Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 580

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dramele din spatele

CERªETORILOR

Salvat dupã ce s-a rãtãcit în munte >>> PAGINA A 5-A

5 milioane pentru alimentarea cu energie a domeniului schiabil Parâng >>> PAGINA A 5-A

În Valea Jiului, orice bucãþicã de fier vechi se lipeºte de “magneþi” >>> PAGINA A 6-A

Bosnea, groapã de gunoi >>> PAGINA A 6-A

Avram îi pune în braþe primarului Ilie Pãducel staþia de epurare Cimpa >>> PAGINILE 8-9

Primele minerilor din cadrul CEH, discutate zilele acestea >>> PAGINA A 10-A

Trenul - alternativa spre sud, din Petroºani >>> PAGINA A 11-A A ratat ºansa dezvoltãrii prin turism

Austriecii nu mai sunt interesaþi de vânãtoarea în pãdurile Aninoasei >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Dramele din spatele cerºetorilor

erºetoria, fenomen social greu de stopat. Probleme sociale cu care se confruntã mulþi dintre cetãþenii Vãii Jiului îi trimit pe aceºtia în stradã. Pentru a câºtiga o pâine sau pentru a-ºi întreþine copiii, oamenii fãrã venit apeleazã la mila trecãtorilor. Poveºtile de viaþã ale multora sunt triste, demne de filme de dramã. Rozalia, o cerºetoare din Petroºani, are 9 copii ºi “locul de muncã” a ei este strada, acolo unde îºi desfãºoarã activitatea pentru a le asigura copiilor mâncarea. Monika BACIU “Stãm aici cã suntem amãrâþi, nu avem loc de muncã ºi sãrãcia e mare. Multã lume cautã de lucru ca sã þinã familia, dar nu

gãseºte. Mulþi îs sãraci, unii ne dau, alþii nu. Ne ajutã din puþinul lor. Eu am 9 copii ºi trãiesc din ajutorul social. E sãrãcie mare. Nu am ce sã fac. Am cãutat un loc de muncã ºi nu am gãsit unde sã mã duc ºi am venit la cerºit ca sã fac un ban, sã îmi întreþin copiii, decât sã îi dau la

stat, mai bine vin la cerºit. Mai capãt mâncare de la oamenii cu suflet”, a declarat Rozalia, o cerºetoare din Petroºani. Femeia spune cã a încercat de nenumãrate ori sã îºi gãseascã un loc de muncã, dar nu a reuºit. Soþul ei este cel care mai lucreazã cu ziua pe unde apucã, însã banii câºtigaþi nu le ajung pentru traiul de zi cu zi. “Sãrãcia e mare, aº vrea sã gãsesc un loc,

dar nu mã ajutã nimeni ºi ce sã fac. Merg înainte, trebuie sã întreþin copiii. Soþul lucreazã cu ziua, ia puþini bani. Aºa a fost mereu la noi, dacã era bine nu veneam de bunãvoie aici sã cerºesc. Sunt în faþa bisericii ºi mã bate Dumnezeu. Mergem înainte. Am noroc cã mai îmi aduc niºte femei pachete cu mâncare la copii sã îi întreþin. Ajutorul social e mic, de acolo plãtesc chiria, curentul, apa, ce sã facem”, mai spune Rozalia. Oamenii legii recunosc cã cerºetoria este un fenomen social care ia amploare pe zi ce trece. Totodatã, poliþiºtii mai atrag atenþia asupra faptului cã cerºetoria se pedepseºte conform

Staborul a decis: Cãsãtoriile în familiile de romi se vor face de la 16 ani, nu mai devreme

utointitulatul rege internaþional al romilor, Dorin Cioabã, a anunþat cã Staborul de la Sibiu a decis ca în familiile de romi copiii sã se poatã cãsãtori doar de la 16 ani, nu mai devreme, cei care încalcã decizia putând fi excluºi din comunitate. "Timpul ne duce spre o lume mai modernã. Noi nu putem sã rãmânem în urmã, aºa cã am decis: cãsãtoriile sã se facã de la 16 ani, sã putem merge cu copiii la cununiile oficiale, la Primãrie. Trebuie sã lãsãm copiii sã meargã la

ºcoalã", a spus Dorin Cioabã. Potrivit acestuia, logodna între copii cu vârste sub 16 ani va fi permisã în continuare, ocazie cu care vor putea fi organizate petreceri, fãrã însã a se purta haine de nuntã, respectiv rochie de mireasã, ºi fãrã a se

strânge dar. Conform lui Cioabã, cãsãtoria copiilor cu vârste cuprinse între 16 ºi 18 ani se va putea face cu acordul pãrinþilor, aºa cum, de altfel, prevede legislaþia româneascã. Dorin Cioabã a anunþat ºi cã aceia care încalcã aceastã prevedere vor fi sancþionaþi prin excluderea din comunitate, fiind sesizate ºi autoritãþile cu privire la încãlcarea legii. Cioabã a susþinut cã Staborul de la Sibiu va înfiinþa o comisie din care vor face

parte persoane recunoscute din comunitate, ce vor veghea la respectarea acestei decizii.

legii. “Este în primul rând un fenomen social, un fenomen cu care ne confruntãm, din pãcate, ca urmare a unei stãri precare a populaþiei, dar intrã în competenþa noastrã, împreunã cu celelalte instituþii, Poliþia Localã, Jandarmerie, sã þinem sub control acest fenomen care uneori poate deveni supãrãtor pentru cetãþeni. Noi nu putem face altceva decât acele acþiuni în urma cãrora aplicãm sancþiuni contravenþionale, fie de cercetare penalã dacã vorbim de exploatarea cerºetorilor în special a celor minori, dar facem apel ºi la populaþie sã nu ofere bani sau alte bunuri materiale, mai ales dacã vorbim de aºa-ziºii cerºetori de meserie, cei specializaþi care obþin adesea sume foarte mari ca urmare

a practicãrii a acestei meserii, o activitate ilegalã în definitiv”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Rozalia a fost amendatã de nenumãrate ori, iar pentru cã nu a plãtit ar trebui sã facã muncã în folosul comunitãþii, însã nu poate. De ce? Ne spune chiar ea. “Mi-e fricã, am o grãmadã de amenzi, mi-a venit ºi de la tribunal ca sã fac zilele pentru amenzi, am fost la primar de am rezolvat o treabã cã nu pot sã fac pentru cã am atâþia copii, cel mai mic are un an ºi ºase luni ºi trebuie îngrijit”, mai spune Rozalia. De cele mai multe ori cerºetorii pot fi întâlniþi în preajma bisericilor. Acolo, ei sperã sã îi înduplece pe trecãtori.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

60% din români nu fac niciodatã sport

pondere de 60 la sutã din români nu fac niciodatã sport, aproape de media europeanã de 59 la sutã, cei mai activi cetãþeni ai UE fiind în Suedia, unde 70 la sutã dintre ei desfãºoarã activitãþi fizice cel puþin o datã pe sãptãmânã, potrivit unui sondaj Eurobarometru. Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru privind sportul ºi activitatea fizicã, 59 la sutã dintre cetãþenii Uniunii Europene nu fac niciodatã sport sau rareori desfãºoarã activitãþi sportive, în timp ce 41 la sutã fac sport cel puþin o datã pe sãptãmânã.Europa de Nord este mult mai activã fizic decât sudul ºi estul, aratã statistica.Astfel, 70 la sutã

dintre respondenþii din Suedia au declarat cã fac sport sau activitãþi fizice cel puþin o datã pe sãptãmânã, plasându-se cu puþin înaintea Danemarcei (68%) ºi Finlandei (66%), care sunt urmate de Olanda (58%) ºi Luxemburg (54%). La cealaltã extremã a clasamentului se aflã Bulgaria, unde 78% dintre persoane nu fac niciodatã sport sau activitãþi fizice, urmatã

de Malta (75%), Portugalia (64%), România (60%) ºi Italia (60%)."Comisia se angajeazã sã sprijine statele membre în eforturile lor de a încuraja populaþia sã fie mai activã. Vom pune în aplicare recent adoptata Recomandare a Consiliului privind activitãþile fizice menite sã îmbunãtãþeascã sãnãtatea ºi vom accelera

Pe 29 martie se dã ora înainte

omânia va trece la ora de varã, în noaptea de sâmbãtã spre duminicã (29/30 martie). Transformarea orei 03:00 în ora 04:00 va însemna mai puþin somn. Ora de varã a fost introdusã în România pentru prima datã în anul 1932 ºi a functionat pânã în anul 1942, între prima duminicã din aprilie ºi prima duminicã din octombrie. Din anul 1943, practica trecerii la ora de vara în Romania a fost suspendata, fiind reintrodusa din anul 1979. Ora de varã ºi ora de iarnã au ca substrat economia de energie pe durata verii, fiind

reglate în funcþie de activitãþile zilnice si lumina naturala. Deºi ne vom trezi mai devreme cu o orã decât iarna, cercetãrile aratã cã, din punct de vedere al sãnãtãþii schimbarea orei exacte nu are efecte

planurile în vederea instituirii unei sãptãmâni europene a sportului. Noul program Erasmus + va oferi, la rândul sãu, - pentru prima datã finanþare pentru iniþiativele transnaþionale de promovare a sportului ºi a activitãþii fizice", a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european responsabil de domeniul sportului. Sondajul aratã cã în special autoritãþile locale ar putea face

vizibile asupra organismului. Chiar dacã schimbarea orei exacte per-

timpurie se adapteazã în scurt timp. Trecerea la ora de varã este un efort cu care organismul se poate adapta relativ

turbã în micã mãsurã organismul, ciclul de somn, temperatura corpului ºi dispoziþia creatã de trezirea mai

uºor, însã acest lucru depinde ºi de particularitãþile fizice ºi psihice ale fiecãrui organism în parte.

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã : · În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi ( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

mai mult pentru a încuraja cetãþenii sã fie activi din punct de vedere fizic. Deºi 74 la sutã dintre respon-

Eurobarometru a fost realizat pentru Comisia Europeanã de cãtre reþeaua TNS Opinion & Social în

denþi sunt de pãrere cã cluburile sportive locale ºi alþi furnizori oferã suficiente oportunitãþi pentru activitãþi fizice, 39 la sutã considerã cã autoritãþile locale nu fac destul. Acest sondaj

cele 28 de state membre, între 23 noiembrie ºi 2 decembrie 2013. Aproape 28.000 de respondenþi din diferite grupuri sociale ºi de populaþie au participat la sondaj.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Salvat dupã ce s-a rãtãcit în munte

n bãrbat de 79 de ani din municipiul Lupeni a fost salvat de salvamontiºtii din Straja ºi jandarmii montani dupã ce s-a pierdut în munte. Vârstnicul cunoaºtea foarte bine zona montanã, însã a avut o pierdere de memorie care îl putea costa viaþa. Maximilian GÂNJU Bãtrânul a plecat de acasã, luni dimineaþa, pentru a culege plante medicinale ºi le-a spus rudelor cam prin ce zonã din Masivul Vâlcan are de gând sã meargã, iar cum

apropiaþii ºtiau cã bãrbatul cunoaºte muntele ca-n palmã, nu ºi-au fãcut griji. Abia spre searã, când au vãzut vijelia care a lovit Valea Jiului, iar bãtrânul nu mai dãdea nici un semn, s-au gândit cã ar putea avea probleme. Soþia lui a sunat imediat la Salvamont pentru a da alarma, iar salvatorii din Straja au plecat în cãutarea vârstnicului. Totodatã salvamontiºtii i-au sfãtuit pe aparþinãtori sã apeleze ºi Serviciul 112 pentru a putea fi

mobilizate ºi Jandarmeria Montanã ori Poliþia Lupeni. „Operaþiunea de salvare s-a desfãºurat în condiþii dificile de vânt puternic, umezealã ºi frig. Am reuºit sã-l gãsim pe acest bãrbat dupã circa douã ore, în pãdurea din apropierea staþiunii Straja. Este în afara oricãrui pericol”, a declarat ºeful

5 milioane pentru alimentarea cu energie a domeniului schiabil Parâng

limentarea cu energie electricã din Parâng se va realiza prin cabluri subterane. Municipalitatea de la Petroºani încearcã sã ducã mai departe lucrãrile din Parâng. Monika BACIU Administraþia localã de la Petroºani are în vedere dezvoltarea iluminatului public în staþiunea montanã Parâng. Pentru acest lucru a fost scos la licitaþie contractul “Alimentare cu energie electrica dezvoltarea domeniului schiabil in zona turistica Parang” cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. “Autoritatea contractanta urmareste

prin aceasta investitie, sa execute lucrari pentru alimentarea cu energie electrica a domeniului schiabil din zona turistica Parang, din municipiul Petrosani judetul Hunedoara”, se aratã în caietul de sarcini. Potrivit anunþului, “alimentarea cu energie electrica a domeniului schiabil situat in zona turistica Parang din municipiul Petrosani, judetul Hunedoara, constã în montarea în centrele

Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

de consum a anvelopelor posturilor de transformare care vor fi echipate cu echipamente omologate ºi realizarea de linii electrice subterane de joasã ºi medie tensiune, în scopul alimentãrii radiale a posturilor de transformare”. Valoarea estimata a lucrarilor este

de 5.825.621,84 RON din care 5.677.994 RON lucrari iar 147.627,84 RON reprezentand "cheltuieli diverse si neprevazute" in procent de 2,6% din suma de 5.677.994 RON lucrari”, lucrãrile urmând a fi realizate prin fonduri bugetare.

rãtãcit fãrã þintã

Bãrbatul a avut o pierdere temporarã de cunoºtinþã ºi a rãtãcit prin munte, iar când ºi-a revenit în simþiri a constatat cã nu mai era în zona spre care plecase. Nu s-a panicat ºi experienþa în munte l-au ajutat sã gãseascã repere pentru a se apropia de staþiunea Straja. „Lam gãsit undeva la baza dealului Brãii, era deja într-o zonã umblatã, pe un drum foarte bine definit ºi

credem cã ar fi ajuns în cele din urmã acasã. Era lucid, epuizat ºi ud, pentru cã l-a prins acea ploaie cu peste 40 de litri pe metru pãtrat”, a precizat ºeful Salvamont Straja, George Resiga. Salvamontiºtii recomandã ca în aceastã perioadã a anului sã se þinã cont de faptul cã vremea se poate schimba de la un minut la altul, motiv pentru care în orice drumeþie pe munte este obligatoriu un echipament care sã ne protejeze de umezealã. În plus, orice ieºire în naturã trebuie planificatã cu atenþie, pentru a nu fi surprinºi de întuneric.

Poluarea a ucis 7 milioane de oameni acum 2 ani

rganizaþia mondialã a sãnãtãþii avertizeazã asupra necesitãþii unor mãsuri urgente pentru reducerea emisiilor toxice, arãtând cã ºapte milioane de persoane din întreaga lume au murit în 2012 din cauza poluãrii atmosferice. „Poluarea aerului a devenit fãrã nicio îndoialã principalul risc pentru sãnãtate, legat de mediul înconjurãtor, din lume", a declarat Maria Neira, directoarea departamentului de sãnãtate publicã a OMS, în timpul unei conferinþe de presã organizatã luni, la Geneva, potrivit site-ului OMS. Cele ºapte milioane de decese din 2012 reprezintã 12,5% din totalul deceselor din toatã lumea, adicã o persoanã din opt. În 2012, 3,7 milioane de persoane au decedat din cauza efectelor poluãrii exterioare ºi 4,3 milioane din cauza poluãrii aerului din gospodãrii, adicã fumul ºi emisiile aso-

ciate cu aparatele de gãtit, cu lemne sau cãrbuni, sau din cauza mijloacelor de încãlzire. De asemenea, OMS a arãtat, marþi, cã regiunile cele mai afectate de mortalitatea asociatã cu poluarea atmosfericã sunt Asia ºi zona Pacificului, cu 5,1 milioane de morþi. Bolile cele mai frecvente cauzate de poluarea aerului sunt bolile pulmonare, cardiovasculare ºi cancerul. Studiul din 2012 aratã, de asemenea, cã existã o legãturã mai puternicã decât s-a crezut între poluarea aerului ºi bolile cardiovasculare, precum ºi între cancerul pulmonar ºi poluarea aerului. sursa B1.ro

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

În Valea Jiului, orice bucãþicã de fier vechi se lipeºte de “magneþi”

rice bucatã de fier de pe domeniul public ºi nu numai, face cu ochiul hoþilor care nu stau prea mult pe gânduri ºi furã garduri, bucãþi de pod sau capace de canal pentru a le vinde mai apoi la centrele de colectare. Adriana PAVEL

La Petroºani, spre exemplu, periodic dispar bucãþi întregi din gardul care delimiteazã drumul naþional de calea feratã sau capace de canal, însã autoritãþile se vãd

depãºite de situaþie din cauza numãrului mic de agenþi de poliþie localã. Acest fenomen a luat amploare pe fondul sãrãciei ºi a degradãrii nivelului de trai, iar în prezent sunt

puþine mãsuri care se pot lua pentru eradicarea acestuia. Mai grav este cã bugetul local este prejudiciat constant de aceste furturi. „Tot ceea ce intrã în categoria bunurilor publice, evident cã aduce un prejudiciu bugetului local ºi ca atare, intrã tot în

sarcina noastrã de a le înlocui. Asta este marea noastrã nemulþumire, faptul cã aceste furturi ne aduc mari prejudicii ºi cã cei care furã, nu-ºi dau seama cã

Bosnea, groapã de gunoi

artierul Bosnea de la marginea Petroºaniului este un adevãrat focar de infecþie. Cei care trãiesc aici, au reclamat în repetate rânduri cã nu au containere, dar si de când primãria le-a adus recipiente, ei aruncã gunoiul tot pe unde apucã. Locul unde sunt fostele bazine de decantare ale Preparatiei Petrila, este o adevãratã groapã de gunoi. Adriana PAVEL Munti întregi de deºeuri se înaltã direct dintr-unul din aceste bazine, asta pe când pubelele aflate la câtiva metri, sunt goale.

Cronica Vãii Jiului a prezentat în urmã cu ceva timp un material pe aceastã temã, iar acum, din pãcate, situaþia este la fel. Paradoxul face insa ca aceasta chestiune sa

punã în dificultate douã oraºe. În Bosnea, care se aflã la limita dintre Petrosani si Petrila, oamenii trãiesc într-un loc, respectiv la Petrosani, unde este arondat cartierul, dar aruncã gunoiul la Petrila, de care aparþin bazinele de decantare. Primarul Ilie Pãducel a spus în nenumãrate rânduri cã va face curãþenie, dar cã va avea nevoie ºi de sprijinul primãriei Petroºani. Cei de aici, la fel, fac ºi ei curãþenie, dar în zadar. “ Am dus containere acolo, dar pur ºi simplu nu

aceste lucruri au o însemnãtate, sunt puse acolo pentru ceva”, au spus reprezentanþii primãriei Petroºani. În afarã de gardul de la giratoriul cu avion, care se întinde pe toatã raza cartierului Aeroport, de-o parte ºi de alta a drumului naþional, un alt exemplu relevant de furt este ºi podul de cale feratã din zona turnului de apã de la Dãrãneºti. Aici, hoþii, au furat anul trecut porþiuni întregi din construcþia de fier. Deocamdatã, aceasta este încã funcþionalã, însã este greu de spus cum va ajunge peste câteva luni. ªi, nici cele sfinte nu au scãpat de hoþi. Crucile din metal dispar peri-

mai ºtim ce sã facem în aceastã situaþie. Ce mai putem face, cum sã îi educãm pe oameni?! Nu ne rãmâne decât sã facem curãþenie ori de câte ori este nevoie”, ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Aceastã situaþie treneazã de ani de zile, iar asta doar din cauza oamenilor.

odic din cimitire, care, la fel, sunt valorificate apoi la centrele de colectare a fierului vechi.

azurile de decantare din Bosnea, sparte cu barosul În cartierul Bosnea, lucrurile sunt ºi mai evidente. Cei mai mulþi oameni de aici trãiesc din mila statului, fiind asistaþi sociali, ori cei mai norocoºi lucreazã pe undeva zilieri sau ca muncitori necalificaþi. De aici nu a scãpat nicio bucãþicã de fier,

nici de la suprafaþã, nici cele îngropate. Aºa se face cã de ceva timp, pânã ºi betonul fostelor iazuri de decantare de la Preparaþia Petrila se sparge cu barosul pentru fierul din armãturã. Imaginea asupra locului este dezolantã, iar fotografiile fãcute la faþa locului aratã întocmai situaþia. În aceste condiþii, ne întrebãm ce ar fi de fãcut ºi cine i-ar prinde pe hoþi, dacã nici nu se poate dovedi cine sunt aceºtia. ªi apoi, cum ar putea ei sã plãteascã vreo amendã, dacã nu au nici dupã ce bea apã?!

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Tuberculoza a “atacat” 280 de hunedoreni

280

de noi cazuri de TBC în judeþul Hunedoara. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a fãcut publicã statistica privind numãrul de pacienþi suferinzi de tuberculozã. Potrivit statisticilor, doar în anul 2013 au fost depistate 280 de noi cazuri de TBC, în timp ce numãrul acestora în anul 2012 a fost de 292. Monika BACIU

Tuberculoza este o boalã contagioasã produsã de bacilul tuberculozei sau bacilul Koch. Boala se transmite pe cale aerianã, de la un om bol-

nav, prin tuse, strãnut, vorbit. Tuberculoza afecteazã preponderent populaþia adultã în cei maiproductivi ani ai vieþii, determinând direct ºi indirect, serioase consecinþe sociale, iar pentru com-

baterea ei sunt necesare resurse financiare substanþiale. Creºterea incidenþei tuberculozei pe plan mondial se datoreazã unei serii defactori: sporirea numãrului de imigranþi din þãri în care tuberculoza este endemicã, epidemia de SIDA, apariþia unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice. În România tuberculoza constituie una din problemele

prioritarede sãnãtate publicã, iar Strategia Naþionalã de Control al Tuberculozei, are la bazã direcþiile ºi coordonatele stabilite decãtre Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei pâana în2015 ºi dupa. Oiectivul major al Programului îl constituie oprirea cât mai rapidã a rãspândirii infecþiei ºi a bolii în rândul populaþiei, aceasta presupunând diagnosticarea

cât maipromptã a tuberculozei la o persoanã simptomaticã ºitratarea ei pânã la vindecare. România rãmâne þara din UE cu cele mai multe cazuri detuberculozã: peste 34.000 (în 2013), dintre care 1.500 cazuride tuberculozã multidrog-rezistentã. Aproximativ 1.200 bolnavi decedeazã anual. Pe judeþe, Dolj, Mehedinþi, Olt prezintã cele mai multe cazuri, iar Harghita, Covasna ºi Sibiu cele mai puþine.

Gazele se scumpesc de trei ori anul acesta

reþul gazelor naturale livrate populaþiei va creºte cu 8% în acest an, a apreciat, luni, preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrilet.

fãcut foarte uºor, pentru cã producþia este mai mare decît consumul, dar la gaze este mai complex, pentru cã noi trebuie sã importãm. Totuºi, factura la importul de gaze a

"La 1 aprilie, va fi o creºtere de 2% la preþul gazelor pentru consumatorii casnici ºi cu 5% pentru non-casnici", a spus oficialul. Potrivit oficialului ANRE, calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte douã scumpiri.

Poliþistul anului este din Petroºani

n angajat al Poliþiei Oraºului Petroºani a fost desemnat „Poliþistul anului” în judeþul Hunedoara, iar cea mai bunã poliþie municipalã, în ansamblul ei, este cea din Vulcan. Carmen COSMAN - PREDA Distincþiile au fost acordate cu ocazia manifestãrilor prilejuite de Ziua Poliþiei Române. Poliþiºtii hunedoreni s-au reunit pentru a marca 192 de ani de existenþã a Poliþiei ca instituþie modernã, aflatã în slujba legii ºi, ca în fiecare an, au fost premiaþi cei mai buni poliþiºti, criteriile de apreciere vizând etica, operativitatea ºi profesionalismul cu care aceºtia au rãspuns solicitãrilor comunitãþii. În urma deliberãrilor, Poliþia Oraºului Haþeg a fost desemnatã cea mai bunã subunitate de poliþie

orãºeneascã, în timp ce Serviciul de Investigaþii Criminale din cadrul IPJ Hunedoara a fost desemnat „colectivul anului”. Titlul pentru cea mai bunã Secþie de Poliþie Rularã a fost acordat Secþiei Ilia, în timp ce cea mai bunã poliþie municipalã a fost desemnatã Poliþia Municipiului Vulcan. Diploma de excelenþã „poliþistul anului” a fost acordatã comisarului de poliþie Marius Stoica din cadrul Biroului de

Investigare a Fraudelor Petroºani. De asemenea, au fost acordate diplome ºi cupe poliþiºtilor sau echipelor care au câºtigat diferite competiþii sportive (ºah, tenis de câmp, înot, tenis de masã, tir, bowling, biliard, pescuit sportiv ºi fot-

bal) organizate cu prilejul Zilei Poliþiei Române. Tot cu aceastã ocazie au fost avansaþi în grad, la termen sau înainte de termen, a 160 de ofiþeri ºi agenþi de poliþie.

"La 1 iulie va fi o creºtere pentru non-casnici de 5% ºi pentru casnici de 3%, iar, la 1 octombrie, creºterea va fi de 4% pentru non-casnici ºi de 3% pentru casnici", a completat Havrilet. România a plãtit pentru gazele importate anul trecut cu un miliard de dolari mai puþin decît în 2012, a precizat Havrilet. "În sectorul de energie electricã, dereglementarea pe sectorul non-casnic s-a

scãzut anul trecut un un miliard de dolari, ceea ce înseamnã un plus în balanþã externã de plãþi a României", a subliniat preºedintele ANRE. Potrivit informaþiilor publicate de Institutul Naþional de Statisticã, anul trecut România a importat cu 50% mai puþine gaze decît în 2012. Anual, România importa în jur de 20% din consumul de gaze.

8 Actualitate

”A

cea staþie funcþioneazã cu o pierdere enormã. Am preluat o staþie nefuncþionalã ºi am încercat sã rezolvãm cumva, pe cheltuiala noastrã, pentru cã obiectivul este în perioada de modificãri fiind în garanþie, iar primarul nu a vrut. Eu nu voi acoperi greºelile lui Pãducel. I-o dãm înapoi ca sã o facã funcþionalã. În timp ce primarul Pãducel cere ieftinirea apei, noi ne-am fi încãrcat cu cheltuieli majore pentru greºelile lui. Sã fie bãrbat, sã ºi le recunoascã! Greºelile le-a fãcut când era la PDL, iar acum a fugit la PSD ca sã scape. Fiecare este responsabil de faptele sale. Eu nu am sã trag în jos societatea ºi nici nu am sã scumpesc apa pentru a-l acoperi pe Ilie Pãducel. Niciodatã!” – Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Petroºani. Conducerea administrativã a oraºului Petrila este una cãreia, de aproape 20 de ani, nimeni nu i-a creat probleme, nimeni nu a întrebat-o ce a fãcut exact cu banul public. Politic, în cel mai estic oraº al Vãii Jiului, primarul oraºului, Ilie Pãducel, a schimbat culoarea funcþie pentru ”interesele cetãþenilor” sãi. A fost când PD, când PSD ºi din nou PDL ºi iar PSD, iar unele treceri de la dreapta la stânga politicã –s-au fãcut cu scântei. Asta-i politica, iar Ilie Pãducel a avut câteva proiecte importante, doar cã nu a fost obiºnuit cu trasparenþa ºi cu rigurozitatea cheltuirii banului public. Unuldintre aceste proiecte, care este acum în centrul unui scandal, este cel al ”canalizãrii apelor menajere Cimpa”. Discuþiile cu privire la aceastã canalizare, inclusiv staþia de epurare, care a costat bani grei ºi care nu funcþioneazã de ani buni, au pornit din primãvara anului trecut, când directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, spunea cã acea staþie este costisitoare, iar cetãþenii nu erau racordaþi, decât în micã parte, ceea ce fãcea ca reþeaua sã nu fie funcþionalã. Dupã duelul de anul trecut dintre Costel Avram ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

primarul Ilie Pãducel, a venit ºi Corpul de control al primului ministru ºi a zis la fel – bani mulþi pe o investiþie nefuncþionalã. Mai precis, Corpul de control a gãsit nereguli considerabile, con-

cluzionând cã ”Investiþia ‘Canalizarea apelor menejere Cimpa’ a fost de 5,176.248, 37 RON, la data efectuaãrii controlului, obiectivul ”Canalizarea apelor menajere Cimpa” nu era funcþional. Adicã o investiþie pe bani grei, începutã prin anul 2007, este degeaba. Primarul Ilie Pãducel a precizat cã este funcþionalã pentru cã la reþeaua respectivã ”s-au racordat 90 de imobile deci în procent de 41,47% din total obiective, deci afirmaþia ”canalizarea Cimpa este nefuncþionalã” nu are suport real” – spune Ilie Pãducel în rãspunsul/justificarea nãscutã în urma concluziilor controlului.

Avram îi pune în braþe primarului Ilie Pãducel staþia de epurare Cimpa

Investiþia a fost datã în administrarea SC Apa Serv, doar cã staþia de colectare-epurare nu avea toate probele efectuate, adicã staþia funcþiona doar hidraulic, celelalte probe tehnologice neputând fi

efectuate pentru cã nu existã utilizatori la capacitatea staþiei. ”Probele tehnologice de funcþionare ºi încadrare în parametrii ceruþi în Caietul de Sarcini nu au putut fi efectuate pentru cã apele uzate menajere intrate în staþie nu erau încãrcate datoritã

numãrului mic al locuitorilor racordaþi” – scrie întruna din numerosele adrese trimise de Apa Serv, Primãriei Petrila. În corespondeþa purtatã apare o propunere din partea Apa Serv,

care ar rezolva problema canalizãrii, dar ar cam ocoli investiþia fãcutã de Primãrie, care nu este funcþionalã din punct de vedere tehnic. Cã este nefuncþionalã au spus-o douã entitãþi – Corpul de Control al primului ministru ºi SC Apa Serv Petroºani. ªi totuºi Ilie Pãducel o þine

pe-a lui, deºi nu este specialist în domeniu. Alternativa propusã de Apa Serv este un racord, o conductã de refulare a pompei sumersibile din cadrul staþiei de pompe SP1, ocolind parþial ”mâncãtorul de bani” – staþia de epurare. Propunerea a fost respinsã categoric printr-o adresã în care apare cu litere îngoºate: ”Primãria oraºului Petrila nu este de acord”(...) În aceste condiþii, SC Apa Serv dã înapoi staþia de epurare pentru ca Primãria Petrila sã repare greºelile fãcute. I s-a dat ºi soluþia - staþia cu pricina este încã în garanþie ºi se pot face notificãrile defecþiunilor ºi remedierea lor cu parcurgerea tuturor etapelor pânã la recepþia finalã a lucrãrilor, lucru ce intrã în sarcina Primãria Petrila. Dar ºi în condiþii normale, cheltuielile de

operare ºi întreþinere se ridicã la un miliard lei vechi, din care peste 700 de milioane lei vechi, doar cu personalul. ”Acea staþie funcþioneazã cu o pierdere enormã. Am preluat o staþie nefuncþionalã ºi am încercat sã rezolvãm cumva, pe cheltuiala noastrã, pentru cã staþia este în perioada de modificãri fiind în garanþie, iar primarul nu a vrut. Eu nu voi acoperi greºelile lui Pãducel. I-o dãm înapoi ca sã o facã funcþionalã. În timp ce primarul Pãducel cere ieftinirea apei, noi ne-am fi încãrcat cu cheltuieli majore pentru greºelile lui. Sã fie bãrbat, sã ºi le recunoascã! Greºelile le-a fãcut când era la PDL, iar acum a fugit la PSD ca sã scape. Fiecare este responsabil de faptele sale. Eu nu am sã trag în jos societatea ºi nici nu am sã scumpesc apa pentru a-l acoperi pe Ilie Pãducel. Niciodatã!” – a declarat directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram. Pe de altã parte, Ile Pãducel spune în ”Punct de vedere cu privire la Raportul Corpului de control privind verificãrile efectuate la autoritãþile administraþiei publice locale ale oraºului Petrila, judeþul Hunedoara”, la fiecare observaþie din raport, cã

”este eronat”, ”nu are suport real” ºi dã explicaþii pe principiul ”nu este adevãrat ceea ce vezi, ci ceea ce-þi spun”... Rãu este cã ani de zile nu a existat o opoziþie realã pentru cheltuirea legalã ºi moralã a banului public. Lipsa acestei ”supravegheri” duce la greºeli, cu voie sau fãrã voie, ale administraþiilor publice. Cel puþin la Petrila, au existat grupuri de interese chiar în interiorul aceluiaºi partid, fãrã sã le pese de cetãþean ºi interesele comunitãþii. Aºa se face cã Primãria Petrila ar putea fi cercetatã penal, deºi intenþiile au fost bune. Dar se zice cã ºi drumul spre iad e pavat cu intenþii bune. La finalul Raportului Corpului de control, care a semnalat mai multe nereguli, scrie: ”Prin urmare, Corpul de control al primului ministru, ca organ cu atribuþii de control, va sesiza organele de urmãrire penalã, respectiv Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, privind operaþiunile sau actele ilicite în legãturã cu care au existat indicii de sãvârºire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unei infracþiuni”... Ileana FIRÞULESCU

Casa Pro Urbis continuã activitãþile forumului cu acelaºi nume

asa Pro Urbis a stabilit, în linii mari, programul de acþiuni pentru acest an. Dupã obþinerea sentinþei judecãtoreºti Forumul Pro Urbis s-a transformat în Aociaþia Casa Pro Urbis, iar sãptãmâna trecutã au fost puse bazele programului de acþiuni pentru acest an. Primul eveniment marcat sub noua formulã va fi “Ziua Verde”. “Adunarea Generalã desfãºuratã sãptãmâna trecutã a aprobat un plan de lucru, de activitãþi, pentru anul 2014. Este un plan foarte amplu, încercãm sã le rezolvãm pe toate, iar asta va suporta ºi un partneriat cu Primãria Petroºani pentru cã nu activitãþile putem sã le rezolvãm cu banii asociaþiei. Cea mai apropiatã activitate va fi Ziua Verde, în 5 aprilie. Consiliul Local încã nu a aprobat bugetul pentru aceastã activitate, noi vom fi co-organizatori. În cadrul adunãrii generale au fost câteva propuneri legate de aceastã zi, s-a marjat pe activitãþi concrete, iar una ar fi refacerea zonei de agrement Brãdet, pentru agrement în zilele de sãrbãtori. Este o activitate care nu se poate rezolva într-o singurã zi, dar în viitor asociaþia va milita ºi va organiza activitãþi pentru ca aceastã zonã sã fie mai bine pregãtitã pentru agrement”, a declarat preºedintele Asociaþiei

Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski. Membrii Asociaþiei Casa Pro Urbis au în vedere ºi organizarea unui club al oamenilor fãrã stres. “Foarte multe propuneri au venit din partea membrilor aso-

ciaþiei, una din acestea este ºi organizarea clubului oamenilor fãrã stres, aceastã activitatea care vrea sã dobândeascã oamenilor o atitudine armonioasã de viaþã, o viaþã liniºtitã. Este o activitate pe o perioadã de douã luni, însã va trebui sã susþinem un proiect. În urmãtoarea perioadã va fi creionat un plan de activitãþi calendaristice cu activitãþi ºi termene ºi atunci vom putea discuta mai multe”, a mai spus sursa citatã. Numãrul membrilor asociaþiei începe sã sporeascã. Adunarea generalã a asociaþiei a mai validat cererea de înscriere a unei persoane. “Sunt 19 membri fondatori, iar în adunarea generalã s-a mai primit un membru. Foarte multe persoane au cerut acele formulare de înscriere ºi sperãm ca în viitorul apropiat sã avem cât mai mulþi membri”, a mai spus Wersanski. În cadrul Asociaþiei Casa Pro Urbis va fi continuatã ºi tradiþia organizãrii campaniei de Crãciun sub forma “Fabrica lui Moº Crãciun” Monika BACIU

8 Actualitate

”A

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Avram îi pune în braþe primarului Ilie Pãducel staþia de epurare Cimpa

numãrului mic al locuitorilor racordaþi” – scrie întruna din numerosele adrese trimise de Apa Serv, Primãriei Petrila. În corespondeþa purtatã apare o propunere din partea Apa Serv,

Casa Pro Urbis continuã activitãþile forumului cu acelaºi nume

Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski. Membrii Asociaþiei Casa Pro Urbis au în vedere ºi organizarea unui club al oamenilor fãrã stres. “Foarte multe propuneri au venit din partea membrilor aso-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

108 angajaþi de la Divizia Minierã vor ieºi la pensie anul acesta

ensionare, doar la cerere. Media de vârstã a angajaþilor de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este în jur de 43 de ani. Teoretic, cei care au împlinit 45 de ani ºi 20 de ani lucraþi în condiþii speciale pot fi pensionaþi. Niciun angajat care a îndeplinit aceste condiþii nu va fi trimis în pensie, ci aceºtia pot opta pentru momentul în care vor ca activitatea lor sã înceteze. Monika BACIU “Anul acesta ar trebui sã iasã de la Divizia Minierã un numãr de persoane la pensie, dar aº vrea sã subliniez faptul cã la pensie se iasã doar pe bazã de cerere, 45 de ani împliniþi, 20 de ani în condiþii speciale la cerere. Dacã omul nu vrea sã plece din sistem atunci nu este obligat sã iese din sistem. Fãrã niciun

fel de probleme poate sã rãmânã în sistem ºi va pleca la pensie numai atunci când face cererea”, a declarat directorul Diviziei Miniere din cadrul CEH, Gabriel Petrescu. De la începutul anului ºi pânã acum au ieºit din sistem 50 de persoane, iar alte peste 100 au depus cereri în acest sens. Persoanele care au pãrãsit sistemul vor fi înlocuite, în

locul lor fiind angajate alte persoane. “Avem 108 de dosare de pensionare în momentul acesta. De la începutul anului au mai ieºit în jur de 50 de persoane la pensie.

Avem în plan angajãri de personal în viitor ºi vor fi

înlocuiþi. Media de vârstã este de 43 de ani”, a mai precizat sursa citatã. În momentul de faþã la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt angajate 4859 de persoane.

Primele minerilor din cadrul CEH, discutate zilele acestea

ngajaþii minelor viabile din Valea Jiului vor afla zilele acestea dacã vor beneficia sau nu de prime de Paºti. Carmen COSMAN - PREDA Conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi sindicatele din minerit s-au aºezat la masa negocierilor pentru noul Contract Colectiv de Muncã. ªi, odatã cu noile prevederi care vor fi cuprinse în document, angajaþii CEH vor afla ºi dacã vor beneficia de prime cu ocazia sãrbãtorilor pascale, precum ºi

cuantumul acestora. „Acum suntem în ºedinþã de negocieri cu sindicatele. Nu s-a stabilit, încã, nimic referitor la adaosurile salariale”, a declarat marþi Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. De precizat cã CEH înglobeazã minele Lonea, Livezeni,

Vulcan ºi Lupeni. Pe de alt parte, ortacii de la minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani ºtiu deja cã vor beneficia de prime de Paºti. Directorul general al Societãþii Naþionale de Încideri de Mine Valea Jiului, Aurel Anghel, spune cã în bugetul de venituri ºi cheltuieli au fost preconizate sumele de anul trecut, când

angajaþii au primit de Paºti tichete valorice în cuantum de 400 de lei, nediferenþiat pe categorii de angajaþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Trenul – alternativa spre sud, din Petroºani

oar cu trenul mai putem D pleca de miercuri

dupã un orar bine stabilit spre sudul þãrii din Petroºani. Artera rutierã din Defileul Jiului va fi închisã de miercuri, dar spre Târgu Jiu pleacã din Petroºani nu mai puþin de 7 trenuri, 5 fiind în intervalul orar în care ºoseaua este impracticabilã. Artera din Defileul Jiului, respectiv DN 66 între Petroºani ºi Târgu Jiu nu va putea fi folositã decât în intervalul orar 12,00 – 14,00, timp în care tot traficul rutier va aglomera drumul în construcþie. Singura cale pentru cãlãtori rãmâne trenul, iar responsabilii CFR Cãlãtori spun cã între 6 dimineaþa ºi 20,30 ,

când pe ºosea se fac lucrãri de reabilitare, circulã câteva trenuri importante. Astfel, primul tren pleacã din Petroºani spre Târgu Jiu dimineaþã la ora 4,40, iar urmãtorul Regio este la 8,20. Un alt

tren pleacã spre Bucureºti, iar la ora 9,25 este în gara

Petroºani, aºa cum va fi ºi la ora 13,25, un alt regio spre capitala

þãrii. Tot spre Târgu Jiu mai pleacã din Petroºani un tren ºi la 14,30, iar ultimul tren care circulã spre sud este la ora 19,15. Cãlãtorii mai pot opta ºi pentru cel de la 23,26, spre Bucureºti, dar atunci deja este deschis ºi traficul rutier. Artera din Defileul Jiului este închisã din cauza firmei spaniole

care a gãsit de cuviinþã sã lucreze în intervalul orar 6,00 – 20,30, zilnic, cu excepþia zilei de duminicã. Singura alternativã, pentru cãlãtorii care nu vor sã se înghesuie în autocare în intervalul de douã ore cât este deschis defileul, vor putea opta pentru tren. Diana MITRACHE

Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii

ei doi adolescenþi de 18 ºi 19 ani din C Petrila care au violat, în

ianuarie, o minorã de 13 ani din localitate dupã ce fata s-a îmbãtat la un chef, rãmân dupã gratii. Amândoi ar fi vrut sã fie puºi sub arest la domiciliu.

Pepelean Andrei Samuil au ajuns în arestul IPJ Hunedoara, dar în februarie a.c., au cerut sã fie judecaþi în stare de libertate, sub control judiciar, sau mãcar sã fie plasaþi în arest la domiciliu. Magistraþii au decis însã cã

Trei adolescenþi din Petrila sunt cercetaþi pentru viol, doi dintre ei fiind arestaþi preventiv de cãtre judecãtori dupã ce au abuzat o fetiþã de 13 ani la un chef care a avut loc în prima lunã a acestui an, iar al treilea a intenþionat ºi trebuie sã rãspundã acum pentru tentativã. Pãduraru Nicuºor Dorinel ºi

Leul continuã sã se aprecieze voluþia apreciativã a monedei naþionale a continuat, ieri E fiind a ºasea ºedinþã consecutivã în care cursul euro a scãzut, de la 4,4793 la 4,4693 lei, mai jos cu peste 4,20 bani faþã de începutul sãptãmânii trecute.

Media de ieri a euro reprezintã minimul a ultimelor aproape ºapte sãptãmâni iar ºedinþa s-a deschis în jurul valorii de 4,4750 lei, nivel la care s-a închis piaþa luni dupã amiazã. Ordinele de vânzare de valutã, în condiþiile în care aversiunea faþã de risc s-a menþinut la cote scãzute, a împins euro sub pragul de 4,47 lei, astfel cã la ora 14:00 tranzacþiile se realizau la 4,4640 – 4,4670 lei. Cursul dolarului american a coborât de

nu este justificatã o asemenea solicitare ºi au respins cererile inculpaþilor, astfel cã amândoi rãmân dupã gratii. Reamintim cã indivizii au abuzat de o minorã la un chef þinut într-un apartament de pe strada Tudor Vladimirescu din Petrila. Fata a consumat bãuturi alcoolice împreunã cu petrecãreþii, iar, la un moment dat, cei doi au tras-o deoparte, ºi profitând de starea ei, au violat-o. Oamenii legii, sesizaþi de mama fetei, au intrat pe fir, i-au identificat pe autorii violului, iar mai apoi i-au ridicat tot din apartamentul de unde a avut loc petrecerea. Cel de-al treilea n-a violat-o pe minorã însã este cercetat pentru tentativã de viol. Maximilian GÂNJU

la 3,2528 la 3,2351 lei iar cel al francului elveþian de la 3,6720 la 3,6653 lei. Monedele din regiune se apreciau uºor în faþa euro. Cea polonezã se tranzacþiona la 4,19 – 4,20 zloþi iar cea maghiarã la 311,9 – 313,2 forinþi. Perechea euro/dolar se stabiliza în jurul pragului de 1,38 dolari, culoarul de fluctuaþie rezumându-se la 1,3802 – 1,3846 dolari, investitorii rãmânând prudenþi dupã publicarea unor indicatori economici importanþi, care au dezamãgit. Astfel, indicele Purchasing Managers Index (PMI) din SUA s-a contractat la 55,5 puncte faþã de luna precedentã. În acelaºi timp, indicele calculat de Insititutul Ifo, care mãsoarã climatul de afaceri din Germania, a scãzut, la rândul sãu, la 110,7 puncte, faþã de 111,3 puncte în februarie. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe iunie la 1,3806 – 1,3840, respectiv la 1,3780 – 1,3825 dolari pe septembrie, iar uncia de aur cu scadenþa aprilie la 1.311 – 1.316 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Românii încã sunt atraºi de electronice, electrocasnice ºi gadgeturi

eºi în anii trecuþi, piaþa electronicelor ºi a electrocasnicelor a cunoscut scãdere treptatã a vânzãrilor, în ultimele luni, specialiºti din domeniu spun cã parcã s-a mai animat. Dacã înainte de 2010, românii erau în febra cumpãrãturilor de produse IT, de atunci ºi pânã acum câteva luni, singurele vânzãri constante au rãmas cele de electronice de ultimã generaþie ºi cele de produse de încãlzit în sezonul rece. Acum, însã, la începutul sezonului cald, ºi comercializarea aparatelor de aer condiþionat va înregis-

tra o creºtere, dacã este sã ne luãm dupã trendul de anul trecut. Însã, lucrurile merg încã destul de prost la bunurile de uz casnic, cum ar fi maºinile de spãlat sau cele de gãtit. Dar chiar dacã preþurile au scãzut constant în ultimii ani, in Valea Jiului, la mare cautare sunt totuºi produsele la mana a doua. Aici, electronicele ºi electrocasnicele de orice fel ºi la preþuri mici, adicã la jumãtate decât cele afiºate în marile magazine, atrag clienþii, care le cumpãrã, fie din necesitate, fie din dorinþa de a se face cu câte un chilipir. În privinþa echipamentelor de birou, specialiºtii spun cã piaþa este încã în scãdere încã de anul trecut.

adgeturile, la mare cãutare

Tehnologia ºi goana dupã tot ceea ce înseamnã nou, îi face pe români sã facã aproape orice sacrificiu financiar pentru a avea ºi smartphone-uri ºi gadgeturi de ultimã generaþie în buzunare. Mulþi aleg sã-ºi facã ºi un credit la bancã pentru a putea plãti un astfel de telefon. Dar, cei mai mulþi nu se mai gândesc la cât de greu se achitã apoi un astfel de credit ºi la câþi bani trebuie sã returneze, pentru cã la împrumuturi de nevoi personale se percep dobânzi substanþiale. ªi, în aceeaºi categorie a omenilor disperaþi sã aibã o jucãrie de ultimã generaþie, sunt ºi cei care acceptã sã

Cardurile naþionale de sãnãtate, în lucru

ardurile naþionale de sãnãtate urmeazã sã fie distribuite în a doua jumãtate a acestui an. Cine le distribuie însã, nu se ºtie, deocamdatã. Angajaþii Imprimeriei Naþionale lucreazã de zor pentru tipãrirea cardurilor naþionale de sãnãtate, care ar trebui sã fie funcþionale din acest an. O parte dintre ele sînt deja gata, dar pînã la acest moment, nimeni nu ºtie, însã cu certitudine cine le va distribui. Potrivit unei declaraþii a preºedintelui Casei

Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, cardurile vor ajunge la persoanele adulte prin intermediul Poºtei Romane. Acestea vor conþine informaþii privind grupa de sînge, RH-ul ºi boala majorã de care suferã asiguratul. De asemenea, pe cipurile cardurilor vor fi înscrise datele de identificare ale pacientului, dar ºi date de identificare ale medicului de familie. Informaþiile de pe card vor putea fi accesate doar pe baza unui cod PIN pe care posesorul cardului îl va schimba la activarea cardului. Adriana PA PAVEL

facã schimburi din cele mai ciudate. Adicã, sunt dispuºi sã dea o masina de spalat, aragaz ori calculator pe un telefon perfor-

mant. Nebunia creatã de tehnologie este valabilã ºi în cazul calculatoarelor de ultimã generaþie de tip laptop, cu

Mii de pensionari au rate la bãnci

ot mai mulþi pensionari se împrumutã pentru a putea trãi. Unii îºi fac credite la bãnci, alþii iau bani de la Casele de Ajutor Reciproc, fonduri cu care îºi acoperã nevoile. Când vine vorba de rambursare, însã, lucrurile se complicã. În judeþul Hunedoara existã peste 140.000 de pensionari. Dintre aceºtia mai bine de 6.000 au poprire pe pensie din cauza

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

touch-screen, 4G plus multe alte funcþii, dar ºi a tabletelor care se vând foarte bine în ultima perioadã. Adriana PA PAVEL

datoriilor la casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit, administraþiile financiare, asociaþiile de proprietari, primãrii sau la bãnci. Mai exact, vorbim de circa 6300 de persoane pentru care s-au fãcut astfel de solicitãri în baza unor adreese de la diferite unitãþi bancare sau instituþii. Reamintim faptul cã cea mai micã pensie din judeþ este de un leu, însã pensionarul cu pricina primeºte 350 de lei, adicã venitul minim garantat, iar cea mai mare este de 10.100 de lei, pensie de care beneficiazã o singurã persoanã. Adriana PA PAVEL

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

Actualitate 13

Au mai rãmas câteva locuri

ãrinþii care încã nu ºi-au înscris copiii în clasa I sau cea pregãtitoare mai au la dispoziþie câteva zile pentru a face acest lucru. Marþi a debutat cea de-a doua etapã de înscriere, numãrul locurilor disponibile fiind foarte mic.

Astfel, la ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani, de exemplu, au mai rãmas doar 6 locuri libere, atât la clasa 0 cât ºi la clasa I. „În urma derulãrii primei etape de înscriere am solicitat o suplimentare a numãrului de locuri, cu 10, la clasa pregãtitoare. Dintre acestea, azi, au fost deja ocupate 4. La clasa I mai avem disponibile 6 locuri, în final, urmând a avea 4 clase cu 110 elevi. În cazul în care numãrul de cereri pentru înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare va continua sã creascã vom solicita înfiinþarea încã a unei clase. Deocamdatã avem aprobare pentru 4 clase cu 110 locuri (în

total), a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã „I. G. Duca” Petroºani. Cu începere din toamnã, la unitatea ºcolarã din Petroºani va funcþiona ºi o clasã de a V-a, în care elevii vor avea ocazia de a studia mai intensiv limba englezã. „Clasa a fost solicitatã ºi de elevi ºi de cãtre pãrinþi pentru cã limba lui Shakespeare este o limbã de circulaþie internaþionalã de bazã. Din acest motiv vrem sã mai înfiinþãm o clasã a V-a, pe lângã cele 4 existente, în care sã se studieze engleza la nivel ridicat”, a mai spus Nicoleta Demeter. Pãrinþii îi pot înscrie pe micuþi pânã în data de 4 aprilie. Cererile de înscriere se vor depune la secretaria-

tul unitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuni exprimate pentru a doua etapã de pãrinþii copiilor care nu au fost cuprinºi în nicio unitate de învãþãmânt în etapa anterioarã sau care nu au participat la prima etapã între 25 martie ºi 4 aprilie. În data de 11 aprilie va avea loc afiºarea la fiecare unitate de învãþãmânt a listelor finale cu copii înscriºi în clasa pregãtitoare. Centralizarea ºi soluþionarea de cãtre inspectoratele ºcolare a cererilor pãrinþilor copiilor care nu au fost încã înscriºi la vreo unitate de învãþãmânt se va face în intervalul 14 - 18 aprilie. În Hunedoara, peste 2.900 de copii sunt deja înscriºi, iar pentru etapa a II-a au rãmas disponibile peste 1.300 de locur. Peste 1.300 de locuri în 98 de ºcoli au rãmas disponibile în judeþul Hunedoara, pentru copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pânã la data de 31 august ºi nu au fost înscriºi încã într-o unitate de învãþãmânt. Mir cea NISTOR

Tichete alimentare de Paºte

u ocazia Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtelui, potrivit unei hotãrâri a Consiliului Local, categoriile de persoane defavorizate din Petroºani vor primi tichete sociale. Acestea au valoarea de 50 de lei ºi contra lor pot fi achiziþionate produse alimentare dintr-o serie de magazine speciale. „Circa 3.800 de per-

soane vor beneficia de astfel de beneficii sociale acordate sub formã de

tichete sociale destinate cumpãrãrii de alimente. Cei care le vor primi provin din rândul beneficiarilor venitului minim garantat, abonaþii cantinei sociale, cei care primesc alocaþia pentru susþinerea familiei, pensionarii cu venituri cumulate de sub 750 de lei, persoanele cu handicap grav sau ºomerii. Tichetele vor putea fi ridicate de cãtre beneficiarii acestora, la începutul lunii aprilie, de la sediul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã”, a precizat Loredana Piþ, ºef birou SPLAS Petroºani. O altã acþiune de sprijinire cu alimente a categoriilor sociale defavorizate s-a încheiat la începutul acestei luni. Este vorba despre alimentele oferite de cãtre Uniunea Europeanã ºomerilor, pensionarilor cu venituri mici, persoanelor cu handicap ºi beneficiarilor venitului minim garantat. Mir cea NISTOR

O nouã zi liberã?

omânii ar putea avea, anul viitor, încã 2 zile libere, conform unei propuneri legislative. Este vorba despre Ziua Eroilor (Ziua Înãlþãrii Domnului, celebratã în cea de-a 40-a zi dupã Paºte) ºi Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie). Pânã atunci, însã, în calendarul zilelor libere ar putea fi înscrisã o nouã zi liberã, chiar în acest an. Deoarece Ziua Internaþionalã a Muncii “cade” într-o zi de joi, ar putea fi declaratã drept “liberã” ºi ziua de 2 mai. Pânã una – alta, în acest an, românii au (în total) 12

zile libere, potrivit Codului Muncii. Douã dintre acestea, deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2 ianuarie. Celelalte sunt programate în 20 ºi 21 aprilie (prima ºi a doua zi de Paºte), 1 Mai (Ziua Muncii), prima ºi a doua zi de Rusalii (8 ºi 9 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), 1 Decembrie (Ziua Naþionalã a României), prima ºi a doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie). Dintre acestea, 7 vor cãdea în timpul sãptãmânii normale de lucru ºi 3 în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. În parantezã fie spus, angajatorii care nu-ºi compenseazã angajaþii cu timp liber sau spor, indicat de legislaþia muncii, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Mir cea NISTOR

14 Program & Horoscop

10:30 În linia întâi (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Patinaj artistic (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Festivalul International de Circ de la Massy

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 26 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român de Comedie: Happy Show 22:00 Mr. Bean 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Maeºtrii iluzionismului 11:30 Mircea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Audrey Hepburn 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Petrolul - Astra 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Aveþi un program foarte încãrcat. La serviciu, este posibil sã preluaþi o parte din sarcinile unui coleg. Nu este cazul sã vã faceþi griji. Puteþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15 20:15 23:30

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Bandele din New York Cuceritorul (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 O nouã viaþã (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor 21:15 Fetele lu’ dom’ Profesor 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi hotãrât sã puneþi capãt unei situaþii neplãcute de la serviciu, care dureazã de câteva zile. Fiþi atent cum vorbiþi, pentru cã sunteþi nervos ºi riscaþi sã fiþi înþeles greºit. Dacã vã pãstraþi calmul, veþi avea numai de câºtigat.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Aveþi succes în activitãþile intelectuale ºi reuºiþi sã depãºiþi toate dificultãþile. Este o zi bunã pentru examene. Pe plan sentimental, totul este în ordine. Acordaþi mai multã atenþie familiei, care aºteaptã mai mult de la dumneavoastrã.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme financiare. Chiar dacã, în rest, simþiþi cã vã merge excelent, gândiþi-vã bine înainte de a trece la acþiune. Spre searã, este posibil sã primiþi o veste neplãcutã în legãturã cu o schimbare la locul de muncã.

Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri nesperate. Sunt favorizate ºi cãlãtoriile în interes personal. Aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri. Fiþi mai prudent. Ascultaþi sfaturile partenerului de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O persoanã mai în vârstã vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga foarte bine. Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie, nu ezitaþi. Puteþi cunoaºte viitori parteneri de afaceri. 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Europa League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Box “Friday Night Fights” 21:15 Digi Sport Special

aprile

Sunteþi foarte încrezãtor în forþele proprii ºi puteþi avea succes în afaceri. Sunt favorizate întâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriile în interes personal. S-ar putea sã vã reîntâlniþi cu un prieten vechi, care vã propune o colaborare avantajoasã.

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r) 13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r) 0:30 Râzi ºi câºtigi (r)

Sunteþi nevoit sã vã ocupaþi de probleme financiare mai vechi. Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Vã poate schimba viaþa. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu partenerul de viaþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Faceþi impresie cu seriozitatea de care daþi dovadã ºi sunteþi cãutat pentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþi planuri pe termen lung ºi sã vã gândiþi la investiþii. Profitaþi de contextul favorabil de astãzi.

Astãzi sunt favorizate planurile de viitor ºi investiþiile financiare. Este posibil sã încasaþi banii pentru o lucrare încheiatã recent. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþivã mai mult.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vi se împlineºte dorinþa de a schimba ceva în relaþiile parteneriale. Aveþi încredere în forþele proprii ºi voinþa de a acþiona. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine la o întâlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþia.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Aveþi un succes deosebit în afaceri. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente oficiale. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune. Aveþi rãbdare. Nu alergaþi dupã rezultate imediate, ca sã nu aveþi surprize!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

ªomeri mulþi, ofertã foarte slabã la bursa de vineri NATALIA ARE

eºi vremea s-a încãlzit ºi constructorii ar trebui sã înceapã lucrul, la bursa de vineri nici un loc de muncã în acest domeniu nu este scos pentru ºomeri. Vineri este o nouã bursã pentru Valea Jiului, dar sunt extrem de puþine locuri de muncã, deºi ºomeri ar fi foarte mulþi. Diana MITRACHE Bursa de la finele lunii martie nu se anunþã deloc promiþãtoare pentru ºomerii din Valea Jiului. Cererea este mult mai mare decât oferta ºi, dacã ºomerii îºi puneau mari speranþe cã vor începe sã lucreze mãcar pe ºantiere, cã tot e vremea bunã, agenþiile locale nu au deloc veºti bune pentru ei.

„Pentru bursa din 28 martie, pânã în momentul de faþã, nu avem nici un loc de muncã de la vreo firmã din domeniul construcþiilor. Nu ºtiu, anul acesta, probabil, acest domeniu încã are de suferit, pentru cã, deºi suntem la sfârºitul lunii martie, locuri de muncã în construcþii nu avem”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Cei

mai mulþi ºomeri ºi-au pus speranþe în bursa de la finele lui martie, cu gândul cã vor gãsi de lucru pe ºantiere, însã, oferta este slabã ºi în alte domenii. „Avem confirmatã prezenþa a douã societãþi. Una din domeniul confecþiilor ºi una din comerþ”, a mai adãugat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Cele mai multe locuri de muncã s-au scos la Petroºani, unde angajatorii cautã vânzãtori, cusãtori, confecþioneri de textile, frizeri, lucrãtori

ªomaj în creºtere

ata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost, în România, de 59,5% în trimestrul IV din 2013, cu 1,5 puncte procentuale mai micã faþã de cea înregistratã în trimestrul anterior, iar rata ºomajului a atins 7,2%, potrivit datelor provizorii ale Institutului Naþional de Statisticã, date marþi publicitãþii. Raportat la trimestrul corespunzãtor din anul precedent, rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a crescut cu 0,2 puncte procentuale. Gradul de ocupare era mai mare pentru bãrbaþi (67%, faþã de 51,9% pentru femei) ºi pentru persoanele rezidente în mediul rural (59,8% faþã de 59,2% în mediul urban), iar rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost de 64,3%.

La categoria de vârstã 20 - 64 de ani, rata de ocupare a fost de 63,7%, la o distanþã de 6,3 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020. În rândul tinerilor (15 - 24 ani), rata de ocupare a fost de 22,8%. În ceea ce priveºte ºomajul, INS precizeazã cã rata acestuia a fost de 7,2%, în creºtere atât faþã de trimestrul anterior (7%), cât ºi faþã de trimestrul corespunzãtor din anul precedent (6,9%). În trimestrul IV al anului 2013, populaþia activã a României era de 9,912 milioane de persoane, din care, 9,194 milioane de persoane erau ocupate ºi 718.000 erau ºomeri. Din rândul populaþiei ocupate, 6,279 milioane de persoane erau salariate.

NEVOIE DE NOI!

comercial. Un asistent medical este cãutat pentru Petrila ºi tot în acest oraº, angajatorii cautã un masor, iar la Vulcan un singur angajator vrea sã angajeze un controlor de calitate în confecþii. Angajatorii se mai pot înscrie la bursã pânã vineri dimineaþã la ora 9,00, când este programatã bursa din luna martie.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014

A ratat ºansa dezvoltãrii prin turism

Austriecii nu mai sunt interesaþi de vânãtoarea în pãdurile Aninoasei

ninoasa a ratat, cel puþin pentru moment, ºansa de a se redresa prin turism. Douã proiecte ce puteau aduce turiºtii în primul oraº din România care ºi-a declarat insolvenþa în instanþã au rãmas în coadã de peºte. Carmen COSMAN - PREDA Turism de vânãtoare ºi turism subteran. Asta prevedeau cele douã proiecte care ar fi putut atrage turiºtii în Aninoasa. Douã proiecte ambiþioase, care, însã, nu s-au materailizat. Edilii din primul oraº din România care ºi-a declarat insolvenþa în instanþã au sperat cã pot aduce turiºtii strãini în zonã, în urma unor întâlniri pe care au avut-o cu potenþiali parteneri din Austria, Germania ºi Olanda. O delegaþie de investitori a fost, în urmã cu aproape doi ani, în fostul oraº minier din Valea Jiului pentru a studia posibilitatea implementãrii unui proiect privind turismul

de vânãtoare. Dacã ideea sar fi materializat, aici ar fi urmat sã rãsarã cabane de vânãtoare, un hotel de lux, dar ºi un parc de agrement ºi SPA. Strãinii au inspectat toate zonele izolate ale localitãþii ºi au rãmas sã analizeze dacã sã investeascã. Investiþia ar fi însemnat o gurã de oxigen pentru localitate, dar ºi pentru bugetul local, iar pentru localnici ar fi adus locuri de muncã. Aninoasa este cel mai sãrac oraº din Valea Jiului, iar declinul economic al acesteia s-a produs dupã închiderea minei de cãrbune, în 2006. Mina aducea, anual, la bugetul local, 2,2 milioane de lei, iar pentru localnici însemna un venit sigur lunã de lunã. Dar, exploatarea cãrbunelui a ajuns istorie ºi altceva nu

a mai fost pus în schimb. Oamenii au rãmas pe drumuri, fãrã locuri de muncã, ºi au ajuns sã trãiascã de pe o zi pe alta. E de înþeles de ce speranþele edilililor s-au îndreptat cãtre proiectul propus de strãinii care au inspectat împrejurimile Aninoasei. Numai cã, rãspunsul nu a mai venit. “Noi le-am at tot concursul nostru, în mãsura în care am putut. Le-am arãtat toate zonele interesante, care s-ar fi putut preta la cei doreau sã facã. Din pãcate, nu am mai primit niciun semn de la ei de aproximativ un an”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul oraºului Aninoasa. Acesta nu crede cã insolvenþa declaratã ar fi contribuit la faptul cã potenþialii parteneri strãini au dat înapoi, ci, din contrã, recunoaºterea deschisã a greutãþilor financiare ar putea fi privit ca un motiv de seriozitate.

ici mina muzeu nu se N mai realizeazã ªi nu este singurul proiect ratat. Un alt exemplu este cel al minei închise ce urma sã se transforme în muzeu, cu bani de la Banca Mondialã, care a studiat în

amãnunþime proiectulâ ºi l-a aprobat spre finanþare pe fonduri nerabursabile. Tot organismul internaþional urma sã suporte toate cheltuielile de funcþionare timp de doi ani. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de

dolari ºi ar fi trebuit sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea o cotã de 15%. Conform proiectului, muzeul subteran urma sã se întindã pe o suprafaþã de douã hectare ºi era amenajat exact ca o veritabilã minã: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. Proiectul a demarat ºi s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabil-

itarea clãdirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la puþul principal. Numai cã finanþarea s-a oprit, dupã ce Guvernul nu ºi-a mai achitat contribuþia convenitã. Investiþia ar putea fi continuatã, dacã edilii ar gãsi banii necesari, însã administraþia spune cã este

exclus în condiþiile actuale. Spaþiile de pe fosta platformã industrialã ar putea fi concesionate eventualilor investitori, însã puþini sunt inetersaþi de fosta localitate minierã. Viceprimarul Albescu recunoaºte deschis cã s-au tot scos la licitaþie terenuri sau spaþii, dar în final nu s-a prezetat nimeni. Aministraþia le-ar pune ºi gratis la dispoziþia celor ce vor sãvinã în zonã, numai sã creeze locuri de muncã, dar, din pãcate, legea nu le permite.