CVJ NR. 546, JOI 6 FEBRUARIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 546

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Naºul Porumboiu cere în instanþã falimentul finului Simota

Zeci de mii de dosare pe rolul instanþelor hunedorene >>> PAGINA A 3-A

Gabriel Lungu eliberat din fucþia de city-manager >>> PAGINA A 4-A

Petrila nu moare pentru cã nu se predã >>> PAGINA A 5-A

Mina - la fier vechi >>> PAGINA A 7-A

Consiliul Judeþean Hunedoara ºi parteneriatele transfrontaliere >>> PAGINILE 8-9

Trei ani, neobservaþi

Tragedia de la Uricani, fãrã comemorare în sala de apel >>> PAGINA A 10-A

Nu mai vor sã-ºi vândã ruinele >>> PAGINA A 11-A

Petrila, oraºul cu sate >>> PAGINA A 12-A

La 11 ani antreneazã alþi copii

F

rate, frate, dar pânã la bani. Adrian Porumboiu, naºul de cununie al lui Alin Simota la prima cãsãtorie a acestuia, vrea falimentul uneia dintre societãþile controlate de finul sãu, respectiv Cosareli Company. Firma controlatã de Porumboiu, Comcereal SA Vaslui, s-a înscris la masa credalã pentru a-ºi recupera debitele de la firma din Petroºani. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 13-A

Lupii coboarã la turmele de oi din zonele populate >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Naºul Porumboiu cere în instanþã falimentul finului Simota F rate, frate, dar pânã la bani. Adrian Porumboiu, naºul de cununie al lui Alin Simota la prima cãsãtorie a acestuia, vrea falimentul uneia dintre societãþile controlate de finul sãu, respectiv Cosareli Company. Firma controlatã de Porumboiu, Comcereal SA Vaslui, s-a înscris la masa credalã pentru a-ºi recupera debitele de la firma din Petroºani.

societãþii în cauzã, care este împresuratã de creditori. Ultimul termen de judecatã a avut loc la finele lunii ianuarie,

Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, care a declarat deja falimentul SC Cosareli Company, una dintre firmele din domeniul energiei controlatã de omul de afaceri Alin Simota.

Procedura în instanþã continuã, însã, cu valorificarea bunurilor aflate pe numele

când magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au dispus amânarea cauzei pentru data de 10 aprilie. Pe când era consilier judeþean, Alin Simota a declarat pe propria rãspundere cã deþine 24 de pãrþi sociale la societatea Cosareli Company Petroºani, dar interesant este cã ºi el apare pe lista creditorilor acestei firme. ªi tot lista creditorilor cuprinse SC Comcereal SA Vaslui, societatea deþinutã de fostul finanþator

al echipei FC Vaslui, Adrian Porumboiu, nimeni altul decât naºul de cununie de la prima cãsãtorie a lui Alin Simota.

Nu este pentru prima datã când Comcereal Vaslui se aflã în litigiu cu firma Cosareli, care oricum a fost acþionatã în ultimii ani de mai mulþi creditori. În 2010, Judecãtoria Petroºani a dat câºtig de cauzã societãþii controlate de Adrian Porumboiu ºi a dispus „învestirea cu formulã executorie a Biletului la Ordin WBAN3AD 0001134 emis la data de 29.11.2008 de debitoarea SC COSARELI COMPANY cu sediul în Petroºani, str.Gheorghe Doja, nr.24, jud. Hunedoara pentru suma de 4998,00 lei scadentã la 28.01.2009”.

n imperiu financiar U dãrâmat

Când era „pe val”, Alin Simota controla uin adevãrat imperiu fiannciar. De numele lui se leagã nu mai puþin de 15 societãþi comerciale, dintre care unele sunt active, altele în insolvenþã, în încetare temporarã de activitate sau în faliment. Astfel, Alin Simota deþinea, în întregime, parþial sau, ulterior, prin interpuºi Simar Comimpex SRL, , Construct 200 SRL, Cosareli Company SRL, Probal SRL, Europa Phone SRL, Jiul SA, Elco Invest Company SRL, Euro Util SRL, Elco Semn Sistem SRL, Conspet SRL ºi Euro Util 2006 SRL, Metalsid SRL Gãvojdia, Utilenergetica SA Voluntari, Jieþ Ciment SRL, Promo Construct SRL. Carmen Carmen COSMAN - PREDA

Zeci de mii de dosare pe rolul instanþelor hunedorene Z

eci de mii de dosare au avut de soluþionat magistraþii instanþelor hunedorene în anul 2013, potrivit bilanþului Tribunalului Hunedoara.

Astfel, în anul 2013 volumul de activitate al Tribunalului Hunedoara a fost de 24.746 cauze pe rol, iar al Judecãtoriilor din raza de competenþã a Tribunalului Hunedoara a fost de 42.439 cauze pe rol. Comparativ în cursul anului 2012, instanþele din judeþul Hunedoara au avut spre soluþionare un numãr de 68.632 cauze, din care 22.695 cauze la Tribunalul Hunedoara ºi 45.937 cauze la cele ºase judecãtorii din circumscripþia tribunalului Brad, Deva, Haþeg, Hunedoara, Orãºtie ºi Petroºani.

Volumul de activitate pe secþii la nivelul Tribunalului Hunedoara se prezintã astfel: Secþia I Civilã a fost învestitã în anul 2013 cu soluþionarea unui numãr e 2.951 cauze; Secþia a II-a Civilã, de contencios administrativ ºi fiscal a fost

învestitã în anul 2013 cu soluþionarea unui numãr de 14.573 cauze; Secþia Litigii de muncã ºi asigurãri sociale a fost învestitã în anul 2013 cu soluþionarea unui numãr de 6.218 cauze; respectiv Secþia Penalã a fost învestitã în anul 2013 cu soluþionarea unui numãr de 1004 cauze

1

.265 cauze pe judecãtor

Raportat la numãrul de judecãtori, în cursul anului 2013, s-a înregistrat un numãr de 1.265 cauze pe judecãtor, faþã de 1.137 cauze pe judecãtor în 2012.

Comparativ Tribunalul Alba are 1.080 cauze pe judecãtor, iar Tribunalul Sibiu are 1.146 cauze pe judecãtor “Luat separat pe secþii se constata ca fiind cea mai mare încãrcãturã de cauze/ judecãtor la Secþia a II-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, unde s-a înregistrat un numãr mediu de 2534 cauze/ judecãtor, fata de 769 cauze/ judecãtor la Secþia I Civila, 405 cauze/ judecãtor la Secþia penalã ºi 1036 cauze la

Secþia Litigii de Muncã ºi Asigurãri Sociale”, precizeazã judecãtor Mihaela Timiºan preºedintele Tribunalului Hunedoara. În anul 2013 volumul de

activitate al Judecãtoriilor din circumscripþia Tribunalului Hunedoara a fost urmãtorul: la Judecãtoria Brad, s-au înregistrat pe rol 2.732

A accidentat un bãtrân de 77 de ani în timp ce mergea cu spatele

U

n ºofer din Aninoasa este cercetat penal de poliþiºti dupã ce a fost la un pas sã omoare cu maºina un bãrbat de 77 de ani.

dosare; la Judecãtoria Deva, s-au înregistrat pe rol 15.120 dosare; la Judecãtoria Haþeg, s-au înregistrat pe rol 1.783 dosare; la Judecãtoria Hunedoara s-au înregistrat pe rol 6.700 de dosare; la Judecãtoria Orãºtie, s-au înregistrat pe rol 1.634 dosare, iar la Judecãtoria Petroºani, s-au înregistrat pe rol 14.470 dosare.

La nivelul Tribunalului Hunedoara sunt ocupate 27 de posturi de judecãtor ºi sunt vacante 7 posturi de judecãtor, în timp ce la nivelul judecãtoriilor sunt vacante 6 posturi de judecãtor ºi 1 post de grefier.

Marius MITRACHE

Accidentul s-a produs pe strada Dãnuþoni din Aninoasa, iar poliþiºtii spun cã ºoferul nu s-a asigurat.

Astfel, echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a stabilit cã un conducãtor auto, în timp ce manevra cu spatele un autoturism, nu s-a asigurat corespunzãtor, acroºând un bãrbat de 77 de ani.

Bãrbatul a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în vederea acordãrii de îngrijiri medicale ºi stabilirea diagnosticului.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Gabriel Lungu eliberat din fucþia de city-manager

M

unicipiul Lupeni a rãmas fãrã administratorul public Gabriel Lungu. Anul 2014 a început fãrã cel care, aºa cum spune primarul Cornel Resmeriþã, i-a fost un prieten, dar ºi un colaborator.

Diana MITRACHE A stat 7 ani în dreapta primarului Cornel Resmeriþã, la Lupeni, dar anul 2014 nu i-a mai oferit aceastã ºansã. Vorbim de city managerul Gabriel Lungu, a cãrui post a fost restructurat prin hotãrâre de consiliu, dar care nu exclude sã se întoarcã

din nou în aceastã instituþie. „În momentul în care eºti sãnãtos ºi pregãtit profesional, poþi sã faci orice în viaþã. În acest moment parcurg o nouã etapã ºi consider cã pot sã lucrez ºi în mediul privat, la fel de bine cum am fãcut-o în cel public.

Mi-au rãmas în

Lupeni, ca prieteni, cetãþenii, colegii, cãrora le-am dedicat 7 ani zile. Colaborez ºi þin legãtura cu aceºtia ºi acum ºi nu exclud niciodatã posibilitatea de a mã reîntoarce în municipiul Lupeni, în special în anul 2016 ”, a menþionat Gabriel Lungu. În tot acest timp, primarul Cornel Resmeriþã spune cã a pierdut un colaborator ºi îl numeºte pe Lungu prieten. „City managerul, cu data de 1 ianuarie, ºi-a încheiat activitatea în municipiul Lupeni. Motivele sunt

motive pe care dumnealui le cunoaºte mai bine decât mine.

Nu am ce sã îi reproºez absolut nimic.

Un singur lucru pot sã îmi reproºez, cã mi-am pierdut un prieten, dar asta a fost

Licitaþiile pentru deponeul ecologic, aproape finalizate

D

upã ani întregi de tergiversãri, acuzaþii sau contre politice, proiectul deponeului ecologic din judeþul Hunedoara începe sã prindã contur. Cîteva dintre licitaþii s-au finalizat, în special cele pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme, iar conducerea Consiliului Judeþean spune cã lucrãrile la construirea centrului de management al deºeurilor vor începe curînd.

Luiza ANDRONACHE Comisia Europeanã a parafat contractul de finanþare iar cei 70 de milioane de euro necesari pentru proiect vor fi cheltuiþi pentru realizarea centrului de management al deºeurilor de la Bârcea Mare, deponeu ecologic ce va deservi întreg

judeþul, precum ºi pentru închiderea a nouã gropi de gunoi din judeþ, neconforme cu noile norme europene, respectiv cele din Aninoasa, Hunedoara, Cãlan, Orãºtie, Haþeg, Petrila, Deva, Lupeni ºi Rapoltu Mare.

Toate acestea vor deveni realitate odatã cu implementarea în judeþ a Sistemului de

Managemnt Integrat al deºeurilor.

“Licitaþiile pentru închiderea gropilor sînt fãcute, dar urmeazã sã mai facem licitaþii pentru închiderea altor douã gropi, Deva ºi Orãºtie ºi apoi deschiderea întregului deponeu, cel de la Bârcea ºi dotarea cu echipamente necesare ”, a afirmat Mircea Ioan

Moloþ, preºedinte C. J.Hunedoara.

Proiectul de realizare a deponeului ecologic în judeþul Hunedoara reprezintã o raliere la cerinþele de mediu europene, dar cu toate acestea, implementarea lui a trenat mai bine de 5 ani, existînd chiar pericolul pierderii finanþãrii din cauza opoziþiei localnicilor din zonele unde urma sã fie construit deponeul ecologic.

Abia dupã 5 ani de lupte cu mentalitatea hunedorenilor vor demara ºi lucrãrile. În cursul acestei sãptãmîni, conducerea judeþeanã va semna contractul la Ministerul Mediului. Din cei 70 de milioane de euro necesari construirii deponeului ecologic, circa 52 de milioane de sînt bani nerambursabili, iar restul va fi suportat din cotizaþiile primãriilor ºi ale CJ Hunedoara.

problema dumnealui”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Gabriel Lungu a refuzat sã ofere un punct de vedere vis-a-vis de acest subiect, dar a declarat public cã a colaborat ºi va colabora cu oamenii din primãria Lupeni, iar o parte i-au rãmas prieteni.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

U

n nou abataj cu o capacitate de 300350 de tone/zi a fost dat în funcþiune, ieri, la Mina Petrila, cu o duratã de funcþionare de aproximativ doi ani. Liderul de sindicat ºi administraþia localã, împreunã cu specialiºti din minerit au constituit o comisie pentru preluarea obiectivelor minei ºi fac demersuri la Bruxelles pentru a lungi cu un an viaþa minei. ”Programul de închidere a fost fãcut de oameni, nu de Dumnezeu sã spunem cã aºa ne este sortit.

Deci nu este de nezdruncinat, adicã poate fi modificat, cu argumente ºi situaþii reale, tot de oameni” – Cãtãlin Cenuºã, ºef de brigadã, preºedinte Sindicatul Orizonturi Noi Petrila Ieri, la mina Petrila s-a dat funcþiune un nou abataj, care are o capacitate de 300-350 de tone pe zi ºi din care se poate exploata cãrbune mai bine de doi ani. Abatajul a fost planificat sã fie funcþional pânã la închiderea efectivã a minei din programul iniþial – 2018, doar cã acest program a fost modificat în defavoarea minei ºi implicit a oraºului Petrila ºi a locuitorilor ei, cu trei ani, adicã în 2015.

Primãria Petrila face eforturi susþinute pentru a prelungi funcþionarea minei, mãcar cu un an, vorba ºefului de brigadã de la noul abataj, Cãtãlin Cenuºe, care este ºi liderul Sindicatului ”Orizonturi noi”: ”Programul de închidere a fost fãcut de oameni, nu de Dumnezeu sã spunem cã aºa ne este sortit.

Deci nu este de nezdruncinat, adicã poate fi modificat, cu argumente ºi situaþii reale, tot de oameni”.

”T

rebuie sã mergem pânã la capãt”

”Vreau sã vã spun cã dacã se va închide mina în 2015, aºa cum vor unii, noi vom rãmâne cu jumãtate de sac plin care va fi aruncat la

gunoi. Acest abataj nu este investiþie, ci lucrãri, fãrã costuri suplimentare, începute de dinainte de schimbarea datei de închidere – 2015, cu potenþial de exploatare pânã în 2018. Este pãcat pentru cã e vorba de peste 500 de angajaþi care vor fi grav

Actualitate 5

PETRILA NU MOARE pentru cã nu se predã

afectaþi, plus familiile lor, lucru ce poate însemna vreo 15002000 de persoane care vor suferi. Asta pentru cã doar vreo 40-45 de oameni îndeplinesc condiþiile de pensionare.

Sunt alte mine care

se chinuie sã poatã exploata comparativ cu mina Petrila. Apoi e vorba de muncã multã, cu mineri, salvatori, oameni de la brigadã care s-au implicat total în redresarea minei dupã acel accident. ªi acum, în loc sã muncim liniºtiþi, unii vor sã o închidã fiind chiar prima pe listã. Nu sunt de acord cu închiderea minei Petrila pentru cã are potenþial ºi trebuie sã mergem pânã la capãt. Au fost directori generali care au spus cã nu sunt bani nici pentru un ºanþ, dar pentru o fântânã, deci nu ne-a dat nici o ºansã de parcã nu ar fi fost de-al nostru. Dar chestia cu ºanþul ºi fântâna poate fi privitã diferit: de apa dãtãtoare de viaþã dai mai repede, pe când lungimea unui ºanþ nu

poate fi calculatã ºi el poartã gunoaie ºi deversãri. Atunci când nu-þi pasã, iei de bun un program, dar se ºtie cã poate fi modificat dacã ne unim forþele pentru cã argumente ºi specialiºti avem. Doar documentaþiile trebuie fãcute ca la carte ºi sunt destui care o pot face, pe la birouri. ”Pericolul Aninoasa” pândeºte fiecare localitate în care o minã se închide. Repet: mina Petrila nu este la fundul sacului, vom rãmâne cu jumãtate de sac plin care va fi îngopat pentru cã aºa vor unii.

Acest lucru nu trebuie sã se întâmple ºi mã bucur cã Primãria Petrila ni s-a alãturat. ªi nu înþeleg un lucru.

Este nevoie de cãrbune pentru cã am lucrat ºi sâmbãta ºi duminica, chiar ºi la sãrbãtori ºi totuºi se închide.... Nu trebuie sã se întâmple acest lucru înainte de vreme!” – a declarat hotãrât, Cãtãlin Cenuºã, ºef de brigadã ºi preºedintele Sindicatului ”Orizonturi noi” al minei Petrila.

M

obilizare de forþe pentru a convinge Bucureºtiul ºi Bruxelles-ul

Viceprimarul Petrilei Vasile Jurca a fost invitat în minã, la punerea în funcþiune a noului abataj, dar cererea nu i-a fost aprobatã. ”Nu mi s-a aprobat intrarea în subteran. Mi s-a spus cã trebuie aprobarea Ministerului...” – a declarat viceprimarul.

Mobilizarea de forþe, care aratã cã administraþia localã ºi specialiºti din minerit nu se dau bãtuþi, este în plinã desfãºurare. S-a constituit o comisie de lucru mixtã, administraþieminerit, care a început sã acþioneze pentru preluarea clãdirilor de cãtre Primãria Petrila pentru înfiinþarea unui complex comercial, turistic ºi administrativ.

Comisia este formatã din nouã persoane cu

Comisia se va întruni, din nou, luni, pentru a vedea care este exact situaþia clãdirilor, respectiv întabulare, cãrui minister aparþine, dacã aparþine etc. În sedinþa din data de 29 ianuarie, am hotãrât sã se acþioneze pentru modificarea planului de închidere a minei, cu tot ce implicã pentru a fi trimis la Bruxelles cu o solicitare de prelungire a activitãþii minei Petrila cu un

specializãri diferite necesare într-un asemenea proces: Vasile Jurca, Constantin Jujan, Toma Vãrgatu, Mihai Niþescu, Bujor Bogdan, Ilie Matei, Adriana Pârvulescu, Ciprian Preda ºi Daniel Boteanu. ”Am stabilit, pentru preluare, câteva clãdiri pe linia obiective turistice, respectiv Punþul centru, cu tot cu instalaþie, care este unicã; fostul Atelier mecanic, care are aceeaºi vârstã ca mina ºi zona galeriei Deak. Apoi o parte din sediul administrativ va gãzdui exponate de la minele Lonea ºi Petrila.

an” – a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Idei de planuri viabile existã la Petrila, din partea celor cu drag de minã ºi minerit, care cunosc sistemul ºi pot sã þinã cont de mersul fiecãrei instituþii implicate. Totul este ca unitatea sã existe pentru cã scopul este comun: trebuie lãsat ceva în loc ºi încã un an de activitate ar ajuta salariaþii minei, cetãþeni ai Petrilei, în sensul cã mai mulþi dintre ei vor îndeplini condiþiile de pensionare la vremea respectivã.

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Î

n doar cîteva zile de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, doar la Tribunalul Hunedoara au fost înregistrate 66 de dosare ale Comisiei de Evaluare din cadrul penitenciarelor.

Dintre acestea, 18 au fost soluþionate, iar pentru 5 persoane private de libertate a fost înlocuitã pedeapsa cu închisoare cu mãsura educativa într-un centru de detenþie.

De asemenea, trei

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Dupã intrarea în vigoare a noului cod penal,

Tot mai mulþi deþinuþi cer diminuarea pedepsei

persoane au reuºit sã obþinã o reducere a pedepsei, de la cîteva luni pînã la maxim doi ani.

Noul Cod Penal,

intrat în vigoare de la 1 februarie, este manã cereascã pentru unele persoane private de libertate. Chiar din prima zi au existat

destul de multe sesizãri ale Comisiilor de Evaluare din cadrul penitenciarelor cãtre Tribunalul Hunedoara. În perioada urmãtoare

Profesori cu camere de supravegheat pe ei

N

u doar elevii vor fi supravegheaþi atent în timpul examenului de Bacalaureat, ci ºi profesorii. Astfel, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara anunþã cîteva noutãþi legate de desfãºurarea examenului din acest an.

Bacalaureatul se desfãºoarã dupã aceeaºi lege ca ºi anul trecut, cu cîteva mici modi-

Zãpada se lasã greu

A

nins mult, dar încã avem mormane de zãpadã prin oraº. Zeci de oameni dau zilnic la lopatã ºi sparg gheaþa de pe trotuare.

La Lupeni, munca este în toi, la mai bine de o sãptãmânã, dupã ce a nins foarte mult.

Am vrut zãpadã, iar

ficãri. Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au hotãrît ca de acum înainte ºi profesorii sã fie supravegheaþi atent, cu camere video, nu doar elevii.

“Conform ordinului privind organizarea ºi desfãºurarea examenului de Bacalaureat din 2014, în articolul 6, aliniatul 1, se precizeazã faptul cã se asigura dotarea cu camere de supraveghere video funcþionale în sãlile de examen, sãlile în

dacã în Straja e numai bine cã a nins, nu la fel de încântaþi sunt ºi cei care trec pe jos prin municipiul Lupeni.

Munca celor de la societatea de gospodãrire este în toi, iar primarul Cornel Resmeriþã susþine cã mai este de lucru. „Este normal cã a nins foarte mult în Lupeni ºi, dupã o ninsoare abundentã, trebuie sã lucrãm mai multe zile pentru curãþarea oraºului. ªi aºa este normal sã lucrãm. În acest

care se descarcã ºi se multiplicã subiectele, precum ºi în sãlile în care se preiau, depoziteazã ºi evalueazã lucrãrile scrise”, a afirmat prof. Maria ªtefãnie, director adjunct I.ª.J. Hunedoara Aceastã hotãrîre este menitã sã spulbere orice îndoialã asupra modului în care sunt corectate lucrãrile. “Scopul prevederii este acela de a asigura condiþii cît mai optime pentru a avea loc un examen cît mai corect, care sã reflecte exact cunoºtinþele ºi rezultatele elevilor”, a mai afirmat Maria ªtefãnie.

Examenul de Bacalaureat se va desfãºura în perioada 10 iunie – 11 iulie 2014. În aceastã perioadã însã, atît elevii din clasele a VIII-a, cît ºi cei din clasele terminale de liceu se pregãtesc pentru simulãrile examenelor naþionale, care vor începe la jumãtatea acestei luni.

Luiza ANDRONACHE

moment se curãþã pe trotuare ºi apoi vom încãrca zãpada în maºini ºi sã o transportãm la un loc bine pregãtit de noi”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Muncitorii de la deszãpezire mai au serios de lucru în Lupeni ºi, dacã pe o parte dintre trotuare se circulã bine, artere întregi sunt blocate acum de munþi de zãpadã, care aºteaptã sã fie transportaþi.

Diana MITRACHE

se aºteaptã o creºtere a numãrului de astfel de cereri.

“La Tribunalul Hunedoara au fost înregistrate 66 de sesizãri ale comisiei de evaluare din penitenciare. Pînã în prezent au fost soluþionate 18 dosare, iar dintre acestea, în 5 dosare, instanþã a admis cererile ºi a dispus înlocuirea pedepsei închisorii cu mãsura educativa a internãrii într-un centru de detenþie. În alte trei dosare, instanþã a admis cererile ºi a redus pedepsele”, a afimat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvînt la Tribunalul Hunedoara Vã reamintim cã,

potrivit reprezentanþilor Curþii de Apel Alba, la nivelul Penitenciarului Bârcea Mare au fost evaluate 1.042 de persoane private de libertate, dintre care în 193 de cazuri au fost sesizate instanþele competente sã se pronunþe asupra modificãrii pedepselor ca urmare a aplicãrii legii penale mai favorabile. În ºase situaþii s-a apreciat cã ar putea interveni încetarea executãrii pedepsei ºi punerea în libertate dupã data intrãrii în vigoare a Noului Cod Penal sau în imediata apropiere a acestei date.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

A

servit cândva de centralã termicã pentru mineri, dar acum a fost licitatã pentru a ajunge la fier vechi.

Mina – la fier vechi

Este vorba despre o fostã centralã termicã, din incinta minei Uricani, care în aceastã

sãptãmânã este dezafectatã ºi vândutã la un centru de colectare.

Ani de zile, minerii

Infrastructurã socialã C

rearea unui sistem coerent, integrat în ceea ce priveºte activitãþile de asistenþã socialã prin perfecþionarea ºi actualizarea bazelor de date ºi dezvoltarea infrastructurii sociale. Acestea sunt câteva din obiectivele administraþiei locale de la Petroºani în ceea ce îi priveºte pe cei aflaþi în dificultate.

”Aceastã problemã legatã de latura socialã este una destul de importantã ºi sigur cu atât mai mult cu cât problemele care sunt în Petroºani ºi Valea Jiului nu sunt comparabile cu altele din alte zone ale þãrii ºi atunci

Totul se datoreazã condiþiilor de viaþã existente în þarã ºi cu precãdere în Valea Jiului. autoritãþile spun cã nu încurajeazã acest fenoment. ”Nu îi încurajãm, noi intervenim ºi încercãm pe cât

trebuie foarte serios sã ne gândim la o altã laturã socialã ºi legislaþia care a apãrut în ultima perioadã se observã un transfer masiv de la autoritãþile centrale ºi judeþene cãtre autoritãþile locale în ceea ce priveºte asistenþa socialã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În ultimii ani numãrul persoanelor cu probleme sociale a crescut foarte mult.

putem sã prevenim anumite lucruri ºi sã luãm anumite condiþii minimale pentru persoanele aflate în dificultate la un moment dat

Au crescut solicitãrile ºi apar probleme legate de copii ºi de elevi ºi de violenþa domesticã care este un fenomen care este prea puþin abordat în societatea româneascã”, a mai precizat sursa citatã.

Municipalitatea are în vedere ºi combaterea riscului de excluziune socialã a persoanelor vârstnice ºi creºterea calitãþii vieþii acestora, prin acordarea de beneficii sociale, serviciu de consiliere juridicã parteneriate cu alte instituþii care activeazã în domeniu, accesarea de fonduri ºi parteneriate cu primãriile din Valea Jiului pentru deschiderea unor noi centre sociale.

Monika BACIU

care coborau în subteran la Uricani, fãceau baie cu apa preparatã de o centralã termicã ce funcþiona pe cãrbuni. Timpul a trecut ºi administraþia a cumpãrat o alta, pe gaz metan. Asta, deºi minerii scot în continuare cãrbune din subteran, iar acum vechea centralã, cu cazanele uzate, a fost scoasã la licitaþie ºi va ajunge la fier vechi. „Sunt utila-

jele ce au rãmas de la vechiul CNH, pe care lichidatorul este obligat sã le valorifice”, a spus Adrian Petrar, director la mina Uricani.

Mina Uricani va ajunge istorie pentru cã se aflã pe lista celor

aflate în programul de închidere. Câteva sute de mineri mai intrã acum în subteran, iar unitatea minierã îºi va încheia activitatea în urmãtorii 4 ani.

Diana MITRACHE

Judecãtorii de la Petroºani refuzã o nouã schimbare de expert în „Dosarul Uricani”

E

xpertul numit în dosarul de ucidere din culpã, constituit pe numele foºtilor ºefi de la Mina Uricani nu se poate retrage din cauzã, deºi a solicitat magistraþilor acest lucru.

Judecãtorii de la Petroºani au respins cererea formulatã de expertul Mihai Florin Marian privind înlocuirea sa cu un alt expert.

Magistraþii au luat aceastã decizie dupã ce la termenul din data de 19 ianuarie a.c. au admis o solicitare similarã, formulatã de Ion Ivancu, pe care l-au înlocuit, în calitate de expert în domeniul electromecanic maºini ºi echipamente miniere, tocmai cu Mihai Florin Marian, cãruia i s-a fãcut

adresã pentru efectuarea expertizei. De precizat cã aceasta a fost solicitatã de inculpaþi, care vor ºi achita expertiza, la fel ca ºi pe celelalte cerute în acelaºi dosar.

Dosarul privind accidentul mortal de la Uricani are termen de judecatã în 7 februarie, când vor fi audiaþi încã cinci martori care ar putea face luminã în acest caz extrem de complex. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011 – soldat cu moartea a cinci electricieni – au fost

trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere.

Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 20 martie 2012 ºi au fost audiaþi mai mulþi martori, însã mai este cale lungã pânã când se va putea vorbi despre o sentinþã finalã în acest caz.

Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara ºi parteneriatele transfrontaliere

consultativ alcãtuit din reprezentanþi ai autoritãþilor regionale ºi locale europene. Se

tive. Din România a fost stabilit un numãr de 30 reprezentanþi (15 membri titulari ºi 15 membri supleanþi).

Membrii Comitetului sunt membri aleºi sau factori de decizie în cadrul autoritãþilor locale sau regionale din regiunea din care provin. Ei sunt nominalizaþi pentru Comitet de cãtre guvernele naþionale ºi sunt numiþi de Consiliul Uniunii Europene.

Domnul Mircea Ioan Moloþ, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, este membru supleant din anul 2008 la Comitetul Regiunilor din partea delegaþiei României, fãcând parte din Comisia pentru Resurse Naturale (NAT) ºi din Comisia pentru Politica de Coeziune Teritorialã

impune consultarea CoR înainte de adoptarea unor decizii la nivelul UE în domenii precum politica regionalã, mediul, cultura, educaþia ºi transportul – care sunt, fãrã excepþie, domenii de interes local ºi regional.

Comitetul are 353 de membri, din cele 28 de þãri ale UE. Numãrul de membri din fiecare stat membru reflectã cu aproximaþie mãrimea populaþiei þãrii respec-

(COTER). În perioada 31.01 – 01.02.2013 o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara alcãtuitã din Domnul Mircea Ioan MOLOÞ – Preºedinte ºi Domnul Marin Butar – Consilier din cadrul Serviciului Relaþii Externe a participat la Bruxelles (Belgia) la cea de-a 99-a Sesiune Plenarã a Comitetului Regiunilor (CoR). În perioada 06 - 13 octombrie 2013, o del-

C

ooperare transfrontalierã. Consiliul Judeþean Hunedoara are legãturi cu mai multe regiuni internaþionale. Toate acestea au ca scop dezvoltarea relaþiilor de cooperare dintre parteneri. În acest sens, reprezentanþii CJH au fãcut publicã activitatea din anul 2013.

Programul de acþiuni în domeniul Relaþiilor externe a fost aprobat pentru a constitui un mijloc important al dezvoltãrii regionale, economice ºi sociale a judeþului nostru ºi de susþinere a prezenþei judeþului Hunedoara pe scena politicii regionale la nivelul Europei.

Judeþul Hunedoara se aflã angrenat în acþiuni de micro-diplomaþie încã din anul 1992, odatã cu aderarea la organizaþia europeanã inter-regionalã “Adunarea Regiunilor Europei”, dar cuantificarea rezultatelor nu poate fi fãcutã fãrã a fi investigate activitãþile de relaþii externe promotoare ce presupun intrarea ºi prezenþa judeþului Hunedoara pe o “piaþã” unde concureazã cu Regiuni din Centrul ºi Estul Europei dar în special cu judeþele româneºti, aflate într-o competiþie durã de atragere de

parteneri vestici ºi fonduri comunitare pentru finanþarea ºi implementarea proiectelor locale.

Programul de Relaþii externe pentru anul 2013 a urmãrit continuarea activitãþilor anterioare ºi susþinerea practicã a mai multor obiective precum continuarea cooperãrii sub egida organizaþiei “Adunarea Regiunilor Europei” (A.R.E), cooperarea directã inter-regionalã, promovarea imaginii Judeþului Hunedoara în strãinãtate sau cooperarea cu organisme sau programe ale Uniunii Europene (Comitetul Regiunilor Bruxelles).

Consiliul Judeþean Hunedoara a fost reprezentat în anul 2013 la Sesiunile Plenare ale Comisiei Economie ºi Dezvoltare Regionalã ale ARE, precum ºi la Adunarea Generalã a ARE. În cursul anului 2013, urmare

a participãrii unei delegaþii a Consiliului Judeþean Hunedoara la Sesiunea Plenarã a Reþelei de Tineret a Adunãrii Regiunilor Europei care a avut loc la Sfântu Gheorghe, Judeþul Covasna, Youth Regional Network, s-a decis aderarea instituþiei noastre la aceastã organizaþie subordonatã ARE, fapt realizat prin transmiterea cererii de înscriere nr.

10058/05.12.2013.

P

romovarea tinerilor

Instituþia judeþeanã nu i-a uitat nici pe tineri. În ceea ce priveºte promovarea tinerilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a participat cu o delegaþie la ªcoala de Varã a Adunãrii Regiunilor Europei care a avut ca temã promovarea dezvoltãrii ecologice.

P

arteneriate cu þãri europene ºi nu numai Pe parcursul anului 2013 au fost desfãºurate ºi acþiuni privind participarea judeþului Hunedoara la parteneriate cu diferite þãri. Consiliul Judeþean Hunedoara are încheiate protocoale cu diferite judeþe din þãrile Uniunii Europene.

Toate aceste protocoale au continuat, însã au fost parafate ºi altele noi care au avut ca rezultat vizite comune. În cadrul proiectului “Cooperare descentralizatã franco-românã”, Consiliul General Haute-Saône a stabilit împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara un raport de colaborare ce

vizeazã acordarea de asistenþã în asocierea de unitãþi administrativ teritoriale în judeþul Hunedoara, valorificarea ºi gestionarea resurselor ambientale ºi naturale, a patrimoniului istoric ºi artistic, a tradiþiilor ºi culturii române prin planificare, proiectare ºi dezvoltare ruralã.

Protocolul de colaborare semnat la 8 decembrie 2009 are drept obiectiv întãrirea relaþiilor dintre cele douã Regiuni ºi angajamentul reciproc în continuarea acestei cooperãri. Întâlnirile organizate în decembrie 2009 cu reprezentanþi ai primãriilor judeþului nostru au avut scopul de a arãta rolul Asociaþiilor de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) ºi importanþa întocmirii dosarelor - proiect cu finalizare prin dosarele de finanþare europeanã. În anul urmãtor, o delegaþie formatã din specialiºti în domeniul turistic ºi aleºi locali din departamentul francez au susþinut în Judeþul Hunedoara un Seminar de formare în domeniul strategiei de dezvoltare a economiei turistice cu accent pe valorificarea monumentelor istorice din judeþ. Urmare a

acestor acþiuni în judeþul nostru s-au constituit un numãr de 14 ADI. În anul 2013, acestea au continuat elaborarea ºi depunerea de proiecte pentru obþinerea de finanþãri europene sau implementarea proiectelor deja aprobate pe diferite domenii, cum ar fi: alimentare cu apã ºi canalizare, încãlzire centralã, reabilitare drumuri, ºcoli ºi cãmine culturale, conservarea moºtenirii culturale ºi promovarea turisticã, precum ºi proiecte transnaþionale, în parteneriat cu alte administraþii publice locale ºi ONG-uri din Europa. În perioada iunie 2013, o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara formatã din 12 persoane ºi condusã de preºedintele Mircea Ioan Moloþ a efectuat o vizitã de lucru în departamentul Haute-Saône din Franþa. Vizita a fost efectuatã în urma unei invitaþii oficiale transmisã de preºedintele

Consiliului General HauteSaône, Yves Krattinger.

Tematica vizitei a fost acordarea de asistenþã în asocierea intercomunalã, promovarea dezvoltãrii economice ºi turistice, valorificarea patrimoniului istoric ºi artistic dar ºi al culturii din judeþ.

Regiunea Autonomã Ningxia Hui (China) Cooperarea Judeþului Hunedoara cu alte Regiuni s-a extins în afara sferei Uniunii Europene, prin semnarea la 24 septembrie 2010 a „Înþelegerii privind stabilirea de relaþii de prietenie între Judeþul Hunedoara din România ºi Regiunea Autonomã Ningxia Hui din Republica Popularã Chinezã”. Proiectele ce urmeazã a fi promovate prin programe ºi parteneriate directe vor oferi posibilitatea dezvoltãrii economicosociale a judeþului nostru, în conformitate cu principiile egalitãþii ºi avantajului reciproc. În toamna anului 2011, o delegaþie de oameni de afaceri din Regiunea Autonomã Ningxia Hui ne-a vizitat judeþul pentru a studia posibile direcþii comerciale de cooperare. Cu ocazia vizitei, partenerii

chinezi ºi-au exprimat interesul pentru dezvoltarea unei societãþi mixte, prin care sã fie colectate pieile ºi lâna produse de crescãtorii de ovine ºi bovine din Judeþul Hunedoara.

Delegaþia a manifestat interes ºi pentru cultura de cartofi ce ar urma sã fie folosiþi la producerea de amidon în fabricile chineze din regiunea prietenã.

Cu ocazia vizitei din 8 februarie 2012 în Judeþul Hunedoara, delegaþii oamenilor de afaceri chinezi din Regiunea Autonomã Ningxia Hui au manifestat interesul de a construi o fabricã de prelucrare a lânii ºi pieilor în Judeþul Hunedoara.

Chinezii preconizeazã ca aceastã fabricã sã prelucreze aproximativ 800 de tone anual.

Printre locaþiile posibile în care ar putea fi construitã aceastã fabricã se aflã parcul industrial de la Hunedoara sau Cãlan.

C

omitetul Regiunilor al Uniunii Europene (UE) Înfiinþat în 1994 prin Tratatul de instituire a Uniunii Europene, Comitetul Regiunilor (CoR) este un organ

egaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara formatã din Domnul Tiberiu BALINT, Vicepreºedinte a participat la evenimentul „Sistemul Educaþional Finlandez – Model de performanþã la nivel European” care a avut loc la Universitatea din Turku/Abo, Finlanda.

Acþiunea a fost organizatã în cadrul proiectului european derulat de Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara în cadrul Programului „Leonardo da Vinci”, în colaborare cu Universitatea Popularã din Karjaa ºi Universitatea din Turku.

Obiectivul principal al proiectului este creºterea ºi îmbunãtãþirea actului managerial în educaþie prin aplicarea unui sistem modern de management care sã fie performant, modern, flexibil ºi în concordanþã cu nevoile actuale ale societãþii. În toamna anului 2013, o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara a participat la schimbul de experienþã efectuat în cadrul Proiectului cu finanþare Europeanã cu titlul „Parc de Afaceri Simeria”, care a avut loc în Spania, localitatea Calella.

Deplasarea vine ca urmare a solicitãrii de finanþare depusã, în luna martie 2012, de cãtre Primãria Oraºului Simeria la Ministerul Afacerilor Externe – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), prin proiectul „Vizite de lucru în Uniunea Europeanã în vederea schimbului de experienþã în domeniul operãrii structurilor de sprijinire a afacerilor finanþate prin fonduri structurale ºi de coeziune”, cu o duratã de implementare de 9 sãptãmâni de la data semnãrii contractului subsecvent.

Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara ºi parteneriatele transfrontaliere

consultativ alcãtuit din reprezentanþi ai autoritãþilor regionale ºi locale europene. Se

tive. Din România a fost stabilit un numãr de 30 reprezentanþi (15 membri titulari ºi 15 membri supleanþi).

Membrii Comitetului sunt membri aleºi sau factori de decizie în cadrul autoritãþilor locale sau regionale din regiunea din care provin. Ei sunt nominalizaþi pentru Comitet de cãtre guvernele naþionale ºi sunt numiþi de Consiliul Uniunii Europene.

Domnul Mircea Ioan Moloþ, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, este membru supleant din anul 2008 la Comitetul Regiunilor din partea delegaþiei României, fãcând parte din Comisia pentru Resurse Naturale (NAT) ºi din Comisia pentru Politica de Coeziune Teritorialã

impune consultarea CoR înainte de adoptarea unor decizii la nivelul UE în domenii precum politica regionalã, mediul, cultura, educaþia ºi transportul – care sunt, fãrã excepþie, domenii de interes local ºi regional.

Comitetul are 353 de membri, din cele 28 de þãri ale UE. Numãrul de membri din fiecare stat membru reflectã cu aproximaþie mãrimea populaþiei þãrii respec-

(COTER). În perioada 31.01 – 01.02.2013 o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara alcãtuitã din Domnul Mircea Ioan MOLOÞ – Preºedinte ºi Domnul Marin Butar – Consilier din cadrul Serviciului Relaþii Externe a participat la Bruxelles (Belgia) la cea de-a 99-a Sesiune Plenarã a Comitetului Regiunilor (CoR). În perioada 06 - 13 octombrie 2013, o del-

C

ooperare transfrontalierã. Consiliul Judeþean Hunedoara are legãturi cu mai multe regiuni internaþionale. Toate acestea au ca scop dezvoltarea relaþiilor de cooperare dintre parteneri. În acest sens, reprezentanþii CJH au fãcut publicã activitatea din anul 2013.

Programul de acþiuni în domeniul Relaþiilor externe a fost aprobat pentru a constitui un mijloc important al dezvoltãrii regionale, economice ºi sociale a judeþului nostru ºi de susþinere a prezenþei judeþului Hunedoara pe scena politicii regionale la nivelul Europei.

Judeþul Hunedoara se aflã angrenat în acþiuni de micro-diplomaþie încã din anul 1992, odatã cu aderarea la organizaþia europeanã inter-regionalã “Adunarea Regiunilor Europei”, dar cuantificarea rezultatelor nu poate fi fãcutã fãrã a fi investigate activitãþile de relaþii externe promotoare ce presupun intrarea ºi prezenþa judeþului Hunedoara pe o “piaþã” unde concureazã cu Regiuni din Centrul ºi Estul Europei dar în special cu judeþele româneºti, aflate într-o competiþie durã de atragere de

parteneri vestici ºi fonduri comunitare pentru finanþarea ºi implementarea proiectelor locale.

Programul de Relaþii externe pentru anul 2013 a urmãrit continuarea activitãþilor anterioare ºi susþinerea practicã a mai multor obiective precum continuarea cooperãrii sub egida organizaþiei “Adunarea Regiunilor Europei” (A.R.E), cooperarea directã inter-regionalã, promovarea imaginii Judeþului Hunedoara în strãinãtate sau cooperarea cu organisme sau programe ale Uniunii Europene (Comitetul Regiunilor Bruxelles).

Consiliul Judeþean Hunedoara a fost reprezentat în anul 2013 la Sesiunile Plenare ale Comisiei Economie ºi Dezvoltare Regionalã ale ARE, precum ºi la Adunarea Generalã a ARE. În cursul anului 2013, urmare

a participãrii unei delegaþii a Consiliului Judeþean Hunedoara la Sesiunea Plenarã a Reþelei de Tineret a Adunãrii Regiunilor Europei care a avut loc la Sfântu Gheorghe, Judeþul Covasna, Youth Regional Network, s-a decis aderarea instituþiei noastre la aceastã organizaþie subordonatã ARE, fapt realizat prin transmiterea cererii de înscriere nr.

10058/05.12.2013.

P

romovarea tinerilor

Instituþia judeþeanã nu i-a uitat nici pe tineri. În ceea ce priveºte promovarea tinerilor, Consiliul Judeþean Hunedoara a participat cu o delegaþie la ªcoala de Varã a Adunãrii Regiunilor Europei care a avut ca temã promovarea dezvoltãrii ecologice.

P

arteneriate cu þãri europene ºi nu numai Pe parcursul anului 2013 au fost desfãºurate ºi acþiuni privind participarea judeþului Hunedoara la parteneriate cu diferite þãri. Consiliul Judeþean Hunedoara are încheiate protocoale cu diferite judeþe din þãrile Uniunii Europene.

Toate aceste protocoale au continuat, însã au fost parafate ºi altele noi care au avut ca rezultat vizite comune. În cadrul proiectului “Cooperare descentralizatã franco-românã”, Consiliul General Haute-Saône a stabilit împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara un raport de colaborare ce

vizeazã acordarea de asistenþã în asocierea de unitãþi administrativ teritoriale în judeþul Hunedoara, valorificarea ºi gestionarea resurselor ambientale ºi naturale, a patrimoniului istoric ºi artistic, a tradiþiilor ºi culturii române prin planificare, proiectare ºi dezvoltare ruralã.

Protocolul de colaborare semnat la 8 decembrie 2009 are drept obiectiv întãrirea relaþiilor dintre cele douã Regiuni ºi angajamentul reciproc în continuarea acestei cooperãri. Întâlnirile organizate în decembrie 2009 cu reprezentanþi ai primãriilor judeþului nostru au avut scopul de a arãta rolul Asociaþiilor de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) ºi importanþa întocmirii dosarelor - proiect cu finalizare prin dosarele de finanþare europeanã. În anul urmãtor, o delegaþie formatã din specialiºti în domeniul turistic ºi aleºi locali din departamentul francez au susþinut în Judeþul Hunedoara un Seminar de formare în domeniul strategiei de dezvoltare a economiei turistice cu accent pe valorificarea monumentelor istorice din judeþ. Urmare a

acestor acþiuni în judeþul nostru s-au constituit un numãr de 14 ADI. În anul 2013, acestea au continuat elaborarea ºi depunerea de proiecte pentru obþinerea de finanþãri europene sau implementarea proiectelor deja aprobate pe diferite domenii, cum ar fi: alimentare cu apã ºi canalizare, încãlzire centralã, reabilitare drumuri, ºcoli ºi cãmine culturale, conservarea moºtenirii culturale ºi promovarea turisticã, precum ºi proiecte transnaþionale, în parteneriat cu alte administraþii publice locale ºi ONG-uri din Europa. În perioada iunie 2013, o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara formatã din 12 persoane ºi condusã de preºedintele Mircea Ioan Moloþ a efectuat o vizitã de lucru în departamentul Haute-Saône din Franþa. Vizita a fost efectuatã în urma unei invitaþii oficiale transmisã de preºedintele

Consiliului General HauteSaône, Yves Krattinger.

Tematica vizitei a fost acordarea de asistenþã în asocierea intercomunalã, promovarea dezvoltãrii economice ºi turistice, valorificarea patrimoniului istoric ºi artistic dar ºi al culturii din judeþ.

Regiunea Autonomã Ningxia Hui (China) Cooperarea Judeþului Hunedoara cu alte Regiuni s-a extins în afara sferei Uniunii Europene, prin semnarea la 24 septembrie 2010 a „Înþelegerii privind stabilirea de relaþii de prietenie între Judeþul Hunedoara din România ºi Regiunea Autonomã Ningxia Hui din Republica Popularã Chinezã”. Proiectele ce urmeazã a fi promovate prin programe ºi parteneriate directe vor oferi posibilitatea dezvoltãrii economicosociale a judeþului nostru, în conformitate cu principiile egalitãþii ºi avantajului reciproc. În toamna anului 2011, o delegaþie de oameni de afaceri din Regiunea Autonomã Ningxia Hui ne-a vizitat judeþul pentru a studia posibile direcþii comerciale de cooperare. Cu ocazia vizitei, partenerii

chinezi ºi-au exprimat interesul pentru dezvoltarea unei societãþi mixte, prin care sã fie colectate pieile ºi lâna produse de crescãtorii de ovine ºi bovine din Judeþul Hunedoara.

Delegaþia a manifestat interes ºi pentru cultura de cartofi ce ar urma sã fie folosiþi la producerea de amidon în fabricile chineze din regiunea prietenã.

Cu ocazia vizitei din 8 februarie 2012 în Judeþul Hunedoara, delegaþii oamenilor de afaceri chinezi din Regiunea Autonomã Ningxia Hui au manifestat interesul de a construi o fabricã de prelucrare a lânii ºi pieilor în Judeþul Hunedoara.

Chinezii preconizeazã ca aceastã fabricã sã prelucreze aproximativ 800 de tone anual.

Printre locaþiile posibile în care ar putea fi construitã aceastã fabricã se aflã parcul industrial de la Hunedoara sau Cãlan.

C

omitetul Regiunilor al Uniunii Europene (UE) Înfiinþat în 1994 prin Tratatul de instituire a Uniunii Europene, Comitetul Regiunilor (CoR) este un organ

egaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara formatã din Domnul Tiberiu BALINT, Vicepreºedinte a participat la evenimentul „Sistemul Educaþional Finlandez – Model de performanþã la nivel European” care a avut loc la Universitatea din Turku/Abo, Finlanda.

Acþiunea a fost organizatã în cadrul proiectului european derulat de Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara în cadrul Programului „Leonardo da Vinci”, în colaborare cu Universitatea Popularã din Karjaa ºi Universitatea din Turku.

Obiectivul principal al proiectului este creºterea ºi îmbunãtãþirea actului managerial în educaþie prin aplicarea unui sistem modern de management care sã fie performant, modern, flexibil ºi în concordanþã cu nevoile actuale ale societãþii. În toamna anului 2013, o delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara a participat la schimbul de experienþã efectuat în cadrul Proiectului cu finanþare Europeanã cu titlul „Parc de Afaceri Simeria”, care a avut loc în Spania, localitatea Calella.

Deplasarea vine ca urmare a solicitãrii de finanþare depusã, în luna martie 2012, de cãtre Primãria Oraºului Simeria la Ministerul Afacerilor Externe – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), prin proiectul „Vizite de lucru în Uniunea Europeanã în vederea schimbului de experienþã în domeniul operãrii structurilor de sprijinire a afacerilor finanþate prin fonduri structurale ºi de coeziune”, cu o duratã de implementare de 9 sãptãmâni de la data semnãrii contractului subsecvent.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Trei ani, neobservaþi

Tragedia de la Uricani, fãrã comemorare în sala de apel

S-

au împlinit 3 ani de la explozia în care 5 electricieni au murit spulberaþi la mina Uricani.

Miercuri, ortacii care mai sunt acum angajaþi intrau nestingheriþi sub pãmânt, în timp ce ºefii lor s-au mulþumit sã dea anunþ la ziar ºi atât.

Diana MITRACHE Ziua de 5 februarie nu a fost cu nimic mai altfel faþã de oricare altã zi a sãptãmânii.

Nimeni la mina Uricani nu a aprins vreo lumânare, deºi acum 3 ani, 5 ortaci au pierit într-o zi de sâmbãtã, 5 februarie, în minã. ªi acum, ca ºi atunci, minerii ºi-au

vãzut de drumul lor spre fundul pãmântului, cu aceleaºi griji ca în fiecare zi. Directorul minei spune cã nu a mai organizat acum nici o ceremonie în sala de apel. „Este adevãrat cã azi se împlinesc 3 ani de la acel nefericit eveniment în care ºiau pierdut viaþa 5 dintre colegii noºtri.

Conducerea minei

Uricani a hotãrât sã dea doar douã anunþuri la ziar, sã aducã aminte de aceastã datã nefericitã pentru mina Uricani, iar sâmbãta trecutã, familiile celor dispãruþi atunci au þinut o slujbã la biserica din oraº”, a spus Adrian Petrar, director mina Uricani.

Minerii recunosc cã au primit atunci o lecþie, dar mina mai

are puþin de „trãit” ºi nimeni nu mai vrea nimic. Totuºi, cei care au mai rãmas se roagã zilnic sã iasã teferi la suprafaþã, cã mai au puþin ºi ies la pensie, iar apoi mina se închide. Din pãcate, însã, astfel de tragedii nu au schimbat mai nimic. „Prea mult nu, prea mult nu s-a schimbat de atunci, mai ales cã mina Uricani este o minã pe închidere.

Investiþiile în minerit, chiar ºi la cele viabile, vãd cã întârzie sã aparã, oamenii,

majoritatea mai au puþin pânã la pensie ºi nu cred cã ceva se va schimba în bine prea curând”, a mai adîugat directorul minei, Adrian Petrar.

Explozia de acum 3 ani a generat o anchetã, iar acum mai

mulþi ºefi ai minei din acea vreme sunt cercetaþi penal pentru ucidere din culpã.

Vineri, 7 februarie, ei ajung din nou în faþa instanþei de la Petroºani, pentru a rãspunde pentru acea zi.

Aproape 40 de milioane de euro subvenþia pentru minele necompetitive

M

inele necompetitive din Valea Jiului, incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, înghit în acest an aproape 40 de milioane de euro, respectiv 173,9 milioane de lei.

Carmen COSMAN - PREDA Banii sunt acordaþi de Guvern sub formã de subvenþie pentru acest an, în vederea închiderii perimetrelor miniere. Potrivit proiectului de hotãrâre de Guvern, pe care Executivul se pregãteºte sã-l adopte, din suma totalã prevãzutã ca subvenþie pentru 2014, 122,4 milioane de lei vor fi direcþionate spre acoperirea pierderilor aferente producþiei de huilã.

De asemenea, pentru "suportarea costurilor excepþionale" aferente minelor intrate în pro-

cesul de închidere definitivã vor fi acordate 51,5 milioane de lei.

Din aceastã sumã, 9,5 milioane de lei vor fi plãþi compensatorii, 9,8 milioane de lei sunt facilitãþi pentru pensionari, iar 4,1 milioane de lei vor fi utilizate pentru

reconversia profesionalã. În schimb, pentru continuarea programelor de închidere ce trebuie finalizate pânã în anul 2018 sunt prevãzute 28 milioane de lei. Minele care vor fi închise, pânã în 2018, sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. În paralel cu aplicarea programelor de închidere ºi ecologizare, cele trei exploatãri de cãrbune continuã programele de extracþie, iar huila de aici merge integral cãtre Complexul Energetic Hunedoara.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Nu mai vor sã-ºi vândã ruinele

Î

n mare parte sunt ruine ºi aduc doar prejudicii bugetului local pentru cã trebuie pãzite, însã nu vor sã renunþe la ele cu nici un chip. Este decizia unor consilieri din Aninoasa care se opun înstrãinãrii unor imobile ce aparþin domeniului public.

Maximilian GÂNJU

Edilii din Uricani au fost dispus sã scape de blocurile fantomã chiar ºi cu un leu, stabilind obligaþii pentru cumpãrãtori, însã în Aninoasa, imobilele care aratã ca dupã rãzboi sunt pãstrate de zestre.

Executivul din Aninoasa a avut mai multe solicitãri de la investitori care ar fi dorit sã-ºi deschidã mici afaceri pe raza localitãþii ºi au cerut sã cumpere clãdirile, în mare parte dezafectate,

care aparþin primãriei.

Imobilele, unele dintre ele moºtenite de la fosta minã sunt în ruine ºi cu paza lor se cheltuiesc sume considerabile din bugetul local care ºi aºa este foarte sãrac.

D

e ce se opun?

Primarul vedea o portiþã de a scãpa de aceste cheltuieli, dar ºi de a mai aduna un ban la buget, însã unii consilieri locali, fãrã un

motiv clar, n-au fost de acord cu înstrãinarea imobilelor. „Tot am mai adus ºi am mai încercat sã aducem investitori, însã din pãcate ºi unii consilieri locali se mai opun la crearea de locuri de muncã. Nu vor sã aprobe sã le dãm hale, terenuri. Vor sã le þine ºi sã le pãzim ca hoþii sã fure ºi ce a mai rãmas. Aºa cã noi trebuie acum sã alergãm dupã hoþi în loc sã le dãm la un investitor sã facã locuri de muncã. Din pãcate am avut cazuri când unii au fost împotrivã ºi s-a întâmplat chiar ºi acum la ultima ºedinþã de consiliu”, a declarat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Primãria deþine mai multe clãdiri chiar ºi în centrul oraºului care sunt dezafectate de ani de zile.

Scutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor

D

iferite categorii de persoane din oraºul Petrila, scutite de la plata taxelor ºi impozitelor locale. Valoarea taxelor ºi a impozitelor locale a crescut la Petrila, însã majorarea nu este una foarte semnificativã. Doar cu patru procente au crescut dãrile percepute locuitorilor.

Monika BACIU

“Impozitele ºi taxele locale pentru anul 2014 au fost crescute cu influenþa ratei inflaþiei, undeva la 4%.

Aveam posibilitatea, pentru cã s-a dat posibilitatea prin lege creºterea taxelor ºi cu 100%, dar noi am considerat cã lumea este destul de sãracã ºi doar cu influenþa ratei inflaþiei am mãrit. Dacã nu

creºteam sau nu aplicat aceastã prevedere, dupã trei ani consecutivi de neaplicare a influenþei cu rata inflaþiei, trebuia sã creºtem cu valoarea totalã a celor trei ani ºi atunci era peste 15% sau poate mai mult”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Mai multe categorii de persoane sunt scutite de la plata taxelor ºi

impozitelor, printre care persoanele cu HIV sau pensionarii cu vârsta de peste 70 de ani ºi pensii mai mici de 850 de lei. „Vizavi de facilitãþile acordate pentru anumite categorii de cetãþeni din oraºul Petrila, faþã de impozitele ºi taxele locale sunt mai multe facilitãþi.

Conform legii, veteranii de rãzboi ºi vãduvele de rãzboi, persoanele cu hand-

icap, pentru persoanele care au în întreþinere o persoanã cu HIV sau persoanele cu HIV, scutirea este de 100% pentru casã ºi teren. Pentru pensionarii care au vârsta de 70 de ani ºi venitul mai mic decât salariul minim pe economie de asemenea sunt scutiþi cu 100%. Avem aceste hotãrâri de facilitãþi acordate conform legii, altele acordate conform unor hotãrâri de consiliu local, dar ºi anul trecut taxele ºi impozitele locale au fost încasate într-un procent de aproximativ 92%. Cei mai disciplinaþi sunt pensionarii”, a mai precizat edilul.

Pânã la aceastã orã, peste 10% dintre petrileni ºi-au achitat dãrile cãtre bugetul local asta ºi pentru a beneficia de reducerea de 10 procente, reducere acordatã pentru cei care achitã taxele pânã la data de 31 martie.

Fostul viceprimar al localitãþii, Mihãiþã Nistor spune cã multe clãdiri au mai fost vândute de primãrie, dar contractele au fost reziliate dupã jumãtate de an pentru cã noii proprietari nu ºi-au respectat angajamentele asumate prin contract. „De vreo zece ani ne-am chinuit sã le dãm, o parte le-am dat dar dupã ºase luni s-a reziliat contractul pentru cã nu au achitat ºi nu au investit. Acum nu ºtiu despre ce clãdiri este vorba, dar din câte ºtiu eu, dintotdeauna când a fost sã se

scoatã la vânzare ori concesiune nu s-a opus nimeni.

A fost tot timpul unanimitate, însã poate o fi scos-o la vânzare cu un preþ mai mic”, a declarat fostul viceprimar al localitãþii.

Foºtii mineri, doar pensionari

F

oºtii mineri au rãmas doar pensionari. Puþini dintre foºtii ortaci care au pãrãsit sistemul prin disponbilizare sau prin pensie nu s-au mai angajat. Aceºtia preferã sã încaseze doar pensia, fãrã a mai lucra ºi în altã parte.

Monika BACIU “Din pãcate persoanele care sunt disponibilizate din domeniul minier rãmân în evidenþele noastre pânã la expirarea indemnizaþiei de ºomaj sau pânã când intrã în pensie.

Pentru aceste categorii de persoane noi nu putem sã oferim un loc de muncã având o calificare specificã domeniului minier”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Potrivit reprezentanþilor Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani marea majoritate

a foºtilor mineri sunt pensionari ºi atât. Puþini sunt cei care lucreazã. „În momentul în care un ºomer se angajeazã e obligat sã ne anunþe în maximum 3 zile. Noi trebuie sã fim informaþi. O mare parte din foºtii mineri au ieºit din evidenþele noastre prin pensionare”, a mai precizat sursa citatã.

Pensionarii se pot reîncadra pe piaþa muncii cu drepturi depline, aceºtia fiind beneficiarii atât a pensiei cât ºi a venitului obþinut de la locul de muncã.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Aprecieri publice pentru conducerea Apa Serv din partea Asociaþiei Române a Apelor

O

rganizarea în cele mai bune condiþii, în luna ianuarie, la Petroºani, a ºedinþei Comisiei Juridice a Asociaþiei Române a Apei, a adus mai mult decât un plus de imagine pentru operatorul regional de servicii de alimentare cu apã potabilã din Valea Jiului.

Pe adresa societãþii Apa Serv Valea Jiului au sosit, din întreaga þarã, adrese prin intermediul cãrora participanþii la întâlnirea ARA de la Petroºani îºi exprimã aprecierile pentru buna organizare a acestui eveniment deosebit de important pentru activitatea viitoare a tuturor operatorilor acestui gen de servicii din þarã.

Zilele trecute, la biroul directorului general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram a

sosit o nouã adresã de acest fel, dar cu o însemnãtate mult mai mare. Asta deoarece, deºi nu a fost prezent la întâlnirea de lucru a Comisiei juridice de la Petroºani, preºedintele Asociaþiei Române a Apei, dl. Felix Stroe, a primit, la rândul sãu, de la membrii ARA din toatã þara, aprecieri privind organizarea de cãtre Apa Serv a acestui eveniment. “A fost o mare bucurie pentru mine sã aud cã societatea pe care o reprezentaþi

a organizat în cele mai bune condiþii, la un înalt nivel, ºedinþa Comisiei juridice, o comisie extrem de importantã, care de-a lungul timpului a contribuit la legislaþia în domeniul apei. Noi operatorii, trebuie sã sprijinim activitatea comisiilor de specialitate din cadrul Asociaþiei Române a Apei, deoarece specialiºtii din cadrul lor au generat soluþii pentru problemele apãrute în activitatea noastrã ºi, mai mult,

Petrila, oraºul cu sate

S

atul din oraº. Consilierii locali de la Petrila au aprobat modificarea catalogãrii unor zone adiacente urbei. Astfel, mai multe zone au fost declarate ca fiind zone rurale, asta deºi intrã în componenþa oraºului Petrila, fiind considerate ca strãzi. Potrivit edilului decizia vine în ajutorul celor care locuiesc în aceste zone, care ar putea sã beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltare ruralã.

Monika BACIU

“Am iniþiat un proiect de hotãrâre, Consiliul Local l-a analizat ºi aprobat.

Ideea trecerii unor zone din oraºul Petrila ca zonerurale pentru cã în zonele respective activitatea de bazã este creºterea animalelor ºi am dori sã dãm posibilitatea cetãþenilor dacã vor apãrea oportunitãþi în programul de accesare a fondurilor europene în perioada urmãtoare, 20142020, sã poatã scrie

cetãþenii proiecte, programe pentru accesarea de fonduri europene. Avem câteva zone în oraº cum ar fi Cimpa, Jieþ, Tirici, Rãscoala, Popi, Predoni, Taia inclusiv zonele din oraº care sunt la periferie, strada Lunca, strada Rândunicii, unde sunt cetãþeni ai oraºului, mai concret momârlani, care cresc animale, îºi lucreazã pãmântul ºi vrem sã îi ajutãm ºi pe aceastã cale”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Tot ce sperã acum reprezentanþii administraþiei locale din Estul Vãii Jiului este ca Prefectura judeþului Hunedoara sã avizeze favorabil acest proiect. „Pânã acum ele sunt practic evidenþiate în Planul Urbanistic General al oraºului ca localitãþi aparþinãtoare oraºului Petrila, dar noi am încercat sã descriem mai pe larg ºi sperãm sã fim înþeleºi de Prefecturã, dacã nu vom reveni ºi vom fundamenta ºi mai

se realizeazã un schimb de experienþã extraordinar între operatori. Vã mulþumesc personal pentru contribuþia dumneavoastrã în organizarea ºedinþei Comisiei juridice”, aratã Felix Stroe, preºedintele ARA ºi directorul celui mai mare operator de acest fel din România, Raja SA Constanþa, în scrisoarea trimisã directorului general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. bine acest lucru pentru cã în zonele respective majoritatea cetãþenilor sunt crescãtori de animale”, a mai precizat edilul.

Oraºul Petrila are în componenþã maiu multe cãtune însã toate acestea au fost trecute în aria administrativã a localitãþii ca strãzi.

La rândul sãu, directorul general al Apa Serv apreciazã cã “aceste cuvinte, pe care le-am primit de la toþi cei care au participat la ºedinþa amintitã, dar mai ales cele venite din partea preºedintelui Asociaþiei Române a Apei, nu pot fi pentru noi decât o deosebitã onoare. Este important ca, în tot ceea ce faci, sã pui suflet ºi sãþi faci datoria “ca la carte”, iar faptul cã noi am reuºit acest lucru ºi într-o întâlnire atât de importantã pentru toþi operatorii din þarã constituie pentru mine ºi pentru

colegii mei de la Apa Serv o deosebitã satisfacþie personalã ºi profesionalã”, spune Costel Avram. Încurajat de feedback-ul primit, Costel Avram, care ocupã de pe acum ºi funcþia de vicepreºedinte al Comitetului Regional Olt-Jiu din cadrul ARA, doreºte sã lanseze conducerii Asociaþiei Române a Apei invitaþia de a organiza tot la Petroºani, prima ºedinþã de lucru din acest an a Comitetului Director al acestei importante asociaþii profesionale din România.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Actualitate 13

La 11 ani antreneazã alþi copii

Naomi Niþã, singurul instructor de bokwa din þarã pentru copii vrea sã I C eajungã pe

nstructor de bokwa la nici 11 ani. Naomi Niþã din Petroºani este singurul instructor de bokwa la categoria pentru copii la nivel naþional. Tânãra ne povesteºte cum a deprins tainele acestui sport, nou în Valea Jiului.

”Am 11 ani. Sunt instructor de bokwa, instructor pe þarã, singurul copil pe bokwa.

Am pasiunea de la unchiul meu. Când eram micã ºi era plecat în Grecia îmi lãsa video-uri cu dansurile lui, ca sã nu îl uit. Tot timpul mã uitam la ele, mã luam dupã dans ºi pânã la urmã mami m-a dat la doamna Adriana Popa la gimnasticã. Mi-a plãcut, am stat ºapte ani ºi jumãtate ºi dupã aceea m-am lãsat pentru cã eram în clasa a III-a, nu mai aveam timp, aveam prea mult antrenament”, spune Naomi Niþã, singurul instructor de bokwa pentru copii.

Naomi este singurul

instructor pentru copii, iar aceasta la cei 11 ani ai sãi spune cã totul este o distracþie, nu este greu. Iar lucrul cu copiii este foarte uºor. ”Noi dansãm pe ritmuri muzicale noi remixate ºi facem litere prin miºcãri de dans. Pentru mine nu e greu, e distracþie. Îmi place sã fiu instructor pentru cã ei (copiii-n.r.) prind repede. Nu mi se pare greu, ei prind miºcãrile. Unchiul le aratã ºi apoi facem toþi deodatã cu el”, mai spune Naomi.

De trei luni Naomi este instructor cu drepturi depline, iar antrenamentele pentru ea fac parte din rutina zilnicã. ”Sunt instructor de trei luni, nu a fost complicat. La bokwa vin de douã ori pe sãptãmâni luni ºi miercuri de la ora 3 pânã la ora 4 ºi marþi ºi joi vin la zumba la copii. Zumba este un dans pe care noi ne miºcãm pe ritmuri hip-hop, latino. Pentru copii abia ce au apãrut aceste sporturi”, mai spune fetiþa.

viitor...

”Eu vreau sã ajung tot instructor ºi conduc sala mai departe.

Mulþumitã unchiului ºi mãtuºii mele am ajuns sã fiu instructor, am învãþat sã dansez ºi sã þin orele”, a spus foarte hotãrâtã Naomi.

Dupã cum ne-a spus Naomi, modelele pe care le-a urmat au fost cele ale unchilor.

Vizibil emoþionat, unchiul lui Naomi, Daniel Obleagã este mândru de faptul cã cea micã le urmeazã exemplul. ”Dacã eu cu Simona nu am avut copii, ea este parte din familie ºieste un ajutor foarte mare pentru mine la copii pentru cã multe fete o cunosc ºi la gimnasticã a fost campioanã naþionalã.

Multe fete au venit doar ca sã fie cu Naomi aici. Pe parcurs au descoperit ce înseamnã miºcarea.

Ceea ce facem noi nu este o miºcare de performanþã, ca ºi sporturile pentru cã eu nu vreau sã am copiii stresaþi. ceea ce fac ºi pentru copii ºi pentru adulþi este sã ne des-

tindem, sã mai scãpãm din rutina de vieþii de zi cu zi ºi în aceaºi timp este fitness ºi ne menþinem fit ºi ne ºi distrãm”, a spus Daniel Obleagã, instructor de bokwa.

Dacã pentru Naomi antrenamentele cu cei de vârsta ei se desfãºoarã de la egal la egal, pentru Daniel Obleagã, munca cu cei mici este un adevãrat ritual, care este urmat cu sfinþenie de fiecare datã. ”Se plictisesc repede dacã un profesor, mã refer ºi la ºcoli, dar predau dansuri la copii de 15 ani. Am experienþã ºi de pedagog cu copiii.

Copiii sunt cei care nu mint, te plac sau nu te plac. Dacã nu te plac nu îi mai vezi aici.

Atâta timp cât mie îmi creºte numãrul în fiecare zi, mã gândesc cã ceea ce fac cu Naomi cu copiii în fiecare zi facem bine împreunã. Programul bokwa nu ai cum sã te plictiseºti pentru cã nicio orã nu seamãnã cu cealaltã. Sunt seturi de litere, cifre ºi semne pe care le poþi schimba în fiecare orã ºi sunt foarte uºor de schimbat. E valabil ºi pentru copii ºi pentru adulþi ºi gãsim tot felul de jocuri. La sfârºitul orei ne jucãm ºi la salteluþã. De obicei când le spui la copii cã trbeuie sã facã abdomene ei nu vor.

Eu am reuºit sã îi aduc la performanþa de a face abdomene aºteptând salteluþa pentru cã ne jucãm. Lucrãm muºchii fesieri, abdomene, braþe”, a mai spus instructorul.

Bowka este un sport relativ nou în Valea Jiului, dar antrenant ºi distractiv pentru cei care îl practicã.

”La noi aici prind bine. Bokwa, sunt singurul care îl fac. Este un program destul de dificil, trebuie sã fi foarte bine pregãtit ca ºi profesor ºi instructor ca sã ai un background în domeniul dansului foarte, foarte mare ca sã predai pentru cã acolo nu se numãrã ca la celelalte discipline.

Acolo orice instructor trebuie sã gândeascã

melodia cu 7, 8, 9 mãsuri înainte pentru cã dacã ai fãcut un pas greºit teai oprit ºi nu e OK”, a mai precizat Daniel.

Miºcare, distracþie, tonifierea muºchilor, acestea sunt doar câteva dintre ingredientele pe care cei care ajung la sala de fitness al lui Daniel Obleagã le gãsesc.

Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea (r) 12:30 Descoperã Europa ta!

13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dã lovitura ºi fugi

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Comoara Naþionalã: Cartea Secretelor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cum sã pierzi banii Mafiei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ultimul zbor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Beverly Hills Ninja 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie La o întâlnire cu prietenii, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta în afaceri.

Puteþi obþine beneficiile materiale scontate, dacã evitaþi speculaþiile de orice fel, mai ales cele financiare.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iancu Jianu, zapciul 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Atletico Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Real Sociedad 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Real Sociedad 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Dinamo

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere ce pare profitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþi o decizie! Analizaþi cu atenþie propunerea, împreunã cu partenerul de viaþã. De asemenea, ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi rezultate deosebite pe plan social ºi afaceri. Daþi dovadã de rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile.

Spre searã primiþi o veste bunã de la persoana iubitã, în urma cãreia viaþa dumneavoastrã se schimbã complet.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Cavalerul nopþii

21

23 iulie *** 22 august

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu, care va prilejui mari schimbãri pe plan financiar. O persoanã importantã vã destãinuie câteva secrete în domeniul afacerilor.

Evitaþi speculaþiile financiare, dacã nu vreþi sã aveþi surprize.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu anturajul sunt favorizate astãzi. În cursul dimineþii vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor sentimentale care vã frãmântã de mai mult timp. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Zi favorabilã schimbãrilor majore, mai ales pe plan social ºi sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, consolidarea relaþiilor de prietenie ºi sentimentale. Este favorizatã munca în echipã. Acceptaþi iniþiativele colegilor de serviciu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Partenerul de viaþã vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Un prieten de familie vã invitã sã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Capacitatea de comunicare este excelentã. Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã.

Aveþi posibilitatea sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Este un moment bun pentru a încheia contracte, iar investiþiile pe care le faceþi se vor dovedi rentabile.

23 noiembrie *** 20 decembrie În cursul dimineþii primiþi bani dintr-o activitata extraprofesionalã. De asemenea, o persoanã mai în vârstã vã propune o nouã colaborare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Zi bunã pentru a începe noi activitãþi ºi pentru a face planuri de viitor. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cheltuiþi mai mult decât vã permite bugetul familiei. Fiþi cumpãtat ºi consultaþi-vã cu partenerul de viaþã!

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi hotãrât sã începeþi o nouã etapã în viaþa dumneavoastrã socialã ºi profesionalã. Azi sunt favorizate comunicarea, relaþiile cu persoanele tinere ºi cãlãtoriile în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã vã afirmaþi în societate. Puteþi sã începeþi o nouã afacere, cu condiþia sã finalizaþi mai întâi lucrãrile deja începute.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Descinderi la cabanierii din Straja ºi Parâng NATALIA ARE NEVOIE DE echipã formatã din inspectori din cadrul Direcþiei O Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa NOI! Alimentelor Deva se aflã de douã zile într-un control amplu la cabanele din staþiunile turistice Straja ºi Parâng. Acþiunea vizeazã respectarea normelor de igienã, dar ºi pentru a se stabili dacã unitãþile de cazare sunt pregãtite sã ofere turiºtilor condiþii bune.

Maximilian GÂNJU

vine la scurt timp dupã o altã verificare derulatã în staþiunile montane din Valea Jiului de cãtre

Totodatã sunt verificate ºi restaurantele din staþiunile montane, iar rezultatul controalelor se va cunoaºte dupã finalizarea acþiunii de verificare.

Controlul inspectorilor DSV Hunedoara

Azi se ia apa!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Joi 6 Februarie 2014, în oraºul: - Uricani între

orele 9:00 - 17:00.

Zona afectatã: Oraº Vechi. Motivul restricþiei: Montare vanã regulatoare presiune zona ªcolii Generale nr. 1.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

comisarii de la Protecþia Consumatorului.

Luna trecutã o verificare a fost demaratã ºi de cãtre Corpului de Control al Guvernului, pentru a se stabili cum au fost investiþi banii alocaþi pentru proiectele de modernizare a staþiunilor.

PRECIZARE În ediþia din data de 4 februarie 2014 a cotidianului nostru, în articolul ”ªapte ani de la dispariþia primarului Carol Schreter” au apãrut douã erori, drept pentru care facem precizarea cuvenitã: regretatul Carol Schreter nu a deþinut funcþia de director general al Companiei Naþionale a Huilei ºi nu a fost doctor în minerit.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Februarie 2014

Lupii coboarã la turmele de oi din zonele populate

C

rescãtorii de oi din Valea Jiului dar ºi din judeþ se plâng cã de cum a dat frigul, au avut de a face cu haitele de lupi înfometaþi, care au dat atacul la stânele de oi. În zona ªaºa din Petroºani sunt cel mai des auzite haitele de lupi, iar pagubele chiar dacã nu sunt mari, nu sunt nici de neglijat. Oamenii susþin cã lupii s-au înmulþit atât de mult încât nu-ºi mai gãsesc hrana ºi le fac ravagii printre mioare.

Maximilian GÂNJU „Noaptea a trebuit sã facem larmã ca sã nu vinã lupii la stânã.

Acum e un pic mai grea iarna ºi vin la mâncare. Dacã eram în munte acum, cred cã ne fãceau prãpãd în turmã. Lupii s-au

înmulþit ºi au ieºit din pãdure, au coborât pe dealuri, la þarcul unde þinem oile”, spune unul dintre crescãtorii de oi din Lunca Jiului.

Vânãtorii au avut câteva reclamaþii, însã nici pe departe nu este vorba de un fenomen alarmant. „Atacuri sunt în fiecare iarnã,

sunt în limite acceptabile mai ales cã noi intrãm în arealul lor ºi nu ei în al nostru.

Oamenii se plâng ºi vorbesc mult”, spun reprezentanþii vânãtorilor. Þara noastrã are una din cele mai numeroase populaþii de lupi, însã în ultimii

ani habitatul acestor animale este din ce în ce mai restrâns.

Astfel cã, nu ar fi o surprizã foarte mare dacã numãrul lupilor va începe sã scadã la fel de repede pe cum a crescut în condiþiile în care anual dispar pãduri întregi din cauza defriºãrilor necontrolate.

Mãsurile de prevenire au înlãturat efectele gerului pe reþelele ApaServ

Î

n ciuda temperaturilor scãzute din aceastã iarnã, operatorul de apã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA. nu s-a mai confruntat cu avarii de proporþii.

Iar asta se datoreazã mãsurilor de prevenþie luate atât de societate, cât ºi de consumatori.

Carmen COSMAN - PREDA

Avariile în lanþ înregistrate în anii precedenþi sunt doar o amintire. Anul acesta gerul nu a mai dat mari bãtãi de cap operatorului de apã din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, care a lucrat, în schimb, la prevenire, iar oamenii societãþii au fost în permanenþã pe teren. ”Pânã acum nu am avut situaþii deosebite.

La sistemul de la Zãnoaga au mai existat probleme, dar echipele au fost gata sã intervinã 24 de ore din 24.

Zilnic mergem pe captãrile de apã din Valea Jiului ºi facem verificãri, aºa încât sã preîntâmpinãm apariþia unor situaþii nedorite”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departament Producþie în cadrul ApaServ Valea Jiului

SA. De asemenea, oficialul furnizorului de apã potabilã din Valea Jiului spune cã ºi consumatorii au înþeles cã protejarea conductelor sau a apometrelor individuale este importantã. Dacã în iernile precedente apometrele neprotejate crãpau pe bandã rulantã, în acest an oamenii au avut mai multã grijã ºi le-au acoperit, le-au ferit de ger, aºa încât sã evite îngheþarea lor din

cauza temperaturilor scãzute. „Am lucrat, întradevãr la partea de prevenþie. Am luat mãsuri atât noi, ca societate, cât ºi consumatorii. Au mai fost mici probleme, punctuale, dar nu de naturã sã sistãm, de exemplu, alimentarea cu apã pentru o întreagã scarã de bloc”, explicã Cristian Ionicã.