CVJ Nr 577, vineri, 21 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 577

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului, muzeu în scurt timp

Berbeceanu vrea înapoi în BCCO >>> PAGINA A 3-A

Petiþia împotriva izolãrii Vãii Jiului îi lasã indiferenþi pe locuitorii Vãii Jiului >>> PAGINA A 3-A

Petroºani, raiul spãrgãtorilor >>> PAGINA A 5-A

Maidanezii, la “joacã” în curtea ºcolilor >>> PAGINA A 5-A

Avram vrea sã zdruncine credibilitatea ANI, ca intervenient în procesul lui Moloþ >>> PAGINA A 7-A

CEH va încasa dividende de pe urma proiectului Tarniþa >>> PAGINA A 11-A

Topul celor mai frumoase femei din Valea Jiului.

Subiectiv sau obiectiv? >>> PAGINA A 13-A Spre o staþiune de interes naþional,

T

oatã Valea Jiului ar putea ajunge un muzeu. Mai multe obiective industriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonã moartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducem traiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentru care s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare. >>> PAGINILE 8-9

Turiºti întâmpinaþi cu toalete la marginea drumului ºi condiþii demne de Evul Mediu >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Berbeceanu vrea înapoi în BCCO F

ostul ºef al BCCO Alba Traian Berbeceanu a declarat cã ºi-ar dori sã revinã în structura de poliþie care l-a consacrat în carierã - Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate, în prezent el desfãºurându-ºi activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara.

Berbeceanu este anchetat de procurorii DIICOT într-un dosar în care este învinuit de favorizarea infractorului, însã procurorii DNA au anunþat miercuri cã îl cerceteazã, la rândul lor, pe procurorul-ºef al DIICOT Alba, Ioan Mureºan, pentru abuz în serviciu în ceea ce priveºte modul în care acesta a instrumentat ancheta referitoare la fostul ºef al BCCO Alba. Potrivit lui Berbeceanu, este nevoie de un ghid al carierei în meseria de poliþist, astfel încât în funcþiile de conducere din Poliþia Românã sã promoveze adevãraþii profesioniºti.

"Probabil cã opinia publicã nu ºtie cã, de foarte mulþi ani, pentru ocuparea posturilor de conducere

din Poliþia Românã nu s-au mai dat concursuri. Trebuie sã luptãm împreunã pentru un ghid al carierei drept ºi corect ºi profesioniºtii adevãraþi sã promoveze în funcþiile de conducere", a afirmat fostul ºef al BCCO Alba.

Berbeceanu a adãugat cã în Poliþia Românã lucreazã foarte mulþi profesioniºti cãrora le-a adresat rugãmintea de a-i cãlãuzi în carierã pe colegii lor mai tineri, care ar putea fi "bulversaþi" de ancheta în care este el implicat, dar ºi procurorulºef al DIICOT Alba, cel care i-a instrumentat dosarul.

"Situaþia cumplitã prin care am trecut eu a fost vãzutã de colegi de-ai noºtri tineri, veniþi de pe bãncile Academiei de Poliþie,

D

eºi toatã lumea s-a declarat indignatã de închiderea Defileului Jiului timp de ºase zile pe sãptãmânã, puþin peste 500 de persoane au semnat pânã acum petiþia online lansatã de consilierii judeþeni Adrian David ºi Adrian Zvâncã.

Aproximativ 130.000 de oameni, adicã populaþia Vãii Jiului, au de suferit direct de pe urma închiderii DN66 pe porþiunea Livezeni – Bumbeºti Jiu, asta ca sã nu mai vorbim despre cei din restul judeþului, de asemenea afectaþi în cazul în care au drum în sudul þãrii.

Iar factorii responsabili din Valea Jiului,precum ºi cei din conducerea judeþului, ºi-au unit eforturile pentru a cere reducerea restricþiilor de circulaþie

de pe bãncile ºcolilor de agenþi de poliþie, fãrã experienþã, care sunt bulversaþi ºi nu au înþeles nimic din ceea ce s-a întâmplat.

Aceastã situaþie a fost menitã sã-i descurajeze pe mulþi poliþiºti operativi care sunt în linia întâi, în stradã ºi dau piept cu infractori deosebit de periculoºi.

Sunt descurajaþi ºi, cred eu, dezorientaþi.

Este de datoria noastrã, a celor cu experienþã, sã le cãlãuzim

paºii în cariera de poliþist ºi sã spunem ceea ce avem de spus", a mai spus fostul ºef al BCCO Alba.

R

eversul medaliei

Anchetatorii lui Berbeceanu sunt la rândul lor cercertaþi penal de DNA, pentru cã i-au fabricat poliþiºtului dosarul penal. Astfel, procurorul-ºef al DIICOT Alba, Ioan

Mureºan, procurorul Nicolae Cean ºi ofiþerul de poliþie judiciarã de la DIICOT Alba, Alin Muntean, sunt urmãriþi penal de cãtre procurorii DNA, fiind acuzaþi de abuz în serviciu ori alte infracþiuni. ”Încã de când am fost arestat ºi deþinut ilegal am avut încredere deplinã în Direcþia Naþionalã Anticorupþie, aºa cum nu vã ascund cã am încredere foarte mare în DIICOT pentru cã am lucrat în mod direct sau indirect cu zeci de procurori DIICOT din þarã ºi îi preþuiesc ºi îi apreciez pentru profesionalismul lor. În dosarul DIICOT sunt inculpat ºi sunt convins cã se va face dreptate. În dosarul DNA am calitatea de martor. Sunt denunþãtor. Vreau sã ºtiþi cã dosarul acela, spre supriza mea, era deja înregistrat ºi era în lucru înainte de a ajunge eu la DNA pentru a denunþa faptele prezumtiv infracþionale pe care le-am sesizat", a afirmat Berbeceanu.

Traian Berbeceanu a mai spus cã dosarul care i-a fost înscenat

era menit sã descurajeze ºi alþi poliþiºti care îºi fac meseria.

Fostul ºef al BCCO Alba Traian Berbeceanu a stat în arest din 24 octombrie pânã în 26 noiembrie 2013, fiind acuzat cã a sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei. În acelaºi dosar sunt cercetaþi soþii Titus Biriescu ºi Ramona Biriescu, consideraþi liderii grupãrii infracþionale specializate în comerþ ilegal cu petrol, arestaþi de asemenea în 24 octombrie 2013.

Dosarul lui Traian Berbeceanu ar fi fost fabricat dupã ce acesta ar fi refuzat solicitarea lui Ioan Mureºan de a-l numi ºef de serviciu pe ofiþerul Alin Muntean, reiese din ordonanþa DNA privind urmãrirea penalã a ºefului DIICOT Alba, a lui Muntean ºi a unui procuror de la Parchetul Tribunalului Alba.

Maximilian GÂNJU

Petiþia împotriva izolãrii Vãii Jiului îi lasã indiferenþi pe locuitorii Vãii Jiului

pentru efectuarea lucrãrilor de reparaþii la trei zile pe sãptãmânã.

Aceºtia au formulat un memoriu pe care l-au trimis cãtre Ministerul Transporturilor ºi Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale prin care solicitã tocmai reducerea zilelor cu restricþii de circulaþie. În plus, doi consilieri judeþeni – Adrian David ºi Adrian Zvâncã - au mers mai departe ºi au

lansat o petiþie on-line intitulatã „Spune NU izolãrii Vãii Jiului”, în care se aratã cã: „Având în vedere cã la data de 14 martie 2014 CNADNR a comunicat cã în perioada 17.03.2014 – 15.06.2014, circulaþia rutierã pe DN 66, pe sectorul cuprins între km 93+500 - km 126+000, Bumbeºti Jiu-Petroºani (Defileul Jiului), va fi închisã, în fiecare zi, de Luni pânã Sâmbãtã, în

intervalele orare 06:00 – 12:00 ºi 14:30 – 20:30.

Cetãþenii Vãii Jiului protesteazã faþã de aceastã mãsurã abuzivã deoarece extinderea orarului restricþiilor ar afecta atât traficul de cãlãtori, cât ºi cel comercial. Defileul este principala rutã a mãrfurilor spre Vale, iar folosirea rutei alternative pentru transportul comercial, pe Valea Oltului (întrucât Transalpina nu este deschisã traficului

greu), ar putea determina inclusiv o creºtere localã a preþurilor.

Transportatorii ar trebui sã parcurgã astfel circa 200 de km în plus, ceea ce va suplimenta costurile, iar locuitorii Vãii sunt cei ce vor resimþi acest fapt”. Numai cã oamenii s-au revoltat doar verbal ºi puþini sunt cei care au ales sã semneze pânã acum petiþia, care poate ajuta la remedierea acestei probleme.

Pânã joi puþin peste 500 de persoane semnaserã aceastã petiþie menitã se “determine CNADNR sã revinã asupra deciziei ºi sã nu IZOLEZE Valea Jiului de restul þãrii!”.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Balaurii sunt dragoni ºi basmele – desene animate

C

opiii din ziua de azi au uitat de basme, confundã dragonii ºi balaurii, dar ºtiu posturile tv cu desene animate. A fost Ziua Educaþionalã Povestitului ºi copiii au fost invitaþi sã asculte basme româneºti, la Muzeul Mineritului.

Cine sunt balaurii ºi ce legãturã au ei cu dragonii?

Puþini copii au ºtiut sã rãspundã, iar unii chiar nu ºtiau ce este un basm, dar ºtiau sã enumere cel puþin 3 posturi tv cu desene animate. Un grup de copii din Petroºani a fost invitat de Ziua Internaþionalã a

Povestitului sã afle despre basmul nostru popular, dar au confundat, mai toþi, dragonii din desenele animate, cu personajul nostru autohton, balaurul cu multe capete, de care puþini au auzit. „ªtiu cã sunt foarte mari ºi periculoºi. Nu existã dragoni buni. Sunt numai niºte dragonaºi foarte mici ºi drãguþi, care zâmbesc toatã ziua”, a încercat sã ne explice o fetiþã, pe care am întrebat-o ce sunt balaurii, la fel ca ºi colega sa. „Unii sunt rãi, alþii mai buni. Cei mititei, sunt mai buni. Sunt niºte desene pe Minimax, care sunt frumoase, cu dragoni. Nu prea ºtiu basme”, a recunoscut o altã fetiþã.

Am întrebat ºi bãieþii, iar

rezultatul a fost acelaºi, toþi ne-au vorbit despre dragoni ºi nu despre balauri. „Eu ºtiu Greuceanu, e foarte frumos ºi cu mulþi dragoni, dar nu mai þin minte”, ne-a lãmurit el. „Sunt niºte creaturi rele din basme. Nu prea ºtiu basme. Mai vãd la desenele animate pe

Minimax”, a recunoscut un alt copil, iar un bãieþel chiar a mãrturisit cã nu i-a citit nimeni un basm cu balauri. „Nu am auzit de ei. Nu mi-a citit nimeni un basm, niciodatã”, a spus el.

Cel mai drãguþ a fost, însã, un copilaº care a susþinut cã, în vremuri

ipsa credinþei, guvernul ºi L De ce nu suntem fericiþi? banii puþini nu ne lasã sã fim fericiþi.

Asta spune majoritatea oamenilor, în timp ce alþii nici nu vor sã fie deranjaþi cu înrtrebãri, pentru cã „ºi aºa sunt nefericiþi”. A fost Ziua Mondialã a Fericirii, iar la Petroºani am încercat sã aflãm ce ne lipseºte sã zâmbim cu adevãrat.

Nu mai credem în Dumnezeu. A fost o primã concluzie care ne-a convins cã, dacã am fi mai religioºi, Dumnezeu ne-ar rãsplãti. „Ne lipseºte încredea în Dumnezeu.

Mult mai mult am câºtiga, dacã l-am iubi pe Dumnezeu. Dacã ne-am îndepãrtat atât de tare de Dumnezeu, vedeþi ce se întâmplã cu noi? ªi asta este din cauza neglijenþei noastre”, ne-a mãrturisit o femeie din localitate.

Alþii spun cã nu ne mai iubim ºi pentru cã nu mai vrem sã ºtim unii de alþii, ne îndepãrtãm zi de zi de fericire. Nu este uºor ºi tocmai lipsa de afecþiune ºi ignoranþa ne face nefericiþi. „Ne lipsesc

multe… Înþelegerea ne lipseºte, înþelegerea între oameni. Suntem fiecare pe cont propriu ºi nu prea îl înþelegem pe cel de lângã noi ºi parcã nici ne mai pasã unul de altul”, susþine o altã doamnã.

Iar pentru cei mai mulþi dintre noi, lipsa fericirii vine de la Guvern care ne-a sãrãcit ºi ne þine aºa de ani buni. „Ne lipsesc de toate. Discutãm de piaþã, preþuri, partea socialã, salarii.

Niciodatã banii nu au adus fericirea, dar numai numãrul lor ne face fericiþi”, spune un alt om, în timp ce colegul sãu de pe banca din parc îi întãreºte spusele. „Noi suntem semi-fericiþi.

Suntem fericiþi cã trãim într-o þarã ca România, frumoasã bogatã, dar totodatã nefericiþi cã avem o conducere ca a noastrã. Cei de la Bucureºti, pe care i-am votat ar trebui sã aibã grijã de resursele noastre, de þarã, de bogãþiile care ni le-a dat Dumnezeu”, spune omul ºi tot semi-fericit mai este ºi un pensionar care a venit în parc sã hrãnescã porumbeii. „Eu nu aº putea sã spun cã sunt nefericit, atâta timp cât avem la conducere un guvern care încaseazã bani anticipat, pentru ca sã se plimbe ei... Nu aº vrea sã spun cã sunt nefericit, dar am vãzut cã la centru orice se

poate, îºi fac legi pentru ei, nu pentru noi, spune resemnat omul.

Fericirea este relativã ºi oamenii uitã mai mereu sã zâmbeascã.

Le lipseºte poate,

demult apuse, strãbunicul lui s-a luptat cu o astfel de creaturã. „Era un balaur demult, în 1980, adicã un ºarpe cu douã capete ºi l-a omorât bunicul mamei mele ºi eu am basme cu dinozauri acasã foarte multe”, ne-a explicat el.

Actorii Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani au venit la Muzeul mineritului sã le povesteascã celor mici cine a fost Greuceanu ºi cum l-a rãpus el pe balaurul cu multe capete. Copiii au fost fascinaþi ºi tocmai acesta a fost scopul acþiunii.

Toþi copiii au plecat acasã încântaþi de izbânda lui Greuceanu ºi poate cã, un astfel de prilej, a fost primul în care au ascultat un basm.

încrederea în ei, sau în Dumnezeu. În 2012, ONU a decretat cã în fiecare an, pe 20 martie, va fi sãrbãtoritã Ziua Mondialã a Fericirii!

Sute de organizaþii din întreaga lume au pregãtit evenimente ºi acþiuni, iar România este ºi ea reprezentatã.

Motivul pentru care o organizaþie, cunoscutã mai degrabã pentru intervenþia în situaþii de urgenþã, se preocupã de aºa ceva este conectat la studiile îngrijorãtoare ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii: - Pânã în 2050, depresia va fi cea de-a doua cea mai frecventã boalã la nivel mondial.

- Pânã în 2030,

Diana MITRACHE cazurile de cancer vor escalada de la 13 la 27 de milioane de cazuri noi.

Modul actual de organizare al societãþilor vestice a creat mai multe iluzii pentru membri ei: - Ca sã fiu fericit, am nevoie de bani.

- Ca sã fiu fericit, am nevoie de aprecierea celor din jur.

- Ca sã fiu fericit, am nevoie de status / faimã.

Acest tip de comportament ºi gândire cauzeazã diferite probleme care au implicaþii la nivel mondial: corupþie, consum exagerat, poluare, tabloidizarea presei, etc Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Maidanezii, la “joacã” în curtea ºcolilor ª coli fãrã garduri ºi maidanezi care îºi duc veacul liniºtiþi într-o zonã dedicatã exclusiv copiilor. Cam aºa aratã situaþia în incinta unor instituþii de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani.

Gardurile au fost furate de hoþii de fier vechi pentru a fi valorificate, iar maidanezii circulã nestingheriþi în curtea instituþiilor, acolo unde ar trebui sã fie copiii în pauze.

Responsabilii administraþiei locale de la Petroºani cunosc situaþia, însã spun cã nu au posibilitatea de a stopa acest fenomen al furtului.

“Noi am luat la cunoºtinþã de toate aceste stricãciuni care existã la nivelul unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani, am fãcut o evaluare a pagubelor însã ele continuã sã creascã sau cresc într-un ritm mai mare decât reuºim noi sã le manageriem. Vom avea în vedere ca unele dintre aceste instituþii sã beneficieze din nou de înlocuirea porþilor care au fost furate, de gardurile care au fost furate pentru a fi valorificate deorece erau din fier. Din

Petroºani, raiul spãrgãtorilor

V

al de spargeri în municipiul Petroºani.

Cel puþin douã microbuze ºi patru taximetre au fost sparte în noaptea de miercuri spre joi, asta dupã ce la finele lunii februarie alte trei microbuze de transport persoane au fost vandalizate.

Alte câteva firme au fost vizate de hoþi, iar pânã acum poliþiºtii nu au rezolvat niciun caz.

Proprietarii microbuzelor care circulã în regim de maxi – taxi din municipiul Petroºani sunt disperaþi. În timp ce maºinile sunt vandalizate în parcãri, una dupã alta, poliþiºtii din localitate nu reuºesc sã dea de urma autorilor faptei. Asta deºi se lucreazã la modul grosolan ºi sunt lãsate în urmã o mulþime de potenþiale indicii. În noaptea de miercuri spre joi nu mai puþin de douãmicrobuze ºi patru taximetre au fost vandalizate în cãutarea de bunuri de valoare.

pãcate chiar dacã le înlocuim ne gândim la faptul cã ele nu vor putea fi în continuare pãzite. Existã un risc ca noi sã investim aceºti bani ºi sã remontãm gardurile însã ele pot sã disparã peste noapte sã fie luate de cãtre valorificatorii de fier pentru cã nu avem efective care sã ne permitã sã asigurãm paza perimetrelor pe timp de noapte la toate aceste obiective”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Precum în “Meºterul Manole”, ce ziua se zideºte, noaptea se dãrâmã. Aºa se întâmplã ºi cu gardurile înlocuite. În acest context, municipalitatea

Dintr-un taximetru a fost furatã suma de 100 de lei, iar altele s-au ales cu geamurile sparte. „Deocamdatã dosarele sunt cu autor neidentificat ºi se fac cercetãri în vederea identificãrii ºi a prinderii autorilor.

Existã un cerc de suspecþi”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Cei care s-au ales cu maºinile vandalizate sunt, însã, sceptici cã autorii faptelor vor fi prinºi prea curând.

La finele lunii februarie, alte trei microbuze au fost vandalizate, iar una dintre maºini era parcatã într-o zonã centralã, la doi paºi de sediul Primãriei Petroºani.

Asta, însã, nu i-a împiedicat pe hoþi sã dea atacul ºi asta pentru a treia oarã! Pânã acum, însã, nu existã niciun indiciu în ceea ce priveºte identitatea autorilor care continuã sã dea spargere dupã spargere, dupã acelaºi mod de operare.

Nici unele societãþi nu au scãpat de hoþi, care au fost prãdate chiar ºi de douã ori pe lunã. Oamenii de afaceri sunt revoltaþi pe faptul cã “organele” se aratã neputincioase în faþa infractorilor.

Car men COSMAN-PREDA

cautã soluþiile optime. „Nu în totalitate (am reuºit sã evaluãm pagubele-n.r.). Ele ni se

aduc la cunoºtinþã pe mãsurã ce mai trece câte o noapte ºi mai asistã fiecare la golirea peisajului înconjurãtor, dar ceea ce momentan ne reþine este faptul cã ne gândim la ce soluþie putem sã apelãm astfel încât dacã cheltuim aceºti bani sã nu ne trezim cã am fãcut acest lucru pe o perioadã foarte scurtã de timp, adicã sã facem o cheltuialã inutilã”, a mai spus sursa citatã.

Fenomenul furtului de fier vechi este unul greu de stopat în Valea Jiului. De nenumãrate ori s-a constatat lipsa bunurilor urbane care au atras magneþii.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Zilele Asistenþei Sociale în judeþul Hunedoara

Î

n luna martie 2014 Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali sãrbãtoreºte “Zilele Asistenþei Sociale”. În acest context, Sucursala Teritorialã Hunedoara a Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali în parteneriat cu Universitatea din Petroºani, Facultatea de ªtiinþe, Departamentul de ªtiinþe Socio-Umane, Specializarea Asistenþã Socialã a organizat ºi va organiza câteva evenimente importante care sã contribuie la promovarea ºi cunoaºterea activitãþilor ºi realizãrilor din domeniul asistenþei sociale.

Mircea NISTOR

Astfel, în judeþul Hunedoara, în cadrul “Zilelor Asistenþei Sociale” se vor derula mai multe activitãþi.

Prima dintre acestea, Conferinþa cu tema “Criza economicã ºi socialã – Soluþiile asistenþei sociale”, s-a desfãºurat în Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani, în data de 20 martie 2014.

La conferinþã au participat asistenþi sociali, reprezentanþi ai instituþiilor publice, reprezentanþi ai ONGurilor din judeþul Hunedoara, studenþi ºi cadre didactice din cadrul specializãrii Asistenþã Socialã a Universitãþii din Petroºani.

Pentru perioada urmãtoare sunt programate a avea loc ºi alte acþiuni. Printre acestea se numãrã: Vizionarea filmului documentar “World Social Work Day – Around the Europe” ce se va realiza la sediul din Petroºani al CNASR Sucursala Hunedoara; Realitãþi ºi perspective europene în asistenþã socialã: diseminarea virtualã a documentului “The Global Agenda for Social Work and Social Development Commitment to Action”.

Discuþii on-line referitoare la documentul “The Global Agenda for Social Work and Social Development

Commitment to Action” ºi premierea celor mai bune feedback-uri ale asistenþilor sociali pe marginea documentului menþionat, ce se va realiza la sediul din Petroºani al CNASR Sucursala Hunedoara, în urmãtoarea perioadã a lunii martie 2014.

“Tema stabilitã la nivel mondial de cãtre Federaþia Internaþionalã a Asistenþilor Sociali, pentru anul acesta, pentru celebrarea Zilelor Asistenþei Sociale de cãtre Federaþia Internaþionalã a Asistenþilor Sociali este „Criza Economicã ºi Socialã - Soluþiile Asistenþei Sociale”.

Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România este autoritatea profesionalã în domeniu care reprezintã, apãrã ºi promoveazã drepturile ºi interesele membrilor la nivel local, naþional ºi internaþional, apãrã onoarea, libertatea ºi independenþa profesionalã a asistentului social în exercitarea profesiei, asigurã respectarea de cãtre asistenþii sociali a obligaþiilor care le revin faþã de beneficiari, instituþii ºi societate, în concordanþã cu normele deontologice ale profesiei, iar asistentii sociali, promoveazã egalitatea si echitatea, sprijinã un stil de viaþã demn ºi sustenenabil, al indivului, grupului ºi al

comunitãþii”, a declarat Felicia Andrioni, preºedintele CNASR Hunedoara. În acest an, în premierã, Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România a celebrat Ziua Mondialã a Asistenþei Sociale prin organizarea primei ediþii a Galei Naþionale a Excelenþei în Asistenþa Socialã în data de 18 martie 2014, la Teatrul Nottara din Bucureºti.

Evenimentul a celebrat în România Ziua Mondialã a Asistenþei Sociale ºi a recompensat performanþa ºi excelenþa celor care ºi-au adus contribuþia la dezvoltarea asistenþei sociale ºi la promovarea profesiei de asistent social.

Totodatã, evenimentul a marcat 20 de ani de la prima promoþie de asistenþi sociali ºi 10 ani de la reglementarea profesiei.

“Gazda evenimentului a fost doamna Andreea Marin, iar la eveniment au participat reprezentanþi ai instituþiilor guvernamentale ºi neguvernamentale, asistenþi sociali ºi susþinãtori ai asistenþei sociale din Romania. În cadrul Galei Naþionale s-au acordat mai multe premii, pe secþiuni diferite, pentru contributia la dezvoltarea Asistenþei Sociale în

România ºi promovarea profesiei de Asistent Social.

Judeþul Hunedoara a avut doi asistenþi sociali finaliºti nominalizaþi la aceastã galã, în douã categorii diferite”, a mai spus Felicia Andrioni.

Astfel, la categoria “Asistentul social al anului 2013” printre primii trei finaliºti nominalizaþi la nivel naþional a fost ºi asistentul social lector univ. dr. Andrioni Felicia, preºedintele Sucursalei Teritoriale Hunedoara a CNASR, însã premiul juriului pentru aceastã categorie a fost oferit asistentei sociale Oana Clocotici din Bucureºti, iar în categoria “Asistentul social din domeniul asistenþei sociale comunitare” printre primii trei

finaliºti din Romania s-a evidenþiat ºi asistentul social Nicu Rotaru din Petroºani,

membru al Sucursalei Teritoriale Hunedoara a CNASR, însã premiul juriului pentru aceastã categorie a fost oferit Rodicãi Marinoiu din Bacãu. “În concluzie, evenimentele ce s-au desfãºurat ºi cele ce urmeazã sã fie realizate îºi vor aduce contribuþia la mobilizarea actorilor sociali la un moment de reflecþie, de analizã ºi sintezã asupra realizãrilor din domeniul asistenþei sociale dar ºi la proiectarea unor noi idealuri pentru asistenþa socialã din Romania”, a precizat Felicia Andrioni, preºedintele filialei din Hunedoara a CNASR.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

F

Avram vrea sã zdruncine credibilitatea ANI, ca intervenient în procesul lui Moloþ

ostul vicepreºedinte al Consilului Judeþen Hunedoara, Costel Avram, a fost admis ca intervenient în cauza aflatã pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justieþie, unde a fost atacatã cu recurs decizia ANI de a-l declara incompatibil pe preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. Aflat în aceeºi situaþie ca a fostului sãu ºef, lui Costel Avram, aceeaºi Autoritate Naþionalã de Integritate i-a clasat dosarul ºi în adresa primitã de Avram scrie negru pe alb – nu sunteþi în situaþie de incompatibilitate. De bunã voie, Costel Avram a intrat în proces pentru a demostra cã ANI este inconsecventã. Dacã va reuºi, Mircea Ioan Moloþ îi va fi dator ”pânã la moarte ºi dincolo de ea”.

Cererea de ”intervenþie în interesul altei persoane”, introdusã de Costel Avram, vicepreºedinte PNL, filiala judeþului Hunedoara, în procesul lui Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a fost admisã de judecãtori ºi s-a stabilit un nou termen – 30 aprilie 2014 .

Magistraþii au avut de judecat, recursul fãcut de preºedintele CJ Hunedoara împotriva Agenþiei Naþionale de Integritate, care a decis cã Mircea Ioan Moloþ s-a aflat în stare de incompatibilitate, în 2008, patru luni ºi ºase zile, timp în care a fost preºedinte al AGA la SC Drumuri ºi Poduri SA, societate subordonatã Consiliului Judeþean.

Incompatibilitatea l-ar obliga pe Mircea Ioan Moloþ sã pãrãsescã

fotoliul de preºedinte al judeþului, câºtigat prin alegeri, ºi eventual sã nu mai poatã candida vreo câþiva ani.

Doar cã în acelaºi timp alþi doi vicepreºedinþi ai CJH, Costel Avram ºi Ioan Rus, au fãcut parte din AGA, dar deciziile ANI au fost altele decât cea în cazul lui Moloþ. Costel Avram a fost declarat compatibil, iar Ioan Rus nu este cercetat în

acest sens, pentru cã nu a primit nici cã-i albã, nici cã-i neagrã.

Intenþia lui Costel Avram de a zdruncina credibilitatea Agenþiei Naþionale de Integritate, dovadã stând aceste trei cazuri din judeþ, s-a vãzut în cadrul unei emisiuni tv, ”Politica la zi”, de la HunedoaraTv, cu vreo douã sãptãmâni în urmã. ” Mie mi se pare incorect ca toþi trei – eu, Ioan Rus ºi Mircea Moloþ - sã facem parte din AGA, ºi dupã ani, Moloþ este purtat prin procese, cazul meu este clasat, iar Ioan Rus nu este cercetat de ANI. De ce? Pentru cã Moloþ este preºedintele Consiliului Judeþean? Eu nu mai sunt în Consiliul Judeþean? Poate cineva va vedea ºi va rezolva aceastã

problemã...” – a declarat Costel Avram.

Ca urmare, la termenul din data de 19 martie, Avram a devenit intervenient în cauza aflatã pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care judecã recursul fãcut de Mircea Ioan Moloþ la decizia ANI. Ce poate face Costel Avram prin intervenþia în proces este sã arate Înaltei Curþi modul haotic în care sunt date aceste decizii ale Agenþiei Naþionale de Integritate – trei oameni, trei decizii diferite.

Odatã admis în proces ca intervenient, Avram va fi ascultat de instanþã ºi îi vor fi admise probele în susþinerea cererii – adresa primitã de la ANI, care a analizat situaþia, aceaºi ca în cazul lui Moloþ, ºi a clasat

Actualitate 7 dosarul ºi i s-a comunicat cã nu este vorba de incompatibilitate în cazul sãu, AGA de la Drumuri ºi Poduri SA. ”Da, în cazul acesta este vorba de intervenþie în interesul cuiva. Ceea ce se întâmplã ne dovedeºte cã justiþia nu este întotdeauna echistantã, oscilând pentru o culoare a pielii sau alta. În acest caz înseamnã cã se rãspunde unei culori politice. Eu, ca avocat, aº merge pe metoda câºtigãrii timpului, pentru cã în timp ies multe lucruri la ivealã.

Da, se poate rãsturna o situaþie prin intervenienþi care pot aduce noi elemente” – a declarat avocat Elvira Pristavu, Petroºani. ”Sigur cã am fãcut acest lucru de bunã voie! Asta pentru cã nu este corect ceea ce se întâmplã, eu sã primesc cã nu mã aflu în situaþie de incompatibilitate, iar preºedinte Moloþ sã se afle în situaþie de incompatibil. Ori toþi, ori niciunul, aºa mi se pãrea corect” – a declarat Costel Avram.

Dacã Avram, prin curajul sãu de a se implica în acest proces, va crea un precedent în rãsturnarea situaþiei de incompatibilitate, cauzã aflatã pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie, prin documentul care l-a declarat compatibil în aceleºi condiþii ca ale preºedintelui Consiliului Judeþen, credibilitatea Autoritãþii Naþionale de Integritate va fi puternic zdruncinatã, iar Mircea Ioan Moloþ va scãpa de coºmarul de pânã acum, dar îi va rãmâne dator lui Avram ”pânã la moarte ºi dincolo de ea”.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

T

oatã Valea Jiului ar putea ajunge un muzeu. Mai multe obiective industriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonã moartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducem traiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentru care s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare. În timp ce la noi acest obiectiv emblematic stã sã se prãbuºeascã, la Drobeta Turnu Severin tot un turn de apã a fost reabilitat cu un milion de euro, bani europeni ºi a fost transformat în punct de atracþie turisticã.

T

urnul de apã, punct strategic... cândva Turnul de apã din Petroºani a fost ridicat acum 102 ani.

Deºi acesta este funcþional, clãdirea aratã ca o ruinã. Nu de puþine ori s-a dorit punerea acestuia în valoare. Cei care au lucrat aici îºi aduc aminte cât de prosperã era zona acum câþiva zeci de ani.

“M-am angajat în anii 1970, aveam 98 de locomotive cu aburi, predominante de 150 de mii pe tracþiune, restul locomite germane e 2,30 care fãceau trenurile accelerate ºi personale. Turnul de apã a fost construit în anii 19101912, are un rezervor de 360 de metri cubi de apã ºi alimenta locomotivele cu apã, plus hidranþii care erau construiþi în incinta depoului pentru a stinge eventualele incendii”, a declarat Ioan Lucian Criºan, fost angajat al

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

depoului.

Peste 500 de angajaþi au lucrat la depoul din Petroºani. Acum mai sunt doar ºase.

Cândva aceastã unitate era mândria zonei, acum ajunge o ruinã mãcinatã de nepãsare.

“Oamenii erau împãrþiþi în depoul de locomotive în atelierul de complex unde se fãceau reparaþii la locomotivele de aburi, erau 117 oameni, 500 erau mecanici ºi ajutoare, 33 atelier ºi piese speciale unde intrau frânele ºi alte instalaþii speciale de pe locomotivã, parcul rece avea patru oameni care vopseau ºi întreþineau locomotivele, la strungãrie

Valea Jiului, muzeu în scurt timp tivelor, ca sã iese locomotiva repede la program”, ne mai povesteºte Ioan Lucian Criºan.

Oamenii observã cu tristeþe cum pe zi ce trece acest obiectiv se degradeazã ºi nimeni nu face nimic. Ba mai mult, foºtii angajaþi ai depoului îºi aduc aminte cum au petrecut momente vesele în casa de pompe a castelului. „S-a distrus tot, ºi unitatea ºi turnul, practic tot s-a distrus. Din lipsã de fonduri nu mai existã interes, nu mai existã personal, nu

erau 10 persoane, mecanicul ºef 33 de persoane, eram destui, erau ºi cei care fãceau reparaþiile la locomotive care erau în jur de 30”, mai spune fostul maistru mechanic ºef.

Pentru pomparea apei ºi depozitarea acesteia s-a construit casa de pompe ºi castelul de apã, cunoscut astãzi sub numele de turnul de apã. Toate operaþiunile erau executate

cu repeziciune pentru a nu exista întârzieri. „Acest turn de apã e alimentat de douã pompe de 30 KWh ºi de o pompã cu motor diesel.

Când nu era curent, era pornitã ºi alimenta turnul. O locomotivã era alimentatã în cinci minute, era o capacitate foarte mare la alimentarea locomo-

roºie, bordurile erau vopsite cu var, erau pomi fructiferi plantaþi, arãta extraordinar. Am fost unitate fruntaºã pe þarã trei ani consecutiv”, mai spune Ioan Lucian Criºan, fost maistru mecanic ºef la depou.

Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se ocupa de instalaþiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã ce sa gãsit varianta optimã.

L

a ei se poate, la noi nu Un alt turn de apã pus în valoare este la Drobeta Turnu-Severin.

Construcþia este una care atrage atât localnicii cât ºi pe

mai e nimic.

Practic nu se mai poate valorifica, e funcþional ºi este o piesã de muzeu.

S-ar putea doar întreþine, sã i se dea faþa turnului cam cum a fost înainte. E o bucatã din istoria depoului, e pãcat pentru cã atunci când lucram aici toatã unitatea era de sãrbãtorile care erau atunci (1 Mai, 23 August) împrãºtiam în unitate zgurã

turiºti. Castelul de Apã din Severin este o clãdire emblematicã a municipiului Drobeta Turnu Severin. Acesta a fost introdus în circuitul turistic, dupã ce a fost reabilitat cu 1 milion de euro, bani proveniþi din fonduri europene.

Clãdirea cu funcþiuni multiple este conceputã ca o succesiune de spaþii pe verticalã, care sã adãposteascã un centru de informare turisticã, un spaþiu de expoziþie ºi galerie de artã, un muzeu „Istoria alimentãrii cu apã a municipiului Drobeta Turnu Severin, o expoziþie de fotografii ºi sculpturã, o cafenea literarã ºi spaþiu de belvedere.

Monika BACIU

Cetatea de la Bãniþa, vizibilã doar prin Google Earth izibilã de pe Google Earth, dar nu ºi din teritoriu. Cetatea Dacicã de la Bãniþa, patrimoniu UNESCO, are mai multe V deficienþe. Tocmai de aceea, Consiliul Judeþean Hunedoara a preluat toate cetãþile dacice de la Ministerul Culturii pentru a le administra ºi promova. Într-un raport al Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României, au fost constatate diferite deficienþe în ceea ce priveºte acest monument.

“Monumentele din România înscrise în Lista patrimoniului Mondial sunt vizualizabile pe Google Earth, datoritã unui program desfãºurat de Institutul Naþional al Monumentelor Istorice.

Situl arheologic Bãniþa este amplasat pe Dealul Bolii, sat Bãniþa, com.

Bãniþa. Referinþe cartografice: delimitare topograficã realizatã în anul 2007. Accesul se realizeazã pe drumul naþional 66, pânã la poalele cetãþii. De la baza cetãþii nu existã cale de acces, iar pantele sunt abrupte. Cele ºase cetãþi dacice care sunt reprezentative pentru sistemul defensive dacic, unic în epocã, în baza criteriilor apreciate a fi “valori universal excepþie”, au fost înscrise în anul 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO)” Responsabilii instituþiei judeþene doresc sã promoveze ºi sã valorifice toate aceste monumente unice la nivel mondial.

"O sã vedeþi cã, în scurt timp, vom face în aºa fel încât sã le scoatem în evidenþã ºi lumea o sã vinã sã le viziteze. Este o hotãrâre de bun augur ºi pentru judeþul Hunedoara, deoarece acest lucru se va simþi ºi din punct de vedere economic, puþin câte puþin, în fiecare zi", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Consiliul Judeþean are intenþia de a accesa

fonduri europene pentru lucrãri de conservare ºi restaurare a cetãþilor dacice, în vederea integrãrii acestora în circuitul turistic.

Aceste programe prevãd ca o condiþie de eligibilitate ca solicitantul sã deþinã calitatea de proprietar sau administrator al obiectivului de patrimoniu care face obiectul investiþiei, se aratã în hotãrârea adoptatã de consilierii judeþeni.

Potrivit raportului Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României cercetarea

arheologicã s-a desfãºurat în anii 19061961. De atunci nu au fost alocate resurse financiare pentru monument. Deoarece accesul la monumente este foarte greu, numãrul de vizitatori este destul de mic. Nu existã ghizi, monumentul nu are punct de informare, electricitate, toalete etc., necesare pentru un turism cultural civilizat. Fiind vorba de o stâncã izolatã, cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Cetatea de la Banita este contempo-

ranã cu cele din Munþii Sebesului, având rolul sã împiedice înaintarea trupelor care ar fi venit prin Defileul Jiului.

Is-toricii spun cã sistemul ei de fortificaþii era alcãtuit dintr-un val format din piatrã ºi pãmânt, dintr-un zid construit din piatrã de calcar fasonata cu turnuri ºi platforme de luptã. În urma sãpãturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poartã practicatã în zidul de incinta, cu trepte monumentale, lucrate ºi ele din aceeaºi piatrã de calcar ca ºi zidul. Aici s-a gãsit o mare cantitate de ceramicã, unelte ºi chiar tipare pentru turnat obiecte de metal, precum ºi un sanctuar, dar arheologii spun cã rolul cetãþii era militar, nicidecum acela al unei aºezãri civile. Istoria spune cã Cetatea Banitei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sã ajungã la Sarmizegetusa Regia ºi rostul ei era de a apãra accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificaþii din Munþii Orastiei. Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sãpãturilor, în special a resturilor de ceramicã, se presupune cã viaþa a putut începe aici încã din a doua jumãtate a secolului 2 i.Cr., cetatea funcþionând pânã la cucerirea romanã. De pe drum, cetatea dacicã pare o simplã stâncã, care nu-ºi dezvãluie comorile ascunse.

Monika BACIU

8 Actualitate

T

oatã Valea Jiului ar putea ajunge un muzeu. Mai multe obiective industriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonã moartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducem traiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentru care s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare. În timp ce la noi acest obiectiv emblematic stã sã se prãbuºeascã, la Drobeta Turnu Severin tot un turn de apã a fost reabilitat cu un milion de euro, bani europeni ºi a fost transformat în punct de atracþie turisticã.

T

urnul de apã, punct strategic... cândva Turnul de apã din Petroºani a fost ridicat acum 102 ani.

Deºi acesta este funcþional, clãdirea aratã ca o ruinã. Nu de puþine ori s-a dorit punerea acestuia în valoare. Cei care au lucrat aici îºi aduc aminte cât de prosperã era zona acum câþiva zeci de ani.

“M-am angajat în anii 1970, aveam 98 de locomotive cu aburi, predominante de 150 de mii pe tracþiune, restul locomite germane e 2,30 care fãceau trenurile accelerate ºi personale. Turnul de apã a fost construit în anii 19101912, are un rezervor de 360 de metri cubi de apã ºi alimenta locomotivele cu apã, plus hidranþii care erau construiþi în incinta depoului pentru a stinge eventualele incendii”, a declarat Ioan Lucian Criºan, fost angajat al

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

depoului.

Peste 500 de angajaþi au lucrat la depoul din Petroºani. Acum mai sunt doar ºase.

Cândva aceastã unitate era mândria zonei, acum ajunge o ruinã mãcinatã de nepãsare.

“Oamenii erau împãrþiþi în depoul de locomotive în atelierul de complex unde se fãceau reparaþii la locomotivele de aburi, erau 117 oameni, 500 erau mecanici ºi ajutoare, 33 atelier ºi piese speciale unde intrau frânele ºi alte instalaþii speciale de pe locomotivã, parcul rece avea patru oameni care vopseau ºi întreþineau locomotivele, la strungãrie

Valea Jiului, muzeu în scurt timp tivelor, ca sã iese locomotiva repede la program”, ne mai povesteºte Ioan Lucian Criºan.

Oamenii observã cu tristeþe cum pe zi ce trece acest obiectiv se degradeazã ºi nimeni nu face nimic. Ba mai mult, foºtii angajaþi ai depoului îºi aduc aminte cum au petrecut momente vesele în casa de pompe a castelului. „S-a distrus tot, ºi unitatea ºi turnul, practic tot s-a distrus. Din lipsã de fonduri nu mai existã interes, nu mai existã personal, nu

erau 10 persoane, mecanicul ºef 33 de persoane, eram destui, erau ºi cei care fãceau reparaþiile la locomotive care erau în jur de 30”, mai spune fostul maistru mechanic ºef.

Pentru pomparea apei ºi depozitarea acesteia s-a construit casa de pompe ºi castelul de apã, cunoscut astãzi sub numele de turnul de apã. Toate operaþiunile erau executate

cu repeziciune pentru a nu exista întârzieri. „Acest turn de apã e alimentat de douã pompe de 30 KWh ºi de o pompã cu motor diesel.

Când nu era curent, era pornitã ºi alimenta turnul. O locomotivã era alimentatã în cinci minute, era o capacitate foarte mare la alimentarea locomo-

roºie, bordurile erau vopsite cu var, erau pomi fructiferi plantaþi, arãta extraordinar. Am fost unitate fruntaºã pe þarã trei ani consecutiv”, mai spune Ioan Lucian Criºan, fost maistru mecanic ºef la depou.

Turnul era alimentat cu apã din pâraiele de munte din zonã, iar cel care se ocupa de instalaþiile din interior ne spune cã s-a mers pe câteva încercãri, pânã ce sa gãsit varianta optimã.

L

a ei se poate, la noi nu Un alt turn de apã pus în valoare este la Drobeta Turnu-Severin.

Construcþia este una care atrage atât localnicii cât ºi pe

mai e nimic.

Practic nu se mai poate valorifica, e funcþional ºi este o piesã de muzeu.

S-ar putea doar întreþine, sã i se dea faþa turnului cam cum a fost înainte. E o bucatã din istoria depoului, e pãcat pentru cã atunci când lucram aici toatã unitatea era de sãrbãtorile care erau atunci (1 Mai, 23 August) împrãºtiam în unitate zgurã

turiºti. Castelul de Apã din Severin este o clãdire emblematicã a municipiului Drobeta Turnu Severin. Acesta a fost introdus în circuitul turistic, dupã ce a fost reabilitat cu 1 milion de euro, bani proveniþi din fonduri europene.

Clãdirea cu funcþiuni multiple este conceputã ca o succesiune de spaþii pe verticalã, care sã adãposteascã un centru de informare turisticã, un spaþiu de expoziþie ºi galerie de artã, un muzeu „Istoria alimentãrii cu apã a municipiului Drobeta Turnu Severin, o expoziþie de fotografii ºi sculpturã, o cafenea literarã ºi spaþiu de belvedere.

Monika BACIU

Cetatea de la Bãniþa, vizibilã doar prin Google Earth izibilã de pe Google Earth, dar nu ºi din teritoriu. Cetatea Dacicã de la Bãniþa, patrimoniu UNESCO, are mai multe V deficienþe. Tocmai de aceea, Consiliul Judeþean Hunedoara a preluat toate cetãþile dacice de la Ministerul Culturii pentru a le administra ºi promova. Într-un raport al Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României, au fost constatate diferite deficienþe în ceea ce priveºte acest monument.

“Monumentele din România înscrise în Lista patrimoniului Mondial sunt vizualizabile pe Google Earth, datoritã unui program desfãºurat de Institutul Naþional al Monumentelor Istorice.

Situl arheologic Bãniþa este amplasat pe Dealul Bolii, sat Bãniþa, com.

Bãniþa. Referinþe cartografice: delimitare topograficã realizatã în anul 2007. Accesul se realizeazã pe drumul naþional 66, pânã la poalele cetãþii. De la baza cetãþii nu existã cale de acces, iar pantele sunt abrupte. Cele ºase cetãþi dacice care sunt reprezentative pentru sistemul defensive dacic, unic în epocã, în baza criteriilor apreciate a fi “valori universal excepþie”, au fost înscrise în anul 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO)” Responsabilii instituþiei judeþene doresc sã promoveze ºi sã valorifice toate aceste monumente unice la nivel mondial.

"O sã vedeþi cã, în scurt timp, vom face în aºa fel încât sã le scoatem în evidenþã ºi lumea o sã vinã sã le viziteze. Este o hotãrâre de bun augur ºi pentru judeþul Hunedoara, deoarece acest lucru se va simþi ºi din punct de vedere economic, puþin câte puþin, în fiecare zi", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Consiliul Judeþean are intenþia de a accesa

fonduri europene pentru lucrãri de conservare ºi restaurare a cetãþilor dacice, în vederea integrãrii acestora în circuitul turistic.

Aceste programe prevãd ca o condiþie de eligibilitate ca solicitantul sã deþinã calitatea de proprietar sau administrator al obiectivului de patrimoniu care face obiectul investiþiei, se aratã în hotãrârea adoptatã de consilierii judeþeni.

Potrivit raportului Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României cercetarea

arheologicã s-a desfãºurat în anii 19061961. De atunci nu au fost alocate resurse financiare pentru monument. Deoarece accesul la monumente este foarte greu, numãrul de vizitatori este destul de mic. Nu existã ghizi, monumentul nu are punct de informare, electricitate, toalete etc., necesare pentru un turism cultural civilizat. Fiind vorba de o stâncã izolatã, cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Cetatea de la Banita este contempo-

ranã cu cele din Munþii Sebesului, având rolul sã împiedice înaintarea trupelor care ar fi venit prin Defileul Jiului.

Is-toricii spun cã sistemul ei de fortificaþii era alcãtuit dintr-un val format din piatrã ºi pãmânt, dintr-un zid construit din piatrã de calcar fasonata cu turnuri ºi platforme de luptã. În urma sãpãturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poartã practicatã în zidul de incinta, cu trepte monumentale, lucrate ºi ele din aceeaºi piatrã de calcar ca ºi zidul. Aici s-a gãsit o mare cantitate de ceramicã, unelte ºi chiar tipare pentru turnat obiecte de metal, precum ºi un sanctuar, dar arheologii spun cã rolul cetãþii era militar, nicidecum acela al unei aºezãri civile. Istoria spune cã Cetatea Banitei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sã ajungã la Sarmizegetusa Regia ºi rostul ei era de a apãra accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificaþii din Munþii Orastiei. Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sãpãturilor, în special a resturilor de ceramicã, se presupune cã viaþa a putut începe aici încã din a doua jumãtate a secolului 2 i.Cr., cetatea funcþionând pânã la cucerirea romanã. De pe drum, cetatea dacicã pare o simplã stâncã, care nu-ºi dezvãluie comorile ascunse.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Douã investiþii la minele neviabile

R

euºesc sã îºi facã planul de producþie, iar din aceastã sãptãmânã douã mine vor avea posibilitatea sã creascã producþia. La Uricani ºi la Proºeni se dau în funcþiune un abataj ºi un complex mecanizat.

Diana MITRACHE Minele neviabile fac investiþii ºi asta pentru a atinge producþia preconizatã pentru care au încheiat contract cu Complexul Energetic Hunedoara. Atât la mina Paroºeni, cât ºi la mina Uricani, va creºte productivitatea, iar minerii vor avea posibilitatea sã dea mai uºor cãrbune, graþie unui complex mecanizat ce va intra în funcþiune în aceste zile. „Din relaþia noastrã cu CEH, am prevãzut ca cele 40.000 de

Complexul de la Mina Paroºeni va fi pus în aceste zile în funcþiune ºi aproape toate piesele au fost deja montate.

Aurel Anghel susþine cã mecanizarea este garanþia cã va fi îndeplinit planul de producþie. „La acest moment sunt 40 de secþii montate ºi o combinã de construcþie polonezã.

Avem ºi un flux de transport automatizat format din 5

tone sã poatã fi date de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului (SNIMVJ) ºi, în aceastã perioadã avem douã puneri în funcþie de capacitãþi de producþie: un complex mecanizat la mina Paroºeni, care va da o producþie de aproximativ 1.000 t pe zi ºi un Convocator banc subminat la mina Uricani, care va da o În temeiul prevederilor art.94 alin.1 producþie de 300 de tone ºi 3 din Legea administraþiei publice pe zi”, a declarat Aurel locale nr.215/2001, republicatã, cu Anghel, directorul modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi SNIMVJ. ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 28 martie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: Proiect de hotãrâre privind atribuirea unui imobil aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara, pentru realizarea proiectului „Neutralizarea deºeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitaliceascã”.

Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Municipiul Hunedoara, prin Consiliul Local al Municipiului Hunedoara, pentru reabilitarea bazinului de înot de la Hunedoara.

Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.134/2013 privind aprobarea proiectului „Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013.

Proiect de hotãrâre privind modificarea programului de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2014.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãri devizului general pentru un obiectiv de investiþie al consiliului judeþean.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice

transportoare cu raclete ºi un transportor cu bandã, spunem noi, toate fãcute în condiþii de siguranþã, care sã scoatã aceastã producþie preconizatã pentru CEH”, a mai adãugat Anghel.

Minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor intra pe proiecte de închidere pânã în 2018, dar în toatã aceastã perioadã va fi exploatat întreg zãcãmântul care existã în subteran.

pentru unele obiective de investiþii ale consiliului judeþean.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2014.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii unor convenþii de colaborare de cãtre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei si statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea Strategiei judeþene privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului ºi adultului în dificultate 2014-2020 ºi a planului operaþional pentru implementarea strategiei.

Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.36/2014 privind înfiinþarea Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþa Persoanelor Hunedoara.

Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului „Centru cultural Castel Nopcsa” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul programului „Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºi natural” – Mecanismul Financiar EEA. Proiect de hotãrâre privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

Proiect de hotãrâre privind revocarea Hotãrârii nr.22/2014 ºi Hotãrârii nr.40/2014 ale Consiliului Judeþean Hunedoara.

Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

CEH va încasa dividende de pe urma proiectului Tarniþa

C

omplexul Energetic Hunedoara poate aloca banii pentru proiectul de la Tarniþa. Cele mai importante companii energetice de stat urmeaza sa aprobe in aceasta luna, in sedinte AGA, finantarea companiilor de proiect de la Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia. Printre companiile de stat care vor aproba finanþãrile se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU Astfel, Departamentul pentru Energie s-a reorientat catre companiile de stat.

Pentru compania de proiect Hidro Tarnita trebuie sa contribuie in acest an sase companii, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Pentru infiintarea companiei de proiect privind cablul submarin trebuie sa se implice sapte companii, Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. In cazul

proiectului TarnitaLapustesti, Departamentul pentru Energie a transmis o scrisoare pe 10 ianuarie 2014 prin care informeaza societatile in cauza ca pe 12 decembrie 2013 a fost declansata etapa a doua de constituire a companiei de proiect, adica majorarea capitalului social.

Companiile sunt "invitate" sa participe cu cate doua milioane de euro la aceasta etapa a majorarii capitalului social al societatii "Hidro Tarnita".

Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la

majorarea de capital.

Conducerea Complexului Energetic Hunedoara spune cã va aloca aceastã sumã, mai ales în contextual în care plata se va face eºalonat.

“Nu se pune problema cã ar trebui sã aloce bani pentru acel proiect.

Complexul Energetic Hunedoara a luat decizia de a participa la acest proiect, este un proiect care pe viitor va aduce mari beneficii ºi ne+am dorit sã fim participanþi la acest proiec.

Din cash+flow+ul pe acest an vom putea face faþã acestei sume ºi o vom achita eºalonat”, a declarat

Daniel Andronache, directorul general al CEH. Potrivit conducerii CEH, proiectul ar aduce mai multe beneficii, iar profitul e va împãrþi la acþionari. „Este o centralã de mare capacitate de echilibrare a sistemului energetic naþional care va aduce un profit foarte mare pe viitor ºi de acolo profitul se împarte la acþionari, ºi la Complex. Aici vom încasa dividende.

Nu putem discuta acum de sumele care ne vor reveni pentru cã e vor schimba foarte multe, vorbim de ani de zile pânã va finalizat acest proiect, dar sumele vor fi importante”, a mai precizat sursa citatã.

Complexul Energetic Hunedoara a numit în AGA de la Societatea Hidro Tarniþa pe Camelia Leizeruc. Numirea acesteia a fost fãcutã de Adunarea generalã a Acþionarilor de la CEH în data de 9 decembrie 2013. ”Se împuterniceºte reprezentantul Complexul Energetic Hunedoara SA sã participe la Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor la Societatea Hidro Tarniþa SA ºi sã voteze pentru majorarea

PDL Hunedoara iese în stradã

P

este 1.000 de membri ai PDL Hunedoara vor participa la mitingul "Guvernul Ponta, marea minciuna nationalã".

Protestul va avea loc mâine în Cluj-Napoca.

Maximilian GÂNJU PDL organizeazã sâmbãtã, 22 martie 2014, cu începere de la ora 11.00, la Cluj-Napoca, un miting împotriva guvernãrii Ponta, dar ºi ”împotriva continuãrii actului de guvernare neperformant, împotriva noilor taxe care împovãreazã populaþia României.” Organizaþia Judeþeanã a PDL

Hunedoara va trimite peste 1.000 de membri care vor participa la mitingul de la Cluj Napoca.

"România se aflã într-o stare de degradare continuã sub guvernarea mincinoasã în fruntea cãreia se aflã Victor Ponta. S-a dovedit cã de la cel mai cinstit guvern, pânã la reducem taxele ºi

capitalului social al acestei societãþi în conformitate cu prevederile memorandumului privind obiectivul de investiþii centrala Hidroelectricã prin acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniþa-Lãpuºteºti aprobat în ºedinþa de Guvern din data de 16.10.2013, prin aport în numerar, cu respectarea prevederilor Legii Societãþilor nr.

31/1990”, se aratã în Hotãrârea cu numãrul 19/09.12.2013 a AGA CEH. Capitalul social al societatii Hidro Tranita va fi majorat prin aporturi in numerar si in natura.

Valoarea aporturilor in natura nu va putea depasi 30% din valoarea capitalului social majorat. Totodata se mentioneaza ce tip de active vor fi aceptate ca aporturi in natura la capitalul social al Societatii.

Termenul limita pana la care actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar si in natura vor putea fi subscrise este data de 30 aprilie 2014 (“Perioada de subscriere”).

Actiunile subscrise vor fi platite in proportie de cel putin 30% pana la expirarea Perioadei de Subscriere si integral, pana la data de 31 decembrie 2014. creºtem nivelul de trai, toate s-au dovedit încã din primele zile a fi doar minciuni. În realitate, guvernarea actualã se remarcã doar prin jaf ºi incompetenþã, iar asta costã scump România ºi pe români", a declarat Dorin Gligor, preºedintele Organizaþiei Judeþene a PDL Hunedoara.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Vacanþe de primãvarã cu bani puþini

D

e cum a dat cãldura ºi primãvara ºi-a fãcut simþitã prezenþa, gândul la vacanþã, relaxare ºi soare parã ne zboarã tot mai des. Astfel, cei mai mulþi dintre noi ne calculãm veniturile ºi bugetul în ansamblu pentru a vedea dacã avem bani mãcar pentru un weekend de escapadã din cotidian.

Adriana PAVEL Poate cã oamenii din Valea Jiului sunt mai limitaþi din punct de vedere financiar, din fericire, operatorii de turism, cei clasici, dar mai ales cei online, ne vin în sprijin cu oferte care mai de care.

Conform site-urilor de specialitate, preturile pentru cazare si transport sunt mai mici primãvara, iar locurile pe care am vrea sã le vizitam sunt mai puþin aglomerate.

Lunile martie, aprilie ºi mai sunt cele mai recomandate pentru a vizita marile oraºe europene. Pentru cã destinaþia perfectã este întotdeauna greu de ales, tour-operatorii ne recomandã 5 oraºe din Europa perfect de

A

vizitat într-un city break. Calculul este fãcut în felul urmãtor: Pentru fiecare din aceste destinaþii s-au cãutat locuri pentru doua persoane într-un weekend-ul prelungit, iar asta cu un buget de circa 100 de euro.

Convenabil, nu?

Pentru întocmirea ofertelor s-a accesat HotelsCombined, numit în 2013 cel mai bun website de comparare a preþurilor hoteliere din lume la premiile mondiale anuale de turism, World Travel Awards.

1. Barcelona, Spania Barcelona este unul dintre cele mai vizitate oraºe din Spania, foarte apreciat la toate vârstele. Este un oraº vibrant, cu plaje superbe, unde gãseºti

toate lucrurile de care ai nevoie primãvara, de la necesarele obiective turistice, la cluburi, restaurante ºi parcuri.

2. Amsterdam, Olanda Daca sunteþi în cãutarea unei destinaþii nonconformiste, puteþi merge împreunã cu prietenii în oraºul unde coffee shop-urile nu vând... cafea. Amsterdam este un oraº cu adevãrat fascinant, plin de istorie ºi cu un farmec al lumii vechi.

3. Paris, Franþa Primãvara este momentul în care florile îmblânzesc peisajul dramatic ºi gri al Parisului, aducând acea nota de romantism pentru care este recunoscutã capitala Franþei. Dar, spre

deosebire de alte destinaþii, Parisul este aglomerat ºi primãvara.

4. Florenþa, Italia Se spune cã primãvara, la Florenþa, este cel mai potrivit anotimp pentru a te îndrãgosti. Din martie, localnicii pot face deja plajã la balcoanele clãdirilor de maxim trei etaje care strãjuiesc strãduþele înguste.

5. Dubrovnik, Croaþia Perla Adriaticii, cum este numit acest oraº istoric, are o cetate printre cele mai bine pãstrate din zonã. Acesta este ºi unul dintre motivele pentru care Dubrovnik este inclus în patrimoniul UNESCO. Pânã acum, conform operatorilor de turism din Valea Jiului, la capitolul clienþi de clasã medie, cei mai mulþi oameni preferã în ultimii ani sã-ºi facã vacanþele în strãinãtate, pentru cã uneori sunt mai convenabile ca preþ. Destinaþiile precum Grecia,

Turcia, Croaþia ºi Bulgaria sunt în top. “ Fãrã discuþii, sejururile în Grecia ºi Bulgaria sunt cele mai cerute.

Preþurile sunt bune, þinând cont cã vorbim de bilete all inclusiv ºi cu facilitãþi pentru familiile cu copii”, a

declarat un operator de turism din Petroºani. Însã, în aceastã perioadã, pânã la venirea verii, foarte bine se vând pachetele city-break de weekend în marile capitale europene.

Sâmbãtã 22 mar. 2014, ora: 18:00 Spectacolul "Steaua fãrã nume" (PREÞ BILET - 20 lei) Duminicã 23 mar. 2014, ora: 12:00 Spectacolul "Croitoraºul cel viteaz" (PREÞURI BILETE: adulþi - 10 lei, copii - 8 lei).

Incendiu provocat de un beþiv lertã în Cartierul în Dallas, Vulcan

Dallas din Vulcan, miercuri seara în jurul orei 21:00. Un bãrbat în stare avansatã de ebrietate aproape ºi-a dat foc ºi a pus în pericol ºi alþi vecini. El a adormit mor de beat într-un fotoliu ºi pentru cã nu avea curent electric, ºi-a aprins o lumânare.

Adriana PAVEL Flacãra rãmasã nesupravegheatã a aprins mai multe materiale uºor combustibile, iar canapeaua din

casã a luat foc.“Am fost solicitaþi la faþa locului de vecini ºi ne-am deplasat cu un echipaj de stingere ºi unul SMURD de la Vulcan.

Când am ajuns acolo focul era deja lichidat de vecini ºi din fericire nu au rezultat victime sau pagube însemnate”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

Incidentul s-a produs în blocul 4 de pe strada ªt. O. Iosif din cartier. ªi, deºi nimeni nu a fost rãnit, nici mãcar proprietarul beat, el a fost totuºi luat de acolo de paramendicii SMURD pentru a scãpa de mânia vecinilor revoltaþi.

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Actualitate 13

Topul celor mai frumoase femei din Valea Jiului. Subiectiv sau obiectiv?

D

e câteva zile, pe reþeaua de socializare Facebook circula un sondaj, dar nu despre mineri sau poziþia unor politicieni în topul preferinþelor electoratului aºa cum poate aþi crede în prima fazã, ci despre care este cea mai frumoasã femeie din Valea Jiului.

Adriana PAVEL

Cine face sondajul ºi care sunt criteriile dupã care au fost alese cele 18 femeie care sunt supuse votului, sunt lucruri încã necunoscute, dar ºi mai de neînþeles este de ce acestea au fost selectate cu preponderenþã din Petrila. Adicã, sã nu ne înþelegeþi greºit, nu contestã nimeni faptul cã în Petrila sunt femeie frumoase, dar la fel de frumoase sau poate ºi mai sunt ºi la Petroºani, Vulcan, Lupeni sau Uricani, femei care nu sunt neapãrat sub lupa presei, adicã fãrã vreo funcþie politicã sau administrativã.

Potrivit site-ului onlinereport.ro, locul unde se face

sondajul, despre Valea Jiului se discutã în general în termeni de mineri ºi minerit. Însã, tot pe acest site mai stã scris cã poate nu ºtim ce frumuseþi feminine ascunde aceastã zonã,

în ton cu frumuseþea peisajelor ºi care ne lasã cu rasuflarea tãiatã. Primim, aºadar, invitaþia sã

Topul supus acestui sondaj cuprinde 18 nume în urmãtoarea ordine: Carmen Avram- cadru didactic Mona Andreºel, casier- ºef – (unde anume, nu mai scrie) Monica Balint -sef de departament Ana- Maria Jacotã, asistent medical Maria Luiza Keller, lãcãtuº Luminiþa Roman, agent de vânzãri Violeta Grigorie, casier Carmen Macavei, hair stylist Ramona Roºulescu, jurnalist Tatiana Kupaº, dispecer

descoperim împreunã comorile din Valea Jiului prin “topul celor mai frumoase femei! ªi, se pare ca lista cu norocoasele care

Marius Rad pleacã în Anglia

C

onsiliul Local al municipiului Petroºani va avea un reprezentant la un schimb de experienþã pe tema „integrarea economicã ºi socialã a romilor”.

Manifestarea este programatã în perioada 23 – 26 martie în Regatul Unit, urmând a fi gãzduitã de cãtre oraºele Leeds ºi Manchester. Cel care va participa la acest seminar este Marius Rad, consilier local în Petroºani, din partea PDL. Mircea NISTOR „Am primit o invitaþie din partea Marii Britanii, pe numele consilierului Marius Rad, care a fost invitat sã ia parte la lucrãrile unui schimb de experienþã axat pe integrarea romilor.

Manifestarea este programatã pentru zilele urmãtoare, în perioada 23 - 26 martie, urmând a se derula în douã oraºe din Regatul Unit. Este vorba despre Manchester

ºi Leeds”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Dupã cum a precizat viceprimarul din Petroºani,

prezenþa unui consilier local din municipiul de la poalele Parângului la aceast schimb de experienþã internaþionalã este binevenitã. „Consider cã participarea la acest shimb de experienþã este binevenitã ºi pentru localitatea noastrã ºi sper cã în urma acestei participãri vom avea o serie de rezultate palpabile în ceea ce priveºte comunitatea romã ºi viitorul acesteia”, a mai spus Dorina Niþã. Costurile legate de deplasarea, cazarea ºi masa consilierului local din Petroºani vor fi suportate de cãtre Ambasada Marii Britanii.

Dorina Pleºcan, consilier judeþean Denisa Marioane Denisa Epuraº, Cadru didactic Dorina Balaº- solist vocal Elena Dorina Creþu- Sef Birou Administrativ, CAR Elena Careja- ALSTOM Geta Suciu- Lucrator comercial – U.A.C.C.V.J Petrosani Doiniþa Maria Bãlãnesc -Economist si Consilier Local

au onoarea de a fi acest top este încã deschisã. Oamenii din Valea Jiului sunt invitaþi sã facã propuneri, dar sã respecte câteva condiþii. Pe lângã cea esenþialã, adicã aceea ca femeia propusã sã fie neapãrat de aici, o altã condiþiei este aceea cã ea sã aibã vârsta de peste 30 de ani ºi sã locuiascã încã în unul din cele ºase oraºe ale Vãii. Asta pentru cã “ adevãratele femei sunt cele care au rãmas aici, într-una din cele mai frumoase regiuni ale României, nu cele care au plecat din Vale dupã terminarea liceului ”, stã scris pe onlinereport.ro.

Acum, noi, în virtutea eticii jurnaliste, nu putem fi

subiectivi ºi nici sã ne dãm cu pãrerea, dar totuºi, suntem de pãrere cã în Valea Jiului sunt multe alte femeie, cu zecile, care ar merita sã se afle în acest top. Conform aceluiaºi sondaj, dintre cele 18 norocoase, cele mai multe voturi pânã la ora redactãrii acestui material de presã, le deþine Carmen Macavei, hair stylist, cu un procent de 30.14% , adicã 107 voturi, urmatã de Carmen Avram, cadru didactic cu 18.87% , adicã 67 voturi, iar apoi de Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local PNL Petrila cu un procent de 7.04% , respectiv 25 voturi. Suntem curioºi cine va primi pânã la urmã titlul de “ Cea mai cea din toate cele”.

Vom reveni cu siguranþã asupra acestui subiect!

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Beneficiar România (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 Veche 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Cafeneaua Dilema (r) Teleshopping Click! Pofta bunã (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Ultima ºansã

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Actualitatea româneascã 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Piraþii din Caraibe: La capãtul lumii 0:15 România danseazã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Povestea lui Brooke Ellison (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent

21 martie *** 20 aprilie Aveþi o capacitate de comunicare foarte bunã ºi rezolvaþi mai uºor toate problemele. Aveþi succes în societate ºi în toate activitãþile legate de cãmin. Puteþi face planuri de viitor, pentru cã aveþi idei excelente, pe care vi le apreciazã partenerul de viaþã.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Grupul Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Regina 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 Fetele lu’ dom’ Profesor (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Europa League 10:45 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFA Champions League 13:00 EuroFotbal (UCL Draws) 13:45 ªtirile Digi Sport 14:00 EuroFotbal (UEL Draws) 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Avanpremierã Serie A 16:00 Avanpremierã La Liga 16:30 Volei Masculin: Zalãu Tomis Constanþa 18:30 Avanpremierã Liga 1 19:00 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Corona Braºov

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme. S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare.

Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie ºi de afaceri.

Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat.

Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã tuturor activitãþilor.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 15:30 17:00 17:30

21

23 iulie *** 22 august Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene.

Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în cãmin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi v-aþi asigurat succesul! Nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare. Þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi!

23 august *** 22 septembrie Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ. Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã!

Acordaþi mai mult timp studiului ºi relaþiilor parteneriale.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare aparent profitabilã. Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic! Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.

S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli.

23 noiembrie *** 20 decembrie Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale.

Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme.

21 ianuarie *** 20 februarie

Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire.

Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi prea bine cu banii.

21 decembrie *** 20 ianuarie Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia.

21 februarie *** 20 martie Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat.

Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR PETRILA CONVOCATOR C.A.R. PENSIONARILOR PETRILA, invitã membrii sãi la: Adunarea Generalã care va avea loc în data de 10.04.2014, ora 10:00 la sediul C.A.R.P., situat în Petrila, Str. N. Bãlcescu, Nr. 4

Accesul în salã se va face pe baza invitaþiei, a actului de identitate ºi a carnetului de membru C.A.R.P.P ordinea de zi: 1. Prezentarea bilanþului financiar contabil pe anul 2013 ºi aprobarea proiectului bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014, repartizarea excedentului 2. Raportul comisiei de cenzori pe anul 2013 3. Raportul consiliului director pe anul 2013 ºi programul de lucru pe anul 2014-2015 4. Discuþii libere

Anunþ Subscrisul B.E.J Rãducanu Cecilia - Camelia cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie, nr. 100, camera 6, judeþ Hunedoara, vã aduce la cunoºtinþã cã în data de 10.04.2014 orele 11:00, se vinde la licitaþie publicã imobilul situat în Petroºani, str. Avram Iancu, bl. 3, sc. 1, ap.

18, judeþ Hunedoara, la preþul de 38.899 lei.

Relaþii suplimentare la numerele de telefon 0254/540617 sau 0721948679.

Comemorare În 22 martie 2014 se împlinesc 28 de ani de când 5 dintre specialiºtii de la INSEMEX Petroºani (CCSM Petroºani), ºi-au pierdut piaþa alãturi de 17 mineri, în urma exploziei de la Mina Vulcan. Conducerea INCD INSEMEX Petroºani aduce un omagiu pentru sacrificiul colegilor: Dr. ing.

Constantin Teodorescu, ing. Mihai Pãtraºcu, drd. ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana, dr. ing Mihai Pusac ºi sunt alãturi de familiile lor.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin.

Tel. 0742376988 Marcu.

Consiliu Director Preºedinte C.A.R.P. Petrila ing. Martin Borºa

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014

Spre o staþiune de interes naþional,

toatã lumea va avea locuri de muncã, el nu o sã facã ce a fãcut Botgros. Botgros ne-a dat locuri de muncã ºi toatã comunitatea de aici a lucrat atunci, dar ãsta nu a fãcut absolut nimic. Locuri de muncã nu dã, utilaje nu trimite, nici curãþenie nu face”, a spus o femeie.

Romii spun cã ar fi dispuºi sã ajute la

ca imobilele sã fie realizate în aceeaºi zonã.

“Foarte greu ne descurcãm. Mai greu ca acum nu am dus-o niciodatã. Pe timpul lui Botgros noi aveam de toate. ªi socialelel ni le dãdea la timp, ºi locuri de muncã. κi dãdea interesul pentru comunitate. Ãsta (primarul Dunca-n.r.) nici nu vine aici, ne înjurã, îi e fricã de noi, îi e ruºine cu noi. Ce a promis nimic nu a fãcut. Aici se joacã copiii, pe gunoaie. Nu îi e milã în ce hal trãim. Dacã ar da maºinã am duce gunoiul, dar de unde sã plãtim. Nu ne ajunge socialul care îl luãm. Trebuie sã îi trimitem curat îmbrãcaþi pe copii la ºcoalã.

Or fi de folos ºi blocurile, ne-am muta undeva unde sã ne convinã, nu undeva pe Vale”, spune o altã femeie.

îndepãrtarea gunoaielor din zonã, dar zic ei cã nimeni nu îi ajutã cu utilajele necesare. Dacã totuºi blocurile s-ar realiza, oamenii spun cã nu ar fi dispuºi sã se mute în altã parte. Deci ei vor

În secolul XXI, condiþiile în care trãiesc romii de la IScroni sunt greu de descris.

Mizeria, sãrãcia, nepãsarea, sunt doar câteva din “condimentele” care “coloreazã” zona.

Turiºti întâmpinaþi cu toalete la marginea drumului ºi condiþii demne de Evul Mediu

Î

n secolul XXI nu au acces la apã ºi canal, servicii indispensabile pentru marea majoritate a lumii.

Turiºtii care urcã în staþiunea montanã Straja, consideratã de interes naþional sunt întâmpinaþi la Iscroni de “culoarea” sãrãciei, a nepãsãrii ºi a mizeriei.

Monika BACIU

T

oaletã, în curte, la marginea ºoselei Romii de la Iscroni trãiesc în condiþii demne de Evul Mediu.

Toaletele, dacã pot fi numite aºa, sunt în curte, casele stau sã cadã, iar mizeria ºi sãrãcia caracterizeazã aceastã zonã. Lângã aºa-zisele case ale romilor troneazã maldãre de gunoaie care au fost aprinse, iar mirosul emanat este unul greu de suportat. Priveliºtea de la Iscroni este una care poate fi “admiratã” de turiºtii care tranziteazã zona pentru a a ajunge într-o staþiune montanã care se doreºte a fi de interes naþional. De ani de zile se vorbeºte de realizarea unor blocuri în care sã fie mutaþi romii, însã nimic nu s-a realizat

pânã în prezent.

“Proiectul este depus din 2008, l-am reactualizat, am fãcut nenumãrate adrese cãtre Ministerul Dezvoltãrii, cãtre toþi factorii de decizie, anul acesta s-au alocat

totuºi cã se va rezolva pânã la urmã”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Oamenii din Colonia Iscroni sunt nemulþumiþi de condiþiile în care stau.

sume foarte mici pentru construirea de locuinþe sociale, noi suntem încã în fruntea listei de aºteptare.

Promisiuni avem, dar pânã nu se primesc fondurile nu putem sã demarãm nimic în acest sens. Sperãm

Ei însã îl acuzã pe actualul edil de nepãsare. Romii spun cã promisiuni au fost multe în campania electoralã, însã de materializat nu s-a materializat niciuna.

Ba mai mult, oamenii îl regretã pe fost pri-

mar, Ilie Botgros.

“La dracu sã ne mute, la el acasã.

Nu a fãcut nimic, de când a venit aici în primãrie nu a fãcut absolut nimic pentru comunitatea noastrã de romi. Uitaþi în ce situaþie suntem, avem copii, trebuie sã îi trimitem la ºcoalã, se umplu copiii de boli, ajungem cu ei la analize. Am dat 570 pe analize pentru cã a luat microbi în urinã. Nu a fãcut nimic primarul.

Minte, totul e minciunã. Am vãzut pe internet cã ne batjocurea. Vai ºi amar de capul nostrum. Nu sunt locuri de muncã, ne-a promis înainte de a ajunge primar cã

O zi „mondialã” marcatã ºi la Casa Pollicino

Z

iua mondialã a persoanelor suferinde de sindromul Down va fi marcatã ºi la Casa Pollicino din Petroºani. Aici li se oferã ajutor unui numãr de 80 de copii care au o serie de dizabilitãþi sau provin din familii cu probleme sociale. Dintre minorii care vin la acest centru, 7 sunt suferinzi de sindromul Down.

Mircea NISTOR „Ziua Mondialã a Sindromului Down este marcatã în fiecare an, în data de 21 martie, ocazie cu care familiile, profesioniºtii sau organizaþiile din întreaga lume deruleazã o serie de acþiuni privind conºtientizarea sin-

dromului Down. La nivel global iniþiativa derulãrii acestei manifestãri a apãrut în noiembrie 2005 dupã care, pe 21 martie 2006, în Singapore, au avut loc primele acþiuni de amploare care au atras atenþia asupra înþelegerii corecte a acestui sindrom. În România,

aceastã zi a fost celebratã cu începere din acelaºi an. Vineri, vom marca ºi la centrul nostru aceastã zi, ocazie cu care vom organiza un mic spectacol, la care vor lua parte toþii copiii”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino Petroºani.

În altã ordine de idei ºi în acest an italienii care au ajutat la înfiinþarea acestui centru sunt aºteptaþi în Petroºani. „Conform tradiþiei ºi în acest an aºteptãm sã fim vizitaþi de pensionarii italieni care ne ajutã la efectuarea unor reparaþii sau de cãtre elevii de liceu care vin sã-ºi facã la noi practica”, a mai spus Florentina Presecan. Casa Pollicino a fost construitã prin contribuþia financiarã a mai multor firme ºi asociaþii umanitare din Italia.