Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 568

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”Experimente” politice în ”laboratoarele” din Valea Jiului

Avocaþi trimiºi în judecatã pentru ºantaj >>> PAGINA A 3-A

I-au spulberat visul de a ieºi de dupã gratii >>> PAGINA A 3-A

SMURD Hunedoara - 9 ani de existenþã >>> PAGINA A 4-A

Pãrintele Pãtraºcu vrea ºi moaºtele Sfântului Nicolae >>> PAGINA A 5-A

Schimbãrile politice, pe principiul ”capul lui Avram vrem” >>> PAGINA A 7-A

Costel Avram nu se lasã deºi este ”în veºnicã opoziþie” >>> PAGINILE 8-9

Clãdiri abandonate, prejudicii municipale >>> PAGINA A 11-A

”Greul” ASF, avere grea >>> PAGINA A 12-A

”L

aboratoarele” din Valea Jiului pregãtesc detronarea vicepreºedinþilor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Dupã schimbarea puterii, apele s-au tulburat ºi în teritoriu. Potrivit vicepreºedintelui CJH, Tiberiu Balint (PNL) mai mulþi consilieri judeþeni îi doresc ”capul”. Debarcarea acestuia este pregãtitã de cei din Valea Jiului. >>> PAGINA A 6-A

Lucreþia Gabroveanu O viaþã dedicatã cunoaºterii ºi dragostei faþã de tradiþie >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Avocaþi trimiºi în judecatã pentru ºantaj

oi avocaþi soþ ºi soþie, unul profesând în Bihor iar celãlalt în Baroul Hunedoara, au fost trimiºi în judecatã de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie. Cei doi, Ioan Sava ºi Ana Sava sunt acuzaþi de ºantaj. Maximilian GÂNJU

Procurorii susþin cã în perioada octombrie — noiembrie 2013, Sava Ioan ºi Sava Ana — Daniela, au exercitat acte de constrângere asupra persoanei vãtãmate, magistrat în cadrul Tribunalului Bihor, proferând ameninþãri la adresa acesteia ºi a copiilor sãi minori. Scopul acestor acþiuni a fost acela de a o determina sã-ºi schimbe comportamentul profesional ºi sã o intimideze în exercitarea, pe viitor, a atribuþiilor de serviciu, referitoare la emiterea autorizaþiilor de interceptare a comunicaþiilor telefonice ºi a înregistrãrilor în mediul ambiental, intenþionând în acest fel sã obþinã, în mod injust, un

folos pentru persoanele implicate în acte de corupþie ori care au comis alte infracþiuni grave, marea majoritate fiind prieteni de-ai inculpaþilor. „La începutul anului 2012, Direcþia Naþionalã Anticorupþie — Serviciul Teritorial Oradea a trimis în judecatã pe inculpaþii Sava Ioan ºi Sava Ana — Daniela, pentru comiterea unor infracþiuni de corupþie, spãlare a banilor ºi fals. Dupã probarea infracþiunilor de corupþie respectiv dupã ce au fost dezvãluite metodele bazate pe trafic de influenþã ºi intervenþii/imixtiuni la anumiþi magistraþi, prin care inculpatul Sava Ioan ar fi reuºit sã obþinã hotãrâri judecãtoreºti favorabile clienþilor sãi, acesta ºi soþia sa, inculpata Sava Ana —

Daniela, ar fi dezvoltat o adevãratã adversitate atât la adresa instituþiilor anticorupþie, cât ºi la adresa persoanelor din cadrul altor instituþii implicate în combaterea corupþiei”, aratã procurorii DNA.

enigrat în presã

Cei doi avocaþi ar fi exercitat acte de constrângere asupra magistratului, proferând ameninþãri la adresa acesteia ºi a copiilor sãi minori, cu scopul de a o determina sã-ºi schimbe comportamentul profesional ºi sã o intimideze în exercitarea, pe viitor, a atribuþiile de serviciu, în special cele cu privire la emiterea autorizaþiilor de interceptare a comunicaþiilor telefonice ºi a înregistrãrilor în mediul ambiental. „În acest context, ar fi apãrut, cu sprijinul avocatului Sava Ioan, mai multe articole denigratoare la adresa pãrþii vãtãmate, pe site-ul unei publicaþii. Materiale de presã respec-

I-au spulberat visul de a ieºi de dupã gratii

udecãtorii de la Petroºani au decis cã nu sunt motive întemeiate pentru ca violatorul care a pocnit o tânãrã cu un fãcãleþ în cap, a bãtut-o ºi apoi a violat-o, sã fie eliberat din penitenciar la aproape 3 ani de la comiterea faptei. Maximilian GÂNJU

Profitând de faptul cã noua legislaþie este mai blândã, Alexandrache Marius Vasile, bãrbatul care alãturi de un amic a ademenit o tânãrã din municipiul Vulcan, au bãtut-o ºi apoi au abuzat de ea, a

cerut revizuirea dosarului sãu. Violatorul spera ca pedeapsa dictatã de instanþa de la Petroºani în anul 2011, sã-i fie mãcar micºoratã, însã dupã ce i-au analizat cererea magistraþii au considerat cã nu intrã în discuþie eliberarea sa înainte de

termen ºi nici reducerea sentinþei. Astfel, judecãtorii petroºãneni au respins ca inadmisibilã în principiu cererea de revizuire, formulatã de violatorul aflat în prezent în Penitenciarul Aiud. Alexandrache mai are o cale de atac dacã face apel la decizia instanþei de la Petroºani, iar ultimul cuvânt îl vor avea judecãtorii Tribunalului Hunedoara. Violul în grup avea sã se petreacã în ianuarie 2011, în Vulcan, iar o tânãrã de 20

de ani la acea vreme, era ademenitã în locuinþa unuia dintre agresori, pe care îl cunoscuse cu câteva zile în urmã. Giani Prian îi motivase fetei cã vrea sã-ºi schimbe o bluzã, iar când a intrat în apartament, fata a fost pocnitã cu un fãcãleþ în cap ºi abuzatã sexual. Atât de Prian cât ºi de Marius Alexandrache. Cei doi violatori nu ºi-au recunoscut nici o clipã faptele ºi chiar s-au luptat sã convingã instanþele de judecatã cã tânãra a vrut sã se culce cu ei. Nu au reuºit aºa cã au cãutat alte soluþii de a ieºi de dupã gratii, toate respinse de judecãtori.

tive ar fi avut rolul de a-l discredita pe magistrat, în contextul celor expuse mai sus. Aceste acþiuni ar fi creat contextul necesar postãrii (sub protecþia anonimatului oferit de internet) a unor comentarii, care sã continue ºi sã amplifice campania mediaticã denigratoare la adresa magistratului, cu atât mai mult cu cât comentariile negative, aproape în totali-

tate, ar proveni de la cei doi inculpaþi. Pe de altã parte, articolele ºi comentariile la acestea, ar fi avut ºi rolul de a descuraja alþi magistraþi sã ia o atitudine fermã împotriva fenomenului de corupþie în rândul organelor de aplicare a legii, în special din justiþie”, se mai aratã în rechizitoriul DNA. Dosarul a fost trimis spre judecare Curþii de Apel Oradea.

Douã autoturisme avariate ºi o victimã, bilanþul unei ciocniri

ciocnire între douã autoturisme conduse de douã tinere din Valea Jiului s-a soldat cu pagube materiale importante, dar ºi cu rãnirea uneia dintre ºoferiþe. Carmen COSMAN - PREDA De vinã pare sã fie o tânãrã în vârstã de 21 de ani din localitatea Aninoasa, care a vrut sã iasã din parcarea unui supermarket din Petroºani, dar la intersecþia cu drumul de acces, nu s-a asigurat. Fata nu a acordat prioritate de dreapta unui alt autoturism condus de o tânãrã în vârstã de 19 ani,

iar cele douã autoturisme au intrat în coloziune. În urma evenimentului rutier a rezultat avarierea ambelor autoturisme ºi rãnirea uºoarã a conducãtoarei auto în vârstã de 21 de ani. „În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

SMURD Hunedoara - 9 ani de existenþã

MURD Hunedoara a celebrat, în Petroºani, împlinirea a 9 de ani de la înfiinþare. La evenimentul organizat în Capitala Vãii Jiului au fost prezenþi ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean, cei care au contribuit la înfiinþarea acestui serviciu, extrem de necesar în cazul înregistrãrii unor accidente. Mircea NISTOR

“Am sãrbãtorit împlinirea a 9 ani de la înfiinþarea SMURD, la iniþiativa Consiliului Judeþean Hunedoara, ºi am dorit ca în acest an sã marcãm evenimentul în Valea Jiului pentru cã Petroºani ºi Vulcan, alãturi de Hunedoara, au fost primele localitãþi hunedorene în care au luat fiinþã module SMURD. Personal, consider cã este cea mai importantã realizare a Consiliului Judeþean, deoarece

SMURD, gestionat de Asociaþia Salvital, reprezintã un ajutor esenþial pentru toþi locuitorii judeþului atunci când se aflã într-o situaþie dificilã”, a declarat Tiberiu

Balint, vicepreºedinte CJ Hunedoara. Manifestarea a demarat cu o simulare a unui accident de circulaþie soldat cu douã victime rãmase încarcerate. “Este o zi memorabilã ºi era cazul ca un astfel de eveniment sã aibã loc ºi în Valea Jiului, zonã care a contribuit din plin la înfiinþarea SMURD la nivel de judeþ. Au trecut 9 ani de la înfiinþare, ani cu multiple realizãri de-a lungul cãrora echipajele paramedicale ºi-au dovedit eficienþa (inclusiv cu ocazia

SUP a trecut (cu bine) de control

ontroalele în spitale, comandate de cãtre fostul ministru al sãnãtãþii, s-au încheiat. Cel puþin, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde nu au fost constatate deficienþe deosebit de grave. Mircea NISTOR “Controalele demarate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, la nivelul unitãþii noastre, s-au încheiat bine. Au fost constatate o serie de probleme pe care va trebui sã

le rezolvãm ºi pentru care existã un plan de conformare. În primul rând, este vorba despre reparaþii capitale, în cadrul cãrora vor fi rezolvate toate problemele care mai existã în cadrul unitãþii noastre

medicale”, a declarat Alin Vasilescu, directorul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Controlul efectuat de cãtre reprezentanþii inspecþiei sanitare la unitatea medicalã din Petroºani, la capitolul curãþenie, nu au fost urmate ºi de aplicarea unor sancþiuni contravenþionale. “Despre eventuale amenzi contravenþionale nu s-a pus problema ci doar despre efectuarea unor pro-

simulãrii prezentate) ºi sper ca, în continuare, factorii de decizie locali ºi naþionali sã înfiinþeze ºi echipaje SMURD cu medic ºi asistent. Aici ar fi vorba atât despre echipaje ciu în Valea Jiului. scoatem pe accidentaþi terestre cât Practic, dupã Mureº, ºi sã le acordãm ºi unul aerprimul echipaj care a primul ajutor, acordânian, dotat luat naºtere în judeþul du-le o nouã ºansã la cu un eliHunedoara a fost cel viaþã. Nu de alta dar, copter, aºa de la Petroºani. De-a sistemul creat de cãtre cum visam lungul celor 9 ani medicul Raed Arafat la înfiscurºi de la înfiinþare este unul bine pus la inþarea am avut parte ºi de punct”, a precizat acestui serunele probleme, Ileana ªandor, asistent viciu”, a þinând cont de faptul ºef UPU SMURD spus cã am întâmpinat Spitalul de Urgenþã Cãtãlin obstacole, deoarece Petroºani. Popa, director medical oamenii nu au înþeles, Manifestarea, la în cadrul Spitalului la început, despre ce care au participat ca Municipal Vulcan. este vorba. Cu ceva invitaþi copii de la În continuarea proani în urmã, înainte unitãþile ºcolare din gramului dedicat de înfiinþarea Petroºani, a fost orgaaniversãrii celor 9 ani SMURD, nu puteam nizatã de cãtre de existenþã a scoate victimele unor Consiliul Judeþean SMURD Hunedoara, accidente rutiere din Hunedoara, Salvital, salvamontiºtii din maºini pentru cã nu Inspectoratul Judeþean Petroºani au prezentat dispuneam de dotarea pentru Situaþii de modul de operare în necesarã. În prezent, Urgenþã ºi primãria cazul evacuãrii, de la este relativ uºor sã-i din localitate. înãlþime, a unei victime. “Sunt alãturi de colegii de la SMURD încã din sociaþia Oraºelor din România i-a momentul acordat titlul de “Primarul anului înfiinþãrii 2013” lui Ilie Pãducel, edilul ºef al Petrilei. acestui servi-

grame de conformare. Aici ar fi vorba despre reducerea numãrului de paturi din saloane sau construirea unui corp nou. Vom realiza ceea ce ni s-a indicat în condiþiile în care vom dispune ºi de sumele necesare”, a mai spus Alin Vasilescu. În principal, controalele au avut ca scop aplicarea corectã a prevederilor legale în ceea ce priveºte legile sanitare precum ºi efectuarea unor activitãþi care sã aibã în vedere respectul faþã de pacienþi.

Pãducel - primarul “2013”

Din AOR fac parte 160 de oraºe, dintre cele 216, câte existã în România. Mircea NISTOR

Întâlnirea consiliului director al asociaþiei, la care a fost prezent ºi primarul Petrilei, s-a derulat, în Bucureºti, în perioada 5 – 7 martie. În fiecare an, AOR acordã premii pentru “Cei mai activi ºi mai implicaþi primari în activitãþile

primãriilor pe care le conduc”. Edilul petrilean considerã cã titlul de “cel mai bun primar” i-a fost conferit ca urmare a activitãþii sale depuse în fruntea primãriei, accesãrii unor numeroase fonduri europene dar ºi implicãrii sale în activitatea Asociaþiei Oraºelor din România.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Pãrintele Pãtraºcu vrea ºi moaºtele Sfântului Nicolae

iserica Sfânta Varvara din Petroºani deþine în momentul de faþã cele mai multe moaºte ale sfinþilor. Mai nou, Patriarhia Românã a decis sã inventarieze toate aceste oseminte pentru a se evita excrocheriile. Pãrintele Pãtraºcu considerã aceastã iniþiativã una lãudabilã. Monika BACIU ”Este o iniþiativã bunã ºi necesarã pentru cã altfel oamenii pot avea suspiciuni asupra autenticitãþi Sfintelor Moaºte pe care le prezentãm spre venerare ºi închinare. În ceea ce ne priveºte pe noi de la începutul construcþiei acestei biserici am avut gândul ºi dorinþa de a procura Moaºtele Sfintei Muceniþe Varvara care este ºi ocrotitoarea bisericii noastre ºi a minerilor. Nu a fost uºor, am colindat Europa în lung ºi în lat încercând sã procurãm ºi din strãinãtate aceste Sfinte Moaºte, dar cu toate stradanile ºi cu toate interventile la

Patriarhie nu am reuºit, nu a fost sã fie. Dupã venirea Presfintitului Episcop Gurie i-am împãrtãºit dorinþa ºi strãdania aceasta ºi atunci Episcopul s-a implicat ºi am reuºit sã gãsim Moaºtele Sfintei Varvara la o mãnãstire de lângã Suceava. Pãrintele stareþ de acolo a împãrþit bucãþicã pe care o avea ºi i-am cerut ºi actul de la o mãnãstire din Grecia ºi act de donaþie din partea mãnãstirii pentru biserica noastrã. Cu aceeaºi ocazie am trecut Prutul ºi am ajuns la Chiºinãu ºi mai departe la mãnãstirea Sfintele Surori Marta ºi Maria, mãnãstire ortodoxã romana din Basarabia, am primit

pãrticele din Moaºtele Sfinþilor Savaiti de la mãnãstirea Sfântul Sava de lângã Ierusalim care în secolul VI au fost martirizaþi. Avem acte de provenienþã ºi de autenticitate, de acolo am trecut Nistrul ºi la Noul Neamþ unde pãrintele stareþ ne aºtepta ºi ne-a ajutat ºi atunci am primit cele mai multe Sfinte Moaºte dintre care Moaºtele Sfântului Evanghelist Marcu, Moaºtele Sfântului Constantin cel Mare, Moaºtele Sfântului Teodor Tiron ºi multe alte Sfinte Moaºte pe care le avem expuse. ªi pentru acestea am primit acte oficiale de autenticitate ºi de donaþie de la stareþul mãnãstirii Noul

8 Martie în zbor

u lãsat deoparte petrecerile tradiþionale din restaurante, muzica ºi farfuriile cu meniuri alese ºi au venit la teatru de 8 Martie. Invitaþia actorilor de la Petroºani a fost onoratã de o salã plinã de tineri, care au trãit o experienþã ineditã, au râs pe sãturate ºi au petrecut Ziua Femeii într-un cadru absolut inedit. Diana MITRACHE Ideea regizorului ºi a scenaristului de a implica publicul în piesa „Dragoste în zbor” a fost gustatã încã din foaier, acolo unde fiecare a trecut prin poarta de control la fel ca pe aeroport. Au luat parte la o comedie jucatã cu mult talent, dar ºi umor de actorii de la Petroºani, care au descreþit frunþile tuturor ºi au primit ropote de aplauze ºi hohote de râs pe tot parcursul piesei. A fost încã o premierã absolut reuºitã de

cei de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu, care au copleºit în ultima vreme publicul de la Petroºani cu premiere una ºi una. Singurul lucru care a lipsit publicului au fost centurile de siguranþã pe care nu le-au închis înaintea zborului, deºi voice over-ul a anunþat acest lucru. Simona Vintilã, regizorul piesei, alãturi de scenograf a readus comedia în scenã, iar actorii au fost mai mereu aplaudaþi la scenele în care s-a râs de situaþiile comice, nuanþate de

Neamþ”, a spus preotul Octavian Pãtraºcu. Preotul spune cã pânã acum nu a primit moaºte care sã nu fie însoþite de documente. ”Nu am primit astfel de Moaºte, am primit ºi moaºte de la martirii necanonizati de la Aiud, de la pãrintele Augustin, ºi acestea tot cu acte, dacã cãlugãrii de la muntele Athos au luat câþiva saci de oseminte de la Aiud, am luat ºi noi douã bucãþele pentru cã sunt martirii noºtri”, mai spune preotul Deºi la bisericuþa din Petroºani sunt 20 de

evoluþia imecabilã. „Am râs în hohote ºi nu regret alegerea pentru 8 martie”, a fost concluzia generalã a celor care au umplut încã o datã sala Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu în aceastã stagiune cu foarte multe premiere.

moaºte ale sfinþilor, preotul ar mai avea o dorinþã. ªi anume sã mai aducã moaºtele Sfântului Nicolae. ”Omul din ce are ar tot vrea sã mai aibã. Nu e uºor, mi-aº dori personal sã procurãm ºi o bucãþicã din moaºtele Sfântului Nicolae ºi este un sfânt mult iubit de creºtinii din toatã lumea. Am o pistã ºi voi vedea dacã voi reuºi. Noi ne bucurãm cã Dumnezeu ne-a ajutat ºi avem mai mult decât ne-am aºteptat vreodatã, se vede cã Sfânta

Varvara a venit mai târziu ºi mai greu dar nu a venit singurã”, a mai spus preotul Pãtraºcu. Dorinþa preotului de a aduce la Biserica Sfânta Varavara moaºtele Sfântului Nicolae se datoreazã fapului cã el poatã numele acestui mare sfânt. Decizia Sfântului Sinod are ca scop realizarea unei statistici ºi a unui catolog cu toate moaºtele de pe cuprinsul Patriarhiei Române. Patriarhia Românã a solicitat bisericilor ºi mãnãstirilor sã inventarieze moaºtele pe care le deþin, pentru omologare. Asta înseamnã cã parohii ºi stareþii lãcaºurilor de cult în interiorul cãrora se aflã relicve sfinte trebuie sã trimitã dovezile provenienþei acestora la eparhiile de care aparþin.

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

”Experimente” politice în ”laboratoarele” din Valea Jiului aboratoarele” din Valea ”L Jiului pregãtesc detronarea vicepreºedinþilor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Dupã schimbarea puterii apele s-au tulburat ºi în teritoriu. Potrivit vicepreºedintelui CJH, Tiberiu Balint (PNL) mai mulþi consilieri judeþeni îi doresc ”capul”. Debarcarea acestuia este pregãtitã de cei din Valea Jiului.

”Din câte am auzit sunt anumite laboratoare pe aici prin Valea Jiului în care se lucreazã la schimbarea mea cât ºi a domnului vicepreºedinte Rus. Acum rãmâne de vãzut dacã colegii de la PSD vor sã schimbe majoritatea. Atunci sigur cã nici noi nu vom rãmâne impasibili la acest lucru. Vom vedea dacã se schimbã majoritatea în

Consiliul Judeþean. Toþi consilierii de la PSD, UNPR ºi PDL. Aceºtia sunt cam 16. Înlocuitori ar putea sã fie PNL plus PSD, mai exact 17, plus PC 18”, a declarat la Petroºani, vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint. În momentul de faþã fiecarea încearcã sã îºi atragã majoritatea de partea sa, însã consilierii judeþeni ai PNL nu poartã negocieri cu nicio formaþiune politicã pentru a obþine puterea în cadrul instituþiei judeþene. ”Nu purtãm negocieri cu nimeni.

Noi avem o majoritate stabilã în momentul de faþã ºi aºa o considerãm. ªi în mandatele trecute, între 20042008 ºi 2008-2012, liberalii nu au schimbat niciodatã majoritatea, indiferent dacã la guvernare lucrurile s-au schimbat pe parcursul celor patru ani. Noi am pãstrat aceeaºi majoritate pe cei patru ani în Consiliul Judeþean, adicã promisiunile pe care le-am fãcut, le-am dus pânã la capãt”, a mai precizat sursa citatã. Teoretic, PNL ar putea purta negocieri

doar cu PDL-ul, însã Balint spune cã acest lucru este greu de crezut ºi cã nu vor reveni asupra a ceea ce au spus în campania electoralã. ”Nu am uitat ceea ce am spus în campania electoralã, cã detestam politica PDLului pe care ºi la nivel naþional ºi judeþean a dus-o. Asta nu înseamnã cã acum, disperaþi dupã o majoritate, sã putem ºterge cu buretele tot ceea ce ei au fãcut nefast pentru judeþul Hunedoara ºi sã revenim la sentimente mai bune. Mai pe înþelesul politicianist al românilor nu îi reevaluãm pe cei de la PDL”, a mai spus Tiberiu Balint. Zeci de consilieri judeþeni rânvnesc la cele douã funcþii de vicepreºedinþi. Chiar ºi colegii de partid ai lui Ioan Rus (PSD) cel de-al doilea vicepreºedinte CJH, îºi doresc aceastã funcþie. ”Sunt de fapt 15 oameni nu 16 pentru

PRM propagandã contra puterii, pentru Vadim

e ce sã mai voteze D lumea partide care îi abandoneazã? Asta au

încercat sã spunã PRM-iºtii hunedoreni care au avut o ºedinþã în Valea Jiului, iar în cadrul unei conferinþe de presã au cãutat sã convingã lumea cã Vadim Tudor ar fi o alternativã. Sãptãmâna trecutã, sediul P.R.M. Petroºani a gãzduit reuniunea liderilor hunedoreni ai P.R.M, care au fost discutat strategii privind pregatirea P.R.M.-ului hunedorean pentru alegerile europarlamentare. Mihai Irimie preºedintele organizaþiei judeþene a P.R.M. Hunedoara s-a adresat electoratului, chiar dacã încã nu a început campania electoralã, dar le-a cerut oamenilor sã nu se mai lasã pãcãliþi cu mici

atenþii. „Este momentul ca electoratul sã nu mai voteze cu partide care la oferã mici, gãleþi, fãinã sau ulei ºi apoi 4 ani acele partide sã uite de cei care i-au ales, ci dimpotrivã sã voteze P.R.M. care este un partid sarac, dar care prin doctrina naþionalã ºi politica sa pune în prim plan interesul naþional ºi respectul faþã de români”, a declarat Irimie. PRM-iºtii cred acum cã lumea s-a convins de alianþa de stânga care a þinut pânã la împãrþirea ciolanului ºi face ºi el propagandã partidului sãu, care la ultimul vot nu a mai intrat în Parlament. „În urma votului masiv din 2012 pentru USL, dar ºi pentru PPDD, încet,

încet, oamenii s-au convins ºi au vãzut cã USL-ul s-a destrãmat, iar PPDD care spunea cã luptã împotriva migraþiei politice are cei mai mulþi parlamentari care au migrat la alte partide”, a declarat Daniel Moraru, consilier la Uricani. În plus, preºedintele PRM Petrila, Emanoel Andronache a precizat cã la Petrila PRM îºi propune ca în 25 mai sã obþinã minimum 10 procente la alegerile europarlamentare, întrucât preºedintele Corneliu Vadim Tudor este îndrãgit ºi apreciat în oraºil mineresc ºi la toate alegerile prezidenþiale la Petrila Vadim Tudor a obþinut între 10% ºi 40 % din voturi. Diana MITRACHE

cã de la PSD domnul Rus nu îºi doreºte schimbarea din funcþie. Aºa cã au rãmas cinci consilieri PSD, ºase consilieri PDL ºi patru consilieri de la UNPR care ar putea sã îºi doreascã sã devinã vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara”, a mai declarat Balint. În aceastã perioadã când ”laboratoarele” din Valea Jiului pregãtesc debarcarea vicepreºedinþilor CJH, Tiberiu Balint spune cã el va fi schimbat din funcþie abia la urmãtoarele alegeri locale, adicã în anul 2016. ”Schimbarea mea va fi peste doi ani ºi trei luni când mi se va finaliza mandatul”, mai spune vicepreºedintele CJH. La sfârºitul lunii februarie atunci când a avut loc ºedinþa ordinarã a CJH, la nivel central apele erau deja tulburi . Deºi majoritãþile s-au schimbat la centru, Balint este de pãrere cã ºi pe viitor la nivelul instituþiei proiectele de interes pentru comunitate vor fi votate în unanimitate, excepþie fãcând cele pentru achizi-

þionarea unor servicii. ”Cred cã proiectele care privesc întreg judeþul se vor vota în continuare în unanimitate. Mai sunt ºi alte tipuri de proiecte ºi anume acelea de achiziþii juridice unde de obicei unul se trezeºte sã facã opoziþie pentru cã aºa dã bine la televizor, ºi zice cã de ce aveþi juriºti ºi angajaþi avocaþi. Ei nu se gândesc când se duc în instanþã, de ce nu se duc cu juriºtii ºi îºi angajeazã avocaþi. Tocmai cei care au nevoie de avocaþi acum sunt vocali ºi spun cã de ce nu mergeþi cu juriºtii consiliului. Rãspunsul este destul de simplu: dacã câºtigãm procesele nu plãtim nimic, dar costurile sunt suportate de cei care le pierd, ºi din practica Consiliului Judeþean cu avocaþi buni am reuºit sã câºtigãm 95% din procesele pe care le-am avut. Pentru aceste servicii juridice care dau aºa bine la televizor ca sã te opui lor, nu am plãtit nimic”, a mai spus Tiberiu Balint. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

La un an de activitate

Vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, a fãcut bilanþul realizãrilor

upã aproape un an de activitate în Valea Jiului, acolo unde Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a deschis o reprezentanþã, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, ºi-a prezentat un succint bilanþ al activitãþii. Carmen COSMAN - PREDA Practic, Tiberiu Balint, cel care vine sãptãmânã de sãptãmânã în Valea Jiului, a punctat cele mai importante proiecte din perioada mai 2013 – martie 2014 ºi stadiul de realizare a acestora. Astfel, putem vorbi despre înfiinþarea unui modul SMURD la Petrila, deschiderea la Petroºani a Biroului Casei Judeþene de

Asigurãri de Sãnãtate, deschiderea Biroului Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a Biroului Comisiei de evaluare a copiilor cu handicap,

detaºarea la Petroºani a unui medic neuropsihiatru pentru evaluarea copiilor cu handicap, demararea lucrãrilor de modernizare a unor drumuri

judeþene, semnarea contractelor de proiectare pentru complexul acvatic Aqualupe Lupeni ºi Petroaqua Petroºani, semnarea cntractului de proiectare pentru linia de troleibus Petroºani – Uricani, semnarea contractelor de asociere cu Asociaþia ProStraja ºi Asociaþia Mândra Parâng pentru modernizarea celor douã staþiuni, precum ºi 24 de audienþe susþinute la biroul de la Petroºani.

rumuri de milioane

Printre cele mai improtante investiþii

Schimbãrile politice, pe principiul ”capul lui Avram vrem”

ostel Avram ºi Tiberiu Balint, la pachet pentru debarcare. Nu doar de schimbarea din funcþie a lui Tiberiu Balint se zvoneºte în ultima perioadã, ci ºi de schimbarea lui Costel Avram din funcþia de director general al SC ApaServ Valea Jiului. Tiberiu Balint spune cã nu are cunoºtinþe legate de acest subiect, însã nu exclude aceastã posibilitate, mai ales în condiþiile în care Costel Avram a reuºit sã aducã pe linia de plutire societatea pe care o conduce. Monika BACIU ”Chiar dacã se sputea cã suntem, eu ºi cu domnul Costel Avram, concurenþi, se pare cã suntem la pachet. Nu am auzit, nu ºtiu, orice este posibil. Dacã oamenii încearcã sã facã ceva bun atunci sigur îºi gãsesc ºi duºmani. Aºa se întâmplã ºi cu Costel Avram ºi în momentul de faþã chiar nu ar fi oportunã schimbarea acestuia”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH.

La finele anului trecut, Costel Avram a obþinut un nou mandat în fruntea societãþii. Chiar ºi aºa acesta poate fi schimbat din funcþie, dacã se schimbã majoritatea în Consiliul de Administraþie a societãþii. ”Se poate face cu o nouã majoritate în Consiliul Judeþean, sigur în limitele legi. Metode de forþare a unei demiºi sunt destul de multe, dacã o majoritate de la nivelul consiliului schimbã consiliul de adminis-

traþie sau alte metode folosite dar sper cã nu va fi cazul ºi chiar cred cã munca pe care Costel Avram o face la ApaServ Valea Jiului trebuie sã continue pentru cã o societate care era pe pierdere masivã, astãzi funcþioneazã pe forþe proprii ceea ce este mare lucru mai ales în Valea Jiului unde puterea de cumpãrare, puterea financiarã a populaþiei este scãzutã”, a mai spus Balint. Componenþa Consiliului de

Administraþie al Apa Serv Valea Jiului pentru urmãtorii 4 ani este urmãtoarea: prof.univ.dr.ing. Radu Sorin (PSD)– preºedintele CA, dr. Ing. Daniel Lucian Surulescu (PNL), ec. Iosiv Daminescu, ing. Nicolae Petroi (PNL) ºi dr.ing. Costel Avram (PNL) – membrii CA. Acþionarii societãþii de apã din Valea Jiului sunt toate primãriile ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, care deþine pachetul majoritate ºi anume 52,3310%.

care prind deja contur se aflã modernizarea unor drumuri de inters judeþean, investiþii cifrate la câteva milioane de lei. Astfel, în luna mai vor începe lucrãrile de modernizare a DJ 666 Vulcan – Dealul Babii – Meriºor, un proiect estimat la 4 milioane de lei. „O parte din acest drum este licitat, avem contractul ºi avem ºi banii. Pentru cealaltã parte, efectuat în regie proprie, personalul de specialitate al CJ Hunedoara întocmeºte studiul de fezabilitate în aºa fel încât sã completãm acel segment de drum care speram noi sã fie modernizat de soci-

etatea care dorea sã construiascã un parc eolian. Momentan intenþiile lor sunt neclare ºi atunci am decis sã nu mai aºteptãm ºi sã modernizãm noi ºi celãlalt segment al drumului”, a explicat Balint. De asemenea, la alte 7 milioane de lei sunt estimate lucrãrile pentru drumul judeþean care merge în Parâng pentru care este finalizatã documentaþia de licitaþie. Balint spune cã în maximum douã luni ºi jumãtate sperã sã se poatã semna contractul ºi sã se înceapã lucrãrile, mai ales cã proiectanþii au fost deja în zonã. În plus, încã 9 milioane de lei este suma estimatã a fi cheltuitã pentru drumul Lupeni – Straja, care se sperã sã fie finalizat în luna august.

Buget pentru închiderea minelor

ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului va primi un ajutor de stat de aproape 174 milioane de lei, bani care vor fi utilizaþi pentru închiderea celor trei mine neviabile. Maximilian GÂNJU Bugetul societãþii a fost aprobat de Guvern printr-o hotãrâre emisã zilele trecute, iar actul normativ aprobã cheltuielile necesare închiderii exploatãrilor miniere Petrila,

Paroºeni ºi Uricani. Ajutorul de stat, în sumã totalã de 173.9 milioane de lei pentru anul 2014, este suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei Departamentul pentru Energie.

8 Politic

”Î

mi aduc aminte cã am avut funcþii la partide numai când partidele erau în opoziþie. Am învãþat la PRM. ªi acolo am fost numai în opoziþie, iar acum, la Partidul Naþional Liberal, sunt tot în opoziþie. Dar sã ºtiþi cã mie îmi place mai mult în opoziþie, decât la putere. E mai uºor. Dar asta nu înseamnã cã nu vom munci sã revenim la putere... Eu cred cã România are nevoie de PNL pentru cã are nevoie de progres” – Costel Avram, vicepreºedinte PNL Hunedoara, coordonator Valea Jiului. Pus pe glume de genul haz de necaz, fãrã nici o problemã în a spune lucrurilor pe nume, extrem de relaxat pentru situaþia politicã a partidului sãu, PNL, Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului, a râs spunând cã el întotdeauna a fost în opoziþie. Aºa a fost sã fie, a spus printre multe altele Costel Avram în emisiunea lui Monalise Hihm, la Hunedoara TV. ”Mi-a plãcut cum m-aþi prezentat – vicepreºedinte PNL. Aºa este, în urma conferinþei judeþene am fost ales vicepreºedinte al PNL, dar îmi aduc aminte cã am avut funcþii la partide numai când partidele erau în opoziþie. Am învãþat la PRM, ºi acolo am fost numai în opoziþie, iar acum, la Pardidul Naþional Liberal, sunt tot în opoziþie. Dar sã ºtiþi cã mie îmi place mai mult în opoziþie, decât la putere. E mai uºor. Dar asta nu înseamnã cã nu vom munci sã revenim la putere... Eu cred cã România are nevoie de PNL pentru cã are nevoie de progres” – a spus Avram. Liderul liberalilor din Valea Jiului a mai pre-

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Costel Avram nu se lasã deºi este ”în veºnicã opoziþie”

cizat cu ceva vreme în urmã, la conferinþa PNL Petrila, atunci când a fost ales preºedinte, cã liberalii de acolo sunt într-o veºnicã opoziþie, ”dar asta nu însemnã cã nu suntem constructivi”.

ingurul vicepreºedinte PNL, din Valea Jiului Valea Jiului are un singur vicepreºedinte în organizaþia judeþeanã a PNL ºi au fost destui care ar fi vrut sã nu fie. Asta pentru cã Avram este relativ nou în partid... ”Pot sã spun cã sunt câºtigãtor, pentru cã dacã dupã un an, un an ºi jumãtate de când sunt în PNL, am luat vreo 840 de voturi în partid, ceea ce e bine. Dar când voi avea 15 ani vechime, nu ºtiu câte voturi voi avea. Lãsând gluma la o parte, vã spun un lucru: sigur cã PNL, astãzi, nu trece prin cele mai bune momente. Am plecat de la guvernare ajutaþi de ceilalþi. Important este ca noi, acum, sã fim uniþi toþi pentru a ajunge la putere din nou. Jocurile

sau interesele personale ale unora trebuie lãsate la o parte ºi trebuie sã facem echipã. Eu sunt adeptul echipei, aducându-vã aminte cã în tinereþe am fãcut sport de echipã – rugby, ºi aici, la Partidul Naþional Liberal, voi face echipã. Cel mai bun trebuie sã meargã înainte, important este ca PNL sã câºtige” – a precizat Avram.

n ziua când PNL a plecat de la putere, directorul a plecat la PSD Liderul liberalilor din Vale a recunoscut cã la alegerile europarlamentare va fi greu ºi cã trebuie sã se depunã muncã multã ºi mobilizare exemplarã, pentru cã odatã cu plecarea de la guvernare, au fost ºi dintre cei care au pãrãsit partidul.

”Un caz, în Valea Jiului, este cel a unui director de minã. În ziua când a plecat PNL de la guvernare, el a trecut la PSD. Asta ne aratã, nouã, celor de la PNL, faptul cã în momentul când vom fi din nou la guvernare, ºi chiar în orice moment, sã ne alegem oamenii cei mai buni, care cred în liberalism ºi nu fripturiºtii care vor numai funcþii” – a spus Costel Avram, cu referire la plecarea directorului Minei Livezeni, la PSD.

acceptarea ºi o creºtere în preferinþele populaþiei la vreo 12 la sutã. ªi asta, dupã 24 de ani! Ca urmare, Costel Avram, numit coordonator pe Vale (colegii lui ºtiu de ce), are misiune grea, pentru cã nu poþi face bine cuiva cu forþa, ci trebuie sã-i pãtruzi în gând ºi suflet, sã-i

care le facem... Dacã oamenii nu vãd ceea ce fac aleºii locali ai PNL, mai ales cã în Valea Jiului noi nu avem nici un parlamentar ºi nici un primar, doar doi viceprimari – unul la Aninoasa ºi unul la Petroºani, nu le vom câºtiga încrederea. Dacã activitatea lor, a noastrã nu iasã în evidenþã, atunci oamenii îºi pun multe semne de întrebare. Eu cred în relasarea PNL în Valea Jiului ºi cred într-o victorie finalã... Dacã vorbim de europarlamentare, la Petrila, acolo unde sunt preºedinte, pot sã vã spun cã mã voi zbate pentru un scor foarte, foarte bun. Mã intereseazã de asemenea întreaga Vale ºi judeþul. Toþi trebuie sã facem front comun, iar scorul

a în orice misiune grea ºi C greºelile vor fi plãtite scump...

Avram a precizat cã nu este deloc uºor sã pãtrundã gradual în conºtiinþa populaþiei din Valea Jiului, zonã care este în majoritate muncitoreascã. Liberalul a fost extrem de vizibil în acest unltim an, cu realizãri sociale ºi culturale remarcabile, de pãstrare a tradiþiilor ºi de ajutorare a organizaþiilor ce vin în sprijinul copiilor sãrmani ai Vãii Jiului etc. Sã ne amintim, cã primul sediu al PNL din Valea Jiului, la Lupeni, a fost spart, deºi preºedintele acestuia, Dragoº Vonica, a fost primul ºi cel mai tânãr consilier judeþean, în 1990. De atunci s-a mai schimbat câte ceva –

cânºtigi încrederea. Se poate, dar asta cere timp. Cât poate scurta Avram timpul ºi cum? Ca în orice misiune grea ºi greºelile vor fi plãtite scump... ”Nu eu trebuie sã spun, ci vremea va arãta cã PNL, încetul cu încetul, s-a schimbat în Valea Jiului, nu numai datoritã lui Costel Avram, ci prin faptul cã împreunã cu preºedinþii, cu membrii de partid din Vale, am început sã ne miºcãm, sã fim mai vizibili, ca oamenii sã ne cunoascã, sã cunoascã acþiunile pe

de 25% nu este nerealizabil, cu toate cã, sã spui 25% astãzi, însemnã muncã asiduã. Dacã nu vom munci, nu avem nici o ºansã sã scoatem acest rezultat. La Petrila, în 2012, am plecat de la un scor de 13,6%, cu trei consilieri, iar într-un sondaj de opinie, fãcut la sfârºitul anului trecut, eram la 19%. O creºtere micã, dar sigurã. Eu vreau sã mã asigur cã în Valea Jiului lucrurile merg spre bine. Nu cred cã pânã acum a fost vorba de un

insucces al PNL în Vale, ci acolo era vorba de o castã, poate e mult spus, dar erau la organizaþii doi-trei consilieri care nu mai lãsau sã vinã ºi alþii, oameni buni, de calitate. Acum sunt deschise uºile pentru oameni, oameni buni care pot aduce voturi, care pot insufla încredere cetãþenilor care vin la vot. Eu cred cã vor înþelege toþi liderii din Valea Jiului cã numai prin muncã poate câºtiga PNL. Dacã vãd doar interesul lor personal, este greu de crezut cã vom câºtiga, dacã nu vin oameni care sunt vectori de imagine... Mã uitam, la 1 Decembrie, la Petrila, când am fost la depunerea de coroane ºi au venit alãturi de noi fostul director general al Compsniei Naþionale a Huilei, Ilie Bãlãnescu, un om care a condus destinele mineritului, a condus o direcþie în ministerul industriei, directori de ºcoli, profesori, ingineri, fost viceprimar, foºti directori ºi actuali ºefi de sector sau cu funcþie de conducere la mina Lonea... Important a fost ca lumea sã vadã oameni de calitate, oameni care într-adevãr ºi-au arãtat calitatea prin prestaþia lor, la locurile de muncã, din funcþiile deþinute ºi care aratã cã acolo unde merg ei oamenii pot avea încredere. Drept dovadã, oamenii au început sã

început ei” – a precizat liderul liberal.

ustiþia – trei cauze identice, J trei decizii diferite

vinã, sã aibã încredere ºi nu luaþi cu arcanul doar pentru cã PNL era la guvernare. Au venit medici, profesori universitari de la Petroºani, oameni care sunt membrii PNL, la Petrila. Important este cã au venit în jurul partidului nostru” – a spus Costel Avram, transmiþând mesaje precise colegilor din PNL Valea Jiului.

Petroºani, avem viceprimar ºi consilier judeþean lucrurile nu s-au miºcat aºa cum trebuie. Sper cã dupã alegerile de la organizaþia Petroºani, lucrurile se vor schimba. Adicã se va arãta cã totuºi PNL este la conducerea administraþiei locale de la Petroºani, cã avem un consilier judeþean, dar asta înseamnã muncã ºi nu trebuie sã se stea în

Despre justiþie, Avram a dat exemplu incompatibilitatea pentru care este judecat ºeful sãu Mircea Moloþ precizând cã în trei cazuri identice justiþia a dat trei soluþii diferite... ”Costel Avram, Mircea Moloþ ºi Ioan Rus (vivepreºedinte CJH – n.n.) dupã ani, totþi sunt în AGA, Mircea Miloþ este incompatibil, mie mi se claseazã dosarul spunând cã nu sunt incompatibil, celãlat, Rus, nu a primit nici o sentinþã. Asta e justiþia de la noi. Mi se pare mie incorect, toþi trei am fost în AGA, el este purtat prin procese, iar cazul meu este clasat. De ce? Pentru cã el este preºedintele Consiliului Judeþean? Eu nu mai

s-ar rãsuÎ naintaºii ci în mormânt... Exceptându-l pe Avram, care a dinamizat viaþa politicã cu acþiunile sale de anvergurã de la Petrila, totuºi în localitãþile din Valea Jiului, la nivel de organizaþii, se stã slab. Nici mãcar la Petroºani, unde existã un viceprimar ºi un consilier judeþean, cetãþenii nu vãd ºi nu îi percep pe liberali ca o grupare care face ceva pentru comunitate. Iar dacã au fãcut, procedeazã ca o societate secretã. Doar ei ºtiu... Se pare cã ºi Costel Avram are aceeaºi pãrere, dar exprimatã altfel. ”Cert este, cã pânã acum, chiar dacã, la

spatele altora pentru a aduce voturi. Eu am speranþa cã lucrurile vor merge bine în organizaþiile din Valea Jiului... Vreau sã vã spun cã dezvoltarea economicã a Vãii Jiului a avut loc în perioada interbelicã. Dacã este sã umblãm la fundaþiile ºcolilor, spitalelor, bisericilor din Vale, toate portã numele unor înaintaºi de-ai noºtri, membrii ai Partidului Naþional Liberal care au scris istorie, care au dezvoltat acestã zonã. Cred cã se vor rãsuci în mormânt dacã noi, ca urmaºi ai lor, cei care suntem astãzi, nu ducem mai departe ceea ce au

sunt în Consiliul Judeþean? Poate cineva va vedea ºi va rezolva aceastã problemã...” – În rest, la Hunedoara tv, liberalul Costel Avram, a povestit, cu multã savoare, pãþaniile din PRM, cu cine a votat de-a lungul timpului, cum a fost alãturi de mineri la mineriade ºi pãþaniile sale cu acele ocazii, despre ziariºti care i-au fost atunci alãturi ºi care apoi sau reorientat etc., etc. ªi toate acestea le-a spus foarte relaxat, vãdit neafectat cã se aflã, din nou, în opoziþie. Ileana FIRÞULESCU

8 Politic

”Î

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Costel Avram nu se lasã deºi este ”în veºnicã opoziþie”

a în orice misiune grea ºi C greºelile vor fi plãtite scump...

început ei” – a precizat liderul liberal.

ustiþia – trei cauze identice, J trei decizii diferite

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Din cauza birocraþiei ºi a costurilor ridicate,

Universitatea Petroºani a publicat un singur brevet de invenþie între 2007-2011

eci de brevete de invenþie publicate de Universitatea Petroºani, dar nu în ultimii ani. Birocraþia de la toate paliere se rãsfrânge ºi asupra cercetãrii. Chair dacã încã la instituþia de învãþãmânt superior încã se face cercetare, ºi nu puþinã, publicarea rezultatelor este un proces anevoios ºi extrem de costisitor. Din acest motiv, cadrele didactice renunþã sã mai solicite brevete de invenþie. Monika BACIU ”Sunt ºi acum ºi sunt cercetãri care se fac, ºi în special doctoratele trebuie sã vinã cu elemente de noutate ºi care vin cu soluþii brevetabile ºi în special în tehnica. Sunt niºte aspecte, costurile care trebuiesc plãtite la OSIM pentru

brevetare sunt destul de consistente ºi în acest context dacã nu gãseºti o soluþie pentru sponsorizare este greu ca omul sã scoatã din buzunar sumele respective, noi cã universitate nici atât nu avem bani ca sã suportãm noi cheltuielile din fondurile pe care le avem ºi atunci faþã de altã

datã numãrul a scãzut dar sunt destule soluþii, rezultate din teze de doctorat care au fost propuse pentru brevetare”, a declarat Aron Poantã rectorul Universitãþii Petroºani. Brevete de invenþie sunt înregistrate foarte multe. Sute la numãr, sunt invenþii care ºi-au gãsut aplicabilitate practicã, însã de teama de a nu supãra vreun coleg, rector refuzã sã spunã care este cel mai ingenios proiect de acest gen. ”Este greu de fãcut o ierarhizare. Au fost foarte multe brevete care au fost aplicate în producþie în cadrul industriei miniere. Sã fac o ierarhizare ar fi delicat ºi oricare ar fi nominalizarea, ar fi

mulþi care s-ar supãra pentru cã nu a fost a lor. Aceste chestiuni se ºtiu, noi ºi acum vom scoate o monografie cu ocazia a 65 de ani. Am reuºit sã o finalizãm ºi urmeazã sã o dãm la tipar ºi este destul de mare pentru cã conþine istoria de 65 de ani ai universitãþii ºi toþi absolsentii cu toate grupele ºi cu toþi doctorantii ºi cadrele didactice cu peste 600 de pagini”, a mai spus sursa citatã. Sunt însã profesori ai Universitãþii Petroºani care de-a lungul anilor au obþinut brevete de invenþie. Spre exemplu mai multe persoane au obþinut brevetul de invenþie pentru gurã de siloz, cu închizãtor plan, echipat cu role, în plan superior

Bacalaureat ultima redutã, ultima speranþã

roba la alegere, în funcþie de proP filul urmat de absolvenþii claselor a XII-a, parcã le-a mai dat speranþe liceenilor.

Majoritatea a recunoscut, vineri la ieºirea din salã, cã a fost mai uºor ºi fiecare mai sperã la o notã bunã. Fie cã au susþinut examenul la geografie, la istorie, la economie, ori care a mai fost profilul

pentru fiecare specialitate în parte, liceenii din Valea Jiului au prins parcã un pic de curaj. Vineri, la proba la alegere fiecare a scris mai mult, a puctat fiecare subiect, iar la ieºire, liceenii s-au prezentat mai optimiºti. „A fost foarte uºor, dar m-am ºi pregãtit foarte mult ºi sper sã iau o notã mare. Am dat proba la geografie ºi a fost foarte uºor”, a declarat la ieºirea din salã o tânãrã din Petroºani, absolventã a unui liceu cu profil economic ºi la fel ca ea au spus mai toþi cei care au ieºit dupã o orã ºi jumãtate din examen. „A fost destul de uºor. Mã aºteptam sã fie mult mai greu, dar a

”Invenþia se referã la o gurã de siloz, cu închizãtor plan, echipat cu role, în plan superior, având câte douã baterii de role ce culiseazã în planul superior, permiþând curgerea materialului pulverulent aflat în siloz, rolele culisând pe o ramã din profil U, montatã pe corpul metalic al silozului, închizãtorul fiind acþionat cu ajutorul unui ºurub antrenat manual sau de un cilindru hidraulic sau pneumatic, în funcþie de capacitatea silozului”, se aratã pe OSIM. Inventatorii acestui sistem sunt Lucian Zamfirescu, Ioan Pleºa ºi Octavian Pleºa. În perioada 2007-2011, Universitatea Petroºani a publicat un singur brevet de invenþie. fost uºor. La geografie mã pricep ºi mi-a cãzut Spania…A fost foarte uºor, sper la un 7, sau 8 chiar”, ne-a spus o altã tânãrã. Vinerea trecutã, liceenii au susþinut simularea ultimului examen din cadrul bacalaureatului: proba la alegere a profilului ºi specializãrii, iar la aceasta nu au mai participat ºi elevii din clasele a XI-a. Rezultatele de la simulãrile de BAC vor fi afiºate pe 14 martie. Cel mai greu a fost, însã, la matematicã, iar la simulare aproape toþi sperã sã ia o notã de trecere. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Clãdiri abandonate, prejudicii municipale

n Valea Jiului zeci de clãdiri au fost abandonate în cursul anilor de proprietari. Toate acestea au ajuns pe mâna magneþilor care au pus stãpânire pe ele ºi au dus la fier vechi tot ce se putea valorifica. Primarul de la Lupeni spune cã ar avea nevoie de o halã mare, însã nu gãseºte un astfel de spaþiu. ”Ne afecteazã. Aceste lucruri nu trebuiau deteriorate. Nu a rãspuns administraþia localã de aceste lucruri, au rãspuns unitãþile miniere de care au aparþinut. Ele s-au deteriorat foarte mult. Aþi vãzut ceea ce înseamnã fierul vechi care s-a furat din toate locurile, s-a stricat absolut tot. În acest moment încercãm sã facem rost de o halã de 600 de metri pãtraþi ºi nu mai gãsim în fostele spaþii ale unitãþilor miniere pentru cã s-au deteriorat. Am avea nevoie de aceastã halã pentru societãþile foarte bune

din localitatea noastrã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Deºi majoritatea obiectelor metalice au ajuns la centrele de colectare ale fierului vechi, primarul lupenean

spune cã acum pe raza urbei nu mai existã astfel de spaþii, însã în zadar. ”Am spus cã

Actualitate 11

care nu îl pot înþelege pentru cã mizeazã întotdeauna pe acapararea a ceea ce nu este al dumnealor decât sã mizeze pentru a lucra. Sã furi toatã viaþa nu este o soluþie”, a mai precizat sursa citatã În strategia de dezvoltare a municipiului Lupeni este scris negru pe alb cã toate clãdirile industrial nedezafectate aduc prejudicii municipalitãþii. Monika BACIU

s-a furat foarte mult fier. În momentul de faþã pe raza municipiului Lupeni nu mai avem probleme cu centrele, dar au localitãþile din aporpiere ºi este normal ca cei care se ocupã de fier vechi cã trebuie sã trãiascã ºi ei, dar nu este un lucru pe

Rezultate slabe la testele naþionale

u au fost note mari la simularea testelor naþionale pentru absolvenþii claselor a VIII-a. Reprezentanþii a douã dintre cele mai bine cotate ºcoli din Valea Jiului spun cã mai este de lucru ºi chiar recunosc cã au avut copii care nu au promovat. Absolvenþii de gimnaziu mai au de pus burta pe carte. Nu au obþinut rezultate bune, ci doar satisfãcãtoare ºi asta înseamnã cã mai trebuie sã înveþe. Spre exemplu, la ªcoala I.G Duca din Petroºani, notele au fost puþin sub aºteptãri ºi, la o primã evaluare a situaþiei, concluzia este clarã: elevii mai trebuie sã studieze. „Am primit cataloagele din centrele de evaluare. Am terminat statistica, dar din 132 de copii, care au susþinut simularea, 86 sunt promovaþi, ceilalþi 46 au note sub 5. Bineînþeles cã spunem cã mai este de lucru ºi ne bucurãm cã mai este ºi timp ca sã lucreze sã ajungem sã avem în varã promovabilitate foarte bunã”, a declarat Nicoleta Demeter, director al ºcolii

I.G Duca din Petroºani. Fiecare lucrare va fi discutatã la clasã cu elevii ºi fiecare profesor va ºti ce mai are de lucru cu ei, însã, rezultatele de acum nu sunt mulþumitoare ºi asta o recunosc cei care predau la ºcolile bine cotate din Petroºani. „Rezultatele sunt proaspãtt venite, nu am apucat sã facem o statisticã. Unele sunt surprinzãtoare. La o primã evaluare, rezultatele nu sunt nici pe

departe satisfãcãtoare. Tocmai acesta este ºi rolul simulãrii de a vedea cât de mult este de muncã. De luni, vom lua fiecare lucrare, a fiecãrui elev în parte, împreunã cu profesorul de specialitate ºi vom vedea unde mai este de lucru. Sunt ºi note bune, sunt ºi note neaºteptat de mari, ale unor elevi de la care nu aveam pretenþii. Sunt ºi note, însã, mai micuþe, la elevii de la care aveam pretenþii mai mari”, a adãugat ºi Robert Humel, preºedinte al Comisiei de Examinare. Nimeni nu este acum mulþumit de rezultatele obþinute. Mai este timp de pregãtire ºi tocmai pe aceste aspecte vor insista pânã în varã profesorii de specialitate. Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

”Greul” ASF, avere grea C

ontroversatul Dan Radu Ruºanu, bijuterii ºi obiecte de artã în valoare de zeci de mii de euro. Preºedintele interimar al Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, Daniel Dãianu, a anunþat cã Dan Radu Ruºanu a demisionat de la conducerea ASF, asta dupã ce acesta a fost reþinut pentru 29 de zile în dosarul Carpatica-ASF. Dan Radu Ruºanu (PNL) are o declaraþie de avere stufoasã, ºi surprinzãtor majoritatea bunurilor pe care le deþine sînt moºtenite, poate de la o “mãtuºã Tamara”. Senatorul hunedorean este “prinþul moºtenitor” al unei averi fabuloase. În anul 1983 el a primit în dar mai multe obiecte preþioase care sunt evaluate la suma de 55.100 de euro. Echivalentul în lei ar însemna 312630.13 RON, adicã peste 3 miliarde de lei vechi. Astfel, putem spune cã senatorul þinteºte spre “El Dorado”. El deþine bustul din bronz al bunicului Ghica Anastase a cãrui valoare este estimate la 30 de mii de euro. Ca valoare urmeazã în ordine descrescãtoare deþinerea unor cercei de platinã cu diamante evaluate la 10 mii de euro. Ruºanu mai are o statuetã din marmurã a cãrei preþ este de 2000 de euro. Tot 2000 de euro este ºi o pinctura marinã, o cruciuliþã cu aur ºi diamante. La 3000 de euro sunt evaluate icoanele ºi tabloruile pe care le deþine prin moºtenire. Dan Radu Ruºanu mai are o picturã în ulei evaluatã la 1500 de euro ºi diverse bijuterii de aur de 14K ºi 18K evaluate la suma de 1600 de euro. Acestea sunt achiziþionate de senator în perioada 1990-2004. Fostul preºedinte al ASF deþine mai multe terenuri în diverse colþuri ale tãrii, însã nu are niciun apartament. Nici el nici soþia sã nu sunt proprietarii vreunui imobil, ci sînt proprietarii mai multor terenuri. Tot prin moºtenire, Dan

Radu Ruºanu s-a ales cu 6 terenuri în suprafaþa de aproape 136 de metri pãtraþi. Dacã bijuteriile le-a moºtenit în timpul regimului comunist, terenurile le-a primit între anii 19972007. De precizat însã este faptul ca terenurile sînt moºtenite de soþia sa Anca Rusanu. Dintre multitudinea de terenuri pe care le “pãstoreºte”, Dan Radu Rusanu a achiziþionat douã suprafeþe de teren de 1,9 hectare. Conturile ºi activele financiare ale senatorului sînt estimate la peste 950 de mii de lei, adicã peste 9,5 miliarde de lei vechi. Cel mai mare cîºtig l-a avut însã ca preºedinte al Eximbank, funcþie deþinutã circa trei ani. Aproximînd la 3.000 de dolari venitul lunar în aceastã perioadã, cîºtigul salarial poate ajunge la aproape 108.000 dolari. Cum de la începutul anului 2001, Ruºanu a devenit deputat veniturile salariale în perioada 20012006 pot fi aproximate la 75.000 dolari. La toate acestea se pot adãuga cîºtigurile obþinute de soþia sa, manager, din 2003 la societatea Internaþional SA din Sinaia, ºi care pot fi aproximate la 10.000 de dolari anual, adicã 30.000 de dolari în perioada 20032006. Totalul cîºtigurilor salariale în perioada 1990-2006 poate fi, aºadar, aproximat la cel mult 265.000 de dolari.La acestea, se adãugã cîºtigurile obþinute din activitatea didacticã, Ruºanu fiind, din anul 2001, lector la Universitatea „Spiru Haret“, iar din 2004, conferenþiar. Conform declaraþiilor

de avere, el a obþinut, în 2004 ºi 2005, din aceastã sursã, cîºtiguri anuale de 112 milioane lei vechi. Astfel, la acest capitol se pot adãuga cîºtiguri de maximum 15.000 dolari în ultimii cinci ani. Þinînd cont de cele prezentate mai sus, veniturile din salarii pot fi aproximate la 280.000 de dolari.

restat preventiv

Rusanu a fost reþinut pe 25 februarie de procurorii DNA pentru sãvîrºirea infracþiunilor de favorizare a infractorului ºi influenþare a declaraþiilor. "Din ordonanþa de extindere a urmãririi penale a rezultat cã existã date ºi indicii rezonabile, conform cãrora, pentru perpetuarea situaþiei de favorizare a SC Carpatica Asig SÃ ºi urmãrind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor persoane, dar ºi întãrirea propriei puteri decizionale, Dan Radu Rusanu a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanþe de urgenþã de cãtre Guvernul României, care sã dea caracter normativ ºi obligatoriu intereselor sale personale ºi de grup. Astfel, potrivit probelor administrate pînã în prezent, a rezultat cã suspectul Rusanu a întocmit, în fapt, proiectul ordonanþei de urgenþã pentru modificarea ºi completarea OUG 93/2013 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, precum ºi pentru modificarea Legii 136/1995, privind asigurãrile ºi reasigu-

rãrile în România ºi a avizat, în calitate de preºedinte al ASF, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în ºedinþa de guvern din 16.10.2013 ºi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013", declara DNA. Procurorii susþin cã, pentru atingerea intereselor personale, Dan Radu Ruºanu, în complicitate cu iniþiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative ºi instituþionale pe care ASF ºi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu reprezentanþii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificãri în proiectul de ordonanþã de urgenþã, care

au constat în interpretarea subiectivã ºi pãrtinitoare privind cerinþele legate de calificãrile profesionale minime pe care trebuiau sã le aibã membrii Consiliului. "Astfel, cunoscînd faptul cã Daniel Tudor, la acea datã vicepreºedintele sectorului de supraveghere a asigurãrilor, nu îºi echivalase studiile efectuate în afara þãrii, a impus ºi a obþinut modificarea legislaþiei, în sensul introducerii, ca ºi condiþie, pentru a ocupa funcþia de membru al Consiliului ASF, experienþa profesionalã în domeniul financiar a instituþiilor de credit ºi/sau a instituþiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

data absolvirii studiilor. O altã prevedere a cãrei reglementare a obþinuto în cadrul ºedinþei de guvern din 16.10.2013 a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivã a preºedintelui ASF, a deciziei de declanºare sau nu a unor controale la societãþile de asigurãri, inopinate, îngrãdind astfel atribuþiile vicepreºedinþilor sectoarelor supravegheate, care se presupune cã aveau competentele sã decidã oportunitatea instituirii unor astfel de controale", mai precizeazã DNA. Sursa citatã menþioneazã cã, în acest mod, Dan Radu Rusanu a urmãrit ºi a obþinut foloase necuvenite, prin încãlcarea normelor de drept, aducînd vãtãmãri, atît instituþiei ASF, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie sã funcþioneze, guvernat de principiul transparentei instituþionale, cît ºi lui Daniel Tudor. Monika BACIU

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Actualitate 13

Lucreþia Gabroveanu - O viaþã dedicatã cunoaºterii ºi dragostei faþã de tradiþie

n cadrul manifestãrilor de vineri, de la primãria Petroºani, învãþãtoarea Lucreþia Gabroveanu a primit medalia Pro Urbe pentru întreaga sa activitate, în care a îndrumat în viaþã generaþii întregi de copii. Adriana PAVEL

Vizibil emoþionatã, dar cu sclipiri de bucurie în ochi, cu modestia unui cadru didactic care zeci de ani a îndrumat mii de copii ºi le-a arãtat calea cunoaºterii mai ales prin reîntoarcerea la naturã ºi folclor, învãþã-

toarea Lucreþia Gabroveanu ºi-a ridicat premiul în faþa asistenþei. Un premiu meritat pe deplin. “Sincer vã spun cã a fost o surprizã, nu mã aºteptam. Asta dovedeºte încã o datã grija primarului nostru, Tiberiu Iacob Ridzi ºi mai ales grija de a ºti

sã rãsplãteascã ”, a declarat Lucreþia Gabroveanu, învãþãtoare la ºcoala nr. 7 din Petroºani. De-a lungul anilor de predat în învãþãmânt, învãþãtoarea Gabroveanu a avut ambiþie. Ambiþia ca fiecare copil din clasa ei sã ºtie de unde provine, sã îºi cunoascã originile ºi mai ales sã respecte acest lucru. Pe lângã faptul cã este un cadru didactic cum rar exista în zilele noastre, ea, o doamnã modestã, dar plinã de curaj când vine vorba de a demonstra importanþa locului ºi originea omu-

lui, este ºi un om de culturã. A scris cãrþi despre tradiþiile momârlanilor în care a revelat poate lucruri demult uitate chiar ºi de unii bãºtinaºi. În volumul intitulat “Folclor la poale de Parâng”, Lucreþia Gabroveanu, care este co-autor, spune aºa: „Tradiþiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau pãrãsite ºi nici schimbate. Ele sunt ale noastre, ne caracterizeazã, ne definesc ºi prin ele ne simþim mai bogaþi, mai aleºi, mai altfel decât alþii” Timp de

mai bine de 40 de ani, Lucreþia Gabroveanu se dedicã generaþiilor de elevi, dãruind lumina cunoaºterii. Ea a rãmas aceeaºi ca întotdeauna: modestã, seninã ºi dedicatã. A scris mai multe cãrþi printre care: Formarea priceperilor ºi deprinderilor muzicale în etapa notaþiei, Sã ne jucãm cu alfabetul sau Contribuþii la învãþãmântul românesc – între tradiþie ºi mod-

Copiii din Petroºani au Petroºani - capitala numismaticii româneºti mulþumit mamelor de ziua lor

ncã din 1975, când s-a organizat la Petroºani prima întâlnire pe þarã a colecþionarilor de insigne, medalii, vederi poºtale ori alte exponate care se înscriu în aceastã categorie, capitala Vãii Jiului a fost centrul numismaticii româneºti. Maximilian GÂNJU

Cu întreruperi pe perioada regimului comunist, congresul colecþionarilor de insigne ºi medalii s-a desfãºurat cu precãdere în Valea Jiului, graþie unor colecþionari pasionaþi. ªi în acest an Congresul Naþional de numismaticã se va desfãºura în Petroºani, iar aleºii au alocat la ultima ºedinþã, din bugetul local, suma de 5000 de lei pentru organizarea evenimentului.

Municipalitatea va pune la dispoziþia expozanþilor Sala de Marmurã ºi se aºteaptã ca numãrul participaþilor sã depãºeascã 100, colecþionari din toatã þara, care vor aduce pentru a le prezenta publicului peste 30.000 de insigne, medalii sau alte exponate. Totodatã, în cadrul congresului, colecþionarii pot face ºi schimburi de insigne, iar cele mai interesante ºi valoroase „panouri” sunt premiate.

icuþii din Petroºani au mulþumit mamelor pentru dragostea ºi grija cu care sunt crescuþi, aºa cum au ºtiut ei mai bine, într-un mod plin de inocenþã ºi gingãºie. Adriana PAVEL Sala de marmurã a primãriei a fost plinã de oamenii, pãrinþi ºi profesori, care au venit sã-i

vadã pe elevii de la ºcolile din oraº întrun spectacol organizat de primãrie cu ocazia zilei de 8 Martie. Au cântat, au dansat ºi au

spus poezii prin care au adus elogii celei mai iubite fiinþa, Mama. “Este un spectacol aºa cum am fãcut în fiecare an, un omagiu pe care îl aducem mamelor ºi femeilor ºi aþi vãzut bucuria celor mici. Este un lucru extraordinar atunci când vezi copii foarte bucuroºi , cã pot mulþumi

ernism. Bineînþeles, lista volumelor este mai lungã ºi cu siguranþã nu se va opri aici, ci va continua tot atâta timp cât doamna învãþãtoare va avea puterea ºi dragostea faþã de copii, de cunoaºtere ºi de culturã. ªi, dacã tot trãim în Valea Jiului, Lucreþia Gabroveanu are o vorbã la clasã: ”Tatãl tau este miner ºi este inadmisibil sã nu ºtii Imnul Minerilor! Hai, sã-l învãþãm!”. mamelor. Chiar am ascultat o poezie a unui bãieþel foarte simpatic, care spunea ca “ mama este fiinþa care îþi dã foarte mult ºi nu îþi cere nimic” Este extraordinar ºi cred cã fiecare dintre noi avem datoria moralã de a aduce recunoºtinþa, respectul ºi mulþumirea noastrã tuturor mamelor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:25 Ultima ediþie (r) 11:20 Profesioniºtii... (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 16:00 16:30 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 21:30 lume 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Schimb de mame (r) Teleshopping Iubirea, bat-o vina (r) ªtirile Prima TV Teleshopping O blondã ambiþioasã ªtirile Prima TV Ce gândesc femeile Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii 112 - Poliþia în acþiune Imagini incredibile din

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 România, te iubesc! 11:00 Robin Hood (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Jumanji (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Misiune în Paradis 22:30 ªtirile Pro TV

Dimineaþa este posibil sã plecaþi într-o delegaþie anunþatã în ultimul moment. Deºi întâmpinaþi mai multe obstacole, vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale s-ar putea sã fie puþin tensionate. Discutaþi calm cu partenerul de viaþã.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 15:30 18:30 19:15

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Specialiºti în sãnãtate Când dragostea învinge ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte

9:00 Digi Sport Expres 9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Levante 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Levante 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Napoli - Roma 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli - Roma 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Rezumat Spania 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Vaslui 19:45 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Dinamo Corona Braºov

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

21 aprile *** 21 mai Aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Vã simþiþi plin de energie ºi cei din jur vã apreciazã ideile. Încercaþi sã profitaþi de orice ocazie de a vã relaxa! Nu meritã sã vã gândiþi la cheltuieli, pentru cã meritaþi câteva momente de destindere.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie ºi toatã familia intrã în prizã. S-ar putea sã vã indispunã o rudã apropiatã. Totuºi, mai târziu, sfaturile sale s-ar putea dovedi utile. Spre searã, când situaþia se mai liniºteºte, mergeþi în vizitã la prieteni.

Click!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

21 martie *** 20 aprilie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe trebuie sã îi primiþi de la serviciu, spre bucuria partenerului de viaþã. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniti cu prietenii. Nu-i neglijaþi pe cei tineri din familie.

23 august *** 22 septembrie

Astãzi sunt ºanse sã culegeþi roadele unei colaborãri. Dupãamiazã s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã nu meargã prea bine. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi, vã ajutã un prieten sa depasiti acest moment. Acordaþi mai mult timp odihnei.

Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã pe plan sentimental, se pare cã astãzi norocul vã zâmbeºte din nou. Aveþi ocazia sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care s-ar putea sã vã rãpeascã inima. Nu este exclusã o relaþie de duratã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã sunteþi nemulþumit datoritã problemelor financiare. Pe plan intelectual, sunteþi într-o formã deosebitã. Profitaþi ºi dedicaþi-vã studiului sau proiectelor de viitor. Sunteþi comunicativ ºi puteþi sã vã faceþi noi prieteni.

Aveþi multe probleme de rezolvat. Chiar dacã aveþi spor la treabã, nu refuzaþi ajutorul prietenilor! Dupã-amiazã, s-ar putea ca o persoanã mai în vârstã din familie sã vã facã un cadou, probabil o sumã de bani.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu anturajul decurg fãrã probleme. Singurul lucru care nu vã mulþumeºte pe deplin este situaþia financiarã. Puteþi avea succes în toate activitãþile.

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi aveþi un farmec deosebit, care vã deschide toate uºile. Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri ºi sã faceþi investiþii pentru cãmin. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o membrii familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi foarte creativ ºi puteþi avea succes în afaceri. Planurile pe care vi le faceþi azi se vor concretiza rapid ºi vã vor aduce satisfacþii financiare. Nu treceþi cu vederea toate problemele.

21 februarie *** 20 martie Aveþi ocazia sã începeþi o activitate care vã va aduce mari satisfacþii profesionale ºi financiare. La serviciu, munciþi într-un ritm alert, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiþi limitele.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Reporter în istorie

Apãrarea drepturilor României asupra Transilvaniei (Document)

ledoaria domnului Gheorghe Tãrtãrescu, vicepreºedinte al Consiliului de miniºtri ºi Ministru al afacerilor strãine a României în faþa Comisiilor pentru România ºi Ungaria la Conferinþa de pace del Paris, 1946. Paris, marþi 2 septembrie 1946. Delegaþia românã la Conferinþa de pace pãtrunde în sala conferinþei unde se aflã reunite Comisiile teritoriale pentru România ºi Ungaria. Domnul Tãrtãrescu, preºedinte al delegaþiei, pãtrunde în salã, urmat de domnii: Lucreþiu Pãtrãºcanu, ªtefan Voitec, Mihai Ralea, Ricard Franasovici. Urmeazã a se da rãspunsul României la cererile formulate de delegaþia maghiarã care revendicã 4000 de kilometri pãtraþi, împreunã cu oraºele:

Oradea, Satu-Mare ºi Arad. Timp de o orã încheiatã, domnul Gheorghe Tãrtãrescu citeºte declaraþia în care sunt rãsturnate argumentele ºi respinse pretenþiile Ungariei. Vocea primului delegat român se ridicã din când în când ºi se simte vibraþia lãuntricã atunci când apãrã pãmântul ºi suveranitatea þãrii. (Art. 1 al Constituþiei de azi – România, Stat naþional unitar ºi indivizibil !). Logica impecabilã a delegaþiei rãstoarnã, rând pe rând, eºafodajul ridicat de delegaþia

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Luni 10.03.2014 în oraºul:

ungarã. Delegaþiile celor 21 de puteri urmãresc cu atenþie deosebitã ºi nu-ºi iau privirea de la orator decât pentru a o îndrepta spre harta în relief cãtre care domnul Tãrtãrescu aratã spre a materializa argumentele geografice ºi economice. Numeroase delegaþii iau notã ºi aºtern cifre pe hârtie. Sala este încordatã de emoþie iar, dupã o orã încheiatã, domnul Tãrtãrescu terminã, lasând o impresie adâncã. Cauza dreptãþii româneºti a fost pledatã ºi asistenþa (prietenii României) afirmã cã a fost pledatã cu o logicã ºi cu un accent de sinceritate care trebuie sã fi convins ºi pe cei mai

- Lupeni între orele 9.0015.00. Zona afectatã: Cartier Barbateni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Pãcii, bl. 4A ºi montare distribuitor în bl. 21, str. Bãrbãteni.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

mari îndãrãtnici. Iatã textul discursului rostit de domnul Tãrtãrescu. Frontiera Transilvaniei a fost confirmatã de Consiliul celor 4 miniºtri de externe. Domnule preºedinte, domnilor, Cauza pledatã de delegaþia Ungarã înaintea dumneavoastrã a fost dezbãtutã de mai multe ori în faþa justiþiei internaþionale. O primã hotãrâre a fost datã acum 25 de ani la Conferinþa de pace care punea capãt primului rãzboi mondial… Va urma. Documentaþie: Presa vremii, Dicþionar istoric – geografic, Gh. Adamescu Petru BOLOG - CIMPA

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014

Hunedorenii nu se dezmint:

700 de concedii medicale în douã luni proape 700 de cereri de concedii medicale au fost înregistrate în primele douã luni ale acestui an la Casa Judeþeana A de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Totuºi, numãrul personelor care au beneficiat de astfel de concedii este mult mai mare, avînd în vedere cã în evidenþele casei de asigurãri sînt înregistrate doar cele cu o duratã mai mare de cinci zile. Doar în primele douã luni ale acestui an, 693 de hunedoreni au beneficiat de concedii medicale. Comparativ cu anii trecuþi, situaþia nu este cu mult schimbatã. “ În 2012 am înregistrat

4249 de cereri de rambursare, iar în anul 2013 un numãr de 4329 de cereri. Dacã ne referim cu prioritate la numãrul de concedii medicale, în anul 2012, numãrul a fost undeva în jur de 7000, iar în anul 2013 avem o medie între 5000 ºi 6000 de concedii medicale ”, a declarat Ecaterina Cumpãnaºu, director economic C.J.A.S. Hunedoara.

Vorbim aici despre personele care au fost nevoite sã se recupereze la domiciliu sau în spitale mai mult de cinci zile. „ În ceea ce priveºte numãrul de concedii medicale eliberate de medicii din judeþul Hunedoara, nu putem sã vã dãm o cifrã exactã pentru ca la noi se cuantifica doar concediile medicale care se suportã din fondul naþional unic de asigurãri de sãnãtate, adicã indemnizaþiile care depãºesc primele 5 zile, care se plãtesc de cãtre angajator ”, a mai declarat

Hunedorenii, bolnavi de muncã

e pare cã munca grea îi îmbolnãveºte pe tot mai mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara, în special pe cei care lucreazã în minerit. Astfel, numãrul persoanelor diagnosticate cu boli profesionale s-a dublat pe parcursul anului trecut, în comparaþie cu 2012.

Turiºti recuperaþi din Masivul Retezat

rei turiºti aflaþi în drumeþie în masivul Retezat au cerut ajutorul salvamontiºtilor, în noaptea de sâmbãtã spre duminicã, dupã ce s-au rãtãcit. Cei trei au plecat, sâmbãtã, de la Cabana Genþiana spre Vârful Peleaga (2.509 m), cu intenþia de a ajunge la Refugiul Bucura, dar din cauza ninsorii ºi a vicolului s-au rãtãcit pe traseu, iar în jurul orei 2.00 noaptea, când au ajuns într-o zonã cu semnal GSM, au sunat la 112 ºi au cerut ajutor. În urma datelor solicitate turiºtilor, salvamontiºtii au reuºit sã-i localizeze ºi i-au îndrumat spre Refugiul Bucura, aflat la o orã de mers de locul în care se aflau cele trei persoane. O echipã a plecat însã spre refugiul menþionat, pentru cã salvatorii montani au dorit sã fie siguri cã turiºtii au ajuns acolo ºi sunt în afara oricãrui pericol. „Atunci când au cerut ajutor, cei trei turiºti erau panicaþi ºi le era frig. În zona în care se aflau era viscol

ºi ceaþã. Dupã ce i-am îndrumat spre Refugiul Bucura, am trimis o echipã de salvamontiºti în zonã, deoarece am dorit sã fim siguri cã turiºtii sunt într-o stare de sãnãtate bunã ºi cã nu sunt alte probleme”, a spus ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Salvatorii montani reamintesc turiºtilor cã nu trebuie sã se aventureze pe trasee, deoarece în aceastã perioadã a anului se întunecã devreme, iar vremea se poate schimba de la o orã la alta. De asemenea, salvamontiºtii recomandã ca turiºtii sã poarte un echipament adecvat ºi sã fie legaþi cu o coardã, în cazul în care în zonã sunt porþiuni cu zãpadã ºi gheaþã. Marius MITRACHE

Potrivit datelor furnizate de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publica Hunedoara, în anul 2013, 63 de persoane au fost diagnosticate cu boli profesionale, mai mult decît dublu faþã de 2012 cînd doar 31 de muncitori au ajuns la medic cu astfel de afecþiuni. „ Ca ºi afecþiuni au fost mai multe, pentru ca o persoanã poate sã aibã douã sau chiar trei afecþiuni. Astfel, în 2013 am avut un numãr de 79 de afecþiuni”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvînt DSP Hunedoara. Bolile profesionale sînt afecþiuni cauzate de lucrul în mediul nociv astfel ca majoritatea acestor cazuri, adicã în proporþie de 99 % au fost înregistrate în Valea Jiului, în minerit. Cele mai des întîlnite afecþiuni sunt cele care afecteazã coloana vertebralã ºi plãmînii. „Au predominat afecþiunile musculo-scheletale

mai ales la nivelul coloanei vertebrale, iar pe locul 2 au fost pneumoconiozele. Acestea din urmã, dupã cum bine ºtiþi, sînt boli ale aparatului respirator, al plãmînului, în special datoritã pulberilor silicozice. Deci, apar în cazul minerilor”, a mai spus Ceclilia Birãu. Din pãcate, diagnosticarea acestor boli se face destul de tîrziu ºi asta din cauzã cã mulþi ignora primele simptome ºi nu se prezintã la

Ecaterina Cumpãnaºu. Majoritatea certificatelor de concediu medical au fost eliberate de medici pentru boli obiºnuite însã au existat ºi persoane diagnosticate cu afecþiuni mai grave cum ar fi boli cardio vasculare, cancer sau cu risc maternal. La fel ca ºi în anii trecuþi, Compania Naþionalã a Huilei se afla în topul instituþiilor cu cele mai multe concedii medicale, aceasta fiind urmatã de o fabricã de cablaje din judeþul Hunedoara. Adriana PA PAVEL

medic decît dupã un timp foarte îndelungat. Din totalul afecþiunilor cauzate de meserii care degradeazã sãnãtatea angajaþilor, o treime se cronicizeazã, iar zece la sutã evolueazã pînã la incapacitate permanentã de muncã Adriana PA PAVEL