de plãtit pãcate De nouã ani de când este duhovnic al Mânãstirii, pãrintele a vãzut ºi vede cum se întãreºte credinþa oamenilor... ”Cred cã o sã se înmulþeascã ºi mai mult

cei care vin la Prislop, ca ºi în alte mânãstiri. Se va întãri credinþa în lume. Greutãþile economice din ultimii ani, dar ºi încercãrile date fiecãruia i-au apropiat pe mulþi de bisericã. Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni, ci sã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea. Am convingerea cã România e Grãdina Maicii Domnului, cã nu degeaba a dat neamul

ãsta atâtea jertfe. Cei din morminte vor striga sã iasã adevãrul la luminã ºi atunci cu toþii se vor întoarce la Hristos ºi la credinþa cea adevãratã, Ortodoxia. România va fi al doilea Ierusalim. Dar mai avem de plãtit pãcate, cum sunt cele 50 de milioane de avorturi fãcute dupã 1989. Amprenta ateistã s-a pus în multe inimi, dar pânã la urmã se vor trezi. Cãci nu se poate sã nu îºi dea seama cã sufletul e tot ce avem mai scump pe lume, pentru cã e scânteie divinã ºi e veºnic” – spune Pãrintele de la Prislop.

esajul primit de la Sfântul Ardealului Cu privire la Arsenie Boca, pãrintele Nifon spune cã a vãzut o minune chiar la înmormântarea Sfântului Ardealului. ” Chiar venirea mea la Prislop o consider ca pe o chemare a pãrintelui Arsenie. ªi am vãzut o lucrare a pãrintelui aici, dar nu vreau sã ispitesc pe nimeni. Dar mai

înainte de a vieþui aici, am venit la Prislop la înmormântarea pãrintelui Arsenie. Pe drum simþeam cã o sã vãd o minune, ºi am vãzut. Trupul pãrintelui era uscat, translucid, avea aspect de sfinte moaºte. Dupã pãrerea mea, de atunci putea fi pus în raclã ºi sã fie cinstit de credincioºi. M-am uitat mai bine însã la palmele lui ºi erau roz, cum sunt ale mele. Erau vii! Palmele care au dezlegat pe atâþia de blesteme ºi de pãcate ºi care au binecuvântat pe atâþia oameni erau vii. Eu îi simt duhul pãrintelui Arsenie tot timpul. Iar o datã, mi s-a arãtat în vis. A intrat în chilia mea, s-a apropiat de pat, mi-a luat capul în mâna stângã ºi mi l-a ridicat puþin, iar cu dreapta m-a binecuvântat. Nu ºtiu dacã e doar un vis, sau ar trebui sã descifrez un mesaj. Dar n-am grijã, cã nu mã lasã pãrintele nelãmurit”, povesteºte pãrintele Nifon. Pãrintele Nifon de la Prislop are pe chip un zâmbet permanent ºi vorbeºte cu înþelegere ºi cãldurã. ”Aveþi grijã ºi sã nu vã lipseascã Psaltirea. Citiþi în fiecare searã mãcar cãteva rânduri ºi nu uitaþi sã fiþi buni”. Asta dupã ce pãrintele a sãvârºit ruga pentru sãnãtate... Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Preotul Nifon de la Prislop:

”Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni” O

familie în slujba divinitãþii

cel cãruia Arsenie Boca i-a dat binecuvântarea...

pãrintele Nifon pentru formula-as.ro. În schimb a vãzut multe cazuri care au fost considerate adevãrate minuni, minuni sãvârºite de Sfântul Ardealului.

Dumnezeu îngãduie suferinþa, cãci omul se curãþã de pãcate prin suferinþã cum se curãþã aurul prin foc” – spune Pãrintele Nifon de la Prislop.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Produsele de post, mai scumpe ca niciodatã

egumele care se cer de obicei în cele 40 de zile ale Postului Paºtelui s-au scumpit de la o zi la alta la toate tarabele ºi chioºcurile din pieþele Vãii Jiului. Creºterea de preþ se explicã prin faptul cã majoritatea producãtorilor ºi vânzãtorilor vor sã profite de aceastã perioadã favorabilã vânzãrii de legume. Maximilian GÂNJU De scumpirea aceasta cei mai afectaþi sunt ºi de aceastã datã pensionarii, obiºnuiþi sã respecte posturile, deoarece trebuie sã scoatã sume considerabile din buzunar pentru a putea respecta obiceiul. Astfel, spre exemplu la

Petroºani, oamenii trebuie sã plãteascã pentru un kilogram de fasole 8-ºi 10 lei, faþã de 7 lei cât costa înaintea postului, iar creºterea de preþ este semnificativã ºi la restul produselor de post cu ar fi roºiile sau castraveþii. Totuºi, cele mai scumpe produse sunt spanacul , salata verde ºi chiar leurda

care este adunatã din pãdurile Vãii, iar pentru o legãturã micuþã, cumpãrãtorul trebuie sã scoatã din buzunar 1 leu. Nici unitãþile de alimentaþie nu vor sã piardã ocazia de a-ºi rotunji veniturile peste noapte ºi ºi-au au umplut standurile cu marfã de post, motiv pentru care din rafturi nu lipsesc produsele din soia ºi mãslinele, vândute dupã cum era de aºteptat la preþuri rotunjite pe ultime

sutã de metri. ªefii pieþei din municipiul Petroºani spun cã au observat creºterea de preþuri la fel ca ºi în anii

trecuþi, dar nu poate impune niciunui producãtor care îºi desfãºoarã activitatea în pieþe sã vândã cu un anume preþ.

Oierit pentru uz personal, nu pentru afacere de Paºte

u mai puþin de zece zile, dar vor fi buni pânã de Paºte. Este vorba de mieii care unii dintre ei abia se þin pe picioare. Crescãtorii de ovine spun cã deºi mieii încã sunt mici pânã la sãrbãtorile de Paºte vor mai creºte ºi vor fi numai buni de sacrificat. Monika BACIU “Sunt cam târzii, depinde de felul lor. Mai sunt de fãtat, sunt cruduþi, micuþã. Pânã de Paºte vor fi buni, dar micuþi. Ei sunt cruduþi ºi nu se pot strica aºa repede. Pânã de Paºte vor avea 10-12 kilograme. Sunt ºi mai mici care nu vor avea nici 10 kilograme”, spune doamna Voica, o crescãtoare de animale. Crescãtorii de animale spun cã cei mai buni miei pentru masa de Paºte sunt cei care au pânã în 10-12 kilograme. Ce trece peste aceastã greutate deja e mare ºi grãsimea este mai multã. “Pânã la 13-14 kilograme ar trebui sã aibã, mai mult de 13-14 sunt prea mari. De la 8 kilograme pânã la 10 se cautã”, mai spune crescã-

toarea de animale. Deºi are zeci de miei, femeia spune cã nu îi va vinde. Majoritatea vor fi pãstraþi pentru gospodãria proprie ºi pentru lapte. Familia doamnei Voica nu a fãcut o afacere din creºterea ovinelor. „Sunt puþini de vândut, care nu sunt de rasã. Noi îi þinem mai mult pentru

casã. Nu ºtiu dacã e sã vindem cu cât îi vom vine. Nu ºtiu cum merge pentru cã nu sunt bani. Niciodatã nu sunt cum vrem, cheltuielile sunt mari, dar nu putem sã cerem foarte mult pentru cã nu se cumpãrã. Sunt meninosul de lapte la noi. E de lapte, nu de lânã. Astea sunt cele mai bune. Cel mai bun care e pentru lapte”, a mai spus doamna Voica. Crescãtorii spun cã preþul cãrnii ar putea fi influenþat ºi de seceta din ultima perioadã. Dacã nu va ploua ºi oierii nu vor avea pãºuni pentru animale, atunci ar putea fi nevoiþi sã taie mieii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Primãria Petrila cautã teren în UE pentru domeniul schiabil ªureanu

rimãria Petrila cautã teren în þarã ºi Uniunea Europeanã. Dezvoltarea domeniului schiabil de la ªureanu s-a împotmolit în hârtii. Pentru continuarea lucrãrilor, cei de la Petrila trebuie sã scoatã din fondul forestier o suprafaþã de teren ºi sã dea la schimb altul. Monika BACIU În momentul de faþã, administraþia nu dispune de un astfel de teren aºa cã aceºtia cautã un altul în þarã sau chiar peste hotare. Ba mai mult, responsabilii administraþiei aºteaptã ca primãria Petroºani sã primeascã o soluþie în dosarul pe care îl au cu Romsilva pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie tocmai pe aceeaºi problemã. “Existã o problemã de neconcordanþã între douã legi, respectiv între codul silvic ºi legea 526 care prevede planul naþional de schi în Carpaþi. Noi suntem în anexa legii 526 cu zona

ªureanu-Petrila, dar din pãcate silvicii nu vor sã ne aprobe scoaterea din fondul forestier, fãrã teren la schimb, terenul pe care noi l+am oferit nu corespunde cerinþelor pe care îl prevede codul silvic ºi în situaþia asta suntem pentru o perioadã de timp blocaþi pânã când vom gãsi un alt teren sau pânã când se va rezola aceastã incompatibilitate dintre legile de care am vorbit. ªi Primãria Petroºani este în aceeaºi situaþie cu domeniul schiabil Parâng, noi aºteptãm la sfârºitul lunii aprilie, au termenul la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dacã ei vor câºtiga procesul, pentru cã au

câºtigat prima etapã cu Romsilva, ºi noi vom merge pe aceeaºi solicitare ºi pe justificarea unei cauze deja judecate ºi sper sã reuºim suprafaþa de teren necesarã realizãrii domeniului schiabil ªureanu fãrã a mai da teren la schimb. Dacã nu se va întâmpla aºa, vom merge în Moldova, Oltenia sau poate Uniunea Europeanã sã gãsim cele 30 de hectare pe care Direcþia Silvicã, respectiv Regia Naþionalã a Pãdurilor sã îºi dea acordul sã o primeascã în schimb. Mi se pare un lucru absurd, un lucru nejustificat. Suprafaþa de teren pe care noi vrem sã o scoatem din fondul forestier pentru înfiinþarea pârtiilor este într-o zonã alpinã. În codul silvic nu pot fi primite în schimb din zona alpinã ºi subalpinã, cum e posibil aºa ceva? Ceri un teren din zona alpinã, dar tu nu vrei în

schimb un teren din zona alpinã. De unde sã le dãm dacã noi suntem majoritatea pãºunilor pe care le are primãria Petrila sunt în zona alpinã sau subalpinã”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Potrivit legii, administraþia localã poate oferi un alt teren la schimb, amplasat oriunde în þarã. Exitã însã alte condiþii ce trebuie îndeplinite. “Legea ne permite sã dãm teren oriunde din þarã, problema e cã el trebuie sã corespundã cu cerinþele din codul silvic ºi sunt niºte condiþii acolo. Dacã are o suprafaþã mai mare de 20 de hectare atunci nu este obligatoriu sã fie limitat cu fondul forestier naþional, dacã sunt parcele mai mici, sub 20 de hectare, atunci legea ne obligã sã îl gãim la limita fondului forestier pentru a avea continuitate. Deja am discutat cu foºtii colegi de la APIA, care sunt în ministerul Agriculturii, ºi i-am rugat sã se intereseze în þarã, mi+au gãsit câteva

parcele, dar de suprafeþe mici, una de 7 hectare ºi una de 11 hectare. Vom continua cãutãrile ºi vrem sã finalizãm acest proiect pentru cã este un proiect foarte important pentru oraºul nostru din toate puncte de vedere”, a mai precizat sursa citatã. Toate aceste neconcordanþe legislative nu fac altceva decât sã îngreuneze dezvoltarea localitãþii. Dacã realizarea domeniului schiabil de la ªureanu s-ar fi implementat mai repede, administraþia nu ar fi avut decât de câºtigat. “Nu putem sã ne dezvoltãm. Dacã noi am fi înfiinþat deja domeniul schiabil ªureanu sau ar fi fost funcþional iarna aceasta ar fi adus beneficii atât administraþiei locale, locuitorilor oraºului Petrila prin crearea de noi locuri de muncã, prin crearea de perspective de a dezvolta o afacere pe lângã acest domeniu schiabil, o pensiune, un restaurant sau cei care închiriazã schiuri, sãniuþe. Fiecare investiþie genereazã ºi alte locuri de muncã”, a mai spus viceprimarul Petrilei. Investiþia de dezvoltare a domeniului schiabil ªureanu se ridicã la 1,5 milioane de euro ºi este o investiþie 100% privatã.

Certificatele multilingve se elibereazã ºi la noi

ocuitorii judeþului Hunedoara îºi vor putea folosi certificatele de naºtere sau de cãsãtorie fãrã a fi necesarã traducerea ºi legalizarea lor pe teritoriul a 21 de þãri europene, printre care Franþa, Italia, Spania, Elveþia, Austria ºi Turcia. Adriana PAVEL Acest lucru este posibil dupã ce România a aderat la Convenþia cu numãrul 16 a Comisiei Internaþionale de Stare Civilã referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilã. Procedura de recunoaºtere a actelor de stare civilã româneºti în

þãrile semnatare ale convenþiei va fi facilitatã, datoritã obligaþiei autoritãþilor române de a emite extrase de pe aceste acte cu menþiuni în mai multe limbi de circulaþie internaþionalã ºi nu doar în limba românã. De aseme-

nea, persoanele interesate ca un alt stat sã le recunoascã certificatul de naºtere, cãsãtorie sau deces vor putea sã înainteze autoritãþilor strãine documentele româneºti, cu condiþia ca respectiva þarã sã fie semnatarã a convenþiei. Cetãþenii trebuie sã mai ºtie cã acestea vor fi eliberate gratuit, în termen de 30 de zile.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Liberalii se pregãtesc de alegeri

iberalii din Valea Jiului susþin cã sunt pregãtiþi pentru primele alegeri ale anului, cele europarlamentare. Asta, chiar ºi în condiþiile în care au fost alungaþi de la guvernare.

“Am fost alungaþi de la guvernare aºa cã vom avea de strãbãtut un drum mai greu ºi mai anevoios dar vom face faþã ºi, sper, vom ajunge din nou la guvernare. Depinde doar de noi. Trebuie sã facem toþi liberalii front comun ºi sã reuºim în alegeri”, a spus Costel Avram, coordonatorul filialelor PNL din Valea Jiului.

La conferinþa susþinutã de cãtre liberalii din Valea Jiului a fost prezent ºi deputatul Bogdan Þîmpãu, cel care de câteva sãptãmâni se ocupã ºi de aceastã zonã. Printre altele acesta s-a referit la ultimele sale iniþiative legislative dar nu a uitat nici Guvernul “Ponta”, acuzat de nenumãrate minciuni.

“Guvernul Ponta nu are nicio strategie de guvernare ºi, în plus,

52% dintre cetãþenii Republicii Moldova îºi doresc unirea cu România

cesta este unul dintre rezultatele preliminare ale unui sondaj de opinie efectuat în Republica Moldova, în luna februarie, de cãtre Centrul Român pentru Studii ºi Strategii. Rezultatele cercetãrii care include o serie de date cu privire la percepþia populaþiei din stânga Prutului asupra reperelor identitare ºi a spaþiului cultural de care aparþine, sub genericul ,,Identitatea naþionalã în Republica Moldova”, au fost fãcute publice joi, 27 martie, în cadrul unei conferinþe de presã de la la Parlamentul României. Astfel, mai mult de jumãtate dintre participanþii la studiu considerã cã perspectiva unirii este realizabilã (54%), 63% dintre respondenþi sunt de pãrere cã limba pe care o

vorbesc cel mai des este limba românã ºi cã limba românã ºi limba ,,moldoveneascã” comportã aceleaºi sensuri, precum ºi cã România ºi Republica Moldova sunt douã state româneºti, cu aceleaºi tradiþii ºi acelaºi folclor (74% categoric de acord ºi mai degrabã de acord). Platforma unionistã Acþiunea 2012 salutã datele preliminare ale cercetãrii ºi aºteaptã crearea unei majoritãþi unioniste stabile în Republica Moldova, conºtiente de apartenenþa la reperele identitare româneºti. ,,Sperãm cã procentul care înclinã balanþa în favoarea reunirii, relevat în acest studiu, sã faciliteze organizarea într-un timp cât mai

scurt a unui referendum în acest sens la Chiºinãu”, a declarat Alexei Paluþã, copreºedintele coaliþiei Acþiunea 2012. Sondajul de opinie a fost realizat în Republica Moldova, în perioada 01-15 februarie, pe un eºantion de 1155 de persoane, reprezentativ pentru populaþia adultã a Republicii Moldova, fãrã regiunea transnistreanã ºi Unitatea Teritorialã Autonomã Gãgãuzia, cu o eroare toleratã de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetãrii vor fi fãcute publice în luna mai. Pentru mai multe detalii privind rezultatele sondajului îl puteþi contacta pe

Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii ºi Strategii, la numãrul de telefon 0721 370 333. Mãdãlina HRIÞULEAC

se bazeazã doar pe minciuni. Premierul spune una, miniºtrii spun alta, aºa cã nimeni nu mai înþelege nimic. Nici chiar ei. Ponta se încurcã în propriile minciuni cu privire la introducerea accizei. Din pãcate, banii colectaþi se pare cã nu vor mai ajunge la construirea de autostrãzi. Pe de altã parte, consider cã este absolut necesar ca Guvernul Ponta sã le spunã românilor câþi bani mai existã în trezorerie ºi dacã vor mai fi plãtite pensiile, nu sã umble cu tot felul de minciuni. La fel, sã ne spunã unde se vor duce banii de pe accizã, la a cãrei introducere noi ne

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

opunem categoric“, a precizat deputatul PNL Bogdan Þâmpãu. Pe de altã parte, acesta s-a mai referit la faptul cã legea adopþiilor se miºcã extrem de greoi iar cea privind amnistia ºi graþierea ar necesita o serie de noi analize ºi discuþii. De asemenea, deputatul liberal a mai spus cã Salvamontul din întreaga þarã ar avea nevoie de o serie de noi dotãri pentru a acþiona mai performant ºi mai repede în salvarea vieþilor. În parantezã fie spus, pentru alegerile europarlamentare liberalii din Valea Jiului au strâns 8.000 de semnãturi. Mir cea NISTOR

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Culturã 13

Artiºti în stradã, de Ziua Mondialã a Teatrului

rinþese, conþi, cavaleri ºi domniþe au invadat strãzile din Petroºani. A fost Ziua Mondialã a Teatrului, iar artiºtii de la Petroºani le-au mulþumit oamenilor cã le sunt alãturi. O floare, un gând bun ºi un zâmbet a fost tot ce au cerut actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, iar oamenii au promis cã vor veni în sala de spectacol mai des.

Actorii de la Petroºani au ieºit în stradã ºi îmbrãcaþi în costume de epocã, fiecare dintre personajele ce au urcat la finele fiecãrei sãptãmâni pe scenã, a mulþumit trecãtorilor. Ei au fost cei care, de Ziua Mondialã a Teatrului, au încântat trecãtorii. Fiecare trecãtor a primit o floare ºi un pliant ºi au aflat astfel cã la Petroºani avem actori devotaþi, cu suflete nobile, ce trãiesc fiecare clipã pânã la arderea completã, pe scenã. Au ieºit sã le arate spectatorilor cã au nevoie de ei ºi cã orice actor aºteaptã sã fie aplaudat la finalul unei reprezentaþii, iar acest lucru

îi þine în viaþã. „Ziua Mondialã a Teatrului! Primul care semna mesajul a fost Jean Cocteau, în 1962. Iatã cã tradiþia merge mai departe ºi ne-am gândit astãzi sã ieºim în stradã ºi sã le mulþumim spectatorilor, pentru cã sunt alãturi de noi. Este felul nostru de a le mulþumi. Nu ºtiu dacã fluturaºii aceºtia exprimã exact ceea ce simþim, dar atât am putut noi. Cred cã noi avem un sens, atâta timp cât ei vor fi în sala de spectacol. Doar niºte nebuni frumoºi mai fac meseria asta, într-o lume care nu mai are timp, care nu ºtiu dacã mai considerã actorul ceea ce a fost odatã”, a declarat Nicoleta Bolcã, director Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.

Programul spectacolelor din 29-30 martie 2014: z Sâmbãtã 29 martie 2014, ora 18:00 – Spectacolul „Despre sexul femeii – un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia” (preþ bilet - 20 lei) z Duminicã 30 martie 2014, ora 12:00 – Spectacolul „Prâslea cel voinic ºi merele de aur” (preþuri bilete: 10 lei adulþi, 8 lei copii)

Ce vor actorii de ziua lor, ne spun chiar ei, cei care, indiferent de ziua de mâine, sâmbãtã searã, ori dumini-

de noi. Datoritã publicului, noi existãm ºi sperãm cã vom exista în continuare. Încercãm sã le mulþumim

ca, vin cu zâmbetul pe buze ºi ne fac sã uitãm de griji. „Ne dorim sã mulþumim spectatorilor, cã datoritã lor existãm, pentru ei existãm, ei ne dau un sens ºi cred cã fãrã ei actul nostru artistic nu ar putea exista. Datoritã lor suntem aici ºi atunci când îi vedem în salã ºi la sfârºitul unui spectatol ne rãsplãtesc cu aplauze, cred cã atunci primi bucuria supremã”, a menþionat ºi Oana Liciu Gogu, actriþã. ‚Încercãm sã mulþumim publicului spectator din Valea Jiului, care a fost, este ºi sperãm sã fie alãturi

personal, pentru cã acest lucru nu se întâmplã prea des ºi pot spune cã sperãm

în zile mai bune în ceea ce priveºte teatrul cã pentru guvernanþii noºtri este cam în coada listei”, a adãugat ºi actorul Nicolae Vicol. Trecãtorii au primit de la actori o floare ºi un pliant cu gânduri bune, dar cei mai mulþi au recunoscut cã nu merg le teatru ºi cã acest gest îi va face sã caute timp ºi sã ajungã în sala de spectacole. „Sincer aº vrea sã merg la teatru, pentru cã nu am avut ocazia sã merg ºi chiar îmi doresc, pentru cã acum vreo doi ani, chiar voiam sã mã înscriu în trupa de teatru, dar nu am avut timp. E minunat sã vezi actorii în stradã! O sã merg sigur la teatru”, a spus o tânãrã care a primit mulþumiri de la actori. Actorii de la Petroºani au avut numai premiere în aceastã stagiune, iar dupã „Lucrezia Borgia” ºi „Hamlet”, publicul spectator a învãþat sã iubeascã din nou aceastã artã. Singurul lucru de care au ei nevoie e simpla noastrã prezenþã în salã ºi aplauzele de la final le dau curajul pentru mai departe. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

10:30 În linia întâi (r) 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 13:00 Finanþe ºi afaceri 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Patinaj artistic (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 O datã-n viaþã 0:10 Cod “Crimã”

10:30 11:30 12:00 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30 23:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Teleshopping Click! Pofta bunã (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Primul submarin Click! Cireaºa de pe tort (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Yakuza 22:30 Datorie de sânge 0:30 România danseazã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Tentaþie periculoasã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Dupã 28 de zile

21 martie *** 20 aprilie Este momentul sã vã concentraþi asupra treburilor casnice, chiar dacã aþi prefera o ieºire cu prietenii. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme dificile, dar þineþi cont ºi de sfaturile partenerului de viaþã.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii Cuceritorul (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor (r) 23:15 Gomez ºi Tavares se întorc

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 15:00 Rezumat Spania 15:15 Rezumat Italia 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Avanpremierã Liga 1 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Corona Braºov - Sãgeata Nãvodari 19:45 Fotbal Club 20:00 Fotbal: Corona Braºov - Sãgeata Nãvodari 20:45 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi într-o excelentã formã intelectualã. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune. Sunteþi dispus sã le ascultaþi problemele ºi sã le daþi sfaturi. Nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi respecta!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi sã începeþi o afacere sau sã vã faceþi planuri cu privire la o investiþie pe termen lung. Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin. Evitaþi speculaþiile. Aveþi rãbdare! Satisfacþiile vor apãrea curând.

10:45 11:00 12:00 12:15 13:00 13:15 13:45 14:45 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15 23:00

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa, persoana iubitã vã admirã pentru ideile dumneavoastrã originale. Aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã terminaþi tot ce aþi început. S-ar putea sã întâmpinaþi mici probleme financiare.

23 august *** 22 septembrie

Zi bunã pentru a începe activitãþi noi, mai ales în casã. Este recomandabil sã teminaþi mai întâi ce aþi început. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã legaþi cu uºurinþã noi prieteni.

S-ar putea ca dificultãþile din relaþiile parteneriale sã vã afecteze randamentul intelectual. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi, aveþi ocazia sã obþineþi mici câºtiguri financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi favorabilã schimbãrilor importante. Aveþi ºansa sã vã afirmaþi pe plan social. De asemenea, sunt favorizate studiile ºi cãlãtoriile. Exprimaþi-vã clar faþã de partenerul de viaþã, ca sã nu vã înþeleagã greºit.

Aveþi un simþ practic la înãlþime ºi puteþi sã demaraþi o afacere profitabilã. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare pe termen lung. Gândiþi-vã serios, chiar dacã propunerea este foarte tentantã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este o zi favorabilã realizãrilor deosebite pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil! S-ar putea ivi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie. Nu refuzaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþiile noi. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme ce þin de viaþa particularã. Mai mult, reuºiþi sã îi ajutaþi ºi pe cei din jur. Este o zi bunã pentru discuþii cu prietenii ºi familia.

21 decembrie *** 20 ianuarie Parcurgeþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi în formã. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa puteþi rezolva problemele financiare de care nu aþi avut timp în cursul sãptãmânii. Dupã-amiazã s-ar putea sã vi se propunã o colaborare într-o afacere profitabilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Târg de cariere la Bucureºti

ompanii de top de nivel mondial recruteazã sãptãmâna viitoare angajaþi. Cea mai mare cãutare o au spacialiºtii IT, care au ocazia sã se întâlneascã cu angajatori de Microsoft, dar sunt cãutaþi ºi speciliºtii bancari. Nu mai puþin de 3.400 de locuri de muncã vor fi scoase pe piaþa din România cu acest prilej. În zilele de 4-5 aprilie, la Sala Palatului din Bucuresti va avea loc cel mai mare Târg de Carierã – Angajatori de TOP. Editia din aceasta primavara este cea mai mare din ultimii 5 ani. Evenimentul reuneste 100 de companii participante, iar in cele doua zile de eveniment sunt astep-

gramare, la softuri, tool-uri si gadgeturi. Companiile din IT prezente in cadrul Angajatori de TOP se ocupa in principal de dezvoltarea produselor software (securitate de date, game development, crearea de aplicatiilor mobile etc), dar exista si firme cu un focus pe mentenanta, suport si consultanta.

job sa intalneasca companii precum: EY, Microsoft, Stefanini, Unicredit Business Integrated Solutions, Xerox, BRD - Groupe Société Générale, Coca-Cola HBC Romania, Intel, HP, Raiffeisen Bank, Deutsche Bank Global Technology Bucuresti, JTI, Deloitte, Nestlé, IBM, BCR, BearingPoint, Endava, DB Schenker, L’Oréal Romania, Mavens, Genpact, Luxoft, P&G, PwC Romania, Unilever, Microchip Technology, TELUS International Europe, WNS Romania, Accenture, McDonald's Romania, Grupul Renault Romania, 1&1 Internet Development, ProCredit Bank, British American Tobacco, Ericsson, Bitdefender, Computer Generated Solutions, Oracle. Sursa Hotnews.ro

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! tati 15 000 de vizitatori, ajungand astfel la dimensiunile inregistrate inainte de criza economica. Companiile confirmate in cadrul acestei editii provin din arii variate de activitate si ofera sansa vizitatorilor de a-si gasi un loc de munca in functie de background-ul educational si experienta pe care o detin. In functie de numarul companiilor participante, domeniile cel mai bine reprezentate sunt: IT (36%), Outsourcing (13%), FMCG (11%), Inginerie (10%), Financiar - bancar (6%), Audit si Consultanta (5%), restul procentelor fiind alocate domeniilor: Telecom, Retail, Constructii, Educational, Farmaceutic, Transport si Logistica. IT-ul este unul dintre cele mai bine reprezentante domenii, iar acest aspect se reflecta si prin paleta larga de oportunitati de cariera pentru care cei interesati pot aplica. Din perspectiva dezvoltarii in industria IT, totul avanseaza, evolueaza si se upgradeaza, de la limbaje de pro-

Pe langa acestea, se adauga si centrele de cercetare si dezvoltare software. In urma centralizarii informatiilor cu privire la cele 3400 de pozitii deschise de companiile participante la Angajatori de TOP, a reiesit faptul ca 42% dintre joburile disponibile sunt pentru candidatii cu pana la 1 an de experienta, 26% pentru tineri intre 1-3 ani de experienta si 32% pentru candidati cu peste 3 ani experienta. In plus, in cadrul Angajatori de TOP, tinerii vor putea aplica la peste 20 programe de internship & trainee. Pentru pozitiile deschise vizitatorii evenimentului pot aplica cu un singur CV BarCODE. Tot ce trebuie sa faca un candidat, este sa intre in contul personal de pe www.hipo.ro, sa selecteze iconita de descarcare CV BarCODE pentru Angajatori de TOP si sa il printeze intr-un exemplar. Editia din luna aprilie Angajatori de TOP ofera sansa celor care sunt in cautarea unui

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014

Pregãtiri pentru Festivalul Aerociudaþilor din Parâng

sãptãmânã de zile ne mai desparte de cea mai trãsnitã competiþie care are loc în Staþiunea Parâng, iar organizatorii sunt în toi cu pregãtirile. Ediþia din acest an a Festivalului Aerociudaþilor va fi în memoria unui temerar al zborului ºi va avea loc pe 4 aprilie a.c. Maximilian GÂNJU

De 14 ani încoace, în Masivul Parâng, imediat dupã ce se aratã primele semne ale primãverii, iubitorii zborului cu parapanta îºi dau întâlnire la una dintre cele mai ciudate competiþii. Scopul este acelaºi în fiecare an, de a stârni admiraþia turiºtilor dar mai ales de a-i bine dispune. Ediþia din acest an a Festivalului Aerociudaþilor este dedicatã memoriei a doi veterani în arta zborului cu aripa de pânzã. „Un bun prieten, un om deosebit, a decolat în zborul veºnic spre nemãrginirea cerului albastru pe care l-a iubit atât de mult. Nea Liviu, rãmâne însã prezent în inimile noastre, prin ceea ce a fãcut pentru noi, prin felul în care ne-a format ºi ne-a crescut. Nu-l vom uita niciodatã ºi-i vom pãstra vie amintirea aºa cum ºtim cã

ºi-a dorit ºi el. Ne vom aduna din nou în Parâng, muntele sãu de suflet ºi locul unde mulþi dintre noi am decolat prima datã ºi vom continua ceea ce el a început. Festivalul Aerociudaþilor din Parâng, aflat la 14-a ediþie va fi pentru prima datã un omagiu adus activitãþii Aerociudatului Nr. 1. Cei care au avut ocazia sã îl cunoascã foarte bine (ghiolbanii) ºi dar ºi cei care doar au auzit de el, sunteþi aºteptaþi cu toþii la Festivalul Aerociudaþilor 2014 – in memoriam Liviu Iovan”, spun organizatorii celebrului festival.

ezonul de zbor, deschis oficial

Aerociudaþii vor deschide odatã cu primul zbor ºi sezonul de parapantã, însã carnavalul nu se va reyuma doar la zbor. „Jocurile de

Oferte turistice de sãrbãtori

e vine sau nu sã credem, dar mai este circa o lunã pânã la sãrbãtorile pascale, aºa cã site-urile de turism precum ºi agenþiile afiºeazã oferte care mai de care mai tentante pentru luna aprilie ºi începutul luni Mai. Adriana PAVEL Aºa se face cã un sejur în Austria de 3 nopþi poate ajunge undeva la 300 de euro, iar unul la Paris cam tot la acelaºi preþ. Dar, nici sãrbãtorile în stil tradiþional din þara noastrã nu sunt mai prejos, ci se vând destul de bine în aceastã perioadã. O mini vacanþã de circa 5 zile în Maramureº, spre exemplu, poate începe de la 800 de lei, iar preþul poate urca în funcþie de condiþile de cazare sau beneficiile oferite de

gazde. Iar, pentru cei mai darnici, croazierele sunt la mare cãutare, mai ales dacã vrei ceva special, de neuitat, iar banii nu sunt o problemã. O oferã afiºatã pe un site de specialitate aratã cã o vacanþã de 7 zile pe un vas de croazierã pe Rin, poate ajunge, la preþul standard la 450 de euro. Dar, în acest preþ nu este inclus transportul cu avionul pânã la portul de îmbarcare, bacºiºul personalului pentru fiecare zi, bãuturile alcoolice sau excursiile pe þãrm.

cabanã, concursul de bancuri ºi petrecerea vor fi nelipsite, ca de obicei. (…) Luaþi-vã aeronavele în cârcã, costumaþiile aerociudate, spiritul de voie bunã ºi haideþi sã ne întâlnim din nou ºi sã deschidem oficial sezonul de zbor 2014”, mai spun organizatorii. Carnavalul Aerociudaþilor în Parâng. Porci zburãtori, Moº Crãciun ori vrãjitoare zboarã cu parapanta pe deasupra Parângului, la una

din cele mai trãsnite competiþii de parapantã din þara noastrã. Festivalul sau Carnavalul Aerociudatilor cum se mai numeºte întrecerea parapantiºtilor din masivul Parâng este versiunea româneascã a Coupe Icare St Hilaire din Franþa, o competiþie fãrã mizã sau mai bine spus cu un singur obiectiv, acela de a stârni uimire ºi hohote de râs miilor de turiºti aflaþi în staþiunile montane unde aceasta se deruleazã.

Aºadar, sute de iubitori ai parapantei încearcã sa realizeze acrobaþii în aer costumaþi care mai de care mai ciudat. Concurenþii se vor lansa în aer cu parapantele de pe platoul de la cota 1.550 de metri din zona Parângului Mic, acolo fiind, dupã cum au explicã organizatorii, curentul cel mai potrivit pentru lansarea parapantei, în aceastã perioadã a anului ºi vor ateriza la baza Parângului, la punctul de îmbarcare al telescaunului.

Zeci de pasionaþi de rafting îºi lanseazã bãrcile pe Jiu

rima cursã pe cel mai bun râu pentru practicarea raftingului are loc mâine, 29 martie, iar zeci de pasionaþi ai acestui sport ºi-au anunþat prezenta la inaugurarea sezonului. Maximilian GÂNJU Iubitorii de adrenalinã îºi dau întâlnire la un complex turistic de la intrarea în Defileul Jiului de unde vor porni în aventura pe apele învolburate ale

Jiului. Sezonul de rafting pe Jiu este deschis mai devreme datoritã vremii bune, iar organizatorii expediþiilor vin cu preþuri mai mici decât în anii trecuþi. „Pentru cã este prima datã, ne-am gândit ºi la reduceri, respectiv 186 lei/persoanã, tarif cu TVA inclus. Confirmarea înscrierilor se va face la telefon, întrucât

este nevoie sã ºtim ºi care este mãrimea participanþilor, pentru a pregãti costumele de neopren care sã li se potriveascã perfect”, aratã organizatorii de la Transilvania Adventure.