CVJ, Nr 571, joi 13 martie 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 571

Cronica Vãii Jiului Joi, 13 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Dansând cu viaþa într-un picior

A adormit în stratul cu flori >>> PAGINA A 3-A

Sãrbãtoare mare la maghiari >>> PAGINA A 4-A

Învaþã sã facã afaceri cu turci ºi polonezi >>> PAGINA A 5-A

Primãria Petroºani câºtigã procesele cu MDRAP >>> PAGINA A 6-A

Vor sã facã ordine în “munte” >>> PAGINA A 7-A

Cod etic pentru dascãli >>> PAGINA A 10-A

Înscrierile, pe ultima sutã de metri >>> PAGINA A 11-A

DAN PURIC , popas la Petroºani... >>> PAGINA A 12-A In memoriam Gheorghe David

O stradã din Petroºani ar putea purta numele fostului primar >>> PAGINA A 13-A ”Drumul momârlanilor”

C

ine spune “nu pot”, nu ºtie de ceea ce este în stare ori nu are suficientã voinþã încât sã-ºi depãºeascã limitele, limite care sunt impuse conºtient de societate sau înconºtient de teamã. Cã “viaþa bate filmul” ºtim deja, iar aceastã devizã a devenit atât de uzatã în ultimii ani încât aproape ºi-a pierdut din profunzime. >>> PAGINILE 8-9

Proiect agro-turistic al municipalitãþii de la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

A adormit în stratul cu flori

U

n bãrbat de 52 de ani care cãzuse, ieri dimineaþã, într-un rond de flori din centrul Petroºaniului, a avut nevoie de echipajele de prim ajutor dupã ce mai mulþi trecãtori au încercat sã-l ridice ºi au vãzut cã omul este inconºtient.

Maximilian GÂNJU Incidentul a avut loc chiar în faþa sediului Primãriei Municipiului Petroºani, iar oamenii s-au temut cã bãrbatul a fãcut infarct sau un

accident cerebral.

Câþiva trecãtori l-au vãzut cãzut în stratul de flori ºi dacã au vãzut cã nu rãspunde, oamenii s-au gândit cã a fãcut infarct ori a murit. Unul dintre martori a sunat la 112

ºi imediat la faþa locului a ajuns un echipaj SMURD, iar aceºtia au descoperit motivul pentru care bãrbatul a cãzut în stradã. Deºi era abia ora 9 dimineaþa, omul nu avea nimic în afarã de faptul cã era rupt de beat. „Eu am cãzut în Piaþa Petroºani, am fãcut un accident vascular ºi nimeni nu s-a oprit sã vadã ce s-a întâmplat. Erau foarte mulþi oameni în jur ºi

a trecut mult timp pânã cineva a sunat dupã ambulanþã. De aceea cum l-am vãzut pe omul acesta cãzut, am ºi sunat dupã ajutor. Fiind dimineaþã nici prin cap nu-mi trecea cã ar fi fost atât de bãut încât sã se culce în stratul cu flori.

Nu poþi ºti ce e cu omul ºi chiar dacã e bãut tot trebuie sã suni la 112”, a spus unul dintre martori. Echipa de prim ajutor a SMURD, dupã ce la consultat pe bãrbat la

faþa locului, a reuºit cu chiu cu vai sã-l trezeascã ºi sã-l urce în ambulanþã, iar apoi l-au dus la Spitalul de

Prinºi cu racordul ilegal

Î

n ciuda controalelor periodice, existã încã persoane care preferã sã se racordeze ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, deºi sunt conºtiente cã riscã dosare penale în cazul în care sunt prinse.

Carmen COSMAN - PREDA

Petrilean dispãrut de acasã

U

n bãrbat de 53 de ani este cãutat de poliþiºti dupã ce a plecat de acasã, iar rudele sale nu mai ºtiu nimic de el de mai bine de douã sãptãmâni.

Maximilian GÂNJU Potrivit poliþiºtilor din Petrila, fiul bãrbatului a anunþat abia în data de 10 martie, dispariþia, dupã ce a încercat sã dea de el pe la cunoscuþi, însã n-a fost de gãsit. „În data de 10.03.2014, s-a prezentat la Poliþia oraºului Petrila un bãrbat din oraºul Petrila, care a sesizat faptul cã tatãl sãu, ªarpe Ioan (foto), de 53 de ani, din domiciliat în Petrila (care locuia singur), a plecat de acasã din jurul datei de 26.02.2014 ºi nu a mai revenit.

Poliþiºtii au fãcut verificãri la domiciliul persoanelor din anturajul bãrbatului, însã fãrã rezultat, motiv pentru care cel în cauzã a fost dat în urmãrire naþionalã”, aratã sub-

comisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Bãrbatul are o înãlþime de 180185 cm, greutate de aproximativ 75 kg, pãr grizonat, tuns scurt ºi început de calviþie.

Totodatã are mustaþã ºi ochii cãprui, iar când a plecat de acasã, anchetatorii au putut afla doar cã purta pe cap o ºapcã din pâslã de culoare neagrã, cu cozoroc.

Persoanele care pot furniza informaþii utile anchetei, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Urgenþã Petroºani.

Medicii de la Urgenþã l-au consultat pe beþiv ºi n-a fost nevoie de internarea sa.

Astfel, trei persoane din Lupeni au fost prinse furând curent electric în urma unei acþiuni desfãºurate de jandarmii hunedoreni împreunã ºi la solicitarea reprezentanþilor SC Enel Distribuþie Banat SA. Acþiunea a avut drept scop chiar prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale, constând în branºarea

ilegalã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, în municipi-

ul Lupeni. „Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptelor ilegale mai sus enunþate, ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Poliþiei municipiului Lupeni”, a dcelarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

4 Actualitate

Sãrbãtoare mare la maghiari

M

aghiarii din Petroºani ºi nu numai se pregãtesc pentru a marca în data de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Comunitatea maghiarã pãstreazã tradiþia an de an, iar sâmbãtã, aceastã zi cu încãrcãturã istoricã pentru etnia maghiarã va fi marcatã la Biserica romanocatolicã. ”Ca în fiecare an organizaþia Carbo Gremium Petroºani ºi UDMR Petroºani sãrbãtoresc Ziua

S-a golit cãmara cu alimente europene

O

peraþiunea de redistribuire a alimentelor europene rãmase în stocul Serviciului Local de Asistenþã Socialã din Petroºani a luat sfârºit odatã cu acordarea ultimului borcan de miere.

Maghiarilor de Pretutindeni. Aceastã sãrbãtoare este marcatã în fiecare an la diferite biserici. Anul acesta este rândul Bisericii RomanoCatolice, este pregãtitã acþiunea. La ora 17 va începe depunerea coroanelor la monumentul din curtea bisericii, iar dupã aceea

În afarã de acest produs au mai fost împãrþite, în perioada 4 – 11 martie, conserve din carne de porc, roºii în suc propriu ºi paste fãinoase.

1.300 de persoane au beneficiat de programul de redistribuire al produselor oferite cu titlul de „ajutor alimentar” de cãtre Uniunea Europeanã. „Practic, operaþiunea s-a încheiat marþi, zi în care am epuizat toate alimentele rãmase în stoc. De aceastã datã oamenii au primit 2 borcane de miere, 3 conserve cu carne de porc, 2 cutii cu roºii în suc propriu ºi 2 pungi de

în bisericã se va comemora aceastã zi cu o micã slujbã ecumenicã, discursuri festive ºi un program pregãtit de copiii maghiari de la Petroºani. La aceastã manifestare vor participa ºi prietenii noºtri din Varpalota ºi domnul primar, ca ºi în alþi ani aceastã sãrbãtoare

paste fãinoase”, a declarat Loredana Piþ, ºef serviciu SPLAS Petroºani.

Printre cei care au primit alimente se numãrã pensionarii cu venituri mici, ºomerii, beneficiarii Venitului Minim Garantat precum ºi persoanele cu handicap grav ºi accentuat. „Produsele rãmase în stoc s-au îndreptat cãtre persoanele care au mai luat alimente ºi în prima etapã a acþiunii.

Astfel, dacã în prima etapã au primit alimente circa 3.450 de persoane acum, la redistribuire, 1.300 dintre ei au mai primit diferite cantitãþi din cele 4 produse rãmase în stoc”, a mai spus Loredana Piþ.

O nouã acþiune de acest gen ar putea demara în toamna acestui an. Pânã atunci, însã, persoanele din categoriile defavorizate urmeazã a primi, la sfârºitul acestei luni, tichete sociale destinate achiziþionãrii de alimente, cu ocazia Paºtelui.

Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014 nu iasã din cutuma anilor trecuþi”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte UDMR Petroºani.

La eveniment vor lua parte ºi cei din delegaþia de la Varpalota, oraº înfrãþit cu municipiul Petroºani. mai mulþi reprezentanþi ai comunitãþii din oraºul maghiar vor sosi sâmbãtã, 15 martie, la Petroºani unde vor fi întâmpinaþi de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. ”O delegaþie din oraºul înfrãþit vine ºi pentru semnarea programului comun pe anul 2014, sâmbãtã la ora 9, domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi îi va primi pe membrii delegaþiei la o delegaþie oficialã ºi vor fi schimbate programele”, a mai spus Wersanski.

Tot cu aceastã ocazie va fi semnat ºi programul comun al celor douã localitãþi pentru acest an. ”Pentru anul 2014 în mare au rãmas pro-

gramele ca ºi în alþi ani. Sunt activitãþi sportive între cele douã ºcoli sportive sau asociaþii sportive, sunt tabere reciproce, invitaþii oficiale cu ocazia zilelor celor douã oraºe ºi invitaþia sportivilor de la semi-maratonul care va fi anul acesta.

Dacã în acest an ºi la

Petroºani se va organiza un semi-maraton atunci vor fi invitaþi ºi sportivi din Varlapota”, a mai spus sursa citatã.

Programul comun pentru cele douã localitãþi a fost aprobat în ºedinþa de luna trecutã de consilierii locali de la Petroºani.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Î

ncã de la o vârstã foarte fragedã învaþã cum sã îºi administreze banii. Este vorba de elevii ªcolii Gimnaziale Numãrul 6 din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva. ªcoala din Petroºani este partener într-un proiect Comenius, proiect în care sunt implicaþi ºi parteneri din Polonia ºi Turcia. Toþi cei trei parteneri ai acestui proiect s-au aflat la Petroºani unde au continuat aceste activitãþi. Polonezii ºi turcii au fost întâmpinaþi cu pâine ºi sare de elevii de la Petroºani. ”Vã mulþumim cã ne daþi posibilitatea de a populariza o activitate care este a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva, dar de fapt este a comunitãþii locale. În aceastã activitate pe care o desfãºurãm va avea continuitate pânã în 2015 sunt implicate nu numai cadrele didactice ci ºi pãrinþii, elevii, oameni ai comunitãþii locale. În ºcoala noastrã am fost vizitaþi de colegii noºtri din Polonia ºi Turcia pentru cã împreunã cu aceºtia desfãºurãm un proiect ”Tineri maeºtrii în acþiune ai afacerilor” ºi dorim ca

Învaþã sã facã afaceri cu turci ºi polonezi

prin intermediul acestui proiect copiii din cele trei unitãþi ºcolare, Polonia, Turcia, România sã reuºeascã sã comunice, sã îºi împãrtãºeascã impresii despre viaþa lor, despre sentimentele lor vizavi de þara pe care o reprezintã, despre abilitãþile pe care le-au format de-a lungul perioadei ºcolare ºi despre tradiþiile ºi obiceiurile care caracterizeazã fiecare þarã”, a declarat Mariana David, director ªcoala Generalã Numãrul 6 Petroºani.

Elevii vor învãþa cum sã îºi administreze banii ºi poate pe viitor afacerea. ”Am ajuns acum douã zile, este cea de-a doua mobilitate, prima a fost în Polonia ºi noi suntem foarte încrezãtori ºi fericiþi sã fim

în România ºi sã lucrãm la proiect. Scopul principal este de a învãþa copiii cum sã administreze banii ºi timpul ºi cum sã o facã în aºa fel încât sã fie profitabili ºi foarte buni în viitor. Sperãm sã îi învãþãm despre afaceri ºi poate în viitor vor avea propria afacere ºi vom învãþa cum sã o administreze. Îi învãþãm sã facã planuri de afaceri”, a declarat Kasia Milewska, partener polonez în cadrul proiectului.

Cei mai entuziasmaþi de acest proiect au fost copiii care abia aºteaptã sã viziteze ºcolile din þãrile partenere. ”Copiii au fost foarte entuziasmaþi. Sperã sã vinã în România, sã îi întâlneascã pe copiii din România ºi sunt foarte încântaþi. vor înva despre culturile din diferite þãri, cum sã administreze afacerea, banii ºi timpul, cu cât mai tineri cu atât mai bine”, a declarat partenerul turc,

Nylay Ates.

La proiectul ”Tinerii maeºtri ai afacerilor în acþiune” avem ºi coordonator român, de la ºcoala din Petroºani. Cadrul didactic ne explicã care este rolul proiectului. ”Acest proiect se numeºte ”Young masters of business in action” ºi ne-am propus sã apelãm la aceastã temã care este de urgenþã maximã pentru societatea româneascã ºi sã îi învãþãm pe copii încã de la vârste mici valoarea banului ºi a muncii cinstite investite în eforturi pe o duratã mai mare, dar care va fi foarte profitabilã pentru ei. Dorim sã devinã specialiºti, în viitor,

care sã ne ajute în aceastã problemã spinoasã a economiei în aºa fel încât toþi locuitorii þãrii sã o ducã mai bine”, a declarat coordonatorul de proiect din partea românã, Lili Ghiban.

La eveniment au luat parte ºi cei din conducerea unitãþii de învãþãmânt care apreciazã proiectul ca fiind unul benefic pentru elevi. ”Proiectul pe care comisia noastrã de organizare a reuºit sã îl obþinã are la bazã antreprenoriatul.

Noi la Colegiul Naþional de Informaticã încercãm sã atrenãm copiii în realizarea diferitelor teme. Noi încercãm sã ajutãm copiii încã de mici sã îºi împartã bine banii, sã devinã oameni de afaceri mai buni”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva.

Delegaþia din cele douã þãri partenere a vizitat ºi sãlilele de clasã, acolo unde elevii le-au înmânat câteva obiecte specifice zonei noastre, a Vãii Jiului.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Primãria Petroºani câºtigã procesele cu MDRAP

M

inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice cautã nod în papurã la Primãria Petroºani. Cei de la minister au trimis mai multe organe de verificare la primãrie pentru a constata anumite abateri. Municipalitatea nu a stat cu mâinile în sân ºi a fãcut toate demersurile necesare pentru a dovedi contrariul. Aºa se face cã Primãria Petroºani a intentat mai multe procese Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, iar instanþa a dat câºtig de cauzã primãriei.

Monika BACIU ”Nu sunt nereguli constatate de Curtea de Conturi, sunt nereguli constate de Ministerul Dezvoltãrii ºi în toate aceste acþiuni noi ne-am dus în judecatã, într-una dintre acestea noi am ºi câºtigat definitiv ºi irevocabil, cu celelalte suntem în stadiul la Curtea de Apel sau în stadiul în care am câºtigat la prima instanþã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi.

Aºa-zisele nereguli constate de Direcþia Generalã Constatare ºi Stabilire Nereguli Fonduri Europene ºi Direcþia Generalã a Autoritãþii de Management pentru POR au fost inexistente.

Instanþa a admis reclamaþiile depuse de Primãria Petroºani. ”Una dintre speþe este cã am fi avut condiþii

discriminatorii la momentul la care s-a fãcut licitaþia ºi s-au impus niºte condiþii care sunt în codul

Campanii de control

P

rintre numeroasele campanii derulate de cãtre inspectorii de muncã în aceastã perioadã se numãrã ºi una referitoare la întreprinderile mici. Mai exact a celor care au între 10 ºi 49 de lucrãtori.

Pânã în data de 14 martie fiecãrui inspector îi vor fi repartizate câte 10 astfel de unitãþi cãrora le va fi înaintat câte un chestionar.

Mircea NISTOR „Este vorba despre o acþiune de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncã de la întreprinderile mici.

Am selectat o serie de astfel de întreprinderi din întreg judeþul iar pânã în data de 14 martie fiecãrui inspector de muncã îi vor fi repartizate 10 întreprinderi mici cãrora li

se va transmite câte un chestionar referitor la respectarea cerinþelor minime de sãnãtate ºi securitate în muncã. Angajatorul trebuie sã vadã ce fel de norme trebuie sã respecte ºi sã întocmeascã un rãspuns.

Noi vom analiza rãspunsurile angajatorului ºi, în funcþie de mãrimea întreprinderii, riscurile existente la întreprinderea respectivã, eventualele evenimente produse, sesizãrile lucrãtorilor ºi în funcþie de chestionarul completat vor fi stabilite unitãþile care vor fi controlate în acest an.

Este vorba despre 110 firme ce urmeazã sã le controlãm. Anul trecut au fost verificate micro-întreprinderile cu un numãr de angajaþi

muncii legate de angajare. Noi nu am fãcut altceva decât sã facem ce scrie în lege, dar dumnealor au considerat cã acelea ar fi

cuprinºi între 1 ºi 9”, a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani.

Scopul principal al campaniei îl reprezintã conºtientizarea angajatorului vis-a-vis de obligaþiile pe care le are în ceea ce priveºte respectarea prevederilor legale privind normele de sãnãtate ºi securitate a muncii.

condiþii discriminatorii, dar în primã instanþã am câºtigat la Alba Iulia”, a mai spus sursa citatã.

Majoritatea obiecþiilor formulate de autoritãþile din cadrul ministerului de resort au vizat proiectele pe fonduri europene

derulate de municipalitatea de la Petroºani. În acest moment toate proiectele cu finanþare europeanã au fost finalizate, urmeazã însã sã fie început altul ºi anume cel pentru realizarea centrului de informare turisticã. ”În acest moment am finalizat ambulatoriul de la Petroºani ºi avem un proiect care va urma. Sã semnãm pentru punctul de informare turisticã”, a mai precizat edilul.

Primãria de la Petroºani mai are un proces pe rolul Curþii de Apel Bucureºti tot pe aceastã problemã, iar termenul a fost fixat pentru data de 28 martie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Demersuri pentru DN7A

D

rumul spre Voineasa, ce face legãtura dinspre Valea Jiului spre Vâlcea trebuie reparat ºi întreþinut corespunzãtor. Licitaþia ºi toatã birocraþia a fost finalizatã, iar primarul din Petrila face ultimele demersuri pentru a primi banii necesari.

Diana MITRACHE Dupã ce artera din Defileul Jiului va intra în reparaþii ºi va fi închisã circulaþiei, singra cale rutierã va rãmâne drumul DN

7A, spre Voineasa, Vâlcea. Toate demersurile au fost fãcute, edilii din Petrila spun cã au fãcut chiar ºi licitaþia ºi acum cer în scris ministrului Dan ªova sã aloce fondurile necesare. „Sunt

toate demersurile fãcute, respectiv proiectul tehnic, lictaþia pentru constructor este gata ºi aºteptãm alocarea fondurilor, care se ridicã la aproximativ 11,5 milioane de euro. Este foarte necesar, pentru cã defileul Jiului este în lucru ºi se circulã foarte mult atât cu transport greu ºi chiar ºi de cãtre turiºti”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care are în custodie DN7A. Drumul a fost mai

Vor sã facã ordine în “munte”

D

e la începutul anului ºi pânã în prezent, reprezentanþii Biroului Local de Impozite ºi Taxe Locale au fãcut un “pic” de ordine în ceea ce priveºte cabanele din Masivul Parâng. Asta, dupã ce au trimis câteva sute de decizii de impunere cãtre posesorii de cabane din “munte”.

Mircea NISTOR “În luna ianuarie, am trimis câteva sute de decizii de impunere, atât per-

impozitului sau taxei pe teren aferente anului 2014, în municipiul Petroºani. Am constatat cã o serie de firme care ºi-au înc-

soanelor juridice cât ºi cãtre contribuabilii care deþin cabane în zona Rusu sau în Masivul Parâng. Asta, pentru a cunoaºte care este datoria aferentã imobilelor respective precum ºi a situaþiei achitãrii

etat activitatea nu ºiau prezentat actele pentru a fi scãzute de la taxa de firmã sau de la salubritate. Prin urmare, în luna februarie, am început sã primim acte justificative ºi sã le scãdem din baza de activitate.

În acest fel, zicem noi, am fãcut un pic de ordine, de curãþenie, în baza fiscalã”, a declartat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului de Taxe ºi Impozite Locale din Petroºani.

Pe de altã parte, pânã la expirarea perioadei în care sunt acordate gratuitãþi la plata impozitelor locale au mai rãmas doar 3 sãptãmâni. În Petroºani, pânã în prezent, peste 80% dintre contribuabilii reprezentaþi de persoanele fizice ºi-au achitat deja dãrile locale.

Dupã data de 31 martie se vor percepe majorãri de întârziere (pe lunã sau fracþiune de lunã) pentru impozitele neachitate pânã la respectiva datã, adicã pe jumãtate de an. În ceea ce priveºte taxa de salubritate, nu vor fi percepute majorãri de întârziere pe anul 2014 ci doar pentru cele neachitate pânã la data de 31 decembrie 2013.

mereu, în ultimii ani, trimis de la Sucursala de drumuri Timiº, la cea din Craiova ºi abia acum s-a stabilit de cine aparþine.

Lucrãrile de reabilitare sunt necesare mai ales în zona de defileu, acolo unde terasamentul a fost distrus.

O bunã parte, însã, din arterã este practicabilã, iar traficul s-a intensificat în

ultimele luni. În plus, odatã cu închiderea rutei din Defileul Jiului pentru

lucrãri, aceasta va rãmâne singura cale de ieºire din Valea Jiului.

Infrastructurã pentru Domeniul de schi ªureanu

T

elescaunul aºteaptã sã fie montat în munte, iar turiºtii aºteaptã sã poatã folosi artera rutierã.

Vorbim despre turiºtii care ar vrea sã aleagã drumul spre Domeniul de schi ªureanu, iar cei de la Petrila spun cã i-au cerut vicepremierului Liviu Dragnea sprijin pentru a implementa proiectul.

Diana MITRACHE Drumul spre cel mai nou domeniu de schi din România, cel de la ªureanu, aratã ca dupã bombardament ºi a fost folosit mai mult de cei care au exploatãri forestiere. În plus, în munte ar putea fi montat un telescaun, însã, pentru a atrage turiºtii, primarul Ilie Pãducel a cerut sprijin celor de la Bucureºti. „M-am dus în audienþã la vicepremierul Liviu Dragnea, pentru câteva probleme punctuale ale oraºului Petrila, respectiv pentru Domeniul ªureanu, pentru a se clarifica ºi a fi sprijinit sã

preluãm drumul Petrila – Auºelu. Mai mult, i-am cerut sprijin vicepremierului pentru a reuºi sã luãm o suprafaþã de 40 de hectare de teren, în vederea amenajãrii celor 4 pârtii de schi. Tot acolo, avem nevoie de sprijin ºi pentru montarea telescaunului, de cãtre investitorii de la Schi ªureanu, telescaun, care aºteaptã ºi este

depozitat deja în Vârful ªureanu”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Drumul spre ªureanu este unul forestier ºi în acest moment este în administrarea Direcþiei Silvice.

Primarul Pãducel spune cã vrea sã îl preia în custodie, ca sã îl amenajeze ºi sã îl poatã întreþine, aºa încât turiºtii sã îl poatã folosi.

8 Actualitate

Dansând cu viaþa într-un picior C

ine spune “nu pot”, nu ºtie de ceea ce este în stare ori nu are suficientã voinþã încât sã-ºi depãºeascã limitele, limite care sunt impuse conºtient de societate sau înconºtient de teamã. Cã “viaþa bate filmul” ºtim deja, iar aceastã devizã a devenit atât de uzatã în ultimii ani încât aproape ºi-a pierdut din profunzime. Dar dacã spunem cã “viaþa poate fi trãitã, gustatã ºi iubitã pânã dincolo de limite” atunci parcã sunã altfel. ªi, nu doar sunã frumos ca o replicã dintr-un film american de box-office, ci pare cã transpune realul, mai ales când vedem un exemplu care sã confirme.

Adriana PAVEL

L

imitele pot fi oricând depãºite ªi-a trãit viaþa din plin, a iubit-o la maxim ºi o face în continuare forþându-ºi limitele. A dovedit faptul cã... limita oricând poate fi mutatã puþin mai încolo ºi nu l-a împedicat nimic sã facã asta, ci din contrã, s-a agãþat de orice i-a dat putere sã se autodepãºeascã. Poate aþi crede cã vorbim despre vreo personalitate sau vreun om celebru, dar nu! În rândurile care urmeazã vom încerca sã vã introducem în lumea unui

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

om care nu doar cã a forþat viaþa, iar aceasta l-a rãsplãtit ulterior pentru curajul sãu, dar a devenit un exemplu pentru toþi cei din jur.

Vorbim de tatãl responsabil a trei fete, un bãrbat care inspirã masculinitate, dar mai ales de un sportiv ºi antrenor de clasã. Toate acestea de 27 de ani într-un singur picior.

Despre Ioan Lazãr, antrenorul de fitness care de mai bine de 15 ani este un etalon în materie de sport în Valea Jiului s-au scris pagini întregi de ziar ºi s-au filmat mai multe casete. Astfel, vã întrebaþi ce ar mai fi de spus. Ei bine, poate ceea ce este cel mai

important de spus, arãtat ºi reþinut, încã nu s-a scris. Vorbim de puterea exemplului, de forþa ºi curajul de a merge mai departe, de a lua viaþa în piept chiar ºi când ai crede cã eºti pe cale sã pierzi pariul cu ea.

“L

azãre, ridicãte ºi umblã!”

- Evanghelia dupã Ioan (5:1-18) Ioan Lazãr, Nelu, cum îi spun apropiaþii, este un antrenor de fitness ºi culturism care are o salã proprie de forþã în Vulcan, cartierul Cocoºvar. Este cu atât mai special cu cât el a îmbrãþiºat aceastã chemare, a sportului, chiar dacã are un singur picior. Nu a fost aºa dintotdeauna, dar poate soarta, pentru cei care cred în ea, ceasul rãu sau, cine ºtie, planul lui Dumnezeu care nu ne este dat nouã oamenilor sã-l cunoaºtem ºi sã-l înþelegem, au fãcut ca la doar 20 de ani sã îºi piardã piciorul drept în urma unui accident stupid în subteran. “S-a întâmplat pe data de 29 august 1987, chiar de sãrbãtoarea Tãierii Capului Sfântului Ioan Botezãtorul. Lucram ca lãcãtuº ºi atunci reparam un transportor atunci când mi-a fost prins piciorul drept de la ºold. Am stat 30 de minute sub presiunea racletei, iar apoi am fost dus la spital, prima datã la Petroºani, iar apoi transportat la

Timiºoara. În tot acest timp nu m-a durut nimic. Probabil eram prea ºocat. Am suferit trei interventii chirurgicale în decursul a trei zile, iar medicii mi-au fãcut în cele din urmã o dezarticulaþie, dupa ce au constatat ca nu mai pot sã îmi salveze piciorul. Am stat în Spitalul Judeþean Timiºoara, în secþia de Chirurgie, patru luni.

Vroiam ca totul sã fie un vis urât, speram sã mã trezesc ºi sã constat cã doar am visat”, ne povesteºte antrenorul Ioan Lazãr. Dupã toate intervenþiile chirurgicale, automat, a apãrut depresia ºi toate întrebãrile care vin odatã cu necazul. El ºi-a schimbat atitudinea mai ales dupã ce un medic a vorbit cu el. “Eram supãrat ºi a venit la patul meu un medic.

Mi-a dat douã palme, ºi-a dat pantalonii jos ºi mi-a aratãt proteza.

Mi-a spus atunci: “Uitã-te la mine, mã vezi? Am protezã ºi trãiesc. Am verighetã pe deget, am o carierã, am maºinã...Viaþa merge mai departe!”, rememoreazã Ioan Lazãr, parcã dus pe gânduri.

P

asiunea i-a devenit carierã A iubit prea mult viaþa ºi i-ar fi pãrut rãu sã nu o cunoascã, aºa cã nu a avut de ales decât sã meargã mai departe. ªi a mers! A refuzat sã-ºi plângã de milã, iar la nici doi ani s-a cãsãtorit, din dragoste. Are trei fete despre care vorbeºte cu mândrie ºi o viaþã împlinitã. La doar câteva luni dupa accident s-a reangajat la mina Livezeni. A muncit în baia minerilor aproape zece ani, iar la centrala

termicã a minei încã vreo ºapte pânã când s-a disponibilizat. În paralel s-a gândit cã ar mai avea nevoie de ceva pentru a se simþi cu adevãrat împlinit.

Atunci, gândurile s-au îndreptat automat spre sport. A iubit sportul de copil, mai ales cã a jucat la Jiul Petroºani.

Joacã ºi acum fotbal de plãcere, în cârje, pentru cã pur ºi simplu nu poate renunþa. “Prima salã de sport am deschis-o acum circa 15 ani pe strada Saturn din Aeroport, la parterul unui bloc. Apoi, am avut una la Sala Polivalentã, tot în Petroºani. De-a lungul anilor mi-am fãcut prieteni ºi cred cã am ºi ajutat mulþi oameni sã priveascã viaþa altfel, venind în sala mea de sport”, povesteste Ioan Lazãr. Acesta este însã modest, dar din cercetãrile pe care le-am facut noi, am înþeles cã de-a lungul anilor a pregãtit din punct de vedere sportiv oameni care au ajuns pe culmi înalte. A ºtiut sã fie ºi psiholog pentru cei care aveau nevoie de o vorbã bunã ºi mereu, în sala lui de sport gãseºti bunã-dispoziþie.

Acum, de circa 8 ani, are o salã de forþã ºi fitness în Vulcan, cartierul Cocoºvar. Zeci de femei vin de cel puþin trei ori pe sãptãmânã la sala pentru condiþie fizicã, iar bãrbaþi sunt ºi mai mulþi. “Am venit aici acum circa 6 ani ºi jumãtate pentru a slãbi.

Dar, între timp am prins dragoste de sport ºi nu renunþ niciodatã la miºcare, chiar ºi când sunt în vacanþã”, ne-a declarat Tatiana Matei,

o economistã din Vulcan care nu rateazã niciun antrenament.

Antrenorul Ioan Lazãr mai spune cã s-a tot gândit sã renunþe la a mai presta el diferite exerciþii în salã, pentru cã uneori lucreazã cot la cot cu oamenii, însã spune cã nu poate sã facã asta din moment ce trebuie el sã fie un exemplu.

Admite acum cã nu este tot timpul omul foarte vesel ºi optimist, dar cã face totul la rece pentru a ieºi bine.

“Câteodatã mai pun ºi rãul în faþã, asta aºa, ca sã am ºi planul B pregãtit”, declarã Ioan Lazãr. A refuzat mereu mila celor din jur, iar asta pe bunã dreptate.

S-a dovedit a fi capabil sã facã orice ºi-a impus, iar cuvântul “handicap” nu îi convine. El spune cã este invalid pentru cã a ajuns aºa în urma unui accident nefast, dar cã nu s-a nãscut în acest fel. A ºtiut sã rezolve ºi probleme “bãrbãteºti”, cu curaj ºi încredere atunci când a fost nevoie sã îºi apere familia sau onoarea, asta în faþa unor bãrbaþi consideraþi “întregi”. A lucrat o perioadã ºi ca bodyguard la un binecunoscut club de noapte

din Petroºani ºi ºi-a fãcut treaba ca la carte. Însã, sala de sport l-a atras mereu mai mult ºi de câþiva ani se ocupa doar cu asta.

R

uleta vieþii nu se învârte fãrã regrete Atunci când vine vorba de regrete, recunoaºte cã are douã.

Primul ar fi faptul cã nu mai poate sã alerge, deºi îºi doreºte asta în fiecare zi.

“Dacã Dumnezeu ar vorbi cu mine ºi mi-ar spune: “Îþi dau piciorul înapoi pentru o zi”, atunci aº alerga pânã când nu aº mai fi în stare de nimic”, spune bãrbatul. Al doilea lucru pe care Ioan Lazãr ar dori sã îl mai facã ar fi sã... danseze, aºa cum o fãcea înainte de accident.

“Am dansat ºi aºa ºi încã o fac foarte bine, în cârje. Dar mi-aº dori sã o mai pot face ca pe vremuri. Eu iubesc dansul”, a încheiat el lista regretelor. Însã, noi spunem cã pânã acum, vreme de 27 de ani, el a dansat cu viaþa într-un picior. ªi chiar a condus!

8 Actualitate

Dansând cu viaþa într-un picior C

ine spune “nu pot”, nu ºtie de ceea ce este în stare ori nu are suficientã voinþã încât sã-ºi depãºeascã limitele, limite care sunt impuse conºtient de societate sau înconºtient de teamã. Cã “viaþa bate filmul” ºtim deja, iar aceastã devizã a devenit atât de uzatã în ultimii ani încât aproape ºi-a pierdut din profunzime. Dar dacã spunem cã “viaþa poate fi trãitã, gustatã ºi iubitã pânã dincolo de limite” atunci parcã sunã altfel. ªi, nu doar sunã frumos ca o replicã dintr-un film american de box-office, ci pare cã transpune realul, mai ales când vedem un exemplu care sã confirme.

Adriana PAVEL

L

imitele pot fi oricând depãºite ªi-a trãit viaþa din plin, a iubit-o la maxim ºi o face în continuare forþându-ºi limitele. A dovedit faptul cã... limita oricând poate fi mutatã puþin mai încolo ºi nu l-a împedicat nimic sã facã asta, ci din contrã, s-a agãþat de orice i-a dat putere sã se autodepãºeascã. Poate aþi crede cã vorbim despre vreo personalitate sau vreun om celebru, dar nu! În rândurile care urmeazã vom încerca sã vã introducem în lumea unui

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

om care nu doar cã a forþat viaþa, iar aceasta l-a rãsplãtit ulterior pentru curajul sãu, dar a devenit un exemplu pentru toþi cei din jur.

Vorbim de tatãl responsabil a trei fete, un bãrbat care inspirã masculinitate, dar mai ales de un sportiv ºi antrenor de clasã. Toate acestea de 27 de ani într-un singur picior.

Despre Ioan Lazãr, antrenorul de fitness care de mai bine de 15 ani este un etalon în materie de sport în Valea Jiului s-au scris pagini întregi de ziar ºi s-au filmat mai multe casete. Astfel, vã întrebaþi ce ar mai fi de spus. Ei bine, poate ceea ce este cel mai

important de spus, arãtat ºi reþinut, încã nu s-a scris. Vorbim de puterea exemplului, de forþa ºi curajul de a merge mai departe, de a lua viaþa în piept chiar ºi când ai crede cã eºti pe cale sã pierzi pariul cu ea.

“L

azãre, ridicãte ºi umblã!”

- Evanghelia dupã Ioan (5:1-18) Ioan Lazãr, Nelu, cum îi spun apropiaþii, este un antrenor de fitness ºi culturism care are o salã proprie de forþã în Vulcan, cartierul Cocoºvar. Este cu atât mai special cu cât el a îmbrãþiºat aceastã chemare, a sportului, chiar dacã are un singur picior. Nu a fost aºa dintotdeauna, dar poate soarta, pentru cei care cred în ea, ceasul rãu sau, cine ºtie, planul lui Dumnezeu care nu ne este dat nouã oamenilor sã-l cunoaºtem ºi sã-l înþelegem, au fãcut ca la doar 20 de ani sã îºi piardã piciorul drept în urma unui accident stupid în subteran. “S-a întâmplat pe data de 29 august 1987, chiar de sãrbãtoarea Tãierii Capului Sfântului Ioan Botezãtorul. Lucram ca lãcãtuº ºi atunci reparam un transportor atunci când mi-a fost prins piciorul drept de la ºold. Am stat 30 de minute sub presiunea racletei, iar apoi am fost dus la spital, prima datã la Petroºani, iar apoi transportat la

Timiºoara. În tot acest timp nu m-a durut nimic. Probabil eram prea ºocat. Am suferit trei interventii chirurgicale în decursul a trei zile, iar medicii mi-au fãcut în cele din urmã o dezarticulaþie, dupa ce au constatat ca nu mai pot sã îmi salveze piciorul. Am stat în Spitalul Judeþean Timiºoara, în secþia de Chirurgie, patru luni.

Vroiam ca totul sã fie un vis urât, speram sã mã trezesc ºi sã constat cã doar am visat”, ne povesteºte antrenorul Ioan Lazãr. Dupã toate intervenþiile chirurgicale, automat, a apãrut depresia ºi toate întrebãrile care vin odatã cu necazul. El ºi-a schimbat atitudinea mai ales dupã ce un medic a vorbit cu el. “Eram supãrat ºi a venit la patul meu un medic.

Mi-a dat douã palme, ºi-a dat pantalonii jos ºi mi-a aratãt proteza.

Mi-a spus atunci: “Uitã-te la mine, mã vezi? Am protezã ºi trãiesc. Am verighetã pe deget, am o carierã, am maºinã...Viaþa merge mai departe!”, rememoreazã Ioan Lazãr, parcã dus pe gânduri.

P

asiunea i-a devenit carierã A iubit prea mult viaþa ºi i-ar fi pãrut rãu sã nu o cunoascã, aºa cã nu a avut de ales decât sã meargã mai departe. ªi a mers! A refuzat sã-ºi plângã de milã, iar la nici doi ani s-a cãsãtorit, din dragoste. Are trei fete despre care vorbeºte cu mândrie ºi o viaþã împlinitã. La doar câteva luni dupa accident s-a reangajat la mina Livezeni. A muncit în baia minerilor aproape zece ani, iar la centrala

termicã a minei încã vreo ºapte pânã când s-a disponibilizat. În paralel s-a gândit cã ar mai avea nevoie de ceva pentru a se simþi cu adevãrat împlinit.

Atunci, gândurile s-au îndreptat automat spre sport. A iubit sportul de copil, mai ales cã a jucat la Jiul Petroºani.

Joacã ºi acum fotbal de plãcere, în cârje, pentru cã pur ºi simplu nu poate renunþa. “Prima salã de sport am deschis-o acum circa 15 ani pe strada Saturn din Aeroport, la parterul unui bloc. Apoi, am avut una la Sala Polivalentã, tot în Petroºani. De-a lungul anilor mi-am fãcut prieteni ºi cred cã am ºi ajutat mulþi oameni sã priveascã viaþa altfel, venind în sala mea de sport”, povesteste Ioan Lazãr. Acesta este însã modest, dar din cercetãrile pe care le-am facut noi, am înþeles cã de-a lungul anilor a pregãtit din punct de vedere sportiv oameni care au ajuns pe culmi înalte. A ºtiut sã fie ºi psiholog pentru cei care aveau nevoie de o vorbã bunã ºi mereu, în sala lui de sport gãseºti bunã-dispoziþie.

Acum, de circa 8 ani, are o salã de forþã ºi fitness în Vulcan, cartierul Cocoºvar. Zeci de femei vin de cel puþin trei ori pe sãptãmânã la sala pentru condiþie fizicã, iar bãrbaþi sunt ºi mai mulþi. “Am venit aici acum circa 6 ani ºi jumãtate pentru a slãbi.

Dar, între timp am prins dragoste de sport ºi nu renunþ niciodatã la miºcare, chiar ºi când sunt în vacanþã”, ne-a declarat Tatiana Matei,

o economistã din Vulcan care nu rateazã niciun antrenament.

Antrenorul Ioan Lazãr mai spune cã s-a tot gândit sã renunþe la a mai presta el diferite exerciþii în salã, pentru cã uneori lucreazã cot la cot cu oamenii, însã spune cã nu poate sã facã asta din moment ce trebuie el sã fie un exemplu.

Admite acum cã nu este tot timpul omul foarte vesel ºi optimist, dar cã face totul la rece pentru a ieºi bine.

“Câteodatã mai pun ºi rãul în faþã, asta aºa, ca sã am ºi planul B pregãtit”, declarã Ioan Lazãr. A refuzat mereu mila celor din jur, iar asta pe bunã dreptate.

S-a dovedit a fi capabil sã facã orice ºi-a impus, iar cuvântul “handicap” nu îi convine. El spune cã este invalid pentru cã a ajuns aºa în urma unui accident nefast, dar cã nu s-a nãscut în acest fel. A ºtiut sã rezolve ºi probleme “bãrbãteºti”, cu curaj ºi încredere atunci când a fost nevoie sã îºi apere familia sau onoarea, asta în faþa unor bãrbaþi consideraþi “întregi”. A lucrat o perioadã ºi ca bodyguard la un binecunoscut club de noapte

din Petroºani ºi ºi-a fãcut treaba ca la carte. Însã, sala de sport l-a atras mereu mai mult ºi de câþiva ani se ocupa doar cu asta.

R

uleta vieþii nu se învârte fãrã regrete Atunci când vine vorba de regrete, recunoaºte cã are douã.

Primul ar fi faptul cã nu mai poate sã alerge, deºi îºi doreºte asta în fiecare zi.

“Dacã Dumnezeu ar vorbi cu mine ºi mi-ar spune: “Îþi dau piciorul înapoi pentru o zi”, atunci aº alerga pânã când nu aº mai fi în stare de nimic”, spune bãrbatul. Al doilea lucru pe care Ioan Lazãr ar dori sã îl mai facã ar fi sã... danseze, aºa cum o fãcea înainte de accident.

“Am dansat ºi aºa ºi încã o fac foarte bine, în cârje. Dar mi-aº dori sã o mai pot face ca pe vremuri. Eu iubesc dansul”, a încheiat el lista regretelor. Însã, noi spunem cã pânã acum, vreme de 27 de ani, el a dansat cu viaþa într-un picior. ªi chiar a condus!

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Cod etic pentru dascãli

P

roiectul Codului etic interzice profesorilor sã cearã ºi sã primeascã bani, cadouri sau servicii, sã colecteze fonduri de la elevi sau pãrinþii acestora pentru protocol în cazul examenelor, evaluãrilor, olimpiadelor sau altor concursuri ºcolare, dar ºi sã facã meditaþii cu elevii la care le predau, scrie HotNews. În proiectul Codului de eticã pentru învãþãmîntul preuniversitar, aflat în curs de finalizare la Ministerul Educaþiei, le este interzisã profesorilor orice activitate care ar putea sã ducã la fapte de corupþie. Traficul de influenþa ºi favoritismul în procesul de evaluare la clasa sînt interzice, iar profesorii nu-i pot ameninþa pe elevi sã le facã anumite servicii sau sã le ofere cadouri, conform prevederilor din proiectul iniþiat de minister.

Codul de eticã interzice colectarea de fonduri de la elevi sau de la pãrinþii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice implicate în organizarea ºi desfãºurarea examenelor ºi evaluãrilor naþionale, olimpiadelor ºi altor concursuri ºcolare. Totodatã, proiectul Codului de eticã prevede cã profesorii nu pot face meditaþii cu elevii din unitãþile de învãþãmînt unde îºi desfãºoarã activitatea, în schimbul unor "avantaje materiale sau financiare". Cadrele didactice nu pot implica elevii în activitãþi de partizanat politic ºi de prozelitism religios, în cadrul unitãþilor de învãþãmînt preuniversitar sau în afara acestora.

Profesorii trebuie sã asigure egaliatea de ºanse ºi sã promoveze principiile educaþiei incluzive, sã respecte demnitatea fiecãrui elev ºi sã recunoascã meritului fiecãruia. Cadrului didactic îi este interzis sã fie profesorul propriului copil

sau al unei rude pînã la gradul al treilea, cu excepþia situaþiei în care este singurul care preda disciplina respecta în unitatea ºcolarã în care lucreazã, conform proiectului Codului de eticã.

Elaborarea unui astfel de cod a început în urmã cu cîþiva ani, însã s-a oprit la stadiul de proiect, pentru ca prioritate a avut Strategia anticorupþie în educaþie, aprobatã printr-un ordin al Ministerului Educaþiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învãþãmîntul preuniversitar, Codul de referinþã al eticii ºi deontologiei universitare, precum ºi la monitorizarea activitãþii Consiliului Naþional de Eticã pentru Învãþãmîntul Preuniversitar ºi a Consiliului de eticã ºi management universitar.

Profesorii, obligaþi sã supravegheze elevii în ºcoalã ºi la activitãþi în afara acesteia Profesorii sînt obligaþi sã supravegheze permanent elevii, atît pe parcursul activitãþilor desfãºurate în ºcoalã, cît ºi la cele organizate de unitatea de învãþãmînt în afara acesteia, sã nu batã copiii ºi sã nu-i umileascã, potrivit proiectului Codului de eticã pentru învãþãmîntul preuniversitar.

Proiectul iniþiat de Ministerul Educaþiei prevede cã persoanele responsabile cu instruirea ºi educaþia elevilor, în mod particular cadrele didactice, au obligaþia de a cunoaºte,

respecta ºi aplicã un set de norme de conduitã.

Una dintre normele de conduitã se referã la ocrotirea sãnãtãþii fizice, psihice ºi morale a elevilor, care implicã supraveghere permanentã, pe tot parcursul activitãþilor desfãºurate în ºcoalã, dar ºi în cadrul acþiunilor organizate de unitatea de învãþãmînt în afara acesteia, pentru a fi asiguratã pe deplin securitatea copiilor.

De asemenea, profesorilor le sînt interzise agresiunile fizice ºi tratamentele umilitoare, sub orice formã.

Proiectul mai prevede cã profesorii au obligaþia sã asigure protecþie fiecãrui elev ºi sã denunþe orice formã de violenþã fizicã, de discriminare, abuz, neglijenþa sau de exploatare a elevilor. Totodatã, dascãlii trebuie sã combatã orice formã de abuz sexual, emoþional sãu spiritual.

Cadrele didactice nu au voie sã-ºi hartuiascã sexual elevii ºi nici sã aibã relaþii sexuale cu aceºtia, inclusiv consensuale. Totodatã, proiectul Codului de eticã interzice profesorului sã aibã un limbaj cu caracter obscen, vulgar sau aluziv, indiferent de intenþia serioasã sau ludica a acestuia.

Acelaºi proiect prevede

cã profesorii trebuie sã pregatesca elevii astfel încît aceºtia sã atingã standarde de performanþã prevãzute de documentele ºcolare.

Elaborarea unui astfel de cod a început în urmã cu cîþiva ani, însã s-a oprit la stadiul de proiect, pentru ca prioritate a avut Strategia

anticorupþie în educaþie, aprobatã printr-un ordin al Ministerului Educaþiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învãþãmîntul preuniversitar, Codul de referinþã al eticii ºi deontologiei universitare, precum ºi la monitorizarea activitãþii Consiliului Naþional de Eticã pentru Învãþãmîntul Preuniversitar ºi a Consiliului de eticã ºi management universitar.

Codul de eticã a fost readus în actualitate odatã cu scandalul izbucnit la sfîrºitul anului trecut, în urma mediatizãrii unor imagini în care învãþãtoarea Dana Blandu, de la ªcoalã 10 din Capitalã, le cerea pãrinþilor bani pentru cadouri de Crãciun.

HotNews.ro

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Înscrierile, pe ultima sutã de metri

M

âine (joi-n.r.) se încheie prima etapã de înscrieri în clasa pregãtitoare.

Majoritatea unitãþilor de învãþãmânt ºi-au atins targetul în ceea ce priveºte numãrul viitorilor învãþãcei.

Monika BACIU ”În acest moment situaþia în ceea ce priveºte unitatea noastrã ºcolarã spunem cã este una foarte bunã, dar întotdeauna existã loc de mai bine.

Pentru urmãtorul an ºcolar noi ne-am propus douã clase de pregãtitoare care le-am ºi realizat.

Ne bucurãm cã pãrinþii din zona noastrã apreciazã munca cadrelor didactice, apreciazã faptul cã suntem o ºcoalã cu deschidere, în care se munceºte, cu dotarea necesarã astfel încât sã se desfãºoare un proces educativ de bunã calitate.

Se încheie prima etapã, dar vor urma celelalte etape în care porþile ºcolii

noastre sunt deschise pentru toþi cei care doresc sã fie elevii cadrelor din aceastã unitate ºcolarã”, a declarat Mariana David, director ªcoala Generalã Numãrul 6 Petroºani. În ultimii ani, dascãlii remarcã o scãdere a numãrului de copii. Dacã acum câþiva ani ºcolile îºi deschideau porþile pentru sute de copii de clasa I, acum numãrul acestora este din ce în ce mai redus. ”Din pãcate, eu am o vechime considerabilã în învãþãmânt, ºi din pãcate se observã o scãdere a numãrului de elevi, dar avem speranþa cã este doar un moment prin care trecem ºi încercãm sã gãsim soluþii favorabile pentru acest moment, adicã colegii

noºtri sã îºi desfãºoare activitatea în bune condiþii, sã þinã mai puþin cont de acest aspect ºi gãsim soluþii în tot ceea ce ne aºteaptã vizavi de procesul de învãþãmânt”, a mai spus sursa citatã.

Pãrinþii sau tutorii legali îºi pot înscrie copiii în învãþãmântul primar pentru anul ºcolar 20142015 pânã la data de 14 martie. A doua etapã

de înscriere va avea loc în perioada 25 martie - 4 aprilie, iar pe 11 aprilie se vor afiºa rezultatele finale. Între 14 - 18 aprilie,

inspectoratele ºcolare vor soluþiona toate cazurile nerezolvate dupã finalizarea celei de-a doua etape de înscriere.

Campioana Florentina Marin, premiantul fãrã premiu al acestui sfârºit de sãptãmânã

muncit mai bine de ºapte ani ºi s-a A antrenat inclusiv pe-o pistã de cauciuc improvizatã dintr-o bandã veche de transport de minereu, ori pe holurile lungi ale Colegiului Naþional Sportiv Cetate.

În luna iulie a anului trecut a devenit dublã campioanã mondialã (la cadeþi) la sãritura în lungime ºi triplu salt, la Doneþk, în Ucraina. A fost singura atletã care a câºtigat douã medalii mondiale de aur la Campionatul Mondial de Atletism, iar la sãritura în lungime a egalat recordul personal, naþional ºi european de la acea vreme. În ºcoala generalã (clasa a patra) a ajuns pentru prima datã în viaþa ei pe pista unui stadion. O banalã competiþie de atletism la startul cãreia se mai aflau ºi alþi colegi de-ai ei. I-a întrecut pe toþi fãrã prea mari probleme, iar Nicolae Alexe (actualul sãu antrenor) a pus ochii pe ea. Interesant e cã pãrinþii n-au prea fost de acord cu propunerea profesorului ca „Flori” sã facã atletism.

A luat medalii cu duiumul la întrecerile interne, fie cã a fost vorba de competiþii Indoor sau Outdoor, aºa cã a atras repede atenþia reprezentanþilor Federaþiei.

Anul trecut, cel mai bun din

carierã, a pariticipat la Mondiale, la Europene ºi la Balcaniadã. Aurul a venit în porþie dublã în primul ºi în al treilea caz. Imediat dupã aceea a venit ºi recunoaºterea localã, a devenit cel de-al 97-lea „Cetãþean de Onoare” al oraºului ºi a primit 1.000 de lei de la Primãrie ºi 1.000 de lei de la Consiliul Judeþean. Cel mai tânãr sportive (are doar 17 ani) ºi prima atletã care primea un astfel de titlu. Apoi ºi consilierii locali de la ea de acasã, din ªoimuº, au rãsplãtit-o. Iar diplomei de „Cetãþean de Onoare” i-au adãugat ºi 10.000 de lei!

Primii bani câºtigaþi de ea.

Spre finalul anului a fost numitã cea mai bunã sportivã din Balcani, a ocupat locul trei în ierarhia naþionalã organizatã de Federaþia Românã de Atletism ºi primul în topul anual întocmit de Direcþia

Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport Hunedoara.

Anul acesta se pregãteºte intens pentru Mondialele din Statele Unite ale Americii.

A început incredibil anul competiþional: record naþional ºi european de Junioare I la sãriturã în lungime ºi încã unul naþional la 60 de metri, la tineret.

Este unul din sportivii din noua generaþie despre care se crede cã are mari ºanse la o medalie olimpicã la Rio, în 2016 – deziderat al Florentinei de altfel.

Aveþi ocazia s-o cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Strãzile pe care a fost introdusã canalizarea au fost readuse la starea iniþialã

oamenilor care DAN PURIC , popas la Petroºani... N ecazurile locuiesc pe strãzile afectate fricã de Dumnezeu ºi ignoranþei, precum eorge Orwell

G

spunea: “Dacã libertatea înseamnã ceva, înseamnã dreptul de a le spune oamenilor ce nu vor sã audã” , asta face Dan Puric.

Este un om liber, cum puþini suntem.

Pentru cei mai mulþi, un OM cât UN NEAM, pentru puþini, atât de puþini, încât nici nu se vãd, un om incomod care rãscoleºte conºtiinþe ºi trezeºte comuniºti (tineri ori bãtrâni ) din DEMONOcraþia primãvãratecã de pe plaiurile româneºti.

“Dan Puric nu a apãrut întâmplãtor acum” spunea Dan Ciachir, completat de o vorbã a lui Nicolae Iorga. “Vremea l-a scos în cale”. Într-o perioadã în care de la “mesele bogate” ale Europei ni se sugereazã cã a fi român este o tragedie, Dan Puric este “nãmolul” în care se împotmolesc senilele ignoranþilor care ne vor dezbrãcaþi de identitate de spiritualitate, ne vor cifre în statistici, nu oameni cu

dragoste de neam.

Dacã Soljeniþîn prin Arhipelagul Gulag a deschis ochii Occidentului despre ororile staliniste , Dan Puric deschide ochii unui neam îngenunchiat de politrucii noilor ideologii... Pr. Arsenie Papacioc

spunea “ comunismul a umplut Raiul”, da, dar comuniºtii au umplut Parlamentul României dupã 1989, au rãmas aici, festiþi în politicieni noi, pitiþi la umbra puzderiei de partide apãrute în ultimii 24 de ani.

Dan Puric îºi asumã prin ceea ce spune în ultimii ani, petiþia unui neam, da o palmã

Sf Nicolae, ereticului Arie.

Repercusiunile nu au întârziat sã aparã.

Cu toate acestea, Dan Puric se “încãpãþîneazã” sã rãmânã român, un român profund, care însã îºi asumã sã spunã ceea ce milioane de romani doar gândesc, însã nu o spun niciodatã cu voce tare. Cetãþeanul european de tip modern, nu îºi (re)cunoaºte originile, despre moaºte spune cã sunt doar niºte oase, nu îºi aduce aminte cine a fost Horea iar de la Dumnezeu aºteaptã dovezi palpabile. Dan Puric reuºeºte fãrã o strategie politicã, fãrã o ideologie “urzitã” sã îi facã pe oameni sã îl iubeascã, sã îl asculte ºi sã îl urmeze. Nu a îmbrãcat doar arta teatrului mut, are un dar mult mai mare, cucereºte suflete.

Mâine searã, la Petroºani, de la ora 17.00, vã aºteptãm cu drag sã ne “contaminãm sufleteºte” de la acest mare SUFLET ROMÂNESC, DAN PURIC. INTRAREA LIBERÃ!

de proiectul de extindere a canalizãrii din Petroºani ºi Vulcan s-au încheiat. Aproximativ 90% dintre aceste strãzi au fost deja aduse la stadiul iniþial.

Ieºirea din iarnã ºi topirea zãpezilor au adus dupã sine calvarul oamenilor care locuiesc pe strãzile unde s-a lucrat. Zeci de localnici din Vulcan ºi Petroºani au reclamat faptul cã strãzile lor s-au transformat în adevãrate mlaºtini pe unde cu greu se mai putea circula, ºi doar cu cizme de cauciuc. Acum, însã, problema s-a

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

rezolvat în mare parte, iar strãzile distruse în urma lucrãrilor de introducere a reþelelor de canalizare au fost pietruite. „Dupã topirea zãpezilor, în Petroºani ºi Vulcan au apãrut unele probleme. Constructorul are datoria ºi obligaþia de a aduce terenul la starea iniþialã, dar ploile, topirea zãpezilor, adus creat aceastã problemã reclamatã de oameni în ultimul timp. Am fost ºi eu pe teren ºi, recunosc, dacã eu ocuiam în acele zone, nu mi-ar fi convenit situaþia.

Important este cã, împreunã cu primãria ºi constructorii, am gãsit soluþia. Vreau sã vã spun, însã, cã vina nu este a constructorilor, care au lucrat conform proiectului”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Acum, însã, strãzile pe care s-a lucrat sunt pietruite, chiar ºi cele care erau de pãmânt anterior demarãrii lucrãrilor.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Actualitate 13

In memoriam Gheorghe David

O stradã din Petroºani ar putea purta numele fostului primar

M

unicipalitatea din Petroºani se gândeºte ca una dintre strãzile din Petroºani sã poarte numele unuia dintre cei mai îndrãgiþi primari din Petroºani, medicul Gheorghe David, care a încetat din viaþã la începutul lunii noiembrie 2012.

Carmen COSMAN-PREDA Gheorghe David a condus Primãria Petroºani în perioada 2000 – 2004.

Era un apreciat medic radiolog ºi fost director al Spitalului de Urgenþã Petroºani când a decis sã se implice ºi în politicã.

Iubit ºi apreciat deopotrivã, David a câºtigat lupta pentru postul de primar al Petroºaniului în anul 2000, însã în 2012 timpul nu a mai avut rãbdare cu el.

Dupã o cumplitã suferinþã, s-a stins pe un pat de spital, însã memoria lui a rãmas vie în conºtiinþa locuitorilor din Petroºani, care încã îºi aduc aminte cu admiraþie de el ºi îl regretã.

Iar pentru a cinsti memoria celui care a fost declarat ºi Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani, actualul primar, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã se are în vedere ca una dintre strãzile municipiului sã poarte numele fostul edil – ºef al localitãþii.

“Urmeazã sã vedem.

Analizãm aceastã posibili-

tate”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. Nu ar fi prima datã când edilii fac un astfel de gest în memoria unui fost primar.

Astfel,dupã decesul lui Carol Schreter, parcul central a fost rebotezat, la fel ca ºi strada pe care acesta a locuit.

O

viaþã dedicatã medicinei

Gheorghe David a fost director la spitalul din Petroºani timp de mai mulþi ani, iar Revoluþia din anul 1989 l-a prins în aceastã funcþie. A fost schimbat în anul 1997, din motive politice, dar a rãmas sã profeseze ca medic radiolog ºi a decis sã se implice ºi în politicã. În anul 2000 a câºtigat bãtãlia pentru postul de primar, în faþa lui Carol Schreter, ºi a condus urbea pânã în 2004, fiind membru alº Partidului Social Democrat. În 2004, Schreter îºi ia revanºa, iar David devine director al centrului medical Euromedic. În 2006, dezamagit de

ceea ce se întâmpla în lumea politicã, Gheorghe David a ieºit din politicã ºi a rãmas la vechea lui dragoste, medicina.

Pentru activitatea sa în medicinã ºi „pentru remarcabila sa contribuþie în slujba comunitãþii”, Gheorghe Davind a fost recompensat cu titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani.

De asemenea, de-a lungul anilor, fosoºtii ortaci sunt chemaþi la vot pe 28 martie a.c., tul primar a mai fost recpentru a-ºi alege preºedintele care trebuie sã ompensat lupte pentru interesele lor în urmãtorii trei ani. pentru meritele sale Maximilian GÂNJU competitor serios. cu Medalia de „Alegerile au loc la sfârºitul Aur a Actualul preºedinte, Ioan acestei luni, iar pânã acum sunt Universitãþii Hortopan, fost deputat de Valea doi candidaþi care au anunþat cã Tehnice Jiului are cel puþin un competitor se vor înscrie pentru funcþia de Petroºani, care ºi-a anunþat candidatura pen- preºedinte. Vom vedea dacã vor Ordinul tru fotoliul de preºedinte al orgamai fi ºi alþii, iar decizia o va lua Meritul nizaþiei sindicale a pensionarilor oamenii, membrii Ligii.

Sanitar sau minieri. Nu sunt excluse nici alte În principiu structura de conCrucea surprize, astfel cã ºeful Ligii nu ducere va fi aceeaºi, vom merge Patriarhalã. mai este sigur de câºtig. pe aceeaºi linie, însã rãmâne de Acesta s-a aflat în vãzut ºi ce au de spus oamenii”, a fruntea Ligii declarat secretarul Ligii Sindicatelor Miniere de Pensionarilor Minieri Valea Jiului, trei mandate, însã Ioan Paul David. Structura sindicalã Cãrãimãneanu provenit numãrã peste 3000 de membri ºi tot din mineritul Vãii prezintã un deosebit interes ºi Jiului, se anunþã un pentru partidele politice.

Alegeri la Liga Pensionarilor Minieri

F

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Sport plus (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 0:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Danni Lowinski 13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prin stomac 14:30 Râzi ºi câºtigi (r) 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Victime colaterale

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Diferit de ceilalþi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Northfork - Oraºul de sub ape 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi foarte ocupat, dar aveþi destulã energie pentru a rezolva toate problemele. Cu puþinã ambiþie, puteþi sã duceþi la bun sfârºit tot ce aþi început. Plan financiar nu staþi tocmai bine, dar perspectivele sunt bune. Sã nu nu mai critici colegii de muncã.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Taxi Driver (r) Grupul Vouã (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Manchester City 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Manchester City 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi hotãrât sã obþineþi bani prin orice mijloace. Un bãrbat mai în vârstã încearcã sã vã tempereze. Nu vã neglijaþi prietenii!

Nu meritã sã vã sacrificaþi tot timpul pentru interese financiare. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale ºi rudelor.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Astãzi s-ar putea sã nu vã iasã totul aºa cum aþi sperat. Se pare cã un partener de afaceri nu îºi onoreazã promisiunile. Nu este o zi bunã pentru afaceri ºi nici pentru întâlniri cu persoane importante. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere!

23 august *** 22 septembrie

Amânaþi afacerile programate pentru azi, pentru cã s-ar putea sã nu vã reuºeascã. Mai mult, existã riscul sã pierdeþi o sumã importantã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

Aveþi succes în activitãþile de rutinã.

Dimineaþa nu sunteþi prea comunicativ, motiv pentru care relaþiile sociale pot avea de suferit. Nu este recomandail sã începeþi activitãþi sau colaborãri noi, chiar dacã primiþi oferte tentante. Plan sentimental, traversaþi o perioadã foarte bunã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Simþiþi nevoia sã discutaþi cu o persoanã de sex opus despre problemele sentimentale din ultima vreme. Vi se pare cã sunteþi neglijat ºi aveþi nevoie de sfaturi.

Fiþi mai sociabil.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

22

Astãzi sunteþi hotãrât sã rezolvaþi probleme familiale pe care le-aþi tot amânat. Plecaþi într-o scurtã cãlãtorie ºi faceþi mici investiþii pentru casã. Dupã-amiazã, este posibil sã întâmpinaþi mici dificultãþi. Aveþi ºanse sã realizaþi tot ce v-aþi propus.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu sunteþi deloc sociabil ºi aveþi tendinþa sã vã izolaþi. S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme care s-au acumulat în ultima perioadã. Nu cedaþi ºi cãutaþi soluþii. Lãsaþi pesimismul.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu o senzaþie de obosealã ºi nu sunteþi prea comunicativ. Evitaþi activitãþile în care trebuie sã vã concentraþi intens. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi amânaþi deciziile importante, mai ales în afaceri.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu aveþi chef de vorbã.

Aveþi grijã, riscaþi sã vã izolaþi!

Persoana iubitã vã înþelege problemele ºi vã ajutã sã le rezolvaþi.

Dupã-amiazã, o rudã din altã localitate vã dã o veste bunã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa aveþi senzaþia cã persoana iubitã vã neglijeazã ºi simþiþi nevoia sã primiþi sfaturi ºi încurajãri. Fiþi mai sociabil, pentru cã riscaþi sã deterioraþi relaþiile cu anturajul.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ºanse sã primiþi o sumã importantã, probabil dintr-o colaborare. Nu este momentul sã investiþi, pentru cã s-ar putea sã ieºiþi în pierdere. Evitaþi ºi cãlãtoriile! Ar fi bine sã staþi mai mult acasã, împreunã cu familia.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

Pompierii hunedoreni, pe podium la Campionatul Naþional de Karate DO al Ministerului Afacerilor Interne

E

chipa de karate do a Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã formatã, în marea ei majoritate, din sportivi hunedoreni s-a clasat pe locul 3, la Campionatul Naþional de Karate do al Ministerului Afacerilor Interne, desfãºurat în Sala Polivalentã din Arad.

Echipa I.G.S.U. a fost alcãtuitã din plutonierul Gabriel Plop, (I.S.U. Hunedoara), plutonierul adjutant Adrian Anta (I.S.U. Hunedoara) ºi plutonierul Marius Dima (I.S.U. Ilfov). În concurs s-au calificat peste 50 de sportivi, care totodatã sunt anga-

jaþi ai Ministerului Afacerilor Interne în Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliþiei Române sau Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

ªi în competiþia individualã de karate do, pompierii hunedoreni au obþinut rezultate foarte bune plutonierul Mihai Sãnducu Grigore clasându-se pe locul 2 la kumite individual, categoria +84 kilograme.

Plutonierul Gabriel Plop a obþinut locul 3 la kata individual ºi kumite individual, la categoria - 75 kilograme, în timp ce plutonierul major Ion Hriþcu s-a clasat pe locul

Angajare

Azi se ia apa!

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 13.03.2014 în oraºul: - Uricani - între orele 9:00 14:00. Zona afectatã: Valea de Brazi, Marsevoni. Motivul restricþiei: Montare apometru pe aducþiunea Topliþa.

"SC GTS COMPANY SRL organizeazã în data de 20.03.2014, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

bucãtar

Cerinþe: studii de specialitate Înscrierea se face pe bazã de CV. CV-ul se depune pânã în data de 19.03.2014 la sediul societãþii din Petroºani, str.

Griviþa Roºie, nr. 36 sau la adresa de mail: gtscompanysrl@yahoo.com.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

5 la kumite individual, categoria – 84 kilograme. În clasamentul general pe arme echipa IGPR a urcat pe prima treaptã a podiumului, sportivii jandarmi de la IGJR s-au situat pe locul 2, în timp ce pompierii IGSU au obþinut locul 3.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014

”Drumul momârlanilor”

Proiect agro-turistic al municipalitãþii de la Petroºani S

ãlãtruc, Dâlja Micã ºi Dâlja Mare, Slãtinioara sau Maleia sunt câteva dintre zonele rurale ale municipiului Petroºani unde s-ar putea dezvolta turismul tematic.

Municipalitatea de la Petroºani are în vedere promovare la potenþial maxim al acestor zone cu încãrcãturã culturalã mare.

Amenajarea unui traseu turistic denumit ,,Drumul momârlanilor‘‘ care sã cuprindã reþete culinare tradiþionale, artizanat, izvoare cu apã microbiologic purã sunt doar câteva din planurile de viitor ale

administraþiei locale. ”Este o preocupare a noastrã în legãturã cu ceea ce înseamnã patrimoniul cultural local ºi ne dorim foarte mult sã punem în valoare aceste lucruri pe care le avem ºi ceea ce þine de noi, de administraþia publicã încercãm sã facem fie cã vorbim de fonduri

Rãzboiul pe zona Livezeni continuã în instanþã

eºi s-au întâlnit în instanþã de mai bine D de 10 ori, edilii din

Petroºani ºi cei din Aninoasa nu au ajuns la niciun consens ºi continuã sã se rãzboiascã pe zona Livezeni, punctul „fierbinte” al Petroºaniului din punct de vedere industrial.

Practic, lupta se poartã pentru o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare de teren, pe care ambele administraþii publice ºi le revendicã ºi pentru care nu s-au înþeles pe cale amiabilã. Iar anul 2014 a adus noi termene de judecatã în

europene sau de la bugetul local”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Se vorbeºte de crearea unor produse turistice adaptate la oferta municipiului Petroºani din punct de vedere peisagistic ºi antropic, iar aici se face referire la satul

acest proces aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara în care fiecare parte îºi susþine punctul de vedere. Nici raportul de expertizã depus la dosar ºi nici martorii chemaþi la barã nu au clarificat lucrurile, aºa cã reprezentanþii celor douã localitãþi – Petroºani ºi Aninoasa – se întâlnesc în continuare în instanþa de judecatã. Totul a început dupã ce administraþia publicã din Aninoasa a pus ochii pe zona Livezeni, o zonã tampon dintre cele douã localitãþi, unde sunt concentrate cele mai multe activitãþi economice. Tocmai acest lucru le-a fãcut cu ochiul edililor din Aninoasa, iar fosta conducere a administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare. Numai cã nici Petroºaniul nu este dispus sã renunþe la bucata de teren aducãtoare de venituri, drept

tradiþional momârlãnesc zona Maleia ºi satul tradiþional momârlãnesc zona Sãlãtruc. ”Dâlja, Slãtinioara, Sãlãtruc sunt zonele unde dorim sã avem o cale de acces care sã permitã vizitarea acestor locuri ºi aceste obiective care la un moment dat pot

pentru care litigiul s-a mutat în instanþã. Prefectura Hunedoara este cea care a chemat la barã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg între ele, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale.

C

e ar vrea Aninoasa

Potrivit datelor oficiale, Aninoasa vrea bucata de teren pânã la podul Livezeni, dar nu existã hãrþi cadastrale care sã le dea dreptate. Edilii de aici s-au luat dupã unele înscrisuri din Cartea Funciarã unde apare ºi menþiunea Iscroni.

Chiar ºi expertiza de la dosar le dã drepatte elor de la Petroºani, însã procesul merge mai departe. De precizat cã zona disputatã are aproape 20 de hectare, iar vechea administraþie publicã din Aninoasa îºi fãcea ºi calculele economice.

Edilii spuneau cã, prin taxele impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla, aºa cã interesul este suficient de mare pentru ca procesul sã continue chiar ºi dupã 11 termene.

Car men COSMAN-PREDA

deveni turistice. Avem o legãturã cu o asociaþie care se ocupã de acest lucru, în speþã, vorbesc de Muzeul Momârlanului de pe Slãtinioara, au preocupãri foarte serioase despre acest lucru ºi fac eforturi deosebite.

Noi încercãm sã îi ajutãm cât mai mult”, a mai precizat sursa citatã.

Punerea în practicã a acestor proiecte ar atrage turiºtii din toate zonele þãrii. Valea Jiului are tradiþie, precum Bucovina sau Moldova, dar toate aceste tradiþii trebuie valorificate ºi popularizate. ”Orice avem ºi putem sã punem în valoare este foarte binevenit”, a mai spus primarul de la Petroºani.

Momârlanii sunt o comunitate micã din România, o populaþie despre care se spune ca ar fi urmaºii dacilor aºezaþi în Valea Jiului.

Numãrul lor este estimat undeva între 10.000 ºi 20.000.

Rãmâne de vãzut cat vor mai reuºi cei bãtrâni sã menþinã acest stil de trai ºi cât de mult vor reuºi sã-ºi influenþeze urmaºii. În schimb, muzeele ºi poveºtile rãmân, precum ºi colibele ºi stânele momârlanilor situate “la pãdure”, dupã cum obiºnuiesc sã spunã, care vor mai aminti pentru câþiva ani de faptul cã Valea Jiului este una dintre zonele în care au rãmas ºi ºi-au avut continuitatea dacii.

Monika BACIU