Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 573

Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Valea Jiului izolatã de decizia CNADNR

Simota nu mai este obligat sã vinã la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Maghiarii ºi românii din Valea Jiului, umãr la umãr >>> PAGINA A 4-A

Dan Puric, lecþie despre „rãdãcini”, la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

S-a încheiat prima etapã de controale „miniere” >>> PAGINA A 6-A

Petrila, cu bune ºi cu rele, a câºtigat respect >>> PAGINILE 8-9

Acuzaþii grave. Ex-prefectul Cristian Vladu a “deturnat” banii pentru instalaþia de desulfurare de la Mintia! >>> PAGINA A 10-A

Lipsa medicilor ºi subfinanþarea blocheazã “mecanismul” medical al Spitalului din Petroºani >>> PAGINA A 11-A

oatã Valea Jiului, de la comercianþi la oamenii simpli, rãmâne izolatã de o decizie a Companiei Naþionale de Autrostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Asta dupã ce responsabilii acestei instituþii au decis ca lucrãrile în defileul Jiului sã þinã 6 zile din 7. Decizia a revoltat autoritãþile locale. >>> PAGINA A 3-A

Pârtie de schi ”vegheatã” de o troiþã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Valea Jiului izolatã de decizia CNADNR

oatã Valea Jiului, de la T comercianþi la

oamenii simpli, rãmâne izolatã de o decizie a Companiei Naþionale de Autrostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Asta dupã ce responsabilii acestei instituþii au decis ca lucrãrile în defileul Jiului sã þinã 6 zile din 7. Decizia a revoltat autoritãþile locale. Oamenii simpli ºi afaceriºtii din Valea Jiului au primit o grea loviturã de la CNADNR, care a decis sã închidã singura poartã de ieºire din Valea Jiului spre sudul þãrii, 6 zile pe sãptãmânã. Vorbim despre artera rutierã dintre Petroºani ºi Târgu Jiu, iar acest lucru a nemulþumit

profund autoritãþile locale. „Nu poþi sã închizi defileul 6 zile pe sãptãmânã o perioadã atât de lungã, doar pentru argumentul cã firma nu se încadreazã în termenul pe care îl are. Cred cã existã ºi alte soluþii ºi în Spania de unde vine aceastã firmã constructoare se lucreazã ºi noaptea. ªi aici ar putea lucra noaptea, poate cu costuri mai

mari, dar asta nu e problema noastrã. Aº face o propunere celor de la CNADNR sã vinã un an de zile cu sediul în Petroºani, sã vedem dacã le convine sã fie izolaþi ºi sã nu poatã avea legãtura cu restul þãrii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºani, care vineri a înaintat o scrisoare deschisã cãtre CNADNR. Tot în sprijinul

Simota nu mai este obligat sã vinã la Petroºani

pãrãtorul controversatului afacerist din Valea Jiului a cerut la mai multe termene ca Simota sã nu mai fie adus de la Penitenciarul Aiud la Petroºani unde este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã.

Magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au cerut în mai multe rânduri ca afaceristul din Valea Jiului sã ajungã la procesul în care este învinuit de evaziune fiscalã, judecãtorii urmãrind audierea sa. Dupã ce Alin Simota ºi-a spus propria variantã, apãrãtorul sãu a solici-

tat instanþei ca inculpatul sã nu mai fie adus la fiecare termen de judecatã dat fiind faptul cã prezenþa sa nu mai este necesarã. Preºedintele de ºedinþã a admis cererea avocatului, astfel cã la termenul de mâine-marþi prezenþa lui Simota nu mai este obligatorie. Totuºi, controversatul afacerist a fost citat din Penitenciarul Aiud, însã decizia de a se prezenta sau nu, îi aparþine. În acest dosar de evaziune fiscalã Alin Simota este

învinuit de procurori de evaziune fiscalã cu un prejudiciu de circa 450.000 de lei. Simota a declarat cã nu a încercat sã înºele bugetul de stat, dar nu a avut bani pentru plata impozitelor datorate, fiindcã a preferat sã-ºi plãteascã angajaþii. De asemenea, el a mai declarant cã nu era patron al firmei Simar, în perioada 2011 - 2012, în care procurorii au stabilit cã au fost comise infracþiunile economice, de administraþia acestei societãþi. Apãrãtorul sãu a cerut

oamenilor din Valea Jiului au venit ºi consilierii judeþeni, dar ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ, care nu pot accepta cã de luni, 17 martie, Defileul Jiului este închis circulaþiei de luni pânã sâmbãtã între orele 6,00 – 22,00, cu o micã pauzã de douã ore la prânz. „Faptul cã rupem legãtua Vãii refacerea expertizei aflatã la dosar, iar rezultatul acesteia ar trebui sã ajungã la termenul de judecatã fixat pentru mâine. Alin Simota se aflã în arest preventiv din cauza unui alt dosar penal dupã ce procurorii DIICOT au stabilit cã el a fost liderul unei grupãri de crimã organizatã care se ocupa cu ºantaj, cãmãtãrie ºi infracþiuni cu violenþã. Maximilian GÂNJU

Jiului cu sudul þãrii este dramatic. Cred cã soluþii existã ºi se pot gãsi diverse soluþii, cum se întâmplã în toate þãrile civilizate unde se reparã un drum important ºi se poate lucra noaptea. Nu înþeleg de ce aceºtia nu lucreazã noaptea, mai ales cã sunt din afara þãrii, aºa fel încât sã fie funcþionalã ºi a ceastã arterã pentru trafic”, a menþionat Adrian Zvâncã, consilier judeþean. Mai mult, consilierii judeþeani din Valea Jiului au cerut ce acest lucru sã nu se întâmple, însã, deocamdatã fãrã rezultat. „Se pare cã, constructorul a primit rãspunsul pe care îl aºtepta ºi anume acela cã drumul va fi închis de luni pânã sâmbãtã, între orele 6,00 ºi 22,00. Chiar o sã facem ºi noi un document, sub forma unui memoriu, luãm în calcul ºi strângerea de semnãturi din partea populaþiei din Valea Jiului, pentru cã sunt convins cã ni se va alãtura ºi sperãm ca într-un termen rezonabil sã sensibilizãm forurile decizionale”, a spus ºi Adrian David, consilier judeþean. Autoritãþile din Petroºani, ca ºi cele judeþene, au fost practic ignorate, deºi au cerut în ultima perioadã ca traficul pe

unica arterã ce leagã Valea Jiului de sudul þãrii sã nu fie închisã. De luni dimineaþã, drumul din Defileul Jiului va fi deschis doar noaptea ºi singura zi fãrã restricþii este duminica.

ute ocolitoare

Compania Naþionalã de Autostrãzi si Drumuri Naþionale din România informeazã cã în zilele în care circulaþia este închisã, traficul rutier se va desfãºura pe urmãtoarele variante de ocolire: z DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7, km 170+752 (Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº – Simeria) – DN 66, km 210+555 (Simeria – Haþeg – Petroºani); z DN 67, km 83+100 (Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) – DN 6, km 337+825 (Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68, km 5+300 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66, km 70+336 (Haþeg – Petroºani); z DN 66, km 83+100 (Târgu Jiu – Filiaºi) – DN 6, 264+995 km (Filiaºi – Strehaia – Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº) – DN 68, km 0+000 (Caransebeº – Haþeg) – DN 66, km 70+336 (Haþeg – Petroºani). Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Maghiarii ºi românii din Valea Jiului, umãr la umãr

toate aceste probleme au plecat de la extremiºti, însã la noi nu existã astfel de probleme. ”Orice comunitate, orice etnie ºi maghiarii ºi sârbii sau slovacii au ºi extremiºtii lor, au oameni care vãd lucrurile altfel, eu cred cã cel mai important lucru este cã aici în judeþul Hunedoara ºi în special în Valea Jiului niciodatã nu au existat probleme de acest gen. Noi întotdeauna am ºtiut cã dacã avem un duºman atunci duºmanul este hoþia, sãrãcia, greutãþile vieþii, nicidecum românii sunt duºmanii maghiarilor

sau maghiarii duºmanii românilor de aceea eu cred cã noi în Valea Jiului ºi în judeþul Hunedoara putem da un exemplu celor care nu înþeleg aceste lucruri”, a mai spus Winkler. ”Cu comunitatea românã ne înþeleg foarte, foarte bine. Noi aici în Lupeni am încercat sã trãim împreunã, sã facem toate lucrurile împreunã ºi mulþumim comunitãþii române”, a mai precizat Benedekfi. ªi pentru a întãri cele afirmate de maghiarii din Valea Jiului, românii au fost alãturi de aceºtia. Spre exemplu, la Lupeni, Sindicatul Muntele a pus la dispoziþia celor prezenþi o salã din cadrul Clubului Sindicatelor, iar la Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a depus o coroanã de flori ºi a participat la evenimentele dedicate maghiarilor de pretutindeni.

itãþi înfrãþite ar urma sã fie dezvoltate mult mai mult în urmãtoarea perioadã. ”Noi dorim ºi municipiul Petroºani doreºte ca sã se fructifice relaþiile comerciale se ºtie cã pe multe planuri au fost colaborãri între cele douã oraºe sigur în afarã se cele protocolare, proiecte europene ºi în domeniul tineretului ºi al sportului, dar acum dorim ca ºi în acest

plan al oamenilor de afaceri sã dezvoltãm având în vedere cã din punct de vedere economic ºi social poate sã aducã beneficii celor douã oraºe”, a declarat consilierul local ºi judeþean din Varpalota, Szilvia Galambos. Principalele puncte comume din acest an sunt organizarea unor tabere pentru copiii din ambele localitãþi ºi continuarea proiectelor vechi.

inutul secuiesc, pãmânt românesc. Sâmbãtã, 15 martie, maghiarii de pretutindeni au aniversat 166 de ani de la declanºarea revoluþiei pentru libertate, egalitate ºi fraternitate. ªi în Valea Jiului comunitãþile maghiare au marcat aceastã zi. Monika BACIU La Lupeni totul s-a desfãºurat paºnic, însã la Petroºani dupã depunerea coroanelor de flori, doi cetãþeni au strigat în faþa bisericii romano-catolice din localitate ”Þinutul secuiesc, pãmânt românesc”. Aºa-zisul protest a durat doar câteva secunde, pentru cã aceºtia au fost ”întâmpinaþi” de jandarmi, care i-au îndepãrtat de locul

unde maghiarii serbau ziua aceasta. ”15 martie este ziua maghiarilor de pretutindeni, în Valea Jiului, în tot judeþul Hunedoara, dar peste tot în lume unde trãiesc maghiari ei sãrbãtoresc 15 martie 1848, declanºarea revoluþiei pentru libertate, egalitate ºi fraternitate. Eu cred cã aceste trei noþiuni sunt importante ºi aº adãuga în Valea Jiului ºi solidaritatea. Eu cred cã în viaþa noastrã de zi cu zi din Valea Jiului trebuie sã fim solidari ºi dacã construim vrem sã construim împreunã, sã avem cu toþii un viitor

mai bun, sã fim liberi, dar sã fim ºi prosperi. Asta ne dorim ºi asta dorim tuturor maghiarilor care sãrbãtoresc 15 martie”, a declarat Iuliu Winkler, europarlamentar. Peste 70 de copii însoþiþi de cadrele didactice din Kecel, oraº din Ungaria înfrãþit cu municipiul Lupeni, s-au aflat în vestul Vãii Jiului la serbãrile dedicate maghiarilor de pretutindeni. ”De 25 de ani avem ocazia sã sãrbãtorim liber aceastã zi, 15 martie, este o zi foarte importantã pentru comunitatea maghiarã ºi astãzi avem onoarea ca sã avem în jurul nostru ºi copiii din Kecel, oraº înfrãþit cu noi. Am

pregãtit un spectacol extraordinar. A fost o zi foarte frumoasã. Mã bucur cã am reuºit sã aducem aceºti oameni aici. Mulþumim cã putem sãrbãtorii liber”, a declarat Benedekfi David, preºedinte UDMR Lupeni. Ultima sãptãmânã a fost una tensionatã în ceea ce priveºte relaþiile româno-maghiare. Un amplu scandal a izbucnit la Târgu Mureº acolo unde mai mulþi cetãþeni maghiari au cerut autonomia Þinutului Secuiesc. Reprezentanþii comunitãþii maghiare din Valea Jiului spun cã

Întãrirea relaþiilor comerciale,

Dorinþa oraºelor înfrãþite Petroºani-Varpalota

nouã delegaþie din oraºul Vapralota din Ungaria a fost prezentã, la finele sãptãmânii trecute, la Petroºani. Aici s-a semnat noul program comun pe anul în curs. Delegaþia maghiarã a fost întâmpinatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. O nouã direcþie de acþiune a fost luatã în calcul. ªi anume schimbul de experienþã între oamenii de afaceri din cele douã localitãþi înfrãþite. Monika BACIU

”E vorba de programul de lucru pe 2014 unde în urma discuþiilor avute în comisiile de lucru ale Consiliului

local de la Petroºani ºi de la Varpalota am stabilit o serie întreagã de activitãþi, contibuam cu schimburile de copii, tabere, cu acea activitate de

schimb de expeeienta cu funcþionarii de la Petroºani, continuãm cu activitãþile cultural sportive ºi ca o noutate pentru anul acesta ne-am propus o întâl-

nire a oamenilor de afaceri cu cei de la Varpalota. Nu ºtiu dacã la noi ar fi domenii de îmbunãtãþit, dar schimburi intre relaþiile comerciale sigur s-ar putea face. Exista produse care sunt la noi în Petroºani ºi sigur cei de la Varpalota ar fi dorit sã le aibã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Relaþiile comerciale dintre cele douã local-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Dan Puric, lecþie despre „rãdãcini”, la Petroºani

este 1.000 de oameni s-au înghesuit în sala Casei de Culturã din Petroºani, dar ºi în foaierul instituþiei, pentru a-l asculta cu nesaþ pe Dan Puric. Actorul a venit în capitala Vãii Jiului pentru a ne preda o lecþie despre rãdãcini, familie, þãrani, pãrinþi ºi þarã. Diana MITRACHE Timp de peste douã ore ºi jumãtate nimeni nu a fãcut altceva, decât sã asculte o lecþie simplã, din popor, a unui om care a umblat prin lume ºi ne-a explicat cum ar trebui predatã istoria naþiunii româneºti, pentru ca nepoþii noºtri sã iubeascã România. Puric a venit în Valea Jiului la invitaþia jurnalistului Ionuþ Drãgoesc ºi a omului de afaceri Emil

Pãrãu, iar în salã au asistat zeci de feþe bisericeºti, sfinþi pãrinþi, printre care ºi arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareþul Mãnãstirii Lainici. În repetate rânduri, actorul Dan Puric li s-a adresat lor, mãrturisind, într-un decor simplu, alãturi de douã lumânãri aprinse, o icoanã ºi un fotoliu, cã credinþa este tot ce i-a mai rãmas neatins acestei naþii. I-a plãcut drumul spre Valea Jiului, iar mãrturisirea ne-a fãcut-o public,

susþinând cã, venind pe Jieþ de la Sibiu, a gãsit case momârlãneºti, pe ai cãror proprietari „ar trebui sã-i plãtim în aur”, pentru cã au pãstrat aceastã arhitecturã arhaicã, a fost plãcut impresionat de peisajul din Defileul Jieþului, pe care ne-a îndemnat sã-l apreciem la adevãrata sa valoare ºi ne-a fãcut sã înþelegem cã, fiind întrebat în Germania, de ce mai vine în Petroºani, a mãrturisit cã acestea sunt valorile pentru care poposeºte ºi la noi. Dan Puric a vândut sute de cãrþi ºi a oferit tot atâtea autografe, neobosit ºi încântat de ideea potrivit cãreia, cei care au intrat gratis în salã au gãsit de cuviinþã sã-i cumpere cartea „Suflet românesc”, carte pe care autorul o dedicã tatãlui sãu. Ne-a vorbit cu amuza-

Primãvara românescã ºi cea japonezã, ilustratã la galeria de artã

rimãvara autohtonã versus primãvara japonezã. Galeria de artã Iosif Tellmann din Lupeni a gãzduit sâmbãtã o expoziþie dedicatã anotimului în care natura renaºte, iar razele soarelui ne inundã zilele. Maria Stãnilescu ºi-a expus operele de artã dedicate acestui anotimp. Monika BACIU ”Galeria de artã Iosif Tellmann gãzduieºte expoziþia personalã a doamnei Maria Stãnilescu, pentru cei care o cunosc ca doamna Luiba. Este a treia expoziþie a doamnei ºi constã în lucrãri de artã decorativã ºi în picturi, dânsa fãcându-ne bucuria de a combina primãvara cu tradiþiile ei din România ºi peisajele de la noi cu cele din Japonia. Nu diferã primãvara de la noi cu cea

din Japonia, dar este o paralelã între natura de acolo ºi natura de aici”, a declarat vicepreºedinte Asociaþiei Iosif Tellmann, Antoneta Duban. Reprezentanþii galeriei de artã Iosif Tellmann din Lupeni se mândresc cu o activitate vastã, ba mai mult, locuitorii urbei ºi nu numai sunt din ce în ce mai interesaþi de aceste evenimente. ”Cam la douã-trei sãptãmâni avem câte o acþiune. Aceasta este cea de-a ºasea acþiune a Asociaþiei Culturale Iosif Tellmann pe acest an. Chiar am observat cã începând de anul acesta tot mai multã lume intrã ºi trece pragul galeriei

de artã ºi chiar ºi la vernisaje foarte multã lume este prezentã. O parte din exponate sunt de vânzare”, a mai spus sursa citatã. La începutul lunii martie, la Galeria Iosif Tellmann a mai avut loc o expoziþie dedicatã primãverii. Atunci au fost expuse peste 70 de lucrari, realizate în tehnici diferite, de la pictura pe pânza la pictura pe sticla, de la quilling la arta decorativa.

ment despre mama sa, despre bunica ce l-a crescut la Bucureºti, sau despre pãrinþi, în general, ca despre icoana Maicii Domnului. Cei care l-au ascultat, iar unii au stat chiar în foaier, unde au tras un cablu ºi o boxã, pentru cã în salã nu mai erau locuri nici în picioare, au plecat mai bogaþi sufleteºte ºi poate mulþumiþi cã pânã acum au decis sã rãmânã pe pãmântul românesc. Dan Puric,

din a cãrui carte am aflat cã este la fel de important ca Ion Dolãnescu, ne-a convins cã „Sufletul românesc nu se declinã între degenerarea evadatului din ghetoul comunist care furã acum în Occident ºi omul politic de azi care a distrus România mai mult decât oricare duºman, ci între cel care ºi-a dat viaþa pentru acest pãmânt ºi tãcerea românului de azi care are memoria acestui lucru ºi nu cedeazã”.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

S-a încheiat prima etapã de controale „miniere”

n luna februarie Serviciul de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã a demarat o nouã campanie de control în industria minierã. În cadrul acesteia, au fost verificate, în special, mãsurile stabilite de cãtre angajator în vederea prevenirii incendiilor ºi exploziilor din subteran. Mircea NISTOR

Campania se va derula în douã etape (control ºi recontrol) în perioada 10 februarie – 31 martie 2014. Prima dintre acestea s-a încheiat în data de 14 martie ºi s-a soldat cu aplicarea

mai multor sancþiuni contravenþionale. “S-au constatat destul de multe deficienþe, în special la unitãþile miniere, care s-au soldat cu aplicarea unor sancþiuni contravenþionale. Mai exact, este vorba despre 3 amenzi, în

valoare totalã de 30.000 de lei. Din multitudinea de abateri constatate am stabilit cã nu existã extinctoare sau erau cu durata de funcþionare expiratã sau nu se administrau pe abataje substanþe anti-pirogene împotri-

Reclamaþii pentru discriminare

nspectorii ITM se confruntã ºi cu numeroase reclamaþii venite din partea angajaþilor ºi nu numai. Oamenii se plâng de faptul cã nu le sunt acordate salariile la zi sau de faptul cã angajatorul nu respectã normele de protecþie a muncii. Monika BACIU

”Reclamaþii sunt din diverse motive. La nivelul insitituþiei cele mai multe reclamaþii vin la Corpul de Control pe relaþii de muncã, deci în general pentru munca la negru, nerepectarea timpului de lucru, neplãtirea salariilor la timp, dar acestea sunt sesizãri care se trimit la Deva, se repartizeazã Corpului de Control pe relaþii de muncã. În domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã sunt mai puþine sesizãri, dar avem ºi sesizãri de genul necomunicarea de cãtre un angajator

al unui accident de muncã. Aici ne confruntãm cu urmãtoarea problemã ºi anume anagajatorul se înþelege cu victima ca sã nu declare, convinge victima sã declare la spital cã a fost accidentatã în afara orelor de muncã ºi dupã aceea când vede are foarte mult de pierdut ºi angajatorul nu îi mai dã ceea ce i-a promis face sesizare cã a fost victima unui accident de muncã ºi ne îngreuneazã foarte mult situaþia pentru cã documentele iniþiale sunt în defavoarea victimei adicã la spital declarã cã s-a lovit acasã ºi

rãmâne la un moment dat sã reuºim sã probãm ºi sã vedem din declaraþia victimei ºi a angajatorului cine minte ºi dacã nu avem nici martori ºi de regulã martorii sunt angajaþi ai aceluiaºi angajator ºi le e fricã sã declare adevãrul. Ne este foarte greu sã dovedim acest lucru, dar în general reuºim sã dovedim cã este accident de muncã ºi sacþionãm angajatorul pentru necomunicare”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. În ultima perioadã angajaþii au reclamat ºi problemele comportamentale ale ºefilor sau ale colegilor. Discriminarea la locul de muncã este adusã în atenþia inspectorilor ITM. ”Foarte multe probleme ºi sesizãri apar din ce în ce mai des în problemele psihosociale, tratament dis-

va prevenirii focului. Alte deficienþe pe care le-am constatat sunt legate de întreþinerea necorespunzãtoare a echipamentelor electrice ºi neurmãrirea întreþinerii acestora, fapt ce poate conduce la apariþia unei scântei electrice ºi a unei surse de aprindere, existenþa prafului de cãrbune foarte mult din subteran, a cãrui explozie poate fi devastatoare, lipsa baracriminatoriu la locul de muncã, schimbãri abuzive. ºi aceste sesizãri sunt foarte greu de dovedit. De foarte multe ori nu existã acte palpabile pentru a vedea cã omul are dreptate ºi un tratament discriminatoriu este greu de dovedit. Ne strãduim sã convingem angajatorul sã îºi dea seama cã greºeºte ºi este foarte important când nu este doar un caz izolat, e clar cã la nivelul unitãþii este o problemã ºi cei care conduc au un comportament inadecvat ºi ne strãduim sã rezolvãm”, a mai spus sursa citatã. Inspectorii de muncã se confruntã ºi cu sesizãri anonime. Astfel cel care face sesizarea foloseºte un alt nume ºi îi duce pe piste greºite pe inspectori.

jelor de prafinert pentru limitarea efectelor exploziilor, lãsarea cãrbunelui la tavanul abatajelor, cãrbune care dacã rãmâne în spate, duce la aprinderea (automatã) a stratului de cãrbune, deoarece minele din Valea Jiului au metan. Îmbucurãtor este faptul cã nu am gãsit concentraþii de metan

peste limitele admise. Peste o sãptãmânã vor începe recontroalele”, a mai precizat Ileana Bodea. Amenzi ar urma sã fie aplicate ºi în cea de-a doua etapã, cea de recontrol, în cazul în care nu vor fi realizate mãsurile dispuse de cãtre inspectorii de muncã în prima etapã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Stimaþi cetãþeni, La fel ca ºi în anii anteriori, îmi face o deosebitã plãcere sã vã transmit, succint, principalele repere ale activitãþii mele ºi ale aparatului executiv din Primãria municipiului Petroºani, pe care am reuºit sã le realizãm în anul 2013.

În primul rând doresc sã mulþumesc încã o datã tuturor concitadinilor mei pentru suportul constant ºi implicarea activã în viata comunitãþii noastre. Am început anul 2013 cu dorinþa de a continua proiectele cuprinse în Strategia de dezvoltare a municipiului Petroºani, dar ºi cu obligaþia de a ne preocupa, cu seriozitate, de toate aspectele care þin de responsabilitatea administraþiei publice locale. Permiteþi-mi ca, în linii muri, sã vã prezint o parte din lucrurile pe care le-am realizat, împreunã, în anul 2013, în diverse domenii ale activitãþii noastre: Investiþii în cadrul administrãrii domeniului public ºi privat z Am realizat lucrãri de reabilitare a strãzilor St. O. Iosif, G-ral Dragalina, 6 August, 22 Decembrie ºi Slãtinioara în lungime totalã de 20l5 m z Am executat lucrãri de reabilitare a strãzii Gociu Nicuºor ºi racord strada Aviatorilor în lungime de 1809 m z Am amenajat 119 locuri de parcare pe strãzile: C. Mille, Tineretului, 1 Decembrie 1918, Carpaþi, Aleea Crângului, Slãtinioara, Independenþei ºi Gociu Nicuºor z Am continuat lucrãrile pentru reabilitarea termicã a unor blocuri de locuit: bl. 4, 6, 8, 10, 14, 16. 18, 20 de pe strada Pãcii ºi bl. 92 de pe b-dul l

Decembrie 1918 z Am reabilitat reþele termice secundare aferente PT 12 ºi PT 15, am extins reþele de temioficare secundare aferente PT 27 strada N. Titulescu z Am reabilitat reþele de termoficare, apã caldã de consum ºi recircuitare aferente PT l (bl. 66A ºi 64B strada Aviatorilor) z Am montat 4 echipamente de fitness ºi 3 echipamente pentru locuri de joacã în Parcul Central Carol Schreter; le-am reparat ºi întreþinut pe cele existente z Am montat mobilier urban - 70 de bãnci ºi 30 de jardiniere în Centrul Civic z Am executat lucrãri de reparaþii a scãrilor de pe domeniul public - scãri acces Piaþa Centralã ºi scãri care fac legãtura între Cartierul Dimitrov ºi strada Lunca z Am întreþinut zona verde din municipiu, am plantat pomi ornamentali ºi material dendrologic, am cosmetizat peste 800 de arbori. Investiþii din fonduri europene ºi guvernamentale z Am finalizat lucrãrile la bazinul de apã de 5000 m3 staþia dc pompe aferentã acestora în zona Cãsuþa din Poveºti, în cadrul proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil 'în zona turisticã Parâng” z Am realizat monitorizarea ºi raportarea postimplementare pentru proiectele finanþate din fonduri europene finalizate în anul 2012 z Am finalizat proiec-

tul „Reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani" z Am finalizat documentatiile la proiectul “Centrul Naþional de Informare ºi Promovare a Turismului" obþinând astfel aprobarea finanþãrii proiectului în municipiul Petroºani. Fonduri pentru modernizarea sistemului de învãþãmânt local z Am executat, ca în fiecare an, lucrãri de reparaþii curente ºi de igienizare la toate instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani z Am continuat lucrãrile la bazinul de înot din strada Oituz (cartierul Aeroport).

Fonduri pentru culturã, culte, sport z Am derulat constant diferite evenimente cultural-artistice ºi sportive pentru comunitatea localã ºi pentru turiºtii care viziteazã aceastã zonã z Am organizat cea de-a Xll-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani, Ziua Internaþionalã a Copilului, Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, Ziua Educatorului, Târgul de Produse Tradiþionale - ediþia a lll-a, Festivalul Berii. Ziua Recoltei, Festivalul Colindelor ediþia a lV-a, Revelionul Pensionarilor 2014, cu participarea a peste 1500 pensionari ºi Revelionul 2014 în aer

liber z Am organizat evenimente dedicate sãrbãtoririi unor zile cu semnificatii deosebite: Unirea Principatelor Române, Ziua Eroilor, Ziua Europei ºi a Independenþei României, Ziua Mincrului, Ziua Naþionalã a României z Am derulat, sub egida Forumului Pro Urbis „Petroºani, Oraºul meu, Casa mea”, urmãtoarele evenimente: Ziua Familiei, Ziua Verde, Ziua Mondialã a Mediului z Am acordat 4 titluri de Cetãþean de Onoare ºi 3 medalii Pro-Urbe z Am premiat 49 de cupluri cu mariaj de peste 50 ani iar pentru prima datã am premiat 13 cupluri cu cel puþin 60 ani de cãsãtorie z În colaborare cu Asociaþia Petro Aqua am realizat la Muzeul Mineritului o expoziþie permanentã dedicatã lui Constantin Brâncuºi ºi am aniversat 75 de ani de la sfinþirea Coloanei Infinitului z Am susþinut organizarea unor competiþii sportive în masivul Parâng: Cupa Salvamont Petroºani, Serbãrile Zãpezii ediþia a X-a, Cupa Telescaun Parâng Ski Alpin - ediþia a XXXIla z Am sprijinit instituþiile de culturã, organizaþiile non-guvernamentale, Universitatea din Petroºani în organizarea unor evenimente z Am sprijinit

cultele ºi asociaþiile sportive care au solicitat finanþare nerambursabilã în conformitate cu prevederile Legii 350/2005 z Am acordat o atenþie deosebitã promovãrii ºi pãstrãrii tradiþiilorlocale. Fonduri în domeniul social z Am acordat 522 ajutoare de urgenþã, în medie 147 porþii/lunã la cantina de ajutor social ºi 329 familii au beneficiat de ajutor social pânã la finele anului 2013 z Am acordat 212 ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu combustibil solid ºi am preluat 561 cereri pentru încãlzirea locuinþei cu energie termicã, gaze naturale ºi energie electricã. z Am plãtit în medie/lunã un numãr de 130 asistenþi personali ºi 330 indemnizaþii lunare pentru însoþitorii persoanelor cu handicap grav z Am acordat 4083 de tichete sociale pentru anumite persoane defavorizate z Am acordat un numãr de 350 de ghiozdane cu rechizite ºcolare pentru clasele pregãtitoare ºi 3100 pachete cu rechizite ºcolare pentru toþi elevii înscriºi în clasele I-VIII din municipiul Petroºani z Am alocat fonduri pentru prevenirea marginalizãrii sociale ºi un numãr de 11 burse

sociale z Am sprijinit filiala de Cruce Roºie Petroºani ºi alte organizaþii non-guvernamentale care desfãºoarã activitãþi în domeniul social dupã cum urmeazã: Casa Pollicino, Centrul de zi copii cu dizabilitãþi ºi Centrul de zi copii provenind din familii defavorizate social, Centrul de zi Maria Stein - Organizaþia Caritas Asistenþã socialã, Centrul Social Sfânta Varvara, Centrul de îngrijire medicalã ºi asistenþã socialã la domiciliuCaritas Alba lulia, precum ºi alte organizaþii non-guvernamentale care desfãºoarã activitãþi în folosul comunitãþii. Mulþumesc tuturor celor care ºi-au adus contribuþia la realizarea acestor obiective ºi activitãþi, precum ºi cetãþenilor care, inclusiv prin onorarea obligaþiilor fiscale, dar ºi prin efortul lor personal, ºi-au dovedit susþinerea activitãþii administraþiei locale în municipiul Petroºani. Vã asigur cã activitatea noastrã se va concentra în toate aceste direcþii ºi în noul an 2014, la fel cum sunt convins cã vom gãsi soluþii ºi pentru a continua proiectele pentru dezvoltarea municipiului nostru.

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Petrila, cu bune ºi cu rele, a câºtigat respect

iroul OFL - organizaþia judeþului Hunedoara, s-a aflat, sâmbãtã, la Petrila pentru ºedinþa obiºnuitã. Doar cã n-a fost una obiºnuitã! Femeile liberale au vãzut pentru prima datã oraºul Petrila ºi oamenii lui. Printr-un film documentar a fost prezentatã Petrila, cu bune ºi cu rele, cu activitãþi ºi cu pãrþi din oraº care se pregãtesc sã ”moarã”, dar ºi cu vizite la copiii care au nevoie de ajutor, cu premii ºi premiaþi etc. Femeile PNL au înþeles cã munca într-o organizaþie PNL, respectiv OFL, din Valea Jiului este grea, pentru cã zona este grea. Prin cascada evenimentelor organizate de preºedinta OFL Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc, susþinutã de întreaga organizaþie, Petrila a câºtigat respect… Ileana FIRÞULESCU Sâmbãtã, la Petrila, a avut loc ºedinþa biroului judeþean al OFL, la care au participat membrii biroului, în frunte cu preºedinta organizaþiei, deputat Carmen Hãrãu, dar ºi membri ai organizaþiilor judeþene. Ideea, ca femeile liberale ale judeþului sã se reunescã la Petrila, a aparþinut Doiniþei Maria Bãlãnesc, preºedinta Organizaþiei Femeilor Liberale din cel mai estic oraº al Vãii Jiului. Ca mulþi alþii, ºi o parte a liberalelor din judeþ nu prea ºtiau ce este prin acest oraº mineresc, ce oameni îl locuiesc ºi mai ales cum se face munca de partid într-un loc al Vãii Jiului, considerat, ca ºi celelalte localitãþi, fief al PSD. ªi conform principului ”Ai idei? Pune-le în practicã!”, organizarea i-a aparþiunut Doiniþei Bãlãnesc, cea care a dat tonul în întâlniri de þinutã, cu rapoarte de activitate proiectate, cu filme de prezentare ºi acordare de premii celor mai buni din

diverse categorii profesionale etc. Nimic nu a scãpat ochiului vigilent al meticuloasei preºedinte a femeilor liberale din Petrila! ªi cum respectul de sine creºte calitatea unei acþiuni prin mândria lucrului bine fãcut, întreaga organizaþie PNL de la Petrila s-a implicat, iar tinerii au fost, pretutindeni, prezenþi. La sosire, doamnele au primit câte o mapã consistentã din partea OFL Petrila, care cuprindea ordinea de zi, un numãr al ziarului ”Avântul Liberal”, o carte – ”Liberalii lui Miocu”, carte a istoriei liberalilor din Petrila ºi restul Vãii Jiului, un CD cu activitãþile OFL Petrila ºi un film de prezentare a oraºului

Petrila. Fiind vorba de o ºedinþã a biroului OFL organizaþia judeþeanã, prima parte a fost dedicatã ordinii de zi. A doua parte a fost mai amplã pentru cã femeilor din judeþ li s-a prezentat raportul de activitate al OFL ºi al întregii organizaþii, apoi li s-a prezentat oraºul Petrila în imagini, cu bune ºi cu rele, pentru a ºti ºi a înþelege… ”Am fãcut o prezentare a minei Lonea ºi minei Petrila, a Spitalului, cum erau înainte ºi cum sunt acum, un istoric al liberalilor pe aceste meleaguri… În prezentarea organizaþiei, am precizat cã aici, la Petrila, USL nu a funcþionat niciodatã ºi ne-am dori un primar,

pentru cã de 20 ani, este acelaºi” – a spus printre multe altele, Doiniþa Bãlãnesc, consiler local ºi preºedinta OFL Petrila. Cu aceastã ocazie, liberalii au premiat cinci dintre cei mai buni angajaþi ai Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã a persoanelor adulte cu dizabilitãþi, din Petrila, propuºi de ºeful Centrului, Doru Codrea: Brânzea Gyongyi – infirmier, Adriana Popescu – îngrijitor, Ana Maria Codrean - asistent medical, Marcela Borºa – bucatar ºi Liliana Tamaº - asistent social. ªi cum anul trecut sa inaugurat premierea celor mai activi tineri, din cadrul TNL Petrila, a venit rândul unui alt ”lot” activ – Lãcrãmioara Habuc, Adina Marioane, Ionela Opriº, Mihai Butnariuc, Adrian Cãlugãru. Ultimul, Adrian Cãlugãru, a devenit a doua oarã tãtic, ºi totuºi este extrem de activ. Au fost destui care au spus cã îºi doreºte o viaþã mai bunã pentru copiii lui… Sigur cã preºedintele PNL Petrila ºi coordonator al liberalilor pe

Valea Jiului, Costel Avram, s-a adresat ºi el doamnelor cu acelaºi mesaj – ca sã faci politica liberalã în Valea Jiului, trebuie sã munceºti din rãsputeri pentru fiecare centimetru pãtrat câºtigat, pentru cã este ”zonã muncitoreascã”, cu speranþe de stânga. Ori zona Devei, de la Haþeg înspre reºedinþa

blondã”, li se întâmplã ceva bun… ”Câteodatã, chiar simþi nevoia sã te debraci de culoarea politicã, pentru cã eu am fost acolo în calitate de mamã” – a spuns Doiniþa Bãlãnesc, ºtiindu-se faptul cã acei copii i-a luat sub aripa sa ocrotitoare… De aici, Doiniþa Bãlãnesc a insistat ca deputatul ºi preºedinta

de judeþ, cetãþenii au vederi de dreapta, acþioneazã ca niºte oameni de drepta ºi asta se vede în bunãstarea lor. ªi în Valea Jiului se poate, dar liberalii trebuie sã munceascã din greu pentru ca oamenii sã le acorde încredere… Pentru cã sediul judeþean al unei importante asociaþii din România se aflã la Petrila, doamnele au fost invitate la Asociaþia Salvaþi Copiii. A fost prima organizaþie din judeþ care s-a acreditat în activitãþi de ajutorare complexã a copiilor, în anul 1999, de Valeria Popescu, preºedinta Asociaþiei. Aici, curtea din spatele clãdirii Salvaþi Copiii era plinã de copii, cu mamele lor. Sau oferit 160 de pachete celor 160 de copii. Ca de fiecare datã, aceºtia au oferit, la rândul lor, un mini spectacol emoþionant. Copiii ºtiu cã de câte ori apare ”doamna

femeilor liberale din judeþ, Carmen Hãrãu, ºi preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, s-o însoþeascã la o familie din Petrila. La acea familie, cei doi politicieni au rãmas înmãr-

muriþi cum genialitatea se împleteºte cu umilinþa… Vom reveni cu

biroului judeþean a avut loc la Petrila într-o organizare impecabilã. Totul se datoreazã tenacitãþii preºedintei Doiniþa Bãlãnesc ºi a implicãrii întregii organizaþii a PNL. OFL Petrila îºi aratã valoarea, iar timpul va confirma acest lucru” – a spus Costel Avram,

preºedintele PNL Petrila. Deºi obosiþi, pentru cã noaptea au pregãtit pachetele pentru copii, sâmbãtã, dupã aceste acþiuni, toatã lumea – femei ºi tineri, preºedinte ºi vicepreºedinþi liberali – era mulþumitã. ªi asta pentru cã femeile lib-

erale din judeþ, în frunte cu deputatul PNL de Hunedoara, au plecat mai bogate, cu viaþa unui oraº ºi oamenii lui, despre care nu ºtiau mai nimic. Petrila este oraºul marelui scriitor Ion Dezideriu Sârbu ºi al celor ce îl urmeazã…

acest moment impresionant, în Cronica Vãii Jiului. Costel Avram s-a arãtat mândru de oamenii din organizaþia pe care o conduce. ”A fost excelent! Mã bucur cã ºedinþa

Hortopan vrea un nou mandat de preºedinte

ensionarii minieri din Valea Jiului se pregãtesc de alegerea viitoarei structuri de conducere a sindicatului care îi reprezintã. Conferinþa de dare de seamã a activitãþii (din ultimii ani) ºi alegerile sunt programate pentru data de 28 martie, în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor. Printre candidaþii la fotoliul de preºedinte se aflã ºi Ion Hortopan, actualul lider al foºtilor mineri din zonã. Mircea NISTOR “Voi candida, nu pentru cã Hortopan vrea un nou mandat de preºedinte ci pentru cã am avut multe realizãri ºi îmi doresc sã continuãm ceea ce am început. La capitolul realizãri pot fi trecute recalcularea pensiilor la grupele de muncã (unde am avut o contribuþie foarte importantã) sau obþinerea drepturilor pentru pensionarii minieri (la energia

electricã ºi bonurile de cãrbune). Acestea reprezintã un fel de recompensare pentru condiþiile extreme de grele în care au lucrat în subteran ºi sunt binemeritate”, a precizat Ion Hortopan, actualul preºedinte al LSPM Valea Jiului. În rândul contracandidaþilor la postul de preºedinte se poate înscrie oricare dintre cei aproximativ 700 de membri ai Ligii. Deocamdatã, listele

sunt deschise. “Nu ºtiu care vor fi contracandidaþii dar, totul se va tranºa prin vot, în mod democratic. Cine va obþine cele mai multe voturi va fi viitorul preºedinte al Ligii Pensionarilor Minieri din Valea Jiului”, a mai spus Ion Hortopan. La conferinþa de alegeri au fost invitaþi sã ia parte primarii din Valea Jiului, direc-

torul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, vicepreºedintele Federaþiei Naþionale a Pensionarilor precum ºi reprezentanþii minerilor aflaþi încã în activitate. În parantezã fie spus, din acest an, LSPM va purta denumirea de LPM. Asta, pentru cã litera “S” va ieºi din denumirea sindicatului care îi reprezintã pe foºtii mineri din Valea Jiului, datoritã unor noi prevederi “sindicale”.

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Petrila, cu bune ºi cu rele, a câºtigat respect

femeilor liberale din judeþ, Carmen Hãrãu, ºi preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, s-o însoþeascã la o familie din Petrila. La acea familie, cei doi politicieni au rãmas înmãr-

muriþi cum genialitatea se împleteºte cu umilinþa… Vom reveni cu

acest moment impresionant, în Cronica Vãii Jiului. Costel Avram s-a arãtat mândru de oamenii din organizaþia pe care o conduce. ”A fost excelent! Mã bucur cã ºedinþa

Hortopan vrea un nou mandat de preºedinte

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Acuzaþii grave. Ex-prefectul Cristian Vladu a “deturnat” banii pentru instalaþia de desulfurare de la Mintia!

nvestiþia în instalaþia de desulfurare de la Termocentrala Mintia este mult întârziatã, iar oficialii Complexului Energetic Hunedoara riscã sã nu se încadreze în termenele asumate cu Uniunea Europeanã. Deputatul Bogdan Þîmpãu spune cã de vinã este fostul prefect de Hunedoara, Marius Cristian Vladu, care a condus Termocentrala Mintia, ºi care ar fi “deturnat” banii pentru alte investiþii ce sufereau amânare. Carmen COSMAN - PREDA

Un cerc vicios. Aºa s-ar putea descrie situaþia actualã de la Compelxul Energetic Hunedoara ºi car vin mult din urmã. Vorbim despre investiþii mult întârziate la Termocentrala Mintia, dar care se rãsfrâng direct ºi asupra industrei miniere din Valea Jiului. Practic, huila extrasã din Valea Jiului are o piaþã extrem de limitatã, merge doar cãtre termocentralele Mitia ºi Paroºeni. Iar dacã acestea nu funcþioneazã cum trebuie, nici mineritul nu are cum sã progreseze. Iar deputatul PNL Bogdan Þîmpãu a pus degetul pe rana sângerândã a industriei extractive: “Situaþia în Valea Jiului, când vorbim despre minerit, este una din ce în ce mai complicatã. Ani de zile nu au existat investiþii, iar piaþa de vânzare a huilei care se extrage din Valea Jiului este extrem de limitatã: Mintia ºi Paroºeni. Iar dacã una dintre ele nu merge bine, nu ai unde sã vinzi mai departe huila care se extrage din Valea Jiului. Faptul cã nici la Mintia, care are capacitatea de a consuma peste 60% din capacitatea de producþie din Valea Jiului, nu s-au fãcut investiþiile obligatorii, iar în

acest moment Mintia are cel mai mare cost de producþie al energiei din þarã, se rãsfrânge direct în Vaea Jiului. Soluþia pentru Valea Jiului nu e în Valea Jiului, este la Mintia. Dacã va fi eficientizatã, creºte cererea de cãrbune, iar oamenii din Valea Jiului care lucreazã în minerit o vor duce mai bine”.

iscãm penalizãri din partea UE O situaþie criticã ce pune România în postura de a risca penalizãri din partea UE pentru nerespectarea termenelor asumate în tratatul de aderare la UE. Iar Þîmpãu aratã cu degetul spre unul dintre principalii vinovaþi: Marius Cristian Vladu, ex-prefect de Hunedoara ºi fost manager la Mintia. „La Mintia nici mãcar nu au fost demarate investiþiile la instalaþia de desulfurare. Nu existã nici

mãcare o demarare de program, nu existã identificarea surselor de finanþare, pentru cã fostul manager, dl Vladu, a luat banii care erau pentru desulfurare ºi ia mutat pe instalaþia de ºlam dens, care nu era o prioritate. Mai existau cel puþin cinci ani pentru conformare. Iar Mintia se aflã în situaþia extrem de delicatã în a depãºi termenele asumate pe mediu, riscând astfel de procedurã de infringement împotriva Românii pe clauzele asumate pentru termocentrale, lucru care se va rãsfrânge direct asupra calitãþii vieþii din Valea Jiului. Dacã nu existã o viziune unitarã la nivelul CEH, dacã nu existã criterii de performanþã impuse echipei de management, din pãcate viitorul este sumbru în întregul judeþ Hunedoara”, aratã Þîmpãu.

rogram amplu de modernizare

Pe dea ltã parte, oficialii Complexului Energetic Hunedoara au anunþat cã Termocentrala Mintia va intra într-un proces de modernizare a grupurilor energetice 3 ºi 4. Investiþia, în valoare de 230 de milioane de euro, va susþinutã în baza unei finanþãri oferite de parteneri din China, dupã Cuma declarat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache. El a explicat cã în programul de

investiþii sunt cuprinse tocmai montarea instalaþiilor de desulfurare la grupurile 3 ºi 4, dar ºi lucrãri de modernizare la grupul energetic 4. Directorul Daniel Andronache a mai precizat cã programul de investiþii al CEH include ºi modernizarea celor patru mine de cãrbune din Valea Jiului—Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, apreciate ca viabile. Operaþiunile vor costa 60 de milioane de euro ºi vor fi realizate cu un grup de firme din Polonia, finanþarea fiind asiguratã în baza unui credit furnizor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Lipsa medicilor ºi subfinanþarea blocheazã “mecanismul” medical al Spitalului din Petroºani

ipsa medicilor la Spitalul de Urgenþã din Petroºani încã îºi face simþitã din plin prezenþa. Pe de o parte vorbim despre secþii fãrã niciun medic, iar pe de altã parte despre secþii nevoite sã se închidã dacã unicul doctor se îmbolnãveºte sau îºi ia concediu de odihnã. Iar problemele nu se opresc aici. Carmen COSMAN - PREDA Aproape toate spitalele din Hunedoara se confruntã cu lipsa medicilor, mulþi preferând contractele în strãinãtate, mai avantajoase din punct de vedere financiar. Iar acest lucru conduce la situaþii atipice, în care bolnavi de anumite afecþiuni nu pot beneficia de asistenþã medicalã în lipsa cadrelor medicale specializate. Iar Spitalul de Urgenþã Petroºani nu face excepþie, aici vorbind despre secþii fãrã niciun medic, ori secþii deservite de un singur doctor! “La ora actualã avem douã

secþii care nu au medic, Endocrinologia ºi Dermatologia. Pe Endrocrinologie avem un rezident de anul IV, deci teoretic în doi ani ar trebui sã avem ºi medic endocronolog, pe Dermatologie urmeazã sã vedem cum vom reuºi sã acoperim acest deficit”, a recunoscut managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. Dar, existã ºi secþii cu un singur medic ºi asta din cauza numãrului de paturi aprobat ºi decontat de Casa de Asigurãri de Sãnãtate, care nu dã dreptul la mai mulþi medici pe respectiva secþie. Iar aces-

tea încuie lacãtul în cazul în care unicul medic intrã în concediu. “Existã niºte normative aprobate de Ministerul Sãnãtãþii, sunt secþii la care, la numãrul de paturi – pentru cã la asta se face normarea - poþi avea un singur medic. ªi este firesc ca acel medic, din când în când, sã aibã ºi concediu”, aratã Vasilescu.

olnavii, primii care au de suferit O situaþie ingratã care a pus nu o datã pacienþii în dificultate. De exemplu, în vara anului 2012, Secþiile Oncologie ºi Oftalmologie

ale Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi-au încetat temporar activitatea, iar pacienþii au fost trimiºi spre alte unitãþi medicale, din cauza lipsei medicilor de specialitate, aflaþi în concediu de odihnã. Managerul SUP recunoaºte cã ar fi nevoie de medici ca de aer ºi existã specialitãþi unde ar fi bine sã mai existe cel puþin unul – doi doctori. În total, dupã calculele conducerii instituþiei medicale, încã 10 – 15 medici ar fi necesari în urmãtoarea perioadã ca sã vorbim despre o activitate medicalã în parametri optimi. Dar, problemele nu se limiteazã doar la lipsa personalului medical, ci sunt ºi de naturã financiarã. De exemplu, angajaþii spitalului sunt plãtiþi doar parþial pentru zilele de sâmbãtã ºi duminicã lucrate, compensarea fãcându-se cu zile libere.

Dacã s-ar face plata integralã, ar fi nevoie de restructurãri de personal, pentru ca instituþia medicalã sã se încadreze în fondul de salarii. Salvarea constã într-un contract mai mare cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, care ar permite ca angajaþii sã beneficieze integral de aceste sporuri, dar pânã atunci situaþia rãmâne nemodificatã. Iar problemele vin de la numãrul de cazuri pe care un spital le poate rezlva ºi numãrul contractat de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Dr. Alin Vasilescu a precizat cã sunt o serie de cazuri care constituie urgenþe ºi nu poþi trimite acasã pacienþii, s-i reprogramezi. ªi atunci apar discrepanþele. SUP primeºte de la Casa de Asigurãri undeva la 28,5 – 29 de miliarde de lei pe lunã. “Ca ºi grad de achitare din partea Casei a serviciilor pe care le facem, la nivel de spital avem undeva la 91 – 92%, iar la nivel de Ambulatoriu 60%”, a declarat managerul SUP.

Pentru neasiguraþi statul asigurã serviciile medicale,

Pentru alte cazuri spitalul trebuie sã se prezinte în instanþã pentru a-ºi recupera banii

easiguraþii beneficiazã de servicii medicale, însã în cazul unor accidente de muncã, rutiere sau alte cazuri unitatea medicalã care îi trateazã pe aceºti pacienþi este nevoitã sã deschidã proces în instanþã pentru a-ºi recupera banii aferenþi serviciilor medicale. Monika BACIU Nu de puþine ori ambulanþa sau SMURD-ul au fost nevoiþi sã transporte la spital beþivi sau oameni ai strãzii care au ºi rãmas internaþi. În noul pachet de servicii medicale se specificã faptul cã persoanele neasigurate beneficiazã doar de îngrijire de urgenþã. Practic, situaþia este diferitã. ”În teorie persoanele neasigurate beneficiazã de servicii medicale în

condiþiile în care reprezintã urgenþe. Aceste persoane trebuie sã fie primite ºi internate prin serviciul de primireurgenþe, în funcþie de ceea ce au nevoie li se asigurã serviciile medicale pe perioada cât este consideratã urgenþã”, a declarat Alin Vasilescu, managerul SUP. Serviciile pentru persoanele neasigurate care beneficiazã de asistenþã medicalã decontarea se face de Casa de Asigurãri.

Ironia face ca pacienþii care se prezintã la spital în urma unor accidente de muncã sau rutiere sã nu beneficieze de decontarea serviciilor medicale. ”Pentru pacienþi neasiguraþi internaþi ca urgenþã Casa asigurã plata acestor cazuri, dar nu asigurã plata pentru cazurile care reprezintã accidente de muncã, de cirulaþie, truamatisme sau politraumatisme ca urmare a unor agresiuni, cazuri în care spitalul este

obligat ca dupã ce se finalizeazã acnheta poliþiei sã deschidã un dosar de recuperare a daunelor. În momentul în care reuºim sã primim banii respectivi, o parte din sumã o înapoiem Casei de asigurãri de Sãnãtate, iar dacã existã ºi bani peste ce a achitat casa rãmâne în visteria spitalului”, a mai spus sursa citatã. Pentru cetãþenii neasiguraþi, noul pachet minimal include asistenþã medicalã de urgenþã, planning familial, monitorizare gravide ºi lehuze, precum ºi consultaþii pentru cazuri acute.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Experienþã de viaþã pentru viaþã

imp de 6 sãptãmâni, mai mulþi elevi de la ªcoala Sanitarã Postlicealã “Carol Davila” din Petroºani au participat la un curs de pregãtire care s-a derulat în localitatea portughezã Montijo. Deplasarea acestora a fost posibilã graþie unui proiect cu finanþare europeanã. Mircea NISTOR “Aceastã experienþã derulatã într-un centru de îngrijire al vârstnicilor din Portugalia a reprezentat foarte mult pentru elevii noºtri. Ei au avut de câºtigat pentru cã au avut parte de o nouã experienþã profesionalã care a determinat creºterea stimei de sine. Ei s-au prezentat foarte bine, drept dovadã stând ºi notele de 10 pe care le-au obþinut la evaluarea

finalã. Cu mândrie, putem spune cã elevii noºtri care au participat la acest stagiu de pregãtire au dat dovadã de multã seriozitate, ºi-au dat seama pentru ce au fost selectaþi în acest proiect. Noi ne declarãm mulþumiþi de tot ceea ce au fãcut ei în Portugalia, ca reprezentanþi ai ºcolii noastre, ai municipiului Petroºani”, a declarat Gabriela Stanca, manager ªcoala Sanitarã

Postlicealã “Carol Davila” Petroºani. La stagiul de pregãtire de la Santa Casa de Misericordia de Montijo au fost prezenþi 15 elevi (din anul 3) ai unitãþii ºcolare din Petroºani, de la specializarea “asistent medical generalist”. “Am plecat cu un bagaj de cunoºtinþe teoretice ºi practice, din þarã, dar în Portugalia ne-am îmbogãþit aceste cunoºtinþe, cu ajutorul colegilor din Montijo. În plus, aparatura pe care am lucrat, într-o þarã europeanã, ne-a ajutat foarte mult”, a declarat Valeria Spiridon. “A fost o experienþã unicã, am acumulat noi cunoºtinþe, am devenit mult mai buni în ceea ce ne dorim sã facem

Înscrierile în clasa 0, la final

ineri, 14 martie, a luat sfârºit prima etapã de înscrieri în clasa I ºi în clasa pregãtitoare. În mare, în Petroºani, aproape toate locurile disponibile au fost deja ocupate la toate cele 7 ºcoli generale aflate pe raza localitãþii. Mircea NISTOR La cea din cartierul Aeroport, de exemplu, dintre cele 50 de locuri din cele 2 clase pregãtitoare, au rãmas neocupate doar 6. Cea de-a doua etapã de înscriere este programatã pentru

intervalul 25 martie – 4 aprilie. Rezultatele finale urmeazã a fi afiºate în data de 11 aprilie. “Eu consider cã prima etapã de înscriere s-a derulat în cele mai bune condiþii, þinând cont de faptul cã în aceastã primã etapã au fost ocupate 44 dintre cele 50 de locuri, din cele douã clase pregãtitoare pe care le vom avea în anul ºcolar 2014 – 2015. Sper cã în etapa viitoare de înscriere, care va debuta pe 25 martie ºi se va încheia pe 4 aprilie, vor fi ocupate ºi celelalte locuri rãmase disponibile”, a spus Rodica Ciocoi, dir. adj. ªc. Gen. Nr. 7 Petroºani. În prezent, la ªcoala Generalã Nr. 7 din cartierul petroºenean Aeroport studiazã 580 de copii, 50 dintre aceºtia în cele douã clase pregãtitoare existente.

pe viitor. Consider cã stagiul din Portugalia ne va ajuta sã devenim niºte cadre medicale foarte bune. Cred cã ne-am putut perfecþiona în activitatea pe care dorim sã o derulãm pe viitor”, a spus Bogdan Moisii. Toþi participanþii la stagiul de pregãtire “portughez” considerã cã practica efectuatã peste hotare a reprezentat o bunã experienþã de viaþã ºi în meserie. “Am avut parte de o experienþã unicã în cadrul cãreia am acumulat noi cunoºtinþe în ceea ce priveºte colaborarea

dintre þãrile europene. Am avut de învãþat foarte multe de la portughezi, care sunt niºte oameni deosebiþi, dar ºi ei au avut de învãþat de la noi”, a precizat Ciprian Grigoraº. “Am avut ocazia sã învãþãm noi tehnici pe care, în orele de pregãtire de la spitalul din Petroºani, nu le-am studiat. Am vãzut instrumente ºi ustensile pe care noi nu leam studiat dar cu care se lucreazã în þãrile din Uniunea Europeanã”, a spus Cerasela Maxim. La finalul stagiului de

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

pregãtire, elevii din Petroºani au intrat în posesia certificatului Europass care le permite sã lucreze în statele componente ale Uniunii Europene. Cei mai mulþi dintre ei ar dori sã activeze, pe viitor, în alte þãri, decât România. “Pentru cei mai mulþi dintre noi, ºi în special pentru cei mai tineri, a lucra într-o þarã din Uniunea Europeanã reprezintã o prioritate. ªi eu mi-aº dori sã mã întorc în Portugalia, la Montijo, acolo unde am fost la practicã. Nu de alta, dar, acolo am întâlnit niºte oameni foarte primitori iar echipamentele medicale pe care se lucreazã sunt ca la carte”, a spus Cristian Juchi. Tot în acest an, ªcoala Sanitarã Postlicealã “Carol Davila” va mai organiza ºi un alt stagiu de pregãtire al elevilor, tot în Portugalia. La acesta, programat în luna august, vor lua parte elevii de la specializarea “asistent medical de farmacie”.

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Actualitate 13

Spectacol - concurs în Tabãra Naþionalã de Folk din Parâng

eci de iubitori ai muzicii folk au urcat timp de o sãptãmânã în Parâng, ca sã ia parte la un show inedit de muzicã bunã. A fost un week-end cu soare ºi voie bunã. Diana MITRACHE Tabãra naþionalã de folk din Parâng a fost organizatã de Stelian Zanet la pensiunea sa, la Mario, unde împãtimiþii muzicii cu chitara au cântat, au primit premii ºi s-au bucurat de iniþiativa celor de aici. Spectatorii au fost martorii unui eveniment inedit ºi, dacã au urcat în Parâng au gãsit sus o scenã în aer liber unde au cântat cu toþii pe

timpul zilei în aer liber, iar la lãsarea întunericului, au intrat în cabanã unde au continuat cântãrile. Cinci zile a durat totul ºi nimeni nu s-a plictisit de prea multã muzicã bunã ºi, în plus, fiecare a plecat cu un tricou cu inscripþiile taberei naþionale. Totul s-a

desfãºurat dupã un program bine stabilit de organizatori, respectiv sub forma unui Spectacol-concurs in trei acte:. Interpretare creaþii proprii (maxim trei piese), interpretarea unor piese la alegere, (maxim 3 ) ºi cea de a treia etapã a fost un spectacol - concurs

A fãcut o descoperire arheologicã în timp ce ara

n þãran din comuna Râu de Mori din Þara Haþegului care îºi ara pãmântul a descoperit un vas de epocã romanã. Acesta va ajunge la muzeul din Sarmizegetusa. Maximilian GÂNJU Un ulcior din ceramicã, bine conservat, provenind dintr-un mormânt de epocã romanã, a fost descoperit de un sãtean din comuna hunedoreanã Râu de Mori care se afla la arat pe un teren la poalele Retezatului, în partea de est a Coloniei Dacica Sarmizegetusa. Vasul a fost scos de plugul cu care bãrbatul ara, iar dupã ce a vãzut piesa, þãranul a anunþat imediat autoritãþile ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) Deva, care a trimis în

comunã unul dintre specialiºtii instituþiei în arheologie. „Piesa în cauzã a fost descoperitã în partea de est a Coloniei Dacica Sarmizegetusa, în apropierea drumului imperial care venea de la Dunãre ºi se îndrepta spre

intitulat „Cântã cu mine!”. Felicia Pop, Nicu Zotta, Adrian Mãrgineanu, Alex Drãgãnoaia, Flaviu Tuliciu, Florentin Budea, Cãtãlºin Stepa, Paul Camen, Bogdan Grosu, Raluca Cismaru, Florentin Thomits, Cezar Popescu, dar ºi mulþi alþii au cântat ºi au încântat publicul spectator, iar întreaga competiþie a fost un adevãrat regal al muzicii folk.

nordul provinciei Dacia. Ea provine dintr-un mormânt de incineraþie de epocã romanã (sec. II-III d. Chr.), cãptuºit cu lespezi de piatrã. Partea superioarã a mormântului a fost distrusã de lucrãrile agricole anterioare, moment în care probabil cã a dispãrut ºi cea mai mare parte a inventarului. În acest caz plugul a deranjat partea de jos, care mai conþinea o cantitate micã din cenuºa defunctului ºi ulciorul recuperat”, a declarat dr. Gicã Bãeºtean, arheolog la MCDR Deva. Vasul a fost dat în patrimoniul MCDR Deva, urmând sã facã parte din colecþia Muzeului de Arheologie din comuna Sarmizegetusa, aflat în imediata apropiere a ruinelor cetãþii Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pentru moment, piesa a intrat într-un proces de conservare, dupã care va fi expusã la muzeu.

Promovabilitate redusã, vinovaþi cãutaþi

upã ce au fost afiºate rezultatele simulãrilor se cautã vinovaþii. Peste 60% din elevii claselor terminale care au susþinut examenul de simulare a examului de bacalaureat nu au reuºit sã obþinã medii de peste 6. Ca în anii trecuþi ºi acum notele obþinute de elevii claselor a XII-a au fost dezastruoase. Cu câteva luni înainte de examenul de maturitate, notele obþinute de elevi dau dovadã de imaturitate. Monika BACIU ”ªi anul acesta rezultatele de la simularea examenului de bacalaureat au fost foarte slabe ºi dupã aceste rezultate se cautã vinovaþii ºi anumite mãsuri pentru viitor. Probabil cã ar trebui ca aceste note de la simulãri sã fie trecute în catalog pentru cã atunci interesul elevilor ar fi mult mai mare faþã de aceste simulãri. În continuare nu ºtiu ce mãsuri se vor lua”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. Cei care nu au fost siguri pe cunoºtinþele lor au ales sã absenteze. Profesorii spun cã acesta este un semnal de alarmã. ”ªi la evaluarea naþionalã situaþia este fel ca la examenul de bacalaureat. Mulþi elevi nici nu s-au prezentat la aceste simulãri pentru cã nu au fost constrânºi sub nicio formã. Dacã erau obligaþi sã participe la aceste simulãri ºi notele erau trecute în catalog atunci altul era interesul. Mai existã ºi situaþia în care pânã la bacalaureat mai sunt doar câteva luni.

Aºa cum am vãzut pe posturile naþionale, majoritatea dascãlilor au spus cã au timp sã se pregãteascã ca sã treacã ºi aceste examene de bacalaureat. La acest examen subiectele probabil vor fi mai grele decât la simulãri plus cã sunt elevi care au luat note de 1, 2, 3 sã zicem cã mai învaþã ºi cresc pânã la 4, 5, dar ei au nevoie de media 6 pentru cã bacalaureatul probabil va fi un dezastru ca în ultimii doi ani. E acelaºi dezinteres ºi la clasele mici ca ºi la clasele de liceu, eu aº spune cã ar trebui ca la clasele de liceu sã fie interesul mai mare pentru cã în momentul în care þi-au dat bacalaureatul, care înseamnã maturitate, dupã ce ai luat diploma de bacalaureat, te poþi angaja undeva unde se cere diplomã de bacalaureat, dupã aceea poþi sã te înscri la o facultate”, a mai precizat sursa citatã. În umãtoarea perioadã la liceele din Valea Jiului vor fi organizate cursuri de pregãtire pentru absolvenþii claselor a XII-a. Nici în anii anteriori aceste cursuri nu au fost atractive pentru absolvenþii de clasa a XII-a.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 Ultima ediþie (r) 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:30 Epic Show (r) 14:00 ªtirile Times New Roman (r) 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 112 - Poliþia în acþiune 21:30 Imagini incredibile din lume

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! 11:00 Jurat de profesie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Strãlucire 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Deja mort 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi tentat sã vã angajaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Nerãbdarea ºi nervozitatea vã pot reduce randamentul. Fiþi foarte atent în activitatea profesionalã, pentru a evita întârzierile ºi greºelile, care vã pot atrage reproºuri din partea ºefilor.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Iubire imposibilã (r) ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul - Astra 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul - Astra 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Osasuna 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Osasuna 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Italia 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Vaslui Botoºani 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Vaslui Botoºani

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se anunþã o zi tensionatã, din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Se pare cã aveþi opinii diferite în ceea ce priveºte o investiþie importantã. Temperaþi-vã impulsivitatea. Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se pare cã nu sunteþi în apele dumneavoastrã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. Sunteþi predispus la stãri depresive ºi accidente vasculare. Pãstraþi-vã calmul!

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 15:30 18:30 19:15

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa de a deveni impulsiv. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani. S-ar putea sã fie vorba despre o recompensã pentru rezultatele bune pe plan profesional.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi probleme de sãnãtate din cauza oboselii acumulate ºi a stãrii de tensiune în care vã aflaþi. Ar fi bine sã reduceþi ritmul de muncã ºi sã vã dozaþi efortul. De asemenea, evitaþi luarea deciziilor importante în domeniul afacerilor.

Deveniþi irascibil din cauza surmenajului. Evitaþi activitãþile care necesitã efort ºi putere de concentrare. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme casnice. Nu rãspundeþi la provocãrile unui bãrbat mai în vârstã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În cursul dimineþii sunteþi puþin cam agitat ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi impulsivitatea. Riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse. Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã. De asemenea, ar fi bine sã circulaþi cu prudenþã.

S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsã cu o persoanã tânãrã ºi sã spuneþi cuvinte jignitoare la adresa acesteia. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Amânaþi cãlãtoriile cu autoturismul.

23 noiembrie *** 20 decembrie Deºi treceþi printr-o perioadã dificilã pe plan financiar, reuºiþi sã rãmâneþi optimist ºi încercaþi sã vã mobilizaþi partenerii de afaceri. Sunteþi predispus la accidente.

21 ianuarie *** 20 februarie

V-aþi propus sã faceþi ceva folositor pentru casã. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. În partea a doua a zilei s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, trecãtoare. Acordaþi mai mult timp odihnei.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa de a contrazice pe toatã lumea. Acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, mai ales, partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã deveniþi irascibil din cauza schimbãrilor de program. Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Concentraþi-vã asupra activitãþilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Chinezii finanþeazã Mintia

ermocentrala Mintia va intra într-un proces de modernizare a grupurilor energetice 3 ºi 4, investiþie în valoare de 230 de milioane de euro. Finanþarea va veni din partea unor parteneri din China.

Astfel, Termocentrala Mintia va beneficia de modernizarea a douã grupuri cu bani de la investitorii

Maximilian GÂNJU Chinezii sunt interesaþi de investiþiile în energia produsã de Complexul Energetic Hunedoara, chiar dacã în ultima vreme s-a vorbit tot mai mult de un abandon al proiectului de cãtre asiatici.

chinezi a anunþat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache. El a explicat cã în programul de

ANGAJARE "SC GTS COMPANY SRL organizeazã în data de 20.03.2014, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

bucãtar Cerinþe: studii de specialitate. Înscrierea se face pe bazã de CV. CV-ul se depune pânã în data de 19.03.2014 la sediul societãþii din Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36 sau la adresa de mail: gtscompanysrl@yahoo.com.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Luni 17.03.2014 în oraºul: - Petroºani - între orele 8:0014:00. Zona afectatã: Cartier Aeroport ºi zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe reþea distribuþie în zona depozitului de materiale de construcþii

Livezeni; - Uricani 09:00 15:00. Zona afectatã: Cartier Bucura. Motivul restricþiei: Remediere pierdere conducta de distribuþie apã potabilã de pe str. Aleea Brazilor în zona ªcolii Nr. 2.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987 Vând apartament douã camere în Craiova, etaj 2/4, zona 1 Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri, detalii cu poze pe Mercador.ro, vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãmine studenþeºti, magazine, Parcul Puºkin. Tel. 0742376988 Marcu.

investiþii sunt cuprinse montarea instalaþiilor de desulfurare la grupurile 3 ºi 4, dar ºi lucrãri de modernizare la grupul energetic 4. Potrivi directorului Complexului Energetic Hunedoara, programul de investiþii al CEH include ºi modernizarea celor patru mine de cãrbune din Valea Jiului— Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, apreciate ca viabile. El a arãtat cã operaþiunile vor costa 60 de milioane de euro ºi vor fi realizate cu un grup de firme din Polonia, finanþarea fiind asiguratã în baza unui credit furnizor.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Martie 2014

Pârtie de schi ”vegheatã” de o troiþã

troiþã dedicatã tuturor celor care au schiat în Straja ºi nu mai sunt printre noi a fost ridicatã pe pârtia Lupului. Emil Pãrãu este iniþiatorul acestui proiect de suflet pentru toþi iubitorii muntelui. Crucea a fost sfinþitã, sâmbãtã, atunci când a avut loc Cupa Veteranilor. Monika BACIU

”Aceastã troiþã a fost înãlþatã în memoria celor care au schiat de- a lungul timpului în Strajã, în muntele acesta. Pentru a le pãstra vie amintirea domnul Emil Pãrãu s-a gândit sã marcheze aici cu o troiþã, cu un popas spiritual, iar momentul a fost marcat astãzi, când e Cupa Veteranilor ºi când au participat mulþi sportivi care vin de ani de zile. A fost o slujbã de comemorare ºi de sfinþire a unui loc care se pare cã este din ce în ce mai sfinþit ºi cu biserica de aproape ºi cu tot ce se întâmpla în Straja”, a declarat preotul Dimitrie, de la schitul din Straja. Sute, poate mii de schiori ºi-au încercat schiurile pe pârtiile din Strajã, însã la sfinþirea troiþei doar câþiva au fost amintiþi. ”Am primit lista ºi am citit tot ce era pe listã. cred cã au fost peste 30. Cineva a dat lista din partea rudelor care au schiat aici ºi probabil au fost mult mai mulþi în Straja ºi au schiat aici", a mai spus pãrintele Dimitrie Iniþiatorul acestei acþiuni a fost nimeni altul decât omul de afaceri Emil Pãrãu. Acesta iubeºte muntele, iar turismul existã aici datoritã lui ºi a celor care vin aici. Pentru cã încã din anul 1934 se schiazã în Strajã, iar mulþi dintre iubitorii sportului alb ºi-au pierdut viaþa, Emil Pãrãu a decis sã ridice o troiþã în memoria acestora. ”Este foarte important cã poate datoritã

lor (celor ce au murit) existã aceastã staþiune aici încã din 1934, când s-au pus bazele cabanei vechi. În 1952 s-au þinut aici campionatele naþionale pe canal ºi e pãcat cã acei oameni care au pus suflet, care au schiat an de an aici în Straja, sã nu fie pomeniþi. ªi cu ajutorul lui Dumnezeu a fost sfinþita aceasta troiþã în memoria schiorilor veterani ºi au fost pomeniþi. Din pãcate numãrul celor care sunt pomeniþi este din ce în ce mai mare”, a declarat Emil Pãrãu, iniþiatorul acestei acþiuni.

eteranii ºiau testat aptitudinile Sfinþirea troiþei dedicatã schiorilor decedaþi a coincis cu evenimentul dedicat veteranilor schiurilor. ”E momentul cel mai potrivit pentru cã, Cupa Veteranilor nu înseamnã doar un concurs ci înseamnã întâlnirea acestor veterani, care aºteaptã un an de zile sã fie din nou împreunã. Cu aceastã ocazie îºi aduc aminte de prietenii lor care acum nu mai

sunt alãturi de ei. Sunt în jur de 130 de concurenþi plus spectatori. Cel mai tânãr este de la 35 de ani, iar cel mai bãtrân are undeva la 90 de ani”, a mai spus Emil Pãrãu. S-au acordat ºi premii însã participanþii au venit de dragul de a se reîntâlni cu vechii lor prieteni. ”Premiile constau în cupe ºi diplome, însã lumea nu vine pentru premii ci pentru distracþie, pentru a-ºi depãna amintirile ºi pentru a fi împreunã din nou 2-3 zile pe an”, a mai spus Pãrãu. Într-o zi de primãvarã, starea pârtiilor a fost excelentã. Soarele a mângâiat crestele montane, iar veteranii au avut parte de o zi pe cinste. Dacã aceastã zi a fost una de nota 10, sezonul a fost unul catastrofal pentru cabanieri. ”Pârtiile din fericire sunt foarte bune, pãcat cã sunt turiºti puþini pentru cã nimeni nu se aºtepta sã fie atâta zãpadã, starea pârtiei este foarte bunã. Dacã era toatã iarna aºa era foarte bine. Din punct de vedere financiar, sezonul a fost cata-

strofal, dar în rest îi mulþumim lui Dumnezeu cã suntem sãnãtoºi, mergem înainte ºi mãcar la Cupa Veteranilor încercãm sã ne întâlnim toþi”, a mai spus Emil Pãrãu. Veteranii pârtiilor au avut vârste cuprinse între 35 ºi 90 de ani. Cel mai în vârstã schior a fost Iosiv Racolþea care la 82 de ani ar putea da lecþii de echilibristicã multor tineri. De 72 de ani schiazã, iar experienþa îºi spune cuvântul. ”Parcã mie ruºine sã spun câþi ani am. Am 82 de ani. Este excepþional la vârsta asta. S-ar putea ºi mai bine dacã am avea timp sã putem veni la schi sã ne relaxãm, dar principalul lucru este cã suntem cu prietenii. Sunt de la Turda, dar stau în Lupeni. Schiez de la 10 ani, de 72 de ani sunt tot pe schiuri. Am lucrat aici, acum ca bãtrânii venim aici ca bãtrânii unde avem o cãbãnuþã micã, ne adunãm cu familia, cu prietenii. Toþi ne întâlnim, ne pupãm ºi totul e bine pânã suntem sãnãtoºi.

Când vin alþii ºi ne iau locul sã fie sãnãtoºi”, a spus Iosiv Racolþea, cel mai în vârstã schior. Pe schiuri toþi veteranii s-au simþit în elemental lor, iar cel mai important a fost faptul cã ºi-au revãzut prietenii. ”De 40 de ani vin în Straja. Am 78 de ani ºi e foarte bine pe schiuri, e aer curat, e soare, ne întâlnim cu prietenii sau cunoscuþii

pe care îi vedem la un an sau doi. Schiez din copilãrie, de la 12 ani. Nepoþii mã urmeazã”, spune un alt veteran al schiurilor. ”La vârsta de 72 de ani e bine. Dacã ar fi în continuare aºa nu ar fi rãu. Speranþa mea e cã aºa va fi ºi la anul. Am venit aici ºi particip de 10 ani. Mã simt bine. Schiez de la vârsta de 40 de ani cã pânã atunci nu am avut timp pentru cã am fãcut studiile, am avut serviciu, casã ºi asta a fost. De la 40 de ani am început sã schiez frecvent. Sãnãtatea ºi aerul curat, oamenii ºi întâlnirea de aici fac foarte bine”, a declarat un alt veteran, ªtef Lazãr. Anul acesta s-au împlinit 43 de ani de când a fost organizatã prima cupã dedicatã veteranilor.