Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 544

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Judeþul Hunedoara are cea mai mare turmã de oi a României ºi în 2014

Simota îºi achitã singur expertiza solicitatã în dosarul de evaziune fiscalã >>> PAGINA A 3-A

Bani pentru investiþii în sãnãtate, drumuri ºi plata ratelor împrumuturilor >>> PAGINA A 4-A

Protest împotriva Poliþiei, la Petrila >>> PAGINA A 5-A

Subvenþionarea apei, imposibilã din cauza cadrului legal >>> PAGINA A 6-A

Universitatea Petroºani are nevoie de personal >>> PAGINA A 7-A

Traºi la rãspundere >>> PAGINILE 8-9

Negocierea contractului colectiv de muncã al CEH a început >>> PAGINA A 12-A

ªapte ani de la dispariþia primarului Carol Schreter >>> PAGINA A 13-A

udeþul Hunedoara are cea mai mare turmã de oi a þãrii, iar ciobanul este ºi în acest an, la bilanþ de 2013, pe primul loc în Top 10 proprietari de oi din România, top întocmit de Ziarul Financiar ºi APIA. Anul trecut, Agrointel consfinþea cã Dumitru Andreºoi este ”regele ciobanilor din România”. >>> PAGINILE 8-9

Poate în viitor,

În Valea Jiului vor fi înfiinþate tabere ºcolare >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Simota îºi achitã singur expertiza solicitatã în dosarul de evaziune fiscalã

hiar dacã a cerut, prin apãrãtorul sãu, sã nu mai fie prezent în salã la fiecare termen, Alin Simota va fi adus din nou la Judecãtoria Petroºani, acolo unde este judecat pentru evaziune fiscalã. Cramen COSMAN - PREDA Magistraþii de la Petroºani care judecã dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota considerã cã prezenþa acestuia la fiecare termen este necesarã. Aºa cã, Simota, aflat în arest preventiv, va da din nou ochii cu judecã-

torul marþi, când este programat un nou termen în dosarul care îl vizeazã, dupã ce magistraþii au stabilit cã prezenþa este „obligatorie”. În acest dosar va fi efectuatã ºi o expertizã contabilã, achitatã chiar de omul de afaceri care a ºi solicitat-o prin apãrãtorul sãu. Iar în acest

sens, magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis ca expertiza sã fie efectuatã de cãtre expertul Marinela Duma ºi i-au pus în vedere lui Simota sã achite în avans onorariul expert ºi sã depunã chitanþa la dosarul de caz. Documentul financiar – contabil trebuie sã reliefeze dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL Petroºani a avut încasãri ºi care este valoarea acestora, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a efec-

tuat plãþi ºi care este valoarea acestora, care este valoarea taxelor ºi impozitelor cu reþinere la sursã în perioada de referinþã, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a virat bugetului de stat taxele ºi impozitele datorate cu reþinere la sursã ºi care este valoarea acestora. În plus, expertiza va mai evidenþia dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL a plãtit salariile personalului angajat ºi dacã a reþinut contribuþiile

Au crescut furturile de cãrbune odatã cu venirea gerului

utoritãþile sunt îngrijorate de bandele de hoþi care fura zeci de tone de cãrbune din trenurile de marfã sau din perimetrele miniere. Poliþiºtii reuºesc sã prindã din hoþi, însã locul lor este luat imediat de alþii. Noua lege dupã care sunt judecaþi hoþii de huilã îi lasã pe ºi mai mulþi în libertate. Maximilian GÂNJU Polul furtului de huilã este acum Colonia Iscroni din Aninoasa, deºi furturi însemnate se înregistreazã ºi la ieºirea din Lupeni ori Colonia din Vulcan. Mai grav este cã, de multe ori, cei care ar trebui sã intervinã nu o pot face ori o fac întârziat. Un paznic confirmã cele de mai

sus. Omul a cerut sã fie citat fãrã a-ºi da numele pentru cã îi este teamã cã va fi luat în vizor atât de hoþi cât ºi de oamenii legi. „Nu te poþi þine la ei cât de mulþi sunt ºi când chemi poliþia vine dupã ce fug toþi. Nu au nici oameni suficienþi ºi uneori nici chef. În plus sunt ºi periculoºi ºi nu te poþi bate cu ei, legea nu-þi dã voie sã-i

agresezi chiar dacã îþi pun integritatea în pericol”, spune paznicul. Hoþii se adunã, plãnuiesc atacul, iar prada este imediat vândutã. Cine pierde de pe urma furturilor, poate doar transportatorul spun cei de la Complexul Energetic Hunedoara. „Pot sustrage câteva tone din vagoane odatã”, spun oamenii legii care monitorizeazã fenomenul. Uneori au ºi sprijinul unor paznici cãrora le „plãtesc” accesul în incinta minelor de unde adunã huila ce cade în timpul procesului de încãrcare în

vagoane. Pe lângã aceºti hoþi mai sunt ºi cei din interiorul subunitãþilor. Aceºtia opereazã direct cu camioanele, lucru dovedit de anchetele derulate în anii trecuþi. Furturile de huilã, lemn sau fier sunt un fenomen social, iar autoritãþile le catalogheazã ca „furturi ale foamei” ce nu pot fi stopate într-un timp scurt. Totodatã, cei mai mulþi dintre hoþii prinºi nu ajung dupã gratii, iar cu noile legi mai blânde, mulþi nici nu vor vedea închisoarea. Sunt cercetaþi în libertate ºi condamnaþi la pedepse cu suspendarea. Imediat cum sunt eliberaþi din anchetã se întorc la „locul de muncã”. De precizat ar fi ºi faptul cã hoþii nu mai au nici o teamã cã sunt prinºi de oamenii legii, dacã au ajuns sã batã din poartã în poartã pentru a-ºi vinde cãrbunele.

aferente pentru bugetul de stat; dacã salariile au fost plãtit la nivelul net ºi dacã au existat disponibilitãþi bãneºti pentru plata contribuþiilor aferente la data plãþii salariilor; dacã în aceeaºi perioadã DGFP Hunedoara a beneficiat de recuperarea creanþelor bugetare reprezentând stopaje la sursã prin plãþi directe sau prin poprirea conturilor bancare, care este cuantumul acestor sume; dacã societatea a deþinut resurse materiale pentru achitarea contribuþiilor cãtre bugetul de stat reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã pe

perioada ianuarie 2011-aprilie 2012; care este prejudiciul cauzat bugetului de stat prin reþinerea ºi nevãrsarea în cel mult 30 de zile de la scadenþã a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012, cu arãtarea debitului, dobânzilor ºi a penazlitãþilor de întârziere. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei.

Buton de panicã în ºcoli?

colile ar reprezenta un mediu mai sigur dacã ar fi în contact direct cu numãrul unic 112. Tocmai de aceea, existã o propunere din partea unor parlamentari pentru ca în toate unitãþile de învãþãmânt din þarã sã se instaleze câte un buton de panicã. În acest fel, forþe precum ambulanþa, pompierii sau poliþiºtii, pot sã intervinã rapid. Luiza ANDRONACHE

Totodatã, ºi numãrul incidentelor violente ar scãdea. În prezent, unitãþile ºcolare hunedorene dispun de mãsuri de securitate pentru elevilor cum ar fi restricþia accesului liber în unitatea de învãþãmânt sau monitorizarea video. În acest fel, în mod normal, în unitatea ºcolarã pot intra sau ieºi doar elevii ºi cadrele didactice. Colegiul Naþional „Decebal” din Deva este una dintre instituþiile de învãþãmânt din judeþ care are montate de aproape doi ani butoane de panicã ce pot fi activate în caz de incendiu sau alte evenimente grave. Alte ºcoli însã, prin

finanþare proprie au montat butoane de panicã, legate la firme de pazã ºi protecþie. „Existã unitãþi de învãþãmânt care au încheiate contracte cu firme private de pazã, iar în cadrul contractului au prevãzute astfel de mãsuri, de a lua cât mai repede legãtura cu firma dacã e necesar. Acesta este un lucru bun dacã duce la siguranþa ºcolarilor, preºcolarilor ºi a cadrelor didactie, însã, presupune ºi o foarte bunã informare ºi responsabilizare a celor care beneficiazã de o astfel de mãsurã”, au declarat reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Din pãcate, însã, dintre aceºte ºcoli, niciuna nu este din Valea Jiului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Bani pentru investiþii în sãnãtate, drumuri ºi plata ratelor imprumuturilor

ani pentru plata ratelor aferente împrumuturilor, investiþii în sãnãtate, dar ºi alte obiective de investiþii. Cam acesta este în linii mari bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara. Consilierii judeþeni au aprobatb la finele sãptãmânii trecute bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru instituþia judeþeanã. Monika BACIU Astfel s-a aprobat bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2014, stabilit în sumã de 194.961,22 mii lei, la partea de venituri, în sumã de 211.215,63 mii lei la partea de cheltuieli, cu un deficit în sumã de 16.254,41 mii lei acoperit din excedentul anului precedent ºi estimãrile pe anii 2015 – 2017. Potrivit lui Mircea Ioan Moloþ bugetul este unul echilibrat. "Este un buget echilibrat. Ne-am fi dorit sã putem face mult mai multe, dar aceºtia sunt banii de care putem dispune, în acest an. Din buget vom asigura, printre altele, investiþii în sãnãtate, plata ratelor la împrumuturi, salariile personalului, cofinanþãrile la proiectele europene sau construirea ºi reabilitarea unor drumuri

judeþene", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Preºedintele Consiliului a precizat cã vor fi efectuate mai multe investiþii în domeniul serviciilor de sãnãtate publicã, Spitalul Judeþean de Urgenþã având o alocare bugetarã de 4,5 milioane lei. Aproape jumãtate din sumã va fi redirecþionatã pentru achiziþionarea de echipamente medicale. "A trebuit sã avem grijã ca spitalele aflate în subordinea CJ Hunedoara sã primeascã sumele de bani necesare pentru ca actul medical sã fie demn de secolul 21. (...) Spitalul Judeþean de Urgenþã primeºte finanþãri ºi de la Ministerul Sãnãtãþii pentru unele investiþii, iar noi ne-am angajat sã contribuim, la rândul nostru, cu fonduri proprii pentru modernizarea altor secþii

Au demarat reparaþiile

u câteva zile în urmã, la grãdiniþa numãrul 2 din cartierul Aeroport putea fi înregistratã o adevãratã tragedie. Asta, dupã ce tencuiala tavanului de pe holul de la etajul clãdirii s-a prãbuºit fãrã ca nimic sã anunþe acest lucru. Mircea NISTOR Din fericire, nefericitul eveniment a avut loc într-o zi de duminicã, atunci când unitatea ºcolarã era pustie. “Norocul este cã tencuiala a cãzut într-o zi în care

nimeni nu era la grãdiniþã. Acum, acolo, sunt lucrãtorii primãriei care, în aceastã sãptãmânã, vor remedia problemele. Pânã la sfârºitul vacanþei intersemetriale aceºtia vor finaliza toate

ale unitãþii medicale. De aceea, vom începe o investiþie la policlinica veche, unde vom muta apoi secþia de psihiatrie a spitalului", a exemplificat preºedintele CJ Hunedoara. În bugetul pe anul 2014 a fost inserat ºi excedentul rãmas din anul 2013, în sumã de 16 milioane lei, astfel cã, pe ansamblu, bugetul judeþului este unul echilibrat, atât la capitolul de venituri, cât ºi la cel de cheltuieli. Bugetul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara s-a elaborat în conformitate cu Legea nr.273/2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, avându-se în vedere prognozele principalilor indicatori macroeconomici ºi sociali, politicile fiscale ºi bugetare naþionale ºi locale, prevederile acordurilor de împrumuturi interne lucrãrile de reparaþii pentru a asigura siguranþa copiilor ºi a personalului. În parantezã fie spus, tencuiala de pe hol s-a prãbuºit deºi nu existau infiltraþii de apã”, a precizat Lucia Munteanu, director grãdiniþe Petroºani. Lucrãrile de reame-

încheiate ºi de garantare a împrumuturilor externe, politicile ºi strategiile locale, prioritãþile stabilite în formularea propunerilor de buget, propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine, programele de dezvoltare economico-socialã în concordanþã cu dezvoltarea la nivel naþional, regional ºi judeþean. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, nr.356/2013, i-au fost alocate bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2014 sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeþelor, în sumã de 39.243,00 mii lei, din care: susþinerea sistemului de protecþie a copilului, suma de 8.242,00 mii lei, susþinerea centrelor de asistenþã socialã a persoanelor cu handicap, suma de 8.438,00 mii lei, acordarea de produse lactate ºi de panificaþie ºi miere de albine, suma de 8.048,00 mii lei, învaþãmântul special ºi centre judeþene de resurse ºi asistenþã najare a tavanului au demarat sãptãmâna trecutã ºi se vor încheia în cursul acestei sãptãmâni. Între timp vor fi verificate toate tavanele aflate la etaj, pentru a nu fi înregistrate alte evenimente similare.

educaþionalã, suma de 10.133,00 mii lei din care; salarii, sporuri, indemnizaþii ºi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege precum ºi contribuþiile aferente acestora suma de 8.380,00 mii lei, cheltuieli cu bunuri ºi servicii pentru întreþinerea curentã a unitãþilor de învãþãmânt special ºi centrelor judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã suma de 1.117,00 mii lei, hotãrâri judecãtoreºti pentru plata salariilor învãþãmîntului special ºi a centrelor judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã suma de 636,00 mii lei. Tot de sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã beneficiazã ºi pentru dru-

murile judeþene ºi comunale în sumã de 15.985,00 mii lei, din care suma de 15.785,00 mii lei se constituie ca venit la bugetul propriu al judeþului; Conform adresei nr.352/2014 a Administraþiei judeþene a finanþelor publice Hunedoara se alocã bugetului propriu al judeþului cota de 27%, din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, estimat a se încasa pe total judeþ în anul 2014, în sumã de 18.918,00 mii lei. Cotele defalcate din impozitul pe venit estimate a se încasa în anul 2014 sunt în sumã de 42.608,00 mii lei.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

”Felinarul Roºu” din noul Cod penal - nici cal, nici mãgar

ezbaterile îndelungate în Parlamentul României despre legalizarea sau nu a prostituþiei, cu scopul de a diminua traficul de carne vie ºi proxenetismul, a fãcut ca în noul Cod penal, intrat în vigoare de la 1 februarie, aceastã meserie sã fie tratatã... cu mãnuºi, de lege. Ceva între nu e interzisã, dar se amendeazã ca ºi când ar fi trecut strada pe roºu. Adicã e un gen de ”avorton” legal, ceva între cal ºi mãgar. Ileana FIRÞULESCU

Practicarea prostituþiei în România nu mai este consideratã infracþiune, ci doar contravenþie. Deci, prostituþia este pedepsitã precum un pieton care trece strada pe culoarea roºie a semaforului. Prostituþia nu este nici interzisã, nici admisã fiind doar o contravenþie care se pedepseºte cu amendã. În cazul în care amenda nu este plãtitã, persoana respectivã trebuie sã ”presteze” muncã în folosul comunitãþii, sub supravegherea

primãriei. Cum ar fi sã vedem pe Cornel Resmeriþã sau Tiberiu Iacob Ridzi punând angajaþi ai primãriilor sã le supravegheze... munca în folosul comunãþii??? Din cei ºase primari ai localitãþilor Vãii, parcã vreo doi nu s-ar sfii sã le punã la muncã, cinstit. ªi totuºi aceastã struþocãmilã a legii a avut în vedere mai multe elemente. O datã - cã fenomenul existã, deci ar trebui cât de cât... gestionat; a doua - cã Biserica s-a opus categoric, apoi ar

mai fi - spun tot preoþi dar ºi cercetãtori ai naþiei noastre latine – cã existã riscul ca toatã þara sã fi un mare bordel etc. Dar, la modul serios, s-a luat în calcul faptul cã prostituþia este de douã mari categorii: prostituþia de subzis-

Protest împotriva Poliþiei, la Petrila

n tânãr bolnav psihic protesteazã public ºi chiar s-a autoincendiat în faþa poliþiºtilor de la Petrila, pe motiv cã a fost agresat de oamenii legii. Omul are 38 de ani ºi, dupã ce a vrut sã se sinucidã, acum susþine cã va sta în grevã în faþa primãriei. Diana MITRACHE Vasilicã Danda vrea sã intre în grevã în faþa primãriei din Petrila. Omul a depus o cerere la registratura instituþiei ºi spune cã va sta în faþa instirtuþiei, pentru a arãta cã poliþiºtii l-au agresat. Nu este pentru prima datã, când ajunge încãtuºat la poliþie, iar în weekendul care a trecut, Vasilicã a ajuns din nou la spital, dupã ce ºi-a dat foc. Asta

pentru cã a fost agresat de poliþiºti, în locuinþa suroii sale, care era bãtutã de soþul ei. „Eu am fãcut o filmare cu telefonul mobil cu poliþia cã nu a intervenit între ei. Ei mi-au dat cu spay lacrimogen, acolo în casã. Apoi m-a luat încãtuºat ºi chiar ºi acum mã dor mâinile de nu mai pot ºi m-au adus la secþie. Tatãl meu a vrut sã intre, dar nu l-au lãsat ºi eu sunt bolnav”, spune Vasilicã Danda, protestatarul care are

grave probleme de sãnãtate. Lucrurile se pare, însã, cã au degenerat în incinta poliþiei, la sfârºitul sãptãmânii trecute, acolo unde tânãrul oligofren susþine cã a fost bãtut de poliþiºti ºi unde ºi-a dat ºi foc. Acum, însã, are un alt plan, care îl include pe comandantul poliþiei din localitate. „O sã protestez pânã când îºi va da demisia ºi el (n.r Ovidiu Zaharie, comandantul Poliþiei Petrila) ºi acei poliþiºti care m-au gresat ºi sã fie monitorizaþi cu camere video de primãria oraºului Petrila. Ca sã nu se mai întâmple abuzuri”, a mai adãugat tânãrul. Omul a depus o hârtie la registratura primãriei ºi aºteaptã

tenþã, în care cei ce practicã prostituþia cautã un venit minim. Dar existã prostituþia de lux, unde motivul practicãrii este cu totul altul. Câtã vreme autoritãþile care aplicã legea în cauzã nu au cum sã facã diferenþa între prostituþia de subzistenþã ºi cea de lux, e liber!

ermania sex reglementat Dacã în Franþa prostituatele sunt tolerate de autoritãþi ºi

se iau mãsuri pentru ajutorarea lor, dar ºi prin pedepsirea clienþilor, Germania a ales sã profite, din punct de vedere economic, de pe urma practicantelor celei mai vechi meserii din lume, creând un adevãrat paradis sexual. De la legalizarea prostituþiei, în 2002, numãrul prostituatelor care lucreazã în Germania s-a dublat în ultimii zece ani ºi se apropie acum de 400.000 de persoane, potrivit ultimelor cifre, spune adevãrul.ro. Potrivit Der Spiegel, doar în Berlin existã 500 de localuri pentru sex, iar la nivelul întregi þãri peste 3.000 de astfel de localuri. Potrivit legii care a legalizat prostituþia (Prostituþion Act Prostitutionsgesetz, 2002), practicantele celei mai vechi meserii din lume pot lucra ca

sã i se aprobe cererea de a protesta. În tot acest timp, comandantul poliþiei Petrila recunoaºte cã a avut de-a face cu el, dar pune totul pe seama bolii acestuia. „Este un tânãr cu probleme. Asearã (n.r duminicã, 2.02.2014) a provocat scandal în familile. Echipajul de

poliþie a ajuns la faþa locului, s-au luat mãsurile legale ºi procedurale împotriva

angajate opt ore pe zi sau independent, dar serviciul sexual trebuie sã se desfãºoare doar în locuri special amenajate. De asemenea, deþinãtorii de bordeluri nu au voie sã deþinã ºi prostituate, ci doar sã le închirieze camere acestora. Codul Penal german protejeazã prostituatele, astfel încât este interzisã exploatarea lor. În aceelaºi cod de reglementare, prostituþia este interzisã minorilor sau sã fie realizatã în apropierea clãdirilor cu minori (ºcoli, grãdiniþe). Statisticile poliþiei din Germania aratã cã numãrul cazurilor de trafic de fiinþe umane în scopul exploatãrii sexuale a scãzut cu o treime între 2001 ºi 2011, în ciuda studiilor care afirmã cã douã treimi din prostituatele din Germania provin în mare parte din Europa de Est.

acestuia, a fost sancþionat contravenþional, dar el este nemulþumit de toatã activitatea poliþiei, fiind un tânãr cu probleme”, a menþionat Ovidiu

Zaharie, comandantul Poliþia Petrila. Vasilicã Danda este client vechi al poliþiei,

dar este un caz social, care ar trebui mai bine monitorizat. Asta spune ºi comandantul poliþiei, care recunoaºte cã a mai avut de-a face cu el ºi cã a avut ºi alte tentative de sinucidere prin incendiere. Vasilicã, însã, aºteaptã acum sã primeascã acordul celor din primãrie, ca sã protesteze din nou.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Primele organizaþii de femei ale UDMR

emeile din UDMR, unite în organizaþii. Precum la alegerile parlamentare ºi femeile din cadrul UDMR s-au constituit în colegii. La nivelul localitãþilor Petrila-Petroºani-Aninoasa ºi Lupeni-Vulcan-Uricani s-a constituit organizaþia de femei a UDMR. De la est la vest, doamnele din UDMR formeazã primele organizaþii de femei ale acestei formaþiuni politice. Monika BACIU ”Acum câteva luni s-a infiintat organizaþia de femei a UDMR din judeþul Hunedoara unde s-au ales doi vicepreºedinþi pe zona Valea Jiului iar acum au fost organizate alegerile teritoriale pe zona Petrila, Petroºani ºi Aninoasa. Peste 20 de femei s-au adunat ieri la aceastã ºedinþã de constituire a organizaþiei. Este o organizaþie care are ºi sprijinul UDMR. Ei vor fi independenþi teoretic ºi vor avea activitãþi de

caritate ºi sociale. Preºedintã a fost aleasã învãþãtoarea Bogdan Ildiko, vicepreºedinta pentru Petrila a fost aleasã Dani Emese, pe zona Petroºani vicepreºedinta a fost aleasã Babtan Iudith”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte UDMR Petroºani. Doamnele din cadrul organizaþiei de femei a UDMR vor continua proiectele sociale începute de organizaþia localã. ”Deja au avut o activitate frumoasã de

Crãciun, pânã ca sã nu fie infiintate, au dat mici cadouri la toate bisericile ale maghiarimii, iar în continuare vor avea activitãþi în zona socialã ºi a voluntariatului ºi în zona activitãþilor de caritate”, a mai spus sursa citatã. Constituirea organizaþiei de femei a UDMR a avut loc sâmbãtã ºi la Lupeni. Din aceastã organizaþie fac parte doamnele din Vulcan-LupeniUricani, iar acestea o au în frunte pe Amalia Antal.

Subvenþionarea apei, imposibilã din cauza cadrului legal

amiliile sãrace din Valea Jiului încã aºteaptã subvenþionarea apei potabile. Societatea de apã din Valea Jiului nu poate subventiona, deocamdatã, pretul apei potabile. Acum doi ani s-a luat în discutie acordarea unei subventii de 5 procente la facturile de la apa potabilã pentru persoanele din categoriile vulnerabile. Monika BACIU

Bani existã în bugetul Consiliului Judetean Hunedoara, însã nu existã o bazã legalã. ”Voinþã din partea interlocutorilor, din partea Consiliului Judeþean, a preºeditelui existã, însã avem o problemã

ºi anume cadrul legal. Încercãm sã facem toate demersurile. ªi

în anul 2013 în bugetul Consiliului Judeþean au fost prinºi bani pentru subvenþionare, din pãcate legea nu ne-a dat voie sã se facã acest lucru”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Dacã va fi identificatã o bazã legalã pentru subventionarea

”Planurile de viitor se leagã practic de continuarea rezultatelor mai vechi. Organizaþia de femei a primit o hainã nouã, un cadru legal în care sã funcþioneze ºi sã continue munca pe care a depus-o în ultimii 23 de ani în cadrul UDMR. Aceastã muncã s-a concretizat în diverse evenimente, în anumite momente de ajutorare socialã, am încercat sã spriinim activitãþile sociale. Practic nu se schimbã esenþa ci doar s-a îmbrãcat într-o hainã nouã, într-un cadru mai bine trasat”, a declarat Amalia Antal, preºedintele oragnizaþiei de femei a UDMR Lupeni-VulcanUricani. La ºedinþa de constituire a organizaþiei pretului la apa potabilã, de aceste reglementãri vor beneficia persoanele din categoriile defavorizate. În momentul de fatã metrul cub de apã potabilã este printre cele mai ieftine din tarã. Mai mult, reprezentantii societãtii de apã spun cã nu vor mãri pretul apei. În Valea Jiului, furnizorul de apa potabila are 42.238 de abonati, dintre care 39.306 sunt persoane fizice.

de femei din colegiul de vest a fost prezentã ºi Csilla Hegedus, cea care conduce organizaþia de femei a UDMR la nivel naþional. ”Am considerat necesarã sã constituim organizaþia de femei a UDMR anul trecut din congresul din mai a UDMR au hotãrât cã ar trebui sã aibã loc aceastã activitate, trebuie sã fie o organizaþie de femei a UDMR, iar de atunci existã 23 de organizaþii judeþene, organizaþia din judeþul Hunedoara existã de aproape jumãtate de an. Credem cã este foarte important sã existe aceste organizaþii de femei, pentru cã femeile sunt poate puþin mai empatice sau mai sensibile din

punct de vedere social faþã de problemele comunitãþii, faþã de problemele de zi cu zi ale comunitãþii ºi vãzând activitãþile care s-au desfãºurat pânã acum în judeþul Hunedoara este mare nevoie de asemenea lucru. Comunitatea maghiarã trebuie sã aibã grijã de membrii acestei comunitãþi nu doar din punct de vedere politic, dar ºi din toate punctele de vedere, iar organizaþia de femei a UDMR poate sã contribuie decisiv”, a declarat Csilla Hegedus. În cadrul ºedinþei doamnele au trasat mai multe strategii pentru acest an, dar au fost ridicate ºi mai multe probleme, majoritatea acestora fiind de ordin social.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Universitatea Petroºani are nevoie de personal

niversitatea din Petroºani cautã cadre didactice, dar ºi personal administrativ. Responsabilii Universitãþii din Petroºani au scos la concurs mai multe posturi pentru cadrele didactice. Zece posturi sunt disponibile la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. Majoritatea dintre acestea se adreseazã conferenþiarilor, posturile fiind distribuite la nivelul celor trei facultãþi. Monika BACIU ”Avem ºi posturi de cadre didactice, avem nevoie ºi de posturi în zona administraþiei. Posturile pentru cadrele didactice au fost prevãzute în statele de funcþiuni încã din toamnã, în urma unei analize preliminare vizând posibilii candidaþi care sã îndeplineascã condiþiile pentru prezentare la concurs. Aici mã refer la posturile mari, dar chiar ºi la postul de ºef de lucrãri, lector, dar în special la postul de conferenþiar

ºi profesor”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Etapa de depunere a dosarelor s-a încheiat, iar concursul propriu-zis va avea loc în perioada 12-14 februarie 2014. Rezultatele finale vor fi afiºate în perioada 24-25 februarie. Posturile didactice de la UPET au fost scoase la concurs în conformitate cu Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011 ºi a Hotãrârii Guvernului de aprobare a Metodologiei cadru pentru ocuparea

posturilor didactice ºi de cercetare din învãþãmântul superior nr 457/2011 cu completarile ulterioare, Universitatea din Petrosani anunþã scoaterea la concurs a posturilor didactice vacante în sem. I al anului universitar

2013-2014. Anunþul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea a IIIa, nr. 518 din 18.12.2013. ”Pânã în momentul de faþã nu au apãrut dosare în plus faþã bde

Patru medici pentru cabinetele ºcolilor

atru medici din Petroºani vor consulta elevii ºi studenþii din localitate. Din pãcate, aici existã doar douã cabinete, dar edilii locali au contractat servicii cu aceºti doctori, care sunt dispuºi sã ofere consultaþii celor care au nevoie. Diana MITRACHE Cabinetele medicale ºcolare au fost ºi vor rãmâne o mare problemã, iar la Petroºani doar douã sunt funcþionale. Unul în incinta ªcolii I.G Duca, iar unul la Universitate. Din acest an, însã, primãria a încheiat contracte cu mai mulþi medici ºi aceºtia vor oferi consultaþii ºi vor vaccina toþi copiii. „Pentru cã celelalte ºcoli nu beneficiau de cabinete, au fost încheiate contracte de prestãri servicii de

asistenþã medicalã ºcolarã cu anumiþi medici de familie, care au dorit sã facã aceste servicii. Nu se poate spune cã este un program aºa cum este la cabinetul medical ºcolar, dar se înceracã acoperirea unor servicii de bazã. Adicã, mai toate vaccinurile, care se fac la elevi, triajul epidemiologic, sau examenul medical de bilanþ al stãrii de sãnãtate”, a declarat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Toþi copiii au posi-

bilitatea sã fie consultaþi de aceºti medici, pentru cã responsabilii din primãrie, care pânã anul trecut plãteau chiar ºi vaccinurile copiilor, spun acum cã au contracte cu aproape toate unitãþile ºcolare. „Avem 4 medici de familie, care asigurã în aceste 4 cabinete medicale aceste servicii”, a mai adãugat Mraz. La cele douã cabinete medicale din Petroºani ajung mai mereu tineri bolnavi, care cer sã fie consul-

taþi de medici. Asta ºi pentru cã, uneori, la medicii de familie este aglomeraþie mare, iar cei care ajung fãrã programare, riscã sãºi plãteascã chiar ºi consultaþia.

psoturile afiºate. Este libertatea fiecãruia sãºi depunã dosarul numai cã nu este chair atât de simplu. Sunt niºte exigenþe pe care trebuie sã le îndeplineºti ºi se verificã la depunerea dosarului dacã sunt îndeplinite criterile pentru cã altfel nu se poate depune dacã nu sunt îndeplinite criterile, sunt condiþii care sunt impuse de regulamentul intern cât ºi la nivel naþional”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit conducerii instituþiei de învãþãmânt superior, în acest sistem nu se poate discuta de un deficit de cadre didactice. ”Niciodatã în învãþãmânt nu poþi ocupa posturile 100% pentru cã eºti condiþionat de mai mulþi factori, eºti condiþionat nu neapãrat de cifrã de ºcolarizare pe care o primeºti dar se produc anumite perturbaþii ºi pe parcurs abandonuri, repetenþii, se desfinteaza anumite formaþii de studiu ºi studenþii transferânduse la alte specializãri înrudite la alte pro-

grame de studi în funcþie de obtiunile lor ºi atunci niciodatã nu poþi sã acoperi ºi niciodatã în 40 de ani de activitate nu ºtiu sã se fi ocupat în mãsurã de 100% posturile”, a mai precizat rectorul. Nici la capitolul personal administrativ, Univeristatea Petroºani nu stã tocmai bine. Aici se cautã în special portari, dar ºi în acest caz condiþiile sunt stricte. ”Avem necesar de personal, deocamdatã am reuºit sã scoatem la concurs pentru posturi de portar, noi avem destul de multe zone de învãþãmânt, corpuri ºi cãmine studenþeºti care necesita, ºi la cãminele studenþeºti este vorba de pazã pe trei schimburi. Deocamdatã nu putem sã ne gândim sã ocupãm 100% pentru cã este acea condiþie care înainte era de 7 la 1, când trebuiau sã plece ºapte pentru a se putea ocupa un post, acum este 1 la 1, dar posturile vacante nu se considera în acest calcul. Deocamdatã ne mulþumim cu atât, vor mai apãrea pensionari din sector ºi atunci vom putea scoate posturi în acest sens Pentru portari sunt conditi destul de stricte în sensul cã trebuie sã aibã autorizarea poliþiei pentru aºa ceva. Se face o pregãtire în acest sens dupã care se susþine un examen, fãrã aceasta autorizare nu poate fi admis”, a mai declarat Aron Poantã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Judeþul Hunedoara are cea mai mare turmã de oi a României ºi în 2014 fãcut ceea ce face un întreprizãtor cu viziune. „Viitorul în creºterea oilor sunt fermele de mari dimensiuni ca în strãinãtate. O oaie aduce în fiecare an încasãri din lapte ºi din vânzarea mieilor de aproximativ 100 euro din care rãmân profit 20-30 euro“, explicã Alexandru Pelei - 42 de ani, oierul aflat pe locul 6 în topul celor zece proprietari de ovine din România, cu un efectiv de 4.800 de capete.

spunea, în primãvara anului trecut, cã 2013 este cel mai greu an. ªi totuºi a fost cel mai bun, conform ZF ºi Agenþiei pentru Plãþi ºi

Intervenþie în Agriculurã, Dumitru Andreºoi este, din nou, primul dintre cei mai mari zece proprietari de oi din România, la bilanþ 2013, 10 proprietari care au împreunã circa 50.000 de animale cu o valoare cumulatã de 5 milioane de euro. Turma lui Dumitru Andreºoi are 6.711 oi.

omer, fost consilier local, fost vicepreª ºedinte PDL. Aºa s-a prezentat la ºedinþa de consiliu local un cetãþean al municipiului Petroºani. Viorica Macavei a fost consilier local, în prezent ºomer, dupã cum tocmai ea s-a autoprezentat pe un tricou pe care l-a purtat.

Nimeni nu a reuºit sã-l detroneze de pe prima poziþie. Numit ºi ”regele ciobanilor din România”, dupã ce ºi anul trecut Agrointel îl situa pe primul loc, cu o avere de vreo 20 milioane de euro. Dumitru Adreºoi este bine cunoscut ºi în breasla europeanã a oierilor. Cunoscãtorii spun cã hunedoreanul nostru a

Traºi la rãspundere Consilierii locali de la Petroºani s-au întrunit joi pentru a vota mai multe proiecte de hotãrâre. Profitând de prezenþa tuturor, fostul consilier local Viorica Macavei a þinut sã adreseze edililor ºi nu numai mai multe întrebãri pe probleme administrative. Fostul consilier a fost nemulþumit de faptul cã întrebãrile au fost adresate ºi în scris însã nu a primit niciun rãspuns. ”Sunt de 40 de ani în Petroºani ºi adresa pe care v-am înaintat-o în 17 ianuarie se referã la o problemã discutatã de foarte mult timp. Dacã v-aþi uitat aþi vãzut cã este semnatã de preºedintele asociaþiei de proprietari Carpaþi ºi reprezintã o asociaþie de vreo 300 de familii. Nu înþeleg de ce ne

trataþi cu sictir, de ce dragi consilieri suportaþi ca anumit persoane din administraþia publicã localã sã ne tot mintã. Pe prima paginã v-am

pus adresa numãrul 4 pe care noi o tot primim în sensul cã în 2011 vã ajutãm în 2012, ba nu în 2013. Treaba asta nu e bine

sã o mai toleraþi la nesfârºit. Problema cu parcul, am mai discutat ºi am vãzut cã nu existã înþelegere. Suntem o comunitate de oameni care dorim ca parcul sã rãmânã parc ºi poate dumneavoastrã ne-aþi uitat ºi pe noi cã suntem în zona a ºi plãtim impozite ºi taxe la maxim. V-am pregãtit niºte întrebãri la adresa administraþiei care de o vreme s-au culcat pe o ureche, nu toþi. de ce nu se ridicã gunoiul de la blocurile sociale pentru cã se dã foc acolo ºi se afumã o mare zonã din oraº. Acolo au intervenit ºi pompierii. Problema numãrul doi: ºi pe vremea când eram în consiliul local se punea în discuþie un ceas la pasarelã. Ce reprezintã ceasul acela cã nu vã scuturã de buzunare pe toþi ºi e o pãrticicã acolo. Cum îºi permite Petrila

ZF spune cã pe piaþa zootehnicã localã o oaie se tranzacþioneazã pentru preþuri cuprinse între 80 ºi 120 euro în funcþie de rasã. În ultimii trei ani, primii zece proprietari de ovine din România ºi-au majorat cu circa 20% efectivele pe fondul majorãrii contractelor pentru livrarea de lapte procesatorilor, dar ºi ca urmare a cererii de animale la export. Cererea din regiune ºi cea din Orientul Mijlociu i-a fãcut pe proprietari sã îºi direcþioneze animalele cãtre porturi, iar România a ajuns primul exportator de ovine din UE cu încasãri anuale de 150 mil. euro ºi o cotã de piaþã de 50%. Economia localã deþine ºi a patra „turmã“ de ovine din UE, cu un total de circa 9 milioane de capete. Ileana FIRÞULESCU la barierã sã aibã un ceas de ce nu ne-am permite ºi noi. Mai vreau sã vã întreb ceva. Spaþiul din spatele staþiei Normandia care este o intrare în Petroºani, de ce nu se curãþã, sau trebuie pus un afiº cã e WC. Mai este o problemã. Cu iarna de acum se întâmplã cã trotuarele nu sunt curãþate. Sunt oameni care nu au maºinã ºi plãtesc taxe ºi impozite ºi se pare cã la primãrie exista o maºinã cu care se curãþa trotuarul. Poate ar fi bine sã se gândeascã cineva ºi la noi, nu sã înmulþim numãrul accidentelor la spitalul din Petroºani”, a þinut sã precizeze în cadrul ºedinþei de Consiliul Local, Viorica Macavei. Edilii nu i-au oferit rãspuns fostului consilier, ci i-au promis cã toate lãmuririle îi vor fi adresate în scris. Monika BACIU

Isus, Dapyx, Artemis, Phineas, Pipi - nume date de pãrinþi copiilor în 2013

n anul 1013, în afarã de numele creºtine date copiilor la botez, care sunt majoritare, urmate de cele strãine, sunt ºi cazuri, suficiente, când pãrinþii aleg nume ciudate, care cred cã li s-ar potrivi copiilor lor. Astfel un copil a fost numit ÎMPÃRÃTEASA, 16 fetiþe au primit numele de MERCEDESA, iar 32 de nou-nãscuþi au fost numiþi PIPI, iar Direcþia de Evidenþã a Populaþiei din cadrul MAI are date cu multe ”minuni” de nume. Potrivit datelor obþinute de Gândul de la Direcþia de Evidenþã a Populaþiei, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2013, românii au ales sã-ºi boteze copii cu nume creºtine, sau cu rezonanþã internaþionalã, dar ºi nume ciudate de care nu se ºtie cât de mândri vor fi în viitor actualii beneficiari de nume ca Pipi, Împãrãteasa sau Dapyx. Antropologul Vintilã Mihãilescu spune pentru Gândul cã preferinþele actuale ale românilor pentru anumite nume se pãstreazã în linia tradiþionalã a românilor ºi cã nu putem vorbi despre o nouã modã. „În topul naþional gãsim prenume precum Maria, Andreea, Elena - la fete, Andrei, David, Alexandru- la bãieþi. Pe unii îi intrigã David, dar acesta este un prenume frecvent în Transilvania, ºi nu de azi, de ieri. Mai aparte mi se pare cuplul Darius/Daria. Nume vechi, preluate de români de la vechiul persan Darius, intrate

în onomasticonul bisericesc, ele sunt atestate ºi în România în secolul XVII ºi popularizate prin cartea popularã Alexandria, unde apare ca personaj important Darie împãrat. Cu toate acestea, atât Darius/Darie, cât ºi Daria au rãmas nume relativ puþin frecvente, urcarea lor în top rãmânând de explicat”, spune Vintilã Mihãilescu, antropolog. Pe primele locuri, Potrivit datelor de la Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, între numele de bãieþi se aflã ANDREI - purtat de

12.736 de copii nãscuþi în 2013, în timp ce în clasamentul feminin pe primul loc este numele de MARIA, 21.817 de fetiþe.. În afarã de numele creºtine, care sunt majoritare, urmate de cele strãine, sunt ºi cazuri, suficiente, când pãrinþii aleg nume ciudate, care cred cã li s-ar potrivi copiilor lor. De exemplu, anul trecut un copil a fost numit ÎMPÃRÃTEASA, 16 fetiþe au primit numele de MERCEDESA, iar 32 de nou-nãscuþi au fost numiþi PIPI. Un alt copil a fost botezat ISUS, în 2013, iar alþii au ales nume din mitologie DAPYX, ARTEMIS, ARAMIS ºi PHINEAS. Cã pãrinþii de etnie romã pun nume de continente, de personaje de film copiilor loc, nu mai este o surprizã, dar au început sã aparã asemenea cazuri ºi în pãtura de mijloc ºi chiar în înalta societate. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

spunea, în primãvara anului trecut, cã 2013 este cel mai greu an. ªi totuºi a fost cel mai bun, conform ZF ºi Agenþiei pentru Plãþi ºi

trataþi cu sictir, de ce dragi consilieri suportaþi ca anumit persoane din administraþia publicã localã sã ne tot mintã. Pe prima paginã v-am

pus adresa numãrul 4 pe care noi o tot primim în sensul cã în 2011 vã ajutãm în 2012, ba nu în 2013. Treaba asta nu e bine

Isus, Dapyx, Artemis, Phineas, Pipi - nume date de pãrinþi copiilor în 2013

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Noutãþile noului Cod Penal (II) 4. Noul Codul de procedurã penalã – elemente de noutate Faze procesuale ºi organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmãrirea penalã (care se desfãºoarã cu privire la faptã imediat dupã sesizare, ºi apoi cu privire la persoana), camera preliminarã, judecata (în primã instanþã ºi, eventual, în calea de atac a apelului) ºi executarea a hotãrârii judecãtoreºti definitive. Organele de urmãrire penalã sunt procurorul ºi organele de cercetare penalã (cele ale poliþiei judiciare ºi cele speciale). În cursul urmãririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: mãsurile preventive, mãsurile asigurãtorii, mãsurile de siguranþã cu caracter provizoriu, percheziþia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecãtorul de drepturi ºi libertãþi, care apoi devine incompatibil sã soluþioneze cauza pe fond. Acest judecãtor, la cererea procurorului, procedeazã ºi la audierea anticipatã a martorului dacã existã riscul sã nu mai poatã fi audiat ulterior în faza de judecatã. Legalitatea probelor administrate ºi a trimiterii în judecatã sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instanþei de cãtre un judecãtor în cadrul activitãþii de camerã preliminarã,

eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sã fie returnat de instanþa de judecatã la procuror. Judecata revine completului de judecatã alcãtuit dintr-un judecãtor în primã instanþã (3 la ICCJ) ºi doi judecãtori în apel (5 la ICCJ). Competenþã: S-a restrâns categoria infracþiunilor pentru care procurorul era obligat sã efectueze urmãrire penalã proprie. Tribunalul nu va mai judeca cãi de atac, ci de la Judecãtorii ºi Tribunale, hotãrârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinþeazã Tribunalul Militar Teritorial ºi parchetul aferent. Dacã urmãrirea penalã este efectuatã de DNA, procurorul DNA trebuie sã participe la soluþionarea oricãrei plângeri, cereri, contestaþii. Dupã începerea cercetãrii judecãtoreºti nu mai este posibilã declinarea de competenþã decât în favoarea unei instanþe superioare. Dacã un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instanþei, dacã fapta are legãturã cu atribuþiile de serviciu sau deja s-a pronunþat prima hotãrâre. Justiþia este lãsatã aproape de cetãþean chiar ºi în caz de strãmutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta

învecinatã, iar strãmutarea de la o judecãtorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanþã din circumscripþia ei ºi numai pentru suspiciuni care vizeazã imparþialitatea tuturor judecãtorilor instanþei. ªi procurorul poate cere de acum recuzarea judecãtorului ºi strãmutarea judecãrii cauzelor, pãstrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instanþe înainte de emiterea rechizitoriului. Pãrþile ºi subiecþii procesuali principali: Victima infracþiunii este introdusã în proces ca persoanã vãtãmatã, iar dacã nu vrea sã participe, trebuie sã declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiatã ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vãtãmatã se numeºte parte civilã. Persoana cercetatã se va numi suspect, iar când se pune în miºcarea acþiunea penalã împotriva lui va fi inculpat. Asigurãtorul va fi parte responsabilã civilmente. Mãsuri preventive: Reþinerea poate fi dispusã de poliþist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat. Controlul judiciar ºi controlul judiciar pe cauþiune nu mai sunt acum mãsuri subsecvente arestãrii preventive, ci alternative la arestare; ele se dis-

pun în fiecare fazã procesualã de cel care exercitã funcþia respectivã; cauþiunea este de minim 1.000 lei. Apare o nouã mãsurã preventivã: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecãtor pe 30 zile în cursul urmãririi penale, respectiv pe duratã nedeterminatã în cursul judecãþii. Arestarea se poate dispune numai în patru situaþii (fugã, influenþare martori, presiuni victimã, altã infracþiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publicã o persoanã poate fi arestatã numai în cazul suspectãrii de comitere a unor infracþiuni foarte grave enumerate expres de lege. Mãsura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fãrã a depãºi 180 zile în cursul urmãririi penale, respectiv jumãtatea maximului special (dar fãrã a depãºi 5 ani) în faza de primã instanþã. Cu excepþia reþinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sã fundamenteze o suspiciune rezonabilã cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte mãsuri sunt necesare neapãrat probe. Împotriva Doar reþinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte mãsuri numai contestaþie la judecãtor. Forme restrânse ale procesului: Va fi posibilã desfãºurarea unui proces în formã abreviatã: în faza de

urmãrire penalã, pentru infracþiuni sancþionabile de lege pânã în 7 ani închisoare, între procuror ºi inculpat se poate încheia un acord de recunoaºtere a vinovãþiei dacã inculpatul recunoaºte fapta, acceptã încadrarea juridicã, ºi e de acord cu cuantumul pedepsei ºi modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior ºi va fi încuviinþat de instanþa de judecatã. E posibil ca procesul sã se desfãºoare în formã simplificatã: în faþa instanþei, pentru orice infracþiune în afarã de cele sancþionate cu detenþiune pe viaþã, inculpatul poate recunoaºte învinuirea ºi judecata sã se facã pe baza probelor administrate în faza de urmãrire penalã, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsã legale. Nesancþionarea inculpatului: Pentru infracþiuni sancþionabile de lege pânã în 7 ani, procurorul poate decide în anumite condiþii sã renunþe la urmãrirea penalã dacã nu existã interes public (principiul oportunitãþii urmãririi penale), dispunând ca inculpatul sã îndeplineascã anumite obligaþii. Dacã dosarul ajunge totuºi în faþa instanþei, aceasta poate decide renunþarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment dacã pedeapsa legalã este pânã în 5 ani. Pentru infracþiuni

sancþionabile de lege pânã în 7 ani ºi dacã pedeapsa stabilitã este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecãtorul poate constata vinovãþia inculpatului ºi acorda un termen de doi ani în care el sã îndeplineascã anumite obligaþii, iar la finalul perioadei va decide dacã va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicãrii pedepsei. Apãrarea are noi drepturi ºi obligaþii faþã de acum: avocatul are dreptul sã participe la audierea oricãrei persoane în cursul procesului ºi are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte strictã; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmãrire penalã. Când avocatul ales nu se prezintã ºi este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se dã un termen pentru a pregãti apãrarea, care în faza de judecatã este de minim 3 zile. Dacã persoana ascultatã de organul judiciar este obositã sau bolnavã ºi îi este afectatã astfel capacitatea fizicã sau psihicã, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecatã, lui i se va comunica rechizitoriul. Pãrþilor li se comunicã sub semnãturã drepturile ºi obligaþiile procesuale. Orice audiere în aceastã fazã procesualã este, de regulã, înregistratã audio sau chiar audiovideo, în declaraþia luatã se consemneazã cine a pus întrebarea ºi se semneazã declaraþia de avocaþii tuturor pãrþilor, prezenþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014 Medierea: Dreptul la un mediator se comunicã pãrþilor ºi subiecþilor procesuali principali înainte de audiere. Existã în continuare posibilitatea ca victima ºi infractorul sã încheie înþelegeri cu privire la pretenþiile civile, fie direct între ele (tranzacþie), fie prin intermediul unui terþ (mediere civilã în procesul penalã) – în latura civilã a procesului aceasta va duce la soluþionarea acþiunii civile potrivit voinþei pãrþilor, iar în latura penalã a procesului va constitui un element ca judecãtorul sã dispunã renunþarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicãrii pedepsei, suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei, ori sã reþinã circumstanþe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime ºi chiar sã dispunã liberarea condiþionatã a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei. Noul cod permite ºi medierea penalã, iar din acest punct de vedere vor exista douã categorii de infracþiuni. O primã categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor ºi victimã va împiedica începerea sau desfãºurarea procesului penal (infracþiunile urmãribile la plângerea prealabilã ºi cele urmãribile din oficiu dar pentru care este posibilã împãcarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sã renunþe la urmãrirea penalã ºi sã acorde infractorului un termen de 9 luni în care sã îndeplineascã obligaþiile asumate prin acord. Sesizarea organului judiciar: Apar modificãri la plângerea prealabilã: de la termenul de 2 luni de la data cunoaºterii fãptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoaºterii comiterii faptei. Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea soluþionãrii unui dosar: Când dosarul ajunge în faþa completului de judecatã dupã ce a trecut de camera preliminarã, cauza

nu mai poate fi restituitã la procuror. Orice schimbare de domiciliu a pãrþii se comunicã în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul iniþial rãmâne valabilã. Dacã inculpatul este arestat, termenele de judecatã se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sã fie judecat în lipsã. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea apãrãtorului. În faza de judecatã se vor

readministra probele din faza de urmãrire penalã numai dacã acestea sunt contestate. Dacã urmãrirea penalã sau judecata în primã instanþã dureazã mai mult de un an, respectiv în apel dureazã mai mult de 6 luni, se poate face contestaþie cu privire la duratã la judecãtorul de drepturi ºi libertãþi, respectiv la instanþa ierarhic superioarã. Minorii: Dacã victima este o persoanã fãrã capacitate de exerciþiu sau cu capacitate de exerciþiu restrânsã, acordarea asistenþei juridice este obligatorie. Pentru minorul pãgubit, procurorul este cel care poate exercita acþiunea civilã dacã nu o face reprezentantul legal. Dacã suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeazã Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþie a minorului (în faza de urmãrire penalã), respectiv Serviciul de probaþiune (în faza de judecatã) ºi e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de cãtre acest serviciu. Reþinerea ºi arestarea pot fi dispune numai excepþional. Minorii pot fi condamnaþi doar la mãsuri educative neprivative sau privative de libertate.

Soluþionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecatã prin clasare (când sunt impedimente legale la declanºarea sau desfãºurarea urmãririi penale) sau renunþare la urmãrirea penalã (când nu existã interes public) – aceste soluþii pot fi atacate cu plângere la judecãtorul de camerã preliminarã. Trimiterea în judecatã se dispune prin rechizitoriu, ºi

numai ulterior punerii în miºcare a acþiunii penale prin ordonanþã care se emite obligatoriu când existã probe de vinovãþie a inculpatului. În faþa instanþei de judecatã sarcina probei revine în principal acuzãrii, iar inculpatul beneficiazã de prezumþia de nevinovãþie. Probele nelegal obþinute sunt excluse din proces. Instanþa poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îºi formeazã convingerea cã acuzaþia a fost doveditã dincolo de orice îndoialã rezonabilã), amânarea aplicãrii pedepsei sau renunþarea la aplicarea pedepsei. Atunci când stabileºte anumite obligaþii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanþa de judecatã pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitãþii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligaþie în caz de renunþare la urmãrire penalã, de amânare a executãrii pedepsei sau de renunþare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplãtite din motive neimputabile). Atunci când amenda penalã nu se plãteºte cu rea-credinþã, sancþiunea

este înlocuirea ei în închisoarea. Cãi de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel cã sentinþele pronunþate în primã instanþã vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotãrârea astfel pronunþatã este definitivã ºi se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeazã doar legalitatea poate fi exercitatã calea extraordinarã de atac numitã recurs în casaþie, care se soluþioneazã de ICCJ. Mai sunt cãi extraordinare contestaþia în anulare (pentru vicii de procedurã, nelegalã constituire sau compunere a completului, lipsa asistenþei juridice) ºi revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronunþãrii hotãrârii definitive, inclusiv declararea ca neconstituþionalã a textului de lege pe care s-a întemeiat hotãrârea definitivã sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanþã. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsã, dacã nu a ºtiut de proces. Practicã unitarã: Ca ºi pânã acum, pentru soluþii definitive diferite în ce priveºte dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizatã sã pronunþe o decizie în interesul legii. Noul cod prevede cã pentru procesele pe rol,

instanþei de control judiciar unde se aflã cauzã poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunþa o hotãrâre prealabilã cu privire la chestiunea în drept ce comportã discuþii. Executarea pedepsei închisorii poate fi amânatã sau întreruptã numai pentru douã motive: boalã gravã care nu poate fi tratatã nici în sistemul penitenciar, nici sub pazã permanentã în sistemul civil ºi dacã lãsarea în libertate a condamnatului nu prezintã pericol pentru ordinea publicã; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de muncã. În vederea informãrii cetãþenilor, Tribunalul Hunedoara va pune la dispoziþia persoanelor interesate broºuri care au caracter informativ ºi nu constituie consiliere juridicã. Aceste informaþii sunt disponibile ºi pe portalul Tribunalului Hunedoara Biroul de informare ºi relaþii publice Judecãtor Timiºan Carmen Mihaela preºedinte Tribunalul Hunedoara BIRP Nr. 156/31.01.2014

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Licitaþie lansatã pentru deponeul ecologic D eponeul ecologic de la Bârcea Mare, care va deservi întreg judeþul Hunedoara, a intrat în linie dreaptã. Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie proiectarea ºi execuþia lucrãrii. La aproape 24 de milioane de euro, fãrã TVA, a fost estimatã lucrarea de proiectare ºi construire a deponeul ecologic de

de adjudecare este data de 20 februarie. Practic, lucrarea scoasã la licitaþie prevede construirea centrului de management al deºeurilorstaþia de sortare, depozit ºi staþia TMB în Bârcea Mare, în

la Bârcea Mare. Investiþia a fost scoasã la licitaþie de reprezen-

tanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care imple-

menteazã proiectul, iar data prevãzutã pentru începerea procedurilor

Prioritãþile Consiliului Judeþean în 2014 sunt multe

ãnãtatea, întreþinerea drumurilor judeþene ºi confinaþarea proiectelor europene se numarã printre principalele prioritãþi pentru care Consiliul Judeþean Hunedoara a asigurat finaþarea de la buget pentru anul 2014.

În acest an, Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva i-au fost alocate 2,5 milioane de lei pentru achiziþionarea de aparaturã medicalã

în vederea diversificãrii serviciilor ºi reducerea costurilor cu pacienþii. Aproape 12 milioane de lei sunt prinºi în bugetul judeþean pentru

proiectele de modernizare ºi reabilitare a infrastructurii rutiere judeþene, ºi alte 800 de mii de lei vor fi folosiþi în vederea întocmirii de studii de fezabilitate pentru mai multe proiecte de investiþii în domeniul transporturilor rutiere, dar ºi pentru linia de troleibuz pe rutele Deva-

Negocierea contractului colectiv de muncã al CEH a început

egocierea noului contract colectiv de muncã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a debutat ieri cu întâlnirea comisiei sindicate-patronat, la iniþiativa directorului general al CEH, Daniel Andronache. Negocierile au loc la sediul CEH de la Petroºani, iar în urma acestora se doreºte o armonizare a celor douã contracte colective de muncã, respectiv al minerilor ºi energeticienilor, astfel încât la nivelul CEH sã existe doar un contract colectiv de muncã. De aceea, la negocieri sunt prezenþi în comisii sindicaliºti ºi din minerit ºi din energeticã, iar din partea administraþiei, preºedintele comisiei este Dorel Viºan. Cei

prezenþi la negocieri sperã ca discuþiile sã fie încheiate pânã cel tîrziu în luna aprilie, când contractul colectiv de muncã al energeticienilor expirã, astfel întât de la acea datã sã intre în vigoare noul contract de muncã la nivel de CEH. Prima zi de

negocieri s-a derulat normal, susþin surse sindicale, singurele presiuni fiind doar cele fãcute în aceste zile de liderii sindicatului Muntele, care ameninþã cu proteste ºi fac fel de fel de dezvãluiri într-o anumitã parte a presei. Marius MITRACHE

Hunedoara ºi Petroºani-PetrilaUricani. Descoperitã a rãmas Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, instituþie din subordinea C. J. Hunedoara pentru care bugetul aprobat acoperã doar cinci luni, urmând ca la rectificarea de buget din vara acestui an sã fie alocate fondurile necesare. Valoarea bugetului aprobat de consilierii judeþeni este de 128,73 de milioane de lei, iar conducerea instituþiei considerã cã este unul echibrat, care acoperã finaþarea principalilor vectori economico-sociali ai judeþului. Luiza ANDRONACHE

cadrul Proiectului “Sistem de management integrat al deºeurilor in judeþul Hunedoara”. Durata de implementare a a proiectului este de 34 luni începand de la data adjudecãrii contractului. Pânã la implementare, proiectul s-a lovit de foarte multe „contre”, lucru care a dus la tergiversarea lui. Proiectul este, însã, extrem de benefic, iar în acest fel întregul judeþ va beneficia de un sistem performant de management al deºeurilor. Car men COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Actualitate 13

Zeci de oameni sunã la 112 Z

eci de oameni sunã zilnic la 112, iar într-o localitate micã, aºa cum este Petrila, din Valea Jiului, numai pompierii ºi paramedicii modului SMURD au avut peste 70 de intervenþii. Vorbim de bolnavi cu diferite afecþiuni, de come alcoolice, dar ºi de incendii.

Pompierii ºi paramedicii din Petrila ajung, în medie, de douã ori pe zi, sã intervinã în diferite situaþii. Fie cã este vorba despre oameni cãzuþi în stradã de ger, fie cã vorbim de incendii, toþi sunã la 112, iar numãrul intervenþiilor este ºi mai mare acum iarna. „Începând cu 1 ianuarie 2014, pe partea de intervenþii de urgenþã cu pompierii, am avut 7 solicitãri, printre care 3 incendii. În 11 ianuarie, am asigurat

perimetrul de siguranþã la Poºta din Petrila, unde un cablu de pe un stâlp risca sã ia foc. În data de 13, am fost solicitaþi noaptea la un incendiu din cauza unui horn necurãþat la o casã ºi pe aceastã cale aduc la cunoºtinþa oamenilor cã au obligaþia de a-ºi curãþa periodic hor-

nurile ºi, în data de 21 ianuarie am avut un scurtcircuit la un tablou de curent la o casã”, a declarat

Nicolae Alexandrescu, ºeful modulului SMURD din oraºul Petrila. Instalaþii electrice suprasolicitate, hornuri necurãþate, dar ºi oameni cãzuþi în stradã din cauza frigului. Cu asta s-au ocupat toatã luna ianuarie pompierii ºi paramedicii, care recunosc cã au foarte multe solicitãri, iar acestea din urmã nu au fost deloc puþine. „Din 1 ianuarie 2014, pânã la ora la care discutãm am avut 77 de solicitãri cu caracter medical”, a mai adãugat Alexandrescu, care recunoaºte cã mulþi au fost oameni cãzuþi în stradã, din cauza gheþii, a gerului, ori a comelor alcoolice. Serviciul SMURD în Estul Vãii a devenit funcþional la finele anului trecut, dar deja paramedicii de aici au avut zilnic de lucru. Asta mai ales cã, în blocurile sociale din Petrila, au intervenit în mai multe rânduri, atunci când instalaþiile electrice au luat pur ºi simplu foc ºi au pus în pericol toatã comunitatea din zonã. Diana MITRACHE

ªapte ani de la dispariþia primarului Carol Schreter

n aceastã sãptãmânã se împlinesc ºapte ani de la dispariþia celui care a fost un mentor chiar ºi pentru primarul de astãzi al municipiului Petroºani, dar ºi pentru alþi politicieni. Carol Schreter s-a bucurat de susþinerea multor locuitori ai municipiului, el fiind ales de douã ori în fruntea „capitalei” Vãii Jiului. Pe data de 9 februarie 2007, Carol Schreter avea sã se stingã, la vârsta de 76 de ani, la secþia de dializã a Spitalului de Urgenþã din municipiul Petroºani. Primarul de atunci avea probleme grave de sãnãtate ºi se afla pe lista pacienþilor care fãceau hemodializã, la spitalul din

localitate. Din rapoartele medicilor specialiºti a reieºit cã decesul a survenit în urma unui infarct chiar în timpul ºedinþei de dializã. Primarul Carol Schreter se afla la al doilea mandat, primul fiind dus la îndeplinire între anii 1996-2000. A fost membru al Partidului Democrat din 1998 ºi deþinea funcþia de vicepreºedinte al Organizaþiei Municipale Petroºani a PD. Înainte de a intra în politicã ºi în administraþia localã, Carol Schreter a fost director de minã timp de 24 de ani, la exploatãrile miniere Valea de Brazi-Uricani ºi EM DâljaPetroºani ºi chiar director general al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, fiind doctor

în minerit. Carol Schreter îºi doarme somnul de vechi în cimitirul evreiesc din Petroºani, unde din ce în ce mai rar trece cineva pentru a-i pune o floare la mormânt, chiar dacã acest lucru nu se cere la evrei, dar nici nu se interzice. Maximilian GÂNJU

Viroze, mâini ºi picioare rupe

ute de oameni de la nivelul întregului judeþ au ajuns la spital din cauza infectiilor respiratorii si a pneumoniei. În afara de asta, mulþi pacienþi au venit la medic ºi cu fracturi, luxatii sau entorse. De circa o sãpãmânã, de când a venit zãpada ºi gerul, pacienþii care vin în Serviciul de Urgenþã de la Petroºani, cel puþin, sunt simþitor mai mulþi decât înainte. „Aceastã cazuisticã este specificã sezonului rece ºi s-a constatat o creºtere a prezentãrilor faþã se sãptãmânile anterioare. Cei mai afectaþi sunt copii ºi vârstnicii”, a declarat dr. Ioan Ienea, medic UPU SMURD Petroºani ªi, aºa cum era de aºteptat, numãrul fracturilor de membre, mai ales inferioare, este considerabil. Nu puþini au fost oamenii care au cãzut pe gheaþã. „ Am avut ºi cazuri de fracturi ale membrelor superioare ºi inferioare în urma alunecãrii pe gheaþã. Ne aºteptãm ca aceste cazuri sã se înmulþeascã, þinând cont de vremea de afarã”, a mai precizat Ienea. În Valea Jiului, Petroºani, cel puþin, primãria a reusit sã deszãpezeascã ºi sã dezgheþe toate trotuarele centrale, însã unele artere secundare, cum sunt cele care traverseazã campusul ºi duc la Universitate, sunt adevãrate pericole pentru studenþi ºi nu numai. Oamenii sã plâng cã trebuie sã facã echilibristicã atunci când ajung în zonã. Trotuare precum acestea mai sunt în Valea Jiului ºi nu puþine, din pãcate. ªi totusi, conform experienþei anilor anteriori, apogeul adresabilitãþii în Serviciile de Urgenþã , cauzat de vreme, încã nu s-a înregistrat. Luiza ANDRONACHE

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Din Þara de Foc la Tijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort (r) 20:30 Provocarea

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Regele Scorpion 3 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un Crãciun de neuitat 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 În pielea celuilalt 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ruslan 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritul critic, pentru cã riscaþi sã fiþi considerat arogant. Nu este exclus sã aveþi probleme ºi în relaþiile sentimentale.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Korona Kielce 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua Korona Kielce 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:00 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã vã simþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sã nu puteþi termina o lucrare începutã mai demult. Riscaþi sã primiþi reproºuri din partea colegilor ºi chiar sã aparã tensiuni. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Se pare cã nu sunteþi mulþumit de nimic ºi vã enervaþi din orice. Nu suportaþi glumele ºi vã aprindeþi uºor, fie pentru cã partenerul de viaþã a cheltuit prea mult, fie pentru cã nu gãsiþi ceva etc. Încercaþi sã nu exageraþi ºi sã vã pãstraþi calmul!

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sã vã dea o veste care sã vã schimbe complet planurile pentru azi. Starea de confuzie pe care o resimþiþi este trecãtoare, aºa cã nu are rost sã vã faceþi griji. Dacã nu aveþi încotro, fiþi atent la bagaje ºi la acte.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cu partenerul de viaþã, pentru cã nu sunteþi de acord cu schimbãrile pe care doreºte sã le facã în casã. Pentru a evita o ceartã, este suficient sã þineþi seama ºi de dorinþele celorlalþi. Nu vã suprasolicitaþi ºi odihniþi-vã mai mult.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Întâmpinaþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Pãstraþivã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãbdare! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile prietenilor apropiaþi ºi ale rudelor.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Problemele sentimentale vã indispun. ªi relaþiile cu prietenii pot avea de suferit, dacã îi evitaþi. În schimb, aveþi un spor deosebit în activitãþi casnice, precum reparaþii, mutat mobila, zugrãvit etc. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi dezamãgit profund, pentru cã un coleg pe care îl consideraþi prieten încearcã sã vã discrediteze. Concentraþi-vã asupra problemelor importante pe le aveþi de rezolvat astãzi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus dupã ce aflaþi cã o rudã este foarte bolnavã. Nu vã puteþi concentra prea bine, aºa cã nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Dimineaþa sunteþi agitat din cauza amânãrii unei întâlniri de afaceri în care v-atþ pus mari speranþe. Temperaþi-vã nervozitatea, altfel puteþi ajunge în situaþii neplãcute. Ar fi bine sã discutaþi calm cu persoana iubitã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã afecteazã mult lipsa de corectitudine a unui partener de afaceri ºi vã pierdeþi încrederea în el. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fi bine sã evitaþi investiþiile.

21 februarie *** 20 martie Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºi întâlnirile cu persoane importante. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã mai tânãrã sã vã cearã un împrumut. Se pare cã are nevoie de bani pentru cursuri, cãrþi sau altceva legat de studii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Un potir, exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, pentru luna februarie, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va putea fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Este vorba despre un POTIR realizat în cadrul manufacturii de faianþã finã de la Batiz (judeþul Hunedoara), atelier care a funcþionat între anii 1805-1865. Potirul face parte din categoria de obiecte de o deosebitã

Azi se ia apa!

valoare artisticã, fiind creat în serie micã în cadrul manufacturii. Piesa se încadreazã ca perioadã de execuþie între anii 1820-1859, interval în care atelierul practica cu predilecþie decorarea cu albastru de cobalt. Corpul piesei are formã de clopot cu buza evazatã ºi uºor rãsfrântã. Piciorul se prelungeºte din corp, evazându-se spre bazã ºi formând talpa ce poartã semnãtura pictorului Rógan Károly, data 15 martie ºi parþial anul execuþiei 18.., ultimele douã cifre nefiind lizibile.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Pe cupã sunt redate sub formã de medalion douã compoziþii cu motive ºi simboluri creºtine, în timp ce extremitãþile piesei sunt marcate de un decor liniar, care face în acelaºi timp ºi delimitarea între volumele mari.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Marþi 4 Februarie 2014, în oraºul: - Petrila între orele 8:00 14:00. Zona afectatã: Str. Minei. Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Minei bl. 22.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014

Poate în viitor,

În Valea Jiului vor fi înfiinþate tabere ºcolare T

abere ºcolare ºi în Valea Jiului. În momentul de faþã, la nivelul judeþului Hunedoara sunt funcþionale doar douã tabere ºcoale. Ambele sunt în zona de nord a judeþului, adicã la Deva, respectiv la Orãºtie. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene pentru Tineret ºi Sport spun cã au purtat discuþii cu responsabilii consiliilor locale din Valea Jiului pentru a înfiinþa ºi aici astfel de locuri pentru copii ºi tineri.

”Pe parte de tineret ºi tabere dorim sã primim cât mai mulþi tineri ºi copii din judeþ cât ºi din þarã în cele douã tabere funcþionale, cea de la Cãprioara de lângã Deva ºi cea de la Costeºti din munþii

Tarife înjumãtãþite la telegondola din Straja T

arife mai mici la telegondola din Straja. Consilierii locali de la Lupeni au aprobat în cadrul ºedinþei ordinare din luna ianuarie scãderea tarifelor practicate la telegondola din Straja. Mãsurã a fost luatã pentru a atrage turiºtii, dar ºi localnicii. “Am luat aceastã decizie de a veni în sprijinul turiºtilor care vor sã urce în staþiunea Straja. Mulºtã lume ne-a spus cã preþurile vechi erau prea mari pentru posibilitãþile financiare ºi de aceea am luat mãsura de a scãdea tarifele. Sperãm cã sunt preþuri rezonabile”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Noile preþuri practicate diferã. Astfel, o urcare cu telegondola costã 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copii. Cei care practicã sporturile de iarnã îºi pot procura bilete cu mai multe drumuri. Astfel, un pachet achiziþionat pentru o perioadã cuprinsã între una sau patru zile

costã 70 de lei pentru adulþi ºi 42 de lei pentru copii. Preþurile scad dacã numãrul zilelor creºte. pentru un abonament cuprins între 5 ºi 10 zile adulþii vor plãti 60 de lei, iar copiii 35 de lei. Cel mai avantajos abonament este cel care cuprinde 21 ºi 30 de zile. Acesta costã 40 de lei pentru

Orãºtiei. În acelaºi timp dorim sã terminãm investiþia începutã acum patru ani prin finalizarea hotelului Flora de la Geoagiu, dar ºi începerea unei noi investiþii sau discuþii cu consiliile locale din Valea Jiului pentru înfiinþarea unei tabere ºcolare aici, fie în masivul Parâng, fie în Straja, datoritã faptului cã ar fi o oportunitate ºi în Valea Jiului nu existã o tabãrã de

adulþi ºi 28 de lei pentru copii. La toate aceste tarife se adaugã un leu pentru taxa de Salvamont. Noile tarife au intrat în vigoare de la 1 februarie ºi vor fi valabile pânã la 31 martie. Telegondola va funcþiona zilnic între orele 09:00-17:30, mai puþin marþea când se va face revizia.

stat”, a declarat Szell Lorinzc, directorul DJTS Hunedoara. Acum câþiva ani în Straja s-a dorit realizarea unei tabere pentru copii, însã proiectul a fost abandonat din lipsa fondurilor. ”A existat o discuþie mai veche, la Lupeni, în Straja cu fosta clãdire a cabanei noi a minei, acum 4-5 ani, dar din cauza lipsei fondurilor guvernamentale care trebuiau aduse, aceste discuþii nu s-au finalizat. Existã posibilitatea, iar prin procesul de descentralizare care mai

devreme sau mai târziu va urma eu cred cã ºi în Valea Jiului putem sã înfiinþãm cel puþin o tabãrã ºcolarã unde sã vinã atât copii ºi tineri din Valea Jiului, dar ºi din alte zone sã vadã zona minunatã pe care o avem ºi prin care putem atrage cât mai mulþi tineri ºi copii”, a mai precizat sursa citatã. În Valea Jiului nu existã nicio tabãrã ºcolarã. Doar douã astfel de locaþii sunt la nivelul judeþului, însã niciuna nu este într-o zonã montanã. Monika BACIU