Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 547

Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a dat demisia din funcþiile politice

Google recunoaºte Parângul doar ca munte

Staþiunea montanã Parâng, ºtearsã de pe Google Maps >>> PAGINA A 4-A

Hamlet - premierã cu casa închisã >>> PAGINA A 5-A

PSD a stabilit lista pentru Europarlamentare >>> PAGINA A 7-A

Misiune îndeplinitã! L-au numit ”îngerul pãzitor” al copiilor Petrilei >>> PAGINILE 8-9

Coliviile minerilor intrã în revizie >>> PAGINA A 10-A

Violatorul din Lupeni- aproape de a-ºi primi pedeapsa >>> PAGINA A 11-A

Costel Avram: ”Nu ºtiu ce doresc. Apã au” >>> PAGINA A 12-A

Serbãrile zãpezii ºi ziua lui Baloo, atracþii de week-end în staþiunea Straja >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a dat demisia din funcþiile politice

iberiu Iacob Ridzi a demisionat din toate funcþiile pe care le deþinea în PD-L. Decizia a fost fãcutã publicã într-o declaraþie de presã la sediul PDL din localitate. Actualul primar al Petroºaniului spune cã va rãmâne simplu membru al acestui partid. Diana MITRACHE Carmen COSMAN - PREDA Fãrã sã facã alte precizãri, dar vãdit afectat de situaþia prin care trece soþia sa, Tiberiu Iacob Ridzi a declarat public cã renunþã la funcþiile pe care le deþine în PD-L. Potrivit edilului din Capitala Vãii Jiului, decizia a fost luatã în urma dezamãgirilor ºi singura poziþie a sa pe acest subiect a fost o scurtã declaraþie de presã la sediul PD-L din Petroºani. „Începând de azi (n.r. 6 februarie), rãmân simplu membru al PDL. Vã aduc la cunoºtinþã cã mi-am depus demisia din toate funcþiile politice pe care deþin în cadrul acestui partid, respectiv cea de preºedinte al Biroului Permanent Local Petroºani ºi de prim vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene PD-L Hunedoara. În urmã cu 17 ani, când am intrat în viaþa politicã, împreunã cu soþia mea, mi-am imagiat cã într-un partid, precum PDL suntem ca într-o mare familie. Întotdeauna am pus pe primul plan al vieþii mele, munca de partid, sacrificând de nenumãrate ori, viaþa de familie. În toþi aceºti ani, am fost alãturi de PD-L ºi la bine, dar mai ales la greu. Am trecut prin campanii electorale deosebit de grele, atât în Petroºani, cât ºi peste tot în Valea Jiului ºi în Hunedoara”,a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult, cel care a fost pânã acum un etalon al PD-L în Hunedoara, a precizat cã a avut multe succese ºi recunoaºte cã a ajuns primar promovând PD-L, dar susþine cã acum nu mai poate continua aºa. „Din 2007, am adus PD-L, 3 mandate de primar, obþinând întotdeauna un numãr de voturi peste media generalã a partidului. Din pãcate, am simþit în ultimii ani tot mai des anumite rezerve ale partidului faþã de mine, faþã de rezultatele mele politice ºi faþã de comunitatea pe care o reprezint. Nu am abandonat familia PD-L nici atunci când cei care ºtiau cã soþia mea este o victimã a unei fãcãturi josnice, în loc sã ia

atitudinea normalã ºi moralã, cãutau soluþii pentru a o da la o parte din viaþa politicã. Din cauza tuturor acestor motive, am luat decizia de a renunþa la toate funþiile mele politice din PD-L”, a mai menþionat Tiberiu Iacob Ridzi. Tiberiu Iacob Ridzi nu a uitat, însã, sã le mulþumeascã celor care i-au fost alãturi, dar ºi celor de aici, sau din judeþ, care public l-au susþinut.

i Monica Iacob – Ridzi a fost dezamãgitã de PD-L În anul 2012, soþia primarului din Petroºani, Monica Iacob – Ridzi a demi-

sionat din PDL considerând cã nu a avut nicio susþinere din partea partidului în ceea ce priveºte acuzaþiile de corupþie care i se aduceau ºi care au culminat cu un proces aflat în faza de recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Nu numai cã nu a fost susþinutã, dar nu a fost nici mãcar ascultatã. „Am înþeles sã fac un pas în spate, sã evit expunerile mediatice, sã tac ºi sã-mi prezint argumentele exclusiv în faþa instanþei de judecatã, ºi nu pe la emisiuni ori în presã.

Am înþeles sã respect astfel deciziile partidului, linia impusã de acesta ºi sã dovedesc încã o datã loialitatea mea. Dacã în urma discuþiilor pe care am cerut sã le port ºi în care aº fi fost lãsatã sã-mi expun punctele de vedere, sã-mi prezint argumentele, sã aduc dovezile neimplicãrii mele în fapte penale aº fi fost mai atent ascultatã, dacã unii colegi s-ar fi abþinut de la a face declaraþii publice la adresa mea sau a familiei mele, în toþi

aceºti ani, fãrã a avea minima decenþã sã mã consulte, aº fi înþeles sã respect orice decizie a partidului, inclusiv cea legatã de o posibilã necandidaturã a mea în 2012. Însã aceste lucruri nu s-au întâmplat. ªi astfel a apãrut o prãpastie. A trebuit sã aleg. ªi am ales Valea Jiului", a spus la momentul respectiv Monica Iacob Ridzi. Ulterior, aceasta s-a înscris în PPDD pe listele cãruia a câºtigat un nou mandat de deputat.

PNL se pregãteºte pentru o remaniere consistentã

iberalii se pregãtesc vineri pentru o "remaniere consistentã", au declarat surse liberale pentru AGERPRES. Partidul Naþional Liberal va decide, astãzi, atât în Biroul Politic, cât ºi în Delegaþia Permanentã remanierea mai multor miniºtri liberali. În primul rând, PNL trebuie sã desemneze un ministru de Interne, dupã demisia liberalului

Radu Stroe, în urma accidentului aviatic din Munþii Apuseni. Numele posibililor înlocuitori ai lui Stroe vehiculate imediat dupã demisia acestuia nu mai sunt de actualitate. George Scutaru sau Teodor Atanasiu nu

vor fi miniºtri de Interne, susþin sursele din PNL. În cãrþi pentru portofoliul Internelor se aflã Mircea Roºca, dar mai ales Sorin Frunzãverde ºi Klaus Iohannis.

O plecare aproape sigurã din Guvern este cea a vicepremierului Daniel Chiþoiu. Acesta are o susþinere minimã în PNL iar o eventualã rãmânere în Executiv s-ar datora exclusiv aprecierii de care se bucurã din partea premierului Ponta.

În opinia liberalilor, un bun vicepremier ar fi Klaus Iohannis, care ar putea ocupa acest post din postura de ºef la Interne. Varianta avansatã pentru Ministerul de Finanþe este mutarea ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, la Finanþe, urmând ca portofoliul eliberat sã-i revinã lui Cristian Buºoi, în prezent ºeful Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Incertã este ºi situaþia de la Ministerul Muncii. Schimbarea Marianei Câmpeanu, tot pe motiv de lipsã de susþinere din partea PNL, nu este încã tranºatã. Se ºtie mai degrabã numele posibilului înlocuitor, deputatul Cristina Pocora, purtãtorul de cuvânt al PNL.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Concurs în Parâng pentru pasionaþii schiului de turã

taþiunea Parâng de lângã Petroºani gãzduieºte mâinesâmbãtã 8 februarie, prima competiþie dedicatã pasionaþilor de schi de turã. Cei care se înscriu la startul întrecerii au la dispoziþie un traseu de 3500 de metri, pe care-ºi pot arãta mãiestria, dar mai ales pregãtirea fizicã. Organizatorii primei ediþii a Cupei ProParâng - Schi de turã sperã sã aducã în Staþiunea Parâng mii de turiºti, iar la startul

din ultima perioadã, au refãcut întregul circuit. Schiorii vor trebui sã treacã prin douã puncte de control în care vor fi arbitri, sã se „caþere” pe pârtia aflatã la cea mai mare altitudine din staþiunea Parâng, dar ºi sã parcurgã un drum forestier de un kilometru ºi jumãtate.

competiþiei sã se alinieze mãcar câteva zeci de pasionaþi ai acestui sport. Întrecerea se va derula pe un traseu de 3500 de metri cu dife-

renþe de nivel de 300 de metri, iar startul va fi dat la ora 11, la intrarea pe Pârtia B din staþiune. Organizatorii, Asociaþia de Schi -

Turism Montan Pro Parâng, au stabilit iniþial un alt traseu, însã din cauza faptului cã stratul de zãpada este mic din cauza viscolului

rofesioniºti ºi amatori

Spre deosebire de schiul alpin, cel de turã cere o pregãtire fizicã foarte bunã sportivului, deoarece presupune deplasarea pe schiuri atât în urcare cât ºi în coborâre, folosind propria forþã a schiorului.

Chiar dacã întrecerea este destinatã mai ales turiºtilor amatori de schi de turã, va exista ºi o categoria a profesioniºtilor unde vor concura inclusiv salvamontiºtii. „Noi asigurãm permanenþa la acest concurs, asistenþã de salvare, însã vom ºi concura. De la noi din formaþiune deja ºi-au anunþat prezenþa la startul concursului mai mulþi salvatori. Mizãm pe un numãr mare de turiºti ºi sperãm sã ni se confirme aºteptãrile”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani-Parâng. Maximilian GÂNJU

Google recunoaºte Parângul doar ca munte

Staþiunea montanã Parâng, ºtearsã de pe Google Maps T rei staþiuni montane în Valea Jiului, doar douã recunoscute online. La nivelul Vãii Jiului existã trei staþiuni montane. Douã dintre acestea respectiv Straja ºi Pasul Vâlcan sunt considerate a fi de interes local, iar staþiunea Parâng a fost clasificatã ca fiind de interes naþional.

arângul, absent pe Google Maps

În timp ce douã dintre cele trei staþiuni montane din Valea Jiului sunt prezente pe Google Maps, nu acelaºi lucru se poate spune ºi de staþiunea montanã Parâng care este inexistentã pe platforma online. Asta în condiþiile în care Parângul este singura staþiune din Valea Jiului care este recunoscutã la

Ministerul Turismului ca fiind de interes naþional. Pe harta celor de la Google Maps, se gãseºte doar o însemnare cu ”Parâng”, însã însemnarea reprezintã localizarea geograficã a muntelui. Responsabilii municipalitãþii de la Petroºani cunosc acest lucru, însã remedirea situaþiei este dificilã. ”Am observat cã dacã accesezi Google Maps, Parângul nu apare ca staþiune turisticã, însã am sesizat acest lucru la nivelul celor aflaþi în Primãrie, dar trebui gãsit administratorul

site-ului pentru a luat legãtura cu el ºi a face ca ºi Parângul sã fie semnalizat ca o staþiune turisticã la fel cum sunt alte staþiuni din þarã”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În timp ce pentru Straja sau Pasul Vâlcan Google Maps identificã ºi anume spaþii de cazare, în ceea ce priveºte staþiunea montanã cea mai veche din Valea Jiului acest lucru nu se întâmplã. Acum, municipalitatea vrea sã inventarieze toate cabanele ºi strãzile din Parâng pentru a le denumi. ”Am realizat un proces de inventariere a tuturor cabanelor ºi construcþiilor care se aflã în Masivul Parâng, în toate cele trei zone pe care le inventariem, zona C de la pilonul 17 ºi zona B ºi A care sunt mai sus ºi urmeazã în câteva zile sã lansãm în dezbatere publicã un proiect de hotãrâre care se adreseazã Consiliului Local prin care sã dãm nume tuturor aces-

tor construcþii ºi chiar denumiri de strãzi acolo unde este posibil astfel încât atunci când vine vorba de a localiza cabana unde se desfãºoarã o activitate economicã sã fie mult mai facilã pentru turiºtii care nu cunosc zona ºi astfel pot sã ajungã mult mai uºor acolo unde au rezolvat de cazare”, a mai precizat viceprimarul localitãþii. În urmã cu doi ani, responsabilii SPADPP au atribuit nume de strãzi ºi numere de case imobilelor cuprinse între telescaun ºi cabana Rusu. ”Motivele pentru care acest lucru sunt diverse. Unii socilitã sã aibã numãr ºi nume de stradã deoarece doresc sã îºi stabileascã domiciliul acolo ºi pentru

asta pe actul de identitate trebuie sã aparã o adresã clarã. Sunt sesizãri venite de la cei de la Salvamont sau de la Jandarmi care în cazul unor incidente turiºtii nu ºtiu sã dea foarte multe detalii de locul unde se întâmplã acel incident ºi atunci pentru a scurta acest timp de intervenþie al celor de la SMURD, al celor de la Jandarmerie este nevoie ca fiecare cabanã sã aibã un numãr de idenficare afiºat la vedere ºi o mãrime corespunzãtoare astfel încât oricine sã poatã da cât mai rapid ºi uºor detalii vizavi de locaþia respectivã”, a mai spus Dorina Niþã. Singurele lucruri pe care Google Maps le recunoaºte în ceea ce priveºte Parângul sunt câteva lacuri ºi câteva vârfuri montane. Nimic altceva nu se poate identifica în aceastã staþiune de interes naþional. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Hamlet – premierã cu casa închisã

amlet se joacã, sâmbãtã, cu casa închisã la Petroºani, iar actorii, regizorul ºi scenaristul promit o reprezentaþie de excepþie, pe muzicã originalã. Pentru prima datã în istoria Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, Hamlet este interpretat de un actor tânãr, completat de un decor excepþional, toate sub bagheta regizorului Gelu Badea. Hamlet urcã pe scenã la Petroºani, iar tânãrul care îl interpreteazã sperã sã aducã ceva din trãirea lui Shakespeare în acest loc. Lupta cu personajul sãu este una menitã sã aducã un plus de originalitate interpretãrii, iar provocarea este una pe mãsurã, pentru cã

biletele s-au epuizat demult „E o premierã pentru mine ºi pentru acest teatru. E prima oarã când se joacã Hamlet aici ºi pentru mine e al doilea rol pe aceastã scenã. Este o mare provocare, având în vedere cã sunt proaspãt absolvent al facultãþii. Am terminat la Cluj ºi am mari

speranþe cã acest rol poate sã semnifice o rampã de lansare pentru mine. Am încercat sã pun cât mai mult din mine în acest rol”, a declarat Andrei Sabãu – Hamlet. Mari emoþii are ºi personajul feminin, Ofelia, o tânãrã, care

Bani recuperaþi de ApaServ u mai puþin de 50 de mii de lei a recuperat societatea de apã din N Valea Jiului în doar douã sãptãmâni. La începutul acestui an la SC ApaServ Valea Jiului a fost înfiinþat un birou care are rolul de a recupera creaþele. Potrivit directorului general Costel Avram în douã sãptãmâni de activitate au fost recuperaþi 50 de mii de lei.

”Mã felicit cã am creat în cadrul organigramei acest birou, poate trebuia mai de mult. În primele douã sãptãmâni de când au

intrat în pâine au recuperat în jur de 50 de mii de lei, o sumã bunã, dar o analizã mai eficientã va fi fãcutã la trei luni de

la fel ca ºi personajul sãu, are mari aºteptãri de la acest rol ºi se bazeazã mult pe empatia cu publicul. „Am 23 de ani, Ofelia este ºi ea foarte tânãrã. Mã bucur enorm cã am ºansa sã joc Ofelia. Nu orice student, (sunt în ultimul an la masterat la Târgu Mureº), are ocazia sã joace Ofelia. E compleºitor ºi îmi doresc sã reuºesc”, a spus Amelia Toacsen – Ofelia. Compoziþia regizoralã vine sã completeze muzica originalã creatã de Peter Venczel ºi

zile. Am avut o întâlnire cu toþi angajaþii de la acest birou, i-am felicitat pentru ceea ce fac ºi am încredere în toþi cã lucrurile vor merge. De la mine au libertatea de a discuta cu oamenii ºi la faþa locului vor vedea exact situaþia pe care o are fiecare om în parte. Eu le-am transmis cã nu mã intereseazã debranºarea ci mã intereseazã recuperarea creanþelor ºi de aceea mergând de la om la om, vãd situaþia fiecãruia ºi nu debranºarea este primordialã ci încasarea ºi chiar dacã se face pe o anumitã perioadã mai lungã, dar

regizorul Gelu Badea ne împãrtãºeºte

oamenii când promit trebuie sã se þinã de cuvânt ºi în aceste douã sãptãmâni am observat acest lucru cã biroul lucreazã eficient. Suma totalã este foarte mare, aproape 1,6 milioane. Suntem pe drumul cel bun”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Actualitate 5 speranþele sale. Asta pentru cã ºi-ar dori ca Hamlet sã se joace un cincinal pe scena de la Petroºani. „Este un spectacol cu piesa Hamlet într-o reducþie pe care am realizat-o noi aici, la Petroºani, o comprimare a textului. Istoricii teatrului ºi ai criticii au aºezat piesa aceasta pe un soclu de pe care mulþi nu vor sã o coboare, dar eu o cobor a doua oarã. Aºteptarea mea este sã joace 5 ani”, a spus ºi Gelu Badea, regizorul piesei Hamlet. Hamlet îºi aºteaptã publicul sâmbãtã, în premierã pentru Teatrul Dramatic I. Sîrbu din Valea Jiului ºi tot ca o premierã, piesa se joacã cu casa de bilete închisã. Diana MITRACHE

Pentru recuperarea creanþelor reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au aplicat mai multe mãsuri. Au fost întocmite 15.881 somaþii de plata pentru clienþii cu debite restante, s-au încheiat un numar de 686 angajamente de plata, conform procedurii de esalonare. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Premii peste premii

a ultimele competiþii naþionale la care au participat, elevii Cluburilor Copiilor din Petroºani ºi Vulcan au obþinut numeroase premii. Astfel, numai la “Concursul Naþional de Informaticã on-line” aceºtia au obþinut 4 locuri I. La competiþia derulatã sub denumirea “Tradiþii ºi obiceiuri româneºti în contextul european” au participat 165 de elevi din întreaga þarã. Mircea NISTOR “La concursul derulat on-line au participat 165 de elevi, 20 dintre aceºtia fiind din municipiul Vulcan, ei prezentând obiceiurile locuitorilor din zonã, respectiv momârlanii.

Elevii noºtri au obþinut rezultate notabile, respectiv 4 locuri I, motiv pentru care au fost premiaþi, la finele sãptãmânii trecute, de cãtre Primãria ºi Consiliul Local din Vulcan. La cele douã cluburi ale copiilor a

cãror activitate o coordonãm se pregãtesc circa 1.300 de elevi, dintre care nu mai puþin de 200 participã la cursurile de informaticã”, a declarat Cosmin Kiss, director Clubul Copiilor Petroºani.

Cu buletinele expirate

ute de oameni au actele expirate, iar asta în condiþiile în care vom avea douã scrutinuri de alegeri în 2014. Fiecare dintre cei aflaþi în aceastã situaþie, vor fi anunþaþi ºi cãutaþi de poliþiºti în perioada urmãtoare. Diana MITRACHE

Sute de tineri au uitat sã-ºi facã actele, iar alte câteva mii au actele expirate. Numai la Petroºani numãrul celor care au actele de

onsorþiu pentru atragerea de fonduri europene. Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva, împreunã cu ªcoala Gimnazialã Numãrul 7 din localitate ºi cu ªcoala Sfânta Varavara din Aninoasa au înfiinþat un consorþiu educaþional, primul de acest gen în Valea Jiului. Cei care au aderat la aceastã structurã spun cã încearcã sã atragã fonduri europene pentru diferite proiecte.

”Am ºi reuºit sã realizãm acel consorþiu, împreunã cu ºcoala gimnazialã numãrul 7 din Petroºani ºi cu ªcoala

actele de identitate legal valabile vor putea sã voteze. Primul tur de alegeri va avea loc în luna mai, iar pânã atunci toþi cei cu actele expirate, vor fi anunþaþi sã ºi le actualizeze.

identitate expirate ajunge la peste 1600. Responsabilii Biroului de Evidenþã a Populaþiei spun cã vor fi anunþaþi fiercare în mod personal, dar recunosc cã procedura este greoaie, în

Consorþiu ºcolar

Monika BACIU

condiþiile în care mulþi ar putea fi plecaþi în strãinãtate. Anul 2014 ne aduce douã scrutinuri electorale, iar potrivit legii, doar cei care au

Alte premii au obþinut elevii care se pregãtesc în Petroºani la concursul internaþional “Învingãtori prin artã” desfãºurat în luna ianuarie la Iaºi. Mai exact, tinerii din Valea Jiului au luat toate cele 5 premii I pentru lucrãrile de metaloplastie pe care le-au prezentat. “Am câºtigat toate premiile importante ºi þin sã le mulþumesc elevilor mei pentru aceste rezultate notabile. Am avut 5 participanþi ºi am luat toate cele 5 premii I. Aceasta înseamnã cã elevii

Sfânta Varvara din Aninoasa. Noi avem un statut, dar noi ne-am dorit sã înfiinþãm acest consorþiu pentru a încerca sã obþinem cât mai multe fonduri de la Uniunea

Europeanã ºi de a avea o relaþie cât mai bunã cu aceste ºcoli”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Teoretic, invitaþia a fost deschisã tuturor unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului, însã practic doar aceste trei ºcoli au aderat. ”Noi am avut discuþii cu mai multe ºcoli din Valea Jiului, dar momentan la acest consorþiu au participat doar aceste trei ºcoli. În decursul timpului se mai pot afilia ºi alte ºcoli la acest consorþiu care este primul din Valea

Jiului”, a mai spus sursa citatã. Înfiinþarea consorþiului a fost aprobatã ºi de consilierii locali de la Petroºani.

noºtri sunt bine pregãtiþi în cadrul acestui unic centru de metaloplastie ºcolarã din judeþul Hunedoara ºi sunt mândrã de ei”, a spus Mihaela ªtefania Cioc, profesor de metaloplastie ºi artã culinarã în cadrul Clubului Copiilor din Petroºani. Printre cele mai apreciate lucrãri s-au numãrat cele expuse de cãtre o elevã de clasa a 9-a din Vulcan. “Îmi place aceastã artã

ºi doresc sã mã perfecþionez pentru a crea lucrãri deosebite. Sper ca, pe viitor, sã mai câºtig ºi alte premii”, a spus eleva Georgiana Crîmu. Rãmânând tot la domeniul metaloplastie, în acest an, Clubul Copiilor din Petroºani va organiza ediþia cu numãrul 5 a Concursului Naþional “Sãptãmâna Creaþiei Artistice”. Manifestarea se va derula în luna mai.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

PSD a stabilit lista pentru Europarlamentare

chipa cu care PSD iese la bãtaie conþine europarlamentari cu experienþã, care au performat în Parlamentul European, precum Corina Creþu, Cãtãlin Ivan, Daciana Sîrbu, din miniºtri importanþi precum Ecaterina Andronescu, Ioan Mircea Pascu, Dan Nica, din tineri profesioniºti de perspectivã, precum Sorin Moisa ºi inclusiv din nume recunoscute la nivel european, precum artistul Damian Drãghici.

prenor", prin intermediul cãruia femeile care doresc sã înceapã o afacere pot bene cia de sprijin de 10.000 de euro din partea statului. Pe locul ºapte se plaseazã europarlamentarul Daciana

ul apãrãrii, relaþiile externe ºi securitatea Uniunii Europene. În calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru afaceri externe ºi al Delegaþiei pentru relaþiile cu NATO, a lucrat pentru un rol

Sîrbu, care, prin activitatea sa în PE, a obþinut sprijin pentru agriculturã bio ºi agriculturã tradiþionalã, cu accent pe potenþialul României. Totodatã, este un cunoscut activist pentru îmbunãtãþirea legislaþiei privind promovarea unui stil de viaþã sãnãtos. Europarlamentarul Ioan Mircea Pascu, care ocupa poziþia a opta, are o largã experienþã în domeni-

mai puternic al UE ºi al României pe plan internaþional. Pe poziþia a nouã o regãsim pe europarlamentara PSD Viorica Dancila. Prin acþiunile sale în PE, Dancila a urmãrit obþinerea de fonduri pentru agricultorii romani ºi reglementarea programelor de ajutorare a persoanelor defavorizate. Locul zece este ocupat de Sorin Moisa, consilier politic al Delegaþiei CE în

Diversitatea, combinaþia dintre tinereþe ºi experienþã, dar ºi echilibrul, fac din aceastã echipã de candidaþi una dintre cele mai consistente de pînã acum. Misiunea asumatã de social-democraþi este aceea de a lupta pentru eradicarea politicilor de austeritate promovate de popularii europeni ºi de a apãra drepturile cetãþenilor romani în UE. Social-democraþii, care merg în aceste alegeri alãturi de PC ºi UNPR, îºi propun obþinerea unui scor de peste 35%. De altfel, majoritatea sondajelor de opinie din ultima perioadã situeazã PSD în fruntea opþiunilor electoratului, în jurul scorului de 35-40%. Pe prima poziþie în echipã cu care PSD merge în fata electoratului se afla Corina Creþu, vicepreºedinta a Grupului Socialiºtilor ºi Democraþilor din Parlamentul European. Aceasta este cunoscutã pentru lupta împotriva extremismului, discriminãrii ºi denigrãrii cetãþenilor romani în Uniunea Europeanã. Corina Creþu este urmatã de Ecaterina Andronescu, vicepreºedinta PSD, ministru al Educaþiei în mai multe Guverne, parlamentar cu o bogatã experienþã, aceasta deþinînd douã mandate de rector al Universitãþii Politehnica din

Bucureºti. Pe poziþia a treia îl regãsim pe actualul lider al delegaþiei PSD din PE, Cãtãlin Ivan, cunoscut de asemenea pentru promovarea imaginii României în Europa, sancþionarea derapajelor la adresa romanilor, precum ºi pentru eforturile repetate în ceea ce priveºte o alocare cît mai substanþialã de fonduri europene României. Ministrul Dan Nica ocupa poziþia a patra pe lista candidaþilor social-democraþi. Activitatea sa în cadrul ministerului Comunicaþiilor a vizat atît deblocarea a peste 2000 de dosare pentru accesarea fondurilor europene, cît ºi dezvoltarea ºi coordonarea unor proiecte

de infrastructurã comunicaþionala. Pe poziþia a cincea îl regãsim pe Damian Drãghici, senator UNPR ºi consilier onorific al premierului Victor Ponta pe problemele comunitãþii rome. Drãghici s-a implicat în numerose campanii naþionale ºi internaþionale pentru egalitatea drepturilor ºi a ºanselor, fiind o personalitate respectatã în Parlamentul European. Deputatul PC Maria Grapini ocupa poziþia a ºasea. Aceasta s-a remarcat, în calitate de ministru delegat pentru IMM-uri ºi Tursim, în activitãþile de susþinere a IMMurilor ºi promovare a turismului românesc. Este cunoscutã, de asemenea, pentru organizarea programului „Femeia antre-

România ºi director adjunct de cabinet al comisarului european pentru Agriculturã, Dacian Ciolos, este un specialist cu experienþã, contribuind la cunosterea aprofundatã a politicilor europene. Europarlamentarul Victor Bostinaru, situat pe locul unsprezece, este de asemenea cunoscut pentru eforturile întreprinse în ceea ce priveºte obþinerea de fonduri UE, acesta luptînduse pentru extinderea perioadei de accesare a banilor europeni, precum ºi pentru o politicã de coeziune mai puternicã, în avantajul României. Pe poziþia a 12-a în lista candidaþilor PSD, Claudiu Ciprian Tanasescu, s-a remarcat prin acþiunile sale în PE din sfera sãnãtãþii: creºterea accesului populaþiei la diagnostic ºi tratament, reducerea inegalitãþilor ºi a cazurilor de excludere socialã ca urmare a bolilor, totul cu accent special pe situaþia României. Locul 13 în echipa PSD este ocupat de Claudia Tapardel, tînãr politician cu experienþã în administraþia publicã, actual Consilier General al Municipiului Bucureºti. (pesurse.ro)

8 Actualitate

stãzi, când am fost anunþatã ”A de Costel Avram cã

pot sã ridic peste 300 de declaraþii de direcþionare a 2% din impozit cãtre noi, Organizaþia Salvaþi Copiii”, era sã scap telefonul din mânã. Nu am cuvinte sã spun câtã bucurie ne-a produs aceastã favoare, noroc, ºansã, nici nu ºtiu cum s-o numesc. I-am ºi spus cã-l numim ”îngerul pãzitor” al copiiilor Petrilei” – Valeria Popescu, preºedinte Organizaþia Salvaþi Copiii Hunedoara Petrila. Când a cãlcat prima datã în clãdirea Organizaþiei Salvaþi Copiii Hunedoara cu sediul în Petrila, Costel Avram, preºedintele PNL Petrila ºi coordonator al liberalilor din Valea Jiului, a fost impresionat de cei peste 100 de copiii, de Omul care conduce aceastã organizaþie în calitate de preºedinte, Valeria Popescu, de voluntarii care dãruiesc suflet din sufletul lor... Cu acea ocazie, când

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Misiune îndeplinitã! L-au numit ”îngerul pãzitor” al copiilor Petrilei

a colindat de Crãciun alãturi de colegi, ºi-a propus sã ajute aceºti copii, inclusiv pe cei ai cãror pãrinþi sunt departe de ei, prin þãri strãine ºi a încercat sã facã apel, sã sensibilizeze pentru a se direcþiona 2% din impozit spre Salvaþi Copiii din Petrila. ªi a reuºit! ”Am fost ºi am luat declaraþiile... Nu am cuvinte. Când m-a sunat sã-mi spunã câte sunt, era sã scap telefonul din mânã. I-am spus cã-l numim ”îngerul pãzitor” al nostru, al celor din Petrila. Vreau sã spun cã el a fost primul care a

deschis ºi campania ”Bun venit pe lume”, donând sume în nume personal. Aceastã

campanie înseamnã dotarea maternitãþilor. Anul trecut la cea din Petroºani au fost donate

douã aparate, dar la unul mai este necesar, ca sã funcþioneze, un compresor cu aer uscat. La

Hunedoara vom încerca sã aducem un incubator. Dar nu este vorba de filiala noastrã, pentru cã numai noi nu putem, ci la nivelul tuturor filialelor. Apoi aceºti oameni au venit ºi ne-au colindat dãruind pachete destul de generoase care au adus mare bucurie copiilor noºtri. Aº vrea sã spun un lucru. Cei care clevetesc pe marginea ajutorului, sã vinã sã ºi ei cãtre noi, sã facã lucruri asemãnãtoare. Noi avem inimile ºi sufletul deschis pentru toatã lumea, pentru cã este vorba de copiii Petrilei. Culmea este cã ei ne-au cãutat, au venit cãtre noi. Totul a început de la Doiniþa Bãlãnesc,consilier local, iar rãspunsul lui Costel Avram, la recomandarea dumneaei, ne-a mãgulit. Sã ºtiþi cã vremurile acestea sunt grele pentru cã le facem ºi noi grele prin nepãsare ºi lipsã de

suflet” – a declarat Valeria Popescu, preºedinte Asociaþia Salvaþi Copiii Hunedoara, Petrila. ”Am reuºit sã ajutãm cei 100 de copii de la Petrila. S-au finalizat declaraþiile de direcþionare de 2% din impozit cãtre Salvaþi Copiii. Aproape 80% din

salariaþii Apa Serv Petroºani au predat aceste documente. Aºa am pus mânã de la mânã sã ajutãm aceºti copii. Doiniþa Bãlãnesc, consilierul nostru, m-a dus acolo ºi mã bucur pentru cã atunci am început totul... Vreau

Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara, cu sediul la Petrila, a luat fiinþã în anul 1999. În

zare ºi informare cu privire la drepturile copilului în societate ºi protecþia copilului de cãtre adulþi. A fost primul centru de acest fel al Organizaþiei Salvaþi Copiii, iar filiala Hunedoara/Petrila a fost prima organizaþie din judeþ care s-a acreditat în activitãþi cu copii. Organizaþia dezvoltã

aceºti ani, peste 1300 de copii, aparþinând unui numãr de 600 de familii, au primit sprijinul Organizaþiei Salvaþi Copiii – Centrul de zi, prin activitãþi educative, psiho-sociale, activitãþi de întrajutorare materialã si activitãþi de conºtienti-

servicii complexe educaþionale ºi sociale pentru copiii din comunitãþi defavorizate prin intervenþii în comunitate, servicii de asistenþã socialã, oferirea de sprijin în pregãtirea temelor ºi recuperarea nivelului achiziþiilor ºcolare,

acum sã rezolv cât mai repede ºi masa caldã pentru copiii ai cãror pãrinþi sunt departe de þarã” – a precizat Costel Avram, director general Apa Serv Petroºani, preºedinte PNL Petrila.

S-au “dus” 24 de ani… degeaba. Pentru “unii”… D

e la Învãlmãºeala din Decembrie 1989 s-au împlinit la finele anului trecut 24 de ani de când românii s-au scuturat de comunism ºi dictatura ceauºistã. Cel puþin aºa scrie prin manualele de istorie. Problema este cã, între timp, nimic nu s-a schimbat în bine. Ba, din contrã… În acest timp, formaþiunile politice se pregãtesc de noi alegeri (primele vor fi cele europarlamentare programate pentru 25 mai), probabil (sau poate nu) odatã cu un referendum “constituþional”, dupã care, prin noiembrie, vor fi “executate” ºi niºte alegeri “prezidenþiale”.

CR – reloaded (?)

În noiembrie 1989, cu exact o lunã înainte de debutul Rãzmeriþei din decembrie, se desfãºurau lucrãrile ultimului congres al Partidului Comunist Român. Cu respectiva ocazie toþi participanþii la Congresul al XIV-lea ºi-au manifestat adeziunea vis-a-vis de valorile perene ale societãþii socialiste multilateral dezvoltate, susþinând toþi K1 înaintarea României spre cele mai înalte culmi ale socialismului ºi, eventual, comunismului. Imediat dupã aceea a venit Revoluþia iar PCR a fost scos în afara legii. Dupã 21 de ani, în 2010, PCR a fost

reînfiinþat prin transformarea Partidului Alianþa Socialistã în Partidul Comunist Român. Deci, nimic nou sub soare, am ajuns exact de unde am plecat! Interesant este dacã respectiva formaþiune politicã mai existã (încã) ºi dacã va avea candidaþi la europarlament.

iderii politici, aceiaºi

Apropo! În zilele în care la Bucureºti se derulau lucrãrile Congresului al XIV-lea, la Bacãu aveau loc lucrãrile celei de-a V-a Reuniuni a Prieteniei Tineretului din RSR ºi URSS. Printre participanþi, nume importante ale politicii post - decembriste româneºti, unul dintre aceºtia fiind nimeni altul decât tânãrul doctor în ºtiinþe juridice (pe atunci)

Adrian Nãstase. Cu respectiva ocazie acesta chiar preciza cã perestroika lui Gorbaciov distruge baza socialismului. Dupã 24 de ani (ºi dupã ce a ajuns chiar ºi primministru) Nãstase (aflat actualmente în spatele zãbrelelor) doreºte sã se afle în continuare pe baricadele politicii româneºti. Ba chiar ºi-a lãsat ºi barbã în semn de protest faþã de cei care nu au vrut sã-i numere ouãle de la cloºtile de prin Cornu. Oricum, în locul lui se aflã acum “nepotul” V.V. care a învãþat destule de la “bunicuþa” I.I.I. ºi “tãtucul” A. N.

roºtii au rãmas tot proºti

Populaþia þãrii, folositã ca masã de manevrã în

1989, a rãmas la fel de manevratã ºi dupã 24 de ani. Ce-i drept, numai numãrul mânuitorilor de pãpuºi s-a mãrit, între timp. De la doar câþiva, în 1989, în prezent, aceºtia sunt mult mai numeroºi, printre ei, la loc de cinste, aflându-se ºi liderii de sindicate. Bineînþeles, alãturi de liderii prea multelor formaþiuni politice, în care s-a fãrâmiþat fostul PCR. În acest timp populaþia Þãrii a revenit la celebrele cozi, ºiruri sau înºiruiri. Dacã în urmã cu 24 de ani se stãtea la cozi interminabile pentru alimente, situaþia a redevenit actualã ºi în 2014. Acum, pensionarii, ºomerii sau beneficiarii de ajutoare sociale se încoloneazã din nou pentru a primi tot alimente, dar oferit de

cãtre Uniunea Europeanã. În acest timp, magazinele gem de alimente (pline de e-uri) dar nu mai existã banii necesari procurãrii acestora. „Înainte” erau bani dar nu era hranã. Alte cozi le formeazã beneficiarii ajutoarelor oferite pentru încãlzirea locuinþelor. „Înainte” erau bani dar nu era cãldurã. În acelaºi timp au apãrut ºomerii, VMG-iºtii, disponibilizaþii, cãutãtorii prin gunoaie, cerºetorii, nunþile “secolului”, vedetele porno dar au dispãrut medicamentele, pãdurile, minele ºi coloºii industriali. Tinerii stau la coadã ºi ei pentru a pleca din þarã, populaþia scãzând în 24 de ani cu vreo 4 milioane de oameni. Cultura s-a transformat în subculturã. Instituþiile

ºcolare scot pe bandã rulantã mutanþi buni doar pentru munci necalificate. Sportul s-a dus ºi el naibii, românii find recunoscuþi acum în lume doar graþie unui anumit segment de populaþie.

oveºti nemuriceºti

La momentul în care românii au ajuns la “borna” intitulatã “24 de ani pierduþi” nu trebuie uitat nici „profetul” stalinist-comunist-capitalist Silviu Brucan. Cu 2 decenii plus 4 ani în urmã acesta spunea cã românii îi vor ajunge (ca nivel de trai) pe cei din vestul Europei pânã, cel mai târziu, în 2010. Iatã cã nici el nu a avut dreptate! Dupã 24 de ani de „libertate” stãm mai prost decât în 1989 ºi la vreo 100 de ani distanþã - dezvoltare de „colegii” vestici din Uniunea

activitãþi extra-curriculare pentru copii. În aceste condiþii gestul lui Costel Avram, Doiniþei Bãlãnesc ºi organizaþiei lor pare unul de normalitate în condiþiile în care societatea, statul îºi ajutã copiii mai puþini norocoºi sã creascã armonios ºi sã aibã parte de educaþie. Pe când la noi în þarã ajutorul este imfim spre deloc... Nici o bunã parte a românilor nu sunt mai breji, deºi criticã vârtos... Valeria Popescu a apelat de-a lungul anilor ºi la exploatãrile miniere, unde oricum majoritatea angajaþilor nu completau fiºe de direcþionare a sumelor de 2%. Ca urmare aceºti bani plecau cãtre alte ”zãri” ºi nu la copiii Petrilei. Lipsa de omenie, actiunea distructivã ºi nepãsarea oamenilor poate distruge un popor care poate fi catalogat ”o naþie primitivã” care nu poate evolua spiritual. Vorba lui Brâncuºi "V-am lãsat sãraci ºi proºti, va gãsesc ºi mai sãraci ºi mai proºti" Ileana FIRÞULESCU Europeanã.

ingurul câºtig

Totuºi, cei 24 de ani scurºi de la Loviluþie au adus ºi un oarecare câºtig, respectiv o aºazisã „Libertate a Presei”. Dacã nu ar fi venit „Înghesuiala din Decembrie” aceste rânduri nu ar fi apãrut niciodatã. Deci, tot am câºtigat ceva ºi anume dreptul de a scrie, fãrã a fi bãgaþi în seamã de cineva... Bine-i ºi aºa rãu! Apropo: recent, Codul Penal s-a modificat un pic ºi prevede pedepse lãrgite pentru cei care atenteazã la “dreptul de imagine al persoanei”. Deci, tot ceea ce este scris mai sus este doar un “pamphlet”, în deschiderea premierei cu piesa “Hamlet” pe care o va prezenta sâmbãtã teatrul din Petroºani… Mircea Mircea NISTOR

8 Actualitate

stãzi, când am fost anunþatã ”A de Costel Avram cã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Misiune îndeplinitã! L-au numit ”îngerul pãzitor” al copiilor Petrilei

deschis ºi campania ”Bun venit pe lume”, donând sume în nume personal. Aceastã

campanie înseamnã dotarea maternitãþilor. Anul trecut la cea din Petroºani au fost donate

douã aparate, dar la unul mai este necesar, ca sã funcþioneze, un compresor cu aer uscat. La

Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara, cu sediul la Petrila, a luat fiinþã în anul 1999. În

acum sã rezolv cât mai repede ºi masa caldã pentru copiii ai cãror pãrinþi sunt departe de þarã” – a precizat Costel Avram, director general Apa Serv Petroºani, preºedinte PNL Petrila.

S-au “dus” 24 de ani… degeaba. Pentru “unii”… D

CR – reloaded (?)

iderii politici, aceiaºi

roºtii au rãmas tot proºti

Populaþia þãrii, folositã ca masã de manevrã în

ºcolare scot pe bandã rulantã mutanþi buni doar pentru munci necalificate. Sportul s-a dus ºi el naibii, românii find recunoscuþi acum în lume doar graþie unui anumit segment de populaþie.

oveºti nemuriceºti

ingurul câºtig

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Coliviile minerilor intrã în revizie

nstalaþiile de extracþie de la unitãþile miniere viabile intrã în revizie. Complexul Energetic Hunedoara cautã o firmã specializatã în acest sens ºi a scos serviciile respective la licitaþie. Carmen COSMAN - PREDA

Toate maºinile de extracþie de la cele patru mine viabile incluse în Complexul Energetic Hunedoara, Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni vor fi atent expertizate, aºa încât sã corespundã tuturor normativelor de securitate în vigoare. Cele mai multe din Valea Jiului au durata de viaþã depãºitã, iar serviciile de întreþinere ºi revizie sunt cu atât mai necesare, asta pe lângã obligativitatea lor. Oficialii Complexului

Energetic Hunedoara au sos la licitaþie serviciile de întreþinere, revizii ºi remediere a eventualelor defecte ale ascensoarelor la punctele de lucru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, iar valoarea

estimatã a contratului este de 65. 237 de lei. Ileana Bodea, ºef Serviciu SSM Petroºani din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara spune cã „este vorba despre

Sporul de pericol pentru mineri, efort bugetar pentru Complexul Energetic Hunedoara

fortul bugetar al Complexului Energetic Hunedoara pentru a majora sporul de periculozitate al ortacilor din cadrul Diviziei Miniere s-ar ridica la 6 milioane de lei. Monika BACIU Sindicatele au cerut ca sporul de pericol al angajaþilor Diviziei Miniere sã fie majorat de la 700 la 850 de lei, însã responsabilii CEH spun cã eforturile financiare sunt deosebite, iar în momentul de faþã nu sunt sursele de finanþare. ” Am discutat cu organizaþiile sindicale despre mãrirea acestui

spor de pericol, în momentul de faþã purtãm discuþii cu dânºii în vederea identificãrii surselor pentru a putea sã mãrim sportul de pericol de la 700 la 850 de lei. Ar fi un efort financiar al Diviziei Miniere de aproximativ 6 milioane de lei pânã la sfârºitul anului. În momentul acesta nu îi avem, dar o sã încercãm sã gãsim surse”, a declarat Gabriel

Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. De precizat este faptul cã în urmã cu doi ani în Valea Jiului au avut loc ample miºcãri de protest ale minerilor. Nemulþumirile acestora au fost legate atunci tot de acest spor de pericol. Zilele acestea la nivelul CEH au loc discuþii între sindicate ºi administraþie unde se negociazã noul contract colectiv de muncã. Acesta ar urma sã fie unul comun atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni.

revizii complexe. Unele se fac intern, cu specialiºtii din cadrul unitãþii miniere, altele de cãtre firme de specialitate”. Practic, reviziile se fac zilnic, lunar, anual sau la 5 ani ºi vizeazã inclusiv puþul maºinii de extracþie, coeficientul de siguranþã al cablurilor, defectele ascunse, ori sistemele de prindere. Ileana Bodea spune cã toate acestea sunt foarte importante, iar maºinile de extracþie nu sunt pornite pânã când electricianul ºi

lãcãtuºul de la unitatea minierã nu fac acele revizii zilnice, aºa încât sã se evite producerea unor accidente cauzate de nefuncþionarea corespunzãtoare a acestora, dupã cum ºi puþurile sunt verificate tot zilnic în acelaºi scop. Inspectorii de muncã atrag însã atenþia cã, din pãcate, unitãþile miniere au tot mai puþini specialiºti în acest domeniu extrem

de important, deficit cauzat de plecarea acestora prin programele de restructurare colectivã, ori prin pensionare.

Inspectorii de la Antifrauda sînt spaima comercianþilor

eci de agenþi economici din judeþ au prins frica de inspectorii antifrauda, care s-au pus pe controale amãnunþite în ultima perioadã. Toate neregulile au fost sancþionate drastic, iar unii comercianþi au fost nevoiþi sã punã lacãtul pe firmã. Luiza ANDRONACHE Inspectorii de la Antifrauda au luat la puricat agenþii economici din judeþ ºi au dat amenzi în valoare de cîteva sute de mii de lei. Activitatea inspectorilor a început în urmã cu douã luni, cînd au luat fiinþã ºi Direcþiile Regionale Antifrauda Fiscalã. Aceste direcþii, împãrþite pe regiuni, nu pe judeþe, au devenit funcþionale dupã desfiinþarea Gãrzilor Financiare. “ Aria de competentã a Direcþiei Regionala Antifrauda Fiscala Deva este pe patru judeþe, respectiv Hunedoara, Caras Serverin, Timiº ºi

Arad. Conform unor constatãri în perioada 5 decembrie 2013 – 31 ianuarie 2014, au fost verificaþi în jur de 400 de contribuabili, s-au aplicat în jur de 420 de amenzi contravenþionale în cuantum de circa 2 milioane de lei ”, a declarat Calin Vesa, inspector general adjunct Direcþia Regionalã Antifrauda Fiscala 5 Deva. Dintre judeþele pe care Direcþia Antifrauda 5 le are în subordine, cele mai multe nereguli au fost constatate pe raza judeþului Timiº, pe locul doi este Aradul ºi pe trei Hunedoara. Cele mai multe nereguli au fost legate de nefolosirea casei de

marcat. Amendã pentru cei care nu folosesc casa de marcat este de la 8.000 de lei, plus suspendarea activitãþii pentru o anumitã perioadã de timp. Astfel cã, zeci de hunedoreni s-au trezit cu afacerea închisã peste noapte. Deºi sunt de acord ca legea trebuie respectatã, agenþii economici sînt speriaþi de inspectori ºi considera cã aceºtia ar trebui sã fie mai indulgenþi cu ei. Brigada Regionalã Antifrauda Fiscala 5, are sediul la Deva. Aici lucreazã 60 de inspectori, care acþioneazã în toate cele patru judeþe din subordine. Scopul lor este acela de a eradica evaziunea fiscalã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

În stradã pentru combaterea evaziunii fiscale

oliþia Românã a demarat o acþiune la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerþului cu carne, produse din carne congelate, legume ºi fructe. Potrivit IGPR, la activitãþi participã peste 800 de poliþiºti.

În aceastã dimineaþã, Direcþia de Investigare a Fraudelor, împreunã cu Direcþia Rutierã ºi Direcþia de Poliþie Transporturi au demarat o acþiune la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerþului cu carne, produse din carne congelate, legume ºi fructe. La activitãþile desfãºurate la nivel naþional participã peste 800 de poliþiºti,pe lângã cei aproximativ 90

artorii citaþi de instanþa de judecatã care nu s-au prezentat la termenele stabilite pentru a depune mãrturie au prelungit judecata în cazul violatorului din Lupeni.

care acþioneazã în Bucureºti ºi Ilfov. Acþiunea desfãºuratã de poliþiºti vizeazã centrele comerciale en-gross din toatã þara. De asemenea, sunt monitorizate transporturile acestor categorii de mãrfuri, prin amplasarea de filtre, în echipe mixte compuse din poliþiºti de investigare a fraudelor ºi de la rutierã, pe

Controale peste controale în pieþele din Valea Jiului

principalele cãi de acces, în municipiul Bucureºti ºi judeþul Ilfov, precum ºi la punctele de frontierã. În acest sens au fost instituite filtre pe principalele rute de acces, care acþioneazã simultan cu echipele care efectueazã verificãrile în teren. Car men COSMAN-PREDA

Benzina mai scumpã din 1 aprilie

e aºteaptã o primãvarã cu noi scumpiri. Rompetrol scumpeºte carburanþii, iar de aici va fi generat un nou val de scumpiri la toate produsele de bazã.

omercianþii din pieþele de la Petroºani au parte de tot mai multe controale. Joi au fost luaþi la întrebãri de cãtre inspectorii de muncã.

Dupã aproape douã sãptãmâni de la ultimul control, pieþarii de la Petroºani s-au trezit din nou cu verificãri pe capul lor. Joi , în Piaþa Centralã Petroºani au venit de la Deva inspectorii de la ITM pentru a verifica dacã aceºti comercianþi lucreazã cu forme legale. „ Fiecare agent comercial care are angajaþi, trebuie sã îndeplineascã toate

Violatorul din Lupeni - aproape de a-ºi primi pedeapsa

condiþiile legale pentru a-ºi desfãºura activitatea. Este foarte bine cã se fac aceste controale ºi pe linie economicã ºi pe linie ITM”, ne-a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Oamenii care vând aici, atât în sectorul industrial cât ºi alimentar, au fost destul de nelãmuriþi de acest nou control, dar pânã la urmã s-au conformat ºi au colaborat. Unii s-au lãsat mai greu convinºi, însã. Rezultatele controlului inspectorilor ITM vor fi fãcute publice abia la începutul sãptãmânii viitoare. Luiza ANDRONACHE

Preþurile carburanþilor vor creºte cu 40 de bani ca urmare a introducerii a accizei supplimentare de 7 cenþi, a declarat Vicepreºedintele Rompetrol, conform capital.ro. Premierul Victor Ponta declarat luni, dupã întâlnirea cu reprezentanþii FMI, cã preºedintele Bãsescu va semna memorandumul cu FMI, câtã vreme în textul scrisorii de intenþie nu este prevãzutã acciza de 7 eurocenþi pe litru la carburanþi, cu care ºeful statului nu este de acord. Victor Ponta a adãugat cã acciza pe carburant benzinã ºi motorinã - se va aplica de la 1 aprilie.

Magistraþii de la Petroºani au stabilit urmãtorul termen în acest dosar pentru sfârºitul lunii februarie, iar acesta ar putea fi ºi ultimul, bãrbatul urmând sã-ºi primeascã sentinþa. Procesul bãrbatului de 34 de ani din Lupeni care a violat o tânãrã din localitate dupã ce s-a oferit sã o conducã spre casã

termen de judecatã în acest dosar. Judecãtorul de la Petroºani a cerut ca martorii sã fie aduºi cu mandate, iar o parte a lor au depus mãrturie. Violatorul este recidivist ºi a violat o tânãrã 19 ani dupã ce a ameninþat-o cu cuþitul. Fata lucra la un bar, unde bãrbatul îºi petrecea timpul. În noaptea de 13/14 septembrie 2013, ea a fost

de la locul de muncã a început în octombrie, anul trecut, însã preºedintele de ºedinþã n-a putut da o sentinþã din cauzã cã mai mulþi martori citaþi nu s-au prezentat sã depunã mãrturie. Greblã Ioan Adrian, aflat dupã gratii în prezent, ºi-ar putea afla pedeapsa pe data de 25 februarie a.c., când este stabilit urmãtorul

acostatã de Greblã, acesta propunându-i sã o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi apoi a violat-o. Maximilian GÂNJU

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Costel Avram: ”Nu ºtiu ce doresc. Apã au”

e la Ana la Caiafa. Aºa sunt plimbaþi chiriaºii blocurilor sociale din Petrila. Primãria din localitate îi trimite la ApaServ, iar responsabilii societãþii de apã îi trimit înapoi la primarul Ilie Pãducel. Costel Avram a avut o întâlnire, joi, cu mai mulþi chiriaºi ai blocurilor sociale pe aceeaºi problemã a contractelor. Monika BACIU

Directorul societãþii de apã subliniazã cã soluþia pentru încheierea con-

tractelor este foarte simplã. Locatarii trebuie sã se constituie într-o asociaþie de proprietari. ”Este un scandal

care este provocat de primarul oraºului Petrila. Eu vreau sã spun doar atât: operatorul de apã SC ApaServ Valea Jiului a adus apa la limita proprietãþii, am branºat la reþeaua de canalizare. Oamenii de acolo au apã în apartamente, apometrul la scarã este sigilat, pot consuma apã, le-am dat termen ºi astãzi ca într-o lunã de zile sã se constituie în asociaþie de locatari ca sã putem încheia con-

Burse condiþionate la Lupeni

urse ºcolare la Lupeni se dau condiþionat. Încã de anul trecut, primarul Cornel Resmeriþã a decis ca acestea sã se acorde doar copiilor buni la învãþãturã ºi fãrã absenþe. Luiza ANDRONACHE La Lupeni, doar elevii silitori ºi care nu chiulesc, iau burse ºcolare. Aceastã mãsurã vine în urma unei decizii luate de

primarul Cornel Resmeriþã, ca modalitate de a reduce absenteismul în ºcoli. „Asta cer ºi eu directorilor de ºcoli, ca bursele sã se dea în raport cu prezenþa la ºcoalã ºi cu mediile

Isãrescu, împotriva tranzacþiilor prin bãnci

uvernatorul Bãncii Naþionale a României (BNR), Mugur Isãrescu, a criticat joi decizia guvernului privind plafonarea platilor cash, observînd cã aceasta mãsurã va afecta categorii de persoane precum bãtrînii.

"Nu cunosc tari în lume în care sã nu se mai facã plati cash. Cum reuºim sã aducem un bãtrîn care are de vînzare 2.000 de metri pãtraþi la bancã? Nici nu ºtiþi cîte formalitãþi sînt necesare pentru vînzarea unui teren", a afirmat guvernatorul BNR, în cadrul conferinþei privind raportul asupra inflaþiei. Banca Naþionalã a

României a transmis Ministerului Finanþelor Publice o serie de observaþii cu privire la proiectul de act normativ care vizeazã plafonarea platilor cash ºi limitarea comisioanelor interbancare, a mai precizat Isãrescu. Potrivit unui proiect de ordonanþã de urgenþã publicat pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice, plãþile ºi încasãrile în

obþinute de copii. Dacã cineva vrea sã câºtige ceva, trebuie sã ºi munceascã, iar copiilor nu li se cere nimic altceva decât sã înveþe mai mult ”, nea declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Mãsura se aplicã atât în cazul burselor de merit, cât ºi a celor sociale. „Trebuie sã-i facem cumva pe pãrinþi sã-ºi trimitã numerar vor fi plafonate pentru toate categoriile de persoane. Guvernul vrea sã interzicã plãþile cash pentru maºini, case ºi terenuri - totul trece prin bancã Astfel, plãþile în numerar între persoane fizice vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plãþile în numerar pe care le pot face firmele cãtre alte companii sau persoane fizice va fi redus la jumãtate, de la 10.000 lei la 5.000 de lei. În prezent nu exista plafon pentru plãþile în numerar între persoane fizice, iar plafonul pentru plãþile în numerar pe care le pot face companiile este de 10.000 de lei pe zi. De asemenea,

tract. Nu ºtiu ce doresc. Apã au. Ceea ce trebuie sã facem noi, adicã sã dãm apã putem face din momentul în care ºi-au luat cheile. Acum este problema celor copiii la ºcoalã ºi sã se intereseze mai mult de ei. Nu se mai poate aºa ceva! Aveam la un moment dat la o singurã ºcoalã, doar pe un singur semestru, vreo 12.000 de absenþe ”, a mai afirmat Resmeriþã. În prezent, în toate cele ºase orase ale Vãii Jiului sunt câteva sute de copii care ar avea de încasat aceste burse, care se împart în douã categorii: de merit ºi sociale. comisioanele percepute de bãnci comercianþilor pentru platã cu cardul vor fi limitate la maximum 0,2% din valoarea tranzacþiei în cazul cardurilor de debit, respectiv 0,3% în cazul cardurilor de credit. (Ziare.com)

de la primãrie, a oamenilor aceºtia. Cert este cã eu ca societate îmi iau toate mãsurile ca sã nu mai am încã 64 de oameni care sã intre în categoria celor ca nu plãtesc”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Dupã îndelungi discuþii, Avram a ajuns la o singurã remarcã ºi

anume cã nu îi poate înþelege pe chiriaºi. ”Am discutat ºi cu dumnealor ºi nu îi înþeleg. Le-am spus sã îºi facã asociaþie, eu la nivelul societãþii am ºapte hârtii prin care am cerut Primãriei oraºului Petrila care este proprietar acestor imobile sã vinã sã facã contract. Nu vor, e problema lor, cert este cã din partea noastrã existã toatã bunãvoinþa”, a mai precizat Avram. Locatarii blocurilor sociale de la Petrila beneficiazã de apã potabilã, însã aceºtia nu pot încheia contracte cu furnizorul de apã pânã în momentul în care nu se constituie în asociaþie.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Actualitate 13

“Slalomând” printre “rãhãþei”

nceperea topirii zãpezii a adus la suprafaþã, pe trotuare ºi zone verzi, o multitudine de “resturi” post-animaliere. Mai exact, de “rãhãþei” lãsaþi în urmã de patrupedele cu sau fãrã stãpân, campioni la acest capitol fiind cãþeii. Mircea NISTOR Dacã maidanezii ar fi mai greu de acuzat ºi blamat cã nu-ºi curãþã resturile lãsate în urmã prin partea dorsalã a corpului, în schimb, proprietarii de animale de companie ar avea mai multe variante de a nu lãsa în bãtaia vântului urmele trecerii prin naturã a cãþeilor pro-

prietate personalã. “O mãturice, un fãraº ºi un set de pungi de plastic (ce se pot ataºa la zgardã) costã doar câþiva lei ºi ar rezolva problema. Respectiv, am scãpa cu toþii de covorul de fecale care troneazã în prezent pe trotuarele ºi zonele verzi din localitate. Din pãcate ºi nisipul din locurile de joacã ale copiilor

din parcuri este plin de astfel de resturi iar micuþii riscã sã contracteze unele boli”, a spus Roxana Iordache, medic veterinar. Pânã în prezent, singurii care s-au interesat de achiziþionarea unor “ustensile” pentru îndepãrtarea “resturilor” animaliere au fost doar românii care domiciliazã în strãinãtate. “Aceºtia, când sosesc acasã, vin sã se intereseze de pungi necesare colectãrii resturilor animaliere pentru cã legislaþia din þãrile în care domiciliazã îi obligã sã pãstreze curãþenia în

zonele în care îºi scot animalele la plimbare. Nu avem însã ce le oferi pentru cã, þinând cont de faptul cã numãrul de cereri este prea mic, nu facem comenzi pentru astfel de produse”, a mai precizat Roxana

nici mãcar nu se gândesc sã procure mãturici, fãraºe ºi pungi pentru adunarea “rãhãþeilor”. Nu de alta, dar, în România nimeni nu te poate obliga sã faci curat în urma ta. “Cunosc foarte mulþi proprietari

Iordache. În ceea ce-i priveºte pe autohtoni, aceºtia

de animale dar niciunul nu a venit, mãcar sã se intereseze, cel

puþin de pungile necesare strângerii resturilor lãsate de cãþei”, a mai spus medicul veterinar. Prin urmare, pânã ce civilizaþia va coborî ºi pe plaiurile mioritice va mai trece ceva vreme. Pânã atunci, iubitori de animale sau, cu toþii vor inhala sporii rezultaþi din resturile uscate ºi purtate de vânt de colo – colo. Plus faptul cã în ultimele zile, cu toþii, au fost nevoiþi sã slalomeze printre deluºoarele maronii lãsate în urmã de cãtre cei mai buni prieteni ai omului. Asta, dupã ce zãpada care le-a ocrotit pânã acum a început sã se transforme în apã.

sã se deplaseze personal la Deva. Crescãtorii de animale se pot uni ºi sã meargã o singurã persoanã, ori pot sã apeleze chiar la medicii veterinari la care sunt arondaþi. Medicii specialiºti explicã faptul cã sunt anumite reguli de igienã ce trebuie respectate, laptele trebuie rãcit imediat dupã recoltare ºi trebuie comercializat în prima parte a zilei,

aºa încât sã nu punã în pericol sãnãtatea consumatorilor. La începutul acestui an, crescãtorii din animale s-au speriat cã nu îºi vor mai putea comercializa laptele în pieþe din cauza noilor normative. Crescãtorii de animale se gândeau sã îºi vândã puþinele vite din gospodãrie, ori sã dea laptele ce le prisoseºte la porci, dar între timp, însã, lucrurile s-au lãmurit.

Sute de mici producãtori au solicitat buletine de analizã pentru lapte

rescãtorii de animale din judeþul Hunedoara au înþeles cã nu au de ce sã se teamã cã nu vor mai putea vinde în pieþe laptele provenit de la animalele din gospodãrie ºi cã, dacã duc probele la analizele prevãzute de normele în vigoare nimeni nu le va interzice accesul în pieþe. Carmen COSMAN - PREDA Legile s-au schimbat din acest an ºi crescãtorii de animale sunt obligaþi sã ducã

periodic la analize probe de lapte pentru a-l putea comercializa. Iar oamenii au înþeles ºi s-au conformat în mare parte. Pânã acum, aproape 300 de mici producãtori de lapte din judeþul Hunedoara au solicitat buletine de analizã pentru laptele pe

care îl comercializeazã în pieþele agroalimentare. Analizele sunt efectuate în laboratorul Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA), singurul acreditat pentru întregul judeþ. "Procedura este în derulare. Din cele aproximativ 280 de probe de lapte analizate pânã acum, doar cinci sunt

neconforme cu reglementãrile în vigoare. În aceste cazuri sunt notificaþi producãtorii ºi se va reface controlul", a declarat purtãtorul de cuvânt al DSVSA Hunedoara, dr. Leontin Laslãu. Iar pentru crescãtorii de animale din localitãþile îndepãrtate ale judeþului, medicii veterinari au anunþat deja cã vin în sprijinul acestora. Toþi producãtorii de lapte au fost instruiþi, au fost puse afiºe în boxele de carne sau de brânzeturi prin care sunt anunþaþi cã au obligaþia sã ducã probe la laboratorul judeþean de la Deva al Direcþiei sanitar – Veterinare pentru stabilirea numãrului total de germeni ºi celule somatice. Probele trebuie duse la laborator o datã la douã sãptãmâni timp de douã luni, iar o analizã costã 28 de lei. De precizat cã producãtorul nu trebuie

14 Program & Horoscop

12:15 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Parlamentul României 16:20 Superconsumatorul (r) 16:45 Vine Olimpiada Albã! 17:50 Clubul celor care muncesc în România 18:00 Jocurile Olimpice de Iarnã, Sochi 2014 21:00 Sport 21:30 Telejurnal 22:30 Dog Pound 0:20 Jocurile Olimpice de Iarnã, Sochi 2014

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prinþul Persiei 22:45 Crocodilul

21 martie *** 20 aprilie

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) Nervozitatea v-ar putea pune în 11:00 Ultimul zbor (r) situaþii neplãcute, mai ales în 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi terminaþi ce aþi început. Evitaþi dis16:00 La Mãruþã cuþiile în contradictoriu cu 17:00 ªtirile Pro TV partenerul de viaþã ºi cu o rudã 17:30 La Mãruþã apropiatã! Fiþi mai tandru cu 19:00 ªtirile Pro TV persoana iubitã. 20:30 The Grey: La limita supravieþuirii 22 22:45 Punctul limitã 0:45 The Grey: La limita mai supravieþuirii (r)

*** 22 iunie

Sunteþi plin de energie ºi idei. Sunteþi apreciat în societate. Din cauza entuzismului, riscaþi sã depãºiþi anumite limite. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu! Dupã-amiazã apare o problemã sentimentalã pe care aþi fi putut sã o evitaþi. 10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Forþa destinului 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor 21:30 La întâlnire cu pericolul 23:30 Faci faþã, faci bani (r) 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 14:30 Digi Sport Special 15:30 Avanpremierã Ligue 1 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã La Liga 17:00 Avanpremierã Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Masculin: Energia Pandurii Tg. Jiu ªtiinþa Municipal Bacãu 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

23 iulie *** 22 august

21 aprile *** 21 mai Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, în interes personal. Sunteþi mai sensibil decât de obicei ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Dupã-masã, dacã vã temperaþi orgoliul ºi nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare, puteþi sã evitaþi o ceartã cu persoana iubitã.

22 iunie *** 22 iulie Aveþi ocazia sã obþineþi cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, dar fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile. Dupã-amiazã este posibil sã vã confruntaþi cu probleme sentimentale, dacã refuzaþi sã mergeþi la o petrecere.

23 august *** 22 septembrie

Sunt favorizate întâlnirile de afaceri ºi relaþiile cu cei apropiaþi. Dimineaþa vã întâlniþi cu o persoanã pe care nu aþi vãzut-o de mult ºi sunteþi plãcut impresionat. Dupã-amiazã vã ocupaþi de probleme de familie, îndelung amânate.

S-ar putea sã aveþi mici dificultãþi în cãmin, dar se vor rezolva rapid. Puteþi sã detensionaþi atmosfera cu o vorbã bunã. Dupã-amiazã vã regãsiþi buna dispoziþie cu prilejul unei vizite la prieteni. Aveþi grijã sã nu provocaþi scene de gelozie!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O problemã sentimentalã din trecut poate reveni în actualitate. Nu este exclus sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Calmaþi-vã, pentru cã puteþi avea reacþii necontrolate. Analizaþi bine situaþia ºi lãmuriþi orice problemã!

Problemele sentimentale cu care vã confruntaþi ar putea sã vã creeze o stare de confuzie. Nu încercaþi sã vã descurcaþi singur. Apelaþi la prieteni! Þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

S-ar putea sã primiþi musafiri din altã localitate sau sã mergeþi în vizitã la rude. O persoanã mai în vârstã din familie vã dã sfaturi utile într-o problemã sentimentalã.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor de afaceri sau investiþiilor. Apatia ºi absenþa simþului practic vã pot conduce la deziluzii ºi la eºecuri. Vorbiþi mai clar, ca sã nu fiþi înþeles greºit!

21 ianuarie *** 20 februarie

O rudã apropiatã vã cere un împrumut. Ajutaþi-o, pentru cã este vorba despre o problemã de sãnãtate. Dupã-amiazã, primiþi o veste care vã pune serios pe gânduri. Pãstraþi-vã calmul.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Este o zi favorabilã studiului. Comunicaþi mai uºor cu cei din jur ºi puteþi câºtiga bine din tranzacþii comerciale. Aveþi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, ceea ce ar putea trezi gelozia persoanei iubite.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Mãcar avem sicrie…

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

riza, nervii, stresul, guvernanþii ºi bolile bagã în mormânt tot mai mulþi români. Singura parte bunã este cã sicrie sunt destule, pentru toþi ºi la preþuri accesibile. În timp ce cel mai ieftin coºciug are valoarea de doar 5 milioane de lei vechi, cel mai bine dotat poate ajunge ºi pânã la 40 de milioane. Mircea NISTOR Deºi este tot din lemn de brad, un astfel de sicriu are douã uºi plus multe alte facilitãþi. Poate, fãrã nicio legãturã cu lovitura sub centurã aplicatã de cãtre guvernanþi, prin majorarea preþurilor ºi micirea salariilor, în Petroºani numãrul deceselor înregistrate a crescut simþitor. Astfel, dacã într-o lunã

obiºnuitã erau înregistrate în medie 35 de decese, numai în ultima decadã a lunii ianuarie, numãrul celor care au scãpat de problemele cotidiene ºi au trecut la cele veºnice a fost de 20. În cazul unui deces, Asociaþia Pensionarilor din Petroºani asigurã membrilor cotizanþi muzicã, transport, toate celelalte servicii ºi bineînþeles, un sicriu. Chiar dacã cei mai mulþi

dintre petroºeneni preferã pentru ultimul drum un copârºeu mai ieftin, datoritã sãrãciei, mai existã ºi cereri (din partea “unora”) pentru sicriele de câteva zeci de milioane de lei vechi. Nu de alta, dar, par mai confortabile… În acelaºi timp, de la magazinul de Pompe Funebre, al Asociaþiei

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Vineri 7 Februarie 2014, în oraºul: - Lupeni între

orele 9:30 - 13:30. Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere în cãmin vane zona bl.17, str. Bãrbãteni.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Pensionarilor, aflat în preajma Spitalului de Urgenþe (!), poate fi achiziþionatã ºi îmbrãcãmintea necesarã ultimului drum. Cu doar douã milioane de lei vechi se poate cumpãra un costum, pantofi, precum ºi lenjeria intimã.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Februarie 2014

Serbãrile zãpezii ºi ziua lui Baloo, atracþii de week-end în staþiunea Straja

ublã sãrbãtoare în Staþiunea Straja, acolo unde, în acest sfârºit de sãptãmânã sunt aºteptaþi mii de turiºti. Pe de o parte, vineri ºi sâmbãtã sunt organizate „Serbãrile zãpezii”, iar pe de altã parte, mascota vie a staþiunii, Ursul Baloo, împlineºte 15 ani! Carmen COSMAN - PREDA

Pârtii excelente, zãpadã ºi multã distracþie. Cu asta sunt aºteptaþi turiºtii care vor urca în acest week-end în Staþiunea Straja, acolo unde se organizeazã o nouã ediþie a manifestãrilor reunite sub genericul „Serbãrile zãpezii”. Un eveniment ce se adreseazã mai ales copiilor care se bucurã de ultimele zile de vacanþã, iar organizatorii le-au pregãtit mai multe surprize. „Vor fi o mulþime de concursuri, în special pentru copiii care vin la munte. Competiþia nu se adreseazã numai celor care schiazã, ci tuturor celor care iubesc muntele ºi vor sã se distreze. De exemplu, am pregãtit un concurs de alergat în saci, copiii vor putea sã se dea pe tirolianã în zona ursului Baloo”, a declarat Emil pãrãu, organizator al acestei manifestãri aºteptate în fiecare an cu

nerãbdare. La munte stratul de zãpadã este numai bun pentru practicarea sporturilor de iarnã ºi în Straja se poate schia pe toate pârtiile.

rsul Baloo, serbat la el acasã

Tot în acest week-end, însã, va fi serbat ºi ursul Baloo, mascota vie a staþiunii Straja. Sâmbãtã, Baloo împlineºte 15 ani ºi, ca în fiecare an, va fi sãrbãtorit ca la carte cu tort ºi o mulþime de bunãtãþi. Când a

ajuns în staþiunea montanã era doar un mic ghemotoc cu blanã ºi aproape nu existã împãtimit al muntelui care sã nu ºtie de existenþa lui, mai ales cã se aflã în îngrijirea cabanierilor de când era doar un pui. A fost gãsit în pãdure de un angajat al Ocolului Silvic Petroºani, lângã o stâncã,

Straja, prioritate pentru Lupeni

taþiunea de munte Straja rãmâne prioritatea municipiului Lupeni. Edilii din aceastã parte a Vãii Jiului susþin cã investiþiile în domeniul schiabil de aici vor continua. Diana MITRACHE

Dupã ce au pornit telegondola ºi au construit o parte din pasarela care va crea una dintre cele mai lungi pârtii din Straja, planurile edililor sunt axate ºi în 2014, tot pe acest domeniu. Asta spune acum ºi primarul Cornel Resmeriþã, care are mare încredere cã va contiua toate

investiþiile demarate. „În Straja, eu am mare încredere cã vom continua lucrãrile, sunt mai bine zis, sigur cã vom continua proiectul ºi îl vom duce la bun sfârºit. Asta fiindcã aºa este normal, ca odatã ce am început proiectul sã îl ºi ducem la bun sfârºit ºi nu numai cel din Straja, ci toate proiectele pe

care le avem, iar pe lângã ele, chiar ºi altele”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Proiectul care vizeazã Staþiunea Straja, poartã numele Schi în România, iar miile de turiºti care vin

anual aici, le dau speranþe celor care investesc cã vor avea parte de una dintre cele mai frumoase staþiuni din România. Asta dupã ce, conform proiectului, domeniul de schi de aici se va uni cu cel din Pasul Vâlcan.

mai mult mort decât viu ºi a fost repede adoptat. A fost salvat de medici, dupã ce a fost þinut cu perfuzii ºi o bunã perioadã de timp a fost hrãnit cu biberonul. A rãmas la Cabana Montana, a lui Emil Pãrãu, care are ºi acum grijã de el, iar oamenii de aici s-au ataºat de el. O perioadã a umblat liber prin staþiune, dar a crescut ºi, chiar dacã era blând, unii turiºti s-ar fi putut speria de el, mai ales cã fãcea numai pozne. Ursul s-a întâlnit ºi cu fostul ambasador al SUA în România, James Rosapepe, care s-a jucat cu

el ºi apoi le-a spus americanilor, în glumã, cã s-a luptat cu un urs adevãrat în Straja. Acum Baloo trãieºte într-un þarc de câteva sute de metri pãtraþi, amenajat dupã toate normativele, în care are spaþii de refugiu ºi copaci. Proprietarul animalului, omul de afaceri Emil Pãrãu a îndeplinit toate cerinþele impuse de normele europene în ceea ce priveºte creºterea animalelor sãlbatice în captivitate, ca sã nu fie nevoit sã îl dea, mai ales cã s-a ataºat foarte mult de acest urs. Este cu adevãrat un rãsfãþat, obiºnuit cu prezenþa omului ºi nu a mâncat niciodatã carne crudã. Meniul lui zilnic include doar mâncare gãtitã, lapte ºi multã miere.