CVJ NR. 579, MARTI 25 MARTIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 579

Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoarele

”Un strãin în Transilvania”, o întâmplare hazlie care i-a fãcut pe englezi sã-ºi schimbe pãrerea… >>> PAGINA A 3-A

Infractori prinºi în centrul Petroºaniului >>> PAGINA A 4-A

Încã douã zile prin Defileul Jiului >>> PAGINA A 5-A

Fiasco total

Microregiunea Valea Jiului pentru salvarea zonei >>> PAGINILE 6-7

Basarabia, pãmânt românesc >>> PAGINILE 8-9

De la 1 aprilie, unii bolnavi vor fi trimiºi acasã.

Fãrã pãcãlelã! >>> PAGINA A 10-A

Hoþul din taxiuri - un individ înalt ºi uscãþiv >>> PAGINA A 11-A

Crizã de turiºti la munte >>> PAGINA A 13-A

O

vidiu Zaharie, poliþistul din Valea Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiunea pentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiului care a obþinut permis de conducere. L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este la o vârstã înaintatã, încã mai conduce ºi astãzi. >>> PAGINILE 8-9

„Comorile” cu blanã ale poliþiºtilor hunedoreni >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

”Un strãin în Transilvania”, o întâmplare hazlie care i-a fãcut pe englezi sã-ºi schimbe pãrerea…

O

întâmplare hazlie povestitã de un englez, a schimbat pãrerea celor din Marea Britanie cu privire la români ºi România. Presa internaþionalã ºi naþionalã a preluat un filmuleþ, care este o animaþie intitulatã „Un strãin în Transilvania“, postat pe site-ul de turism al postul britanic BBC, care laudã timp de trei minute ospitalitatea românilor, povestind o întâmplare amuzantã a unei britanice care a ajuns în Transilvania.

Ileana FIRÞULESCU

„Prietena mea din România mi-a dat adresa mamei sale ºi m-a sfãtuit sã o vizitez.

Când am ajuns în inima Transilvaniei, mi-am propus sã gãsesc apartamentul aces-

teia. Dar, blocurile sovietice aratã toate la fel, o construcþie veche, gri, din ciment. ªi am ajuns în faþa unui apartament dintrun lung ºir de locuinþe. Am bãtut uºor la uºã ºi mã aºteptam la multe neînþelegeri din cauza

limbii ºi a traducerilor.

O bãtrânicã blajinã mia deschis ºi m-a întâmpinat cu o serie de gesturi fãrã legãturã cu engleza. I-am explicat cã sunt prietena fiicei sale. M-a primit cu zâmbetul pe faþã ºi m-a poftit înãuntru. Înãuntru era ºi o fetiþã, despre care am presupus cã este sora prietenei mele“, povesteºte personajul animaþiei, citat de digi24.ro. „N-am înþeles aproape nimic din ceea ce se întâmpla, dar serialele TV sunt cam la fel în orice

limbã. Cred cã am cam înfulecat plãcinta, pentru cã mama prietenei mele s-a oferit sã iasã ca sã aducã

câteva albume cu fotografii. Abia aºteptam sã vãd câteva poze cu prietena mea în copilãrie, în

ceva de mâncare pentru cinã. ªi-a pus o hainã ºi a ieºit împreunã cu fetiþa. Când a revenit, a pregãtit o masã tradiþionalã româneascã: supã, carne ºi mãmãligã. La masã am râs ºi am continuat sã vorbim mai mult cu ajutorul mâinilor. Dupã aproape cinci ore, gazda mea a scos

ipostaze jenante. Dar, pe mãsurã cã dãdeam paginile ºi am vãzut

UE va cere ani grei de închisoare celor care fraudeazã fondurile acordate

U

niunea Europeanã considerã pedepsele pentru fraudarea fondurilor oferite þãrilor membre mult prea mici faþã de cuantumul pericolului infracþiunilor, astfel cã intenþioneazã sã impunã majorarea pedepselor dincolo de pragul de 10 ani de închisoare. În prezent pedeapsa maximã este de 7 ani închisoare.

Ileana FIRÞULESCU Potrivit unui proiect al comisiilor de control buge-

tar ºi pentru libertãþi civile din Parlamentul European, pentru membrii grupurilor specializate în fraudarea

bugetului UE sunt necesare pedepse de cel puþin 10 ani de închisoare.

Juriºtii europeni au constat cã nu existã o practicã unitarã în þãrile membre cu privire la acest tip de infracþiuni, iar pedepsele diferã de la o þarã la alta. În România, frauda din

bugetul Uniunii Europene se pedepseºte cu maxim 7 ani de detenþie.

Mai mult, specialiºtii europeni vor ca în cazul unui prejudiciu mic, de pânã la 5.000 de euro, sã se poatã aplica doar o amendã, la care sã se adauge interdicþia aplicatã societãþilor participante la licitaþii pentru fonduri UE de a participa la alte licitaþii, conform curentul.ro.

tot felul de soþi, unchi, mãtuºi ºi copii, am început sã am sentimentul cã acestea nu erau rudele prietenei mele.

Nu am vãzut nici mãcar o pozã cu cineva care sã arate ca ea.

M-am speriat ºi inima a început sãmi batã cu putere: eram în alt apartament“, mai spune personajul.

Britanica a rãmas impresionatã: „Nu-mi puteam scoate din cap imaginea acelei fetiþe dulci, întrebându-ºi mama: Cine era femeia aceea? ªi rãspunsul inevitabil al mamei: Habar nu am!“.

Dupã o statisticã recentã a oficialilor UE, infracþiunea cea mai frecventã este oferirea de informaþii false în scopul obþinerii de fonduri, dupã care urmeazã ºpaga plãtitã pentru câºtigarea licitaþiilor.

Potrivit Societãþii Academice Române, numai în anul 2012 s-au descoperit fraude cu fonduri UE în valoare de 35 de milioane de euro.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Infractori prinºi în centrul Petroºaniului M ai mulþi infractori au fost prinºi ºi imobilizaþi de poliþiºti în centrul municipiului Petroºani. A fost nevoie de câini specializaþi ºi de mascaþi, care au luat cu asalt o maºinã ce a reuºit iniþial sã spargã un baraj al oamenilor legii.

Totul s-a petrecut sub aplauzele copiilor veniþi sã asiste la un exerciþiu demonstrativ cu ocazia Zilei Poliþiei.

Doi indivizi periculoºi, care au reºit sã spargã barajul poliþiei au fost prinºi la Petroºani, sub privirile celor ce au asistat la ineditul eveniment.

Oamenii legii s-au folosit de tehnica din dotare ºi au recurs la mascaþi pentru a imobiliza maºina în care se aflau doi indivizi periculoºi.

Câinii poliþiºti, antrenaþi special pentru astfel de evenimente au reuºit sã-i scoatã din maºinã pe infractorii periculoºi, iar totul s-a petrecut sub privirile îngrijorate a zeci de copii, care au venit de la ºcoalã sã asiste la un exerciþiu demonstrativ.

Ce ºtiu ei despre

poliþiºti, ne-au explicat în câteva detalii. „Poliþiºtii rezolvã cazuri.

Ei merg pe teren când sunt furturi, jafuri, crime…”, ne-a explicat un bãieþiel de clasa a

IV-a, care a recunoscut cã i-ar place sã fie poliþist, pentru cã îi place motocicleta lor.

Alþi copii, însã, au mare încredere în poliþie ºi s-au arãtat fascinaþi de exerciþiul

Nu am vãzut pânã acum nicio acþiune de-a lor. Azi este prima oarã”, a recunoscut o fetiþã, în timp ce alt copil a recunoscut niºte poliþiºti de la un eveniment rutier. „Am vãzut odatã când a fost un accident cu o maºinã ºi au venit mulþi poliþiºti acolo. Unii sunt acum aici, dar îmbrãcaþi altfel”, a spus el.

A fost Ziua Poliþiei

lor demonstrativ. „Poliþiºtii sunt niºte oameni ai legii, care ajutã omenirea. Dacã sunt infractori, îi prind ºi îi bagã la închisoare.

Lui Costel Postolache, zis Pacificatorul, la ceas aniversar, îi dorim sã fie voios, sãnãtos, voinic, viaþa sã-i fie numai bucurie, iar dorinþa de a uni oamenii sã nu-i apunã niciodatã.

La mulþi ani!

Prietenii ºtiu de ce

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã : · În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi ( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Române sãrbãtoritã la Petroºani, cu o zi în avans, iar la manifestãri a ajuns ºi comandantul Inspectoratului Judeþean de Poliþie, Liviu Gabriel Dumitru. „În calendarul creºtin –ortodox, ziua de 25 martie reprezintã o dublã sãrbãtoare. Este ºi Bunavestire ºi Ziua Poliþiei Române.

Mâine vom întoarce cea de 192-a filã a caledarul biografiei noastre, aceasta fiind o perioadã de frãmântãri, dar ºi de realizãri pentru noi”, a spus Liviu Gabriel Dumitru, ºeful IPJ Hunedoara, care a vorbit asistenþei ºi a premiat copiii talentaþi, care au realizat desene de Ziua Poliþiei hunedorene.

Poliþia este în straie de sãrbãtoare, iar la Petroºani poliþiºtii de elitã au arãtat cã se descurcã sã prindã infractorii, la exerciþiile demonstrative. Totuºi, peste 15 spargeri de magazine, ori maºini au fost înregistrate în ultimele zile în capitala Vãii Jiului, iar autorii sunt încã neidentificaþi.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

ª

Încã douã zile prin Defileul Jiului

oferii care au tranzitat luni Defileul Jiului dinspre Petroºani, spre sudul þãrii, au observat cã traficul nu a fost restricþionat. Încã o datã, conducãtorii auto au fost bulversaþi, iar responsabilii de la drumuri au venit cu noaptea în cap sã informeze cãlãtorii cã abia de miercuri nu va mai trece nimeni, decât dupã programul anunþat.

ªi-au anulat cursele, sau au amânat plecarea spre sudul þãrii, din Petroºani, însã, au fost surpinºi sã constate cã pot trece. Vorbim despre transportatorii zonali, distribuitorii de produse, ori despre

cãlãtori, care, deºi ºtiau cã nu pot sã treacã pe DN 66 mai departe de Petroºani, au ajuns la destinaþie fãrã restricþii.

Totuºi, drumarii s-au aflat în stradã de la ora 6,00 ºi au înºtiinþat ºoferii cã doar luni ºi marþi mai pot sã treacã fãrã restricþii. „De miercuri, de la ora 6,00, la 12,00 nu se va circula deloc, iar de la 14,00 la 20,30 va fi din nou închis traficul.

Luni ºi marþi, am fost

Asfaltãri în Bosnea

C

artierul Bosnea aratã aproape ca dupã rãzboi. În afarã de peisajul dezolant, în care sãrãcia parcã pluteºte în aer, cu casele care stau gata, gata sã se dãrâme, ºi drumul pãrea acum câteva zile de parcã ar fi fost sãpat pentru tranºee.

Partea bunã este însã cã de câteva zile se asfalteazã.

Firma care a executat lucrãrile de canalizare aici a început sã repare carosabilul stricat în urma

informaþi sã lãsãm ºoferii sã treacã”, spuneau luni dimineaþã drumarii care erau la barajul de la ieºirea din Petroºani. Asta în timp ce ºoferii nu mai ºtiau ce sã creadã. Miraþi cã mai pot trece, conducãtorii auto s-au arãtat totuºi, îngrijoraþi de restricþia ce intrã în vigoare miercuri dimineaþã la ora 6,00. „Nu ºtiu ce vom face, ce face toatã lumea. Ce fac toþi, vom face ºi noi. Eu

introducerii ºi reparãrii reþelelor de apã ºi canal. Aºa se face cã ºi în week-endul care a trecut, s-a lucrat intens.

“Sãptãmâna aceasta, în mãsura în care vremea ne ajutã, vom începe ºi noi lucrãrile de plombare ºi asfaltare a carosabilului afectat de intemperiile iernii. În paralel, firma care a executat lucrarea de reabilitare a reþelelor de apã, lucreazã deja la aducerea drumului la starea iniþialã” , ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Plombarea drumului mai dureazã câteva zile, cel mult, dupã care vor intra ºi muncitorii de la primãrie în teren pentru alte reparaþii.

Adriana PA PAVEL

trec pe aici de trei, patru ori pe sãptãmânã. E puþin absurd, dar asta este, nu avem ce face! Nu credeam cã pot trece luni ºi am venit devreme sã prin loc în coloanã, ca sã trec în pauza de la 12,00”, a spus nedumerit un ºofer de pe o maºinã ce aprovizioneazã cu marfã un supermarket din Valea Jiului.

Alþii veneau pe aici dupã mulþi ani ºi nici nu credeau cã vor trece aºa uºor. „Nu am mai fost demult pe aici. ªtiam cã vor fi restricþii, dar am vrut sã vãd dacã merge. Nu

ºtiu dacã mai trec altã datã pe aici. O sã aºtept pânã reparã ei”, a spus un ºofer de ocazie plecat în vacanþã spre sudul þãrii, din Cluj.

Cei care duc marfã prin Defileul Jiului spun cã vor lucra mai mult noaptea ºi cã ei nu vor fi plãtiþi cu sporuri de noapte, în timp ce drumarii vor lucra ziua, pe un drum de interes naþional, ce va fi închis luni de zile. „Destul de greu ne va fi. Va trebui sã încãrcãm noaptea ºi dupã aceea sã aºteptãm pânã se deschide defileul, pe

partea cealaltã ºi sã trecem. Asta e! Eu trec pe aici o zi da, una nu”, a spus un ºofer luni dimineaþã.

Firma spaniolã ºi responsabilii de la CNADR nu au luat în calcul nicio petiþie formulatã de primarii din Valea Jiului, de oamenii de rând, ori de reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi, din aceastã sãptãmânã, drumul naþional este închis circulaþiei, dar nici nu s-au sinchisit sã anunþe cã drumul va fi închis abia de miercuri, 26 martie.

Valea Jiului rãmâne izolatã de restul þãrii ºi singura cale rutierã de ieºire spre sudul þãrii, din judeþul Hunedoara este absolut impracticabilã.

Constructorii spanioli nici nu au vrut sã audã de posibilitatea de a lucra pe timpul nopþii ºi astfel s-a ajuns la programul de lucru de la 6,00 la 20,30 zilnic, cu excepþia zilelor de duminicã.

Diana MITRACHE

Planuri ºi speranþe

D

acã este sã ne luãm dupã toate promisiunile ºi planurile, Valea Jiului ar urma ca în urmãtorii ani sã se transforme într-o micã Austrie.

Drumuri asfaltate integral, reþele de canalizare moderne, clãdiri care mai de care... De câþiva ani de zile, la Aninoasa se vorbeºte de un proiect de asfaltare, care ar mai schimba puþin faþa oraºului. Vorbim de porþiunea de drum naþional de la intersecþia de la Livezeni ºi pânã la Valea Ungurului, la intrarea în Vulcan.

“Am înþeles cã licitaþia este fãcutã, constructorul stabilit, iar acum CNADR aºteaptã finanþarea

de la Guvern ”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul de la Aninoasa. Însã, de acest proiect vorbim de mai bine de trei ani. El cuprinde asfaltarea a circa 5 km de drum naþional, porþiunea care a fost foarte puþin reabilitatã în ultimi ani.

Adriana PA PAVEL

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Fiasco total

Microregiunea Valea Jiului pentru salvarea zonei

Cea mai importantã este dependentã de exploatarea cãrbunelui. Oricît s-a dorit nu au fost create alternative viabile pentru aceastã ramurã industrialã.

dezvoltarea turismului.

Dezvoltare care bate pasul pe loc în condiþiile în care au fost începute lucrãrile la dezvoltarea domeniilor schiabile în Valea Jiului, însã alocaþiile financiare au fost reduse la zero în ultimii doi ani.

Realizatorii strategiei ar mai fi avut cîteva obiective specifice. ªi anume, aceºtia doreau stimularea creãrii de locuri de munca prin dezvoltarea sectorului privat ºi atragerea de noi investiþii, atragerea de investiþii în scopul modernizãrii ºi reabilitãrii infrastructurii din regiune, sprijinirea ºi consolidarea activitãþii sectoriale cu accent pe industrie, construcþii, turism, industrie manufacturierã cu serviciile asociate ºi agriculturã.

O

G

În urmã cu 12 ani cînd s-a creionat strategia de dezvoltare a microregiunii Valea Jiului s-a indentificat obiectivul principal.

Unul singur! ”Restructurarea economiei Vãii Jiului, prin înlocuirea dependenþei acesteia de industria minierã ca urmare a creãrii unei diversitãþi de sectoare, afaceri ºi calificãri”, se mai arãta în aceeaºi strategie.

Obiectivul principal ºi singurul de altfel va fi atins. Trei mine din Valea Jiului îºi vor înceta activitatea pînã în anul 2018. Nu a fost pus nimic în loc, asta deºi s-a dorit ºi se doreºte în continuare

Specialiºtii care au dorit sã salveze Valea Jiului ar fi dorit ca aceastã zonã sã fie promovatã de Banca Mondialã. S-a dorit o campanie pentru promovarea regiunii, GATE WAY – VALEA JIULUI, proiectarea asiguratã prin fonduri nerambursabile de la

S

trategia microregiunii Valea Jiului a rãmas... o simplã strategie. În urmã cu 12 ani a fost realizatã o strategie de dezvoltare a microregiunii Valea Jiului. Toate cele ºase localitãþi ar fi trebuit sã se uneascã pentru a forma o conurbaþie. Astfel fondurile europene ar fi fost atrase mult mai uºor. Acum, dupã 12 ani, aceastã iniþiativã a rãmas ceea ce a fost, ºi anume o strategie creionatã într-un draft.

Monika BACIU

“Avînd în vedere natura comunã a problemelor esenþiale cu care se confrunta cele ºase conumitãþi: Petroºani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, precum ºi necesitatea concentrãrii eforturilor în scopul dezvoltãrii socio-economice a Vãii Jiului, reiese importanta existenþei unei strategii de dezvoltare durabilã a acestei microregiuni pentru perioada 2007-2013. Strategia are în centrul atenþiei locuitorii regiunii pe care îi implica direct în implementarea acþiunilor ºi mãsurilor prevãzute, alãturi de autoritãþile locale ºi centrale care trebuie sã asigure cadrul organizatoric ºi de reglementari precum ºi instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor”, se aratã în

Altele decît activitatea minierã, starea necorespunzãtoare a infrastructurii drumurilor, a instalaþiilor de alimentare cu apa, agent termic, gaze ºi canalizare sau lipsa terenurilor cu potenþial agricol care sã ofere alternative pentru sub-

strategie.

La momentul întocmirii strategiei a fost identificate mai multe probleme cu care se confrunta atunci, dar cu care se

zistenþã”, erau doar cîteva dintre problemele identificate atunci. ªi acum Valea Jiului se confrunta tot cu aceleaºi probleme.

confrunta ºi acum Valea Jiului.

“D

ependenta de exploatarea cãrbunelui, lipsa unor activitãþi economice importante

biectivul principal al strategiei

ateway Valea Jiului

Bancã Mondialã.

D

in nou în discuþie

Realizarea microregiunii Valea Jiului este din nou un subiect de discuþie. Ca ºi acum 12 ani, în fruntea celor ºase localitãþi din Valea Jiului se afla aceeaºi primari, cu o singurã excepþie, la Aninoasa unde locul lui Ilie Botgros a fost preluat de Nicolae Dunca.

Atunci, cei ºase edili au parafat strategia de dezvoltare a

microregiunii Valea Jiului. Acum, în anul 2014, în nouã strategie de dezvoltare a municipiului Petroºani se are în vedere realizarea conurbaþiei. ”E o idee care nu a fost abandonatã ºi eu cred cã e o idee bunã, însã cred cã nu are destulã acceptabilitate la nivelul populaþiei din Valea Jiului, deocamdatã. Cred cã problema la modul serios în România în ceea ce priveºte restructurarea administrativ-teritorialã se va pune dupã anul 2016”, a declarat în urmã cu o lunã de zile primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Potrivit edilului, cel mai mare cîºtig de pe urma conurbaþiei ar fi atragerea de fonduri europene pentru toatã Valea Jiului. ”Cel mai mare cîºtig ar fi ca fiind o singurã unitate administrativ-teritorialã din punct de vedere juridic, cu un numãr de locuitori de peste 100 de mii atunci am putea sã accesãm proiecte cu finanþare europeanã de infrastructurã, de mediu ºi de turism la un nivel foarte mare”, a mai precizat sursa citatã.

G

uvernator pentru nimic

Valea Jiului a avut pentru o perioadã de trei ani ºi

un guvernator. Apogeul proiectelor ºi programelor cu care fiecare guvern a încercat sã readucã Valea Jiului pe linia de plutire a fost atins în 2002, cînd Adrian Nãstase a lansat, la Petroºani, strategia de dezvoltare socio-economicã a Vãii Jiului, document la

care se lucra deja de doi ani.

Demnã de literaturã SF, strategia propunea o serie de proiecte pe termen lung, pentru care au fost prevãzute finanþãri totale de zeci de miliarde de lei, avînd ca scop final schimbarea imaginii zonei, inbunatatirea condiþiilor de viaþã ºi crearea unui climat propice investitorilor, care sã genereze locuri de muncã.

Pentru punerea în aplicare a planurilor guvernamentale a fost numitã o comisie interministerialã, iar pentru supervizarea întregului proiect a fost numit singurul guvernator din România, în afarã de cel din Delta Dunãrii ºi de ºeful Bãncii Naþionale, în persoana tînãrului Octavian Costescu.

Dupã nenumãrate întîlniri cu primarii ºi oamenii de afaceri, dublate de studii ale Bãncii Mondiale în zonã, Costescu a iniþiat înfiinþarea unei asociaþii, pentru a-i învãþa pe factorii de decizie sã lucreze împreunã. "Cred cã aceasta e cea mai importantã lecþie pe care am învãþat-o în

Valea Jiului, dar nu ºtiu în ce mãsurã a fost asimilata pe plan local.

Oamenii de aici trebuie sã înveþe sã gîndeascã singuri, pentru cã Guvernul trebuie sã fie un partener al comunitãþii, nu cel care dã direcþiile de dezvoltare. Cel

mai important lucru în toþi aceºti ani este cã am reuºit crearea unei atitudini asupra modului în care trebuie sã se facã dezvoltarea localã ºi comunitatea are acum o gîndire proprie în acest sens", a declarat Octavian Costescu.

Asociaþia "Valea Jiului" a fost înfiinþatã în 2002 de Guvernul Nãstase pentru a contribui la dezvoltarea zonei. Aceasta asociaþie avea drept rol implementarea "Strategiei de dezvoltare socio-economica a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului", care avea cã an de finalizare 2010 ºi era consideratã ca fiind salvatoare pentru zona.

Prin aceastã strategie se urmãrea îmbunãtãþirea condiþiilor generale de viaþã, crearea de noi locuri de muncã ºi dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat. La momentul respectiv, adicã în 2002, strategia a fost lansatã în Petroºani chiar de fostul prim-ministru PSD Adrian Nãstase, ºi se urmãrea stimularea creãrii de locuri de munca prin dezvoltarea sectorului privat, atragerea de noi investitori în scopul modernizãrii ºi reabilitãrii infrastructurii, sprijinirea ºi consolidarea activitãþii sectoriale, implicarea comunitãþii locale în dezvoltarea regiunii, dar ºi promovarea ºi prezentarea Vãii Jiului în vederea dezvoltãrii turismului. Costruile calculate erau de cîteva mii de miliarde de lei, însã programele au rãmas doar pe hîrtie.

Iniþial, de implementarea strategiei se ocupa ºi o Autoritate Guvernamentalã, condusã de Guvernatorul Octavian Costescu, dar funcþia s-a desfiinþat, la sugestia Bãncii Mondiale.

Costescu nu a rãmas fãrã funcþie, devenind peste noapte secretar de stat ºi reprezentant al Guvernului în asociaþie, fiind ales preºedintele acestei structuri.

Simulãri ºi evaluãri, în grafic

R

epetiþia este mama învãþãturii ºi, cu cât repetãm mai mult, cu atât vom fi mai bine pregãtiþi. Copiii din ºcoli sunt în aceastã perioadã în febra simulãrilor ºi dupã Bacalaureat sau evaluarea naþionalã a absolvenþilor de gimnaziu, vine rândul celor mici. Toþi mai au de învãþat, dar rezultatele nu sunt departe de cele pe þarã.

Diana MITRACHE Evaluãrile Naþionale la finalul claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a vor avea loc, în douã sesiuni, în intervalul 6 – 29 mai, iar anul acesta este primul în care copiii mici sunt supuºi unor astfel de testãri. Primii, intrã în concurs cei de clasa a II-a, în 6 mai, când vor da proba la Limba românã, scris ºi citit ºi în 8 mai la matematicã. În 13 ºi 14 mai dau examen cei de a IV-a ºi în 14 ºi 15 mai cei de a VI-a, iar pânã atunci mai este timp de pregãtiri. „La nivelul fiecãrei unitãþi ºcolare sunt realizate grupuri de lucru, care pregãtesc copiii pentru aceste examene naþionale.

La fel ca ºi la cele pentru

clasa a VIII-a sau Bacalaureat. La nivelul calselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a, în acest an se vor da probe la nivel unitãþilor de învãþãmânt, cu subiecte naþionale, examenele de evaluare. Ne pregãtim ºi monitorizãm toate aceste

activitãþi”, a spus Lavinia Ilina, inspector ºcolar general adjunc IªJ Hunedoara.

Cine nu participã la prima simulare, mai are o ºansã între 20 ºi 22 mai, când are loc sesiunea a doua.

Pânã acum, au dat probe cei de la clasele terminale, iar inspectorii hunedoreni apreciazã rezultatele ca fiind bune. „A fost vorba de o simulare pentru cei de a VIII-a. ªi acolo, ca un procent, întocmai ca ºi cel la nivel de þarã, Hunedoara a obþinut 44,14%. La Bacalaureat a fost mai bine. Ne apropiem de media naþionalã, dar e foarte adevãrat cã mai este de lucru, însã, la nivelul ºcolilor, cadrele didactice sau mobilizat, existã programe de pregãtire suplimentarã, care sunt monitorizate de conducerile ºcolilor, dar ºi de la nivelul IªJ ºi sã sperãm cã rezultatele vor fi mai bune”, a mai adãugat Lavinia Ilina.

Cei de a VIII-a, dar ºi absolvenþii de liceu vor avea, însã, examene în varã. Pânã atunci vor mai avea timp sã înveþe ºi în ºcoli se fac pregãtiri pentru examenul de final.

8 Actualitate

Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoarele

O

vidiu Zaharie, poliþistul din Valea Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiunea pentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiului care a obþinut permis de conducere.

L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este la o vârstã înaintatã, încã mai conduce ºi astãzi.

Îmbinã cu aceeaºi plãcere munca de poliþie cu cea din atelierul în care îºi dã jos uniforma ºi îmbracã salopeta plinã de unsoare pentru a meºteri la motoare, care au apãrut în timpuri în care o maºinã însemna patru roþi ºi un volan.

De circa cinci ani de zile se ocupã de recondiþionarea unor bãtrâne doamne ºi a ajuns sã deþinã o colecþie impresonantã.

Pasiunea pentru maºini de epocã a ºefului Poliþiei Petrila, cel care deþine o frumoasã colecþie, cu care se mândreºte mai ales la paradele ºi evenimentele organizate de poliþiºti, este cunoscutã de multã lume. Ceea ce nu ºtiu însã cei mai mulþi este cã mama sa l-a fãcut sã preþuiascã motoarele ºi i-a stârnit pasiunea pentru vitezã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Tatãl sãu era ºofer de meserie, iar mama economistã ºi a fost prima ºoferiþã cu acte în regulã din Valea Jiului.

A condus zeci de ani de la maºini de ”lux” cum ar fi un Mercedes dupã cum erau considerate în vremea comuniºtilor

ºi pânã la greoiul Moskvici. „În 1966 am obþinut permisul auto, la 24 de ani ºi am fost prima ºoferiþã din Valea Jiului. În Petrila, de exemplu, am fost singurii care am avut maºinã, aveam un Mercedes din 1938 ºi apoi un Moskvici 407.

Apoi în anul 1972, când a apãrut, am cumpãrat o Dacia 1300 ºi încet s/au înmulþit maºinile. Încã mai am permisul ºi mai conduc, iar pânã acum am fãcut 1600 000 de kilometri.

Am avut boala vitezei ºi am luat amenzi destule din cauza radarului, aºa cã nu mã mir cã ºi fiul meu are boala vitezei.

La noi în curte a fost din totdeauna foarte multe maºini, aºa cã lui de mic îi plac. La 12 ani conducea ºi era pe sub maºini cu tatãl sãu”, spune Sofia Zaharie, mama poliþistului pasionat de

autoturismele retro.

ultã pasiune ºi muncã cu M bani puþini Pasiunea pentru recondiþionarea unor automobile ce au scris istorie avea sã vinã mai târziu. Chiar dacã se

poate crede cã este nevoie de mulþi bani pentru a avea o colecþie de maºini de epocã, lucrurile nu stau chiar aºa. „Maºinile pe care le achiziþionez, le iau la câteva milioane de lei

vechi sau douã-trei sute de euro. Financiar nu-mi permit mai mult, aºa cã le iau în stare de epavã ºi în decursul a ºase luni ºi doi ani, atât dureazã recondiþionarea unei maºini, le refac.

Investiþiile sunt minime pentru cã împreunã cu prietenii mei cu care lucrez la atelier, facem totul ºi nu plãtim manoperã. Chiar nu-mi este ruºine sã-mi suflec mâinile ºi sã lucrez alãturi de prietenii mei la ele, sã le recondiþionãm.

Pasiunea este moºtenitã pentru cã am trãit cu maºini de când m-am nãscut”, a declarat Ovidiu Zaharie. În acest moment, are în garaje 17 maºini, iar colecþia urmeazã sã se mãreascã deºi îi promite tot timpul soþiei cã se va opri. Cea mai veche maºinã pe care o are în colecþie este un Opel Olimpia Record de 60 de ani, însã maºina care este cel mai aproape de sufletul comandantului este una de producþie româneascã.

Basarabia, pãmânt românesc B

asarabia e pãmânt românesc. Asta vor sã exprime studenþii basarabeni care urmeazã cursurile la Petroºani. Timp de o sãptãmânã aceºtia vor derula mai multe activitãþi.

Evenimentele au început de luni, când studenþii au expus mai multe fotografii. Îmbrãcaþi în port popular, doi tineri basarabeni au promovat tradiþiile. „Tematica expoziþiei de astãzi este culturã ºi tradiþie în sânge românesc. Noi încercãm sã redãm cultura ºi tradiþia care o au românii. În expozie sunt redate câteva imagini, câteva persoane care redau cultura prin emoþii.

Ne-am propus sã organizãm un festival care se numeºte Festivalul Basarabiei care are loc între 24-28 martie.

Sunt în parteneriat mai mulþi colegi ºi ºcoli din Petroºani care ne-au

ajutat sã facem aceastã expoziþie. Ne propunem ca sã aducem în sufletele românilor tradiþiile ºi cu ajutorul acestora sã trasmitem emoþiile” a declarat Irina Þurcanu din Chiºinãu.

Tinerii vor sã atragã atenþia asupra tradiþiilor ºi obiceiurilor specifice

Basarabiei, care de altfel sunt la fel cu cele ale românilor.

“Scopul festivalului este de a arãta tradiþiile ºi cultura în sânge românesc. Basarabia e pãmânt românesc ºi vrem sã arãtãm cã suntem mereu aproape, mereu împreunã ºi niciodatã nu am uitat

Este voba de un IMS, strãmoºul mult mai actualului Aro, dispãrut însã ºi el de pe piaþa automobilisticã. Cu IMS-ul fabricat în 68, a urcat pânã în vârful Parângului ºi este prima maºinã 4×4 produsã în România, iar în anii 70

istoria. În acest program îi avem ca parteneri pe cei de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, Teatrul care ne-a ajutat cu sala pentru spectacol, Liga Studenþilor Universitãþii din Petroºani, Universitatea din Petroºani ºi federaþiile noastre”, a declarat Maria Malanciuc, preºedintele Asociaþiei Studenþilor Basarabeni.

Idea realizãrii unui astfel de festival a pornit de acum doi ani, când studenþii basarabeni din întreaga þarã au decis sã

a participat la raliul Paris Dakar pe care l-a ºi câºtigat.

Poliþistul face parte dintr-un club exclusivist, Retromobil, al cãrui preºedinte este chiar Regele Mihai ºi pe care l-a întâlnit, însã nu ca membru al clubului.

promoveze cultura specificã lor.

“Festivalul este pe plan naþional, fãcut de 14 organizaþii, cum suntem ºi noi membrii Federaþiei Asociaþilor Studenþilor Basarabeni ºi e deja de doi ani. A plecat ideea de la 27 martie 1918 cu istoria, sã ne aducem aminte de marea unire”, a mai spus preºedintele asociaþiei.

Tinerii vor continua ºi zilele viitoare cu acþiunile. Pe 25 martie va avea loc un spectacol cu tematicã istoricã la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu

Recent a fost la o expoziþie a omului de afaceri Ion Þiriac care ºi-a deschis uºile garajelor cu maºini de epocã pentru vizitatori. Întrebat ce automobil i-a plãcut mai mult ºi pe care l-ar fi vrut în colecþia sa, Ovidiu Zaharie a rãspuns scurt: ”toate!”

Maximilian GÂNJU

din Petroºani, iar pentru data de 26 marftie au pregãtit un work-shop la biblioteca Universitãþii ºi o searã cu film istoric „Mihai Viteazul”, iar pentru ultima zi au pãstrat flash-mob-ul unde se va dansa Hora Uniri Monika BACIU

8 Actualitate

Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoarele

O

vidiu Zaharie, poliþistul din Valea Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiunea pentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiului care a obþinut permis de conducere.

L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este la o vârstã înaintatã, încã mai conduce ºi astãzi.

Îmbinã cu aceeaºi plãcere munca de poliþie cu cea din atelierul în care îºi dã jos uniforma ºi îmbracã salopeta plinã de unsoare pentru a meºteri la motoare, care au apãrut în timpuri în care o maºinã însemna patru roþi ºi un volan.

De circa cinci ani de zile se ocupã de recondiþionarea unor bãtrâne doamne ºi a ajuns sã deþinã o colecþie impresonantã.

Pasiunea pentru maºini de epocã a ºefului Poliþiei Petrila, cel care deþine o frumoasã colecþie, cu care se mândreºte mai ales la paradele ºi evenimentele organizate de poliþiºti, este cunoscutã de multã lume. Ceea ce nu ºtiu însã cei mai mulþi este cã mama sa l-a fãcut sã preþuiascã motoarele ºi i-a stârnit pasiunea pentru vitezã.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Tatãl sãu era ºofer de meserie, iar mama economistã ºi a fost prima ºoferiþã cu acte în regulã din Valea Jiului.

A condus zeci de ani de la maºini de ”lux” cum ar fi un Mercedes dupã cum erau considerate în vremea comuniºtilor

ºi pânã la greoiul Moskvici. „În 1966 am obþinut permisul auto, la 24 de ani ºi am fost prima ºoferiþã din Valea Jiului. În Petrila, de exemplu, am fost singurii care am avut maºinã, aveam un Mercedes din 1938 ºi apoi un Moskvici 407.

Apoi în anul 1972, când a apãrut, am cumpãrat o Dacia 1300 ºi încet s/au înmulþit maºinile. Încã mai am permisul ºi mai conduc, iar pânã acum am fãcut 1600 000 de kilometri.

Am avut boala vitezei ºi am luat amenzi destule din cauza radarului, aºa cã nu mã mir cã ºi fiul meu are boala vitezei.

La noi în curte a fost din totdeauna foarte multe maºini, aºa cã lui de mic îi plac. La 12 ani conducea ºi era pe sub maºini cu tatãl sãu”, spune Sofia Zaharie, mama poliþistului pasionat de

autoturismele retro.

ultã pasiune ºi muncã cu M bani puþini Pasiunea pentru recondiþionarea unor automobile ce au scris istorie avea sã vinã mai târziu. Chiar dacã se

poate crede cã este nevoie de mulþi bani pentru a avea o colecþie de maºini de epocã, lucrurile nu stau chiar aºa. „Maºinile pe care le achiziþionez, le iau la câteva milioane de lei

vechi sau douã-trei sute de euro. Financiar nu-mi permit mai mult, aºa cã le iau în stare de epavã ºi în decursul a ºase luni ºi doi ani, atât dureazã recondiþionarea unei maºini, le refac.

Investiþiile sunt minime pentru cã împreunã cu prietenii mei cu care lucrez la atelier, facem totul ºi nu plãtim manoperã. Chiar nu-mi este ruºine sã-mi suflec mâinile ºi sã lucrez alãturi de prietenii mei la ele, sã le recondiþionãm.

Pasiunea este moºtenitã pentru cã am trãit cu maºini de când m-am nãscut”, a declarat Ovidiu Zaharie. În acest moment, are în garaje 17 maºini, iar colecþia urmeazã sã se mãreascã deºi îi promite tot timpul soþiei cã se va opri. Cea mai veche maºinã pe care o are în colecþie este un Opel Olimpia Record de 60 de ani, însã maºina care este cel mai aproape de sufletul comandantului este una de producþie româneascã.

Basarabia, pãmânt românesc B

asarabia e pãmânt românesc. Asta vor sã exprime studenþii basarabeni care urmeazã cursurile la Petroºani. Timp de o sãptãmânã aceºtia vor derula mai multe activitãþi.

Evenimentele au început de luni, când studenþii au expus mai multe fotografii. Îmbrãcaþi în port popular, doi tineri basarabeni au promovat tradiþiile. „Tematica expoziþiei de astãzi este culturã ºi tradiþie în sânge românesc. Noi încercãm sã redãm cultura ºi tradiþia care o au românii. În expozie sunt redate câteva imagini, câteva persoane care redau cultura prin emoþii.

Ne-am propus sã organizãm un festival care se numeºte Festivalul Basarabiei care are loc între 24-28 martie.

Sunt în parteneriat mai mulþi colegi ºi ºcoli din Petroºani care ne-au

ajutat sã facem aceastã expoziþie. Ne propunem ca sã aducem în sufletele românilor tradiþiile ºi cu ajutorul acestora sã trasmitem emoþiile” a declarat Irina Þurcanu din Chiºinãu.

Tinerii vor sã atragã atenþia asupra tradiþiilor ºi obiceiurilor specifice

Basarabiei, care de altfel sunt la fel cu cele ale românilor.

“Scopul festivalului este de a arãta tradiþiile ºi cultura în sânge românesc. Basarabia e pãmânt românesc ºi vrem sã arãtãm cã suntem mereu aproape, mereu împreunã ºi niciodatã nu am uitat

Este voba de un IMS, strãmoºul mult mai actualului Aro, dispãrut însã ºi el de pe piaþa automobilisticã. Cu IMS-ul fabricat în 68, a urcat pânã în vârful Parângului ºi este prima maºinã 4×4 produsã în România, iar în anii 70

istoria. În acest program îi avem ca parteneri pe cei de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, Teatrul care ne-a ajutat cu sala pentru spectacol, Liga Studenþilor Universitãþii din Petroºani, Universitatea din Petroºani ºi federaþiile noastre”, a declarat Maria Malanciuc, preºedintele Asociaþiei Studenþilor Basarabeni.

Idea realizãrii unui astfel de festival a pornit de acum doi ani, când studenþii basarabeni din întreaga þarã au decis sã

a participat la raliul Paris Dakar pe care l-a ºi câºtigat.

Poliþistul face parte dintr-un club exclusivist, Retromobil, al cãrui preºedinte este chiar Regele Mihai ºi pe care l-a întâlnit, însã nu ca membru al clubului.

promoveze cultura specificã lor.

“Festivalul este pe plan naþional, fãcut de 14 organizaþii, cum suntem ºi noi membrii Federaþiei Asociaþilor Studenþilor Basarabeni ºi e deja de doi ani. A plecat ideea de la 27 martie 1918 cu istoria, sã ne aducem aminte de marea unire”, a mai spus preºedintele asociaþiei.

Tinerii vor continua ºi zilele viitoare cu acþiunile. Pe 25 martie va avea loc un spectacol cu tematicã istoricã la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu

Recent a fost la o expoziþie a omului de afaceri Ion Þiriac care ºi-a deschis uºile garajelor cu maºini de epocã pentru vizitatori. Întrebat ce automobil i-a plãcut mai mult ºi pe care l-ar fi vrut în colecþia sa, Ovidiu Zaharie a rãspuns scurt: ”toate!”

Maximilian GÂNJU

din Petroºani, iar pentru data de 26 marftie au pregãtit un work-shop la biblioteca Universitãþii ºi o searã cu film istoric „Mihai Viteazul”, iar pentru ultima zi au pãstrat flash-mob-ul unde se va dansa Hora Uniri Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Pensii mai mari, pânã la sfârºitul lui martie

D

iferenþele de pensie aferente perioadei noiembrie - decembrie 2013 vor fi plãtite pânã la sfârºitul lunii martie pentru toate cele 233.707 persoane pensionate de la 1 ianuarie 2011, a anunþat, luni, ministrul Muncii, Rovana Plumb.

”Banii pentru aceste recalculãri sunt deja prevãzuþi în Bugetul asigurãrilor sociale. Pentru lunile noiembrie ºi decembrie, este vorba de o sumã de 23 de milioane de lei.

Efortul bugetar pentru anul 2014 va fi de 250 de milioane de lei, iar pentru anul 2013 a fost de 132 milioane de lei. Toate cele 233.707 persoane pensionate începând cu 1 ianuarie 2011 vor primi, pânã

la sfârºitul lunii martie, diferenþele de pensie aferente perioadei noiembrie — decembrie 2013", a spus Rovana Plumb.

Potrivit acesteia, creºterea medie a pensiei în urma aplicãrii indicelui de corecþie este de 63 de lei pe lunã.

'Pentru a asigura o trecere de la Legea 19/2000, care a fost abrogatã, la Legea 263/2010, s-a aplicat un indice de corecþie. În

urma aplicãrii acestui indice de corecþie, a rezultat o creºtere medie a pensiei de 63 de lei/lunã.

Toate dosarele de pensie recalculate s-au lucrat manual, prin suplimentarea numãrului de angajaþi implicaþi în acest proces. Noi am vrea ca diferenþele de pensie aferente perioadei noiembrie — decembrie 2013 sã fie plãtite chiar pânã în data de 27 martie 2014', a mai spus Rovana Plumb.

Ministrul Muncii a precizat, totodatã, cã din cele 233.707 dosare, 219.000 de dosare sunt pentru limitã de vârstã, iar 1.020 sunt pentru pensie de urmaº.

'Restul dosarelor, pânã la totalul de

233.707, au fost recalculate la nivelul caselor de pensii teritoriale, deoarece au existat fluctuaþii în activitatea persoanelor respective, care au fãcut imposibilã recalcularea la nivel central. În perioada urmãtoare avem în vedere ºi implementarea unor alte soluþii pentru susþinerea sistemului de pensii. Aceste soluþii vor fi, însã, comunicate dupã finalizarea studiilor de impact', a subliniat ministrul Muncii.

Indexarea pensiilor se va face peste cifra de 4%, în 2015 Indexarea pensiilor se va face peste cifra de 4% în

Leul s-a apreciat, într-o sãptãmânã, cu 3,21 bani

M

oneda naþionalã ºi-a continuat evoluþia apreciativã faþã de principalele valute, excepþie fãcând dolarul american, urmare a creºterii acestuia faþã de euro.

Cursul euro a scãzut de la 4,4816 la 4,4793 lei, medie care reprezintã minimul ultimelor aproape ºase sãptãmâni. A fost cea de a cincea ºedinþã consecutivã de scãdere a euro, perioadã în care media acestuia a scãzut cu peste trei bani.

Piaþa s-a deschis ieri la 4,4890 lei, în creºtere cu circa jumãtate de ban faþã de închiderea precedentã. Creºterea cererii de lei, pe o piaþã unde volumele de transfer au crescut faþã de ºedinþele precedente, au readus euro la 4,48 lei, ulterior sub acesta.

Tendinþa s-a menþinut ºi dupã ora 14:00, când cotaþiile erau 4,4740 – 4,4770 lei. În perioada urmãtoare este de aºteptat ca

2015, a declarat prim-ministrul Victor Ponta, dupã ce în acest an indexarea este de 3,75 la sutã. "În 2014 a fost o indexare cu 3,75%. Anul 2015 va reprezenta o indexare cel puþin egalã dacã nu cumva peste cifra 4. Bugetul asigurãrilor sociale de stat a fost suplimentat cu 166 milioane lei pentru anul 2013 ºi 22,9 milioane lei sunt diferenþele pentru luna noiembrie ºi decembrie 2013, dupã decizia Curþii Constituþionale. Mai rotunjit, sunt 200 milioane lei care au fost transferaþi din bugetul de stat în bugetul asigurãrilor sociale de stat. (...) Mã aºtept ca, în continuare, nemaiexistând elemente de contestare, practic fiecare pensionar sã ºtie exact câþi bani primeºte sã nu mai luãm de la capãt acel calvar al recalculãrilor, iar atunci când se va recalcula ceva sã fie în plus.

Avem de aplicat noile prevederi privind grupa întâi ºi a doua de muncã, avem de aplicat indicele de corecþie", a spus Ponta.

AGERPRES

euro sã se menþinã între 4,46 ºi 4,50 lei, având în vedere cã analiºtii anticipeazã o decizie din partea C.A. al BNR de reducere a rezervelor minime obligatorii, într-un efort de stimulare a creditãrii în lei. Din pãcate, în astfel de situaþii bãncile au preferat sã vândã leii ºi sã trimitã valuta cãtre bãncile-mamã.

Cursul dolarului american a crescut de la 3,2488 la 3,2528 lei. În schimb francul elveþian a coborât la 3,6720 lei, minimul ultimelor patru sãptãmâni, faþã de 3,6801 lei, vinerea trecutã.

Perechea euro/dolar cobora ieri la 1,3760 – 1,3825 dolari. Moneda americanã a trecut, în opinia economiºtilor, într-un ciclu de apreciere, declanºat de decizia de politicã monetarã a Fed de reducere la 55 miliarde de dolari a sumei injectate în economia SUA cât ºi de anunþul privind trecere la o majorare a dobânziicheie de la jumãtatea anului viitor. În piaþa la termen de la Sibiu, euro scãdea pentru iunie la 1,3770 – 1,3820 dolari iar uncia de aur pe aprilie la 1.318 – 1.327 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Hoþul din taxiuri- un individ înalt ºi uscãþiv unul dintre taximetriºti. La ultima loviturã individul a adunat circa 300 de lei din mãrunþiºul lãsat în bord de taximetriºti.

La Poliþia Petroºani au fost depuse mai multe plângeri pentru furt ºi distrugere, iar subcomisarul Bogdan

M

ai multe taxiuri dar ºi microbuze de transport local din municipiul Petroºani au fost sparte la sfârºitul sãptãmânii. Hoþul a urmãrit doar mãrunþiºul din torpedoul maºinilor. Paguba este însã însemnatã pentru proprietari.

Maximilian GÂNJU La adãpostul întunericului au fost vizate mai multe taxiuri de un individ care ºi-a fãcut o þintã din mijloacele de transport în comun din Petroºani. Individul sparge geamul lateral dreapta pentru a ajunge la compartimentul din bordul autoturismelor, unde ºtie cã sunt pãstrate actele ºi banii. Hoþul opereazã din câteva miºcãri ºi este atent sã nu lase urme ºi amprente care sã-i

conducã pe poliþiºti la el. Pãgubiþii, ºoferii de taxiuri ori microbuze, au reuºit sã adune informaþii despre individul care a dat pânã acum, în câteva zile, zeci de lovituri. ”Ar fi vorba de un bãrbat înalt ºi uscãþiv cu vârsta între 20 ºi 30 de ani. Este singur tot timpul ºi dupã ce se asigurã cã maºina nu are alarmã, îi sparge geamul portierei pasagerului ºi furã banii pe care noi îi pregãtim pentru rest.

Fiecare îºi pregãteºte câte 10-20 de lei în mãrunþiº de 50 de

bani sau 1 leu pentru a avea rest dimineaþa când plecãm în cursã.

Banii aceºtia îi urmãreºte hoþul ºi sper ca poliþiºtii sã-l prindã.

Dacã-l prindem noi singur nu-i va fi bine. Paguba

Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara a precizat cã poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã pentru furt, distrugere ºi tentativã de furt ºi se fac cercetãri pentru a identifica autorul sau autorii faptelor.

mare este cã ne spage geamul ºi te costã cel puþin 300 de lei sã-l înlocuieºti”, a declarat

DIICOT-ul din Alba, sub lupa inspectorilor judiciari

ª

eful DIICOT Alba este verificat de Inspecþia Judiciarã dupã ce s-a început urmãrirea penalã de cãtre DNA în legãturã cu instrumentarea dosarului Berbeceanu Maximilian GÂNJU

Procurorul Ioan Mureºan, ºeful DIICOT Alba, este controlat de Inspecþia Judiciarã în urma unei sesizãri din oficiu, iar verificarea urmãreºte dacã procurorul a sãvârºit abateri disciplinare. ”Am avut indicii ºi în urma a ceea ce a apãrut referitor la cazul Mureºan Berbeceanu. Am decis sã verificãm dacã procurorul ºef al DIICOT Alba are abateri disciplinare”, au spus surse din cadrul IJ a Consiliului Superior al Magistraturii. ªeful Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de

Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) Alba, Ioan Mureºan, un ofiþer de la BCCO Alba ºi un procuror de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Alba sunt urmãriþi penal pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la aceastã infracþiune, în legãturã cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reþinut fãrã probe, potrivit Direcþiei Naþionale Anticorupþie (DNA).

Mureºan este urmãrit penal pentru sãvârºirea infracþiunilor concurente de abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ºi represiune nedreaptã.

Alin Muntean, ofiþer de poliþie judiciarã în cadrul BCCO Alba, este urmãrit penal pentru complicitate la sãvârºirea infracþiunilor concurente de abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ºi complicitate la represiune nedreaptã, iar Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT, actualmente procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul (PT) Alba, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracþiunilor de corupþie.

Potrivit anchetatorilor, dosarul lui Traian Berbeceanu - fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba - ar fi fost fabricat dupã ce acesta ar fi refuzat solicitarea lui Ioan Mureºan de a-l numi ºef de serviciu pe ofiþerul Alin Muntean, reiese din ordonanþa DNA.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Creºtinii sãrbãtoresc Buna Vestire

Semnificaþii ºi tradiþii de primãvarã în ziua de 25 martie. Primul cântat al cucului

C

redincioºii sãrbãtoresc astãzi Buna vestire sau, cum se mai numeºte în popor, Blagoveºtenia. Cei care þin Marele Post al Paºtelui au dezlegare la peºte. În aceastã zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil cã-l va naºte pe Fiul lui Dumnezeu.

Sãrbãtoarea Bunei Vestiri întâmpinã ºi sosirea rândunelelor, dar ºi primul cântat al cucului, zi numitã în calendar Ziua Cucului.

E o sãrbãtoare cu datã fixã, 25 martie, de la care începe sã curgã perioada de 9 luni, pânã la Crãciun, cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Fecioara din Nazaret, crescutã în Templu pânã la 15 ani ºi apoi datã în tutela dreptului Iosif (cãci pãrinþii ei muriserã între timp), a fost aleasã de Dumnezeu ºi a primit înºtiinþare prin Arhanghelul Gavriil (sãrbãtorit pe 26 martie): “Bucurãte, ceea ce eºti plinã

de har! Domnul este cu tine. Binecuvântatã esºi tu între femei… ªi iatã, vei lua în pântece ºi vei naºte fiu ºi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare ºi Fiul Celui Preaînalt se va chema…” (Luca 1, 28-32).

Obiceiuri de Blagoveºtenie

Ca peºtele în apã

P

escãriile din Valea Jiului, asaltate de credincioºi.

Astãzi (marþi n.r.) creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Bunavestire, iar cei care þin cel mai lung ºi aspru post de peste an, cel al Paºtelui au dezlegare la peºte. Din acest motiv, pescãriile din Valea Jiului au fost neîncãpãtoare. Oamenii nu s-au mai uitat la preþ ºi au cumpãrat peºte pentru a pune pe masã de Bunavestire.

Monika BACIU

“Am cumpãrat peºte pentru cã aºa cere tradiþia. Þinem tot postul ºi cum avem voie de Bunavestire sã mâncãm peºte noi aºa facem. Nu conteazã cât costã”, spune un cumpãrãtor.

Alþii însã au fost mai chibzuiþi când a venit vorba de bani.

“Am cumpãrat un peºte mic cã este cam scump ºi noi suntem pensionari ºi nu avem de unde sã facm huzur. Am luat un peºte mic ºi ne ajunge la amândoi cât sã mâncãm mâine.

Noi aºa am fost învãþaþi de acasã sã þinem postul, iar Bunavestire este cea mai mare sãrbãtoare din aceatã perioadã ºi

De Buna Vestire se poate ara, dar nu ºi semãna, cãci pãsãrile vor mânca boabele ce urmeazã sã ajungã sub brazdã. De Blagoveºtenie sosesc rândunele ºi cucul începe sã cânte. Cucul cântã mereu pânã la Sânziene sau Sânpetru, când se spune cã mãnâncã orz sau boabe de cireºe ºi se îneacã.

Nemaiputând cânta, se transformã în uliu ºi aºa rãmâne pânã anul viitor, când îºi recapãtã glasul de Blagoveºtenie. În unele sate, de Buna Vestire, se face un foc în curte, în faþa uºii, ºi lângã el sunt puse pâine, sare ºi o cofã cu apã, ca sã se încãlzeascã îngerii, sã mãnânce ºi sã bea apã. Pâinea ºi sarea sunt apoi date de pomanã.

Gospodinele nu pãstreazã ouãle fãcute în ziua de Buna

Vestire, cãci, dacã le vor pune sub cloºcã, nu vor ieºi pui sãnãtoºi. Bãrbaþii nu se ceartã cu nevestele, cã altfel se vor sfãdi tot anul.

Buna Vestire numitã ºi Ziua Cucului În calendarul popular, Buna vestire este cunoscutã ºi sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune cã în aceastã zi are loc primul sãu cântec, prin care anunþã vestirea primãverii.

Potrivit tradiþiei, dacã primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rãu: “Cucu-n spate mi-a cântat/ ºi moartea ma sãgetat!”

Existã obiceiul ca în aceastã zi, sã se numere de câte ori cucul îºi cântã numele.

Numãrul ar putea fi câþi ani mai avem de trãit. În aceastã zi, tradiþia mai spune cã flãcãii ºi fetele îl întrebau pe cuc când se vor cãsãtori: “Cucule voinicule/ Câþi ani îmi vei da/ pân’ m-oi

LUNA MARTIE acum se mãnâncã obligatoriu peºte”, spune o pensionarã.

Fiind dezlegare la peºte, se spune cã acela care gustã peºte de Buna Vestire se va simþi tot anul ca peºtele în apã. În popor se mai spune cã pescarii nu au voie azi sã arunce mãmãligã în apã, pentru cã mor peºtii.

LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

însura (mãrita)?”. Dacã se întâmplã ca dupã rostirea acestor cuvinte, cucul sã cânte, cântecul sãu echivala cu un an de aºteptare.

Iar, dacã el nu cântã, tãcerea sa era semn cã avem de-a face cu o cãsãtorie grabnicã. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tãiatã ºi pusã în scãldãtoarea fetelor, în speranþa cã flãcãii nu le vor ocoli.

Se spune cã, dacã în ziua de Blagoveºtenie timpul va fi frumos, tot anul are sã fie bun. ªi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aºa va fi ºi de Paºte. Iar dacã de Buna Vestire se aflã ºi frunza verde, atunci anul va fi cu belºug.

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Actualitate 13

Remedii naturiste trasmise din generaþie în generaþie

T

ratamente bãbeºti pentru orice afecþiuni. Plantele cu efecte terapeutice sunt preparate ºi transformate în medicamente naturiste din moºi-ºtrãmoºi. Înaintaºii noºtri au descoperit beneficiile terapeutice ale diferitelor plante, iar fiecare generaþie a preluat aceastã metodã de vindecare. Spre exemplu, la Petroºani a venit Aurica Buza tocmai din judeþul Bihor pentru a vinde aceste plante cu efecte miraculoase.

Totul este natural ºi niciuna dintre aceste preparate nu poate dãuna organismului.

Monika BACIU

“Avem ceaiuri, siropuri, tincturi, alifii, care ajutã la diferite afecþiuni. Noi avem combinaþii din plante pentru diferite afecþiuni. De exemplu, pentru obezitate, probleme circulatorii, hepato-biliare, diabet.

Avem 20 de feluri de ceaiuri, siropuri, tincturi. La noi e o tradiþie

în familie. Suntem a teia generaþie care ne ocupãm cu plante medicinale. Toate sunt naturale, sunt culese din Bihor din zona montanã, bogate în clorofilã ºi dau rezultate cu condiþia cã pacientul care le ia sã se þinã de tratament”, a declarat Aurica Buza.

Reþelele le-au preluat generaþii întregi,

însã fiecare ºi-a adus aportul pentru a îmbunãtãþi preparatele. Dacã odinioarã, bãtrânii se foloseau doar de ceaiuri ºi rãdãcini, acum plantele sunt combinate sub formã de tincturi sau chiar creme. Toate fãcute natural.

“La noi, în Bihor, în zona unde locuiesc eu e tradiþie de gener-

Crizã de turiºti la munte

I

arna 2013-2014 nu a fost una bunã pentru cabanierii ºi proprietarii de pensiuni de la munte, pentru cã în tot sezonul de-abia dacã au fost douã episoade de ninsoare, iar turiºtii au fost puþini. În afarã de rezervãrile din perioada sãrbãtorilor, puþine week-enduri au fost cu adevãrat profitabile.

Adriana PAVEL

ªi, dacã în anii trecuþi, pe vremea asta, în Straja cel puþin, încã erau sute de turiºti, acum lucrurile stau altfel. În week-endul care a trecut a fost o vreme cu adevãrat primãvãraticã.

Pe unele pârtii, pe ici pe colo se mai vãd urme de zãpadã, dar foarte puþini turiºti. De-abia dacã la ora prânzului se gãseau 10, 15 în toatã staþiunea, care au venit mai mult pentru agrement, plimbare în naturã, ori sã asiste la slujba religioasã de la schitul din staþiune.

“Vremea este aºa de frumoasã încât am urcat pe jos pânã aici. A durat ceva, dar parcã a meritat efortul.

Aerul este curat ºi în plus de asta, este mult mai cald decât în oraº”, ne-a

aþii, trei-patru generaþii, majoritatea oamenilor se ocupã cu aºa ceva. Noi luãm de la pãrinþi, pãrinþii de la bunici, ºi sperãm sã dãm mai departe ºi copiilor. Fiecare generaþie a îmbunãtãþit ºi noi am adus aportul., am fãcut tincturi.

Pãrinþii noºtri s-au ocupat doar de ceaiuri, noi am dez-

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonia din Petroºani solicitã un microbuz ºcolar

25

de microbuze ºcolare pentru judeþul Hunedoara. Responsabilii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au solicitat instituþiilor de învãþãmânt sã transmitã numãrul de microbuze ºcolare de care ar avea nevoie. La nivelul judeþului sunt necesare 25 de astfel de mijloace de transport pentru elevi.

Monika BACIU

declarat o turistã aflatã pe terasa unui restaurant. “ În iarna asta nu prea am apucat sã schiez ºi îmi pare rãu. Eu iubesc muntele ºi fac drumeþii în orice anotimp. Acum ne bucurãm de soare ºi de timpul frumos”, a spus un alt turist.

Sâmbãtã, cel puþin, ºi instalaþia de transport pe cablu a fost pornitã câteva ore, atâta timp cât au existat solicitãri. Per ansamblu, în sezonul rece, cabanierii, cel mai norocoºi, ºi-au scos din cheltuieli exact cât au investit, însã cei mai mulþi au ieºit în pierdere.

voltat afacerea, produsele sunt notificate la Bucureºti. Fiecare generaþie a îmbunãtãþit, ne dãm seama prin studii care ce plante la ce folosesc. Avem laboratoare, avem autorizaþii, nu facem nimic la voia întâmplãrii”, a mai spus femeia.

Producãtorii acestor preparate medicinale

cãlãtoresc peste tot în þarã pentru a-ºi vinde produsele cu care se mândresc.

“Mergem periodic în toatã þara. În Petroºani venim de mult. ªi bunicii mei au fost, dar aveau doar rãdãcinoase ºi ceaiuri, pe când noi acum avem o gamã foarte diversificatã de produse. Nu e greu sã le preparãm, totul se învaþã, cu pasiune, cu muncã, facem cu drag”, a mai spus Aurica Buza.

Producãtorii acestor medicamente naturiste se mândresc cu realizãrile lor. Ei spun cã niciodatã aceste tratamente nu pot face rãu organismului, ba mai mult este dovedit faptul cã aceste plante ajutã la însãnãtoºire.

Începând cu luna iunie, 600 de microbuze ºcolare vor fi repartizate în judeþele din þarã, unde elevii ºi cadrele didactice navetiste au nevoie de ele.

Potrivit reprezentanþilor inspectoratului, judeþul Hunedoara are nevoie de 25 de microbuze ºcolare. ªi responsabilii Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani au solicitat un microbuz.

Acesta ar fi util pentru a-I transporta pe elevii pe ruta Petroºani-Pui ºi retur.

Potrivit responsabililor instituþiei 70 de copii provin din aceastã zonã.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale a achiziþionat 600 de microbuze ºcolare, marca Opel, în valoare de

72,3 milioane de lei, din vânzarea certificatelor verzi.

Autovehiculele vor fi repartizate în judeþe printrun ordin comun semnat de Ministerul Dezvoltãrii ºi Ministerul Educaþiei, începând din luna iunie.

14 Program & Horoscop

10:30 În linia întâi (r) 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vânãtoarea de oameni 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 12:00 Apropo TV (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mircea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 O sãptãmânã nebunã (r)

21 martie *** 20 aprilie Este momentul sã faceþi schimbãrile dorite pe plan sentimental ºi în domeniul afacerilor.

Relaþiile cu partenerii sunt foarte bune ºi este un moment bun pentru a încheia contracte ºi a semna documente.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r) 0:15 ªtiri Naþional TV

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 O nouã viaþã (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Franþa 16:15 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European 21:45 Fotbal: Roma - Torino 23:45 ªtirile Digi Sport 0:15 Rezumat Franþa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi plin de energie ºi puteþi realiza tot ceea ce v-aþi propus pentru azi. Aveþi ocazia sã obþineþi un câºtig financiar consistent, dar ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii sunt foarte bune.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei vã simþiþi plin de energie ºi înstare de mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi forþele, pentru cã s-ar putea sã aveþi probleme de sãnãtate.

Dupã-amiazã sunteþi invitat în vizitã la prieteni. Aveþi grijã sã evitaþi discuþiile aprinse.

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Imagini incredibile din lume (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Orizont întunecat 22:30 Click!

23:30 Cireaºa de pe tort (r) 0:30 Râzi ºi câºtigi (r)

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi idei valoroase, apreciate de ºefi ºi de colegii de serviciu.

Sunteþi în formã ºi puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început.

Situaþia financiarã s-ar putea sã nu fie tocmai bunã, dar sunteþi perseverent ºi aveþi încredere în viitor.

23 august *** 22 septembrie

Este un moment favorabil pentru investiþii sau pentru a începe o afacere. De asemenea, sunt favorizate întâlnirile romantice ºi cãlãtoriile. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi! Evitaþi speculaþiile de orice fel.

Puteþi face schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan social ºi sentimental.

Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin.

Organizaþi-vã riguros ºi þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi avea o mare reuºitã cu prilejul unei scurte cãlãtorii în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de afaceri.

Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul de mai multe ori, dar schimbãrile vã sunt benefice.

Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta cu sfaturi la demararea unei activitãþi profitabile.

23 noiembrie *** 20 decembrie În cursul dimineþii, primiþi o sumã de bani care învioreazã bugetul familiei. S-ar putea sã intraþi în posesia unei moºteniri sau sã primiþi un credit pe care l-aþi solicitat cu puþin timp în urmã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã de naturã sentimentalã. În cursul dimineþii, un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere pe care a demarat-o cu puþin timp în urmã. Acceptaþi propunerea.

21 decembrie *** 20 ianuarie Se pare cã întâmpinaþi dificultãþi financiare, însã le depãºiþi fãrã mari probleme. Traversaþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice.

21 februarie *** 20 martie Aveþi o zi grea, cu multe probleme de rezolvat, dar sunteþi în formã excelentã ºi reuºiþi sã faceþi faþã. Situaþia financiarã nu este prea bunã, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Este o situaþie trecãtoare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

Încrederea în DNA ºi Jandarmerie, în uºoarã NATALIA ARE NEVOIE DE creºtere în martie faþã de luna precedentã NOI!

Î

ncrederea în DNA ºi Jandarmerie este în uºoarã creºtere în luna martie faþã de cea precedentã, în timp ce majoritatea instituþiilor suferã pierderi de încredere sau stagneazã, relevã un sondaj Inscop Research dat luni publicitãþii

Potrivit sondajului, la capitolul instituþiilor politice cifrele încrederii pentru martie 2014 sunt urmãtoarele (procentele cumuleazã încredere multã ºi foarte multã din totalul populaþiei fãrã nonrãspunsuri): Primãriile - 42,1% (44% în februarie 2014), Consiliile judeþene - 32,1% (32,1% în februarie), Guvernul - 30,6% (32,4% în februarie), Curtea Constituþionalã - 28,7% (31,6% în februarie), Preºedinþia - 22,6% (23,8% în februarie), Parlamentul 19,5% (21% în februarie), partidele politice - 11,7% (13,2% în februarie). În ierarhia de încredere în instituþiile executive (încredere multã ºi foarte multã din totalul populaþiei fãrã non-rãspunsuri) conduce Armata cu 65% (faþã de 65,8% în februarie), urmatã de Jandarmerie 59% (57,6% în februarie), BNR 47,3% (faþã de 50,7% în februarie), Poliþia - 47% (faþã de 47,7% în februarie), SRI - 46,4% (faþã de 47,5%), DNA - 45,3% (faþã de 43,8%), SIE 42,7% (faþã de 44,6%).

Topul încrederii în instituþiile sociale sau private din luna martie este dominat în continuare de Bisericã cu 62,3% încredere multã ºi foarte multã (procente din totalul

populaþiei fãrã non-rãspunsuri), faþã de 62% în februarie. Biserica este urmatã de Universitãþi cu 46% faþã de 47,5% în februarie 2014, presã 32,5% (faþã de 36,3% în februarie), organizaþiile societãþii civile 30,6% (faþã de 33,8% în februarie), Sindicate 20,6% (faþã de 23,5% în februarie), Patronate 20,4% (faþã de 19,9% în februarie 2014) ºi Bãnci, 14,2% (faþã de 17%). În categoria instituþiilor internaþionale, pe prima poziþie la capitolul încrederii (procente din totalul populaþiei fãrã non-rãspunsuri) se situeazã NATO cu 48,5% (50,4% în februarie 2014).

Urmeazã ONU - 46,9% (50,2% în februarie), UE - 45% (47% în februarie), Parlamentul European 41,8% (faþã de 43,7%), Comisia Europeanã - 41,5% (42,9% în februarie), Banca Mondialã - 31% (30,7% în februarie) ºi FMI - 22,8% (22,7% în februarie).

Barometrul INSCOP “ADEVÃRUL despre România” a fost realizat la comanda cotidianului Adevãrul, în perioada 27 februarie - 4 martie 2014, pe un eºantion de 1055 persoane, reprezentativ

Azi se ia apa!

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: marþi 25.03.2014 în Lupeni - între orele 8.30-15.00.

Zona afectatã :Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: Înlocuire reþea alimentare cu apã sc.2, bl.29 , Bãrbãteni ºi anulare

hidrant defect zona Restaurant Gloria;

pentru populaþia României de minimum 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%.

AGERPRES

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

S

unt ajutoare de nãdejde ale poliþiºtilor hunedoreni, chiar dacã nu mai ai grade, ca altãdatã. Cu luni de zile de dresaj în spate, câinii poliþiºti au fãcut spectacol la Petroºani, de Ziua Poliþiei Române ºi au stârnit ropote de aplauze.

La nu mai puþin de 6.000 de lei este evaluat un câine din rasa ciobãnesc german, care aparþine Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara. Exemplare superbe, care provin

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014

„Comorile” cu blanã ale poliþiºtilor hunedoreni

cazul oamenilor, munca de poliþie este solicitantã, iar organismul se resimte mai repede decât în condiþii obiºnuite. Aºa cã, la 8 ani, un câine poliþist poate deveni pensionar ºi este scos la vânzare. Anul trecut, la nivelul IPJ Hunedoara s-a organizat o licitaþie publicã pentru valorificarea câinilor poliþiti. Au fost scoºi la vânzare cinci câini, trei masculi si douã femele, cu vârste cuprinse între 8 si 11 ani. Practic, era vorba despre câini pentru care s-a considerat cã nu mai au capacitate de muncã, tocmai din

din canisa de la Sibiu ºi pe care coordonatorii lor le trateazã exact ca pe un tovarãº, alãturi de care îºi petrec ore bune din zi ºi din noapte. ªi nici nupoate fi altfel, pentru cã de foarte multe ori ºi-au dovedit cu prisosinþã utilitatea în echipa mixtã om – animal. Iar în judeþul Hunedoara, la nivelul IPJ sunt fix 13 exemplare. „La nivelul IPJ Hunedoara sunt 13 câini, dintre care doi de urmã ºi 11 de însoþire”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Nu mai au

cauza vârstei înaintate.

Anul acesta, IPJ nu mai are câini “pensionari” de vânzare, dar doritori ar fi destui, mai ales dupã exerciþiile demonstrative în care trei masculi ºi o femelã din rasa ciobãnesc german ºi-au arãtat abilitãþile de a prinde un delincvent, ori chiar de extragere a lui dintr-un autoturism.

Dar, pe lângã inteligenþa nativã, vorbim despre un dresaj la sânge, precum ºi de experienþa coordonatorilor lor.

“Dresajul dureazã de la 3 luni, în cazul câinilor de însoþire, la 6 luni dacã vorbim despre câinii de urmã. Preþul unui expemplar este de circa 6.000 de lei”, ne-a spus unul dintre coordonatorii patrupedelor.

Car men COSMAN-PREDA

grade, ca altã datã, dar meritele lor rãmân incontstabile

N

u mai avem „pensionari”

Sunt exemplare relativ tinere, care au în medie 4 – 5 ani, însã, la fel ca ºi în

De la 1 aprilie, unii bolnavi vor fi trimiºi acasã. Fãrã pãcãlealã!

E

ste coadã la uºile medicilor de familie în aceste zile. Pacienþii vin cu zecile în fiecare zi pentru tot felul de afecþiuni, însã cei mai mulþi au viroze respiratorii. Într-o zi, spre exemplu, doar la un singur medic de familie din Vulcan, au fost aproape 60 de pacienþi.

Adriana PAVEL “A fost plin de dimineaþã, a fost coadã la uºã. Mulþi prezintã afecþiuni respiratorii”, a afirmat asistenta medicalã.

De la 1 aprilie, însã, lucrurile se vor schimba.

Sistemul medical din România a devenit atât de contorsionat ºi de pãgubos încît uneori am crede cã este construit împotriva pacienþilor, care plãtesc asigurãri de sãnãtate.

Atunci, fiecare medic nu va mai putea consulta decât cel mult 20 de pacienþi pe zi, pentru cã atâtea consultaþii deconteazã Casa de Asigurãri.

Ce li se vor spune celorlalþi bolnavi care aºteaptã la uºã, doar medicii vor ºti, lucru care nu este deloc comod.