CVJ NR. 569, MARTI 11 MARTIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 569

Cronica Vãii Jiului Marti, 11 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Termocentralele au fost pe locul I, pânã când a început sã batã vântul

Minerii sunt la un pas de protest >>> PAGINA A 3-A

Statul încurajeazã STATUL DEGEABA >>> PAGINA A 4-A

Amai cãzut o ”cazematã” ceauºistã >>> PAGINA A 5-A

Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân funcþioneazã ”ºchiopãtat” >>> PAGINA A 6-A

Avram îi cere transparenþã lui Pãducel >>> PAGINA A 7-A Au lucrat de mai mulþi bani

Decontul lucrãrilor de extindere a reþelelor de apã în urma progresului fizic >>> PAGINILE 8-9

Condamnaþi la umilinþã >>> PAGINILE 8-9

Calificãrile dascãlilor, motivul pentru eliminarea sporului de Valea Jiului >>> PAGINA A 11-A

V

erzii din energie îºi fac imagine ºi se solidarizeazã când este vorba de breasla lor. De duminicã, de când în þarã vântul s-a intesificat, strigã în presa centralã cã sunt pe primul loc la producþia de energie. Cei din energia termo pe cãrbune, care au fost luni bune pe primul loc, nu au ambiþii de acest gen, nici de concurenþã ºi mai ales de imagine. >>> PAGINA A 3-A

Unele produse de post nu sunt chiar de post! >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE Adriana PA PAVEL Maximilian GÂNJU GÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Termocentralele au fost pe locul I, pânã când a început sã batã vântul

V

erzii din energie îºi fac imagine ºi se solidarizeazã când este vorba de breasla lor. De duminicã, de când în þarã vântul s-a intesificat, strigã în presa centralã cã sunt pe primul loc la producþia de energie. Cei din energia termo pe cãrbune, care au fost luni bune pe primul loc, nu au ambiþii de acest gen, nici de concurenþã ºi mai ales de imagine.

Pentru cã duminicã noaptea, 9/10 martie, vântul s-a intesificat, a bubuit o parte din mass media naþionalã informaþia cã eolienele au devenit principala sursã de energie în þarã.

Adicã, de mai bine de 10 ore, aºa cum a constatat capital.ro, eolienele sunt principala sursa de energie în producþia naþionalã, asigurând peste 25% din consumul naþional de energie.

Din graficul alãturat reiese cã la ora 10:30

(luni, 10 martie), peste 26% din producþie era asiguratã de parcurile eoliene, a doua sursã principalã de producþie fiind termocentrale care funcþioneazã pe cãrbune, cu 23%.

Practic, începând de duminicã de la ora 23, parcurile eoliene sunt principala sursã de energie a României, asigurând peste un sfert din producþie.

O situaþie similarã a fost înregistratã ºi duminicã 9 martie,

primele 17 ore ale zilei, parcurile eoliene fiind pe primul loc în producþia de energie, dar producþia era de sub 2.000 MW. Deci au prins de douã ori, câte un moment/orã, pe mãsurãtori în timpi reali, primul loc.

Aºa, ºi când a stat vântul, n-a scos nimeni nici un cuvânt cã pe primul loc în producþia energiei sunt termocentralele pe cãrbune!

Dimunuarea certificatelor verzi pentru energia verde, din

cauza crizei economice ºi sociale, nu îi opresc pe energeticienii verzi.

Nu rateazã nici un moment pentru a demostra cã este nevoie de ei ºi sunt extrem de atenþi la imagine.

Cei din energia termo pe cãrbune nu au tenacitatea lor ºi nici solidaritatea de breaslã pentru un scop comun.

Ileana FIRÞULESCU

Minerii sunt la un pas de protest

n protest al minerilor U asemãnãtor cu cel

din martie 2012 este pe cale sã izbucneascã în Valea Jiului.

Motivul este acelaºi, respectiv nemajorarea sporului de pericol de la 700 la 800 de lei.

Creºterea salariului minim pe economie a dus automat ºi la creºterea sporului de pericol primit de minerii care lucreazã în subteran.

De aceastã datã însã, nu administraþia s-a opus acestei

majorãri care-i fierbe pe ortaci. Lupta dintre liderii sindicali ai minerilor a fãcut ca majorarea sporului de pericol sã nu se aplice de la 1 martie a.c., aºa cum ar fi trebuit.

Luna trecutã sindicatul reprezentativ a cãzut de acord cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara în privinþa majorãrii sporului de pericol pentru mineri, iar în acest sens a fost semnat un act adiþional la contractul colectiv de muncã. Numai cã un alt sindicat al minerilor a atras atenþia ITM Hunedoara cã la CEH ar fi douã contracte colective de muncã ºi

nu se respectã actele normative care reglementeazã funcþionarea organizaþiilor sindicale ºi cea în care sunt prevãzuþi termenii în care se realizeazã fuziunea unor societãþi.

Astfel actul adiþional n-a fost înregistrat de ITM Hunedoara ºi nu poate fi pus în aplicare, cel puþin pânã la finalizarea a doua contestaþii depuse de sindicat din conducerea CEH, ambele instituþii considerând cã legea este respectatã. În tot acest timp minerii sunt la un pas de a ieºi în stradã. Au fost mai multe voci în sala de apel (n.r. sala în care se

adunã minerii înainte de a intra în subteran) care au cerut fie blocarea în minã ori declanºarea conflictului de muncã. În martie 2012 peste 5000 de mineri au oprit lucru timp de aproape o sãptãmânã ºi au fost la un pas de a pleca spre Bucureºti dupã ce sporul de pericol nu le-a fost majorat cu 100 de lei.

Maximilian GÂNJU

Nou termen în dosarul exploziei de la mina Uricani

P

rocesul exploziei din februarie 2011, când cinci mineri ºi-au pierdut viaþa la EM Uricani, tinde sã se lungeascã dupã ce la dosar trebuie sã ajungã ºi concluziile unei noi expertize care se va efectua, acum, la trei ani de la accident, în subteranul exploatãrii. În plus ºi specialistul care ar fi trebuit sã facã expertiza a cerut sã fie înlocuit ºi dacã instanþa de la Petroºani, iniþial, nu a încuviinþat solicitarea, ulterior i-a dat curs. Expertiza care se va face la EM Uricani cere ºi prezenþa celor patru ºefi acuzaþi de procurori de ucidere din culpã, astfel cã judecãtorul de caz a solicitat conducerii minei sã permitã accesul acestora în incinta subunitãþii. Pe de altã parte, la termenul de astãzi- marþi, preºedintele de ºedinþã a citat cinci martori pentru a-i audia în acest proces complex.

Expertizele încuviinþate de judecãtor în procesul exploziei de la Mina Uricani, din 2011, vor fi efectuate în domeniul electromecanic ºi al protecþiei muncii. Reamintim cã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii lor spun cã sunt nevinovaþi.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Statul încurajeazã STATUL DEGEABA P

roverbul ”ai carte, ai parte” nu mai este de actualitate în zilele noastre.

Acesta a fost înlocuit de ”nu ai carte, ai parte”, dacã este sã ne referim la sutele de cazuri sociale care beneficiazã de nenumãrate servicii ºi facilitãþi din partea STATULUI român care nu face altceva decât sã încurajeze STATUL la propriu.

La Petroºani sunt medici, profesori ºi alte categorii de intelectuali care solicitã o locuinþã din fondul locativ însã aceºtia deºi au carte nu au parte de aºa ceva, în timp ce cazurile sociale au toate beneficiile, locuinþe pentru care nu plãtesc chirii ºi nici nu pot fi evacuaþi din cauza condiþiilor, au subvenþii la apã, gaz, cãldurã...

T

prin mãsurile actuale statul acasã ºi neplata datoriilor. Deºi Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul primãriei Petroºani a

oleraþi la nesfârºit

Toleraþi la nesfârºit din cauza condiþiilor sociale precare. Statul român încurajeazã

Începe cosmetizarea de primãvarã

ncepe curãþenia de primãvarã, iar la ÎPetroºani cei care doresc

sã amenajeze spaþiile verzi se pot adresa primãriei. În plus, în aceste zile va demara ºi acþiunea de cosmetizare sau tãiere a copacilor bãtrâni.

Mai mulþi oameni din Petroºani au fãcut cereri la

intentat sute de procese împotriva chiriaºilor din locuinþele de stat, instanþele de cele mai multe ori dau câºtig de cauzã rãu-platnicilor.

SPADPP a solicitat evacuarea acestora din locuinþe însã acest lucru nu este posibil. ”Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul primãrie pentru cã vor cosmetizarea copacilor bãtrâni.

Alþii cer chiar sã fie tãiaþi toþi copacii vechi, iar pânã la decizia definitivã, cererile trec pe la specialiºtii în protecþia mediului.

Nu orice pom va fi tãiat, iar majoritatea copacilor vor intra într-un proces de cosmetizare în curând. „Sunt destule cereri de la cetãþeni, chiar de ordinul zecilor depuse ºi înregistrate la serviciul nostru.

Noi procedãm la toaletare sau la tãiere, depinde de la caz la caz, funcþie de rãspunsul pe care ni-l dau colegii specializaþi pe acest domeniu, în speþã, cei

Primãriei municipiului Petroºani a acþionat în instanþã pe chiriaºii rãu-platnici din imobilele din proprietatea noastrã. Aceºtia au datorii acumulate în decursul anilor ºi sunt actualmente pe rolul instanþei judecãtoreºti aproximativ 280-300 de dosare. În majoritatea cazurilor instanþa dispune doar recuperarea debitelor restante

de la Protecþia Mediului.

Ce decid ei, dupã deplasarea în prealabil în teren, cu echipamentul din dotare ºi cu oamenii pe care îi avem, dispunem ºi îndeplinim cererile aprobate de ei”, a declarat Daniel Viºan, directorul Serviciului Public de Amenajare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. În plus, cã tot vine primãvara, oamenii sunt îndemnaþi sã îºi amenajeze spaþiile verzi din jurul blocurilor, iar pentru asta, chiar pot primi materialele necesare gratuit. „Chiar sãptãmâna trecutã am fãcut comandã pentru a achiziþiona copãcei, gard viu, sãmânþã de iarbã ºi în sãptãmâna care urmeazã vom achiziþiona ºi flori pentru amenajarea domeniului public. Acum cã se încãlzeºte timpul, aºteptãm ºi cetãþenii sã vinã cu solicitãri sã vinã la noi, sã depunã o cerere ºi noi vom acþiona”, a mai adãugat Daniel Viºan.

Oricine vrea sã contribuie într-un fel la imaginea oraºului, poate primi materiale gratuit de la primãrie ºi edilii locali vor începe cosmetizarea în scurt timp.

Diana MITRACHE

fãrã sã dispunã ºi evacuarea. Unele sentinþe sunt definitive, altele sunt pe rol, noi ne vom supune deciziei instanþei ºi vom acþiona ca atare”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. În momentul în care chiriaºii sunt somaþi, unii dintre ei vin ºi achitã o parte din restanþe. ”Înainte de a deschide procesul în instanþã, serviciile abilitate înºtiinþeazã persoanele cu privire la datoria pe care o au ºi o parte dintre ei vin ºi plãtesc chiria integral sau o parte ºi atunci nu mai suntem nevoiþi sã îi acþionãm în instanþã, dar în cele mai multe cazuri ajungem cu ei în instanþã ºi dupã ce se pronunþã sentinþa ºi este cu titlu executoriu, o parte dintre ei vin ºi plãtesc chiria”, mai spune sursa citatã.

Deºi actualmente sunt sute de persoane la nivelul municipiului Petroºani care aºteaptã sã primeascã o locuinþã din cele ale statului, responsabilii administraþiei nu le pot satisface cerinþele. Nu mai este nicio locuinþã disponibilã. Aºa se face cã medici ºi profesori aºteaptã o locuinþã din fondul locativ, în timp ce chiriaºii care nu ºi-au plãtit de ani de zile chiria beneficiazã de acest confort. ”Actualmente nu avem locuinþe sociale disponibile, dar aºteptãm sã vedem, în

funcþie de bugetul care sperãm sã ne fie alocat de la Guvern, pentru cã domnul primar a iniþiat un proiect cu privire la reabilitarea blocului de locuinþe din fosta incintã a Jandarmeriei, acela care actualmente este devastat ºi aºteptãm sã prindem finanþarea în acest sens pentru a putea reda ºi acel imobil persoanelor care au nevoie de o locuinþã. Proiectul este depus la Minister, aºteptãm punctul de vedere al acestora”, a mai spus Viºan.

Sunt chiriaºi care nu ºi-au plãtit dãrile pentru locuinþe de ani de zile. Responsabilii SPADPP sperã doar sã recupereze mãcar o parte din sumele restante. ”Sunt datorii de 500 de lei, de 4000 de lei în funcþie de perioada de când nu au plãtit. Sunt care nu au plãtit de un an, doi, chiar trei ani, cu ei ne aflãm în instanþã ºi sperãm sã recuperãm în totalitate chiria, dar ºi în funcþie de posibilitãþile financiare ale acestora aºa vom încasa ºi noi”, a mai declarat directorul de la SPADPP. Sumele de încasat de la rãu-platnici se cifreazã la peste un milion de lei noi.

Posibilitatea ca administraþia localã sã recupereze sumele datorate de chiriaºi este redusã dat fiind ºi faptul cã majoritatea acestor persoane au o situaþie financiarã precarã.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

“A

m hotãrât sã o demolãm. Nu arãta bine deloc acolo...

Noi nu ne-am propus sã facem nimic pe acel teren, spaþiul fiind relativ mic. Dacã Asociaþia de proprietari de acolo vrea sã facã ceva, eventual o baterie de garaje, sau orice altceva, pot veni cu propuneri, cu proiecte ºi vom analiza” – Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Construit în anii 19861987, blocul Mãgura, de la intrarea în Petrila, un imobil exclusivist la acea vreme, poartã numele localitãþii, de unde venise în Valea Jiului prim secretarul de atunci, care avea rolul de primar.

Este un bloc cu parterul amenajat în garaje ºi boxe spaþioase ºi singura clãdire de apartamente, cu douã etaje, care avea centralã termicã proprie.

Dar cine s-o deservescã?

Locatarii din cele trei scãri de bloc trebuiau sã-ºi angajeze om pentru a ”focãri” ºi asta în cel puþin douã schimburi. Combustibil exista, pentru cã majoritatea aveau bonuri de cãrbune, raþii care li se cuveneau pentru cã activau în minerit. Preþul cãldurii ºi apei calde se ridica, în aceste condiþii, la un preþ considerabil, drept pentru care locatarii au gãsit o soluþie.

Doi sau trei locuitori ai blocului fãceau pe fochiºtii, cu schimbul. N-a mers.

Nemulþumirile s-au acumulat, plus poluarea care îi ”îneca” în fum ºi funingine ºi pe ei ºi pe locuitorii din jur.

Gradual au trecut la propriile sobe, apoi la centrale de apartament, iar centrala blocului a fost abandonatã.

A mai cãzut o ”cazematã” ceauºistã

În timp, construcþia a fost demolatã parþial de hoþi, nu mai avea decât un perete rãmânând susþinerile ºi acoperiºul. S-a sustras fier din grinzile solide de la bazã, iar locul a devenit rampã de gunoi, dar ºi adãpost pentru animale de pripas.

De vreo patru zile, angajaþi ai societãþii Edil Urban muncesc din greu sã dãrâme clãdirea simplã, o încãpere mare, o mini halã de vreo 250 metri mãtraþi, care a fost constriutã ca o cazematã în perioada ceauºistã. Fiind înghesuitã

între clãdiri, macaragiul a avut o misiune extrem de grea... Aspectul era dezolant ºi se afla chiar la strada principalã. ”Am hotãrât sã o demolãm. Nu arãta bine deloc acolo... Noi nu ne-am propus sã facem nimic pe acel teren, spaþiul fiind relativ mic.

Dacã Asociaþia de proprietari de acolo vrea sã facã ceva, eventual o baterie de garaje, sau orice altceva, pot veni cu propuneri, cu proiecte ºi vom analiza” – a declarat Ilie

Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Din 1989, au mai existat cereri pentru ca acea micã halã sã fie concesionatã pentru diverse utilitãþi, chiar ºi pentru o spãlãtorie auto, dar spaþiul strâmt dintre clãdiri era inadecvat.

Astfel, o clãdire inutilã, de peste 20 de ani, a dispãrut. Oare când se va întâmpla acelaºi lucru cu scheletul ”blocului fantomã” din cartierul Aeroport Petroºani, locul unde s-au accidentat grav ºi chiar au murit copii?

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân funcþioneazã ”ºchiopãtat”

S

erviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân funcþioneazã ºchiopãtat. În urmã cu doi ani s-au pus bazele Asociaþiei pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Sãpân, asociaþie la care au aderat mai multe administraþii locale din judeþ. Potrivit lui Tiberiu Balint, asociaþia funcþioneazã mai greoi la momentul de faþã.

Nici eutanasierea câinilor nu se ºtie când va începe.

Monika BACIU

lemele sã se rezolve pânã la sfârºitul anului, cam în termenul pe care ni l-am propus poate chiar puþin mai repede”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Consiliul Judeþean Hunedoara va achiziþiona încã douã maºini ºi va mai angaja personal în cadrul acestui

serviciu în momentul în care maidanezii vor fi eutanasiaþi. ”Dacã pânã acum adãposturile erau

Niciun leu retroactiv

foarte mare ºi trebuie sã se fereascã ºi primarul cum poate de unele lucruri. Avem nevoie de Salvital, am deschis ISU pe raza localitãþii ºi sunt foarte mulþumit ºi îmi pare bine cã sunt aici lângã noi, am ºi prins în bugetul de anul acesta o sumã pentru Salvital, dar o sumã pe care o plãtim din ianuarie pânã în decembrie, nicidecum restanþe. Eu trebuie sã am norocul ca un judecãtor, un procuror sã fie foarte bine documentat, dar dupã ce vine cu un raport Curtea de Conturi este foarte greu ca un magistrat sã spunã care este realitatea”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Edilul spune cã nu va plãti retroactiv nici mãcar un leu pentru cã nu are aceºti bani cuprinºi în buget. ”Nu avem prins în buget, nu îmi pot permite sã prin în buget,

”Este problema conducerii acestui serviciu când începe eutanasierea.

Funcþioneazã schiopatant încã, nu funcþioneazã grozav, însã nici promisiunile pe care le-am fãcut nu au fost cã lucrurile se vor întâmpla peste noapte. Merg încet din pãcate toate aceste lucruri. Încercam sã le grãbim ºi sã meargã mai repede.

Noi sperãm cã prob-

P

rimãria Lupeni nu va achita retroactiv facturile cãtre Salvital. Asociaþia din judeþul Hunedoara în subordinea cãreia funcþioneazã serviciul SMURD a acþionat în judecatã ºi a câºtigat procesul cu Primãria Lupeni.

Administraþia localã are de achitat 700 de mii de lei cãtre aceastã asociaþie. Edilul spune cã Salvital nu a procedat legal.

Monika BACIU ”Salvitalul ne-a acþionat în judecatã, dar nu era o modalitate legalã, este un adevãr cã nu a venit Curtea de Conturi pe problema Salvitalului,

dar nu aveam pe ce sã plãtim. Nu aveam o facturã, nu aveam nimic ºi trecând prin atâtea lucruri, cã nu este o zi lãsatã de la Dumnezeu sã nu facã cineva o plângere pe undeva. Rãutatea este

neîncãpãtoare în Valea Jiului ºi nu se justificau sã avem mai multe mijloace de transport, adicã mai multe maºini, mai mulþi angajaþi, dacã intervine eutanasierea se justificã ºi vom achiziþiona pentru Valea Jiului încã una sau douã maºini, poate chiar douã maºini în aºa fel încât sã creºtem eficienta”,

nu vreau sã îmi pierd ºi haina de pe mine.

Vreau sã aplic legea ca niciun judecãtor sã ne atace spunând cã îºi fac datoria din plin. Încercã sã fac în aºa fel sã nu greºesc”, a mai spus sursa citatã.

Asociaþia Salvital are de recuperat sume importante de bani.

Sunt parteneri care nu au achitat contribuþiile de ani de zile, însã cu toþii beneficiazã de serviciile SMURD.

a mai spus sursa citatã.

Consiliul Judeþean Hunedoara s-a achitat de contribuþiile cãtre diferite asociaþii. În acest caz intrã ºi Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân, asociaþie care funcþioneazã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara.

2,5 milioane de lei a achitat instituþia judeþeanã cãtre aceastã asociaþie.

Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean

pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân”, s-a constituit în anul 2012 în urma asocierii Judeþului Hunedoara cu unele unitãþi administrativ teritoriale din judeþ, asociere aprobatã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.52/2012.

Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân funcþioneazã în majoritatea zonelor judeþului. În Valea Jiului, serviciul este funcþional la Petroºani ºi la Uricani acolo unde la finele anului trecut s-a inaugurat cel mai mare adãpost din zonã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Avram îi cere transparenþã lui Pãducel

L

iberalii din estul Vãii Jiului îi cer edilului localitãþii sã le punã la dispoziþie toate cheltuielile efectuate din bugetul local pentru acþiunile culturale, dar ºi modul de atribuire a unor locuinþe sociale. Au primit un rãspuns de la primarul Ilie Pãducel, însã acesta îi nemulþumeºte pe liderii PNL. Preºedintele Organizaþiei PNL Petrila a lansat un atac dur la primarul localitãþii, Ilie Pãducel (PSD) ºi-l suspecteazã de cheltuirea banilor publici dupã bunul plac. Cultura ar fi fost în viziunea liberalilor mijlocul cel mai la îndemânã pentru scurgerea banilor ºi au cerut ca edilul sã le transmitã în scris detaliat fiecare sumã alocatã din bugetul local. Rãspunsul a fost însã unul în douã rânduri. „Consilierul local (PNL) Doiniþa Bãlãnesc cerut în baza Legii 544, sã i se arate toate cheltuielile, sumele de bani alocate

din bugetul local al Primãriei Petrila, la capitolul culturã. A doua solicitare a fost de a i se pune la dispoziþie modul de atribuire a locuinþelor sociale, însã la ambele cereri primarul Ilie Pãducel a considerat sã dea niºte rãspunsuri de parcã primãria este moºia dumnealui. Aici este vorba de bani publici ºi þin sã-i atrag atenþia cã nu mai poate domni el cum a fãcut pânã acum.

Totul era bine, era liniºte, banii se cheltuiau cum dorea el. Noi, liberalii, nu mai acceptãm sã se risipeascã banii petrilenilor dupã bunul plac al unui pri-

mar”, a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

P

rimarul rãspunde

În replicã, primarul localitãþii, Ilie Pãducel spune cã nu din rea voinþã s-au emis rãspunsuri scurte la solicitãrile liberalilor ci din cauza volumului mare de muncã presupus de cãutarea tuturor documentelor.

Edilul ºef al localitãþii susþine cã nu are nimic de ascuns ºi va pune la dispoziþie tot ceea ce consilierii PNL Petrila au solicitat. „Le-am dat rãspuns dar nu au fost

Diminuarea preþului apei depinde de investiþii

O

ricât ar încerca responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei de la ApaServ Valea Jiului sã subvenþioneze preþul apei în Valea Jiului acest lucru nu este posibil. Nu existã o bazã legalã pentru a percepe tarife mai mici familiilor care au venituri sunt 1000 de lei.

De mai bine de doi ani se încearcã acest lucru însã pânã acum nu s-a înregistrat niciun progres în acest demers.

Monika BACIU

”Nu este legalã în momentul de faþã ºi din aceastã cauzã nici Consiliul Judeþean nu o poate face. Ceea ce putem lua în calcul este pe mãsurã ce investitile pe fonduri europene se terminã, este sã analizãm tariful din Valea Jiului dar asta odatã cu creºterea productivitãþii de la ApaServ Valea Jiului pentru cã dacã reducem pierderile din aceste reduceri cred cã în urma unei analize atente ºi a unor costuri mai

scãzute, putem încerca sã reducem preþul apei în Valea Jiului.

Nu este din pãcate permis de lege aceasta subvenþionare în sensul cã Consiliul Judeþean sã dea bani acestei societãþi pentru cã este considerat ca ajutor de stat”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Chiar în cursul aceste sãptãmâni, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului a fãcut apel la parlamentarii din Valea Jiului pentru a-l

ajuta în Parlament pentru a obþine un aviz favorabil pentru subvenþionarea preþului apei în Valea Jiului. în urmã cu câteva luni parlamentarii PP-DD, printre care la momentul respectiv ºi Haralambie Vochiþoiu au depus o iniþiativã legislativã în acest sens care a primit aviz nefavorabil. Momentul prielnic pentru o nouã încercare este acum, cât aceste formaþiuni politice sunt în arcul guvernamental.

mulþumiþi cum l-am formulat noi. Am fost plecat vreo trei zile la Bucureºti, o sã spun colegilor mei ºi ne ocupãm de aceastã problemã. Nu este rea voinþã, le-am dat întro formã în care noi am considerat cã este suficient, o sã reformulãm. Probabil cã nu sunt mulþumiþi cu formularea, trebuia sã fie mai multe virgule, cuvintele ºi frazele îmbrãcate altfel. Am invitat-o pe doamna consilier la Primãria Petrila, întrucât sunt

foarte multe hârtii de fãcut, ºi i-am spus cã-i stãm la dispoziþie, sã verifice toate documentele”, a replicat primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel.

Liberalii au anunþat cã

vor cere în instanþã documentele solicitate care sunt publice ºi accesul este garantat prin Legea privind informaþiile de interes public.

Câºtigul salarial mediu nominal net a scãzut cu 135 de lei

C

âºtigul salarial mediu nominal net a fost de 1.625 lei, în ianuarie 2014, în scãdere cu 135 lei (7,7%), faþã de decembrie 2013, a anunþat la sfârºitul sãptãmânii trecute Institutul Naþional de Statisticã.

Câºtigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.250 lei, cu 7,4% mai mic decât în luna decembrie 2013.

Comparativ cu luna ianuarie 2013, în ianuarie acest an câºtigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%, iar indicele câºtigului salarial real faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent a fost de 103,9%.

Valorile cele mai mari ale câºtigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracþia petrolului brut ºi a

gazelor naturale (4.144 lei), iar cele mai mici în hoteluri ºi restaurante (972 lei).

Indicele câºtigului salarial real pentru luna ianuarie 2014, faþã de luna precedentã, calculat ca raport între indicele câºtigului salarial nominal net ºi indicele preþurilor de consum, a fost de 91,5%.

Potrivit INS, creºteri uºoare ale salariului mediu net, faþã de decembrie 2013, s-au înregistrat în sectorul economic în hoteluri ºi restau-

rante (3,4%), activitãþi de poºtã ºi de curier (0,7%), alte activitãþi de servicii (0,4%) ºi au fost generate în principal de aplicarea prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã. În cursul anului se înregistreazã fluctuaþii ale câºtigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale ºi a primelor de sãrbãtori (decembrie, martie/aprilie).

Acestea influenþeazã creºterile sau scãderile în funcþie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmã, la estomparea fluctuaþiilor câºtigului salarial lunar la nivelul întregului an, precizeazã INS. AGERPRES

8 Politic ersoanele cu dizabilitãþi care P sunt nevoite sã se

Condamnaþi la umilinþã licitaþiile ce vor urma. „Este obligatoriu, de cel puþin 7 ani, sã aibã rampe pentru persoanele cu handicap locomotor ºi aici vorbim despre transportul urban, iar acest lucru poate fi verificat de Poliþia Rutierã ºi Autoritatea Rutierã”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeeþan Hunedoara, Tiberiu Balint.

ajute de cãrucioare sunt condamnate la umilinþã. Dacã nu au la dispoziþie un autoturism depalsarea devine un calvar, asta deºi au o lege de partea lor care îi obligã pe trasportatorii locali sã asigure rampe pentru accesul celoc care se deplaseazã în cãrucioare.

De aproximativ 7 ani legea care dã dreptul persoanelor cu dizabilitãþi la accesul în mijloacele de transport pe traseele locale este facultativã în judeþul Huneoara. Autoritãþile locale nu au cuprins în caietul de sarcini aceastã obligaþie legaã, iar ope-

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014 cizat cã în reºedinþa de judeþ au mai apãrut microbuze cu douã uºi, dar deocamdatã niciunul cu rampe pentru persoanele cu handicap. „Dacã la licitaþie nu þi se cere aºa ceva, special, atunci rãmâi ºi te strecori printre prevederile legale”, a mai spus Balint. Dar, în noul regulament de la Deva,

N

oi reguli pentru transportatori

ratorii care s-au prezentat la licitaþiile pentru atribuirea traseelor nu au avut niciun motiv sã asigure rampele necesare pentru persoanele

cu handicap locomotor.

Abia acum, în al doisprezecelea ceas, edilii iau în calcul ºi aceastã prevedere legalã, dar numai pentru

Acesta spune cã la Deva urmeazã aprobarea unui regulament pentru operatorii locali, mai ales cã mijloacele de transport în comun au nevoie de urcare ºi coborâre. Acesta a pre-

va fi prevãzutã ºi aceastã obligativitate, potrivit datelor de pânã acum. ªi la Petroºani autoritãþile locale vor veni în sprijinul persoanelor care nu se pot deplasa decât cu ajutorul scaunelor speciale. La licitaþia de anul viitor, aceastã prevedere legalã va fi inclusã în caietul de sarcini. „Licitaþia pe transportul local este prevãzut sã aibã loc anul viitor, când se va trece în caietul de sarcini ºi aceastã cerinþã legalã pentru accesul persaonelor cu dizabilitãþi în mijloacele de transport”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.

Car men COSMAN-PREDA

Mulþi au fost, destui au rãmas... Î n urma alegerilor din anul 2012, Partidul Poporului - Dan Diaconescu avea în Valea Jiului, 1 senator, 1 deputat ºi 13 consilieri locali. Dintre aceºtia, doar senatorul Haralambie Vochiþoiu a dezertat, deputatul Monica Iacob – Ridzi, precum ºi cei 13 consilieri locali rãmânând pe poziþii.

Respectiv 3 la Petrila, 2 în Petroºani, câte unul la Aninoasa ºi Uricani, 2 la Vulcan ºi, cei mai mulþi la Lupeni - 4.

“La nivel de Valea Jiului am înregistrat doar o plecare, aici fiind vorba despre senatorul Haralambie Vochiþoiu, cel care

era ºi preºedintele judeþean al PP-DD. În rest, toþi ceilalþi am rãmas pe poziþii. Aici este vorba atât despre deputatul Monica Iacob – Ridzi cât ºi despre cei 13 consilieri aleºi la nivelul localitãþilor din Valea Jiului. Toate organizaþiile din zonã funcþioneazã, în continuare, fãrã niciun fel de probleme. Nici în ceea ce priveºte numãrul de membri nu am întâmpinat probleme pentru cã am rãmas la acelaºi numãr de membri ºi de cotizanþi. Deocamdatã, la Petroºani, eu sunt preºedinte interimar ºi urmeazã sã efectuãm alegeri dupã cele pentru Parlamentul European”, a declarat Ion Toma, preºedinte interimar PP-DD Petroºani ºi, în acelaºi timp, consiler în cadrul CL Petroºani.

Pentru cei care au rãmas în

PP-DD urmeazã proba de foc, respectiv alegerile europarlamentare. Primul hunedorean aflat pe respectivele liste este Marian Munteanu, preºedintele interimar al partidului la nivel judeþean, amplasat abia pe locul 16 la nivel de þarã. “Noi, ca partid, sperãm sã trimitem în Parlamentul European 5 membri ai PP-DD. Speranþele sunt îndreptãþite, rãmâne însã sã vedem câte voturi vom obþine.

Candidatul nostru hunedorean este Marian Munteanu, preºedintele interimar la nivel de judeþ, acesta fiind clasat pe locul 16 pe lista partidului. Chiar dacã nu are ºanse prea mari de a ajunge în Euro-Parlament, candidatul nostru are rolul de a atrage cât mai multe voturi pentru PP-DD. Abia dupã alegerile europene vom stabili care este linia pe care o vom urma ºi ce mai avem de fãcut”, a mai spus Ion Toma.

PP-DD-iºtii sperã sã obþinã cel puþin 5 locuri în viitorul Parlament European, pe listã, pe primul loc fiind situat preºedintele Dan Diaconescu. În prezent, în Petroºani, PP-DD mai are circa 1.200 de membri, cam tot atâþia ca ºi în urmã cu 2 ani. Semn cã degringolada de la nivel naþional nu i-a afectat (aproape deloc) ºi pe membrii partidului din Vale.

Mir cea NISTOR

Au lucrat de mai mulþi bani

Decontul lucrãrilor de extindere a reþelelor de apã în urma progresului fizic ucrãrile de L extindere a reþelelor de apã ºi

canaizare din Valea Jiului, un proiect derulat de ApaServ Valea Jiului SA cu fonduri europene, sunt în grafic ºi se apropie cu paºi repezi de final.

Totuºi, lucrãrile sunt decontate în proporþie de nici 40 de procente.

Progresul fizic al lucrãrilor este de peste 67%, aratã datele oficiale ale operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului, mai mare decâtprogresul financiar. Situaþia, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, are douã cauze. Pe de o parte vorbim despre birocraþia ce însoþeºte deconturile fãcute pe bani europeni, iar pe de altã parte este vorba chiar de lipsa de operativitate a firmelor care au contractat lucrãrile în ceea ce priveºte deconturile. “Pentru investiþia

pe care noi am început-o undeva în anul 2011, progresul financiar este de 39,33%, iar progresul fizic este 67,12%.

Lucrãrile sunt în plan, iar ultima – care este Petroºaniul, o vom finaliza anul viitor.

Progresul financiar este mai mic decât progresul fizic din cauzã cã nu au venit pentru deconturi, iar în al doilea rând trebuie menþionat cã pe fondurile europene birocraþia este foarte mare. Sunt o mulþime de acte cu care trebuie sã se prezinte pentru deconturi”, a precizat Costel Avram. Proiectul în valoare de 40 de milioa-

Petroºani: Încasãri-record la taxele locale

T

oatã lumea buluc la ghiºee.

Aºa poate fi descrisã ziua în care oamenii iau salariile, la Petroºani, acolo unde se stã minute bune la rând la plata dãrilor cãtre stat. Asta se vede în nivelul încasãrilor, care este unul record.

Criza ºi sãrãcia nu i-a oprit pe locuitorii din Petroºani sã treacã pe la ghiºee.

Cei mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului ºi-au achitat deja dãrile la stat pentru acest an.

Sunt zile în care sute de oameni aºteaptã la rând, iar nivelul încasãrilor este unul record ºi, în plus, acum pe ultima sutã de metri din primul semestru se aºteaptã un nou aflux de cetãþeni la acest birou. „Pânã în 31 martie, bonificaþia este de 10%. Aºteptãm acum sã intre pensiile ºi salariile ºi o sã avem din nou un aflux de contribuabili, începând cu data de 14, pânã la sfârºitul lunii. Dupã 31 martie se vor calcula majorãri de întârziere ce se vor aplica la jumãtate din impozitele neachitate aferente anului

2014. Vreau, însã, sã vã spun cã avem pânã acum un grad de încasare de peste 80%, ceea ce înseamnã cã au

fost zile când am avut ºi peste 200 de persoane la ghiºeu”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºefa Serviciu Impozite ºi

ne de euro se adresazã tuturor localitãþilor din Valea Jiului.

S

e reduc pierderile.

Pe de altã parte, ApaSrv pregãteºte cea de a doua parte a acestui amplu proiect, în valoare de 67 de miliaone de euro fãrã TVA, care vizeazã reabilitarea reþelelor deja existente, ceea ce va duce la rdeucerea pierderilor. „Dacã în prima parte a proiectului s-a fãcut extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, în partea a doua a proiectului investiþiile vor duce la micºorarea pierderilor, care în continuare sunt mari. Suntem primul Taxe Locale.

Toþi aceºtia ºi-au plãtit taxe, impozite sau amenzi, dar sunt ºi oameni care ºi-au achitat deja taxa pentru gunoi. „Dupã cum am observat, de la începutul

operator din România care a început partea a doua proiectului.

Asistenþa tehnicã a fost deja scoasã la licitaþie, iar aceastã asistenþã are rolul de a face studiul de fezabilitate ºi de a pregãti licitaþiile pentru ceea ce avem noi prins în proiect”, a exlicat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Astfel, în partea a doua se prevede reabilitarea a 44 km canalizare, 3 captãri, 26 de kilometri de aducþiuni, reabilitarea a 2 staþii de tratare, precum ºi reabilitarea a 64 de kilometri reþele de distribuþie.

Car men COSMAN-PREDA anului ºi pânã acum, majoritatea au achitat integral, pentru cã beneficiazã de bonificaþia de 5%, dar sunt persoane care ºi-au achitat doar taxele, iar gunoiul îl plãtesc lunar.

Nici anul acesta nu vor fi majorãri de întârziere, ci doar la sfârºitul anului”, a mai adãugat Ioana Mãrgulescu. .

Nivelul încasãrilor locale este unul foarte bun, iar la Petroºani, criza nu i-a lãsat pe oameni fãrã simþul civic.

Cei mai mulþi dintre contribuabili vin de dimineaþã ºi aºteaptã minute bune la rând, în zilele în care aglomeraþia este foarte mare.

Diana MITRACHE

8 Politic ersoanele cu dizabilitãþi care P sunt nevoite sã se

Condamnaþi la umilinþã licitaþiile ce vor urma. „Este obligatoriu, de cel puþin 7 ani, sã aibã rampe pentru persoanele cu handicap locomotor ºi aici vorbim despre transportul urban, iar acest lucru poate fi verificat de Poliþia Rutierã ºi Autoritatea Rutierã”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeeþan Hunedoara, Tiberiu Balint.

ajute de cãrucioare sunt condamnate la umilinþã. Dacã nu au la dispoziþie un autoturism depalsarea devine un calvar, asta deºi au o lege de partea lor care îi obligã pe trasportatorii locali sã asigure rampe pentru accesul celoc care se deplaseazã în cãrucioare.

De aproximativ 7 ani legea care dã dreptul persoanelor cu dizabilitãþi la accesul în mijloacele de transport pe traseele locale este facultativã în judeþul Huneoara. Autoritãþile locale nu au cuprins în caietul de sarcini aceastã obligaþie legaã, iar ope-

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014 cizat cã în reºedinþa de judeþ au mai apãrut microbuze cu douã uºi, dar deocamdatã niciunul cu rampe pentru persoanele cu handicap. „Dacã la licitaþie nu þi se cere aºa ceva, special, atunci rãmâi ºi te strecori printre prevederile legale”, a mai spus Balint. Dar, în noul regulament de la Deva,

N

oi reguli pentru transportatori

ratorii care s-au prezentat la licitaþiile pentru atribuirea traseelor nu au avut niciun motiv sã asigure rampele necesare pentru persoanele

cu handicap locomotor.

Abia acum, în al doisprezecelea ceas, edilii iau în calcul ºi aceastã prevedere legalã, dar numai pentru

Acesta spune cã la Deva urmeazã aprobarea unui regulament pentru operatorii locali, mai ales cã mijloacele de transport în comun au nevoie de urcare ºi coborâre. Acesta a pre-

va fi prevãzutã ºi aceastã obligativitate, potrivit datelor de pânã acum. ªi la Petroºani autoritãþile locale vor veni în sprijinul persoanelor care nu se pot deplasa decât cu ajutorul scaunelor speciale. La licitaþia de anul viitor, aceastã prevedere legalã va fi inclusã în caietul de sarcini. „Licitaþia pe transportul local este prevãzut sã aibã loc anul viitor, când se va trece în caietul de sarcini ºi aceastã cerinþã legalã pentru accesul persaonelor cu dizabilitãþi în mijloacele de transport”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.

Car men COSMAN-PREDA

Mulþi au fost, destui au rãmas... Î n urma alegerilor din anul 2012, Partidul Poporului - Dan Diaconescu avea în Valea Jiului, 1 senator, 1 deputat ºi 13 consilieri locali. Dintre aceºtia, doar senatorul Haralambie Vochiþoiu a dezertat, deputatul Monica Iacob – Ridzi, precum ºi cei 13 consilieri locali rãmânând pe poziþii.

Respectiv 3 la Petrila, 2 în Petroºani, câte unul la Aninoasa ºi Uricani, 2 la Vulcan ºi, cei mai mulþi la Lupeni - 4.

“La nivel de Valea Jiului am înregistrat doar o plecare, aici fiind vorba despre senatorul Haralambie Vochiþoiu, cel care

era ºi preºedintele judeþean al PP-DD. În rest, toþi ceilalþi am rãmas pe poziþii. Aici este vorba atât despre deputatul Monica Iacob – Ridzi cât ºi despre cei 13 consilieri aleºi la nivelul localitãþilor din Valea Jiului. Toate organizaþiile din zonã funcþioneazã, în continuare, fãrã niciun fel de probleme. Nici în ceea ce priveºte numãrul de membri nu am întâmpinat probleme pentru cã am rãmas la acelaºi numãr de membri ºi de cotizanþi. Deocamdatã, la Petroºani, eu sunt preºedinte interimar ºi urmeazã sã efectuãm alegeri dupã cele pentru Parlamentul European”, a declarat Ion Toma, preºedinte interimar PP-DD Petroºani ºi, în acelaºi timp, consiler în cadrul CL Petroºani.

Pentru cei care au rãmas în

PP-DD urmeazã proba de foc, respectiv alegerile europarlamentare. Primul hunedorean aflat pe respectivele liste este Marian Munteanu, preºedintele interimar al partidului la nivel judeþean, amplasat abia pe locul 16 la nivel de þarã. “Noi, ca partid, sperãm sã trimitem în Parlamentul European 5 membri ai PP-DD. Speranþele sunt îndreptãþite, rãmâne însã sã vedem câte voturi vom obþine.

Candidatul nostru hunedorean este Marian Munteanu, preºedintele interimar la nivel de judeþ, acesta fiind clasat pe locul 16 pe lista partidului. Chiar dacã nu are ºanse prea mari de a ajunge în Euro-Parlament, candidatul nostru are rolul de a atrage cât mai multe voturi pentru PP-DD. Abia dupã alegerile europene vom stabili care este linia pe care o vom urma ºi ce mai avem de fãcut”, a mai spus Ion Toma.

PP-DD-iºtii sperã sã obþinã cel puþin 5 locuri în viitorul Parlament European, pe listã, pe primul loc fiind situat preºedintele Dan Diaconescu. În prezent, în Petroºani, PP-DD mai are circa 1.200 de membri, cam tot atâþia ca ºi în urmã cu 2 ani. Semn cã degringolada de la nivel naþional nu i-a afectat (aproape deloc) ºi pe membrii partidului din Vale.

Mir cea NISTOR

Au lucrat de mai mulþi bani

Decontul lucrãrilor de extindere a reþelelor de apã în urma progresului fizic ucrãrile de L extindere a reþelelor de apã ºi

canaizare din Valea Jiului, un proiect derulat de ApaServ Valea Jiului SA cu fonduri europene, sunt în grafic ºi se apropie cu paºi repezi de final.

Totuºi, lucrãrile sunt decontate în proporþie de nici 40 de procente.

Progresul fizic al lucrãrilor este de peste 67%, aratã datele oficiale ale operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului, mai mare decâtprogresul financiar. Situaþia, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, are douã cauze. Pe de o parte vorbim despre birocraþia ce însoþeºte deconturile fãcute pe bani europeni, iar pe de altã parte este vorba chiar de lipsa de operativitate a firmelor care au contractat lucrãrile în ceea ce priveºte deconturile. “Pentru investiþia

pe care noi am început-o undeva în anul 2011, progresul financiar este de 39,33%, iar progresul fizic este 67,12%.

Lucrãrile sunt în plan, iar ultima – care este Petroºaniul, o vom finaliza anul viitor.

Progresul financiar este mai mic decât progresul fizic din cauzã cã nu au venit pentru deconturi, iar în al doilea rând trebuie menþionat cã pe fondurile europene birocraþia este foarte mare. Sunt o mulþime de acte cu care trebuie sã se prezinte pentru deconturi”, a precizat Costel Avram. Proiectul în valoare de 40 de milioa-

Petroºani: Încasãri-record la taxele locale

T

oatã lumea buluc la ghiºee.

Aºa poate fi descrisã ziua în care oamenii iau salariile, la Petroºani, acolo unde se stã minute bune la rând la plata dãrilor cãtre stat. Asta se vede în nivelul încasãrilor, care este unul record.

Criza ºi sãrãcia nu i-a oprit pe locuitorii din Petroºani sã treacã pe la ghiºee.

Cei mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului ºi-au achitat deja dãrile la stat pentru acest an.

Sunt zile în care sute de oameni aºteaptã la rând, iar nivelul încasãrilor este unul record ºi, în plus, acum pe ultima sutã de metri din primul semestru se aºteaptã un nou aflux de cetãþeni la acest birou. „Pânã în 31 martie, bonificaþia este de 10%. Aºteptãm acum sã intre pensiile ºi salariile ºi o sã avem din nou un aflux de contribuabili, începând cu data de 14, pânã la sfârºitul lunii. Dupã 31 martie se vor calcula majorãri de întârziere ce se vor aplica la jumãtate din impozitele neachitate aferente anului

2014. Vreau, însã, sã vã spun cã avem pânã acum un grad de încasare de peste 80%, ceea ce înseamnã cã au

fost zile când am avut ºi peste 200 de persoane la ghiºeu”, a spus Ioana Mãrgulescu, ºefa Serviciu Impozite ºi

ne de euro se adresazã tuturor localitãþilor din Valea Jiului.

S

e reduc pierderile.

Pe de altã parte, ApaSrv pregãteºte cea de a doua parte a acestui amplu proiect, în valoare de 67 de miliaone de euro fãrã TVA, care vizeazã reabilitarea reþelelor deja existente, ceea ce va duce la rdeucerea pierderilor. „Dacã în prima parte a proiectului s-a fãcut extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, în partea a doua a proiectului investiþiile vor duce la micºorarea pierderilor, care în continuare sunt mari. Suntem primul Taxe Locale.

Toþi aceºtia ºi-au plãtit taxe, impozite sau amenzi, dar sunt ºi oameni care ºi-au achitat deja taxa pentru gunoi. „Dupã cum am observat, de la începutul

operator din România care a început partea a doua proiectului.

Asistenþa tehnicã a fost deja scoasã la licitaþie, iar aceastã asistenþã are rolul de a face studiul de fezabilitate ºi de a pregãti licitaþiile pentru ceea ce avem noi prins în proiect”, a exlicat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Astfel, în partea a doua se prevede reabilitarea a 44 km canalizare, 3 captãri, 26 de kilometri de aducþiuni, reabilitarea a 2 staþii de tratare, precum ºi reabilitarea a 64 de kilometri reþele de distribuþie.

Car men COSMAN-PREDA anului ºi pânã acum, majoritatea au achitat integral, pentru cã beneficiazã de bonificaþia de 5%, dar sunt persoane care ºi-au achitat doar taxele, iar gunoiul îl plãtesc lunar.

Nici anul acesta nu vor fi majorãri de întârziere, ci doar la sfârºitul anului”, a mai adãugat Ioana Mãrgulescu. .

Nivelul încasãrilor locale este unul foarte bun, iar la Petroºani, criza nu i-a lãsat pe oameni fãrã simþul civic.

Cei mai mulþi dintre contribuabili vin de dimineaþã ºi aºteaptã minute bune la rând, în zilele în care aglomeraþia este foarte mare.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Bursele au ajuns pe cardurile rezidenþilor

D

upã douã luni de amânare, medicii rezidenþi au primit în sfârºit bursele promise de Guvern.

Carmen COSMAN - PREDA

Bucurie pentru medicii rezidenþi. Dupã ce mai bine de douã luni au fost duºi cu vorba, bursele promise de Executiv au ajuns pe cardurile medicilor rezidenþi.

bune, iar rezidenþii au început sã primeascã bursele. Încã de la finele lunii trecute, oficialii Ministerului Sãnãtãþii au solicitat de la toate spitalele din þarã, prin Direcþiile de Sãnãtate Publicã, listele tuturor rezidenþilor ºi anul în care

Banii pentru medicii rezidenþi vin direct de la Ministerul Sãnãtãþii ºi pânã acum nu au fost achitate din cauzã cã sumele necesare nu au fost virate.

Veºtile sunt, însã,

sunt, aºa încât sã poatã fi plãtite aceste sume care sã mai ajusteze salariile mici încasate de medicii aflaþi la speciliazãri. În judeþul Hunedoara sunt 149 de medici rezidenþi, care beneficiatã

Convocator În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru

data de 11 martie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara.

Proiect de hotãrâre

de aceºti bani meniþi sã le suplimenteze veniturile.

De precizat, însã, cã dacã salariul brut al medicului rezident depãºeºte 3.000 de lei (iar aici sunt incluse ºi gãrzile efectuate), acesta nu va mi primi bursã.

S

alarii sub media europeanã Încã din luna noiembrie, premierul Victor Ponta anunþa cã medicii rezidenþi vor primi, pe întreaga perioadã de rezidenþiat, un tip de bursã specialã lunarã, în cuantum de aproximativ 150 euro, sau, mai precis, 670 de lei.

Sumele ar fi trebuit sã intre, în completarii la salarii încã din luna ianuarie, dar plata efectivã a lor a fost amânatã fãrã o explicaþie coerentã.

Potrivit statisticilor, în þara noastrã salariile rezidenþilor pornesc de la 970 de lei ºi ajung la 1.407 de lei.

Cu tot cu aceastã bursã specialã, rezidenþii ar urma sã primeascã în total între 1.640 de lei ºi 2.077 de lei, un venit oricum mult sub câºtigul european.

privind atribuirea unui imobil aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara pentru realizarea proiectului ”Neutralizarea deºeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitaliceascã”.

Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Calificãrile dascãlilor, motivul pentru eliminarea sporului de Valea Jiului

A

vem prea mulþi profesori calificaþi în Valea Jiului ºi de aceea s-a renunþat la sporul pentru zona defavorizatã. Începând cu aceastã lunã cadrele didactice din municipiile Vãii Jiului nu vor mai primi la salariu sporul de 30% pentru zonã defavorizatã.

Monika BACIU ”În urma controlului Curþii de Conturi din anul 2011 s-a ajuns la concluzia cã Valea Jiului nu mai este zonã defavorizatã, iar cele trei municipii, Vulcan, Lupeni ºi Petroºani nu mai beneficiazã de sporul de zonã defavorizatã. Din pãcate, în acea lege datã în decembrie 2009 se spune cã nu mai este zonã defavorizatã, dar localitãþile Petrila, Uricani ºi Aninoasa sunt considerate zone defavorizate ºi vor primi 15% ca zonã defavorizatã ºi 15% sume compensatorii.

Din pãcate la localitãþile

Petrila, Uricani ºi Aninoasa cea de 3 municipii nu se aplicã legea 330 prin care ar fi beneficiat de sume compensatorii”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat învãþãmântul preuniversitar din Valea Jiului.

Sutele de dascãli care predau în cele trei municipii ale Vãii Jiului vor pierde 30% din salariu din cauza acestei hotãrâri a Curþii de Conturi. ”Pierdem 30% din salar.

Noi am fãcut demersuri în urma hotãrârii Curþii de Conturi, dar am fost respinºi atât la Deva, cât ºi la Alba Iulia ºi la Bucureºti aºa cã a rãmas soluþia

definitivã, astfel cã începând din aceastã lunã nu vom mai primi cei 30% ca sume compensatorii, ca sã nu mai vorbim de zonã defavorizatã”, a mai spus sursa citatã. În urmã cu mai bine de 10 ani s-a dispus acordarea unui spor pentru profesorii care predau în Valea Jiului pentru a-i atrage aici. Pe atunci dascãlii nu aveau calificarea necesarã.

Acum cã marea lor majoritate au studii în domeniu, s-a decis cã sunt mult prea bine pregãtiþi, motiv pentru care s-a renunþat la spor. ”În urmã cu 16-17 ani am fost consideraþi ca zonã defa-

vorizatã pentru cã atrãgeam foarte greu personal calificat în învãþãmânt. Aveam foarte mult personal necalificat în învãþãmânt ºi atunci pentru atragerea de personal în învãþãmântul din Valea Jiului s-a dat acest spor de 30%. În situaþia actualã toate posturile sunt ocupate de titulari sau suplinitori,

foarte puþini necalificaþi mai avem în învãþãmântul din Valea Jiului”, a mai spus Fãgaº.

Sute de dascãli din Valea Jiului rãmân fãrã spor. Învãþãmântul este din ce în ce mai ºubred, iar subfinanþarea se resimte.

Cadrele didactice din Valea Jiului beneficiau pânã acum de un spor de zonã, în valoare de 30 de procente. Începând din acest an, profesorii nu vor mai primi aceºti bani suplimentari.

Au câºtigat procesele, dar nu au recuperat banii

ª

i-au câºtigat drepturile în instanþã, dar îºi recupereazã banii pe parcursul a ºase ani.

Este vorba de dascãlii care au acþionat în judecatã ºcolile unde lucreazã ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean pentru acordarea unor sume ce le-au fost retrase ilegal din salariu. Dupã ce au câºtigat procesele, profesorii sunt puºi în postura de a nuºi recupera toþi banii acum, ci pânã în anul 2020.

Monika BACIU ”Conform legii anul acesta vom primi 25% plus 5% pe procesele din anii anteriori, câºtigate de noi din sumele cuvenite.

Din pãcate anumite ºcoli din localitãþile noastre au primit o anumitã sumã mai micã decât cea cuvenitã, iar contabilii au primit ordin ca sã dea o treime din suma care s-a primit din suma cuvenitã. Aºa cã în loc sã

primeascã o pãtrime din suma cuvenitã, o sumã mai mare, primesc din suma primitã de ºcoli”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Învãþãmântul

Preuniversitar Valea Jiului.

Sunt dascãli care au de recuperat zeci de mii de lei, însã banii vor fi primiþi în tranºe. ”E în funcþie de procesul în care am

fost, în funcþie de vechimea care a avut-o , de salariu. În urma proceselor fiecare dascãl are o anumitã sumã. Nu toatã lumea are la fel”, a mai spus sursa citatã.

Aproximativ jumatate dintre cadrele didactice au dat in judecata Ministerul Educatiei pentru a primi majorarile salariale conform Legii 221/2008, iar cei care au obtinut deja hotarari judecatoresti favorabile lor vor primi banii esalonat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

VREMEA pânã pe 23 martie. Cât va ploua în fiecare regiune a þãrii. PROGNOZA METEO pentru urmãtoarele douã sãptãmâni

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 10 - 23 martie, pentru toate regiunile din þarã: Banat, Criºana, Transilvania, Maramureº, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia ºi la munte.

Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

BANAT Valorile termice vor fi uºor mai ridicate decât cele normale pentru luna martie.

Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 10...13 grade în intervalul 10-14 martie, pe 15 martie va creºte spre 16 grade, apoi va scãdea uºor, fãrã a coborî sub 12 grade. În prima sãptãmânã media temperaturilor nocturne va oscila de la 2 grade la -1 grad, în schimb, dupã data de 15 martie, aceasta se estimeazã cã va evalua normal pentru aceastã perioadã, în ecartul de la 1 la 4 grade.

Vor cãdea ploi slabe, locale, la începutul intervalului ºi din nou, zilnic, dupã data de 15 martie, cu posibilitatea ca în intervalele 16-17 martie ºi 19-23 martie sã se consemneze ºi ploi moderate cantitativ.

TRANSILVANIA Valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru luna martie. Astfel, media temperaturilor maxime pe întreg intervalul de prognozã se va situa în ecartul 8

la 13 grade, parcurgând succesiv faze de creºtere sau de scãdere de la o zi la alta. În schimb, media temperaturilor nocturne va fi permanent negativã, putând coborî în nopþile mai reci sub -5 grade în prima sãptãmânã, iar ulterior aceasta se va situa între -3 grade ºi 1 grad.

Vor cãdea ploi slabe, izolat la începutul intervalului ºi din nou, zilnic, la nivel local, dupã data de 15 martie, cu o probabilitate ceva mai mare ca în intervalele 16-17 martie ºi 19-23 martie sã fie ºi ploi moderate cantitativ. Trecãtor, vor fi posibile ºi precipitaþii mixte.

MOLDOVA Pânã pe 13 martie, temperaturile diurne vor fi ceva mai modeste, cu o medie ce nu va depãºi 8...9 grade în zilele mai reci. Va urma o încãlzire, ajungându-se la media de 16 grade pe 15 martie, iar în a doua sãptãmânã schimbãrile vor fi mai reduse, respectiv media temperaturilor maxime se va încadra între 11 ºi 14 grade, aceste valori fiind cele normale

în luna martie, în aceastã regiune. În privinþa regimului termic nocturn, se estimeazã cã în prima sãptãmânã acesta se va situa uºor sub normã, predominând valori medii negative de pânã la -2 grade, pentru ca, ulterior, sã devinã unul normal, cu o medie a minimelor cuprinsã între 0 ºi 3 grade.

Probabilitatea pentru ploi, în general slabe, va fi mare în intervalul 15 – 23 martie. Trecãtor, în nordul regiunii, vor fi posibile ºi precipitaþii mixte.

OLTENIA Pânã pe data de 13 martie, valorile medii diurne de temperaturã vor creºte de la 8 la 13 grade, iar între 13 ºi 15 martie vor urca spre 16 grade. În aceastã primã sãptãmânã, valorile termice nocturne vor fi modeste pentru aceastã perioadã, oscilând în jurul unei medii de 0 grade. Începând din 16 martie, regimul termic va fi uºor mai ridicat decât cel climatologic normal, fiind de aºteptat ziua, în medie, între 11 ºi 14 grade,

iar noaptea, medii termice între 1 ºi 3 grade.

Faþã de prima decadã a lunii martie, ameliorarea regimului precipitaþiilor va fi

importantã, ploile devenind slabe ºi acoperind arii restrânse.

LA MUNTE Pe tot parcursul intervalului de prog-

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

nozã se vor înregistra temperaturi apropiate de normalul climatologic al perioadei.

Astfel, în prima sãptãmânã media maximelor se va situa în ecartul 1...6 grade, iar a minimelor între 7 ºi -4 grade, iar pentru cea de-a doua sãptãmânã sunt de aºteptat, în medie, valori de 1...4 grade ziua ºi de 5 la -2 grade noaptea.

Probabilitatea pentru precipitaþii mixte va fi mai mare dupã data de 15 martie.

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Actualitate 13

Peste 30 de mii de lei alocã lunar Primãria Petroºani pentru bursele sociale ale elevilor

N

umãrul elevilor din municipiul Petroºani care provin din familii cu probleme sociale este din ce în ce mai mare. Peste 600 de elevi beneficiazã de burse sociale dintr-un total de 886, astfel cã ponderea acestora este de peste 60%.

Monika BACIU ”La începutul fiecãrui an ºcolar, unitãþile de pe raza de învãþãmânt a municipiului Petroºani vin la noi cu o situaþie diferenþiatã pe tipul de

burse prin care noi urmeazã sã suportãm cuantumul acestor burse cãtre elevii care îndeplinesc anumite condiþii, se încadreazã fie la bursã de performanþã, de merit, de studiu sau socialã. Se

remarcã ºi în acest an cã cel mai mare numãr îl au bursele sociale, pentru semestrul doi al acestui an de învãþãmânt au fost înaintate cãtre Consiliul Local aprobarea unui numãr de 646 de burse sociale dintr-un total de 886, cuantumul acestora este de 50 de lei pe lunã ºi acestea se acordã în funcþie de criteriile stabilite prin Legea Educaþiei Naþionale”, a declarat Dorina Niþã, vicepri-

marul municipiului Petroºani.

Lunar, pentru aceºti copii municipalitatea plãteºte peste 30 de

Troleibuzele pentru Valea Jiului s-ar putea transforma în autobuze hibrid

T

roleibuzele care sã lege estul Vãii de vestul acesteia ar putea fi „transformate” în autobuze hibrid, dacã fondurile alocate de Uniunea Europeanã vor fi mai generoase pentru acest tip de mijloace de transport în comun.

Carmen COSMAN - PREDA Pentru a veni în sprijinul populaþiei din Valea Jiului, în sensul reducerii costurilor la biletele pe mijloacele de transport în comun, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au gândit o linie de troleibuz, care se lege Petroºaniul de Uricani. În acelaºi timp, spune vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, s-ar putea lega ºi cele douã staþiuni, Petroºani ºi Straja, aºa încât amatorii de schi sã aibã douã posibilitãþi de petrecere a timpului liber.

Pentru aceastã linie de

transport în comun a fost semnat deja contractul de proiectare, însã linia de troleibuz ar putea fi schimbatã cu mijloace de transport hibrid. „Proiectul este într-o fazã destul de avansatã, însã sunt totuºi lucruri destul de complexe, ºi am aºteptat sã vedem care este ºi optica finanþatorului, care este Comisia Europeanã. Din câte se pare, optica finanþatorului este de a încuraja tranportul cu mijoace de transport hibrid. ªi, de aceea, este posibil ca pe aceastã linie de transport sã nu fie troleibuze, ci autobuze hibrid”, spune vicepreºedintele

CJ Hunedoara, Tberiu Balint. Anul tercut s-au semnat deja contractele de asociere dintre CJ Hunedoara ºi administraþiile publice locale, în vederea implementãrii acestui proiect, care sã ducã la reducerea costurilor biletelor de transport, care ar flexibiliza ºi forþa de muncã în Valea Jiului. Finanþarea UE ar puta fi fãcutã cãtre autoritãþile publice, iar gestionarea acestor linii de transport sã revinã tot autoritãþilor, ca beneficiar al finanþãrii. Tiberiu Balint

mii de lei. ”Bursele sociale sunt cuantificate la 32.300 de lei pe lunã.

Este o sumã mare, dar aceasta aratã din pãcate ºi situaþia materialã grea cu care se confruntã copiii din oraºul nostru”, a mai

spune cã varianta finalã va fi aleasã în funcþie de opþiunile UE. „Uniunea Europeanã stabileºte niºte linii de finanþare ºi, din câte se pare vor sã încurajeze aceastã variantã, a autobuzelor hibrid.

declarat sursa citatã.

Elevii care beneficiazã de burse, indiferent de natura lor, pot pierde ajutorul bãnesc oferit de primãrie dacã nu se mai încadreazã în condiþiile stabilite prin lege.

Dacã pe aceastã variantã luãm un punctaj mai mare, vom merge pe el. Dacã nu infuenþeazã puctajul, vom merge pe linia de troleibuz”,a explicat vicepreºedintele CJ Hunedoara.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Nocturne (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Râzi ºi câºtigi (r) 13:00 ªtirile Prima TV 13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prin stomac (r) 14:30 Click! (r) 15:30 Trãsniþii (r) 16:00 ªtirile Prima TV 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursa mortalã: Infernul 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 12:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nemuritorii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã farmecã. Fiþi prudent ºi modest. În privinþa afacerilor, ar fi bine sã nu riscaþi nimic. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Sunteþi inventiv, bine dispus ºi gata sã întindeþi o mânã de ajutor oricui are nevoie. Reuºiþi sã vã afirmaþi la locul de muncã.

Relaþiile cu prietenii ºi familia sunt foarte bune. Spre searã, sunteþi romantic ºi nu este exclus sã faceþi un cadou.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Se anunþã o zi deosebitã, cel puþin pe plan sentimental. La o petrecere, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã. S-ar putea ca atracþia sã fie reciprocã ºi sã ajungeþi la o prietenie durabilã.

Nu plecaþi urechea la vorbele unui aºa-zis prieten.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 13:45 Digisport Show 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Europa League 16:00 Rezumat UEFA Champions League 16:45 Rezumat UEFA Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

Dimineaþa sunteþi dezamãgit din cauza unui eºec financiar ºi deveniþi indiferent la tot ce se întâmplã în jur. Fiþi mai optimist ºi mai activ. Dupã-amiazã, s-ar putea ca o rudã sã vã facã o surprizã plãcutã.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

22

Aveþi ºanse sã cumpãraþi un obiect de valoare, dorit de multã vreme de întreaga familie. Dupãamiazã este posibil sã vã schimbaþi programul din cauza unor probleme de serviciu. Nu este nimic grav, dar va fi nevoie sã rãmâneþi la muncã pânã seara.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r) 13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Teleshopping 15:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Schimbãrile de care aveþi parte pe plan sentimental sunt benefice. În societate, aveþi o vervã deosebitã ºi puteþi lega cu uºurinþã prietenii noi. Nu este exclus sã stabiliþi o relaþie.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã aveþi ocazia sã plecaþi întro cãlãtorie cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi pe gânduri, pentru cã o micã escapadã poate aduce un suflu nou relaþiei. Nu vã implicaþi în afaceri. Astãzi existã riscul sã nu aveþi noroc.

Cei din jur vã apreciazã pentru atitudinea deschisã pe care o aveþi. Relaþiile parteneriale au o evoluþie foarte bunã. Sunteþi dispus sã vã ajutaþi colegii ºi sã le oferiþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nu promiteþi decât ceea ce depinde de dumneavoastrã!

23 august *** 22 septembrie Sunt ºanse sã faceþi un pas foarte important în viaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi mergeþi înainte, dacã sunteþi hotãrât. Ar fi bine sã nu neglijaþi problemele profesionale.

Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale.

23 octombrie *** 22 noiembrie Eºecul într-o afacere vã ambiþioneazã ºi sunteþi tentat sã vã asumaþi mai multe riscuri. Nu este cazul sã vã lãsaþi descurajat.

Pur ºi simplu, nu este o zi bunã pentru afaceri.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa vã reîntâlniþi cu o persoanã cu care nu v-aþi vãzut de mult timp. Relaþiile cu prietenii ºi cu rudele sunt foarte bune.

Rezolvaþi problemele de familie pe care le-aþi tot amânat.

21 februarie *** 20 martie Este o zi favorabilã deciziilor importante. Puteþi sã vã faceþi planuri serioase în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã flerul nu vã ajutã prea mult. Este posibil sã reîntâlniþi un prieten.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Judeþul Hunedoara stã bine la capitolul asigurãrilor de sãnãtate

P

otrivit reprezentantilor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Hunedoara, cei mai multi dintre cei care beneficiaza de asigurari de sanatate in sistemul public sunt salariatii, urmati de pensionari. În judeþul Hunedoara la ora actualã, conform statisticilor raportate de medicii de familie figureazã peste 390.000 de asiguraþi.

Adriana PAVEL Potrivit rezultatelor ultimului recensamant al populatiei si locuintelor din anul 2011, in judetul Hunedoara locuiesc 418.

565 de persoane. In evidentele Casei Judetene

coasiguraþi, în jur de 22.000 de persoane. Cei mai puþini sunt asiguraþii benefciari ai legilor speciale, cum ar fi eroi martiri ai neamului. De

asemenea, foarte multi sunt si cei care nu au venituri proprii, dar se afla in intretinerea unei persoane asigurate. Este vorba despre persoanele coasigurate, care se gasesc pe listele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate in numar de peste 22.000.

de Asigurari de Sanatate Hunedoara se regasesc circa 398 de mii de persoane asigurate, iar cei mai mulþi care figureazã pe listã sunt salariaþi, în jur de 144.000 urmaþi de pensionari 94.000 , copii în jur de 72.500, dar ºi

Azi se ia apa!

Angajare

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 11.03.2014 în oraºul: Vulcan 9:00 - 15:00. Zona afectatã: Str.Jiului, bl. A, B, C. Motiv: cuplare reþea nouã la sistemul de alimentare cu apã între orele 9:00-14:00.

Zona afectatã: Str. N. Titulescu, bl.

D1-D13, E4, E5, Scoala nr. 5.

Motiv: Montare distribuitor str. N. Titulescu, bl. D3.

"SC GTS COMPANY SRL organizeazã în data de 20.03.2014, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

bucãtar

Cerinþe: studii de specialitate Înscrierea se face pe bazã de CV. CV-ul se depune pânã în data de 19.03.2014 la sediul societãþii din Petroºani, str.

Griviþa Roºie, nr. 36 sau la adresa de mail: gtscompanysrl@yahoo.com.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

Mieluþii de Paºte vor fi bine crescuþi

M

ielul de pe masa de Paºte de anul acesta va fi gras ºi gustos. Cel puþin aºa spun crescãtorii de oi din Valea Jiului care încep deja sã arvuneascã animalele.

Adriana PAVEL Mieii vor fi destui anul acesta, mai ales cã oile au fãtat la începutul anului chiar ºi câte doi.

Gospodarii din Valea Jiului care mai cresc oi, au deja mieii promiºi chiar înainte de a fi fãtaþi. Motivul

pentru care oamenii se grãbesc sã-ºi asigure unul pentru masa tradiþionalã de Paºti este, spun crescãtorii, acela cã animalele sunt crescute în mod natural ºi în bune condiþii. Pentru a vedea cum stau lucrurile într-o gospodãrie de

momârlani, poposim în bãtãtura unei familii de pe Valea Morii, Municipiul Vulcan. Aici totul se face ecologic, iar oile mãnâncã doar fân ºi boabe de porumb, astfel cã pânã la Paºte, mieii nu au cum sã nu creascã graºi ºi frumoºi.

“Miei sunt destui, mai ales cã oile au fãtat anul acesta.

Pânã la Paºte au timp sã creascã ºi mai mari, tocmai buni”, a afirmat capul familiei.

Zburdând liberi

Primãvarã capricioasã

N

ici bine nu ne-am obiºnuit în primele zile ale lui martie cu cãldurã, cã mai apoi, tot restul lunii a fost pus parcã sub zodia ploilor. ªi, dupã cum aratã prognoza meteorologilor, nici aprilie nu va fi mai cald.

Adriana PAVEL Trecerea de la rece la cald ºi invers, nu a fãcut decât sã producã un dezechilibru la nivel neurovegetativ, iar cazuistica din unele secþii medicale fost aproape similarã cu

taþie bogatã în vitamine ºi multa miºcare,

prin curte, cu gesturi inocente ºi drãgãlaºe, mieii nãscuþi acum câteva sãptãmâni aproape îºi vor dubla greutatea pânã la Paºte. Preþurile estimate la acest moment, dacã este sã ne luãm dupã trendul ultimilor ani, variazã între 22 ºi 25 de lei pe kilogram, deºi unii proprietari de animale spun încã de pe acum cã nu vor coborî sub nicio formã preþul, adicã 25 de lei pe kg. “ Cu siguranþã vom gãsi sã-i dãm pe toþi.

Oamenii se înghesuie acestea sunt sfaturile medicilor pentru a depãºi cât mai uºor disconfortul creat de

cea din plin sezon rece, cu o predispoziþie de pneumoni, viroze respiratorii sau astm bronºic în crizã.

Frecvenþa cu care pacienþii vin la Urgenþã este destul de ridicatã în ultimele saptamani. O alimen-

Unele produse de post nu sunt chiar de post!

P

e lîngã o curãþare sufleteascã, postul presupune ºi o curãþare trupeascã prin renunþarea la alimentele precum carne, lapte sau ouã. Ceea ce mulþi nu ºtiu însã, este ca unele produse din magazine, aºa zise de post, conþin foarte multe E-uri, care de fapt sunt de origine animalã.

Adriana PAVEL În perioada de post sînt interzise produsele lactate ºi carnea, adicã tot ceea ce este de orgine animalã, astfel cã alimentele de bazã pentru cei care recurg la aceasta curãþare trupeascã înainte de sãrbãtoarea învierii domnului sînt legumele, fructele, dar ºi produsele vegetale cumpãrate din magazine. Totuºi, se pare

cã aceste produse nu sunt în totalitate de post, aºa cum par, ºi

nu sunt nici cele mai sãnãtoase. “Fiind perioada de post,

oamenii, din convingere religioasã sau pentru cã este în trend, consumã produse de post din hipermarket-uri.

Trebuie sã atragem atenþia cã majoritatea produselor de post conþin E-uri, iar E-urile ca sursã, sunt de origine animalã”, ne-a declarat un medic de familie din Municipiul Vulcan. Se pare însã cã mulþi dintre oameni care þin post nu ºtiu acest lucru ºi consumã astfel de produse cumpãrate din comerþ.

Postul Paºtelui, numit ºi postul mare, este cel mai lung din calendarul bisericii ortodoxe ºi dureazã 48 de zile.

sã cumpere, mai ales cã sunt crescuþi natural”, a precizat un alt momârlan din aceeaºi zonã.

Din pãcate, în Valea Jiului au mai rãmas foarte puþini crescãtori de oi, aceastã ocupaþie

pierzându-ºi din putere odatã cu trecerea anilor.

Acum, cei mai mulþi oameni cumpãrã mielul de Paºte din piaþã, de la ciobanii veniþi din alte judeþe sau direct din supermarket.

vreme.

Cât priveºte încãlzirea vremii, aceasta este prognozatã pentru câteva zile la sfârºitul acestei sãptãmâni, dupã care temperaturile ºi precipitaþiile îºi vor face iarãºi de cap. Însã, de luna viitoare, îmbu-

curãtor este cã nu vor mai exista dezechilibre atât de puternice precum luna aceasta, ci vom avea temperaturi mai apropiate de normalul perioadei.

Precipitaþiile nu sunt excluse, dar nici nu vor mai fi atât de dese.