Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 576
Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Martie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Leneº cu pretenþii, reclamagii hoþi ºi debranºare ”fãrã suflet”
Dorina Niþã nu poate fi schimbatã >>> PAGINA A 3-A
Cancerul de col uterin poate fi prevenit >>> PAGINA A 4-A
Expertiza contabilã din “Dosarul Simota” întârzie judecata cauzei >>> PAGINA A 5-A
Petroºani – oraºul semaforizat, fãrã semafoare >>> PAGINA A 5-A Un milion de euro s-a dus pe apa sâmbetei
,
Încã 120.000 de lei pentru colectarea selectivã a deºeurilor din Petroºani >>> PAGINA A 6-A
Primãria Lupeni îngropatã în datoriile Guvernului! >>> PAGINA A 10-A
Datoriile CEH, ºterse de Camera Deputaþilor >>> PAGINA A 11-A
O
reclamaþie venitã de la un abonat, din Petrila, al SC Apa Serv Petroºani a pus pe drumuri întreaga echipã de conducere a societãþii. Reclamantul ”Gicã contra” a susþinut cã i s-a încãrcat factura la apã cu... 0,56 mc, la reglãrile dintre apometre, iar preþul apei este cel mai mare din România. La blocul cu pricina, 27 – Cartier 8 Martie, au fost gãsite trei branºãri ilegale, care ”alimentau” ºi pe alþi locatari... Costel Avram ºi-a certat subalternii pentru cã au debranºat Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã” ºi a cerut lista datornicilor cu peste 500 lei. A scos din buzunar 100 lei pentru plata datoriei Asociaþiei ºi a dispus rebranºarea ”copiilor sãrmani”. >>> PAGINILE 8-9
Raiul, doctorului Pavel Chirilã… >>> PAGINA A 13-A
Sezonul de rafting deschis mai devreme >>> PAGINA A 16-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc
DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;
DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.
Noaptea
Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
APASERV INFORMEAZÃ
Dimineaþa
Ziua
Seara
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Editor coordonator:
Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Dorina Niþã nu poate fi schimbatã
I
nformaþiile care circulã în „capitala” Vãii Jiului dau ca iminentã schimbarea viceprimarului liberal de la Petroºani, postul fiind urmãrit de PSD. Social democraþii neagã cã au luat în discuþie o asemenea schimbare, însã liberalii susþin cã ºi dacã ar vrea n-ar putea sã decidã ei viceprimarul. Între social democraþii din Petroºani s-ar fi discutat de principiu posibilitãþile prin care viceprimarul localitãþii (PNL), Dorina Niþã, sã fie schimbat din funcþie. Informaþia circulã de mai bine de o sãptãmânã, dar membrii PSD Petroºani au
negat-o ºi susþin cã discuþiile s-au dus în afara partidului dacã au fost. „La o cafea oricine poate discuta orice, nimeni nu este oprit sã se exprime. În interiorul partidului, Organizaþiei PSD Petroºani, nu s-a discutat aºa ceva”, a declarat unul dintre
Sucilã trimis la Cluj P
oliþistul din Vulcan judecat într-un dosar de act sexual cu un minor, la Judecãtoria Petroºani, va trebui sã dea probe de voce experþilor criminaliºti de la Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj. Astfel se va stabili dacã vocea de pe înregistrãrile depuse ca probã în dosar îi aparþine lui Adrian Sucilã.
pesediºti. Chiar dacã ºi-ar dori, social democraþii nu pot face mare lucru în Consiliul Local Petroºani fãrã susþinere din partea celorlalte partide. Majoritar este PDL
chiar dacã nu are majoritate în legislativul local. „Nu este absolut nimic real, nu s-a discutat în PSD schimbarea Dorinei Niþã. Vreau sã vã spun altceva, cel mai impor-
Instanþa de judecatã de la Petroºani unde se soluþioneazã dosarul în care este învinuit de procurori de act sexual cu un minor a dat curs solicitãrii poliþistului de a fi expertizate mai multe probe depuse la dosar ºi pe care Adrian Sucilã le-a contestat. Mai exact este vorba de unele înregistrãri dar ºi de alte probe aflate pe suport informatic, iar judecãtorul a încuviinþat expertizarea lor la Laboratorul Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj. Specialiºtii trebuie sã efectueze „identificarea inculpatului Sucilã Dan Adrian ºi a inculpatei Stoica Mihaela Gabriela dupã voce ºi vorbire; sã se stabileascã dacã suporturile ce conþin înregistrãrile sunt originale dar ºi dacã înregistrãrile sunt realizate simultan cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar”, se aratã în încheierea magistraþilor. Totodatã costurile aferente expertizei vor fi suportate de cãtre inculpaþi. Instanþa a pus în vedere inculpaþilor sã se prezinte la laborator în vedere prelevãrii de mostre ale vocii. Adrian Sucila este acuzat de procurori de corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt, însã poliþistul spune cã este nevinovat. Maximilian GÂNJU
tant este cã atunci când a fost pusã Dorina Niþã viceprimar, n-a fost pusã cu ajutorul PSD-ului. Nimeni nu a cerut voie PSD-ului ca sã o punem viceprimar ºi nici acum nu vom cere voie. Au fost consultãri însã cu primarul municipiului Petroºani, el a fost cel care a acceptat lucrul acesta ºi a dorit ca Dorina Niþã sã fie viceprimar”, a declarat coordonatorul PNL Valea Jiului, Costel Avram. Nu doar de viceprimarul Petroºaniului s-ar fi discutat de schimbare ci ºi de unii directori ai unitãþilor de învãþãmânt de pe raza
De mai bine de un an ºi jumãtate
La Aninoasa nu s-a mai acordat niciun ajutor de urgenþã
P
rimãria Aninoasa are în evidenþã zeci de cereri pentru acordarea unor ajutoare de urgenþã în bani, aºa cum primesc de la populaþie toate administraþiile din Valea Jiului.
Aici, însã, în ultimul an ºi jumãtate, cel puþin, niciuna din aceste doleanþe nu a fost onoratã. „Oamenii au venit ºi au tot depus cereri, avem înregistrate vreo 50, 60, dar verbale sunt mai multe. Mã întâlnesc cu oamenii pe stradã ºi îmi spun, ori vin în audienþã pentru tot felul de probleme. De când sunt eu primar nu am putut sã onorãm nicio astfel de cerere, din pãcate” a declarat Nicolae
Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. De altfel, aºa cum este bine ºtiut, nici în anul 2014, cel puþin, administraþia de aici nu va putea face nimic în acest sens pentru redresarea situaþie, pentru cã în prezent se fac eforturi mari pentru achitarea la timp a facturilor la utilitãþi sau a altor obligaþii. Cu toate acestea, oamenii continuã sã cearã sprijin financiar de la primãrie ºi sperã la el în fiecare zi. Ei solicitã bani, în special pentru intervenþii chirugicale, efectuarea unor reparaþii necesare locuinþei sau pentru achitarea unor datorii la utilitãþi. În privinþa situaþiei financiare a oraºului, primul care a intrat în insolvenþã din þarã, dar nu singurul la acest moment, pentru cã la ora actualã mai sunt între trei localitãþi în aceeaºi situaþie, astãzi, la Tribunalul Hunedoara are loc un alt termen privind definitivarea tabloului de creanþe. Dacã acesta va rãmâne definitiv, atunci primãria împreunã cu administratorul judiciar, o firmã din Bucureºti, poate începe aplicarea unui plan de redresare.
Branºaþi ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice
rei persoane din T Uricani au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã, dupã ce au fost prinse branºate ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice.
Jandarmii hunedoreni au desfãºurat o acþiune în comun ºi la solicitarea reprezentanþilor SC Enel Distribuþie Banat SA, în cursul zilei de 18 martie a.c, pentru prevenirea ºi combaterea
faptelor ilegale, constând în branºarea ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, în oraºul Uricani. “În urma controalelor efectuate au fost depistate trei persoane, domiciliate în
oraºul Uricani, care se fac vinovate de sãvârºirea faptelor de naturã penalã con-
localitãþii. Costel Postolache (PSD) infirmã ºi aceste informaþii. „Eu am fost plecat la Bucureºti, însã nu ºtiu sã se fi discutat de schimbarea directorilor. Nu este adevãrat, era înºtiinþat, era înºtiinþat Biroul Permanent care conduce alãturi de preºedinte PSD Petroºani”, a declarat Postolache. Nici în acest caz social democraþii nu pot face schimbãri, cel puþin pânã în toamnã când expirã interimatul de un an asigurat directorii care ar fi pe „lista neagrã”. Maximilian GÂNJU
stând în furt de energie electricã, precum ºi de branºare ilegalã la reþeaua de dis-
Adriana PA PAVEL tribuþie a energiei”, spune Rãducu Nicolae, ofiþer de presã în cadrul IJJ Hunedoara. Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptelor ilegale mai sus enunþate, ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Poliþiei oraºului Uricani.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Cancerul de col uterin poate fi prevenit
C
ancerul de col uterin este cea mai frecventã formã de cancer la româncele cu vârste între 15 ºi 44 de ani. Îmbolnaveºte anual mii de femei ºi sute dintre acestea mor. Totuºi, îmbucurãtor este faptul cã în ultimii ani, numãrul femeilor din judeþul Hunedoara care aleg sã meargã la medic pentru un simplu test Babeº Papanicolau a crescut considerabil. Organizaþia Mondiala a Sanataþii ne situeaza pe locul I în Europa în ceea ce priveºte incidenþa ºi mortalitatea cauzate de cancerul de col uterin. Asta uneori pentru cã femeile evitã vizita la timp la ginecolog ºi refuzã vaccinarea antiHPV. Nicio femeie nu este ferita de risc, iar 6 mor zilnic din aceasta cauza. Or, cancerul de col uterin este singura forma de cancer care poate fi prevenitã prin vaccin, iar depistat la timp, poate fi vindecat. În judeþul nostru, femeile au devenit mai conºtiente de importanþa testãrii împotriva cancerului de col uterin. Dacã în 2012, doar 1.721 de femei
Universitatea Petroºani continuã reabilitarea amfiteatrelor ºi a spaþiilor de studiu eprezentanþii Universitãþii R Petroºani continuã
dezvoltarea ºi modernizarea instituþiei. ªi în lunile care urmeazã, aici vor fi reabilitate amfiteatrele ºi laboratoarele care încã aratã ca în anii 80. Universitatea Petroºani vrea sã aducã toate condiþiile de studiu de aici la standarde cât mai înalte, drept pentru
au ales sã fie testate gratuit prin programul naþional de depistare precoce activã a cancerului de col uterin, anul trecut nu mai puþin de 5.697 de hunedorence s-au prezentat la medic. „La femeile testate cu vârste cuprinse între 25 ºi 65 de ani, au fost gãsite modificãri, care nu înseamnã neapãrat diagnosticul de cancer. Acest modificãri au fost gãsite la un numãr de 362 de persoane, iar pe anul 2013 am avut un numãr de 73 de cazuri noi de cancer”, a declarat dr. Cecilia Birãu, reprezentant al Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara . Numãrul anual al
care, pe lângã proiecte implementate pânã acum, finalizate sau în curs de derulare, în lunile care urmeazã, reprezentanþii instituþiei au de gând sã mai facã niºte paºi spre un învãþãmânt superior de calitate. În acest sens,
cazurilor noi de cancer depistate din 2010, pânã în prezent, a oscilat între 70 ºi 90. Este bine sã se facã aceastã testare Papanicolau care nu implicã niciun fel de durere. Personale gãsite cu modificãri trebuie sã facã investigaþii de tip oncologic ºi ginecologic, iar apoi sã urmeze tratament. Însã, din pãcate, doar
ºi amfiteatrele, laboratoarele sau sãlile de curs care încã nu au fost modernizate în anii trecuþi, vor intra într-un proces de reabilitare. „În anii precedenþi am reabilitat unele amfiteatre ºi le-am adus la anumite standarde, iar anul acesta, la fel, urmeazã sã încercãm sã le aducem pe toate la standarde europene, pentru a se bucura toþi studenþii cursanþi la Universitatea Petroºani”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ
25 % dintre femeile care ajung la medic sunt în stadii curabile, restul fiind în stadii avansate ale bolii. "Sunt doua masuri principale de prevenþie: primara, respectiv vaccinarea ºi secundara, adicã screeningul. În Europa, vaccinarea anti-HPV a fost introdusa în 21 de þari, iar 7 dintre acestea au deja acoperire Universitatea Petroºani În mare parte, amfiteatrele de la Universitatea Petroºani aratã deja aºa cum ar trebui, fiind încãlzite ºi dotate cu mobilier nou. Din totalul de 11 astfel de amfiteatre ºi laboratoare, mai sunt de modernizat doar douã. Adriana PA PAVEL
de 80%: Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Elveþia ºi Marea Britanie. La nivel mondial, s-au efectuat peste o suta de milioane de doze, fara a avea vreun efect advers serios. Din aceste statistici, ne putem da seama ca vaccinul anti-HPV este unul sigur, altfel ar fi disparut pâna acum", spune Victor Olsavszky, reprezentantul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii în România. Deºi cancerul de col poate avea mai multe cauze, principalul factor de risc îl reprezintã infecþia cu virusul Papilloma Uman (HPV). Dacã o femeie se prezintã periodic la medic pentru controale ginecologice, examenul
Babeº Papanicolau, examenul HPV ºi colposcopie, virusul poate fi depistat la timp ºi infecþiile pot fi tratate. Virusul se transmite prin orice tip de contact sexual, care implicã atingerea mucoasei vaginale, anale sau bucale, poate fi transmis chiar ºi atunci când leziunile nu sunt vizibile. Majoritatea femeilor nu ºtiu ca sunt purtãtoare ale virusului pâna la un control ginecologic amãnunþit sau la o colposcopie. În funcþie de stadiul de raspândire a bolii, medicul poate recomanda tratament chirurgical, radioterapie, chimioterapie sau combinarea a douã dintre aceste metode. Adriana PA PAVEL
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Expertiza contabilã din “Dosarul Simota” întârzie judecata cauzei
M
agistraþii din Petroºani aºteaptã încã raportul de expertizã dispus în dosarul în care omul de afaceri Alin Simota este judecat pentru evaziune fiscalã. Pânã atunci, instanþa a fost nevoitã sã acorde un nou termen de judecatã, însã Simota nu mai este obligat sã se prezinte. Carmen COSMAN - PREDA Judecãtorul de caz din “Dosarul Simota” – unde Alin Simota este judecat în calitate de reprezentant al SC Simar SRL - aºteaptã încã rezultalele raportul de expertizã dispus în cauzã. La ultimul termen de judecatã, instanþa a dispus repetarea adresei cãtre expertul desemnat pentru a comunica respectivul raport ºi amânarea judecarea
cauzei pentru data de 28 aprilie 2014. Alin Simota va fi citat la acest termen la Penitenciarul Aiud, unde se aflã încarcerat, însã cu menþiunea „prezenþa nu este obligatorie”. Documentul financiar – cotabil aprobat de instanþã trebuie sã reliefeze dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL Petroºani a avut încasãri ºi care este valoarea acestora, dacã în aceeaºi
perioadã SC Simar SRL Petroºani a efectuat plãþi ºi care este valoarea acestora, care este valoarea taxelor ºi impozitelor cu reþinere la sursã în perioada de referinþã, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a virat bugetului de stat taxele ºi impozitele datorate cu reþinere la sursã ºi care este valoarea acestora.
C
e urmãreºte expertiza
În plus, expertiza va mai evidenþia dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL a plãtit salariile personalului angajat ºi dacã a reþinut contribuþiile aferente pentru bugetul de stat; dacã salariile au fost plãtit la nivelul net ºi dacã au existat disponibilitãþi bãneºti pentru plata contribuþiilor aferente la data plãþii salariilor; dacã în aceeaºi perioadã DGFP Hunedoara a beneficiat de recuperarea creanþelor bugetare reprezentând stopaje la surã prin plãþi directe sau prin poprirea conturilor bancare, care este cuantumul acestor
sume; dacã societatea a deþinut resurse materiale pentru achitarea contribuþiilor cãtre bugetul de stat reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã pe perioada ianuarie 2011-aprilie 2012; care este prejudiciul cauzat bugetului de stat prin reþinerea ºi nevãrsarea în cel mult 30 de zile de la scadenþã a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la surã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012,cu arãtarea debitului, dobânzilor ºi a penal-
Petroºani - oraºul semaforizat, fãrã semafoare
M
unicipiul Petroºani este, probabil, singurul oraº mare semaforizat, unde semanfoarele funcþioneazã… selectiv. Situaþia cea mai grea se înregistreazã la intersecþia de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde ºoferii s-au plâns în ultima perioadã cã traficul rutier este dat complet peste cap. Carmen COSMAN - PREDA Municipalitatea din Petroºani a anunþat cã vrea sã fluidizeze traficul rutier în localitate prin înlocuirea, în intersecþiile principale, a semafoarelor cu sensuri giratorii. Numai cã pânã la amenajarea sensurilor giratorii nici semafoarele nu mai funcþioneazã decât
selectiv, iar circulaþia este de multe ori datã peste cap. Aceastã stare de fapt se observã cel mai bine în zona Spitalului de Urgenþã Petroºani, unde favorizaþi sunt cei care circulã pe bulevardul principal ºi care cu greu se îndurã sã le acorde prioritate de trecere celor care vin de pe strãzile secundare, chiar dacã una dintre aceste artere duce
chiar la instituþi medicalã. De asmenea, la instersecþia cu strada Horea situaþia este similarã. Semafoarele nu mai funcþioneazã de ceva vreme, deºi aici funcþioneazã douã supermarketuri. Iar în tot acest timp oficialii din Primãria Petroºani vorbesc despre intenþia amenajãrii de sensuri giratorii ºi de defecþiunile apãrute la semafoare. Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii din Petroºani a declarat cã,
cel puþin în intersecþia din zona Spitalului de Urgenþã Petroºani se aºteaptã avizul specialiºtilor. “Placa de bazã a fost trimisã la firma specializatã în astfel de lucrãri din Piatra Neamþ ºi, în urma evaluãrilor, ni se va putea spune dacã poate fi reparatã sau trebuie
itãþilor de întârziere. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013 pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. El este reþinut într-o altã cauzã privind coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, care se judecã la Tribunalul Hunedoara.
înlocuitã. Oricum, în acea zonã se are în vedere amenajarea unui sens giratoriu în perioada urmãtoare, iar apoi vor fi cãutate soluþii ºi pentru celelalte zone”, a declarat Taºcã.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Un milion de euro s-a dus pe apa sâmbetei
Încã 120.000 de lei pentru colectarea selectivã a deºeurilor din Petroºani
D
upã ce au cheltuit peste un milion de euro pentru un proiect de coelctare selectivã a deºeurilor ce s-a dovedit aproape inutil, edilii din Petroºani scot din buget încã 120.000 de lei, adicã peste 26.000 de euro, pentru pubele speciale. De data aceasta, municipalitatea vrea sã se asigure cã populaþia va arunca deºeurile menajere pe categorii, aºa cã s-a orientat spre pubele speciale de tip clopot. Carmen COSMAN - PREDA
Pânã la sfârºitul acestei luni, în Petroºani vor ajunge noile pubele destinate colectãrii selectivã a deºeurilor. O investiþie pentru care municipalitatea a alocat de la bugetul local 120.000 de lei, adicã peste
26.000 de euro. “În total, vor fi aduse 58 de bucãþi, în valoare de aproximativ 120.000 de lei. Pubelele vor fi amplasate în 18 locaþii, câte trei pentru fiecare locaþie”, a declarat Nicolae
Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Edilii vor sã fie siguri cã populaþia nu va mai arunca de-a valma deºeurile menajere, aºa cã acestea vor fi tricolore, respectiv galbene, albastre ºi verzi, pentru fiecare categorie în parte. În plus, vor avea deschizãturi speciale, ca nu cumva cartonul sau hârtia sã ajungã, de exemplu, în recipientele pentru stilcã.
U
n proiect de un milion de euro, degeaba! ªi este de înþeles de ce edilii suflã acum ºi în iaurt, dupã ce un proiect
similar de colectare selectivã a deºeurilor a fost sortit eºecului. Vechiul proiect, implementat în anul 2011, a costat peste un milion de euro, iar în cadrul acestuia au fost achiziþionate aproape 4.800 de pubele pentru colectarea selectivã, 643 de containere, precum ºi douã autogunoiere compartimentate pentru transportul deºeurilor. În plus, au fost amenajate mai
Începe plombarea gropilor, la Petroºani
A
trecut iarna, iar gropile din carosabil au rãsãrit precum ghioceii. Dupã fiecare sezon de iarnã, asfaltul se erodeazã, iar craterele din carosabil pun probleme conducãtorilor auto. Municipalitatea de la Petroºani va demara începând de sãptãmâna viitoare programul de plombare a stãzilor cu probleme. Monika BACIU “Pentru cã avem semnale cã vremea se îmbunãtãþeºte ºi se va încãlzi atunci putem sã începem lucrãrile de pregãtire a asfaltului în staþia pe care o avem aºa cã de sãptãmâna viitoare vom avea neplãcerile cauzate de lucrãrile de astupare a gropilor existente pe raza municipiului Petroºani”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Deja responsabilii municipalitãþii au întocmit o listã cu prin-
cipalele zone de acþiune, însã spun aceºtia cã toate strãzile cu gropi vor beneficia de reparaþii. „Problemele existã oriunde existã o groapã poate fi consideratã o problemã fie de cei care locuiesc în zonã, fie din cauzã cã tranziteazã acea zonã. Le vom considera pe toate prioritare, în special pe cele aflate pe principalele artere din Petroºani, dar asta nu înseamnã cã celelalte le vom neglija”, a mai spus sursa citatã.
De gropi nu a scãpat nici sensul giratoriu din Piaþa Victoriei. Aici traficul auto este îngreunat atât din cauza dimensiunii sensului cât ºi de gropile din asfalt.
multe platforme de colectare selectivã ºi un punct de colectare a deºeurilor din hârtie sau carton ºi materiale plastice. Campaniile de conºtientizare a populaþiei au fost, însã, prea puþine ºi cu rezultate nule, iar containerele au fost puse de-a valma în multe zone din Petroºani. Aºa cã, milionul de euro s-a dus fix pe apa sâmbetei. Cine este vinovat pentru acest eºec ºi pentru cheltuirea inutilã a banilor? Greu de rãspuns, atâta timp cât oficialii se feresc sã rãspundã la aceastã
întrebare. “Noi nu privim acel program ca pe un eºec. Au fost rezultate bune în ceea ce priveºte amenajarea locurilor de depozitare a deºeurilor, precum ºi dotarea celor care locuiesc la case cu pubele moderne”, a precizat Nicolae Taºcã. Acesta recunoaºte totuºi cã, într-adevãr, colectarea selectivã nu funcþioneazã la modul la care ºi-ar fi dorit municipalitatea ºi mai trebuie “umblat” la mentalitatea locuitorilor din Petroºani, care trebuie sã înveþe sã arunce gunoiul pe categorii.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Agentul termic, livrat în continuare la Petroºani
C
ãldurã afarã, cãldurã ºi în casã. Reprezentanþii Serviciului de Termoficare din Petroºani nu au sistat, încã, furnizarea agentului termic. Au fost cazuri în care doar la orele prânzului s-a intrerupt alimentarea cu agent termic. Sunt încã persoane, ºi nu puþine, care solicitã furnizarea în continuare a acestui serviciu. Monika BACIU “În ultima perioadã temperaturile au fost în jur de 12-13-15 grade exterioare ºi ca atare în momentul în care am avut temperaturi de peste 12-13 grade am întrerupt furnizarea agentului termic la prânz. În general noi funcþionãm dupã o diagramã de reglaj, este o diagramã aprobatã de ANRSC în care se face varianþia de temperaturã din punctul termic în funcþie de temperaturile exterioare”, a declarat Eugen Briciu, ºef Serviciu Termoficare SA. Pentru a evita încãrcarea facturilor, responsabilii serviciului de termoficare le recomandã abonaþilor realizarea unor branºamente individuale. Astfel, fiecare beneficiar poate regal din casã temperatura pe care o doreºte. „Cea mai bunã variantã ar fi realizarea de branºamente individuale pentru cã într-un condo-
miniu sunt persoane în vârstã, suferinde, sunt bolnavni, sunt copii care au nevoie de cãlduã ºi atunci fiecare ar trebui sã îºi foloseascã temperatura din apartament dupã bunul plac. Asta s-ar putea realiza doar în condiþiile în care se realizeazã branºamente individuale pentru fiecare apartament cu posibilitatea de a-ºi regla fiecare în interior de la zero pânã la capacitate maximã, dar în condiþiile în care într-un condominiu sunt douã-trei branºamente individuale ºi
trei-patru pauºal nu se pot lua mãsuri în sensul acesta”, a mai spus sursa citatã. Mai mult, pentru realizarea branºamentelor individuale, însã doar la nivel de scarã, cei de la serviciul de termoficare vin în ajutorul abonaþilor. Toate aceste lucrãri se realizeazã gratuit pe casa scãrii. „Noi avem o promoþie de a executa branºamente individuale pe casa scãrii cu manoperã zero tocmai pentru a încuraja realizarea lor. Se ºtie cã un branºament individual aduce un confort
sporit cu posibilitatea de aºi gestiona singuri costurile ºi pentru noi este un abonat mulþumit”, a mai precizat Briciu. În acest sezon au fost înregistrate numeroase cereri de realizare a branºamentelor individuale. Ba mai mult, abonaþii ºi-au montat repartitoare de costuri ºi în casã. „Sunt la ora actualã cereri. Am ajuns la jumãtate din abonaþi care au branºamente individuale, chiar sunt ºi foarte mulþi, vreo 250 care au centrale pe gaz ºi ºi-au realizat ºi branºament individual la termoficare ºi au avantajul de a face comutarea de la un serviciu pe celãlalt când doresc. Problema este cã în momentul în care sunt tot
50.000 de milioane de euro pentru IMM-uri
B
anca Europeanã de Investiþii (European Investment Bank - EIB) acordã Garanti Bank un împrumut de pânã la 50 de milioane euro, pentru finanþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM-uri), a corporaþiilor de mãrime medie ºi a instituþiilor din sectorul public românesc, informeazã evz.ro. Împrumutul BEI este dedicat susþinerii companiilor care au un impact pozitiv asupra ratei ºomajului din România. "Acordul de împrumut semnat astãzi se înscrie în strategia prioritarã a BEI de a uºura accesul la finanþare pe termen lung IMM-urilor ºi corporaþiilor de mãrime medie, care reprezintã motorul industriei româneºti ºi care au fost afectate puternic de fragmentarea de pe
piaþa financiarã. În colaborare cu Garanti Bank, noul partener al Bãncii Europene de Investiþii, fondurile BEI vor sprijini în special investiþiile realizate în condiþii favorabile de cãtre IMM-uri, consolidând astfel competitivitatea acestui sector economic
mai multe branºamente individuale într-un condominiu ºi rãmân puþini în pauºal costurile cresc foarte mult la cei în pauºal. Aici e problema. Cu timpul va trebui sã înþeleagã toatã lumea, ºi avem multe scãri unde avem numai branºamente individuale. Atunci am renunþat ºi la reþeaua veche, nu mai exitã pierderi, nu mai existã probleme de spargeri ale reþelelor care sunt învechite. Recomandãm ºi îi rugãm pe locatarii care doresc branºamente individuale sã se înþeleagã între ei pentru cã benefic este sã tragem coloane comune”, a mai precizat ºeful serviciului. În momentul în care termperaturile exterioare vor depãºi cu mult 15 grade, furnizarea agentului termic va fi întreruptã.
important", a declarat Mihai Tãnãsescu, vicepreºedintele BEI responsabil pentru operaþiunile de creditare în România. Banca Europeanã pentru Investiþii este instituþia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene ºi este deþinutã de Statele Membre UE. Ea oferã finanþãri pe termen lung pentru
investiþii solide, pentru a contribui la atingerea obiectivelor UE. În acest moment, Banca Europeana de Investiþii colaboreazã în mod activ cu 11 instituþii financiare partenere din România ºi a oferit linii de credit în valoare totalã de 1,3 miliarde euro. Sursa evz.ro
8 Actualitate
O
reclamaþie venitã de la un abonat, din Petrila, al SC Apa Serv Petroºani a pus pe drumuri întreaga echipã de conducere a societãþii. Reclamantul ”Gicã contra” a susþinut cã i s-a încãrcat factura la apã cu... 0,56 mc, la reglãrile dintre apometre, iar preþul apei este cel mai mare din România. La blocul cu pricina, 27 – Cartier 8 Martie, au fost gãsite trei branºãri ilegale, care ”alimentau” ºi pe alþi locatari... Costel Avram ºi-a certat subalternii pentru cã au debranºat Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã” ºi a cerut lista datornicilor cu peste 500 lei. A scos din buzunar 100 lei pentru plata datoriei Asociaþiei ºi a dispus rebranºarea ”copiilor sãrmani”.
Mare zarvã, marþi la Petrila! Director general, director tehnic, Corpul de Control din cadrul SC Apa Serv Petroºani s-au deplasat la Petrila, ca urmare a unei reclamaþii. La blocul 27, Cartier 8 Martie – unul din cele trei blocuri turn ale Petrilei vestite prin murdãrie ºi nepãsare –, soþul Franciscãi Ionescu, pe numele cãreia era încheiat contractul de furnizare servicii de apã ºi canalizare, susþinea cã Apa Serv i-a încãrcat factura de apã.
”G
icã contra” – zidul de care nu se poate trece Înarmaþi cu toate documentele, pe relaþia cu Apa Serv, ale locatarilor blocului 27, i s-a explicat domnului Ionescu o datã ºi încã o
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Leneº cu pretenþii, reclamagii hoþi ºi debranºare ”fãrã suflet”
datã, apoi cei de la Apa Serv au mai luat-o de câteva ori de la capãt explicând mereu ºi mereu pentru a lãmuri omul cu sãmânþã de scandal. ”Puteþi sã-mi spuneþi ºi de 1000 de ori, cã ºtiu eu!”- a spus omul fãrã vreun gând sã încerce mãcar sã asculte ceea ce era clar pentru vecinii lui de bloc. S-a adresat apoi unui ziarist, care la rândul lui încerca sã-i explice omului: ”Am înþeles cã dumeavostrã sunteþi cu cifrele. Vreau sã-mi daþi actele cu preþul apei, ca sã vãd cum aþi calculat!” Ghinionul omului, pentru cã ziaristul respectiv a fost la faþa locului tocmai pentru a apãra oamenii, ºi pe Ionescu în special, de eventuale abuzuri din partea firmei ºi gãsise de fapt un reclamagiu, un ”Gicã contra”, cãruia la reglarea apometrelor - propriu ºi cel de la ieºirea din bloc - îi revenise la platã o cantitate de 0,56 mc. Când a înþeles cã 9,6 lei, cât avea total platã conform facturii emise de Apa Serv, este suma corectã, a trecut la alte
Respectivele apartamente au fost debranºate, iar conductele blindate.
A
vram a bãgat mâna în buzunar ºi ºi-a certat subalternii
probleme având aceeaºi atitudine de gâlceavã – apa curge pe pereþi! Directorul general Costel Avram, directorul tehnic Florin Donisã, ºeful secþiei Petrila, Alexandru Benke, i-au explicat de douã-trei ori cã în interiorul blocului nu pot acþiona pentru cã este proprietate privatã ºi cã reponsabilitatea firmei este pânã la intrarea în respectivul imobil. A pornit o altã discuþie din care a reieºit sã acelaºi domn Ionescu vrea asociaþie de locatari, cum i s-a sugerat, dar sã o facã altul, eventual Apa Serv...
U
n leneº cu pretenþii ºi trei bransãri ilegale Alte douã locatare ale blocului cu pricina, se plângeau de apa care curge pe pereþii locuinþelor lor ºi nimeni nu face nimic. ”Proprietari sunt vreo 30, iar restul stau în chirie, adicã proprietarul este primãria Petrila. Eu stau la etajul 3 ºi curge de undeva de la etajul 4. Am încercat sã-i fac sã deschidã uºa instalatorilor, dar nu am avut succes” – a declarat Viorica Pitini. O altã locatarã, care s-a prezentat ”mama lui Ionel Furdui, care lucreazã la
Universitate”, a semnalat acelaºi lucru, rungându-ne sã luãm legãtura cu Primãria Petrila pentru a rezolva apa de pe pereþii mucegãiþi ai locuinþelor, pentru cã totul se întâmplã din cauza chiriaºilor, iar Primãria este rãspunzãtoare în calitate de proprietar. Reclamagiului Ionescu, care a invocat cã preþul cel mai mare la apã din România este practicat de Apa Serv, i s-a arãtat, pe documente, cã Valea Jiului se aflã la mijlocul clasamentului preþurilor la apã-canal – locul 37 din totalul de vreo 70 furnizori. Adicã, preþul apei nu este nici mare, nici mic, ci mediu. Fireºte cã Ionescu a strigat cã e fãcãturã, aºa cum a procedat pe toatã perioada ”întâlnirii”, cu întreaga echipã de conducere a furnizorului de apã. L-am întrebat pe reclamagiu dacã nu este deranjat de gunoaiele care inundã blocul în care locuieºte ºi de faptul cã trãieºte în mizerie pentru care nu face nimic, arãtându-i ºi casa scãrilor, chiar pe scãri în sus, unde gunoaiele tronau în toatã ”splendoarea”. Ne-a rãspuns: ”Nu e treaba mea!”. Adicã ºi leneº ºi cu pretenþii! Cu aceastã ocazie s-a flat cã ar existã locatari care sustrag apã ºi
restul sunt buni de platã... S-a fãcut imediat o verificare de cãtre Corpul de Control al Apa Serv ºi s-au depistat trei branºãri ilegale.
La plecare, directorul general Costel Avram, a aflat cã Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã”, cu sediul la parterul blocului 26, din aceeaºi zonã a Petrilei, nu avea apã. Fusese debranºatã, conform procedurilor, pentru suma de 120 lei. Avram, foc ºi parã, ºi-a certat oamenii cã nu au rezolvat problema altfel. ”Tocmai la sãrmanii ãºtia de copii v-aþi gãsit sã tãiaþi apa pentru 100
de lei?! V-aþi gãsit cu cine sã faceþi legea. útia sunt marii datornici? Mâine vreau sã am situaþia tuturor celor care au datorii de 500 lei, în sus” – a spus subordonaþilor, roºu de mânie, Costel Avram, care a scos banii din buzunar ºi a plãtit datoria Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã”. ”Într-o jumãtate de orã, oamenii ãºtia sã aibã apã!” – a dispus Avram. ªi pentru cã reclamagiul fãrã fond a spus cã a vorbit ”cu Bucureºtiul”, pentru a se lua mãsuri pentru preþul mare al apei din Valea Jiului, i s-a arãtat preþul mediu pe þarã, care este de 1,14 euro, adicã exact preþul prac-
ticat de Apa Serv. În celelalte þãri europene, la aceastã orã, preþul mediu pe metru cub de apã-canal este urmãtorul: - Luxemburg – 3,46 EURO - Belgia – 3,44 EURO - Austria – 3,15 EURO - Germania – 3,07 EURO - Franþa – 2,82 EURO - Finlanda – 2,63 EURO - Olanda
Trei gropi de gunoi din Valea Jiului vor fi ecologizate aºa cum ne cere Europa
T
rei gropi de gunoi neconforme ºi demult închise din Valea Jiului, urmeazã sã fie ecologizate în curând. La începutul acestei sãptãmâni s-a semnat ordinul de începere al lucrãrilor, pentru cã celelalte demersuri au fost finalizate, inclusiv licitaþia, iar banii existã. În acest caz vorbim de un proiect benefic pentru tot judeþul, iar din Valea Jiului, gropile de gunoi care sunt închise ºi care vor fi ecologizate dupã
standarde europene, sunt cele din Petrila, Aninoasa ºi Lupeni. “Noi nu mai foloseam groapa de gunoi din zona Piscu
Priboi de circa trei ani, deºi avea aviz de funcþionare pânã în 2016. Acum am fost ºi noi prinºi în proiectul de ecologizare ºi s-au
stabilit ºi firmele câºtigãtoare. Acestea sunt douã firme din Oradea, SC Gavela Oradea SRL ºi Eritec Oradea, dar ºi una din
– 2,12 EURO - Slovacia – 1,93 EURO - Estonia – 1,83 EURO - Ungaria – 1,74 EURO - Italia – 1,55 EURO - Spania – 1,32 EURO - Portugalia – 1,28 EURO - Grecia – 1,15 EURO - România - 1,14 EURO. Ileana FIRÞULESCU Hunedoara, Cepromin Deva”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. La Lupeni, este vorba de groapa de gunoi care acum circa patru ani funcþiona chiar la intrare în oraº. “Nu mai folosim groapa de gunoi de câþiva ani, iar când am închis-o am luat steril de la minã ºi am pus pe terenul respectiv”, a afirmat ºi primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriþã. În prezent, singura groapã de gunoi care rãmâne funcþionalã în Valea Jiului este cea de la Vulcan, dar care ºi aceasta va trebui închisã ºi ecologizatã în câþiva ani. Adriana PA PAVEL
8 Actualitate
O
reclamaþie venitã de la un abonat, din Petrila, al SC Apa Serv Petroºani a pus pe drumuri întreaga echipã de conducere a societãþii. Reclamantul ”Gicã contra” a susþinut cã i s-a încãrcat factura la apã cu... 0,56 mc, la reglãrile dintre apometre, iar preþul apei este cel mai mare din România. La blocul cu pricina, 27 – Cartier 8 Martie, au fost gãsite trei branºãri ilegale, care ”alimentau” ºi pe alþi locatari... Costel Avram ºi-a certat subalternii pentru cã au debranºat Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã” ºi a cerut lista datornicilor cu peste 500 lei. A scos din buzunar 100 lei pentru plata datoriei Asociaþiei ºi a dispus rebranºarea ”copiilor sãrmani”.
Mare zarvã, marþi la Petrila! Director general, director tehnic, Corpul de Control din cadrul SC Apa Serv Petroºani s-au deplasat la Petrila, ca urmare a unei reclamaþii. La blocul 27, Cartier 8 Martie – unul din cele trei blocuri turn ale Petrilei vestite prin murdãrie ºi nepãsare –, soþul Franciscãi Ionescu, pe numele cãreia era încheiat contractul de furnizare servicii de apã ºi canalizare, susþinea cã Apa Serv i-a încãrcat factura de apã.
”G
icã contra” – zidul de care nu se poate trece Înarmaþi cu toate documentele, pe relaþia cu Apa Serv, ale locatarilor blocului 27, i s-a explicat domnului Ionescu o datã ºi încã o
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Leneº cu pretenþii, reclamagii hoþi ºi debranºare ”fãrã suflet”
datã, apoi cei de la Apa Serv au mai luat-o de câteva ori de la capãt explicând mereu ºi mereu pentru a lãmuri omul cu sãmânþã de scandal. ”Puteþi sã-mi spuneþi ºi de 1000 de ori, cã ºtiu eu!”- a spus omul fãrã vreun gând sã încerce mãcar sã asculte ceea ce era clar pentru vecinii lui de bloc. S-a adresat apoi unui ziarist, care la rândul lui încerca sã-i explice omului: ”Am înþeles cã dumeavostrã sunteþi cu cifrele. Vreau sã-mi daþi actele cu preþul apei, ca sã vãd cum aþi calculat!” Ghinionul omului, pentru cã ziaristul respectiv a fost la faþa locului tocmai pentru a apãra oamenii, ºi pe Ionescu în special, de eventuale abuzuri din partea firmei ºi gãsise de fapt un reclamagiu, un ”Gicã contra”, cãruia la reglarea apometrelor - propriu ºi cel de la ieºirea din bloc - îi revenise la platã o cantitate de 0,56 mc. Când a înþeles cã 9,6 lei, cât avea total platã conform facturii emise de Apa Serv, este suma corectã, a trecut la alte
Respectivele apartamente au fost debranºate, iar conductele blindate.
A
vram a bãgat mâna în buzunar ºi ºi-a certat subalternii
probleme având aceeaºi atitudine de gâlceavã – apa curge pe pereþi! Directorul general Costel Avram, directorul tehnic Florin Donisã, ºeful secþiei Petrila, Alexandru Benke, i-au explicat de douã-trei ori cã în interiorul blocului nu pot acþiona pentru cã este proprietate privatã ºi cã reponsabilitatea firmei este pânã la intrarea în respectivul imobil. A pornit o altã discuþie din care a reieºit sã acelaºi domn Ionescu vrea asociaþie de locatari, cum i s-a sugerat, dar sã o facã altul, eventual Apa Serv...
U
n leneº cu pretenþii ºi trei bransãri ilegale Alte douã locatare ale blocului cu pricina, se plângeau de apa care curge pe pereþii locuinþelor lor ºi nimeni nu face nimic. ”Proprietari sunt vreo 30, iar restul stau în chirie, adicã proprietarul este primãria Petrila. Eu stau la etajul 3 ºi curge de undeva de la etajul 4. Am încercat sã-i fac sã deschidã uºa instalatorilor, dar nu am avut succes” – a declarat Viorica Pitini. O altã locatarã, care s-a prezentat ”mama lui Ionel Furdui, care lucreazã la
Universitate”, a semnalat acelaºi lucru, rungându-ne sã luãm legãtura cu Primãria Petrila pentru a rezolva apa de pe pereþii mucegãiþi ai locuinþelor, pentru cã totul se întâmplã din cauza chiriaºilor, iar Primãria este rãspunzãtoare în calitate de proprietar. Reclamagiului Ionescu, care a invocat cã preþul cel mai mare la apã din România este practicat de Apa Serv, i s-a arãtat, pe documente, cã Valea Jiului se aflã la mijlocul clasamentului preþurilor la apã-canal – locul 37 din totalul de vreo 70 furnizori. Adicã, preþul apei nu este nici mare, nici mic, ci mediu. Fireºte cã Ionescu a strigat cã e fãcãturã, aºa cum a procedat pe toatã perioada ”întâlnirii”, cu întreaga echipã de conducere a furnizorului de apã. L-am întrebat pe reclamagiu dacã nu este deranjat de gunoaiele care inundã blocul în care locuieºte ºi de faptul cã trãieºte în mizerie pentru care nu face nimic, arãtându-i ºi casa scãrilor, chiar pe scãri în sus, unde gunoaiele tronau în toatã ”splendoarea”. Ne-a rãspuns: ”Nu e treaba mea!”. Adicã ºi leneº ºi cu pretenþii! Cu aceastã ocazie s-a flat cã ar existã locatari care sustrag apã ºi
restul sunt buni de platã... S-a fãcut imediat o verificare de cãtre Corpul de Control al Apa Serv ºi s-au depistat trei branºãri ilegale.
La plecare, directorul general Costel Avram, a aflat cã Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã”, cu sediul la parterul blocului 26, din aceeaºi zonã a Petrilei, nu avea apã. Fusese debranºatã, conform procedurilor, pentru suma de 120 lei. Avram, foc ºi parã, ºi-a certat oamenii cã nu au rezolvat problema altfel. ”Tocmai la sãrmanii ãºtia de copii v-aþi gãsit sã tãiaþi apa pentru 100
de lei?! V-aþi gãsit cu cine sã faceþi legea. útia sunt marii datornici? Mâine vreau sã am situaþia tuturor celor care au datorii de 500 lei, în sus” – a spus subordonaþilor, roºu de mânie, Costel Avram, care a scos banii din buzunar ºi a plãtit datoria Asociaþia AntiSIDA “Noua Speranþã”. ”Într-o jumãtate de orã, oamenii ãºtia sã aibã apã!” – a dispus Avram. ªi pentru cã reclamagiul fãrã fond a spus cã a vorbit ”cu Bucureºtiul”, pentru a se lua mãsuri pentru preþul mare al apei din Valea Jiului, i s-a arãtat preþul mediu pe þarã, care este de 1,14 euro, adicã exact preþul prac-
ticat de Apa Serv. În celelalte þãri europene, la aceastã orã, preþul mediu pe metru cub de apã-canal este urmãtorul: - Luxemburg – 3,46 EURO - Belgia – 3,44 EURO - Austria – 3,15 EURO - Germania – 3,07 EURO - Franþa – 2,82 EURO - Finlanda – 2,63 EURO - Olanda
Trei gropi de gunoi din Valea Jiului vor fi ecologizate aºa cum ne cere Europa
T
rei gropi de gunoi neconforme ºi demult închise din Valea Jiului, urmeazã sã fie ecologizate în curând. La începutul acestei sãptãmâni s-a semnat ordinul de începere al lucrãrilor, pentru cã celelalte demersuri au fost finalizate, inclusiv licitaþia, iar banii existã. În acest caz vorbim de un proiect benefic pentru tot judeþul, iar din Valea Jiului, gropile de gunoi care sunt închise ºi care vor fi ecologizate dupã
standarde europene, sunt cele din Petrila, Aninoasa ºi Lupeni. “Noi nu mai foloseam groapa de gunoi din zona Piscu
Priboi de circa trei ani, deºi avea aviz de funcþionare pânã în 2016. Acum am fost ºi noi prinºi în proiectul de ecologizare ºi s-au
stabilit ºi firmele câºtigãtoare. Acestea sunt douã firme din Oradea, SC Gavela Oradea SRL ºi Eritec Oradea, dar ºi una din
– 2,12 EURO - Slovacia – 1,93 EURO - Estonia – 1,83 EURO - Ungaria – 1,74 EURO - Italia – 1,55 EURO - Spania – 1,32 EURO - Portugalia – 1,28 EURO - Grecia – 1,15 EURO - România - 1,14 EURO. Ileana FIRÞULESCU Hunedoara, Cepromin Deva”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. La Lupeni, este vorba de groapa de gunoi care acum circa patru ani funcþiona chiar la intrare în oraº. “Nu mai folosim groapa de gunoi de câþiva ani, iar când am închis-o am luat steril de la minã ºi am pus pe terenul respectiv”, a afirmat ºi primarul de la Lupeni, Cornel Resmeriþã. În prezent, singura groapã de gunoi care rãmâne funcþionalã în Valea Jiului este cea de la Vulcan, dar care ºi aceasta va trebui închisã ºi ecologizatã în câþiva ani. Adriana PA PAVEL
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Concurenþã neloialã
C
onducerea Complexului Energetic Hunedoara considerã ca fiind neloialã concurenþa pe care o fac certificatele verzi. În momentul de faþã, Complexul Energetic Hunedoara vinde MWh+utul cu preþuri cuprinse între 30 ºi 100 de lei, preþ considerar unul foarte mic. O parte din datoriile entitãþii se datoreazã acestui aspect. Monika BACIU “Datoriile Complexului existã, sunt inerente atâta timp cât se vinde preþul MWH+ului cu 30, 50, 100 de lei, dar eu trãiesc cu convingerea cã vom avea soluþii de redresare a
preþului energiei, sã se ajungã din nou la un preþ corect pe piaþã, pentru cã acest preþ este unul total incorect. Nicio entitate energeticã nu poate face faþã acetui preþ. Toatã lumea se confruntã cu o situaþie eco-
nomicã foarte grea. Eu rãmân la convingerea cã se gãsesc soluþii”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Producãtorii de energie alternativã reprezintã o concurenþã neloialã în momentul de faþã. Aceºtia beneficiazã de certificate verzi care nu fac altceva decât sã îngroape energia termo. „Este o problemã cu certificatele verzi. Producãtorii de energie regenerabilã beneficiazã de acele certificate verzi, pentru noi, pentru energia termo este o concurenþã
neloialã, dar facem toate eforturile sã rãmânem pe piaþã ºi sunt convins cã vom rãmâne”, a mai precizat sursa citatã. Certificatele verzi sunt
acordate de stat producãtorilor de energie regenerabilã pentru fiecare MWh produs ºi livrat consumatorilor.
Primãria Lupeni îngropatã în datoriile Guvernului!
P
rimãria municipiului Lupeni se aflã în topul datornicilor din judeþul Hunedoara, la capitolul arierate ale administraþiilor publice, dar asta din cauza sumelor pe care Guvernul a uitat sã le mai deconteze. Carmen COSMAN - PREDA Potrivit Buletinului Ministerului Finanþelor privind situaþia plãþilor restante mai mari de 90 de zile, judeþul Hunedoara are datorii în total de 40,61 milioane lei. Din suma totalã, Primãria Lupeni are arierate de 32,71 milioane de lei, de 10 ori mai mult decât
Primãria Aninoasa care se aflã în insolvenþã din cauza incapacitãþii de platã. Grav este cã aceste datorii sunt, practic, ale Guvernului, care a transferat responsabilitatea pe umerii municipalitãþii din Lupeni. Cum a fost posibil, explicã primarul Cornel Resmeriþã: „Sunt datoriile pentru proiectul din Straja, nicidecum pentru alte proiecte de
investiþii sau la bugetul consolidat al statului. La bugetul de stat suntem cu plata la zi, nu avem niciun leu datorie. Dar am speranþe cã vom reuºi sã plãtim ºi aceste sume ce reprezintã restanþe de bani pentru plata lucrãrilor efectuate. Am avut mai multe discuþii cu Primul Ministru, care a promis cã se va gãsi o soluþie de finanþare, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale, iar aceste sume se vor achita, mai ales cã este un proiect guvernamental”. Chiar ºi aºa, edilul ºef îºi pãstreazã optimismul ºi spune cã proiectul de dezvoltare a Staþiunii Straja va continua. „În perioada urmãtoare vor fi scoase la licitaþie ºi alte lucrãri. Mai avem în plan realizarea a douã telescaune, un garaj pentru utilajele de bãtãtorit zãpada ºi o salã de sport multifuncþionalã, care va avea inclusiv bazin de înot”, a declarat Cornel Resmeriþã.
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Datoriile CEH, ºterse de Camera Deputaþilor
P
este 70 de mii de lei au fost ºterºi din contul datoriilor pe care Complexul Energetic Hunedoara le avea cãtre bugetul statului. Responsabilii din Hunedoara spun cã acum, cu votul majoritãþii deputaþilor, a devenit lege o ordonanþã emisã la finele anului trecut. Diana MITRACHE Deputaþii au adoptat marþi proiectul de lege pentru aprobarea unei ordonanþe de urgenþã privind reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale pentru societatea Complexul Energetic Hunedoara- SA. Plenul Camerei Deputaþilor a adoptat actul normativ cu 272 voturi pentru, 3 împotrivã ºi 55 abþineri. Potrivit raportului Comisiei pentru buget, prin proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului 104/2013 se propune preluarea de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a
unor obligaþii fiscale datorate bugetului de stat, în limita sumei totale de 70.238.352,98 lei, ale Companiei Naþionale a Huilei SA, administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, neachitate la data intrãrii în vigoare a actului normativ. Totodatã, se aprobã stingerea debitului restant în valoare de 70.238.352,98 lei pe care Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA îl are faþã de Compania Naþionalã a Huilei SA în schimbul preluãrii obligaþiilor fiscale. Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic
Hunedoara, spune cã deputaþii au legiferat practic un proiect ce data de la finele anului trecut. Instituirea acestui mecan-
ism de compensare între cele trei entitãþi are ca scop reducerea arieratelor în economie ºi creºterea atractivitãþii la privatizare a
Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 3 februarie, Camera Deputaþilor este for legislativ decisiv în acest caz.
Minele neviabile au bani de prime
M
inerii de la „neviabile” vor lua prime de Paºti. Cu sau fãrã contract colectiv de muncã, în bugetul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine (SNIMVJ), sunt cuprinse sumele necesare acordãrii primelor, dar încã nu s-a stabilit cât de mari vor fi acestea. Diana MITRACHE Ortacii de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor lua prime cu ocazia sãrbãtorilor de Paºti. Nu s-a negociat încã un nou contract colectiv de muncã, dar minerii sunt obiºnuiþi ca de sãrbãtorile pascale sã primeascã bani sau bonuri valorice. Directorul general al Societãþii de Închideri de Mine spune cã nu existã nici un dubiu cã oamenii din subordinea sa vor avea
prima de miel. „Noi, în bugetul de venituri ºi cheltuieli am preconizat sumele de anul trecut. Aºteptãm aprobarea BVC, dupã care vom trece la negocierea cu sindicatele. ªi în anii anteriori, bugetele au întârziat pânã la sãrbãtorile Pascale, dar s-au primit mandate de la Consiliul de Administraþie
ºi, dupã mandate, conducerile companiilor au negociat cu sindicatele cuantumul primelor de Paºti”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Anul trecut, minerii de la Societatea de Închideri de Mine au primit de Paºti tichete valorice în cuantum de 400 de lei, indiferent dacã lucrau în subteran sau la suprafaþã. ªi acum, ortacii se aºteaptã la sume comparabile cu cele de anul trecut.
Curentul decontat pentru pensionari
P
ensionarii din sistemul minier vor primi banii pentru energie electricã pe care au consumat-o în ultimele luni. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, cea de care aparþin acum pensionarii, spun cã din luna aprilie, pensionarii vor primi banii la una dintre minele neviabile. Diana MITRACHE Pensionarii care au plecat din sistemul minier vor primi banii pe facturile de energie electricã. Fiecare a fost nevoit sã ducã, pânã luna trecutã, facturile emise de
ENEL, iar acum aºteaptã sã primeascã banii. Deconturile vor fi fãcute din luna aprilie, pe durata a 3 sãptãmâni. „S-a încheiat etapa de colectare a facturilor de la pensionari. În acestã perioadã se central-
izeazã pe fiecare sucursalã în parte, urmând ca începând cu data de 8 aprilie, pe parcursul a 3 sãptãmâni, sã putem sã eliberãm sumele necesare pensionarilor care sunt arondaþi la fiecare sucursalã”, a declarat
Aurel Anghel, director SNIMVJ. Fiecare pensionar va fi nevoit sã meargã la una dintre minele Petrila, Paroºani sau Uricani, unde va primi banii la casierie. Potrivit contractului colectiv de muncã încã în vigoare, pensionarii au decontatã o parte din consumul de energie electricã, însã, acesta ar putea fi ultimul an în care mai primesc banii de la minã.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Evadare în lumea poveºtilor, de Ziua Povestitului
P
oveºti cu zmei ºi balauri, ori zâne bune vor asculta toþi copiii care vin joi, dupã ºcoalã, la Muzeul Mineritului. Este Ziua Internaþuionalã a Povestitului, iar la Petroºani acþiunea se petrece cu spijinul actorilor de la teatru. Diana MITRACHE Zmeii ºi balaurii din folclorul românesc vor fi interpretaþi ºi povestiþi de actorii de la Teatrul I.D Sîrbu din Petroºani. Cei care vor asculta poveºtile sunt copiii de la ºcolile din Petroºani, care au fost invitaþi dupã programul de la ºcoalã la Muzeul Mineritului ºi astfel pot vizita ºi muzeul. „Tema de anul acesta este „Dragoni ºi Monºtri”. Noi am adaptat-o la þara noastrã, adicã va fi despre Zmei ºi
Concurs naþional la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva
C
oncurs naþional de creaþie literarã. Colegiul Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” din Petroºani organizeazã în acest an un concurs naþional de creaþie literarã cu tema ,,Liviu Rebreanu exponent al modernitãþii". Monika BACIU Acest concurs de creaþie literarã se adreseazã elevilor ce se înscriu în urmãtoarele categorii de vârstã, 13-19 ani (clasele a VIII-a - a XIIa), dar ºi cadrelor didactice de toate specialitãþile. Tema creaþiilor în prozã este la libera alegere a participanþilor, dar va core-
spunde specificului vârstei acestora. Materialele trimise nu trebuie sã mai fi fost premiate la vreun concurs sau sã fi fost publicate. În cazul în care nu se va respecta aceastã condiþie, concurentul va fi eliminat din concurs. Un elev/profesor poate participa cu o singurã lucrare la fiecare secþiune.
Un profesor poate coordona maxim douã lucrãri la elevi. În perioada 10 iunie – 20 iunie 2014, juriul concursului, format din: inspectorul de specialitate, scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor, prof. Coordonator, prof. parteneri ai proiectului, elevi repezentanþi ai Cercului de creaþie literarã ,,Infoart”, va selecta lucrãrile care vor fi premiate la secþiunea creaþie ºi la secþiunea eseisticã. Concurenþii care vor fi premiaþi la ambele secþiuni ºi vor fi anunþaþi prin e-mail, pentru a participa, dacã doresc, la festivi-
Balauri. Actorii ne vor spune douã poveºti cunoscute din folclorul nostru, adicã „Greuceanu” ºi „Balaurul cu 7 capete”, iar o a treia este o surprizã pentru copii”, a spus Ana Maria Mãlãºteanu, coordonator al proiectului INVESTIN EDU. Totul a fost pus la cale de organizatori în cele mai mici detalii, iar poveºtile vor fi spuse cu tâlc de 3 actori ai Teatrului Dramatic I.D Sãrbu din Petroºani. În plus, copiii care vor veni sã asculte poveºti vor putea sã viziteze gratis Muzeul Mineritului. „Vrem ca cei mici sã se bucure ºi de alte evenimente culturale ºi sã cunoascã ºi Muzeul tatea de premiere ce va avea loc în data de 21 iunie 2013. Se vor acorda premii ºi diplome, inclusiv diplome de participare.
Mineritului, de aceea am ales o astfel de salã, mai puþin obiºnuitã, decât sala de clasã”, a mai adãugat Ana Maria Mãlãºteanu. Ziua Internaþionalã a Povestitului este o sãrbãtoare anualã a
Sâmbãtã 22 mar. 2014, ora: 18:00 Spectacolul "Steaua fãrã nume" (PREÞ BILET - 20 lei) Duminicã 23 mar. 2014, ora: 12:00 Spectacolul "Croitoraºul cel viteaz" (PREÞURI BILETE: adulþi - 10 lei, copii - 8 lei).
LUNA MARTIE LUNI:
• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert
MARÞI:
• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert
MIERCURI:
• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert
JOI:
povestirii orale. În Emisfera nordicã a Pâmântului, aceasta este celebratã în timpul echinocþiului de primãvarã, în timp ce în cea sudica, aceasta are loc în timpul echinocþiului de toamna.
• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema
de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert
PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Actualitate 13
Raiul, doctorului Pavel Chirilã… de Ionuþ DRÃGOTESC Da …“… pe-un picior de plai (Munþii Locvei), pe-o gurã de Rai (Valea Nerei), acestea sunt graniþele unui loc desprins, parcã, din Pateric, Mãnãstirea Nera… Cînd am cãlcat pentru prima datã aici, alãturi de pãrintele Iulian Selagea, am rãmas înmãrmurit. Dragostea cu care am fost întîmpinat, blîndeþea din ochii maicii Siluana, bucuria pãrintelui Teofan, ospitalitatea obºtii, m-au fãcut sã simt cã sunt într-un loc din alte vremuri, lipsit de încrîncenarea, materialismul ori dezinteresul din viaþa de zi cu zi. O liniºte ruptã parcã din “tãcerea cerului” mi-a cãlãuzit sufletul cît am zãbovit la Nera. Nãdejdea cu care îmi vorbeau despre bolnavii de cancer, despre bucuria de a fi aproape de aceºti oameni, condamnaþi uneori chiar de ignoranþa noastrã la moarte m-au înarmat. La Nera, precum în colind, Dumnezeu parcã se odihneºte cu capul pe aceste locuri, înmugurind în sufletul creºtinilor nãdejdea, nãdejdea cã pot birui moartea… Situatã la aproximativ 20 de km de Oraviþa, în imediata vecinãtate a satului Slatina – Nera (comuna Sasca Montanã/Caraº Severin), pe malul raului Nera. Locul “îmbie” la pace, la rugãciune, îndeamnã la meditaþie ºi apleacã omul în faþa Lui Dumnezeu, lãsînd grijile lumeºti în spate, jos în vale… Istoria locului este recentã. La iniþiativa ºi prin
osteneala Prof. Dr. Pavel Chirilã, om al locului, nãscut în Slatina-Nera, aici s-a pus piatra de temelie, la 14 oct. 1994, pentru veºnicie, legãmînt între cer ºi pãmînt, între om ºi Dumnezeu. Ocrotitoarea Manãstirii Nera s-a hotãrît a fi Sf Cuv. Paraschiva de la Iaºi. Stareþa, pentru a îndruma obºtea de la Nera, a fost numitã rasofora Nicodima Moisa. Prin mila Domnului efortul maicilor ºi cu
mãnãstirea gãzduieºte 77 de vieþuitoare, duhovnic este pãrintele ieromonah Teofan, stareþa fiind monahia Dositea. Tradiþia spiritualã ortodoxã este unanimã în a ne învãþa cã rugãciunea ºi acþiunea (lucrarea) merg împreunã.. Niciodatã lucrul bun ºi cuviincios n-a împiedicat rugãciunea, iar rugãciunea a fost îngerul bun al acþiunii. Aºa se întîmpla ºi la Nera. Aici au demarat mai multe
bunãvoinþa oamenilor, s-a construit biserica mãnãstirii, apoi chiliile maicilor dar ºi atelierul de plante medicinale. În 14 octombrie 1997, la hramul mãnãstirii, a avut loc sfinþirea bisericii de cãtre P.S. Dr. Laurenþiu Streza al Caransebeºului, în prezent mitropolit al Ardealului. Preasfinþitul Pãrinte Episcop Lucian al Caransebeºului, în anul 2007, a pus piatra de temelie la paraclisul de iarnã al mãnãstirii cu hramul Bunavestire (25 martie). S-au mai construit chilii, arhondaric, trapeza ºi ateliere pentru îndeletnicirile maicilor (picturã, sculpturã etc.). În prezent,
proiecte, printre care construcþia unei clinici unde vor fi îngrijiþi bolnavii de cancer, mai precis, acestora li se va sugera cum sã trãiascã sãnãtos, cum sã învingã “ boala blestematã care biciuieºte omenirea” cum spunea Sf. Partenie din Lampsakos. Clinica va fi de tip rezidenþial, cu 42 de saloane spaþioase ºi confortabile, construite pe o structurã arhitecturala ºi funcþionalã de tip sanatorial. Fiecare bolnav va fi gãzduit cu grijã ºi atenþie, într-un salon cu un singur pat, ºi va beneficia de o curã de recuperare de 14 zile. Nu este uºor, construcþia unui astfel de obiectiv necesitã bani, nu puþini. Sunt ºi ispite, însã alãturi de Prof. Dr. Pavel Chirilã, obºtea Mãnãstirii Nera prin strã-
danie ºi Ajutorul Lui Dumnezeu nãdãjduieºte ca într-un timp nu foarte îndelungat, construcþia sã fie finalizatã. Principiului de veacuri al Ortodoxiei: „ora et labora" - „Roagã-te ºi munceºte" este îndeplinit, cu sfinþenie, la Mãnãstirea Nera. ªi pentru cã este fãcutã cu drag ºi jertfelnicie, în duh de rugãciune ºi cã ofrandã, lucrul mîinilor lor este impregnat de har, se sfinþeºte ºi sfinþeºte, tãmãduind bolnavi rãmaºi singuri, deznãdãjduiþi în fata bolii. ªi astfel medicinã nu rãmîne medicinã, ci se transforma în rugãciune. În
mãnãstire se preparã produse naturiste pentru tratarea unor afecþiuni trupeºti, dar ºi pentru consum alimentar. Produsele naturiste (ceaiuri, tincturi, alimente) sunt comercializate în magazinul mãnãstirii, dar ºi în þarã prin distribuitori autorizaþi. Mãnãstirea are o frumoasã biblioteca, ateliere de picturã, de litografie ºi de sculpturã în lemn. La Nera, misiunea Prof. Dr. Pavel Chirilã alãturi de maicile de aici este o mãrturie cã “binele se contamineazã din aproape în aproape”… Doamne Ajutã
Pentru sprijinul Clinicii Nera: Fundaþia Sfânta Irina, str. Erou Mircea Marinescu Nr.3, Voluntari, Jud. Ilfov tel./fax:021/352 00 42; www.paliativecare.ro e-mail: sf.irina@paliativecare.ro www.sfantairina.ro cont bancar: RO35 PIRB 4201 7007 5000 6000 în RON RO98 PIRB 4201 7007 5000 7000 în EUR Piraeus Bank Romania pentru Sanatoriul NERA
14 Program & Horoscop
10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Sport plus (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România21:10
10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30
Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Historia.ro (r) Teleshopping Secrete de Stil (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Legendã vie Click!
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Audrey Hepburn - O viaþã de poveste (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Povestea lui Brooke Ellison 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV
21 martie *** 20 aprilie În cursul dimineþii luaþi o hotãrâre, în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. Un prieten vã solicitã sprijinul într-o problemã de sãnãtate ºi ar fi bine sã acceptaþi fãrã nici o ezitare. În partea a doua a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã.
Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã
10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro
10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Manchester United - Olympiacos 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Manchester United - Olympiacos 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal: Benfica
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Sunteþi anunþat cã mâine veþi pleca într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Aceastã veste vã cam încurcã planurile, dar puteþi fi optimist: cãlãtoria va determina schimbãri benefice în relaþiile sentimentale. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Puteþi aborda probleme importante din domeniul afacerilor ºi sunteþi capabil sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme financiare. Comunicarea cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã este foarte bunã. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15
21
23 iulie *** 22 august
Sunteþi foarte activ ºi sociabil, ceea ce favorizeazã relaþiile de colaborare. Se pare cã aveþi prbleme sentimentale, dar optimismul dumneavoastrã este mai puternic. Pe plan profesional ºi din punctul de vedere al sãnãtãþii nu aveþi nici un motiv de îngrijorare.
23 august *** 22 septembrie
Se anunþã un succes remarcabil într-o afacere, însoþit de un câºtig substanþial. În partea a doua a zilei, vi se propune o colaborare. Cu prilejul unei cãlãtorii în interes personal, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã.
Sunt favorizate relaþiile de colaborare. Toate activitãþile începute azi au mari ºanse de reuºitã. Aveþi succes în afaceri ºi puteþi rezolva problemele financiare ale familiei. Evitaþi speculaþiile de orice fel!
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
Au loc schimbãri benefice în viaþa dumneavoastrã, atât pe plan profesional, cât ºi social. Metodele pe care le aplicaþi, deºi nu sunt pe placul tuturor, vã ajutã sã vã îndepliniþi obiectivele.
Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã ºi colaboraþi excelent cu persoanele din anturaj. Aveþi succes în toate activitãþile legate de familie ºi cãmin. Þineþi cont de pãrerile partenerului de viaþã.
23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi parte de un succes neaºteptat pe plan social ºi financiar. Nu pierdeþi momentul favorabil, dar nici nu forþaþi nota! Dupã-amiazã plecaþi într-o deplasare neplanificatã.
21 ianuarie *** 20 februarie
În prima parte a zilei vã ocupaþi de rezolvarea unei probleme financiare de care depinde reuºita unei afaceri. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în afara localitãþii.
21 decembrie *** 20 ianuarie Dupã o perioadã de dezamãgiri, astãzi sunteþi plãcut surprins de succese nesperate în domeniul financiar ºi pe planul relaþiilor sentimentale.
21 februarie *** 20 martie Începeþi sã vã redresaþi financiar. Se pare cã primiþi o primã, ca recompensã pentru finalizarea unei lucrãri importante, sau o moºtenire neaºteptatã.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Incursiune în trecut
O
rdinul Cavalerilor, Primãria municipiului Hunedoara organizeazã mai multe evenimente la Castelul Corvinilor. Vineri, 21 martie, are loc lansarea proiectului “Împreunã pentru un Castel frumos”. Monika BACIU
”Atelier de fierãrie la Muzeul Castelul Corvinilor”, se aratã în comunicatul de presã. Proiectul are mai multe obiective. Prin organizarea acestor acþiuni se doreºte creºterea gradului de atractivitate ºi interactivitate a vizitei în muzeu - Contribuþie la creºterea gradului de conservare ºi protejare a patrimoniului imobil ºi de sporire a iniþiativelor de tip participativ-incluziv pentru publicul larg, prin intermediul expoziþiilor ºi evenimentelor diverse.
“Asociaþia pentru protejarea ºi promovarea Castelului Corvinilor (A.P.P.P.C.C.H.) ºi Asociaþia ”Ordinul Cavalerilor de Hunedoara” (A.O.C.H.), în parteneriat cu Muzeul "Castelul Corvinilor" ºi Primãria Municipiului Hunedoara, au plãcerea de a vã invita vineri 21 martie 2014, ora 12:00, la lansarea proiectului "Împreunã pentru un Castel frumos" ºi la vernisarea expoziþiei
VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.
E
xperienþã unicã
Turiºtii vor fi introduºi în atmosfera specificã timpului ºi epocii respective. Se doreºte practicarea în cadrul expoziþiilor a unor meºteºuguri ºi practici pe cale de dispariþie prin intermediul unor ateliere de arheologie experimentalã. Promovarea Castelului Corvinilor va fi ca destinaþie turisticã culturalã cu valenþe multiple, prin apel la tehnicile specifice ale artelor spectacolului, artelor vizuale ºi arheologiei experimentale.
Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!
Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,
Totodatã, organizatorii au în vedere stimularea interesului pentru patrimonial material cultural, organizarea de activitãþi interactive la care vizitatorul sã fie parte activã, prin intermediul unor jocuri ºi activitãþi specifice.
durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin. Tel. 0742376988 Marcu.
Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.
Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.
NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!
Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
Sã fim alãturi de NATALIA!
Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Martie 2014
Sezonul de rafting deschis mai devreme P
România. Pasionaþii de rafting iau la propriu cu asalt râul Jiu, segmentul învolburat dintre PolatiºtePetroºani ºi pânã la LainiciGorj, iar amatorii de senzaþii tari se bucurã pe o dis-
rimele ambarcaþiuni vor fi lansate la apã mai repede cu jumãtate de lunã decât ar fi fost normal, sezonul de rafting pe Jiu fiind deschis de sãptãmâna viitoare. Organizatorii acestor „expediþii” spun cã primãvara timpurie ºi râul învolburat garanteazã aventura. Maximilian GÂNJU Pe 29 martie amatorii de senzaþii tari vor putea lua startul la prima escapadã pe Jiu din acest sezon care se anunþã mai lung decât în anii anteriori. „Din moment ce primãvara a venit mai devreme decât ne aºteptam, ne-am
hotãrât ºi noi sã facem rafting mai devreme pe apele învolburate ale Jiului. Astfel, în data de 29 martie 2014, vã aºteptãm la deschiderea sezonului de rafting pe Jiu, râul cel mai bun pentru rafting din þarã. ªi, pentru cã este prima datã, ne-am gândit ºi la reduceri”, susþin
organizatorii expediþiilor. Mai exact, preþul pentru o zi de aventurã, pentru un pasionat de rafting, este de 186 de lei. Sezonul de rafting pe
Jiu a fost deschis anul trecut abia în luna mai din cauza vremii capricioase.
J
iul - cel mai sãlbatic din þarã Fiecare sfârºit de sãptãmânã este un bun prilej pentru zeci de tineri, în special din Bucureºti, Deva, Cluj ori Timiºoara, de a încerca senzaþii tari pe unul din cele mai sãlbatice râuri din
Mai bine acasã, decât în deplasare
D
e Paºti, firmele turistice care au filiale în Valea Jiului au câteva oferte deosebit de tentante. Printre acestea se numãrã cãlãtorii, la preþuri accesibile, spre þãri precum Bulgaria, Grecia sau Turcia. Sejururile au durata de 3 zile iar preþurile sunt cuprinse între 90 ºi 300 de euro (de persoanã). Mircea NISTOR
În ceea ce priveºte destinaþiile interne, printre oferte se numãrã petrecerea sfintelor sãrbãtori în unele staþiuni balneoclimaterice precum Olãneºti, Bãile Felix, Geoagiu Bãi sau Herculane. În þarã, cele mai ieftine bilete
sunt la Bãile Felix – 350 de lei iar cele mai scumpe la Bãile Sovata – 1.100 de lei, pentru o camerã cu 3 nopþi de cazare, demipensiune ºi masã pascalã. „Pânã în prezent, solicitãri pentru petrecerea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, în þarã sau strãinãtate, am primit
destule. Cele mai numeroase sunt pentru locaþiile din þarã
unde ºi preþurile sunt mai lejere”, a precizat managerul unei agenþii de turism din Petroºani. Printre destinaþiile
za întreceri, bãtãlii navale ºi recuperãri de obiecte din apã, dar ºi rafting nocturn. Amatorii primesc echipament performant, instructori specializaþi astfel încât viaþa sã nu le fie pusã în pericol. Defileul are cel mai ridicat grad de dificultate din România în ceea ce priveºte practicarea acestui sport iar pe traseul de 25 de kilometri sunt peste 80 de cascade, viteza apei atinge, pe alocuri, 3540 de kilometri la orã, iar adâncimea
turistice ceva mai exotice spre care ºi-ar putea îndrepta paºii în perioada sãrbãtorilor pascale locuitorii Vãii Jiului se numãrã
Dubay, Republica Dominicanã sau, eventual, Insula Paºtelui. Totuºi, cererile pentru astfel de excursii lipsesc,
tanþã de circa 25 de kilometri de un nivel crescut de adrenalinã. Turiºtii au posibilitatea de a face coborâre în paralel cu 2 bãrci, se pot organi-
variazã de la 15 metri pânã la câþiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat.
aproape cu desãvârºire. „Spre astfel de destinaþii, mai exotice, nu am primit deocamdatã decât o singurã cerere, pentru Dubay. Ce-i drept ºi preþurile sunt unele deosebit de mari. În Republica Dominicanã, de exemplu, pentru 7 zile de excursie, preþul unui bilet este de 750 de
euro. În acesta, însã, nu este inclus, de exemplu, preþul transportului, deci, valoarea sejurului ar fi mult mai mare”, a mai spus respectivul manager. Prin urmare, se pare, majoritatea locuitorilor Vãii Jiului îºi vor petrece minivacanþa de Paºte acasã. Nu de alta, dar, este mai ieftin...