CVJ 575, miercuri, 19 martie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 575

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

3,2 milioane de lei “îngropaþi” într-un proiect neviabil

A ispãºit doar jumãtate din pedeapsa iniþialã

Fiul ex-directorul societãþii de apã din Valea Jiului, eliberat din închisoare >>> PAGINA A 3-A

Noul cod penal – reduce pedeapsa criminalului de la Uricani? >>> PAGINA A 3-A

Autocarele, în impas, din cauza defileului >>> PAGINA A 4-A

Activiºtii ºi banii încurcã traficul >>> PAGINA A 7-A

Primarul Cornel Resmeriþã trage speranþe cã proiectul din Straja va fi finalizat >>> PAGINILE 8-9 Vineri se stabileºte comisia de negociere a CCM de la CEH

Toate sindicatele au semnat protocolul pentru majorarea sporului de pericol >>> PAGINA A 11-A

M

ina Muzeu de la Aninoasa va deveni spaþiu de producþie... poate. Edilii din cel mai sãrac oraº al Vãii Jiului nu mai au bani pentru continuarea investiþiei de transformare a unitãþii miniere din localitate în muzeu. Proiectul iniþiat de fostul edil Ilie Botgros a fost abandonat de actuala conducere a urbei. Totul se rezumã la bani. Acum, Nicolae Dunca încearcã sã scoatã la licitaþie spaþiile de la minã pentru a aduce investitori care sã contribuie la bugetul local. >>> PAGINA A 12-A

Transmitere de sarcini în PSD – ”Vã rog, sã rãmânem în relaþii bune cu liberalii” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Mioercuri, 19 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

M

ihai Teodor Gireadã, fiul fostului director al Regiei Autonome a Apei Valea Jiului a ieºit ieri pe poarta închisorii de la Bârcea Mare.

Greadã a ispãºit doar jumãtate din pedeapsa pe care a primit-o iniþial pentru delapidare.

Dupã cinci ani ºi douã luni de închisoare, Mihai Teodor Gireadã, fiul fostului director al RAAVJ Mihai Gireadã, este un om liber. Marþi, acesta a fost pus în libertate de la Penitenciarul Bârcea Mare, acolo unde ºi-a ispãºit ultima parte a pedepsei. “Iniþial a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar dupã noul Cod Penal,

A ispãºit doar jumãtate din pedeapsa iniþialã

Fiul ex-directorul societãþii de apã din Valea Jiului, eliberat din închisoare pedeapsa acestuia s-a redus la 7 ani.

La noi a ajuns în data de 25.06.2013”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare, Florin Berar. ªi, pentru bunã purtare, Mihai Gireadã jr. a putut fi eliberat din arest la ispãºirea a cel puþin douã treimi din pedeapsa pronunþatã de judecãtori.

A

stat ascuns mai bine de 9 ani

Mihai Teodor Gireadã a fost ridicat de pe Aeroportul “Henri

Noul cod penal - reduce pedeapsa criminalului de la Uricani?

fiecãrui condamnat în parte.

Astfel, judecãtorul delegat, procurorul ºi un reprezentant al Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor au considerat cã dupã noul cod penal, criminalul de la Uricani poate beneficia de legea penalã mai favorabilã. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au decis zilele trecute cã sesizarea nu

U

nul dintre cei mai sângeroºi criminali din Valea Jiului va ajunge în faþa magistraþilor pentru a se decide dacã i se revizuieºte condamnarea.

Monstrul de la Uricani cum a fost numit de localnici ºi-a ucis soþia, în faþa propriului copil, cu zeci de lovituri de cuþit. Înainte cu circa un an de a comite crima, o mutilase pe femeie în faþa mai multor localnici, dupã ce a stropit-o cu benzinã ºi i-a dat foc.

Noul cod penal i-ar putea fi favorabil criminalului din Uricani care în martie 2010 avea sã-ºi ucidã soþia cu o cruzime greu de imaginat.

Crima a ºocat întreaga Valea Jiului, mai ales dupã ce s-a aflat cã bãrbatul care avea un handicap îºi ademenise soþia la el ºi a înjunghiat-o în mod repetat chiar în faþa bãieþelului lor. La finele lunii februarie 2014 a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara o sesizare „transmisã de comisia prevãzutã de HG 836/2013”, comisie care verificã dosarul

este de competenþa instanþei judeþene superioare ºi au trimis dosarul cãtre Judecãtoria Deva.

Judecãtorii de aici vor trebui, dupã ce reanalizeazã probleme ºi mãrturiile din dosarul de judecatã, sã decidã dacã aplicarea unei legi favorabile criminalului se impune sau nu.

M

ai are 16 ani de pedeapsã

Nicolae Pavel a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de cãtre judecãtorii hunedoreni. Acesta îºi

ameninþase soþia în repetate rânduri cã o omoarã deoarece vroia sã se despartã de el, sãtulã sã-i suporte bãtãile repetate ºi acuzaþiile de infidelitate.

Imediat dupã ce a fost arestat, Nicolae Iulian Pavel a încercat sã scape de închisoare declarând procurorului de caz ºi magistraþilor cã a fost în legitimã apãrare.

Strategia nu a þinut ºi, pus în faþa dovezilor, acesta a încercat sã scape cu o condamnare mai uºoarã solicitând prin avocat schimbarea încadrãrii juridice din infracþiunea de omor calificat în cea de omor deosebit de grav.

Magistraþii au respins imediat cererea. Femeia ucisã a trãit alãturi de cãlãul ei 15 ani ºi era terorizatã de criminal, mai ales când acesta se îmbãta. În anul 2008, Nicolae Iulian Pavel s-a dus la un magazin unde soþia lui lucra ca vânzãtoare, a stropit-o cu benzinã ºi i-a dat foc în faþa clienþilor. Tânãra a fost salvatã de oamenii aflaþi în magazin, care au stins focul, ajungând la spital cu arsuri pe tot corpul.

Totuºi, a decis sã se împace cu el ºi sã-ºi retragã plângerea de la poliþie de dragul copiilor, însã în martie 2010, individul avea sã-i ia viaþa.

Maximilian GÂNJU

Coandã” la sfârºitul lunii decembrie 2008, când se întorcea din Kenya, hunedoreanul sustrãgându-se timp de nouã ani executãrii pedepsei. A venit în þarã cu puþin timp înainte de prescrierea faptei pentru care fusese condamnat, iar poliþiºtii au spus la vremea respectivã cã, dacã Mihai Gireadã nu ar fi fost prins pânã în luna martie 2009, bãrbatul ar fi scãpat basma curatã. Gireadã jr. a fost condamnat pentru delapidare, dupã ce în 1997 anchetatorii au stabilit cã bãrbatul, pe atunci angajat al unei societãþi comerciale din Cluj, a distribuit diferite produse la mai multe firme din Valea Jiului, pentru care a încasat contravaloarea acestora fãrã a o preda administratorului companiei clujene. De asemenea, au mai spus anchetatorii, Mihai Gireadã a falsificat pe calculator ºtampila societãþii din Cluj pentru a putea depune banii în bancã, suma urmând sã fie folositã de el în scopuri personale. La acea vreme, poliþiºtii din Petroºani au fost nevoiþi sã realizeze pentru prima oarã o expertizã a unei ºtampile modificate electronic.

A

Actualitate 3

susþinut cã nu ºtia cã e condamnat

Dupã ce a fost prins de poliþiºti, fiul ex-directorului RAAVJ Mihai Gireadã a fost încarcerat la Penitenciarul din Aiud.

Aici, pentru ca timpul sã treacã mai repede dupã gratii, s-a ocupat de mini studioul din închisoare, care cuprindea un modulator de frecvenþã, douã calculatoare pentru montaj, un mixer ºi un monitor de control.

Gireadã le povestea reporterilor care l-au vizitat în închisoare în vara anului 2011 cã atunci când a venit mini studioul nu era funcþional. Existau materiale video care erau neprelucrate de ani de zile, iar apoi acestea au putut fi difuzare pe postul de televiziune cu circuit închis PAAB TV, adicã Penitenciarul Aiud Alba TV, alãturi de altele nou – realizate. Mihai Teodor Gireadã pretindea cã nu ºtia cã a fost condamnat pentru delapidare, pentru cã a fost plecat din þarã ºi a fost judecat în lipsã, ºi de aceea nici nu s-a predat autoritãþilor.

Car men COSMAN-PREDA

Contrabandã cu þigãri în trafic

P

oliþiºtii din Petroºani au fãcut o nouã capturã de þigãri de contrabandã, pe care le-au descoperit în autoturismul unui bãrbat în vârstã de 46 de ani, din Lupeni. Þigãrile au fost descoperite dupã ce poliþiºtii mai multor structuri din cadrul Poliþiei Municipiului Petroºani au oprit în trafic, pe strada Livezeni din Petroºani, autoturismul condus de un bãrbatul din Lupeni. Oamenii legii au controlat cu atenþie autovehiculul ºi aºa au descoperit 100 de cartuºe de þigãri fãrã banderolã fiscalã, în valoare de 2.500 lei. „În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã o parte dintre þigarete aparþin proprietarului autoturismului, iar altã parte altor doi suspecþi, în vârstã de 52 ºi respectiv 32 de ani. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de contrabandã, cercetãrile fiind efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Autocarele, în impas, din cauza defileului

C

el puþin 3 curse de cãlãtori cu autocarul din Petroºani spre sudul þãrii au fost anulate, iar restul cãlãtorilor vor fi transportaþi prin Defileul Jiului în timpul scurt din pauza de douã ore. Cel mai rãu este cã vor fi perioade de timp moarte în care nimeni, din cauza lucrãrilor, nu va putea pleca spre Sud. Trei curse au fost anulate ºi mai multe autocare ºi-au schimbat traseul ori orarul de tranzitare prin Petroºani.

Nici un cãlãtor nu va putea trece de luni, sãptãmâna viitoare prin Defileul Jiului, pe artera rutierã, iar trenurile de cãlãtori circulã ºi ele doar noaptea. „Programul de transport, fiecare firmã ni l-a anunþat la autogarã ºi este stabilit.

Unele curse sunt anunþate cã, de sãptãmâna viitoare

sunt suspendate.

S-au suspendat începând cu 24 martie, douã curse de la Timiºoara ºi o cursã de Hunedoara – Severin, care nu vor mai circula deloc.

Programul va fi de luni pânã sâmbãtã, când nu vor circula, iar singura zi normalã, dar cu restricþii, va fi duminica, atunci când se va circula cu întârzierile care vor fi, pentru cã deja s-au introdus semafoarele”, a spus Adrian Popa, ºeful

autogãrii din Petroºani.

Autogara de la Petroºani era singura cale de acces a cãlãtorilor pe timp de zi ºi cursele aveau orarul între 11 ºi 18,00, însã, acum se vor înghesui toate, alãturi de întreg traficul rutier, în inter-

valul orar de la 12,00 la 14,00, când va fi pauza de lucru a constructorilor din Defileul Jiului. „Începând cu ora 11,40 pânã seara sunt curse spre sudul þãrii Anul trecut, era închis pânã la ora 18,00,

iar cele mai multe solicitãri erau spre Sud pentru cei care doreau sã plece la Târgu Jiu ºi nu aveau cu ce sã plece pânã seara la 18,00. Acum, având în vedere cã s-a introdus aceastã pauzã de douã ore ºi jumãtate, sunt curse care pot sã meargã cu restricþii în acest interval”, a mai adãugat Adrian Popa.

Autoritãþile locale ºi cele judeþene au fãcut un memoriu cãtre CNADR pentru a cere ca restricþiile sã fie ridicate ºi drumul sã fie închis circulaþiei mai puþine ore. Dacã nu se va þine cont de faptul cã rãmân izolaþi 150.000 de oameni, atunci de luni, sãptãmâna viitoare, prin Defileul Jiului se va circula doar noaptea, ºi douã ore la prânz, de luni pânã sâmbãtã.

Diana MITRACHE

Problema Defileului îi lasã reci

Oficialii CNADNR nici mãcar nu s-au obosit sã rãspundã la adresele Consiliului Judeþean Hunedoara

M

inisterul Transporturil or ºi, implicit, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale au o cruntã durere în cot în ceea ce priveºte zbaterea autoritãþilor în privinþa deciziei de a închide Defileul Vãii Jiului timp de 6 zile pe sãptãmânã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a trimis pânã acum douã adrese oficiale, în care atrage atenþia asupra importanþei acestei rute de transport rutier, dar în zadar. Cei de la MT ori CNADNR nu au trimis nici mãcar o confirmare de primire a adreselor, asta ca sã nu mai vorbim despre un rãspuns în adevãratul sens al

cuvântului. “Am trimis adrese în acest sens cãtre Minsierul Transporturilor, respectiv CNADNR, dar vãd cã degeaba”, a declarat Mircea Moloþ . Prima adresã, cu numãrul 2203, semnatã de preºedintele CJ Hunedoara, a fost trimisã, atât prin poºtã, cât ºi prin fax, în data de 5 martie, imediat dupã ce problema restricþiilor de pe DN 66 pe Defileul Jiului, a fost discutatã în ºedinþa Consiliului Judeþean. În data de 13 martie, când ºi parlamentarii de Hunedoara fãceau lobby pentru revenirea asupra deciziei de restricþionare a circulaþiei, CJ Hunedoara a mai trimis o adresã oficialã, semnatã de asemenea de Moloþ. Astfel, s-a fãcut vorbire despre importanþa acestei cãi de acces în special pentru cei 130.000 de locuitori ai Vãii Jiului, care rãmân izolaþi de sudul þãrii. De asemenea, s-a solicitat ca DN 66 pe porþiunea Livezeni – Târgu Jiu, sã fie închis doar trei zile pe sîptãmânã – marþi,

miercuri ºi joi, de la ora 9.00 la 18.00, ºi nu 6 zile cum au hotãrât cei de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale.

Dar în zadar. Rãspunsul încã se lasã aºteptat.

De precizat cã în cursul anului 2013, odatã cu începerea lucrãrilor de modernizare a DN 66 Petroºani - Tg. Jiu, Defileul Jiului a fost închis circulaþiei rutiere exact în zilele de marþi, miercuri ºi joi, între orele 9,00 ºi 18,00.

Anul acesta, cei care lucreazã la drum ºi-au

dat seama cã sunt în întârziere, aºa cã au decis sã blocheze legãtura dintre Valea Jiului ºi sudul þãrii 6 zile pe sãptãmânã, lucru ce a adus la nemulþumirea tuturor factorilor responsabili din judeþul Hunedoara. Consilieri judeþeni, primari,

parlamentari ºi-au unit eforturile pentru a cere revenirea asupra acestei decizii, însã deocamdatã niciun oficial de la Bucureºti nu pare sã se oboseascã sã analizeze mãcar situaþia creatã.

Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Chiriaºii care nu plãtesc, nu mai pot fi pãsuiþi la nesfârºit

ine nu plãteºte, va fi evacuat.

C Primãriile din Valea Jiului se confruntã cu situaþia în care sunt puse sã emitã ordine de evacuare pentru chiriaºii care nu ºi-au mai plãtit chiriile ºi dãrile de ani de zile.

La Vulcan s-au eliberat mai multe somaþii de platã ºi în prezent se fac verificãri pentru fiecare apartament din fondul locativ.

“Pregotermul face verificãri la toate apartamentele ºi în mod deosebit la cei care au datorii. În cazul în care chiriaºii depãºesc peste 1500 de lei, sunt chemaþi la

comisia de locuinþe, se face o reeºalonare a datoriilor, iar dacã nu se achitã conform programului, se face dispoziþie de evacuare din apartament ºi apoi se acordã persoanelor care doresc sã locuiascã ºi sã plãteascã chiria acolo”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.

Lista de aºteptare pentru localnicii care au cerut o casã de la primãrie însumeazã câteva sute de persoane, oameni care aºteaptã în fiecare zi eliberarea unei locuinþe.

Primãria are, de asemenea, câteva procese pe rolul instanþei pentru evacuare.

De altfel, ºi la Petrila se fac

Picnicuri, doar în spaþiile special amenajate! esele “ilegale” M luate în naturã vor fi aspru sancþionate!

Din acest motiv, autoritãþile locale din întreaga þarã vor trebui sã amenajeze spaþii speciale în parcuri sau în afara oraºului pentru cei care doresc sã organizeze picnicuri. Aceasta, în ideea protejãrii mediului. “În Petroºani, conform legii picnicurilor, vom organiza zona Brãdet. Respectiv, vom efectua delimitarea acesteia, vom instala pubele de gunoi ºi containere, precum ºi toalete ecologice sau o instalaþie de apã potabilã,

pentru a le oferi oamenilor tot ceea ce este necesar, conform prevederilor legii.

Amenajarea zonei va demara chiar în aceastã sãptãmânã”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Printre obligaþiile celor care vor dori sã-ºi prãjeascã micul sau cârnatul în aer liber, de acum înainte, se numãrã: - sã nu foloseascã produse de igienã personalã la o distanþã mai micã de 30 de metri de râuri sau lacuri; - sã nu hrãneascã animalele sãlbatice; - sã nu arunce þigãri, chibrituri sau obiecte aprinse în

pregãtiri pentru evacuare, asta dupã ce administraþia localã a fãcut nenumãrate demersuri ºi evaluãri pentru a se evita sã se ajungã în aceastã situaþie.

“S-a terminat evaluarea alte locuri decât cele special amenajate; - sã nu distrugã plantele, animalele sau rocile; - sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate; - sã respecte orarul de desfãºurare a activitãþii de picnic; - sã parcheze autovehiculele doar în locurile special amenajate acestui scop; - sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilor fiziologice doar locurile special amenajate; - sã respecte ordinea publicã ºi bunele moravuri.

Cei care nu vor respecta prevederile Legii Picnicului vor suporta rigorile legii, adicã vor fi sancþionaþi contravenþional cu amenzi cuprinse între 100 ºi 50.000 de lei.

Mir cea NISTOR

apartamentelor, iar responsabilul cu fondul locativ din primãrie a fãcut toate demersurile în instanþã pentru evacuãri. Vorbim aici de cei cu datorii foarte mari,

care nu au mai plãtit de mulþi ani chiria”, ne-a spus Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. În aceastã situaþie nu vorbim de mai mult de zece posibile evacuãri. La acest capitol, mai bine stã Uricaniul, care în prezent nu are iniþiat nici un demers pentru evacuarea celor care înregistreazã restanþe la plata chiriei. “ Mai avem foarte puþine apartamente ale noastre, în care oamenii stau cu chirie, undeva la 1, 2 %, dacã mai sunt. Restul au fost cumpãrate”, ne-a declarat ºi primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

Adriana PA PAVEL

Tot mai multe familii adoptã copii abandonaþi în spitale

D

upã ce fie au fost maltrataþi, abuzaþi sau pur si simplu abandonaþi imediat dupã ce au ajuns pe lume, câþiva copii au acum cui spune mama si tata. 12 familii din judeþul Hunedoara au reuºit sa încheie lupta cu birocraþia ºi sã duca la bun sfârºit procedurile prin care le-au fost încuviinþaþi micuþii.

Adriana PAVEL Câteva familii din judetul Hunedoara au reusit dupa o munca destul de asiduã, sã încheie actele necesare pentru a adopta un copil. Micutii au primit un nume, o mamã ºi un tatã, lucru care este cel mai pentru un copil. ªi, veºtile bune dinspre acest sector nu se opresc aici

pentru cã ºi alþi copilaºi urmeazã sã fie încredinþaþi unor pãrinþi adoptivi în cel mai scurt timp.

Dacã în alþi ani au mai fost familii care au renunþat la ideea de a adopta un copil, anul trecut lucrurile s-au schimbat. Patru copii au fost abandonaþi în secþiile de pediatrie ºi alþi 21 în alte secþii din cadrul spitalelor din judeþ.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Reabilitare de douã ori

C

ãminul Cultural din Cimpa va fi reabilitat în acest an. Aºa spun reprezentanþii administraþiei locale din Petrila. Pânã acum câþiva ani în clãdirea respectivã a funcþionat un dispensar.

Monika BACIU “Este vorba de clãdirea Cãminului Cultural din Cimpa unde la etaj a funcþionat dispensarul medical. Dupã ce s-a restrâns activitatea la ºcoala din Cimpa am mutat dispensarul într-o încãpere din ºcoalã ºi acolo s-a amenajat farmacia.

Trebuie sã înlocuim

tabla de pe clãdire”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Cãminul Cultural din Cimpa va beneficia de numeroase îmbunãtãþiri în acest an. Primãria Petrila a depus o cerere la minister prin care a solicitat fonduri pentru reabilitarea Cãminului Cultural din Cimpa.

Aceastã cerere a fost

aprobatã, iar Primãria va primi bani pentru proiectul de reabilitare. În anul 2009, primãria Petrila a primit finanþare pentru reabilitarea cãminului cultural.

Proiectele SGM au ca scop îmbunãtãþirea

condiþiilor de viaþã pentru grupurile dezavantajate din comunitãþile miniere, vizând amenjarea unor parcuri, echiparea spaþiilor recreative pentru copii, reabilitarea unor cãmine culturale, promovarea de activitãþi culturale

ºi tradiþii.

SGM este un program implementat de ARDDZI în cadrul „Proiectului de Închidere a Minelor, Refacere a Mediului ºi Regenerare SocioEconomicã” (finanþat prin Acordul de

28 de ani de la tragedia care a lovit INSEMEX Petroºani

S

e împlinesc 28 de ani de la o tragedie care a lovit INSEMEX Petroºani, cinci cercetãtori ai institutului plãtind cu viaþa o decizie absurdã a comuniºtilor.

Sacrificiul lor n-a fost însã în zadar, iar de atunci regulile de intervenþie ºi derularea anchetelor la exploziile din subteran au fost schimbate, fapt care a dus la salvarea a sute de vieþi.

Maximilian GÂNJU

Mâine se împlinesc 28 de ani de la unul dintre tragicele evenimente care au îndoliat mineritul din Valea Jiului. În anul 1986, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan, la E.M. Vulcan au fost accidentate 36 de persoane, dintre care 25 au decedat.

Printre cei 25 de

mineri morþi, în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune, s-au aflat ºi 5 specialiºti de renume de la Centrul de Cercetare ºi Securitate minierã Petroºani (INSEMEX). În fiecare an colegii celor cinci specialiºti îºi aduc aminte de ei, iar conducerea institutului transmite condoleanþe urmaºilor acestora. „Nu este organizatã

nici o ceremonie, a fost fãcut un parastas când s-au împlinit 20 de ani. Însã noi vom transmite condoleanþe apropiaþilor celor care au pierit în explozie”, a spus directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Sacrificiul celor cinci cercetãtori n-a fost însã în zadar pentru cã dupã moartea lor, autoritãþile comuniste s-au vãzut obligate sã nu mai intervinã la accidentele miniere din subteran fãrã a þine cont de propunerile specialiºtilor.

Astfel, normele decise atunci, dupã sacrificarea celor 5 specialiºti în minerit, sunt valabile ºi în ziua de astãzi. În afara salvatorilor minieri, nimeni nu mai are voie sã intre în perimetrul subteran în care a fost înregistratã o explozie

de metan în termen de minim 24 de ore de la producerea acesteia. Aceastã obligaþie a salvat de atunci sute de vieþi. În urma deflagraþiei au decedat prof. univ. dr. ing. Constantin Teodorescu, ing.

Mihai Pãtraºcu - ºeful laboratorului Aeraj, Metan ºi Focuri, drd. ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana ºi dr. ing. Mihai Pusac. Singurul dintre membrii comisiei de expertizã care a scãpat cu viaþã a fost dr. ing. Sabin Tat, pe care explozia l-a surprins într-o niºã.

Împrumut cu Banca Mondialã, ratificat prin Legea 167/2005) ºi se desfãºoarãîn 203 localitãþi din aria de operare a ARDDZI, afectate de restructurarea sectorului minier.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Activiºtii ºi banii încurcã traficul

A

ctiviºtii încurca traficul. Drumul spre Herculane ar fi trebuit realizat, însã proiectul a intrat în stagnare din cauza activiºtilor care s-au revoltat în urmã cu cîþiva ani. S-au fãcut nenumãrate demersuri pentru continuarea lucrãrilor, dar banii ºi ecologiºtii stau la baza nerealizãrii investiþiei care ar fi deschis accesul Vãii Jiului spre partea de sud a þãrii.

Monika BACIU Din lipsã de fonduri, drumul spre Herculane nu se mai realizeazã anul acesta.

Reprezentanþii Departamentului pentru Infrastructura ºi Investiþii strãine precizeazã mai multe aspecte referitoare la situaþia drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. ”În urma informaþiilor primite de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale România vã comunicãm faptul cã în vederea realizãrii unei legãturi directe între bazinul Vãii Jiului ºi bazinul Vãii Cernei, intre zona municipiului Petroºani (pe DN 66) ºi zona localitãþii Bãile Herculane, s-a identificat un traseu compus din douã tronsoane de drumuri forestiere, care prin modernizare la nivel de drum naþional, puteau satisface aceastã cerinþã.

Din studiul efectuat de specialiºtii în domeniu, a rezultat necesitatea realizãrii unor lucrãri ample de reparare ºi modernizare a traseului respectiv (…) Prin hotãrîrea Guvernului României (…) s-a aprobat clasificarea unor sectoare de drum

forestier aflate ãn poprietatea publicã a statului ºi în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, ca drum naþional DN 66A (…). Prin Hotãrîrea Guvernului (…) s-a aprobat achiziþia dintr-o singurã sursã de cãtre Regia Autonomã Administraþia Naþionalã a drumurilor din România a execuþiei lucrãrilor pentru repararea ºi întreþinerea sectorului de drum dintre localitãþile Uricani-Câmpul lui Neag-Bãile Herculane”, se aratã în documentele de la Departamentul pentru Infrastructura ºi Investiþii Strãine.

T

rei sectoare de drum

Potrivit reprezentanþilor Departamentului drumul ce face legãtura între Câmpu lui Neag ºi Herculane este împãrþit în trei sectoare. Douã dintre acestea au primit finanþare, iar unul încã nu a primit avizul de mediu. ”Lucrãrile aferente primului sector au avut ca sursa de finanþare Fondul Special al drumurilor Publice, iar din anul 2000 lucrarea a fost

prevãzutã în lista obiectivelor incluse în proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere finanþate în baza contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii (…) fiind finalizate în iulie 2002, valoarea recepþionatã fiind de 22,56 milioane lei.

Pentru execuþia lucrãrilor pe sectorul II, SC CCCF SA, la solicitarea AND a prezentat o documentaþie de încredinþare directã, negociata conform prevederilor legale la acea datã ºi aprobatã (…) Lucrãrile aferente celui de-al doilea sector au fost finanþate iniþial prin proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere (…), fiind finalizate în anul 2008, valoarea recepþionatã fiind de 190,84 milioane lei”, se mai arãta în documente. În ceea ce priveºte cel de-al treilea sector de drum situaþia este mai complicatã. ”Studiul de fezabilitate elaborat pentru sectorul III Drum de legãtura DN 66A Cîmpul lui NeagCerna a fost avizat în CTE-MTCT în luna iulie 2006, nefiind promovat spre avizare în Consiliul

Interministerial de Avizare Lucrãri Publice datoritã faptului cã nu a fost obþinut avizul de mediu de la Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului Hunedoara. În anul 2009, în vederea obþinerii finanþãrii a fost necesarã reactualizarea valoricã a studiului de fezabilitate ºi obþinerea avizelor ºi acordurilor favorabile, în vederea reavizãrii indicatorilor tehnicoeconomici, obþinînduse aviz CTE-MTI ºi avizul consiliului Interministerial de Avizare Luccrãri Publice, în care se menþiona cã promovarea hotãrîrii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii se va face dupã obþinerea tuturor avizelor ºi acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism”, se mai arãta în documente.

Ulterior au fost

obþinute toate avizele pentru acest drum, însã proiectul a fost restras de la finanþare din cauza reducerilor bugetare ce se impun. ”Avînd în vedere prevederile OUG nr.

26/2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative, în data de 9.10.2012, proiectul de hotãrîre de Guvern a fost restituit neavizat de Ministerul Finanþelor Publice, avînd în vedere cã finanþarea acestui obiectiv preconizata a se realiza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii în limita

sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice stabilite pentru perioada 20122015. În conformitate cu prevederile OUG 26/2012, excepþie de la aceastã regulã o reprezintã obiectivele a cãror finanþare este asiguratã din fonduri externe nerambursabile, precum ºi din fonduri externe rambursabile”, se mai arãta în documente.

Astfel, drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane nu va fi realizat în acest an pentru cã banii teoretic trebuiau sã vinã de la bugetul de stat, iar aceste finanþãri au fost stopate.

Primãria de la Petroºani a scãzut drastic numãrul ajutoarelor de urgenþã

P

etroºenenii au avut nevoie de suport financiar din partea primãriei cu sutele anul trecut.

Administraþia localã a acordat mai mult de 450 de ajutoare de urgenþã ºi din pãcate, cei care au solicitat o sumã de bani au fãcut-o pentru cã fie au un deces în familie, fie pentru cã au fost bolnavi ºi au avut nevoie urgent de tratament de specialitate sau intervenþii chirurgicale.

Adriana PAVEL Acum, însã, de când a început anul 2014, primãria este mai restrictivã. De obicei, oamenii merg în audienþã la edili ºi solicitã personal ajutor, iar mai apoi, dacã aceºtia îºi dau acordul, dosarul ajunge la Asistenþa Socialã. “ Anul acesta am acordat 44 de ajutoare, un numãr în scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut când aveam deja acordate 239”

ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani.

Frecvenþa solicitãrilor este întotdeauna mai mare la început de an, dar pe mãsurã ce cresc solicitãri, scade ºi cuantumul sumelor care pot fi acordate, pentru cã banii sunt tot mai puþini. Totuºi, spre finalul anului, frecvenþa cererilor, dar mai ales a aprobãrii acestora va creºte din nou, pentru cã oamenii au nevoie de mai mulþi bani în perioada rece.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Primarul Cornel Resmeriþã trage speranþe cã proiectul din Straja va fi finalizat

C

urtea de Apel Bucureºti a amânat din nou procesul în care municipalitatea de la Lupeni se judecã cu cinci instituþii ale statului.

Administraþia localã de la Lupenia acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu aufost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja.

Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltareadomeniului schiabil din Straja. De doi ani nu s-au mai primit bani pentru a continuainvestiþiile din staþiunea montanã.

Primarul Cornel Resmeriþã considerã întemeiatã ºi acþiunea constructorului.

“Nu pot sã mã opun.

Este o soluþie normalã pe care constructorul a cerut-o, este normal ceea ce cer dumnealor, pentru cã au fãcut lucrãrile ºi au fãcut lucrãri foarte bune.

Obligaþia Primãriei ºi a Ministerului Dezvoltãrii este sã achite sumele respective. Se vorbeºte foarte mult de acest lucru, dar nu trebuie sã uitãm faptul cã s-au fãcut proiecte îndrãzneþe aprobarea Guverului ºi în momentul de faþã se trezeºte primãria ca una dintre cele mai mari primãrii cu arierate. Nici vorbã de aºa ceva. Ar trebui sã se vorbeascã cu totul ºi cu totul altfel, mai bine zis de primãria care a fãcut proiecte foarte avantajoase pentru cetãþenii municipiului Lupeni”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul spune cã se va conforma soluþiei instanþei, oricare va fi aceasta. Totuºi, Resmeriþã este de

pãrere cã Ministerul ar trebui sã rezolve aceste probleme financiare, pentru cã toate proiectele implementate s-au realizat cu girul Guvernului. „Nu pot sã mã pronunþ în aceastã privinþã (dacã instanþa va da o soluþie favorabilã-n.r.). noi trebuie sã ne conformãm hotãrârii judecãtoreºti. Problema este cã banii trebuie sã vinã tot de la Guvernul României fiindcã primãria nu are puterea financiarã. Dacã aveam aceastã putere erau de foarte mult timp plãtite lucrãrile respective. Eu sunt sigur cã pânã la urmã voi scãpa ºi de acest lucru, nu uºor, dar

Târg de turism ºi cu agenþii din Petroºani

Î

n perioada 13 – 16 martie, la Bucureºti, s-a derulat o nouã ediþie a Târgului de Turism al României. La manifestarea organizatã de cãtre Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism din România au fost prezenþi ºi reprezentanþi ai agenþiilor de turism din Petroºani.

“Acþiunea a fost binevenitã deoarece am avut ocazia sã ne întâlnim cu colegii care activeazã în turism ºi sã analizãm rezultatele din ultimele luni. În plus, am stabilit noi relaþii de colaborare. În ceea ce priveºte achiziþionarea de noi pachete turistice, în acest domeniu, prea multe nu s-au întâmplat deoarece avem contracte încheiate încã din

toamna anului trecut”, a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Petroºani.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte oferta turisticã pentru Paºti, în timp ce în þarã biletele s-au vândut destul de bine, nu acelaºi lucru se poate spune despre ofertele externe. “În acest an stãm mai bine la vânzarea

pânã la urmã voi duce la bun sfârºit ºi aceste plãþi”, a mai precizat sursa citatã.

Proiectul din Straja este unul ambiþios. De doi ani nu s-au mai alocat bani pentru aceastã investiþie. Cu toate acestea edilul are speranþe cã lucrãrile vor fi finalizate, în cele din urmã. „Eu am încredere ºi zic cã proiectul Straja se va finaliza ºi îl voi duce la bun sfârºit.

Am fãcut proiecte foarte îndrãzneþe, nu sunt datorii pe care le are primãria la diverºi constructori, primãria a plãtit datoriile ºcolilor cât ºi toate datoriile care au fost. Cei care nu au ce sã facã

biletelor în þarã, decât în anii anteriori, semn cã activitatea turisticã internã s-a mai revigorat puþin. În schimb, în strãinãtate am vândut foarte puþine bilete, dar mai sunt 4 sãptãmâni pânã la Paºte aºa cã mai sperãm”, a mai spus Rodica ªerban. În þarã, oferta agenþiilor de turism se referã la staþiunile balneoclimaterice, iar în strãinãtate cele mai multe locuri sunt oferite în Turcia sau Bulgaria.

Mir cea NISTOR

povestesc pe la colþuri”, a mai spus Resmeriþã.

Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de

resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei.

Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã

în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în

cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente.

Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului,

de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce

Festivalul Drumeþii Montane o nouã provocare

I

ubitorii drumeþiilor montane sunt aºteptaþi în perioada 01-03 august 2014 sã cutreiere þinutul RETEZATUL MIC-OSLEA, în cadrul FESTIVALULUI ”DRUMEÞII MONTANE”, organizat de Asociaþiei ”Drumeþii Montane” & JNEPENII, ca etapã în cadrul Competiþiei Naþionale de Turism Sportiv ”ªtafeta Munþilor”.

Potrivit organizatorilor, tabãra de corturi va fi amplasatã la Complexul Turistic Cheile Buþii, aºezat la poarta sudicã de intrare în Parcul Naþional Retezat.

Ajuns la cea de-a treia ediþie, Festivalul ”Drumeþii Montane” se reinventeazã ºi aduce în acest an un nou concept, fiind un eveniment de turism montan, ce cuprinde ºapte categorii de concurs, astfel încât fiecare dintre noi sã se regãseasã într-una dintre acestea.

“Ne adresãm sportivilor de elitã, pentru care am pregãtit un

traseu ce porneºte de la aproximativ 900 m altitudine, urcã pânã la 2014 m ºi coboarã la 1180 m, fetelor ambiþioase ºi competitive, juniorilor plini de entuziasm, veteranilor ce aduc amintiri din munþii vremii, celor care vor sã se bucure de frumuseþea munþilor ºi bucuria competiþiei în timpi turistici – pentru care am pregãtit categoria OPEN, copiilor pe care dorim sã-i educãm într-un spirit verde.

Noutatea o reprezintã categoria FAMILY, unde membrii aceleiaºi familii (obligatoriu un

copil cu vârsta de maxim 13 ani împliniþi), au de înfruntat împreunã probe precum: cunoºtinþe turistice, parcurgerea unui traseu tematic ºi orientare sportivã. În anul 2014 fã o ascensiune la 2014 m, pe vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnã al învingãtorilor!”, spune Canavoiu Alexandru, reprezentant al Asociaþiei Drumeþii Montane.

Cei care doresc sã participe trebuie sã acceseze pagina www.festival.drumetiimontane.ro.

Orice persoanã

impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.

Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei.

Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

Monika BACIU indiferent cã doreºte sã participe în cadrul activitãþilor sau pur ºi simplu sã facã o plimbare de weekend este asteptatã de cãtre organizatorii festivalului.

Anul acesta organizatorii susþin cã vor oferi premii consistente, ce sunt asigurate de susþinãtorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Leichmann Weifert Group Romania, Doppelherz, Vitalis Group, Auro Media, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, Mobila Dalin, Apollomod Distribution, Piticlic, IBU Publishing, O & R Bacau, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, ElmoPrint, A-Z Cursuri, Hotel Pestera, Xventure.net, MagazinulArtistilor.ro.

Activitãþile din cadrul acestui festival sunt gratuite, mai multe detalii pe www.festival. drumetiimontane.ro

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Primarul Cornel Resmeriþã trage speranþe cã proiectul din Straja va fi finalizat

C

urtea de Apel Bucureºti a amânat din nou procesul în care municipalitatea de la Lupeni se judecã cu cinci instituþii ale statului.

Administraþia localã de la Lupenia acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu aufost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja.

Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltareadomeniului schiabil din Straja. De doi ani nu s-au mai primit bani pentru a continuainvestiþiile din staþiunea montanã.

Primarul Cornel Resmeriþã considerã întemeiatã ºi acþiunea constructorului.

“Nu pot sã mã opun.

Este o soluþie normalã pe care constructorul a cerut-o, este normal ceea ce cer dumnealor, pentru cã au fãcut lucrãrile ºi au fãcut lucrãri foarte bune.

Obligaþia Primãriei ºi a Ministerului Dezvoltãrii este sã achite sumele respective. Se vorbeºte foarte mult de acest lucru, dar nu trebuie sã uitãm faptul cã s-au fãcut proiecte îndrãzneþe aprobarea Guverului ºi în momentul de faþã se trezeºte primãria ca una dintre cele mai mari primãrii cu arierate. Nici vorbã de aºa ceva. Ar trebui sã se vorbeascã cu totul ºi cu totul altfel, mai bine zis de primãria care a fãcut proiecte foarte avantajoase pentru cetãþenii municipiului Lupeni”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul spune cã se va conforma soluþiei instanþei, oricare va fi aceasta. Totuºi, Resmeriþã este de

pãrere cã Ministerul ar trebui sã rezolve aceste probleme financiare, pentru cã toate proiectele implementate s-au realizat cu girul Guvernului. „Nu pot sã mã pronunþ în aceastã privinþã (dacã instanþa va da o soluþie favorabilã-n.r.). noi trebuie sã ne conformãm hotãrârii judecãtoreºti. Problema este cã banii trebuie sã vinã tot de la Guvernul României fiindcã primãria nu are puterea financiarã. Dacã aveam aceastã putere erau de foarte mult timp plãtite lucrãrile respective. Eu sunt sigur cã pânã la urmã voi scãpa ºi de acest lucru, nu uºor, dar

Târg de turism ºi cu agenþii din Petroºani

Î

n perioada 13 – 16 martie, la Bucureºti, s-a derulat o nouã ediþie a Târgului de Turism al României. La manifestarea organizatã de cãtre Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism din România au fost prezenþi ºi reprezentanþi ai agenþiilor de turism din Petroºani.

“Acþiunea a fost binevenitã deoarece am avut ocazia sã ne întâlnim cu colegii care activeazã în turism ºi sã analizãm rezultatele din ultimele luni. În plus, am stabilit noi relaþii de colaborare. În ceea ce priveºte achiziþionarea de noi pachete turistice, în acest domeniu, prea multe nu s-au întâmplat deoarece avem contracte încheiate încã din

toamna anului trecut”, a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii de turism din Petroºani.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte oferta turisticã pentru Paºti, în timp ce în þarã biletele s-au vândut destul de bine, nu acelaºi lucru se poate spune despre ofertele externe. “În acest an stãm mai bine la vânzarea

pânã la urmã voi duce la bun sfârºit ºi aceste plãþi”, a mai precizat sursa citatã.

Proiectul din Straja este unul ambiþios. De doi ani nu s-au mai alocat bani pentru aceastã investiþie. Cu toate acestea edilul are speranþe cã lucrãrile vor fi finalizate, în cele din urmã. „Eu am încredere ºi zic cã proiectul Straja se va finaliza ºi îl voi duce la bun sfârºit.

Am fãcut proiecte foarte îndrãzneþe, nu sunt datorii pe care le are primãria la diverºi constructori, primãria a plãtit datoriile ºcolilor cât ºi toate datoriile care au fost. Cei care nu au ce sã facã

biletelor în þarã, decât în anii anteriori, semn cã activitatea turisticã internã s-a mai revigorat puþin. În schimb, în strãinãtate am vândut foarte puþine bilete, dar mai sunt 4 sãptãmâni pânã la Paºte aºa cã mai sperãm”, a mai spus Rodica ªerban. În þarã, oferta agenþiilor de turism se referã la staþiunile balneoclimaterice, iar în strãinãtate cele mai multe locuri sunt oferite în Turcia sau Bulgaria.

Mir cea NISTOR

povestesc pe la colþuri”, a mai spus Resmeriþã.

Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de

resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei.

Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnicoeconomicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã

în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în

cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente.

Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului,

de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce

Festivalul Drumeþii Montane o nouã provocare

I

ubitorii drumeþiilor montane sunt aºteptaþi în perioada 01-03 august 2014 sã cutreiere þinutul RETEZATUL MIC-OSLEA, în cadrul FESTIVALULUI ”DRUMEÞII MONTANE”, organizat de Asociaþiei ”Drumeþii Montane” & JNEPENII, ca etapã în cadrul Competiþiei Naþionale de Turism Sportiv ”ªtafeta Munþilor”.

Potrivit organizatorilor, tabãra de corturi va fi amplasatã la Complexul Turistic Cheile Buþii, aºezat la poarta sudicã de intrare în Parcul Naþional Retezat.

Ajuns la cea de-a treia ediþie, Festivalul ”Drumeþii Montane” se reinventeazã ºi aduce în acest an un nou concept, fiind un eveniment de turism montan, ce cuprinde ºapte categorii de concurs, astfel încât fiecare dintre noi sã se regãseasã într-una dintre acestea.

“Ne adresãm sportivilor de elitã, pentru care am pregãtit un

traseu ce porneºte de la aproximativ 900 m altitudine, urcã pânã la 2014 m ºi coboarã la 1180 m, fetelor ambiþioase ºi competitive, juniorilor plini de entuziasm, veteranilor ce aduc amintiri din munþii vremii, celor care vor sã se bucure de frumuseþea munþilor ºi bucuria competiþiei în timpi turistici – pentru care am pregãtit categoria OPEN, copiilor pe care dorim sã-i educãm într-un spirit verde.

Noutatea o reprezintã categoria FAMILY, unde membrii aceleiaºi familii (obligatoriu un

copil cu vârsta de maxim 13 ani împliniþi), au de înfruntat împreunã probe precum: cunoºtinþe turistice, parcurgerea unui traseu tematic ºi orientare sportivã. În anul 2014 fã o ascensiune la 2014 m, pe vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnã al învingãtorilor!”, spune Canavoiu Alexandru, reprezentant al Asociaþiei Drumeþii Montane.

Cei care doresc sã participe trebuie sã acceseze pagina www.festival.drumetiimontane.ro.

Orice persoanã

impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.

Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei.

Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

Monika BACIU indiferent cã doreºte sã participe în cadrul activitãþilor sau pur ºi simplu sã facã o plimbare de weekend este asteptatã de cãtre organizatorii festivalului.

Anul acesta organizatorii susþin cã vor oferi premii consistente, ce sunt asigurate de susþinãtorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Leichmann Weifert Group Romania, Doppelherz, Vitalis Group, Auro Media, Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii, Mobila Dalin, Apollomod Distribution, Piticlic, IBU Publishing, O & R Bacau, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, ElmoPrint, A-Z Cursuri, Hotel Pestera, Xventure.net, MagazinulArtistilor.ro.

Activitãþile din cadrul acestui festival sunt gratuite, mai multe detalii pe www.festival. drumetiimontane.ro

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã aprobarea de urgenþã a bugetului CEH prin care sã fie validat acordul privind majorarea sporului de pericol pentru minerii din Valea Jiului

D

eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus marþi la Camera Deputaþilor o interpelare parlamentarã adresatã ministrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, privind anumite aspecte legate de salarizarea personalului din sectorul minier al Vãii Jiului.

Deputatul Monica Iacob Ridzi îi atrage atenþia ministrului delegat pentru Energie cã, deºi ne aflãm deja la finalul primului trimestru al acestui an, Complexul Energetic Hunedoara nu are încã aprobat un buget de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2014. „Trecând peste faptul cã acest lucru îngreuneazã întreaga activitate a acestui agent economic al statului român, el poate genera probleme de naturã financiarã ºi socialã pentru miile de angajaþi din sectorul minier al Vãii Jiului. În acest context, vã informez cã zilele trecute, ca urmare a unui protest iniþiat de lid-

eri ai mai multor sindicate din cadrul CEH, conducerea companiei a încheiat cu reprezentanþii Sindicatului “Muntele” (sindicatul majoritar de la nivelul CEH) un acord în baza cãruia s-a aprobat plata unui spor de periculozitate pentru minerii care lucreazã în subteran cu 100 de lei mai mare decât cuantumul valoric acordat în anul precedent. Din pãcate, ITM Hunedoara nu a aprobat înregistrarea acestui acord ca anexã la CCM al salariaþilor din CEH, invocând neîndeplinirea unor condiþii de legalitate în ceea ce priveºte raporturile contractuale între adminis-

traþia CEH ºi sindicate. În altã ordine de idei, aºa cum ºtiþi, Ordonanþa nr.

26/2013 privind întãrirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitãþile administrativ-teritoriale sunt acþionari unici ori majoritari sau la care deþin, direct sau indirect o participaþie majoritarã, prevede faptul cã orice majorare a fondului de salarii se poate efectua numai în mãsura în care bugetul de venituri ºi cheltuieli al companiei permite acest lucru. În condiþiile în care Complexul Energetic Hunedoara nu are, la aceastã datã, un buget de venituri ºi cheltuieli aprobat, consider cã un drept de altfel cuvenit minerilor din Valea Jiului pentru activitatea pe care o presteazã în adâncul pãmântului, riscã sã fie declarat, la un moment dat, ilegal iar într-o ast-

fel de nefericitã situaþie, existã pericolul ca minerii sã fie obligaþi sã restituie sumele încasate suplimentar, în baza acordului semnat de administraþia CEH ºi Sindicatul “Muntele” în luna martie 2014”, aratã Monica Iacob Ridzi în documentul depus la Parlament.

Pentru a preîntâmpina o astfel de situaþie, despre care Monica Iacob Ridzi afirmã cã, pe lângã incorectitudinea ei poate conduce ºi la apariþia unor nedorite tensiuni sociale în Valea Jiului, deputatul solicitã ministrului Energiei estimarea unui termen pânã la

care Complexul Energetic Hunedoara ar putea avea un buget de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru anul 2014.

De asemenea, Monica Iacob Ridzi doreºte sã afle punctul de vedere oficial al Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei privind modalitatea de rezolvare a situaþiei acordãrii majorãrii cuantumului sporului de pericol cuvenit salariaþilor din minerit, în baza prevederilor CCM în vigoare, astfel încât sã fie eliminat riscul ca sumele acordate suplimentar sã fie, ulterior, imputate salariaþilor, în baza neconcordanþelor legislative arãtate.

Fostul secretar de stat Sorin ªtefoni, candidatul PNL la alegerile anticipate pentru Colegiul Haþeg

F

ostul secretar de stat în Ministerul Muncii Sorin ªtefoni este candidatul filialei judeþene PNL Hunedoara pentru mandatul de deputat în Colegiul 3 Haþeg-Þinutul Pãdurenilor la alegerile anticipate ce ar urma sã aibã loc pe 25 mai.

Potrivit preºedintelui PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, candidatul liberalilor este cunoscut în zona Haþeg, mai ales cã acesta a fost ºi primar al comunei Densuº vreme de opt ani. "Sorin ªtefoni a lucrat foarte mulþi ani în administraþie. De aceea ºtie exact ce sã cearã pentru colegiul sãu. Mai mult, a lucrat ca ministru secretar de stat pe fonduri europene ºi ºtie cum sã abordeze acest subiect. De aceea, cred cã acest post de deputat nu trebuie lãsat la mâna oricui. Ni-l dorim ºi suntem

obligaþi moral sã-l punem pe acest om, candidatul nostru", a declarat marþi pentru AGERPRES preºedintele PNL Hunedoara. Postul de deputat în Colegiul Haþeg-Þinutul Pãdurenilor, în judeþul Hunedoara, a fost declarat vacant pe 7 mai 2013, dupã ce fostul parlamentar Dan Radu Ruºanu a fost ales preºedinte al Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, pe 24 aprilie 2013. Colegiul Haþeg-Þinutul Pãdurenilor are 24.000 de alegãtori.

Agerpres

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Vineri se stabileºte comisia de negociere a CCM de la CEH

Toate sindicatele au semnat protocolul pentru majorarea sporului de pericol

T

oþi angajaþii Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor beneficia de majorarea sporului de pericol. Dacã sãptãmâna trecutã dupã greva liderilor de sindicat s-a semnat un protocol între administraþie ºi Sindicatul Muntele pentru majorarea sporului de pericol, majorarea valabilã doar pentru membrii sindicatului, în decursul sãptãmânii trecute toate celelalte sindicate au semnat acel. Astfel, toþi angajaþii Diviziei Miniere vor beneficia de majorarea sporului de pericol de la 700 la 800 de lei.

Monika BACIU “Problema era la ITM care a refuzat sã înregistreze actul adiþional, noi am fãcut o contestaþie, avem ca suport ºi opinia firmei de avocaturã care ne-a fãcut asistenþa juridicã în momentul fuziunii ºi ne dã nouã dreptate. Probabil cã se va rezolva ºi la ITM, dacã nu ne vom adresa instanþei. Între timp am gãsit o altã cale juridicã.

Am fãcut un acord cu Sindicatul Muntele ºi toate

sindicatele au semnat acel acord, toþi angajaþii vor primi majorarea sporului”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. indicate sunt multe, iar numãrul lor exact se va cunoaºte la sfârºitul sãptãmânii atunci când se va stabili comisia care va negocia noul contract colectiv de muncã. Acesta va fi unul unitar atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni. „Sunt multe sindicate, le

Negocierile pentru noul contract colectiv de muncã pot începe. Teoretic, aceastã procedurã nu putea fi realizatã mai repede de un an de la fuziunea Societãþii Naþionale a Huilei cu Complexul Energetic Hunedoara. „Suntem în termen ºi din

ianuarie lucrãm la armonizarea celor douã contracte.

Am avut atât noi cât ºi partea sindicalã reprezentanþi care douã luni de zile au lucrat ºi au finalizat aceastã armonizarea, iar acum vom trece punct cu punct la fiecare articol din contract”, a mai declarat directorul general al CEH. Noul contract colectiv de muncã va fi unul comun atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni.

vom numãra vineri când vom stabili comisia de negociere a noul contract colectiv de muncã.

Le-am cerut tuturor sindicatelor sã facã dovada reprezentativitãþii. Vineri ne vom întâlni, vom stabili comisia ºi vom începe negocierile la noul contract colectiv de muncã”, a mai precizat sursa citatã.

Masterplan pe banii europenilor

Î

n ultima perioadã relaþiile de înfrãþire dintre localitãþile Vãii Jiului ºi cele din alte state ale Uniunii Europene sunt din ce în ce mai strânse. Municipiul Petroºani are cea mai intensã activitate în acest domeniu. De cinci ani ºi municipiul Lupeni este înfrãþit cu localitatea Kecel din Ungaria.

Aici nu au avut loc evenimente numeroase, însã edilul municipiului spune cã cea mai beneficã colaborare a fost realizarea masterplanului de dezvoltare a localitãþii de cãtre partea strãinã.

Monika BACIU

“Noi am avut niºte beneficii enorme. ªi proiectele pe care le-am fãcut noi sunt tot în urma unor înfrãþiri cu localitãþi cum este Kecel, cum sunt localitãþi din Austria cu care avem înfrãþire. Dumnealor ne-au fãcut pe gratis mas-

terplanurile proiectelor respective ºi primãria a reuºit sã se dezvolte destul de frumos. Nu voi putea mulþumi niciodatã pe toatã lumea”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Lupenenii sperau însã ca de pe urma acestui protocol de înfrãþire sã fie

atraºi investitori în localitate. Ba mai mult, cetãþenii s-au ºi documentat cu privire la situaþia oraºului Kecel.

“Sunt tare curios dacã vreun investitor din Lupeni s-a apucat sã facã afaceri în Kecel, sau invers. Ei au agriculturã, noi avem minerit. Noi avem munþii, ei au bãi termale. Nu vãd nici o legãturã. Cât despre asigurarea climatului optim, primarul nostru probabil se referea la diminuarea comisionului, spune un lupenean.

L

a ce a ajutat masterplanul

Municipalitatea de la Lupeni a realizat un masterplan ambiþios. S-au dorit multe investiþii ºi realizãri menite a schimba cu totul faþa municipiului. O parte dintre aceste au fost implementate, însã altele nu. Dezamãgirea edililor este legatã de bani. Deºi au existat nenumãrate planuri nu toate au primit finanþare. Municipiul Lupeni mai este înfrãþit ºi cu o altã localitate din Austria.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

conservare. În locul ei, administraþia localã ºia propus sã amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran.

Banca Mondialã a fost interesatã de proiect ºi

la minã: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe.

Numai cã finanþarea sa oprit, iar pânã acum s-au executat lucrãri în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare

l-a aprobat spre finanþare, cu fonduri nerabursabile ºi, mai mult decât atât, tot organismul internaþional urma sã suporte toate cheltuielile timp de doi ani.

Conform proiectului, muzeul subteran are o suprafaþã de douã hectare ºi va fi amenajat exact ca o veritabi-

care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la puþul principal ºi puþul principal.

3,2 milioane de lei “îngropaþi” într-un proiect neviabil

M

ina Muzeu de la Aninoasa va deveni spaþiu de producþie... poate. Edilii din cel mai sãrac oraº al Vãii Jiului nu mai au bani pentru continuarea investiþiei de transformare a unitãþii miniere din localitate în muzeu. Proiectul iniþiat de fostul edil Ilie Botgros a fost abandonat de actuala conducere a urbei. Totul se rezumã la bani. Acum, Nicolae Dunca încearcã sã scoatã la licitaþie spaþiile de la minã pentru a aduce investitori care sã contribuie la bugetul local.

Monika BACIU

“Finanþare nu mai este, unitatea de management a proiectului a fost încheiatã în octombrie 2012, din acest moment dacã noi avem surse de finanþare pentru continuarea proiectului nu ne opreºte nimeni, dar dupã cum se ºtie situaþia economico-financiarã a oraºului este precarã deci nu putem

pe surse proprii sã continuãm acest proiect. Clãdirile le-am conservat, unele încercãm sã le dãm o utilitate pânã vom gãsi fonduri pânã la eventualitatea continuãrii lucrãrilor la minei muzeu, dar noi deocamdatã le scoatem la licitaþie pentru a crea locuri de muncã pentru cetãþenii din Aninoasa. Sãptãmâna aceasta vom avea o

licitaþie pentru închirierea acestor spaþii”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca.

Unic cel puþin la nivel naþional, proiectul de transformare a Exploatãrii Miniere Aninoasa într-o minãmuzeu este în impas.

Dupã ce de-a lungul timpului Guvernul României a tot întârziat alocarea fondurilor ce trebuie asigurate de

36 de tineri au luat descoperit tainele teatrului

U

n numãr de 36 de tineri ºi adulþi din cadrul organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara au descoperit tainele tearului, în cadrul unui proiect pe care organizaþia l-a derulat cu scopul de a oferi participanþilor cunoºtinþe despre ce înseamnã sã fi actor.

Tinerii s-au bucurat de prezenþa directorului Teatrului ID Sîrbu, Nicoleta Bolca ºi a regizorului Ioan Horaþiu Apan.

“Sala de spectacol, scena, discuþia cu niºte oameni devotaþi artei au reuºit sã capteze atenþia auditoriului plecînd cu sufletul încãrcat de frumos, de plãcut ºi de bine. Domnul regi-

zor le-a povestit tinerilor despre drumul pe care-l parcurge un regizor pentru a realiza spectacole reuºite, despre istoria teatrului în general ºi a teatrului din Petroºani. Acþiunea sa deosebit de celelalte activitãþi care au constat în vizionari de filme romaneºti ºi din þãrile partenere: Italia, Germania, Croaþia,

Spania, Irlanda ºi Letonia, urmate de discuþii ºi dezbateri. În final elevii de la Colegiul Economic “Hermes” Petroºani au urcat pe scenã ºi au fost pentru cîteva minute actori aplaudaþi de ceilalþi colegi ai lor”, afirma Valeria Popescu, preºedintele organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara.

Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara se bucura astfel de aplicarea a încã unei activitãþi în cadrul proiectului Grundtvig, Parteneriate pentru învãþare 2012-2014 “F.I.L.M.” GRU-12LP-44-HD-IT. , prin care se doreºte ca tinerii din cadrul proiectului sã poatã vedea o varietate de filme, întîlniri cu actori sau regizori pentru a cîºtiga cunoºtinþe culturale, istorice, ori lingvistice despre alte þãri europene.

partea românã, acum Banca Mondialã spune „pas” finanþãrii. Iar în lipsa acestor fonduri, proiectul în valoare de peste 2 milioane de dolari, este blocat, pentru cã autoritãþile de la Aninoasa nu îºi pot permite sã plãteascã nici mãcar paza incintei miniere.

Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari ºi ar fi trebuit sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea o cotã de 15%. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu cinci ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã.

De atunci a intrat întrun amplu program de

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Pãrinþi, salvaþi-ne viitorul!

E

ste timpul apei, este timpul nostru!

Asta vor sã scoatã în evidenþã ecologiºtii de la Petro Aqua, de Ziua Apei, în 22 martie. Acþiunea îi are în centrul atenþiei pe copii, care vor împãrþi la Petroºani pliante prin care sã sensibilizeze populaþia cu privire la poluarea apelor de munte de la noi.

Diana MITRACHE Apele curate ne redau sãnãtatea, iar asta vor sã spunã prin acþiunile lor ecologiºtii. Toþi au constatat cã nu ajung tãbliþele cu „Pãstraþi apele curate!”, iar atunci copiii vor fi cei care ne vor învãþa sã nu mai aruncãm mizeriile în apã.

Ei li se vor adresa pãrinþilor ºi bunicilor pe care îi gãsesc pe stradã de Ziua Mondialã a Apei ºi le vor da pliante. „Copiii noºtri, prietenii apei, vor veni frumos îmbrãcaþi în uniforme ºi vor distribui niºte fluturaºi oamenilor, cãrora li se

adreseazã cu rugãmintea sã aibã grijã de apã, de viitorul lor ºi al planatei”, spune Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua.

Pânã la Ziua Mondialã a

Actualitate 13 Apei, ecologiºtii pleacã sã caute finanþãri pentru proiectele deja gândite de ei, care sã îi vizeze pe cei ce merg la picnik ºi nu uitã sã cureþe locurile. „Joi sunt la Craiova la Apele Române, ca sã arãtãm ce s-a fãcut aici în ultimii 16 ani pe linia de protecþie a apei ºi sper ca sã reuºim sã obþinem o finanþare ca sã putem face mai mult ºi sã promovãm Valea Jiului ºi pe linia protecþiei mediului ºi a apei. Este o îmbunãtãþire. Nu putem sã

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Orale, celebratã ºi în Hunedoara

C

ariile dentare reprezintã o problemã majorã de sãnãtate publicã în þãrile industrializate, afectând, conform datelor furnizate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, 60-90% din copiii de vârstã ºcolarã ºi marea majoritate a adulþilor.Apariþia cariilor se datoreazã în principal obiceiurilor alimentare greºite ºi igienei dentare deficitare.

Prin control regulat, cariile pot fi depistate ºi tratate precoce, de aceea vizitele regulate la medicul dentist, de douã ori pe an, ar trebui sã devinã o obiºnuinþã. Potrivit directorului executiv al DSP Mariana Pâncotan, campania prilejuitã de Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Orale, celebratã la data de 20 martie, se desfãºoarã în perioada 20 martie -20 aprilie, cu mesajul: „Ai grijã de dinþii tãi!”. “Scopul campaniei este ameliorarea sãnãtãþii orale a populaþiei prin adoptarea comportamentelor sãnãtoase în special în familie dar ºi la nivelul comunitãþii.

Sensibilizarea pãrinþilor privind importanþa cariei dentare la copii ºi informarea acestora asupra metodelor eficiente de prevenþie constituie un pas important pentru formarea

deprinderilor sãnãtoase ºi evitarea tratamentelor costisitoare de mai târziu.Acþiunile derulate în cadrul campaniei vizeazã publicul larg: adolescenþii ºi adulþii, care acordã o importanþã deosebitã mai ales aspectului estetic al dinþilor, pãrinþii, copii ºi vârstnicii. Un grup þintã special pentru aceastã campanie sunt femeile însãrcinate”, declarã Mariana Pâncotan.

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecþiunilor dentare, a durerii faciale cronice, a afecþiunilor gingivale, cariilor dentale ºi pierderii dinþilor cat ºi a altor boli care afecteazã gura ºi cavitatea oralã datorita faptului ca reteaua de cabinete scolare este redusa – exista astfel de cabinete doar in municipiul Deva (2 cabinete cu trei medici) , in

municipiul Hunedoara (4 cabinete cu patru medici) si in Lupeni (un cabinet cu un medic) iar costurile tratamentele afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat.

Conform Colegiul Medicilor Dentiºti din Judeþul Hunedoara aproximativ 95% din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din cadrul patologiei orale, iar pe teritoriul judetului nostru sunt înregistrate 241 cabinete medicale individuale de medicina dentara.

spunem cã sete o nenorocire. Jiul curge acum curat, dar mai sunt probleme”, a mai adãugat Imre Szuhanek.

Ideea de ecologizare este una simplã ºi prietenii apelor vor putea sã-i sensibilizeze pe cei care ajung în naturã, mai ales dacã îi pun sã semneze niºte angajamente fictive, dar care ar putea sã le trezeascã spiritul civic. „Copiii le vor duce, în locurile în care oamenii ies în weekend, sau în cele de pescuit, cu un mic angajament prin care roagã, în calitate de pãrinte de bunic, pe cei care îi gãsesc la iarbã verde, sã se angajeze cã pe viitor va avea grijã de apã. Cel care ia plienatul, semneazã pentru cã a înþeles mesajul ºi ne convingem astfel cã doar copiii pot sã faã o propagandã de mediu mult mai bunã, decât afiºele cu Pãstraþi apele curate! Nu aruncaþi gunoiul!”, a conchis Szuhanek.

Totul se desfãºoarã sub sloganul Iubim apele ºi munþii noºtri ºi vrem sã îi acrotim, iar copiii sunt împotriva aruncãrii PETurilor în apã. Asta pentru cã acum, nu existã curs de apã care sã nu musteascã de astfel de obiecte lãsate în voia sorþii. Începând cu 1993, Ziua Mondialã a Apei (WWD) reînnoieºte la fiecare 22

martie pledoaria pentru gestionarea durabilã a resurselor de apã dulce. ªi Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã Ziua Mondialã a Apei, iar reprezentanþii DSP susþin cã tema în acest an este „Apa si energia: interdependenþe fundamentale”. “Apa ºi energia reprezintã faþa si reversul unei monede de cel mai mare preþ pentru colectivitãþi ºi indivizi: SÃNÃTATE & VIAÞÃ. Mesajul este destinat publicului larg: „Apã ºi energie pentru generaþiile viitoare: economie astãzi = viaþã & sãnãtate mâine”.

Legãtura apã-energie are multiple aspecte. Producþia de energie poate afecta calitatea apei, dar energia este esenþialã în alimentarea cu apã a populaþiei (tratarea apei) ºi reducerea poluãrii prin epurarea apelor uzate”, spune Mariana Pâncotan, director executiv al DSP Hunedoara.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Dincolo de celebritate 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dosar România 22:00 Viaþa nu poate continua aºa!

22:30 Biziday 23:20 Lumea modei

10:30 11:30 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

Cireaºa de pe tort (r) Ce gândesc femeile (r) Teleshopping Ora 9 a României (r) Teleshopping T3ch in 3 (r) Râzi ºi câºtigi (r) Click! (r) Trãsniþii (r) Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Cronica cârcotaºilor Click!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mircea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Audrey Hepburn - O viaþã de poveste 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Iceman - Ultimul meci

21 martie *** 20 aprilie Câteva evenimente neprevãzute vã fac sã acumulaþi întârzieri supãrãtoare. Dacã v-aþi propus sã încercaþi o afacere, nu vã faceþi planuri prea mari, pentru cã s-ar putea sã fiþi dezamãgit.

Ar fi bine sã lãsaþi pe mâine deciziile importante.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Copii contra pãrinþi Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor 21:15 Fetele lu’ dom’ Profesor

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Chelsea Galatasaray 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Chelsea Galatasaray 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Începeþi o activitate de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Dar, pentru ca succesul sã fie deplin, temperaþi-vã spiritul critic.

Pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

În sfârºit, ºefii încep sã vã aprecieze eforturile din ultima perioadã. S-ar putea ca atmosfera tensionatã din jur sã vã încurce planurile de afirmare în societate. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, petrecerile ºi deplasãrile cu maºina.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit mult pe lucruri care nu erau neapãrat necesare. Încercaþi sã vã stãpâniþi nervozitatea! Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie.

Este posibil sã fiþi implicat într-un scandal la serviciu din cauza bârfelor unei colege. Stãpâniþi-vã ºi nu faceþi afirmaþii dure, pentru cã neînþelegerile se lãmuresc, dar jignirile nu se uitã. Dupã-amiazã primiþi într-un mod nesperat o sumã importantã de bani.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Evitaþi drumurile cu maºina.

Existã pericolul sã faceþi un accident de circulaþie. Oricum, fiþi mai prudent decât de obicei! În privinþa afacerilor, ar fi bine sã nu riscaþi nimic ºi sã evitaþi speculaþiile.

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

22

O rudã mai în vârstã nu-ºi respectã promisiunea de a vã împrumuta o sumã de bani. Nu este cazul sã-i faceþi reproºuri. Încercaþi sã fiþi mai înþelegãtor cu cei din jur! Astãzi puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 16:15 17:30 18:30 19:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã aveþi o controversã cu ºeful direct ºi sã reacþionaþi impulsiv. Fiþi prudent. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult. Sunteþi la un pas de extenuare.

21 ianuarie *** 20 februarie

O disputã cu ºefii s-ar putea sã se soldeze cu anularea unei delegaþii în care trebuia sã plecaþi zilele acestea. Din cauza oboselii, s-ar putea sã resimþiþi o stare accentuatã de tensiune.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

S-ar putea sã fiþi tensionat ºi irascibil din cauza sarcinilor de serviciu. Aveþi mult de lucru ºi vã enerveazã cã nu vã sprijinã nimeni. Aveþi grijã sã nu faceþi afirmaþii pe care le puteþi regreta mai târziu.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri.

Este posibil ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu v-aþi ales bine momentul, determinându-vã sã amânaþi cãlãtoria.

21 februarie *** 20 martie Vã iritã problemele care apar din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Nu refuzaþi comunicarea! Sunt ºanse sã ajungeþi la un punct de vedere comun. Ar fi bine sã ascultaþi sfaturile celorlalþi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Georgel Lascãr ºi Marin Coltescu, rãniþi grav în urma unui accident rutier

O

amenii de afaceri din Valea Jiului, Georgel Lascar si Marin Coltescu, au fost victimele unui grav accident de circulatie petrecut ieri in jurul orei 13:00 în localitatea Bãieºti. Maºina în care se aflau cei doi, o Dacia Duster, a fost lovita aproape frontal de un Logan în care erau douã femei. Impactul a fost unul extrem de puternic încât Dacia Duster s-a dat peste cap.

La faþa locului au sosit echipajele de prim ajutor ºi descarcerare.

“Am fost anunþaþi undeva în jurul orei 13:10 - 13:15 minute pentru cã la Petroºani se aflã cel mai apropiat echipaj de descarcerare.

Când am ajuns la faþa locului am constatat cã erau patru victime, dintre care trei mai grav.

Cei doi bãrbaþi au fost transportaþi cu Ambulanþa la Spitalul din Haþeg, iar celelalte douã victime au fost aduse la Petroºani”, ne-a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani.

Potrivit primelor informaþii, cel mai grav ranit in urma accidentului a fost Georgel Lascãr, cel care conducea Dacia Duster. Marin Coltescu se afla pe scaunul din dreapta, el fiind ranit putin mai uºor.

Cealaltã maºinã, Dacia Logan, era condusã de o femeie în vârstã de vârstã de 62 de ani, din judeþul Alba. Aceasta, în timp ce conducea din direcþia Petroºani Haþeg, a pãtruns pe contrasens într-o curbã la dreapta ºi a intrat în coliziune cu autoturismul în care se aflau cei doi bãrbaþi.

Poliþiºtii au deschis un dosar de cercetare penalã pentru a se vedea cu exactitate modul cum s-a petrecut nefericitul incident.

Georgel Lascãr este un om de afaceri din Valea Jiului care are mai multe proprietãþi imobiliare, dar care a devenit cunoscut prin prisma firmei sale SC Lascãr Service Company SRL, prima reprezentanþã auto Dacia din zonã.

Marin Coltescu, la fel, este tot un

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.

cunoscut om de afaceri, dar ºi politician, el ocupând în prezent funcþia de preºedinte al PSD Vulcan.

Adriana PA PAVEL

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin.

Tel. 0742376988 Marcu.

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Actualitate 15

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014

Transmitere de sarcini în PSD ”Vã rog, sã rãmânem în relaþii bune cu liberalii”

P

reºedintele PSD, Victor Ponta, a transmis, luni, liderilor din teritoriu sã pãstreze relaþiile bune cu liberalii pentru cã, dupã 25 mai, crede cã vor fi din nou împreunã. Coordonatorii celor douã partide, PSD ºi PNL, din Valea Jiului vorbesc frumos unii de alþii, cu câteva reproºuri ºi cu atenþie mare la ceea ce spun pentru a se alinia tonului dat de la centru. Cristian Resmeritã ºi Costel Avram au amintiri plãcute în activitatea din Vale, dar sunt reþinuþi în declaraþii, cu câteva reproºuri…

Ileana FIRÞULESCU

În ºedinþa Biroului Politic Naþional al PSD, de luni, 17 martie, premierul Victor Ponta a transmis colegilor socialdemocraþi sã rãmânã în relaþii bune cu liberalii pentru cã dupã 25 mai, respectiv dupã alegerile europarlamentare, vor fi din nou împreunã. Asta pentru cã existã liberali care ºtiu cã au responsabilitãþi în ceea ce priveºte proiectul politic USL ºi pentru care românii le-au acordat încredere votând masiv…

"Vã rog pe toþi sã transmiteþi în teritoriu cã avem nevoie de toate forþele ºi de toþi aliaþii, inclusiv o sã vã rog pe cât posibil - pe la Iaºi e mai greu (ºi pe la Petrila – n.n.) dar în rest cred cã se poate sã rãmânem în relaþii bune cu liberalii, pentru cã dupã 25

mai eu cred cã vom fi nou împreunã", a spus Victor Ponta, în ºedinþa BPN al PSD. Premierul a þinut sã reaminteascã faptul cã Traian Bãsescu ºi Elena Udrea rãmân în continuare adversarii PSD, chiar dacã aceºtia au prins curaj dupã retragerea PNL de la guvernare.

"Noi sperãm în continuare ca USL sã nu disparã. Încercãm ºi facem tot ce este posibil ca obiectivele asumate de USL ºi prezentate cetãþenilor în decembrie 2012 sã fie îndeplinite pas cu pas.

Suntem dispuºi sã facem foarte multe lucruri pentru ca USL sã existe ºi eventual, dacã este posibil, sã se refacã. Faptul cã noi am constituit încã din noiembrie 2010 acest proiect politic, care sa dovedit unul de suc-

ces, românii acordându-ne o încredere uriaºã, înseamnã cã avem ºi obligaþii", a precizat liderul socialdemocrat. Victor Ponta a spus cã modul în care se poate reface aceastã alianþã nu depinde de el.

”Nici în momentul când s-a destrãmat USL nu am înþeles de ce Crin Antonescu a ales destrãmarea.

Toate situaþiile ºi declaraþiile aratã cã a forþat acest lucru. Eu am candidat sub sigla USL, iar cei de la

"Eu cred cã foarte bine putem ºi cu domnul Antonescu, ºi fãrã domnia sa, asta decid liberalii, nu decid eu.

Poate vor alþii. PNL este aliatul nostru în USL", a spus liderul PSD. În Valea Jiului, relaþiile PSD cu PNL par aceleaºi, deºi unii lideri au fãcut afirmaþii belicoase ce semãnau a declaraþie de rãzboi, iar alþii pãreau jenaþi de situaþia creatã.

Chiar dacã acestã alianþã nu a prea funcþionat, mãcar nu se atacau, cu câteva excepþii de prin estul Vãii.

Coordonatorul PSD pe Valea Jiului ºi deputatul Cristian Resmeriþã declarã cã nu înþelege de ce Crin Antonescu a forþat ruperea…

PNL m-au ajutat atât cât au putut ºi au fost alãturi de mine.

Relaþiile mele cu ei sau dovedit a fi bune ºi putem sã le pãstrãm în beneficiul tuturor.

Avem niºte responsabilitãþi…” – a precizat Cristian Resmeriþã. În ceea ce-i priveºte pe liberali, o parte a acestora recunosc cã preºedintele PNL, Crin Antonescu, a luat forþat hotãrârea de ieºire de la guvernare ºi din alianþa USL ”punând presiune” ºi pe membrii consiliului partidului printr-un discurs agresiv. Cu aceastã decizie mulþi sunt de acord, dar alþii spun cã nu a fost o decizie înþeleaptã dând drept indiciu sondajele de dupã ieºirea de la guvernare a PNL, care

nu sunt îmbucurãtoare.

Coordonatorul PNL pe Valea Jiului ºi vicepreºedinte al organizaþiei liberale din judeþ, Costel Avram, are o amãrãciune în glas atunci cand vorbeºte de aceastã situaþie. ”Îmi aduc aminte de faptul cã în urmã cu un an ºi ceva, PSD ºi PNL aveau aceleaºi obiective – de schimbare a guvernului Boc ºi demiterea lui Bãsescu. Guvernul Boc a fost schimbat ºi Victor Ponta a ajuns prim ministru; Bãsescu este încã în funcþie, iar Antonescu ºi liberalii împiºi afarã… Nu pot spune cã în activitatea PSD-PNL nu s-au fãcut lucruri bune. S-au fãcut! Dar dacã iei alãturi pentru a guverna, cum a fãcut premierul Ponta, pe cei care în anul 2012, atacau cu mânie proletarã USD, ca alianþã ºi pe fiecare separate ca partid, când PSD ºi PNL

se zbãteau pentru un þel comun, iar liberalii sunt în opoziþie, nu ºtiu ce sã mai zic! Noi nu am cerut nimic în plus, doar patru ministri propuºi de noi ºi un vicepremier . Nu cerºim puterea.

Sã nu uitãm cã Valea Jiului s-a dezvoltat puternic datoritã liberalilor ,între cele douã rãzboaie mondiale. Uitaþi-vã ce spune istoria þãrii ºi a Vãii Jiului când guvernele au fost conduse de liberali. Ne vom zbate sã fim la putere pentru cã ºi Valea Jiului va avea mult de câºtigat” – a spus Costel Avram, coordonatorul liberalilor dintre cele douã Jiuri. În politicã este posibil orice. Evenimentele se succed ameþitor, iar alianþele se fac ºi se desfac tot aºa. Poate nimerim o grupare care sã dea þãrii stabilitate pentru a avea timp sã ne dezvoltãm ca stat ºi noi, cetãþenii, sã nu mai stãm blocaþi în evoluþie…