Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 578

Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Petroºaniul, sub teroarea hoþilor

Alin Muntean propus pentru avansare la excepþional? >>> PAGINA A 3-A

De la tastaturã, la pistol >>> PAGINA A 4-A

Petrila, oraºul fãrã niciun hotel >>> PAGINA A 5-A

Angajãri la Exploatarea Huilei Lonea? >>> PAGINA A 6-A

Se închide Defileul Jiului >>> PAGINA A 6-A

De pe locul 18 a fost împins pe 24, la europarlamentare >>> PAGINA A 7-A

„Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI” >>> PAGINILE 8-9

Milioane de lei pentru cele Dumnezeieºti >>> PAGINA A 12-A

Nu plecaþi oricum pe munþi! >>> PAGINA A 13-A

mulþime de furturi au fost comise în ultima perioadã în municipiul Petroºani, iar oamenii se tem cã pot oricând sã devinã victime, atâta timp cât hoþii par sã nu se teamã de nimic ºi acþioneazã chiar ºi ziua în amiaza mare. Spargeri de societãþi comerciale, furturi din magazine, autoturisme, microbuze ºi taximetre vandalizate unul dupã altul. >>> PAGINA A 3-A

Lecþie de viaþã despre bucurie ºi bunãtate chiar ºi când lumea din jur este gri >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Petroºaniul, sub teroarea hoþilor O

Spargeri de societãþi comerciale, furturi din magazine, autoturisme, microbuze ºi taximetre vandalizate unul dupã

Alin Muntean- propus pentru avansare la excepþional?

fiþerul de poliþie care a instrumentat dosarul lui Traian Berbeceanu, alãturi de ºeful DIICOT Alba, ar fi trebuit avansat la ”excepþional” chiar de Ziua Poliþiei Române, pe 25 martie. Poliþistul este acum anchetat de procurorii DNA pentru abuz. Alin Muntean, poliþistul din cadrul BCCO Alba s-ar regãsi pe lista poliþiºtilor care ar fi trebuit avansaþi la excepþional pe 25 martie a.c., chiar de Ziua Poliþiei Române. Surse demne de încredere susþin cã documentele ca poliþistul sã fie ridicat la excepþional s-au întocmit înainte de a fi pus oficial sub învinuire de cãtre procurorii DNAStructura Centralã. Nimeni nu confirmã dar nici nu infirmã informaþiile, iar curios este cã IPJ Alba prin purtãtorul de cuvânt are nevoie de o adresã scrisã pentru a rãspunde cu ”da” sau ”nu” la întrebarea simplã, dacã Muntean era propus pentru ”avansare”. Nici BCCO Alba nu aratã mai multã transpartenþã, actualul ºef declarând cã instituþia pe care o conduce nu are purtãtor de cuvânt ºi legãtura se face prin Biroul de Relaþii Publice al IPJ Alba. Ofiþerul de presã susþine însã contrariul, iar BCCO Alba nu intrã în subordonarea inspectoratului. Procurorii DNA îl acuzã pe Alin Muntean, ofiþer de poliþie judiciarã în cadrul BCCO Alba, pentru complicitate la sãvârºirea infracþiunilor concurente de abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ºi complicitate la represiune nedreaptã. Maximilian GÂNJU

altul. Toate acestea s-au întâmplat în ultimele zile în municipiul Petroºani, acolo unde poliþia are din plin de lucru, dar pânã acum nu a fost prins niciun fãptuitor. Cel puþin douã societãþi comerciale au fost sparte, iar hoþii au furat mai multe bunuri, de la computere la drujbe, însã lanþul fãrãdelegilor din ultimele zile este mult mai lung. Autori rãmaºi cel puþin deocamdatã neidentificaþi au început sã fure ºi din magazine, ziua în amiaza mare, fãrã sã se teamã de nimic. În plus, microbuzele care

circulã în regim de maxi taxi, ori taximetrele au început sã fie preferate de cei care furã mai ales banii pe care îi gãsesc înãuntru, însã provoacã pagube infinit mai mari.

aºini vandalizate pe bandã rulantã

În noaptea de joi spre vineri, aºa cum relatam la momentul respectiv, au fost sparte cel puþin patru taxiuri ºi douã maxi – taxi-uri, O noapte mai târziu, faptele s-au repetat, parcã trase la idigo. Astfel, alte nouã maºini destinate transportului de persoane – trei microbuze ºi 6

taximetre – au fost vandalizate în parcãrile din faþa blocurilor unde locuiesc ºoferii. Din trei autovehicule vandalizate s-au sustras mai multe sume de bani, prejudiciul total fiind de 300 de lei. Pe lângã dispariþia mãrunþiºului din interior, pagubele sunt, însã, mult mai mari, pentru cã proprietarii maºinilor se trezesc cu geamurile sparte, pe care trebuie sã le înlocuiascã. Iar în noaptea de sâmbãtã spre duminicã cel puþin alte 5 autoturisme au fost vandalizate. Maºinile se aflau în parcare, într-o zonã centralã bine iluminatã, astfel cã e greu de crezut cã nimeni nu a sesizat ce se întâmplã. Poliþiºtii au fost

Sucilã adus din nou în faþa instanþei de judecatã

osarul în care Adrian Sucilã, poliþistul din Vulcan, este judecat pentru act sexual cu un minor, împreunã cu fiica fostului viceprimar Angela Stoica, se aflã din nou oe rolul instanþei de judecatã de la Petroºani, unde este programat un nou termen. Asta dupã ce în cauzã a fost admisã o expertizã solicitatã chiar de inculpaþi, care o vor ºi achita.

Magistraþii de la Petroºani au admis cererea de expertizã în dosarul în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al ex-viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. Expertiza criminalisticã a fost solicitatã chiar de Sucilã, care trebuie sã dea probe de voce, împreunã cu Mihaela Stoica, pentru a se stabili dacã înregistrãrile aflate la dosarul cauzei sunt chiar discuþii purtate de cei doi. Astfel, judecãtorul de caz a decis la ultimul termen de judecatã sã se emitã „adresã cãtre Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj sã efectueze expertiza dispusã în

cauzã având ca obiective: 1. identificarea inculpatului Sucilã Dan Adrian ºi a inculpatei Stoica Mihaela Gabriela dupã voce ºi vorbire; 2. sã se stabileascã dacã suporturile ce conþin înregistrãrile sunt originale; 3. dacã înregistrãrile sunt realizate simultan cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar”.

încã de dimineaþã la faþa locului pentru a preleva probe, însã oamenii sunt tot mai sceptici cã autorii vor fi prinºi. De amintit cã la finele lunii februarie, alte trei microbuze au fost vandalizate, iar una dintre maºini era parcatã într-o zonã centralã, la doi paºi de sediul Primãriei Petroºani. Oamenilor a ajuns sã le fie teamã sã nu cadã, la rândul lor victime ale hoþilor. În tot acest timp, poliþiºtii vorbesc despre „un cerc de suspecþi” pe care l-au constituit ºi au mai multe piste pe care merg, dar îi îndeamnã pe ºoferi sã monteze sisteme de alarmã pe autoturisme. Car men COSMAN-PREDA

De precizat cã cei doi inculpaþi vor achita costul expertizei, dupã cum a stabilit instanþa. ªi tot pentru aceastã lucrare de specialitate, s-a dispus înaintarea suporturilor optice în original depuse de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara cãtre Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj, urmând ca dupã folosinþã acestea sã fie restituite de îndatã instanþei. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

De la tastaturã, la pistol de jurnaliºti 22 din presa scrisã,

radio ºi televiziunile locale din Valea Jiului, plus corespondenþii de presã din zonã, au lãsat tastaturile laptopurilor ºi au luat pistolul. Cei mai buni jurnaliºti pistolari au fost desemnaþi cei care au obþinut cele mai multe puncte la tragere. Jandarmii din Hunedoara au organizat o întrecere între jurnaliºtii din Valea Jiului, pe care, dupã mulþi ani, i-au invitat în poligonul de la Petroºani. 22 dintre angajaþii în presã au rãspuns prezent invitaþiei ºi, dupã o scurtã instruire în poligon, trupa de elitã a jandarmilor ne-a fãcut o demonstraþie, ca sã vedem cã pistoalele sunt bune. Am fost, pe rând aliniaþi, iar jurnaliºtii au încercat din rãsputeri sã facã tot ce le-a stat în putinþã. Nu a fost însã, de partea tuturor ºi norocul, iar cãºtigãtorii au fost desemnaþi în urma clasamentului, la individual ºi pe echipe. Proba susþinutã de jurnaliºti a constat în executarea unei ºedinþe de tragere de precizie cu pistolul model 1974, calibru 7,65 asupra unui obiectiv fix situat la

15 de metri distanþã de concurenþi. Cel mai bun jurnalist la proba de tir cu pistolul Carpaþi a fost, ca de obicei, în ultimii ani doar Claudiu Moldovan, pentru cã nimeni nu a reuºit de ani buni sã-l învingã la puncte, aºa cã l-am întrebat care a fost reþeta. „Mã simt tare bine ºi sunt fericit pentru acest premiu. Este dovada disciplinei mele interioare, a strãduinþei ºi a priceperii mele”, a spus Claudiu Iusti Moldovan, de la Actualitatea Hunedoreanã. Cei mai buni trãgaci pe echipe au fost fraþii Ilie ºi Cornel Pintea, care au ocupat locul I ºi care au reconoscut cã

am avut ºi noi un merit. „E foarte simplu, având în vedere cã în echipã l-am avut pe fratele meu. Am luat locul II la individual ºi locul I pe echipe”, a spus Cornel Pintea, hd365.ro, iar Ilie l-a completat: „Eu am inventat echipa asta. Este un nou succes al fraþilor Pintea, deja un brand al presei ºi nu

numai din Valea Jiului, dupã ce am reuºit sã

demonstrãm ce aveam de demonstrat cu pixul ºi cu microfonul, am pus ºi mâna pe armã ºi noroc cã ne-ai chemat”,

a spus în glumã, aºa cum a ºi luat acest concurs, Ilie Pintea, corespondentul Radio România Actualitãþi din Hunedoara. Jandarmii au vrut astfel sã ne arate cã putem fi buni cu orice armã, iar noi am demonstrat cã putem sã facem faþã. Ziua Jandarmeriei Române

pe: Clasament pe echi Clasament dio lin: Clasament z Locul I – Ra individual mascu ãþi ºi lit : ua in ct România A individual femin z Locul I – ; HD 365.ro n de nca z Locul I – A Claudiu Moldova z Locul II – la Actualitatea Elena Todor de la Kapital FM ; Hunedoreanã; Radio Kapital FM l ne or C z Locul III – – II l z Locu z Locul II – ul Actualitatea la Pintea de la siteMonika Baciu de ; ro 5. Hunedoreanã ºi 36 HD TV Parâng; de la ad Vl Marius Mitrache nela z Locul III – z Locul III – Io a le Va Europa FM FM Andrei de la Purcaru de la Kiss . ui ul Ji Petroºani.

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã : · În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F · În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O · În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi ( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ). Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 28.04.2014 – 31.05.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

este în 3 aprilie, dar atunci vor avea loc manifestãri ample la Deva. „În acest an aniversãm 164 de ani de înfiinþarea armei noastre. În cadrul activitãþilor pe care le desfãºurãm, se circumscrie ºi aceastã activitate, Cupa jandarmeriei la TIR, destinatã mass-media, care este curpinsã ºi în calendarul Direcþiei Judeþene de Sport”, a spus Viorel Sãlan, general de brigadã, ºeful IJJ Hunedoara.

Fiecare jurnalist a fãcut ce a ºtiut ºi ce a putut ºi, dacã nu au reuºit sã ia vreun premiu, mãcar au fãcut poze ºi au vãzut cum aratã un pistol adevãrat. În data de 27 martie a.c., începând cu ora 10.00, va fi organizat în poligonul Mintia etapa a doua a concursului Cupei Presei la Tir pentru jurnaliºtii din zona Deva-OrãºtieHunedoara. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

raºul Petrila, singura unitate O administrativã fãrã

Petrila, oraºul fãrã niciun hotel

hoteluri sau pensiuni. Responsabilii administraþiei locale de la Petrila spun cã se încearcã de ani de zile realizarea unui hotel pe raza localitãþii, însã pânã acum nu s-a materializat nimic în acest sens. Cei de la Petrila au în vedere realizarea unui domeniu schiabil pe Dobraia, iar pentru a atrage turiºtii este nevoie ºi de spaþii de cazare.

„Eu sper sã reuºim sã înfiinþãm domeniul schiabil ªureanu unde cu siguranþã se vor crea locuri de muncã ºi va fi ºi un generator de locuri de muncã, pe lângã el vor fi înfiinþate, servicii de transport, de cazare. Noi stãm foarte rãu la Petrila, nu avem pensiuni deocamdatã. De câþiva ani tot încercãm prin firme private sã contruim un hotel în

oraºul Petrila. Am acordat terenul cãtre o firmã care s-a angajat cã în termen de doi ani construieºte, apoi am reziliat contractul cã nu a putut, acum o altã firmã a preluat aceastã idee. Sper ca în final sã reuºim sã avem ºi noi unitãþi de cazare în oraº.

Orice activitate pe care reuºim sã o deschidem în oraºul Petrila genereazã ºi alte locuri de muncã”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. De mai bine de trei ani, se vorbeºte îndelung despre faptul cã la Petrila se va construi primul hotel din

oras, la initiativa unui om de afaceri local. Încã de la începutul primãverii lui 2011 ºi pânã în prezent au fost avansate nenumãrate termene de începere a lucrãrilor efective, însã pânã acum, nimic. Hotelul ar urma sã fie realizat pe strada Minei, în imediata apropiere a blocurilor ANL.

Cratere în asfalt

ocuitorii din zona fostului restaurant Transilvania din Petrila s-au plâns de faptul cã pe strãduþã sunt nenumãrate cratere. Responsabilii administraþiei locale spun cã aceste gropi vor fi astupate. “Odatã cu trecerea sezonului de iarnã, toate drumurile vor intra pe lucrãri de reparaþii, mai ales cã acum timpul permite. Se vor decupa zonele cu probleme ºi se vor plomba zonele respective. Sunt mai multe zone cu probleme”, a declarat Ciprian Preda, city managerul oraºului Petrila. De acest aspect se plâng ºi comercianþii care îºi desfac marfa în zilele de vineri. Pentru aceºtia administraþia nu are o altã

soluþie de a le organiza un spaþiu. „Singura zonã care se preteazã pentru activitatea care o desfãºoarã este doar acolo, altfel doar peste Jiul de Est, la Penny Market”, a mai spus sursa citatã Gropile din carosabil apar, în special, dupã ce trece sezonul de iarnã. În fiecare primãvarã, administraþiile locale din Valea Jiului executã lucrãri de plombare. Monika BACIU

“Perla” Streiului îºi cautã cumpãrãtor la preþ redus

u puþin peste 1,3 milioane de lei, Complexul turistic de pe malul Râulu Strei poate fi cumpãrat de oricine doreºte sã investeascã în turism. Lichidatorul judiciar al firmei care îl deþine l-a scos din nou la licitaþie, la preþ redus.

Complexul turistic Strei, din Simeria Veche îºi poate cãpãta strãlucirea de altã datã, dacã se va gãsi un investitor care sã parieze pe turism. Dupã ce la licitaþiile anterioare nu s-a gãsit un cumpãrãtor, lichidatorul firmei care deþine complexul turistic a scãzut preþul de pornire la 1.325.000 lei. Altãdatã foarte cãutat de turiºti, Complexul turistic Strei este compus din 3 corpuri de cazare de trei stele, cu restaurant, o suprafaþã totalã

de 26.000 metri pãtraþi, ºi are sursã independentã de apã, canalizare, iluminare independentã, parcare, parc, teren de tenis, teren de fotbal, scenã, spaþiu special destinat campingului. De asemenea, corpurile sunt complet mobilate cu mobilier din lemn masiv, au gresie, faianþã, cadã tip jacuzii, telefon, internet, TV, mini-bar. Complexul dispune de un restaurant ºi sala de mic-dejun, dar ºi de o terasã, înglobeazã o salã de conferinþe, parcare amenajata pentru autocare ºi autoturisme, locuri de campare pentru corturi ºi rulote, cu toate facilitãþile necesare. În total, sunt 45 de locuri de cazare împãrþite în apartamente, single-uri ºi double-uri,în 3 vile, respectiv Carmen, Anne ºi Maria. ªi poziþia este avantajoasã, fiind amplasat în apropiere de cea mai

Monika BACIU

mare intersecþie rutierã a judeþului Hunedoara, respectiv conexiunea DN7 (Bucureºti-DN1Nãdlac) cu DN66 (Craiova-Tg.Jiu/Valea Jiului-Caransebeº), ºi este situat pe malul drept al rãului Strei. În plus, în apropiere sunt numeroase obiective turistice care pot fi vizitate: Castelul Corvinilor din Hunedoara, Masivul Retezat, Mãgura Uroiului, Cetatea Devei, Bãile DacoRomane Geaogiu-Bãi ºi, nu în ultimul rând, Parcul Dendrologic din Simeria.

facere îngenunchiatã de crizã Declinul complexului turistic de pe Râul Strei a început o datã cu criza financiarã ºi în ciuda avatajelor oferite de locaþie, zona de agreement nu a trecut proba de foc a recesiunii economice. Iniþial, proprietarul complexu-

lui a încercat sã-l înstrãineze pentru suma de 750.000 de

euro, însã nu a gãsit cumpãrãtor. A încercat sã obþinã diverse fon-

duri pentru modernizarea bazei, dar fãrã succes. Societatea a intrat în insolvenþã, ratele în bãnci au crescut foarte mult, iar recesiunea financiarã a lovit ºi în societãþile partenere, care ºi-au tãiat fondurile de deplasãri ori de traininguri. Afacerea a fost “îngenunchiatã” ºi a ajuns pe mâna unui lichidator judiciar, care cautã, de asemenea, cumpãrãtor, dar la un preþ aproape dublu. Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Angajãri la Exploatarea Huilei Lonea? dministraþia A localã de la Petrila a reuºit sã smulgã o promisiune de angajare de personal de la conducerea Complexului Energetic Hunedoara. În repetate rânduri, cei din administraþia localã de la Petrila au ridicat problema personalului de la Mina Lonea, unitate minierã consideratã viabilã. Acum, cei din conducerea urbei spun cã au reuºit sã obþinã o promisiune din partea directorului general al CEH. “Încã de anul trecut am solicitat conducerii Complexulului Energetic Hunedoara sã facã investiþii la mina Lonea ºi angajãri. La momentul acesta avem promisi-

unea cã la începutul lunii mai se vor face un minim de 25 angajãri, am solicitat 100 de angajãri, dar ne-au promis cã în primã fazã vor angaja 25 de oameni ºi din discuþiile pe care le-am avut cu domnul director general Andronache se vor face angajãri în funcþie de ieºirile la pensie. Vor fi înlocuiþi cei care vor ieºi la pensie. Vom vedea în acest an câþi muncitori vor ieºi de la mina Lonea la pensie

ºi vom solicita sã fie angajaþi în loc cel puþin tot atâþia oameni”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila ªi locuitorii urbei au cerut de nenumãrate ori locuri de muncã, dar aceastã iniþiativã le aparþine exclusiv celor de la primãrie, care încearcã sã includã pe piaþa muncii cât mai mulþi petrileni. “La fiecare audienþã din cinci oameni, trei cer locuri de muncã,

dar faptul cã am solicitat locuri de muncã la mina Lonea nu vine la solicitarea cetãþenilor, în primul rând pe noi ca ºi administraþie, ca ºi comunitate ne intereseazã sã avem locuri de muncã în oraºul notru ºi în acest sens am fãcut demersuri sã se facã angajãri. Dacã mina a rãmas în Complexul Energetic ºi este consideratã minã viabilã, atunci automat ea trebuie dezvoltatã ºi trebuie dezvoltatã ºi din punctul de vedere al resurselor umane care într-o societate e cel mai important factor”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte angajãrile la minele viabile din cadrul CEH, directorul general Daniel Andronache a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni cã acestea vor fi posibile

Se închide Defileul Jiului D

efileul Jiului va fi închis de luni 24 martie. Artera rutierã ce strãbate defileul creat de Jiu între munþi spre Târgu Jiu va putea fi utilizatã de ºoferi doar noaptea fãrã restricþii, iar ziua între orele 12 – 14, asta chiar dacã nimeni nu a fost de acord cu acest program. Firma spaniolã ºi responsabilii de la CNADR nu au luat în calcul nicio petiþie formulatã de primarii din Valea Jiului, de oamenii de rând, ori de reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi de azi (n.r luni 24 martie), drumul naþional este închis circulaþiei. Astfel, Valea Jiului rãmâne izolatã de restul þãrii ºi singura cale rutierã de ieºire spre sudul þãrii, din judeþul Hunedoara este absolut impracticabilã. Constructorii spanioli nici nu au vrut sã audã de posibilitatea

de a lucra pe timpul nopþii ºi astfel s-a ajuns la programul de lucru de la 6,00 la 20,30 zilnic, cu excepþia zilelor de duminicã. În zilele în care circulaþia este închisã, traficul rutier se va desfãºura pe urmãtoarele variante de ocolire: - DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7, km 170+752 (Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebes - Simeria) – DN 66, km 210+555 (Simeria Haþeg - Petrosani); - DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) – DN 6, km 337+825 (Drobeta Turnu Severin – Orºova Caransebes) – DN 68, km 5+300 (Caransebeº - Haþeg) – DN 66, km 70+336 (Haþeg Petrosani); - DN 66, km 83+100 (Târgu Jiu - Filiaºi) – DN 6, 264+995 km (Filiaºi – Strehaia – Drobeta

Turnu Severin – Orsova Caransebes) – DN 68, km 0+000 (Caransebes - Haþeg) – DN 66, km 70+336 (Haþeg Petrosani). Diana MITRACHE

în momentul în care personalul existent va ieºi la pensie. Doar dacã se pensioneazã vreun angajat poate fi încadrat altul pe locul lui. ”Putem vorbi de angajãri doar pe mãsurã ce oamenii pleacã, ies la pensie

sau pe cale naturalã ºi dupã de facem retehnologizãrile. Sã avem contractul cu cei care vor câºtiga licitaþia ºi apoi discutãm de un proiect pe cât timp se vor face aceste lucrãri ºi ce personal va trebui sã aducem”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni, Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. La momentul actual numãrul de personal de la Complexul Energetic Hunedoara este de circa 7.000, din care activitate energetica numãrã aproximativ 1.800 de persoane iar cea minierã 5100. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

De pe locul 18 a fost împins pe 24, la europarlamentare

istele candidaþilor pentru alegerile europarlamentare a fost bãtutã în cuie, în cadrul PSD, la Bucureºti, sâmbãtã 22 martie. Candidatul Vãii Jiului, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, care se afla pe lista iniþialã la poziþia 18, a fost împins pe locul 24. Principala condiþie a organizaþiilor judeþene în impunerea cadidaþilor a fost puterea politicã a acestora. Se pare cã PSD Hunedoara are forþã cât pentru acest loc – 24. În plus, nici nu ºtim câþi români suntem, deºi a avut loc un recensãmânt în 2011… Sâmbãtã, candidatul înscris în cursa pentru un fotoliu în Parlamentul European, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, din Petroºani, a fost la Bucureºti pentru a se stabili locul pe lista finalã a candidaþilor PSD. Funcþie de puterea unui judeþ în interiorul formaþiunii politice, candidaþii sãi apar pe locuri eligibile sau nu. Astfel, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin se aflã pe locul 24 al respectivei liste, ºi nu pe locul 18 cum era iniþial. ”Având în vefere cã la europrlamentare se merge alãturi de PC ºi UNPR, pe listã au intrat câte trei candidaþi de la cele douã partide partenere la guvernare.

Locul 24 nu este eligibil având în vedere cã se estimeazã obþinerea a 35-40% din preferinþele electoratului. Pe parcurs se mai produc schimbãri la redistribuiri, alþii pot fi numiþi prefecþi, unii renunþã pentru vreo funcþie sau alta. Am stat de vorbã astãzi cu doamna Ecaterina Andronescu ºi am fãcut o retrospectivã. De exmplu în 2009, o colegã s-a aflat pe locul 23 ºi în urma acestor gen miºcãri, a ajuns la poziþia 12 ºi parlamentar european” – a spus Radu Sorin. Comisia europeanã þine cont în deciderea locurilor din PE de creºterea demograficã, ceea ce la noi

este forte greu pentru cã nu ºtin câþi suntem. Existã o recomandare europeanã ca statele cu peste 20 de milioane de locuitori sã organizeze mai multe multe circumscripþii electorale? Întrebarea cheie care a dat bãtãi de cap cu ocazia referendumului de demitere a preºedintelui din anul 2012 este cât de mulþi suntem noi cetãþenii români? Încã nu ºtim deºi în anul 2011 am organizat un… recensãmânt al populaþiei. Conform acestuia suntem vreo

19.042.936. Conform celui în vigoare suntem mai mulþi. Numãrul deputaþilor europeni a scãzut de la 766 la 751 dupã alegerile europene din 2014. Cum vor fi distribuite locurile între cele 28 de state membre? Comisia pentru afaceri constituþionale a cãutat soluþia echitabilã în cadrul limitelor impuse ºi a adoptat propunerea marþi. Estonia, Letonia Luxemburg Malta 13 state vor pierde un loc - România, Grecia, Belgia, Portugalia,

PMP Lupeni s-a autodizolvat Comunicat de presã Sâmbãtã, 22.03.2014, biroul executiv al Partidului Miºcarea Popularã Lupeni, întrunit în ºedinþa extraordinarã, a hotãrît cu unanimitate de voturi dizolvarea organizaþiei municipale Lupeni. PMP Lupeni a fost marginalizat de organizaþia judeþeanã ºi nu a existat o colaborare în interesul general al partidului. Am fost puºi în situaþia de a nu ne mai putea deplasa la mitingul organizat la Bucureºti, datoritã unor orgolii personale ale preºedintelui PMP Hunedoara, Alexandru Lautaru, care ne-a "interzis categoric" deplasarea la mitig. Solicitându-i sã vinã sã se întîlneascã cu membrii filialei locale din Lupeni, ne-a ignorat complet, iar acest gest fãcut de

Actualitate 7 Republica Cehã, Ungaria, Austria, Bulgaria, Irlanda, Croaþia, Lituania ºi Letonia - sau mai multe (Germania 3) în mandatul 2014-2019 prin comparaþie cu situaþia actualã, conform unei propuneri adoptate de comisia pentru afaceri constituþionale pe 19 februarie. Alegerile europene vor avea loc în mai sau iunie 2014. Hotãrârea a venit ca urmare a schimbãrilor legate de populaþia UE. Tratatul de la Lisabona a fixat limite noi: - numãrul maxim de eurodeputaþi este de 750 + preºedintele - numãrul maxim de eurodeputaþi pe þarã este de 96 - numãrul minim de eurodeputaþi pe þarã este de 6 - locurile în Parlamentul European sunt distribuite dupã principiul proporþionalitãþii degresive. Propunerea comisiei pentru afaceri constituþionale pentru 2014-2019 este ca România sã aibã 32 de europarlamentari, în loc de 33. Germania are cei mai mulþi reprezentanþi în PE – 96, cu doi mai puþin dect în legislatura trecutã. Þãrile cu doar 6 europarlamentari sunt Estonia, Letonia, Luxemburg, Cipru ºi Malta. Ileana FIRÞULESCU

acesta, noi l-am luat ca ºi un afront adus tuturor celor 111 membri. Drept urmare, am hotãrît în unanimitate de voturi, sã demisionãm în bloc, pentru a nu le da satisfacþie celor care ne-au încercat de mai mai multe ori sã ne dezbine ºi sã ne împiedice în acþiunile partidului ºi ale Fundaþiei. Am informat conducerii centrale a partidului prin procesul verbal încheiat în data de 14.03. 2014 situaþia creatã la Lupeni ºi nu am primit niciun rãspuns. Mulþumim pentru susþinere ºi colaborare tuturor colegilor din teritoriu ºi din diaspora ºi vã rugãm cã acest gest sã-l puteþi interpreta pozitiv. Lupenenii vor fi ºi vor rãmîne adevãraþi patrioþi, care îºi vor duce idealurile mai departe într-o altã formaþiune politicã de dreapta... Deviza nostrã este ºi va fi: DISCIPLINÃ, ONOARE, CINSTE ºi LEGALITATE. AªA SÃ NE AJUTE DUMNEZEU. Purtãtor de cuvînt PMP

8 Actualitate

Vin sã avorteze „acasã”. E mai ieftin...

„Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”

ub egida „Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”, Casa Policino din Petroºani a marcat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, Ziua Mondialã a Copilului cu Sindromul Down. ªapte copii cu acest diagnostic vin zilnic aici ºi unul dintre ei este deja la ºcoalã, graþie recuprãrii de care a beneficiat. Diana MITRACHE Casa Policino este locul în care copiii cu dizabilitãþi sunt trataþi ca oricare alþii ºi aici reuºesc sã se integreze ºi sã nu simtã nicio diferenþã. Zeci de micuþi ajung în fiecare zi la acest centru, iar printre ei se numãrã ºi cei cu sindromul Down. Au mai rãmas 7, dupã ce unul a plecat la ºcoalã, iar pãrinþii sunt încântaþi cã aceastã casã le-a devenit a doua casã. „Este un eveniment deosebit. 21 martie este Ziua Internaþionalã a Sindromului Down ºi în întreaga þarã au loc manifestãri pentru a marca aceastã zi. Facem parte ºi noi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

dintr-o coaliþie „O singurã voce pentru dizabilitate”, unde toate ONG urile ne-am aliniat ºi am trimis cãtre Parlament un proiect de lege pentru dizabilitate ºi sperãm sã se schimbe în bine lucrurile, ca sã ne aliniem la standardele europene. Centrul Policino este singurul

astfel de copil. Cei care coordoneazã activitatea la Pollicino sunt oameni cu suflet mare, care au învãþat sã-i iubeascã pe aceºti copii, fãrã prejudecãþi, iar fundiþa mov din pieptul fiecãruia simbolizeazã exact dragostea necondiþionatã faþã de un astfel de copil. „Ziua Internaþionalã a Sindromului Down este o zi specialã ºi noi suntem fericiþi ºi efervescenþi. Ne bucurãm cã reuºim ºi în acest an sã aducem o razã de

entru cã în România un avort necesitã mult mai puþinã birocraþie dar, în primul rând, este foarte ieftin româncele plecate la muncã în strãinãtate vin sã avorteze „acasã”. Mircea NISTOR

bucurie copiilor, mai ales celor cu sindrom Down. Alãturi de ei ne bucurãm ºi noi ºi ceilalþi beneficiari ai Casei Pollicino. Încercãm astfel, în Petroºani ne înscriem pe harta lumii ºi acordãm atenþia

centru din judeþul nostru, care integreazã copii cu dizabilitãþi. Aici copiii îºi gãsesc bucuria de a putea sã se exprime liber”, a spus Liviu Robert Corºeanschi, preºedintele Asociaþiei Down, Valea Jiului, cel care luptã pentru ca aceºti copii sã poatã învinge boala, el însuºi fiind tatãl unui

Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei

ata de 24 martie marcheazã în fiecare an „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Tuberculozei”. Ziua are rolul de a conºtientiza populaþia asupra faptului cã TBC-ul a rãmas o epidemie care încã nu poate fi controlatã în totalitate. Mircea NISTOR În 24 martie este comemoratã ziua în care dr. Robert Koch a anunþat în anul 1882 cã a descoperit cauza tuberculozei, descoperirea

acestuia deschizând drumul cãtre diagnostic ºi tratament. Tuberculoza este o boalã contagioasã produsã de un microb numit bacilul Koch. Microbii îºi gãsesc cele mai prielnice condiþii de viaþã în

plãmâni, unde se înmulþesc cel mai uºor, dar boala poate sã aparã ºi în alte organe respectiv în rinichi, creier, oase, articulaþii sau ochi. În prezent, se estimeazã cã o treime din populaþia planetei este infectatã cu bacilul tuberculozei , însã numai aproximativ 8 milioane de persoane se îmbolnãvesc de TBC în fiecare an. Sursa de infecþie este bolnavul de tuberculozã care împrãºtie în jurul sãu, atunci când tuºeºte, bacilii tuberculoºi, persoanele din jurul sãu inspirând aerul cu microbi. Se considerã cã o persoanã care are tuberculozã ºi nu se trateazã poate transmite microbul cãtre alte 15 persoane cu care vine în contact. Categoriile de persoane cele mai expuse contractãrii virusului sunt cele în vârstã sau cele

suferinde de boli care scad rezistenþa organismului, respectiv cancer sau HIV/SIDA. De-a lungul anului trecut, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate circa 400 de noi cazuri de tuberculozã, dintre care 15 la copii, precum ºi alte (aproximativ) 100 de cazuri readmise. În acelaºi timp datoritã TBC-ului au fost înregistrate ºi un numãr de 50 de decese. „Într-un singur an, în judeþul Hunedoara, sunt vac-

cuvenitã acestor persoane speciale”, a precizat Florentina Presecan, coordonator al activitãþii din Casa Pollicino. Sindromul Down este o boalã geneticã cromozomialã ce afecteazã aproximativ unul din o mie de copii ºi este cauzat de prezenþa unui cromozom 21 suplimentar. Persoanele cu sindrom Down au trãsãturi fizice ºi caracteristici distincte ºi, deºi sindromul Down este permanent, majoritatea celor afectaþi, beneficiind de o îngrijire adecvatã, pot duce o viaþã normalã ºi activã.

cinaþi cu vaccinul BCG circa 4.000 de nou nãscuþi, vaccinul administrându-se înainte de ieºirea din maternitate. Dacã vaccinarea a fost eficientã, dupã câteva luni, pe locul vaccinãrii rãmâne o cicatrice cu un diametru mai mare de 3 mm”, susþin reprezentanþii Autoritãþii de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara. În ultimii 10 ani, în Hunedoara, cel mai mare numãr de cazuri de îmbolnãvire cu TBC a fost înregistrat în anul 2004, respectiv 592 de cazuri.

Perioada cea mai aglomeratã pentru medicii care fac astfel de operaþii este cea din preajma sau din timpul marilor sãrbãtori religioase. În parantezã fie spus, în timp ce în vestul Europei, renunþarea la un fãt cost aproximativ 1.000 de euro, în România, un avort valoreazã doar 60 de lei. „La noi, la spitalul din Petroºani, majoritatea avorturilor sunt spontane deci, nu la cerere. Ceea ce am constatat eu, de-a lun-

gul ultimilor ani, este cã nu se þine cont de partea religioasã, de post, dar, pe perioada de dinainte a Paºtelui sau a Crãciunului, avem cele mai multe întreruperi de sarcinã. Cele mai multe dintre femeile care apeleazã la serviciile noastre sunt tinere care vin din strãinãtate. Asta, pentru cã în vestul Europei un avort costã foarte mult iar în România este aproape gratuit. Este o diferenþã uriaºã între aproape 1.000 de euro ºi câteva zeci de lei. Cu plata drumului,

cu tot, costurile unui avort provocat în România sunt mult mai reduse decât în strãinãtate. Din acest motiv româncele rãmase gravide peste hotare preferã sã vinã acasã pentru a efectua

Obstreticã – Ginecologie din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani. România ocupã primul loc în Europa în ceea ce priveºte numãrul de avorturi. Potrivit unei estimãri

o întrerupere de sarcinã. Poate, mai au ºi alte motive dar care, nu depind noi”, a declarat medicul Sorin Muntean, ºeful Secþiei

efectuate la nivel naþional, din 1990 ºi pânã în prezent, în România au fost efectuate circa 18 milioane de avorturi.

Naºteri tot mai puþine, români ioc…

acã în urmã cu 20 de ani, la spitalul din Petroºani, vedeau lumina zilei (în fiecare an) peste 1.500 de copii, anul trecut numãrul acestora a fost de doar 442. Adicã, abia o treime, comparativ cu cei nãscuþi în anul 1994. În primele 10 sãptãmâni ale acestui an numãrul nou – nãscuþilor este de 89. Mircea NISTOR “Natalitatea a scãzut foarte mult, în special, în ultimii 10 ani. În comparaþie cu acum 20 de ani am ajuns la un procentaj de naºteri de doar 30%. În cazul în care va continua acest ritm descrescãtor, peste 15 – 20 de ani, în Petroºani, se vor

naºte anual, doar circa 300 de copii”, a declarat dr. Sorin Muntean, ºeful Secþiei Obstreticã – Ginecologie din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Printre cauzele care stau la baza reducerii numãrului de naºteri se numãrã diminuarea populaþiei din Valea Jiului, ca urmare a disponibilizãrilor din minerit sau a plecãrii tinerilor la muncã peste hotare. “Începerea disponibilizãrilor minereºti dar ºi plecarea la muncã în strãinãtate a tinerilor au condus, automat, la scãderea numãrului naºterilor. În ritmul în care tinerii pleacã din Valea Jiului nu ºtiu ce vom mai face ºi câþi vom mai rãmâne peste câþiva ani aici”, a mai spus Sorin Muntean. În prezent, potrivit datelor ultimului recensãmânt, numãrul locuitorilor din Petroºani este de 35.229. Adicã, mai puþini cu aproape 10.000, comparativ cu anul 2000.

8 Actualitate

Vin sã avorteze „acasã”. E mai ieftin...

„Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei

cu tot, costurile unui avort provocat în România sunt mult mai reduse decât în strãinãtate. Din acest motiv româncele rãmase gravide peste hotare preferã sã vinã acasã pentru a efectua

Obstreticã – Ginecologie din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani. România ocupã primul loc în Europa în ceea ce priveºte numãrul de avorturi. Potrivit unei estimãri

o întrerupere de sarcinã. Poate, mai au ºi alte motive dar care, nu depind noi”, a declarat medicul Sorin Muntean, ºeful Secþiei

efectuate la nivel naþional, din 1990 ºi pânã în prezent, în România au fost efectuate circa 18 milioane de avorturi.

Naºteri tot mai puþine, români ioc…

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Au trecut 28 de ani...

pecialiºtii în minerit de la INSEMEX Petroºani au comemorat în data de 22 martie împlinirea a 28 de ani de la data dispariþiei a cinci dintre colegii lor printre care se aflau chiar directorul ºi ºeful laboratorului Aeraj din cadrul instituþiei. Mircea NISTOR

În urmã cu 28 de ani, în ziua de 21 martie 1986, la E.M. Vulcan s-a produs o explozie de metan în urma cãreia au fost accidentaþi 19 mineri, dintre care 17 ºi-au pierdut viaþa. La scurt timp dupã tragicul accident colectiv de muncã, comisia de anchetã alcãtuitã în principal din reprezentanþi ai Securitãþii ºi ai Partidului

Comunist i-a trasat conducerii CCSM (INSEMEX-ul de astãzi), drept „sarcinã de partid” sã investigheze cauzele producerii accidentului. Siliþi sã coboare în subteran, cercetãtorii de la CCSM s-au conformat ordinului dar, din pãcate, 5 dintre cei 6 specialiºti în minerit care au fãcut parte din comisie ºi-au pierdut viaþa în urma unei noi explozii de metan. Au pier-

it atunci, în primãvara anului 1986, prof. univ. dr. ing. Constantin Teodorescu, directorul CCSM, ing. Mihai Pãtraºcu, ºeful Laboratorului Aeraj, Metan, Focuri, drd. ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana ºi ing. Mihai Pusac. Singurul care a scãpat cu viaþã a fost inginerul Sabin Tat. „În ziua respectivã eu eram plecatã la Bãile Herculane, dar ºtiam cã soþul meu urma sã intre în minã. În cursul serii zilei de 22 martie, dupã ce am aflat de cea de-a doua explozie m-am întors acasã. Mi-am dat seama cã s-a întâmplat ceva rãu cu soþul meu, atunci când mi-au bãtut la uºã membrii comisiei de anchetã. Dupã decesul soþului nu am primit nimic din partea statului, aºa cum se obiºnuieºte în ziua de astãzi, dar nici nu aveam nevoie, pentru cã îmi doream doar sã vinã viu, acasã. Numai înmormântarea au

plãtit-o. Anii au trecut foarte greu, dupã ce am rãmas singurã. Soþul meu parcã a simþit cã o sã moarã. Cu doar câteva zile înainte de tragicul accident, mã pregãteam sã merg la sãrbãtoarea zilei internaþionale a femeii ºi m-am îmbrãcat cu o bluzã de culoare neagrã. Când m-a vãzut mi-a spus cã sunt frumoasã ºi mi-ar sta bine ºi ca vãduvã. Din pãcate aºa s-a ºi întâmplat dupã nici douã sãptãmâni”, spunea, în urmã cu câþiva ani, Ana Teodorescu, vãduva fostului director al CCSM Petroºani. Printre cei care lucrau în anul 1986 la CCSM (în cadrul Laboratorului Aeraj) se numãrã ºi Constantin Lupu, fostul director al INSEMEX, pânã în urmã cu câteva sãptãmâni. „Cei 5 colegi ai noºtri au fost obligaþi de cãtre autoritãþile centrale ale acelei perioade sã intre în subteran în SPAÞIUL ªI LA TIMPUL NEPOTRIVIT. Parte dintre noi i-am cunoscut pe cei 5. Ei au rãmas alãturi de noi prin tot ceea ce au fãcut din punct de vedere profe-

sional, dar ºi prin calitãþile lor umane. Au fost iniþiatori de domenii, i-au format pe cei cu care au colaborat ºi ceea ce ne pare astãzi normal, a fost adesea pentru ei un drum anevoios pe care l-au parcurs însã, cu succes. Nu întâmplãtor, tocmai ei au fost numiþi în comisia tehnicã de cercetare a accidentului de la Mina Vulcan, ci tocmai pentru cã în domeniile lor de activitate au fost cei mai buni. Ei au rãmas printre noi ºi prin ceea ce ne-au lãsat ca rezultat al muncii lor”, a spus Constantin Lupu. În urmã cu 10 ani de zile, cu ocazia comemorãrii tragicului eveniment, a fost dezvelitã o placã comemorativã, amplasatã pe clãdirea INSEMEX. Pe aceasta, în afara numelor celor 5 specialiºti în minerit care ºiau pierdut viaþa în subteranele Vãii Jiului, în anul de tristã amintire 1986, este trecut ºi numele tehnicianului Adam Nicºa, un alt angajat al fostului CCSM care ºi-a pierdut ºi el viaþa, în anul 1982, în timp ce îºi desfãºura activitatea la E.M. Paroºeni.

E bãtut în cuie. Alegerile în Þara Haþegului, programate pentru 25 mai

legerile pentru postul de deputat în Þara Haþegului vor avea loc în data de 25 mai. Aºa a decis Guvernul în ºedinþa de miercuri dupã-amiazã. Carmen COSMAN - PREDA Prin Hotãrâre de Guvern s-a stabilit ziua de duminicã, 25 mai 2014, ca datã a desfãºurãrii alegerilor parþiale pentru Camera Deputaþilor ºi Senat în colegiile uninominale rãmase vacante, printre care ºi Circumscripþia electoralã

nr.22-judeþul Hunedoara. Postul de deputat în Colegiul nr. 3 a fost ocupat, dupã alegerile parlamentare din 2012, de liberalul Dan Radu Ruºanu. La finele lunii aprilie 2013, însã, postul a rãmas vacant dupã ce Ruºanu a demisionat din funcþie ºi a renunþat ºi la calitatea de membru al PNL, în favoarea funcþiei

de preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Decizia nu a fost tocmai cea mai înþeleaptã, pentru cã anul acesta Dan Radu Ruºanu a fost implicat într-un imens scandal, care a culminat cu arestarea sa preventivã sub acuzaþia de constituire a unui grup infracþional organizat ºi complicitate la abuz în serviciu. De precizat cã alegerile în colegiile uninominale rãmase vacante au loc în acelaºi timp cu alegerile europarlamentare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Lnni, 24 Martie 2014

Un deceniu de funcþionare

Centrul de afaceri de la Petrila a împlinit 10 ani de la înfiinþare

ani de la înfiinþarea centrului de afaceri din Petrila. Sâmbãtã 22 martie s-au împlinit 10 ani de când reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au inaugurat primul centru de afaceri din Valea Jiului. De atunci ºi pânã acum au existat perioade ºi mai puþin favorabile, însã în prezent cei din administraþia localã spun cã centrul este ocupat în proporþie de 80 de procente. Monika BACIU “Centrul de afaceri este ocupat în proporþie de 80%, avem firme care lucreazã pe producþie, avem o firmã care produce mobilier, avem firme pe comerþ, pe producþie de vopsele, avem sediul care construiesc microhidrocentrala de pe Taia, avem o firmã de anul trecut care face construcþii metalice din fier ºi inox ºi o firmã care din ianuarie a solicita spaþiu pentru prelucrarea lemnului”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Firmele care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul centrului de afaceri contribuie prin plata taxelor ºi a impozitelor la dezvoltarea urbei. “Toate aceste firme aduc contribuþii la bugetul local. Ele prin

faptul cã desfãºoarã activitãþi de producþie, angajeazã muncitori ºi contribuie la impozitele ºi taxele care se colecteazã la nivel local prin cotele defalcate ºi prin impozitele pe care le plãtesc pentru activitãþile economice”, a mai spus sursa citatã. Înfiinþarea acestui centru de afaceri este consideratã a fi un succes de cei din administraþia publicã de la Petrila. “Putem spune cã a fost un succes înfiinþarea centrului de afaceri dacã la momentul la care vorbim este ocupat în proproþie de 80%. Sunt firme care lucreazã acolo, care au angajaþi. S-au înfiinþat pânã într-o 100 de locuri de muncã prin acest centru de afaceri”,

a mai precizat viceprimarul localitãþii. Centrul de Afaceri Lonea oferã afacerilor ºi întreprinzãtorilor din Valea Jiului oportunitãþi de a începe sau creºte o afacere într-un mediu propice dezvoltãrii afacerilor, ºi oferã asistenþã pentru întreprinzãtori în vederea dezvoltãrii economice generale a zonei ºi pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri. Centrul de Afaceri Lonea este situate în oraºul Petrila, la aproximativ 700 metri de clãdirea

primãriei, în fosta locaþie a minei de cãrbune Lonea Pilier. Centrul a fost oficial inaugurat în 22 martie 2004 ºi este operaþional de atunci încoace. Acesta are o suprafaþã totalã de 1300 metri pãtraþi pentru spaþii de producþii/servicii.,împãrþitã în 21 unitãþi de producþie ale cãror suprafeþe variazã între 30-70 m pînã la 200 m. Aproximativ 350 mp sînt localizaþi la primul etaj al clãdirii administrative motiv pentru care orice tip de afaceri mici pot fi sprijinite aici.

Dacã iarna ar fi fost nãprasnicã,

CEH ar fi trebuit sã importe huilã de la Orºova

inele din Valea Jiului nu pot asigura cantitatea de cãrbune necesarã Complexului Energetic Hunedoara. Perioada de iarnã a trecut, iar pentru intervalul 31 octombrie 2013 - 31 martie 2014, CEH ar fi avut nevoie de peste 600 de mii de tone de huilã. Temperaturile externe nu au fot foarte scãzute, astfel consumul de energie a fost redus. Monika BACIU “Aceastã iarnã nu s-a simþit din punct de vedere al preþului, din pãcate pentru noi. A fost o iarnã cãlduroasã, fãrã un consum foarte mare de energie, în decembrie au fost douã-trei zile cu un vârf, în rest a fost aceeaºi situaþie din toamnã”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Dacã situaþia ar fi impus, Complexul Energetic Hunedoara ar fi fost nevoit sã achiziþioneze huilã. Alta decât cea din Valea Jiului. A fost semnat un contract

cu cei de la Orºova ca în cazul în care resursa de aici nu ar fi ajuns atunci entitatea ar fi recurs la un import intern. „Noi eram pregãtiþi, aveam soluþii, am fãcut o achiziþie de huilã, dar am stabilit prin contract cã o sã o cumpãrãm efectiv doar în momentul în care vom avea nevoie ºi când emitem comenzi. Nu a fost nevoie ºi nu a trebuit sã luãm. Eram pregãtiþi oricum ºi aveam soluþii ca sã putem funcþiona. Nu era din import, era de la Orºova, producþie internã”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit directorului

general al CEH, minele din Valea Jiului nu pot asigura nici în momentul de faþã cãrbunele necesar, însã se lucreazã la capacitate maximã pentru a produce resursa necesarã. „Din pãcate, nici acum nu pot sã asigure cantitatea de care avem nevoie, încercãm sã mãrim cantitãþile produse, la Divizie avem permanente discuþii cu directorii, suntem în 15-20% peste producþia anului trecut, încercãm sã mãrim, dar în condiþii de siguranþã ca sã nu avem probleme”, a declarat Andronache. Mai mult, huila din Valea Jiului nu poate concura din punct de vedere financiar cu cea de la Orºova, care este mult mai ieftinã. „Diferenþele de preþ (între cãrbunele din Valea Jiului ºi cel de la Orºovan.r.) sunt mari. Acela e extras de la suprafaþã”, a mai precizat directorul CEH.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Milioane de lei pentru cele Dumnezeieºti

inanþare cãtre cele sfinte. În cursul anului trecut Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat diferite sume de bani cãtre mai multe asociaþii din judeþ. Banii au fost alocaþi ca “finanþare nerambursabilã”. Monika BACIU Pentru cele sfinte, instituþia judeþeanã a contribuit cu 3.259.243 de lei. Nu mai puþin de 116 lãcaºe de cult din judeþ au beneficiat de fonduri nerambursabile de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Cea mai mare sumã a fost alocatã pentru Episcopia Devei ºi Hunedoarei, în valoare de douã milioane de lei. Conform datelor publicate de instituþia judeþeanã, cele douã milioane de lei au fost necesare pentru amenajarea sediului

u douã luni înaintea scrutinului din mai, Tribunalul Hunedoara trage la sorþi componenþa echipei care va avea ca misiune buna desfãºurare ºi organizare a votului în judeþul Hunedoara. Astfel, potrivit unui comunicat remis presei de preºedintele Tribunaluilui Hunedoara, în aceastã sãptãmânã va fi desemnatã echipa ce va coordona activitatea în perioada votul.

„În data de 25 martie 2014,ora 13.00,va avea loc în ºedinþã publicã, la sediul Tribunalului Hunedoara - Sala 121 pentru desemnarea, prin tragere la sorþi, a celor trei judecãtori care vor face parte din Biroul electoral judeþean Hunedoara, în conformitate cu art. 26 alin. (2) din Legea nr.33/2007,

Roma Greco Catolicã Hunedoara ºi Biserica Unitarianã Petroºani.

ani pentru reparaþii ºi diverse amenajãri Mai multe biserici din judeþul Hunedoara au obþinut sume nerambursabile pentru reparaþii ºi diferite amenajãri. Cele mai multe lucrãri au fost de reparaþii la acoperiº sau la zidurile bisericilor. Unele lãcaºe de cult au primit ºi sume pentru reparaþiile necesare la casele parohiale. Din aceastã categorie fac parte parohiile de la Zdrapþi, Dobra, Subcetate, Parohia Românã Unitã cu

Pregãtiri pentru alegeri

Diana MITRACHE

administrativ al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei.

privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentru Parlamentul European, având în vedere alegerea membrilor din România în Parlamentul European din data de 25 mai 2014”, se aratã în comunicatul semnat de judecãtorul Mihaela Timiºan. Preºedinþii ºi locþiitorii birourilor electorale ale secþiilor de votare vor fi desemnaþi prin tragere la sorþi pânã

cel târziu pe data de 15 mai. Aceºtia nu pot avea apartenenþã politicã ºi nu pot fi soþ/soþie ori rude pânã la gradul IV inclusiv cu niciunul dintre candidaþi. Înscrierile se pot face pânã la data de 15 aprilie de luni pânã joi între orele 8.30 – 16.30, iar în zilele de vineri între orele 8.30 – 14.00. Prin Hotãrârea Guvernului României cu nr. 79/2014 s-a

stabilit ziua de duminicã, 25 mai 2014, ca datã a alegerilor pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European.

icturi ºi lumânãrar

Parohia Ortodoxã Românã Deva IV „ Naºterea Maicii Domnului” a primit de la Consiliul Judeþean 10 mii de lei pentru lucrãri de picturã, lumânãrar, realizarea pardoselilor la bisericã ºi amenajarea sistemului de canalizare. Parohia Ortodoxã Românã Deva VI – Adormirea Maicii Domnului a primit 500 de mii de lei pentru lucrãri de construcþii ºi realizarea de picturi interioare.

onstrucþii de biserici

Ca în toate localitãþile, în judeþul Hunedoara sunt sute de biserici. Deºi mulþi spun cã lumea nu prea mai calcã pragul lãcaºurilor de cult în ultima vreme, peste

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

tot se ridicã câte o bisericã. Pentru construcþia unei biserici, în cursul anului 2013, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat suma de 2500 de lei. Este vorba de susþinerea contrucþiei bisericii Parohia Ortodoxã Românã Sfântul Spiridon –Hunedoara VII. Încã 40 de mii de lei a primit ºi Parohia ortodoxã IV pentru construirea unei biserici ºi 5000 de lei a primit Biserica Ortodoxã Ponor. Nici catedrala de la Petroºani nu a fost uitatã. Pentru construirea catedralei Sfântul Prooroc Ilie din Petroºani, Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat anul trecut suma de 10 mii de lei. Aceste ONG-uri au depus dosare cu solicitari la CJ Hunedoara in care au prezentat diverse initiative in domeniul cultural, social, de mediu, sportive sau de educatie, iar pentru ele au cerut finantare.

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Actualitate 13

Nu plecaþi oricum pe munþi!

u fost cazuri grave în care oameni nepregãtiþi au plecat pe munþi ºi abia au fost gãsiþi dupã ore lungi de cãutãri. Vremea este propice plimbãrilor ºi drumeþiilor, iar jandarmii ne atrag atenþia sã fim echipaþi ºi sã þinem cont cã în munþi mai este zãpadã ºi cã oricând se pot produce accidente grave. Diana MITRACHE Nu plecaþi neechipaþi pe munþi ºi nici fãrã a anunþa mãcar o rudã despre traseul spre care vã îndreptaþi! Sunt sfaturi de la jandarmii montani, obiºnuiþi în ultima vreme cu intervenþiileîn zona de munte. Acum cã vremea s-a încãlzit, mulþi vor urca în zonele montane, iar sfaturile

general de brigadã, ºeful IJJ Hunedoara. Jandarmii sunt pregãtiþi sã intervinã, dacã va fi cazul, dar cel mai bine este sã nu avem nevoie de ajutorul lor, dacã plecãm. Cel mai dificil caz a fost recent, pe viscol, în Valea Jiului,

specialiºtilor trebuie urmate cu stricteþe. „La nivelul judeþului existã 8 structuri de jandarmerie montanã ºi pot sã vã spun cã întreg lanþul muntos este acoperit de efective de jandarmi. Din acest punct de vedere, cei care doresc sã fie în aceste zone trebuie sã cunoascã anumite reguli specifice zonelor montane, pentru cã muntele nu iartã”, a spus Viorel Sãlan,

dar norocul ºi priceperea jandarmilor a contat enorm. „Ultimele au fost cu un turist din judeþul Alba, pe care, dupã cãutãrile colegilor din Alba, l-am gãsit în zona Vãii Jiului. L-am gãsit în viaþã, dupã un timp foarte îndelungat de cãutãri, jandarmii montani ºi salvamontiºtii din Parâng. Totodatã, au fost ºi

alte situaþii, multe la nivelul judeþului, dar este îmbucurãtor cã sau finalizat cu bine”, a mai adãugat ºeful jandarmeriei hunedorene. Aºadar, þineþi cont de traseele marcate, de panourile avertizoare ºi nu cãutaþi sã folosiþi rute aleatoare. Asta dacã decideþi cã vremea bunã din week-end este propice drumeþiilor montane.

Expoziþie ºi degustare de vinuri

ai mulþi ziariºti ºi oameni obiºnuiþi, prieteni ai fraþilor Pintea, s-au întâlnit la Aztek cafe, o cafenea din Petroºani, pentru a degusta vinuri alese ºi pentru a vernisa o expoziþie de fotografii alb-negru realizatã de Cornel. Diana MITRACHE De altfel, Cornel Pintea a fost ºi sãrbãtorirtul zilei de sâmbãtã, iar pentru prima datã, în intimitatea unei cafenele, a venit un expert în vinuri, care ne-a artãtat ce înseamnã gustul, mirosul ºi multitudinea de arome ce pot fi detestate într-o sorbiturã de vin. Cosmin Lisenschi, director de vânzãri ºi somelier al Companiei Jidvei, a vorbit despre vin, gust, istorie ºi tradiþii, iar audienþa a avut

chiar de câºtigat. Iniþial, la intrarea în cafenea, am degustat o ºampanie produsã de firma româneascã Jidvei, iar mai apoi, alte 3 sorturi de vin ne-au fost prezentate, între ele fiind invitaþi sã degustãm tartine cu peºte, fiecare destinatã schimbãrii gustului vinului. A urmat apoi încântarea ochiului, cu câteva portrete

realizate în alb negru de fotograful Cornel Pintea. Fotografiile vor rãmâne o vreme expuse pe simezele cafenelei din centrul municipiului Petroºani, iar Cornel vine astfel ºi com-

pleteazã ºirul artiºtilor locali care aduc arta în rândul publicului, dupã ce Robert Hummel, ne-a obiºnuit în ultimii ani cu astfel de vernizaje inedite. Seara ineditã de la

Petroºani nu se putea încheia altfel decât pe acorduri de muzicã bunã, iar fraþii Pintea au adus o razã de inedit în mujlocul unei cafenele în pas cu timpul.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 Ultima ediþie (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! 11:00 Regina frumuseþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bascheþii fermecaþi 2 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Vânãtoarea ultimului dragon 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþi uºor din fire. Nu exageraþi ºi controlaþi-vã reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana iubitã! Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþi în aer liber împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Uniþi pentru totdeauna 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 O nouã viaþã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Serie A 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - Vaslui 19:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºi aveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþiº. Dupã-amiazã începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes personal. Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spre searã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineata se pare cã reuºiþi sã vã dezamãgiþi un prieten apropiat. Sunteþi predispus la gafe. Nu îi cãutaþi nod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vã convine ce spune.

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Ora 9 a României (r) 13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 112 - Poliþia în acþiune 21:30 Imagini incredibile din lume 22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)

23 iulie *** 22 august Aveþi tendinþa de a deveni prea insistent cu cei din jur ºi chiar sâcâitor. Neînþelegerile cu un prieten apropiat vã pun pe gânduri. Întrebaþi-vã dacã nu cumva exageraþi! Resimþiþi o stare de nervozitate accentuatã ºi sunteþi tentat sã exageraþi.

S-ar putea sã fiþi neliniºtit din cauza unor probleme financiare minore. Nu este cazul sã vã faceþi probleme. Dupã-amiazã, o rudã apropiatã vã împrumutã o sumã importantã sau vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine.

23 august *** 22 septembrie Se pare cã acordaþi prea multã importanþã unor probleme mãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi! Grijile nejustificate ar putea sã vã afecteze sãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Faceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Din cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã de nervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sã vã certaþi cu cei din jur. Stãpâniþi-vã agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vã poate pune în situaþii neplãcute. Evitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi prea puþine ºanse de reuºitã. Pãstraþi-vã calmul!

Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Nu vã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cã riscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Un prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismul propunându-vã o colaborare. Terminaþi ce aþi început ºi nu neglijaþi problemele familiale. Ascultãþi cu rãbdare propunerile partenerului de viaþã!

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un coleg de serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã. Puteþi evita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Ecologizãri dedicate „Zilei Apei”

iua Mondialã a Apei a fost marcatã ºi în Valea Jiului. Astfel, cu ocazia acestei sãrbãtori, Administraþia Bazinalã de Apã Jiu – Sistemul Hidrotehnic Independent Petroºani a derulat, în perioada 19 – 21 martie, o acþiune de ecologizare ºi igienizare a râului Jiu, în zona Defileului.

o vizitã la Barajul Valea de Peºti, acolo unde au participat la o acþiune de ecologizare a zonei de protecþie a lacului de acumulare”, a precizat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Independent Petroºani.

Mircea NISTOR La acþiune au participat 15 angajaþi ai societãþii. Materialele ºi utilajele specifice ecologizãrii (saci, mãnuºi, o autobasculantã ºi o utilitarã) au fost asigurate de cãtre Sistemul Hidrotehnic Petroºani. Dupã ecologizare, sacii cu gunoaiele recoltate au fost transportaþi la groapa de gunoi a municipiului Vulcan. Tot cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, celebratã pe 22 martie, au fost organizate ºi o serie de evenimente educative la unele unitãþi ºcolare din Petroºani, Petrila ºi Uricani. „Este vorba despre ªcoala Generalã „I.G. Duca” din Petroºani, Colegiul

Tehnic „Constantin Brâncuºi” din Petrila sau ªcoala Generalã Nr. 5 din Petrila. În data de 22 martie elevii de la Liceul Tehnologic „Retezat” din Uricani au efectuat

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin. Tel. 0742376988 Marcu.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Social

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014

Lecþie de viaþã despre bucurie ºi bunãtate chiar ºi când lumea din jur este gri M

ici, jucãuºi, frumoºi ºi nerãbdãtorii, copilaºi familiei Varga se uitã repede în pungile pline cu dulciuri. Gesturile lor pline de inocenþã îi fac sã fie ºi mai drãgãlaºi, iar dupã aproximativ un minut de scotocit, Rebeca, fetiþa mijlocie de 3 aniºori exclamã: Am gãsit gumã, e a mea!

in suflet pentru

suflet Ziua de sâmbãtã a fost una frumoasã, soarele a strãlucit, iar pofta de viaþã a fost parcã mai pregnantã ca niciodatã anul acesta, de când a venit primãvara. Pe strãzile din Cartierul Bosnea din Petroºani, deºi întreg ansamblul este unul deprimant în general, pentru cele mai multe case stau la un pas sã se dãrâme, iar sãrãcia este o stare de fapt, de data aceasta atmosfera de pe strãduþele înguste este una copilãreascã, care îmbie ºi un adult sã se bucure de viaþã ºi sã mai uite pentru un minut de griji. La ora 14 ºi câteva minute, o maºinã opreºte în faþa unui bordei sãrãcãcios. Privirile oamenilor de pe stradã se aþintesc asupra femeii care se dã jos de la volan. Ea intrã în casã ºi vorbeºte cu o femeia tânãrã care deºi pare aproape o adolescentã, are în braþe un copilaº. “Îl cunosc pe soþul dumneavoastrã, ºtiu cã aveþi patru

copii mici ºi cã trãiþi greu. Deºi nu sunt un om avut material, am prieteni care m-au ajutat ca la rândul meu sã vã ajut ºi eu pe dumneavoastrã, sã vã fac viaþa puþin mai uºoarã, mãcar pentru câteva zile”. Cea care a vorbit este Mariana Popa, o femeie din Petroºani, care deºi are ºi funcþii

politice, în acest material nu le vom enumera, pentru cã aici, cel puþin, politica nu-ºi are rostul. Vom vorbi de ea doar ca angajat al SC Apa Serv Petroºani, care prin munca ei l-a cunoscut pe capul familiei Varga, un bãiat tânãr, sub treizeci de ani, care i-a povestit de copilaºii lui de acasã, patru suflete inocente care ar merita mai mult în fiecare zi. Atunci, în mintea

atâtea ori gustul foamei în viaþa mea ºi ºtiu cum este sã nu ai. V-am adus câte puþin din ce am putut sã fac ºi eu rost de la cunoscuþi: carne, pâine, fructe, dulciuri ºi haine, ca sã aveþi mãcar câteva zile” , spune Mariana Popa.

ucuria este o stare de spirit, nu de loc!

Marianei Popa a încolþit ideea de a face ceva pentru aceastã familie. ªi-a sunat cunoºtinþele, prietenii care au putut sã o ajute, fie cu o pâine, fie cu un kg, douã de carne, ori cu niºte dulciuri, iar din puþin în puþin s-a fãcut suficient

chip, iar recunoºtinþa ia locul impasibilitãþii. Nu mai pridideºte sã mulþumeascã pentru ce i s-a adus ºi îl lasã câteva minute pe Darius jos din braþe. Întrebãm unde sunt toþii copilaºii, ceilalþi trei, iar un vecin se duce sã-i caute pe

unde suntem invitaþi inspirã sãrãcie, dar ºi viaþã. Pe ici pe colo, printre hãinuþele de copil puse la uscat mai vedem câte o jucãrie. Dintr-o datã casa se umple de chicoteli ºi de tropãitul picioruºelor încãlþate în cizmuliþe de cauciuc. Au venit copilaºii. Aceºtia, cu vârste de 6, 5 ºi 3 aniºori se uitã timid la musafirii nou veniþi prima datã, dar apoi curiozitatea ºi inocenþa înving ºi se reped la pungile cu dulciuri. Cu mânuþele mici scotocesc în ele ºi fiecare se bucurã de dulciurile primite. Din când în când, unul dintre copilaºi mai exclamã: Avem ºi pufuleþi!

încât portbagajul maºinii sale sã se umple.

stradã, unde erau la joacã.

manitatea înseamnã sã-þi pese

unãtatea învinge reticienþa Andreea Varga are doar 26 de ani, dar este deja mamã a patru copilaºi. Firavã, dar totodatã puternicã, tânãra pare impasibilã în prima fazã atunci când i se explicã intenþia femeii care a venit sã o ajute. Cu micuþul Darius de un aniºor care îi stã în braþe, vine la maºinã. Când vede pungile cu alimente, jucãrii, haine ºi dulciuri se opreºte o secundã în loc. Uimirea i se citeºte pe

ucurie de copil

Cu pereþii aproape dãrâmaþi, care poartã amprenta timpului specificã vechilor case de colonie minereºti din Bosnea, cãmãruþa

Mariana Popa, femeia care a vrut sã ajute are satisfacþie în ochi ºi inima parcã îi tresaltã de fericire. “ªi eu am copii, iar unul dintre ei a murit când era mic. Am simþit de

Cu o casã plinã de copii, cu toþii frumoºi ºi jucãuºi, dar cu nevoi atât de mari, care nu pot fi acoperite din salariu capului de familie de 6, 7 milioane de lei vechi ca muncitor necalificat în construcþii, ºi deºi poate cã rãspunsul ar fi fost evident, credeam noi, am întrebat-o pe Andreea, mama copiilor, ce ar face familia ei mai fericitã. Mãrturisim cã ne-am fi aºteptat ca rãspunsul sã fie unul care þine de viaþa cotidianã, de acoperirea cheltuielilor de zi cu zi. Dar, nu! “Dacã stau bine ºi mã gândesc, da, am avea nevoie de bani, pentru cã nu avem, aºa este, dar aº fi mult mai fericitã sã ºtiu cã toþi copii mei sunt sãnãtoºi. Acum nu îmi doresc altceva decât sãnãtate pentru ei, cã sunt tot bolnãviori în ultimul timp”, ne-a spus Andreea Varga, mama celor patru micuþi. Privindu-i pe micuþii care au ºi început sã se joace cu jucãriile aduse, ori sã mãnânce din dulciuri, înþelegem atunci cã fericirea poate fi construitã din lucruri mãrunte, pas cu pas, ºi cã nu þine mereu de avuþii ºi de ceea ce înseamnã lucrurile materiale. Ea poate însemna cele mai simple lucruri din lume ºi anume norocul de a fi împreunã ºi de a ne bucura de viaþã oricum ar fi ea. Bucuria este o stare de spirit, nu de loc! Adriana PA PAVEL