Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 543

Cronica Vãii Jiului Luni, 3 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Sãpat” politic de luni bune

Constantin Lupu a eliberat fotoliul de director al INSEMEX Petroºani pentru PSD

Ultimul epurat politic >>> PAGINA A 3-A

Momârlanii nu vor mai fi denigraþi >>> PAGINA A 4-A

Primãriile din Valea Jiului plãtesc daunele fãcute de vandalii rãmaºi neprinºi de poliþiºti >>> PAGINA A 5-A

Gruia Stoica are afaceri în mineritul Vãii Jiului >>> PAGINA A 6-A

Sute de profesori, în pericol de a-ºi pierde locul de muncã >>> PAGINA A 7-A Cum a plãtit România bani grei pentru falsuri

„Brãþarile dacice sunt turnate în secolul XX” >>> PAGINILE 8-9

Tinerii ºi problemele contemporane >>> PAGINA A 12-A

upã nouã ani în care a condus destinele Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare (INCD) INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu ºi-a dat demisia. Locul sãu a fost luat de Arthur Gãman, ºeful Departamentului Securitate Industrialã din cadrul INSEMEX ºi membru al PSD Petroºani. Chiar dacã preferã sã nu vorbeascã despre acest lucru, decizia de a demisiona din funcþia de director al INCD – INSEMEX Petroºani, luatã de Constantin Lupu la finele sãptãmânii trecute, a fost motivatã ºi de, sau mai ales de, presiunile sau ºicanele politice la care a fost supus în ultima perioadã. >>> PAGINA A 3-A

Propun denunþarea contractului de comodat dintre Primãrie ºi Simota >>> PAGINA A 13-A

Mii de turiºti în Straja, la sfârºitul sãptãmânii >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

„Sãpat” politic de luni bune

Constantin Lupu a eliberat fotoliul de director al INSEMEX Petroºani pentru PSD

Chiar dacã preferã sã nu vorbeascã despre acest lucru, decizia de a demisiona din funcþia de director al INCD – INSEMEX Petroºani, luatã de Constantin Lupu la finele sãptãmânii trecute, a fost motivatã ºi de, sau mai ales de, presiunile sau ºicanele politice la care a fost supus în ultima perioadã. Lupu a rãmas fidel partidului care l-a propulsat pe scena politicã ºi în Consiliul Local Petroºani, respectiv PD-L, în timp ce PSD îºi dorea de multã vreme acest post. Lupta pentru fotoliul de director al INSEMEX – care, teoretic, nu ar trebui sã fie unul politic – este de notorietate, iar „placajul” fãcut de PSD prin diverse persoane a depãºit cu mult graniþele judeþului Hunedoara. De exemplu, în toamna anului trecut, Gorjeanul scria despre prim – vicepreºedintele PC Gorj, care a virat cãtre PSD tocmai pentru postul de director general al INCD – INSEMEX: „Dãnuþ Chirilã, pânã acum câteva zile prim-vicepreºedinte, numit ºi nu ales, la PC Gorj, naº de cununie al preºedintelui organizaþiei judeþene conservatoare, Marius Borcan, a schimbat, brusc, carnetul de partid albastru cu unul roºu cu trei trandafiri. Nu vã imaginaþi însã cã, conferenþiarul

Chirilã a schimbat peste noapte doctrina pentru opþiunile sale de stânga, cu care era scuzat miercuri în presã de finul deloc revoltat cã naºul a trecut la PSD, ci pentru o funcþie la care visa de ani buni. Este vorba despre funcþia de director al Institutului Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) din Petroºani, localitate hunedoreanã unde Chirilã presteazã, de câþiva ani, ca profesor la universitatea de stat. Ce nu a luat în calcul fostul conservator este cã funcþia în cauzã nu este însã una politicã, deºi se laudã cã deja ar fi plãtit-o, iar ocupantul postului, Constantin Lupu, numit aici prin concurs, are mandat pe acest scaun pânã în decembrie 2014”. ªi nu era singurul doritor, iar PSD nu a încetat nici un moment sã lupte cu toate armele de care dispunea pentru aceastã funcþie.

ãmâne în cadrul INSEMEX În cele din urmã, chiar dacã avea mandat pânã la finele acestui an, directorul INCD – INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, a cedat scaunul, dupã 9 ani în care a condus institutul ºi cãruia i-a schimbat efectiv faþa. „Da, aºa este, am

decis sã îmi dau demisia. Am considerat cã este mai bine sã mã retrag ºi sã mã dedic cercetãrii ºtiinþifice. Sunt chestiuni care vin din urmã ºi pe care nu doresc sã le comentez. Mã bucur cã cineva din interiorul Institutului a preluat postul de director. Eu voi rãmâne în continuare la INSEMEX, ca ºi cercetãtor”, a precizat Constantin Lupu. De fapt, acesta lucreazã de 39 de ani la INSEMEX Petroºani, o viaþã de om care a însemnat atât bune, cât ºi rele. În data de 15 martie

2005 a preluat funcþia de director ºi a adus institutul la forma în care este astãzi, când se poate bucura cã are în cont câteva milioane de euro din propriile contracte, pentru cã, financiar, trebuie sã stea pe propriile picioare chiar dacã teoretic se aflã în subordinea Ministerului Economiei. Iar în cei 9 ani de cât Lupu a fost numit director aici, INSEMEX a demonstrat cã se poate descurca ºi fãrã alocaþii bugetare. Dovadã stã faptul cã a devenit institut de cercetare – dezvoltare, dar sã nu uitãm cã, în urmã cu doar un an rezultatele economice dar ºi cele din domeniul cercetãrii au fãcut ca INSEMEX sã fie declarat cel mai bun institut din subordinea

Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri. Cu o multitudine de contracte în þarã, dar ºi în strãinãtate, cu o sferã de activitate bogatã ºi diversificatã, institutul a reuºit, chiar ºi în vremuri de crizã economicã, sã aibã un bilanþ economic pozitiv, dar ºi contracte ferme care sã-i asigure nu supravieþuirea, ci dezvoltarea continuã.

Ultimul epurat politic

onstantin Lupu, fostul director al INCD INSEMEX Petroºani este ultimul epurat politic, dupã ce, timp de mai bine de un an de la alegerile locale din 2012, a reuºit eroic sã facã faþã presiunilor politice. Pentru cine nu îºi mai aminteºte, imediat dupã alegerile din 2012, USL-ul a declanºat o adevãratã vânãtoare de posturi de conducere. Marius MITRACHE Aºa se face cã în toate companiile, instituþiile, ori direcþiile descentralizate au ajuns la conducere membrii PNL ori PSD. Nu mai are rost

acum sã vorbim despre competenþele oamenilor cuplului Ponta & Antonescu, ajunºi la conducere, rezultatul incompetenþei acestora îl simþim cu fiecare zi ce se scurge, dar meritã totuºi scoasã în evi-

De asemenea, INSEMEX Petroºani a primit recunoaºtere la nivel internaþional ºi deþine numeroase medalii de aur ºi argint sau trofee în domeniul inventicii, titluri obþinute la saloane de profil într-o competiþie acerbã. Iar cele mai multe invenþii sunt menite sã salveze vieþile celor care muncesc în medii periculoase.

denþã aceastã luptã de-a dreptul nesimþitã pentru ciolan. Institutul de Cercetãri Insemex este de departe unul dintre instituþiile care la nivel naþional are PERFORMANÞÃ. Are milioane de euro în conturi ºi contracte extrem de atractive. Deci, un fel de vacã de muls pentru clientela clasei politice. Acum înþelegeþi care este de fapt miza pentru ºefia acestui institut ºi de ce s-au dat lupte pentru preluarea acestuia? Este, dacã vreþi sã ne întoarcem în urmã cu vreo 14 ani, exact în aceeaºi situaþie ca ºi Compania Naþionalã a Huilei. În perioada 2000-2004, tot PSD-ul era la guvernare, iar Compania Naþionalã a Huilei se umpluse de sute de cãpuºe care, pe de o parte i-au îmbogãþit pe politicieni ºi clientela, dar, dupã cum se vede astãzi, au falimentat industria minierã. Cu acest exemplu oare în câþi ani Institutul din Petroºani, mândria întregii Vãi a Jiului va ajunge în situaþia Companiei Naþionale a Huilei? Este doar o chestiune de timp...

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Momârlanii nu vor mai fi denigraþi

emersul unui fost viceprimar din Valea Jiului de a corecta în DEX explicaþia cuvântului momârlan are ºanse de izbândã.

Academia Românã are în vedere corectarea erorii, iar în viitorul DEX, cuvântul momârlan nu va mai fi explicat ca „prost, necioplit etc”. Momârlanii, urmaºi ai

dacilor care au stãpânit pãmânturile din Valea Jiului au început demersurile pe lângã Academia Românã de a îndrepta greºeala prin fostul viceprimar al localitãþii Aninoasa. Iniþiativa lui este susþinutã de comunitãþile de momârlani din Valea Jiului care considerã explicaþiile cuvântului „momârlan” din Dicþionarul Explicativ al Limbii Române cel puþin denigratoare

denigratoare. „Aþi adus un mare prejudiciu de imagine locuitorilor bãºtinaºi din Valea Jiului care sunt în numãr de aproximativ 100.000 de persoane”, îºi explicã iniþiativa fostul edil al Aninoasei, Mihãiþã Nistor. Acesta cere înlocuirea explicaþiei din DEX, dar nu numai atât. „Cei care au provocat aceastã jignire publicã la adresa acestei comunitãþi sã vinã cu

scuzele de rigoare. În sprijinul acestei solicitãri vin cu urmãtoarele explicaþii: Cuvintele latine: moror se traduce în rãmãºiþã, lan în bãºtinaº sau de demult, straºnic (trebuie vãzute traducerile ºi în limba românã ºi maghiarã) totodatã cuvântul maghiar maradvany sau derivatele sale din limba maghiara se traduc în limba românã în rãmãºite, de demult, bãºtinaºi”, aratã Nistor.

cademia a dat rãspuns

Rãspunsul reprezentanþilor Academiei Române nu s-a lãsat aºteptat, iar preºedintele acestei instituþii dã asigurãri cã în noul Dicþionar Explicativ al Limbii Române, în dreptul cuvântului „momârlan” se va gãsi explicaþia corectã.

Lupeniul ºi-a ales liberalii rganizaþia PNL din Lupeni revine în O forþã în politica din Valea Jiului ºi drept dovadã, la finele sãptãmînii trecute, liberalii ºi-au votat preºedinþii a douã dintre cele mai importante organizaþii. ªi dacã la tineret a fost reconfirmat în funcþie preºedintele, organizaþia de femei a ales în unanimitate aceeaºi doamnã. Alegerile au avut loc în cadrul unei ºedinþe la care au participat aproape totþi membrii PNL din Lupeni, dar au avut ºi invitaþi de onoare. Asta le-a dat curaj liberalilor cã fac ceea ce trebuie ºi, drept urmare, cã vor sã devinã o forþã în politica localã. „În dupã amiaza zilei de 30 ianuarie au avut loc la

Lupeni adunãrile generale pentru alegerea noilor structuri de conducere ale organizaþiilor de femei ºi de tineret ale filialei municipale ale PNL Lupeni. Cele douã

adunãri generale s-au bucurat de prezenþa a peste 85 % din numãrul de membri ºi de asemenea au fost onorate de prezenþa delegaþiilor organizaþiilor de femei ºi de tineret din toatã Valea Jiului. Din partea conducerii organizaþiei judeþene PNL au participat: preºedinte PNL Hunedoara – Mircea Ioan Moloþ, preºedinte PNL Deva – Tiberiu Balint, deputaþii PNL Hunedoara – Bogdan Þâmpãu ºi Carmen Hãrãu, iar tinerii au

fost încurajaþi de prezenþa preºedintelui TNL Hunedoara – Raul Stoica. La organizaþia femeilor liberale din Lupeni a fost aleasã în unanimitate de voturi doamna Aniþa Burlacu, iar la organizaþia de tineret a fost reconfirmat în funcþia de preºedinte, cu unanimitate de voturi domniºoara Alina Hiciu”, se aratã într-un comunicat remis presei de liberalii din vestul Vãii Jiului. Adunãrile generale ale celor douã organizaþii au stabilit programul de activitate pentru anul 2014, care vizeazã în principal cele douã campanii electorale din acest an: alegerile Europarlamentare ºi alegerile prezidenþiale. Diana MITRACHE

„Am trimis mai multe e-mailuri ºi mesaje instituþiilor, dar important este cã au rãspuns cei care pot rezolva modificarea DEX-ului cu referire la cuvântul ,,momârlan''. Domnul Ionel Haiduc, preºedintele Academiei Române ne-a rãspuns cu menþiunea cã scrisoarea noastrã a fost transmisã Secþiei de limbã-literaturã în vederea corectãrii ediþiei viitoare a DEX”, a mai declarat fostul viceprimar al Aninoasei. Bãºtinaºii din Valea Jiului, bazându-se ºi pe înscrierilor istorice, spun cã „momþrlan” provine din cuvintele latine: moror care se traduce

în rãmãºiþã, lan în bãºtinaº sau de demult, straºnic (trebuie vãzute traducerile ºi în limba românã ºi maghiarã) ºi totodatã cuvântul maghiar maradvany sau derivatele sale din limba maghiara care se traduc în limba românã în rãmãºite, de demult, bãºtinaºi. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Primãriile din Valea Jiului plãtesc daunele fãcute de vandalii rãmaºi neprinºi de poliþiºti D esi pânã acum s-au umplut pagini întregi de ziar, s-au filmat zeci de ºtiri ºi autoritãþile au promis de fiecare datã cã încearcã sã rezolve problema, iatã ca nici acum nu s-a întâmplat aºa.

Nu ºtim ce fac patrulele de poliþie, mai ales cele de noapte, dar în Valea Jiului se distrug bunuri chiar în plinã strada, iar asta fãrã ca nimeni sã nu pãþeascã nimic. Anumite persoane, pline de teribilism, periodic îºi mãsoarã forþa ºi îºi descarca

nervii unei vieþi nefericite chiar pe mobilierul stradal. Primãriile trebuie mereu sã scoatã bani din buzunar pentru înlocuirea pubelelor

incendiate de piromani, care niciodatã nu sunt prinºi. Bãncile, la fel, sînt rupte, degradate sau smulse. Asta se întîmplã pe cînd patrulele

de poliþie mixte se presupune cã sunt permanent în teren. ªi, paradoxul în aceste situaþii este nu doar cã oamenii legii sînt incapabili sã-i prindã pe

vandali, dar nici nu ºtiu cu cine au de-a face. Autoritãþile locale privesc neputincioase cum dimineaþã mai dispare cîte un coº de gunoi sau cum zace rupt pe trotuar dupã o noapte de luptã. Pînã acum niciun rãufãcãtor nu a fost identificat de forþele de ordine, iar despre sancþiuni nici nu poate fi vorba. Tot ce le rãmîne primãriilor în acest caz este sã înlocuiascã cu bani publici toate coºurile de gunoi ºi mobilierul stradal distrus. Luiza ANDRONACHE

Casa Naþionalã de Asigurãri de A.D.I, la mâna administraþiilor publice urmã cu an de Sãnãtate întârzie deschiderea Î nzile, mai multe administraþii locale biroului de la Petroºani din Valea Jiului au

iroul de la Petroºani al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate mai aºteaptã pânã sã poatã fi deschis ºi asta în ciuda demersurilor fãcute de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi ai Primãriei Petroºani.

Lucrurile s-au împotmolit la Bucureºti, dupã ce responsabilii de aici ºi-au dat seama, cu mare întârziere, cã pentru funcþionarea acestui birou este nevoie de un spaþiu separat. La Petroºani ar urma sã funcþioneze un punct de lucru al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate pentru coasiguraþii din Valea Jiului, aºa încât aceºtia sã nu mai fie nevoiþi sã batã drumul pânã la Deva pentru o adeverinþã. „Sunt anumite cauze care au fost independente de

voinþa mea ºi sunt din cauza birocraþiei de la nivelul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Dupã ce am avut acceptul preºedintei Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, dar ºi al Casei Naþionale, timp de douã luni de zile de la nivel central nu s-a miºcat nimic. Sãptãmâna aceasta ne-a comunicat cã are nevoie de un spaþiu care sã fie separat din toate punctele de vedere. Noi pregãtisem spaþiul în care îºi desfãºoarã activitatea ºi comisiile de evaluare a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap, din cadrul Spitalului. Aveam acolo, aprobat prin hotãrâre de consiliu, un spaþiu ºi dupã douã luni de la nivelul Casei naþionale ºiau dat seama cã ne trebuie un spaþiu separat, din cauza transmisiilor securizate de date ºi a bazei de date confidenþiale”, a explicat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, motivele întârzierii. Autoritãþile locale ºi judeþene au stat din nou la aceeaºi masã ºi au cãutat noi soluþii de rezolvare a problemei ºi în viitoarea ºedinþã a Consiliului Local Petroºani, din luna februarie, CL Petroºani îºi va da acceptul pentru noul spaþiu identificat, aºa încât pânã în martie oficiul de la Petroºani al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate sã fie funcþional. Car men COSMAN-PREDA

semnat pentru aderarea la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Termoficare. Acum, proiectul este în elaborare, iar prefectul judeþului Hunedoara, cel care de altfel a ºi fost iniþiatorul acestui proiect, spune cã întocmirea cât mai rapidã a documentaþiei stã în puterea administraþiilor publice.

.D.I. Termoficare, încã un proiect

”La ora actualã se lucreazã la documentaþia tehnicã astfel încât sã fie întocmit caietul de sarcini, în urma întocmiri acestuia sã se facã demersurile necesare pentru scoaterea la licitaþie a serviciului de termoficare care va fi unic pentru cele patru autoritãþi locale din Valea Jiului, respectiv pentru Petroºani, Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni. Din ceea ce mi-a spus secretarul primãriei din Petroºani în urmãtoarea perioadã va fi finalizatã ºi se vor demara procedurile de licitaþie. Sã se concentreze cei care

întocmesc documentaþia tehnicã astfel încât ea sã poatã fi realizatã într-un timp cât mai scurt. Aºteptãm ca autoritãþile de la Petroºani sã impulsioneze pentru cã ei sunt cei care au aceastã responsabilitate”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Prefectul spune cã aceastã asociaþie va aduce numai lucruri benefice pentru abonaþi, asta în contextul în care în prezent toate societãþile de termoficare din Valea Jiului sunt în insolvenþã. ”Este singura soluþie ca sã mai avem termoficare în Valea Jiului ºi sã putem sã accesãm fon-

duri ca sã reabilitãm întreg sistemul de termoficare, mai multe societãþi de termoficare din Valea Jiului au intrat în insolventa ºi în lichidare ºi din pãcate asta ar fi soluþia din ultima perioadã ºi pentru cele care au mai rãmas. Agenþia de Dezvoltare Intercomunitara printr-un sistem integrat ar putea sã beneficieze din partea unui furnizor de termoficare, posibil sã fie CEH care are o forþã financiarã, sã poatã sã furnizeze agentul termic, sã poatã sã reabiliteze pânã când vom reuºi sã facem investitile necesare, cel mai probabil printr-o finanþare externã”, a mai precizat sursa citatã. Practic, noua societate va fi constituitã ca un punct de lucru al CEH. Înfiinþarea propriu – zisã a societãþii a fost întârziatã cu câteva luni ºi asta din cauzã cã Termoficare Petroºani este în insolvenþã Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Gruia Stoica are afaceri în mineritul Vãii Jiului

ontroversatul om de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), care a fost arestat sãptãmâna trecutã, miercuri, are afaceri ºi în Valea Jiului. Acesta ,compania pe care o conduce, mai exact, a câºtigat contractul de transport ºi manevrare a cãrbunelui în interiorului unitãþilor minere, contract încheiat cu Complexul Energetic Hunedoara. Luiza ANDRONACHE “Confirm faptul cã este un contract încheiat între GFR ºi Complexul Energetic Hunedoara. Dateazã din 4 iunie 2013 ºi are ca obiect manevrã feroviarã la liniile fer-

ate industriale, proprietatea Complexului Energetic Hunedoara. Durata contractului a fost din luna a ºasea 2013 pânã la 31 decembrie 2013 cu posibilitatea prelungirii pe primele patru luni ale acestui an, pânã la un nou contract ”, a

declarat Nicolae Drãgoi la postul local de televiziune Mondo TV. Tot conform ºefului

n acest an, pe lângã campanile europene sau naþionale, inspectorii de muncã din Valea Jiului vor efectua ºi acþiuni axate pe specificul activitãþilor din zonã. Prima dintre acestea va demara în cursul lunii februarie, fiind vorba despre verificarea mãsurilor de sãnãtate ºi securitate în muncã pentru prevenirea incendiilor ºi exploziilor în sectorul extractiv.

„Pe lângã campaniile naþionale noi derulãm ºi o serie de campanii suplimentare legate de specificul activitãþilor din judeþ. Prima dintre acestea se va desfãºura în perioada 10 – 14 februarie ºi se referã la verificarea mãsurilor de sãnãtate ºi securitate în muncã în vederea prevenirii incendiilor ºi exploziilor în sectorul extractiv. În acelaºi timp, vom continua ºi con-

S-a votat bugetul CJ Hunedoara

Maximilian GÂNJU Bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara a fost votat, vineri, de cãtre consilierii judeþeni, valoarea acestuia fiind stabilitã la suma de 128,73

milioane lei, banii urmând sã fie folosiþi pentru mai multe proiecte de investiþii din domenii cum ar fi sãnãtatea, reabilitãrile de drumuri sau cofinanþarea unor proiecte europene importante pentru

CFR Marfã la licitaþia pentru transportarea cãrbunelui în beneficiul Complexului Energetic Oltenia.

El a primit mandat de arestare pentru 29 de zile din partea judecãtorilor.

Încep campanile privind securitatea muncii

Mircea NISTOR

leºii judeþeni au votat la finele sãptãmânii trecute bugetul de venituri ºi cheltuieli al judeþului Hunedoara, consilierii alocând banii cãtre sãnãtate, reabilitãri de drumuri sau pentru a acoperi partea de contribuþie proprie la proiectele europene.

Diviziei Miniere, Nicolae Drãgoi, contractul s-a derulat fãrã probleme pentru cei din Complexul Energetic Hunedoara. Conform D.N.A omul de afaceri a fost retinut pentru ca i-ar fi dat avocatului Doru Boºtinã trei milioane de euro pentru a afla, prin intermediul acestuia, ce preþ oferã

judeþ. Tot la ºedinþa de la finele sãptãmânii, când s-a trecut la votarea bugetului, aleºii judeþeni au fost suprinºi de anunþul preºedintelui CJ Hunedoara care a anunþat cã nu va vota bugetul. În fapt, ºeful CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ s-a abþinut de la votarea bugetului propriu al judeþului pe anul 2014, dar ºi în cazul unor proiecte de hotãrâri, în care se fãcea referire la alocarea de fonduri, pentru a evita o posibilã

troalele la unitãþile miniere privind respectarea mãsurilor de securitate în totalitatea lor. În ceea ce priveºte campaniile naþionale, cele din acest an sunt legate de stres, transportatori, construcþii, valenþe culturale sau exploatãri forestiere. Respectiv în domeniile în care sunt înregistrate cele mai multe accidente de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu Sãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. situaþie în care Agenþia Naþionalã de Integritate l-ar putea acuza de conflict de interese.

În ceea ce priveºte anul 2013, acesta s-a încheiat, în privinþa accidentelor, cu un bilanþ aproximativ egal cu cel din anul anterior. “Putem spune cã anul 2013 a fost aproape identic cu anul 2012, în ceea ce priveºte numãrul ºi gravitatea accidentelor de muncã. Astfel, anul trecut am înregistrat 174 de accidente, iar în 2012 au fost 173. În acelaºi timp, au fost 4 accidente mortale, la fel ca ºi în 2012. De asemenea, în fiecare dintre ultimii doi ani am avut câte un accident colectiv de muncã, soldat fiecare cu câte 3 victime.

Din fericire, ambele nu au fost deosebit de grave, fiind înregistrate doar incapacitãþi temporare de muncã. Pe de altã parte, anul trecut a crescut numãrul încadrãrilor în invaliditate, având de rezolvat dosare chiar ºi din anul 1980. Dupã cum se ºtie, pentru ca oamenii sã beneficieze de pensie, trebuie reluat dosarul de cercetare. În altã ordine de idei, în cursul anului trecut, s-a înmulþit simþitor numãrul accidentelor de muncã datorate accidentelor de circulaþie”, a mai spus Ileana Bodea. În timp ce numãrul accidentelor de muncã din sectorul minier a înregistrat un recul, în schimb, a crescut cel din alte domenii de activitate. Aici ar fi vorba, în principal, despre construcþii sau prelucrarea primarã a lemnului.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Sute de profesori, în pericol de a-ºi pierde locul de muncã in ce în ce mai puþini elevi. Zeci de profesori sunt D în pericol de a-ºi pierde locurile de muncã dupã ce la nivelul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara s-a luat mãsra de a reduce numãrul claselor dedicate viitorilor liceeni. Responsabilii IªJ pun pe seama deciziei numãrul din ce în ce mai scãzut al elevilor. ”La momentul de faþã la nivelul judeþului Hunedoara datoritã reduceri naturale a numãrului de elevi, numãrul claselor a IX a este în scãdere. Aceste neîmplinire ale anumitor licee vin pe fondul necesitãþi încadrãri într-un buget alocat ºi pe baza folosiri unor formule din care a fost

calculat numãrul de absolvenþi de clasa a VIII a. Totalul acestora a fost împãrþit la numãrul de elevi care trebuie sã fie inclasa a IX a ºi a rezultat un numãr de clase. Nu putem spune cã este cea mai bunã soluþie dar în momentul de faþã trebuie sã ne

gândim ºi la cadrele didactice care ar putea sã rãmânã fãrã loc de

muncã într-o astfel de vreme”, a declarat Vasile Pop, inspector IªJ Hunedoara. Cei de la inspectorat nu pot avansa un numãr al cadrelor

didactice care din urmãtorul an ºcolar sar putea sã rãmânã fãrã locuri de muncã. ”Numãrul de cadre didactice nu cred cã îl poate spune cineva.

Petiþie a profesorilor, împotriva discriminãrii Membru

u sunt de acord sã fie catalogaþi drept „ºpãgari”, iar pentru asta au înaintat o petiþie cãtre Guvern. Vorbim despre profesorii hunedoreni din Federaþia sindicatelor din educaþie Spiru Haret, care le-au scris guvernanþilor cã învãþãmântul este subfinanþat ºi de aici sunt generate cazuri considerate totuºi, izolate. În petiþia adresatã Guvernului, profesorii, membri de sindicat în Federaþia Spiru Haret, atrag atenþia asupra subfinanþãrii învãþãmântului în România ºi recunosc cã este inadmisibil ca „activitatea unei unitãþi de învãþãmânt sã fie susþinutã financiar de salariaþii acesteia ºi de pãrinþi, în condiþiile în care învãþãmântul, potrivit Constituþiei României, este gratuit”. Mai mult, cadrele didactice nu mai vor sã fie catalogate drept niºte „ºpãgari”, aºa cum sa întâmplat în ultima perioadã. „Este o petiþie în care noi protestãm împotriva subfinanþãrii învãþãmântului, care este prioritate naþionalã, iar ca prioritate naþionalã ar trebui sã primeascã 6% din PIB, dar nici

în acest an nu va fi mai mult de 4%, dar

ºi împotriva campaniei exclusiv dusã împotriva cadrelor didactice ºi care ne afecteazã. Nu dezminþim faptul cã sunt între noi profesori care sunt în culpa celor prezentaþi la TV, dar nu se poate arunca cu noroi împotriva tuturor cadrelor didactice”, a declarat Rodica Doicear, secretar general al Federaþiei Spiru Haret din judeþul Hunedoara. Asta o recunosc ºi

cei de la Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara, care nu contestã faptul cã orice pãdure are ºi uscãturi, dar agreeazã ideea cã profesorii sunt oameni integri. „În cadrul strategiei naþionale de acþiune anticorupþie s-au prelucrat mai multe articole de lege, care presupun ºi ceea ce

ar însemna obþinerea de foloase necuvenite. Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, prin adunãri ºi dezbateri, ºi nu fãrã ajutorul presei, a încercat sã demonstreze cã aceste cazuri sunt izolate ºi nu reprezintã calitatea dascãlilor. Ne bucurãm cã în Hunedoara nu avem astfel de cazuri, deºi poate cã ar trebui sã regândim modul de sprijin al instituþiilor ºcolare de cãtre pãrinþi”, a precizat

Vasile Ioan Pop, inspector general adjunct, IªJ Hunedoara. Protestul profesorilor va fi adresat guvernanþilor, pentru a le atrage atenþia sã schimbe ceva în bine în învãþãmântul românesc. ªcolile ar trebui sã primeascã mai mulþi bani pentru dotãri, copiii manuale competitive

ºi dascãlii salarii decente/ Diana MITRACHE

fondator, cotizaþie la zi

S-a acþionat în mod unitar la nivelul întregului judeþ astfel încât nicio zonã sã nu fie defavorizata ºi s-a acþionat doar în interesul copiilor”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au propus în cursul acestei sãptãmâni ca numãrul claselor de a IX- a, pentru anul ºcolar 2014 – 2015, sã fie de 135, faþã de 148 câte au fost propuse pentru anul ºcolar în curs. Monika BACIU

Asociaþiei ,,SALVITAL” Hunedoara a fost recunoscutã de cãtre Judecãtoria Deva prin Încheierea civilã nr.9/A/2005, fiind dispusã înscrierea acesteia în Registrul special al asociaþiilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei.

0.000 de lei pentru Salvital. Consiliul Judeþean Hunedoara s-a achitat de cotizaþiile cãtre diferite asociaþii. Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi are ca scop crearea unei componente integrate la nivelul judeþului, specializatã în acordarea ajutorului de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã. Personalitatea juridicã a

Consilierii judeþeni au aprobat în cadrul ºedinþei lunare alocarea sumei de 450 de mii de lei pentru susþinerea asociaþiei în subordinea cãreia funcþioneazã modulele SMURD din judeþul Hunedoara. Instituþia judeþeanã este una dintre puþinele instituþii care achitã la timp cotizaþiile cãtre aceastã asociaþie care are de recuperat sute de mii de lei de la diferite primãrii sau alte organizaþii. Monika BACIU

8 Actualitate

Cum a plãtit România bani grei pentru falsuri

„Brãþarile dacice sunt turnate în secolul XX” F

ostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, a plãtit peste ºase milioane de euro din banii statului pentru brãþãri dacice false, potrivit ziuanews. ZIUAnews solicitã anchetarea magistraþilor, a fostului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, ºi a tuturor celor care au fost implicaþi în modificarea istoriei României ºi în devalizarea bugetului naþional în urmã cu ºapte ani. Autoritãþile s-au folosit de expertul infractorilor, pe care l-au transformat în martor ºi expert al acuzãrii, pentru a confirma veridicitatea istoricã a brãþãrilor. Nici un moment nu s-au gândit de ce au fost gãsite 38 de brãþãri întrun singur loc, de parcã toþi dacii s-au îngrãmãdit sã-ºi depunã brãþãrile în aceeaºi groapã, descoperitã 2000 de ani mai târziu, de trei inºi. Publicaþia a lansat autoritãþilor, de la începutul dosarului penal, solicitarea de a stabili cu exactitate unde este groapa în care au fost descoperite cele 3040-50 de brãþãri pentru cã, dupã 8-9 ani de procese, nu se cunoaºte încã dacã aceasta este în Sarmizegetusa, ori la un kilometru depãrtare, ori pe o culme numitã Cãprãreaþa, aflatã în afara oricãrui sit arheologic. ZIUAnews vã prezintã în exclusivitate documen-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

tul care probeazã cã brãþãrile dacice au fost fãcute din „goarna lui Tudoricã", folosindu-se, dupã cum am spus cu ani înainte, aur de la Roºia Montana, ºi, ulterior, vândute unor strãini dornici de a deþine piese istorice. Statul român, prin liberalul Adrian Iorgulescu, poliþistul Aurel Condruz ºi procurorul Augustin Lazãr, în prezent procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba, ºi-au creat cariere pe spinarea acestui dosar, au justificat cheltuirea a peste ºase milioane de euro ºi n-au realizat nimic. Brãþãrile dacice aflate în Muzeul Naþional de Istorie a României sunt false!

rãþãrile sunt „de datã recentã"! La ultimul termen de judecatã din dosarul aurul dacilor, derulat la Curtea de Apel Alba, maestrul Gheorghiþã Mateuþ a depus o expertizã semnatã, în iunie 2000, de expertul în artã ºi specialistul în tehnici de laborator P.H. Laycock, de la Institut Superieur Industriel de Bruxelles, care aratã cã brãþãrile sunt "de datã recentã". Redãm mai jos concluziile raportului de expertizã semnat de Laycock. "Subsemnatul, P.H.Laycock, expert în artã ºi specialist în tehnici de laborator, autorizat de Camera belgianã a Experþilor în opere de artã ºi de camera experþilor belgieni privind chestiuni legale ºi de arbitraj, declar cã am examinat cu ajutorul unui microscop binocular brãþara de aur, a cãrei fotografie este ataºatã mai sus, ºi dimensiunile precise ale acesteia sunt: diametru 120 mm, înãlþime 99 mm. Pe baza examinãrii microscopice a suprafeþei acesteia, certific cã aceastã bijuterie este de datã recentã, aºa cum este atestat de caracteristicile depunerilor, absenþa coroziunilor, regularitatea manufacturii ºi descoperirea unor urme lãsate de unelte moderne". În anul 2000, când aceastã expertizã a fost realizatã la cererea unuia dintre antreprenorii din Deva, înainte de

începerea oricãrui dosar penal, descoperirea unor obiecte încadrabile ca fiind de patrimoniu ºi nepredarea lor era consideratã contravenþie, nu infracþiune!

iliera aurului

Mai mulþi antreprenori din Deva au descoperit, în urmã cu mai bine de 13 ani, o schemã pentru a obþine bani uºor, profitând de istorie ºi de dorinþa unor oameni de afaceri strãini de a deþine obiecte istorice. Ca atare, afaceriºtii, deveniþi ulterior inculpaþi în dosarul "Aurul Dacilor", au achiziþionat aur pur de la Roºia Montanã, din care, cu ajutorul unor meºteºugari ºi al mai multor experþi din cadrul Muzeului Deva, au confecþionat brãþãrile. Acestea imitau aproape la perfecþie brãþãrile dacice din argint. Grupul de escroci a pus la cale o adevãratã filierã pentru scoaterea pe piaþã a brãþãrilor, gãsind experþi, case de licitaþie dornice sã scoatã la vânzare asemenea obiecte ºi bineînþeles, cumpãrãtori privaþi. ªmecheria întregului plan era urmãtoarea: nimeni nu putea proba adevãrata istorie a dacilor sau a meºteºugurilor lor, dovadã cã, de abia dupã începerea dosarului penal au apãrut cercetãtori care au susþinut cã dacii aveau cultura aurului. Poziþionaþi într-un spaþiu istorico-geografic aproape virgin, sub influenþa a 50 de ani de istorie fabricatã de comuniºti, antreprenorii deveni au gãsit soluþia pentru a face vandabile brãþãrile din aur: dacii le purtau pe mâini ºi le-au îngropat pe toate într-un singur loc, pentru cã erau foarte bogaþi, dar nu foarte deºtepþi. Au câºtigat din asta sume bune, pânã ce

unui politician i-a trecut prin minte cã nimeni nu poate proba cã brãþãrile sunt false. Ca atare, statul le rãscumpãrã, noi primim medalii, bacºiºuri sub formã de prime, ne facem cariere ºi escrocheria devine cu dublu sens. În mare, aceasta este istoria dosarului "Aurul Dacilor", în care escrocii au fost escrocaþi. Din pãcate pentru ei, îi aºteaptã ani grei de puºcãrie, pentru cã nici un om politic nu va putea sã îºi asume responsabilitatea de a recunoaºte public cã un coleg, fie el ºi liberal, un procuror, fie el ºi procuror general, ºi un miliþian, fie el ºef la IGP, au deturnat milioane de euro pe sub nasul lor.

arbra - agent dublu

Pentru a-ºi asigura condamnãrile inculpaþilor în acest caz, procurorul Lazãr Augustin ºi poliþistul Condruz au apelat la un expert-martor pe care l-au prezentat presei ca fiind cel mai mare specialist în brãþãri dacice, Barbra Deppert-Lippitz. Culmea, aceasta a fost cea care a vãzut prima datã brãþãrile, de la escroci, ºi care, contra unor comisioane, le-a dat acestora fix ce aveau nevoie pentru a le scoate la vânzare - certificatul de autenticitate. Dupã ce a demarat dosarul penal în România, Barbra Deppert-Lippitz a fost

contactatã de autoritãþile române ºi, de aceastã datã, din nou, pentru un onorariu de la autoritãþile române, a susþinut cã brãþãrile sunt reale, dacice. Nici procurorul Lazãr Augustin, nici poliþiºtii care au lucrat la acest dosar, dar nici Iorgulescu nu s-au chinuit sã verifice modul în care Lippitz a analizat prima datã brãþãrile, la fel cum nu au fost interesate sã afle de ce, în calitatea sa de expert în antichitãþi, deºi a susþinut în instanþã cã a avut îndoieli cu privire la provenienþa obiectelor, nu a anunþat nici o autoritate, românã sau germanã, ci doar ºi-a încasat comisionul. Mai mult, în timpul procesului, încã înainte de a exista vreo condamnare în acest caz, statul român a început sã plãteascã sume colosale, de ordinul milioanelor de euro, cãtre deþinãtorii strãini de brãþãri, pentru a le rãscumpãra, fãrã ca mãcar sã verifice autenticitatea acestora ºi dacã cumpãrãtorii au fost de bunã-credinþã, aºa cum le impunea legea. Dacã ar fi descoperit cã deþinãtorii nu au fost de bunã-credinþã ºi aveau dubii cu privire la provenienþa brãþãrilor, statul român ar fi trebuit sã solicite confiscarea lor, nu sã le rãscumpere! Culmea, cea prin conturile cãreia s-au fãcut rãscumpãrãrile, cu acordul lui Iorgulescu, a fost chiar Barbra DeppertLippitz!

cuzaþiile maestrului Mateuþ Maestrul Gheorghiþã Mateuþ a declarat, pentru ZIUAnews, cã aceastã expertizã demonstreazã cã nu existã obiect material, ºi, ca atare, nu existã faptã! Mai mult, maestrul a explicat, pentru ZIUAnews, cã în acest dosar numai în faza de urmãrire penalã au fost fãcute de cãtre specialiºti, nu de experþi, constatãri tehnico-ºtiinþifice, nu expertize, iar instanþele au refuzat sã dispunã realizarea unor expertize care sã certifice, mai presus de orice îndoialã, autenticitatea brãþãrilor! Atitudinea instanþelor, dar ºi a procurorului Lazãr, este una inexplicabilã. De ce ar fi ales reprezentanþii statului sã plãteascã milioane de euro opunându-se unei expertize care ar fi demonstrat autenticitatea bunului rãscumpãrat? Mateuþ a precizat cã a solicitat instanþei sã decidã achitarea inculpaþilor, pe motiv cã fapta nu existã! "Lipseºte obiectul material ºi consecinþa este cã nu existã faptã fãrã obiect material, pentru cã obiectul aici este element constitutiv al infracþiunii, fãrã obiect material nu existã infracþiunea de furt. Dacã lipseºte obiectul, s-a dus dosarul, nu mai existã cadru, în situaþia în care se ia în considerare aceastã expertizã. Am solicitat achitare pe motiv cã fapta nu existã, procurorul de ºedinþã nu a contestat aceastã expertizã, dar ea, fiind prezentatã de pãrþi, are caracter extrajudiciar, pentru cã nu este una care sã fi fost încuviinþatã de instanþã ºi de aceea, în general, în practicã, se acordã mai puþinã importanþã. Dar, oricum, e o piesã foarte importantã. S-a cerut la curte o expertizã ºi s-a respins, cred cã cei care au fãcut expertiza sunt numai specialiºti, nu experþi, ºi cred cã doar

la urmãrire s-a fãcut o constatare. S-a respins cererea de realizare a unei expertize, ºi de aceea s-a recurs la o expertizã extrajudiciarã, pentru cã existã mari dubii despre identitatea obiectelor. Nu s-au depus în instanþã nici dovada locului exact unde se presupune cã a fost comisã infracþiunea, nici dovada cã locul respectiv face parte din vreun sit, deºi am cerut sã facã dovada cã erau în evidenþa ministerului, pentru cã la furt bunul trebuie sã se afle în posesia sau detenþia persoanei vãtãmate, trebuie sã fie în stãpânirea de fapt a proprietarului, altfel nu este furt, ci ar putea fi însuºirea bunului gãsit, care are alt regim juridic. Ei nu au fãcut dovada posesiei, care e un element esenþial, nici când am cerut noi, nici nu puteau, nu au asemenea evidenþe, totul se bazeazã pe presupuneri, nu pe elemente materiale. Pãrerea mea este cã în acest dosar trebuie sã fie pronunþate achitãri, o datã cã nu existã identitate de obiect ºi existã aceastã suspiciune ºi apoi cã nici o datã nu au fost în posesia statului, a ministerului, nici o datã". Dovada cã procurorii nu ºtiu cine ce a furat este faptul cã, dupã trimiterea în judecatã a primului grup de antreprenori, în sarcina cãrora procurorii au reþinut cã au furat 13 brãþãri,

anchetatorii au susþinut cã, de fapt, numai o brãþarã din cele 13 au fost furate de acest grup, restul de altele! Asta dupã întocmirea rechizitoriului ºi desesizare!

inisterul Culturii refuzã sã facã dovadã vãtãmãrii ZIUAnews a solicitat Ministerului Culturii, parte civilã constituitã pentru 6,6 milioane de euro în dosarul „Aurul Dacilor", încã de acum trei sãptãmâni, sã facã dovada cã din situl Sarmisegetuza Regia ar face parte culmea Cãprãreaþa, de unde bãnuiesc procurorii cã s-au furat brãþãrile. Deºi o astfel de solicitare ar fi trebuit soluþionatã în mai puþin de 24 de ore, pentru cã MC ar fi trebuit sã aibã aceastã dovadã, de vreme ce se considerã vãtãmatã prin acþiunile inculpaþilor, dupã trei sãptãmâni, solicitarea ZIUAnews se plimbã pe la Deva, la Muzeul Civilizaþiei Dacice, la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi la Institutul Naþional al Patrimoniului. Incredibil este cã Ministerul nu a depus, conform maestrului Mateuþ, nici la dosar aceste acte! Cu alte cuvinte, „Aurul Dacilor" este un dosar în care nici o autoritate nu poate proba autenticitatea obiectului material al

unei infracþiuni, nu poate proba cã a deþinut vreodatã obiectul, locul din care acesta a fost sustras!

osonii - altã þeapã!

Nu numai brãþãrile dacilor au fost replicate de antreprenori dornici de un ban câºtigat rapid pe spatele unor colecþionari. ªi kosonii, monedele dacilor, au fost copiaþi ºi replicaþi pentru export, numai cã, fiind cunoscute caracteristicile acestora, ºi având imprimãri descrise în foarte multe studii ºi tratate de-a lungul timpului, falsificarea acestora s-a dovedit extrem de dificilã.

russels Art Laboratorycel mai vechi laborator european Institutul din Bruxelles la care a fost fãcutã expertiza brãþãrilor dacice are 27 de ani de experienþã ºi este, conform propriei prezentãri, "cel mai vechi laborator european care asigurã clienþilor teste ºtiinþifice, este singurul laborator european condus de un expert autorizat de camera naþionalã a experþilor în artã". Articol publicat de ziuanews.ro

8 Actualitate

Cum a plãtit România bani grei pentru falsuri

„Brãþarile dacice sunt turnate în secolul XX” F

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

începerea oricãrui dosar penal, descoperirea unor obiecte încadrabile ca fiind de patrimoniu ºi nepredarea lor era consideratã contravenþie, nu infracþiune!

iliera aurului

arbra - agent dublu

anchetatorii au susþinut cã, de fapt, numai o brãþarã din cele 13 au fost furate de acest grup, restul de altele! Asta dupã întocmirea rechizitoriului ºi desesizare!

unei infracþiuni, nu poate proba cã a deþinut vreodatã obiectul, locul din care acesta a fost sustras!

osonii - altã þeapã!

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Noutãþile noului Cod Penal (I)

vând în vedere faptul cã începând cu data de 1 februarie 2014 se vor aplica mai multe acte normative noi vã prezentãm câteva aspecte referitoare la noua legislaþie penalã: Noul Cod penal ºi noul Cod de procedurã penalã se vor aplica de îndatã iar pentru informarea cetãþenilor vom prezenta câteva aspecte cu caracter de noutate cu privire la infracþiuni precum ºi la noile drepturi ºi obligaþii procesuale Infracþiunea are o nouã definiþie: fapta prevãzutã de legea penalã (Codul penal ºi legile speciale cu dispoziþii penale), comisã cu vinovãþie (intenþie, culpã, praeterintenþie), nejustificatã (sunt cauze justificative: legitima apãrare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaþii, consimþãmântul persoanei vãtãmare) ºi imputabilã celui care a sãvârºit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrângerea fizicã, constrângerea moralã, excesul neimputabil, minoritatea fãptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicaþia, eroarea, cazul fortuit). Pedepsele principale pentru persoana fizicã sunt detenþiunea pe viaþã (care are o duratã nedeterminatã), închisoarea (între 15 zile - 30 ani) ºi amenda (se introduce sistemul zilelor-amendã: pedeapsa este între 30400 zile a câte 10-500 lei ziua). Dacã nu se plãteºte amenda, se înlocuieºte cu închisoarea (pentru reacredinþã) sau cu muncã

în folosul comunitãþii (pentru imposibilitate de platã). În cazul unor infracþiuni comise pentru obþinerea unui folos material, judecãtorul poate aplica pe lângã pedeapsa închisorii, ºi pe cea a amenzii. Dacã o persoanã este gãsitã vinovatã, judecãtorul are posibilitatea sã dispunã condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar, cu suspendare sub supraveghere, dacã pedeapsa aplicatã este de cel mult 3 ani (termenul de încercare 2-4 ani; supravegherea revine serviciului de probaþiune; nu mai opereazã reabilitarea de drept la sfârºitul termenului de încercare; implicã ºi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunitãþii), sã renunþe la aplicarea pedepsei pentru infracþiunile sancþionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani închisoare (judecãtorul aplicã un avertisment) sau sã amâne aplicarea pedepsei dacã a stabilit o pedeapsã de maxim doi ani închisoare pentru o infracþiune sancþionatã de lege cu închisoarea de maxim 7 ani (judecãtorul acordã un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie sã îndeplineascã anumite obligaþii). Reþinerea circumstanþelor atenuante

duce la reducerea limitelor de pedeapsã cu o treime, iar în cazul celor agravante se poate aplica o pedeapsã pânã la maximul special, cu posibilitatea unui spor de 2 ani peste acest maxim. Cel care reparã integral prejudiciul cauzat pânã la primul termen de judecatã, beneficiazã obligatoriu de reducerea limitelor de pedeapsã cu o treime. Pluralitatea de infracþiuni se sancþioneazã mai aspru: dacã se comit mai multe infracþiuni în concurs, pedeapsa rezultantã e stabilitã potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu ºi fix – de exemplu, pentru pedepse cu închisoarea, judecãtorul va aplica pedeapsa cea mai grea ºi un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsã cu închisoarea ºi una cu amenda, se aplicã amândouã; pentru recidiviºti (primul termen al recidivei urcã de la 6 luni la 1 an închisoare), dacã noua infracþiune este comisã postcondamnatoriu, la noua pedeapsã se aplicã restul neexecutat din pedeapsa anterioarã, iar dacã noua infracþiune este comisã postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infracþiune se majoreazã cu jumãtate. Pentru infracþiunile continuate ºi cele complexe, pedeapsa poate urca pânã la maximul special, la care se poate adaugã un spor de 3 ani. Infracþiunea continuatã a fost regânditã, fapta nemaiputând fi calificatã ca atare

decât dacã este îndreptatã împotriva aceleiaºi persoane vãtãmate. Liberarea condiþionatã: Condamnatul aflat în executarea pedepsei în penitenciar poate fi liberat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dar numai dacã ºi-a îndeplinit în totalitate obligaþiile civile ºi a executat o duratã minimã de 20 ani pentru condamnarea la detenþiune pe viaþã, 3/4 pentru închisoarea mai mare de 10 ani ºi 2/3 pentru închisoarea pânã în 10 ani (pentru femeile ºi bãrbaþii de 60 ani fracþiile sunt 2/3 ºi 1/2). Dacã perioada rãmasã de executat este de minim 2 ani, cel liberat are de executat anumite mãsuri de supraveghere ºi obligaþii Pedepsele complementare sunt: interzicerea unor drepturi pe 1-5 ani indiferent de cuantumul pedepsei închisorii sau amenzii (dreptul de a fi ales, de a alege, de a avea drepturi pãrinteºti, de a purta arme, de a ocupa o funcþie, de a conduce un vehicul, de a se afla în anumite localitãþi sau locuri publice, de a comunica sau de a se apropia de victimã), degradarea militarã ºi publicarea hotãrârii de condamnare (într-un cotidian local sau central, pe cheltuiala condamnatului). Acestea se vor executa în cazul pedepsei cu închisoarea în penitenciar dupã executarea acesteia, iar în cazul amenzii sau pedepsei cu suspendarea sub supraveghere imediat dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreºti.

Mãsurile de siguranþã sunt: obligarea la tratament medical, internarea medicalã, interzicerea ocupãrii unei funcþii sau exercitãrii unei profesii, confiscarea specialã, confiscarea extinsã (la care se adaugã interzicerea accesului la competiþiile sportive – Legea nr. 4/2008 ºi ordinul de protecþie – Legea nr. 25/2012) Minorii nu mai pot fi sancþionaþi cu închisoarea, ci li se pot aplica (dacã au peste 16 ani, iar cei între 1416 ani doar dacã au discernãmânt) numai mãsuri educative – unele sunt neprivative de libertate (stagiul de formare civicã maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfârºit de sãptãmânã 412 sãptãmâni, asistarea zilnicã 3-6 luni), altele privative de libertate (pentru minorii sancþionaþi în trecut ºi dacã pedeapsa legalã este mai mare de 7 ani: internarea într-un centru educativ 1-3 ani, internarea într-un centru de detenþie 2-5 ani sau 5-15 ani). Pedepse aplicate persoanei juridice: cea principalã a rãmas amenda, iar cele complementare sunt dizolvarea, suspendarea activitãþii 3 luni-3 ani, închiderea unor puncte de lucru 3 luni-3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achiziþii publice 1-3 ani, plasarea sub supraveghere judiciarã 1-3 ani, afiºarea sau publicarea hotãrârii de condamnare. Cauzele care înlãturã rãspunderea penalã: Termenul de prescripþie penalã pentru pedepsele cu

închisoarea 15-20 ani se reduce la 10 ani. Pentru infracþiunile contra libertãþii ºi integritãþii sexuale faþã de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infracþiuni sunt urmãribile la plângerea prealabilã a victimei (aceasta îºi poate retrage plângerea oricând, iar în caz de deces a victimei pânã la formularea plângerii, procurorul poate declanºa procedura din oficiu), alte infracþiuni sunt urmãribile din oficiu, dar victima ºi autorul se pot împãca (pânã la citirea rechizitoriului în instanþã). Cauzele care înlãturã sau modificã executarea pedepsei: Graþierea nu mai are efecte asupra pedepselor a cãror executare este suspendatã sub supraveghere. Termenele de prescripþie a executãrii pedepsei au rãmas aceleaºi. Reabilitarea: Pentru orice condamnare la pedeapsa amenzii ori a închisorii pânã la 2 ani sau cu suspendare sub supraveghere opereazã reabilitarea de drept dacã în curs de 3 ani condamnatul nu a mai comis o nouã infracþiune. Pentru celelalte condamnãri, reabilitarea trebuie solicitatã unui judecãtor; termenele de reabilitare sunt mai mici ca în Codul penal 1969. Faþã de Codul penal 1969, sunt modificãri în ce priveºte cuantumul pedepsei, care în general scade. Apar noi infracþiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modificã conþinutul constitutiv.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014 Modificare pedepse: Pentru unele infracþiuni limita superioarã a pedepselor este mai micã decât în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mãrturia mincinoasã de la 5 la 3 ani, pentru hãrþuirea sexualã de la 2 la un an, pentr înºelãciune de la 15 la 3 ani. Pentru alte infracþiuni scade atât minimul, cât ºi maximul legal: pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; delapidarea era sancþionatã cu 1-15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni-7 ani. Pentru un numãr mai mic de infracþiuni, creºte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creºte de la 2 la 3 ani, pentru ºantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creºte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional ºi la evadare creºte de la 2 la 3 ani. Iar pentru altele cresc ambele limite: la încãierare pedeapsa era o lunã-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivã era sancþionatã cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsã va fi 2-7 ani. Pentru un alt set de infracþiuni creºte minimul ºi scade maximul: infracþiunea de distrugere era sancþionatã cu o lunã-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenunþarea unor infracþiuni era sancþionatã cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului ºi tãinuirea erau sancþionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani. Cele mai multe infracþiuni se urmãresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un numãr de 5 infracþiuni din Codul penal ºi mai multe infracþiuni din ºase legi speciale, pãrþile pot pune capãt procesului prin împãcare. Existã ºi un numãr de 25 de infracþiuni în Codul penal ºi alte infracþiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e

necesarã plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate ca sã înceapã urmãrirea penalã. Infracþiuni contra persoanei: Eutanasia (ucidere la cererea victimei) este interzisã. Actele de violenþã care produc suferinþe fizice pânã în 90 zile, intrã în conþinutul infracþiunii de „lovire sau alte violenþe”, iar peste 90 zile în infracþiunea de „vãtãmare corporalã”. Fãtul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiþii decât cele medicale, dar acum este incriminatã ºi fapta de vãtãmare corporalã a fãtului. O nouã infracþiune este „hãrþuirea”, contând în urmãrirea unei persoane, ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care îi cauzeazã o stare de temere, sancþionatã cu 3-6 luni, respectiv 1-3 luni închisoare. Prostituþia nu va mai fi infracþiune, ci doar contravenþie. Minorul este ocrotit în mod special: nu poate fi folosit în scop de cerºetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate sã îºi dea un acord valabil pentru acte sexuale dacã are sub 13 ani, nici mãcar nu poate fi racolat pentru astfel de întâlniri convocate prin internet sau telefon. Comite infracþiunea de abandon de familie cel care nu plãteºte pensia de întreþinere timp de trei luni, nu douã ca pânã acum. Conþinutul infracþiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrângere, iar pedeapsa este aceeaºi, de 310 ani. Restul actelor de naturã sexualã comise prin constrângere constituie o nouã infracþiune numitã „agresiune sexualã” pedepsitã cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de ºefi, ci de acum ºi de cãtre colegi, intimidând sau umilind victima constituie infracþiunea de „hãrþuire sexualã”. Viaþa privatã va fi mai bine ocrotitã ca în prezent: Violarea domiciliului rãmâne infracþiune, iar acum se incrimineazã ºi violarea sediului unei persoane juridice. Fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor per-

soane în domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirilor va fi infracþiunea de violarea vieþii private, sancþionatã cu închisoare 3 luni-2 ani, respectiv 6 luni-3 ani. Infracþiuni contra patrimoniului: Apar noi infracþiuni în acest domeniu: abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înºelãciunea privind asigurãrile, deturnarea licitaþiilor publice, exploatarea patrimonialã a unei persoane vulnerabile. Infracþiuni privind autoritatea: Autoritãþile sunt ele ocrotite în mod special: orice ameninþare sau violenþã împotriva unei persoane care exercitã o autoritate de stat, în timpul exercitãrii funcþiei, pentru intimidare sau rãzbunare, duce la majorarea pedepsei cu o treime (infracþiunea se numeºte „ultraj”), iar dacã victima este judecãtor sau procuror, majorarea se face cu jumãtate (infracþiunea este cea de „ultraj judiciar”). Infracþiuni contra înfãptuirii justiþiei: Aici apar noi infracþiuni. Împiedicarea organului judiciar sã efectueze un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informaþiile cerute la dispoziþia lor, va fi infracþiunea de „obstrucþionare a justiþiei” sancþionatã cu pedeapsã de la 3 luni la un an închisoare. Intimidarea, ameninþarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaraþie datã la organele judiciare, va fi infracþiunea de „influenþarea declaraþiilor”, iar pedeapsa de la 1 la 5 ani; rãzbunarea pentru declaraþiile date va fi, de asemenea, infracþiune. Dacã organul judiciar este acuzat în mod public ºi nereal cã a comis o abatere disciplinarã sau o infracþiune, aceasta va fi infracþiunea de „presiuni asupra justiþiei”, sancþionabilã cu închisoare de la 3 luni la un an. „Nedenunþarea unor infracþiuni” va fi sancþionatã numai dacã fapta nedenunþatã este îndreptatã contra vieþii sau a avut ca urmare moartea unei persoane. Denunþarea calomnioasã se va numi „inducerea în eroare a organelor judicia-

re”. Organul judiciar sau funcþionarul care divulgã informaþii confidenþiale dintr-un dosar, va fi „compromiterea intereselor justiþiei” sancþionatã cu 3 luni-2 ani închisoare. Din infracþiunea de represiune nedreaptã s-a eliminat referirea la arestarea preventivã. Va fi sancþionat cu închisoare 3 luni-1 an avocatul care face înþelegere cu partea adversã pentru fraudarea intereselor clientului sãu (infracþiunea de „asistenþa ºi reprezentarea neloialã”). Nerespectarea hotãrârilor judecãtoreºti cunoaºte o paletã mai largã de fapte care intrã în conþinutul sãu constitutiv – de exemplu, intrã aici orice formã de rezistenþã la organul de executare, nu doar ameninþarea. Infracþiuni de corupþie ºi de serviciu: Limita maximã a pedepsei legale pentru luare de mitã este mai micã cu 2 ani, cumpãrarea de influenþã mai micã cu 3 ani, pe când la darea de mitã ºi traficul de influenþã creºte limita maximã cu 2 ani; la infracþiunea de conflict de interese minimul creºte cu 6 luni. Apare o nouã infracþiune, „folosirea abuzivã a funcþiei în scop sexual”, comisã de cãtre un funcþionar public care întocmeºte sau nu un act solicitând favoruri de naturã sexualã ºi sancþionatã cu închisoare 6 luni-3 ani. Vor fi prevenite scurgerile de informaþii prin incriminarea

a douã noi infracþiuni: divulgarea informaþiilor secrete de stat, respectiv divulgarea informaþiilor secrete de serviciu sau nepublice. Infracþiuni de fals: La unele infracþiuni de fals în înscrisuri creºte minimul special cu 3 luni. Apare o nouã infracþiune – falsificarea unei înregistrãri tehnice. Infracþiunile electorale: Scade cu 2 ani maximul special pentru infracþiunile de împiedicare a exercitãrii drepturilor electorale, coruperea alegãtorilor, frauda la vot. Infracþiuni contra securitãþii naþionale: Scade cu 5 ani minimul ºi maximul pentru infracþiunile de trãdare, trãdare prin transmitere de informaþii secrete de stat, acþiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sancþiona de acum cu închisoare 10-20 ani. Este incriminatã pentru prima datã infracþiunea de înaltã trãdare, la care face referire Constituþia ºi care pot fi comise de Preºedintele þãrii sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsã pentru infracþiunea de constituire de structuri informative ilegale de la la 2-7 ani la 3-10 ani. Judecãtor Carmen-Mihaela Timiºan Preºedinte Tribunalul Hunedoara

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Tinerii ºi problemele contemporane

u dezbãtut propriile probleme. Sute de tineri din Valea Jiului ºi nu numai au dezbãtut astãzi problemele cu care se confruntã adolescenþii. Dezbaterea a avut loc în cadrul unui simpozion internaþional organizat la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Monika BACIU ”Prin acest proiect am încercat sã promovãm provocãrile tinerilor ºi pe cât posibil sã identificãm metode ºi soluti pentru eliminarea provocãrilor negative precum consumul de droguri, alcool, tutun. Ne bucurãm cã avem foarte mulþi tineri care dispun de partea bunã ºi au foarte multe provocãri pozitive în foarte multe domenii.

am reuºit sã avem ºi parteneri din strãinãtate. Avem în cadrul priectului o asociaþie de tineri din Franþa, avem o ºcoalã din Albania, avem o ºcoalã din Macedonia, una din Bulgaria ºi o ºcoalã din Turcia din Istambul. Avem 41 de ºcoli partenere din þarã”, a declarat Rodia Popescu, manager de proiect. Tinerii au identificat mai multe probleme specifice vârstei lor.

cadrul Clubului din Petroºani, mã bucur cã toþi profesorii mei pot admira aceste produse fãcute de noi. Modelul este acel personaj care reprezintã un tipar care poate fi imitat prin diferite acþiuni. Pentru noi adolescenþii un model îl reprezintã profesorul, cel care ne vine la catedrã, binenteles dupã pãrinte, dupã tatã, dupã mama”,spune una dintre eleve.

Prin intermediul acestui simpozion care este o activitate din proiectul internaþional Tinerii ºi provocãrile lumii contemporane, am încercat sã punem în evidenþã lumea educaþiei, sã ne axãm pe educaþia civicã, educaþia pentru sãnãtate, educaþia anteprenoriala, voluntariat, schimburi interculturale ºi educaþia ecologicã În urmã cu cinci ani nu aveam niciun proiect în ºcoalã ºi atunci ne-am hotãrât sã iniþiem, la prima ediþie nu a ieºit foarte reuºitã dat am dobândit experienþa pe parcursul anilor ºi

Toate acestea au fost dezbãtute alãturi de colegi, dascãli ºi alþi invitaþi. ”Provocãri sunt multe, ispite de asemenea. În cadrul acestui simpozion am pregãtit o lucrare cu titlul Efectele provocate de modele ºi antimodele asupra tinerilor care sunt distructive dar ºi constructive pe tot parcursul adolescenþei ºi trag dupã sine anumite concluzi ºi efecte la tinereþe ºi pe parcursul vieþi. Avem în cadrul simpozionului expoziþia de metaloplastie la care am participat ºi eu din

”Tema lucrãrii este aceea de a promova anteprenoriatul social, de a face pe oameni sã nu uite de cei care au probleme ºi sã-i ajute, sã-i sensibilizeze ºi sã înveþe sã-ºi iubeascã aproapele mai mult ºi la necaz sã ia mãsuri ºi sã-i sprijine, sã-i dea motive sã meargã mai departe ºi sã nu se lase la greu. Da pentru cã majoritatea oamenilor care se vãd sus uita de unde au plecat, îi uitã pe cei care i-au fost aproape atunci când i-a greu ºi nu mai dau importanþã acestor lucruri”, spune un alt elev.

”Temã pe care eu o prezint astãzi se numeºte Totul despre propolis, vreau sã promovez idea cã nu doar medicamentele au un efect pozitiv. Propolisul are un efect mult mai pozitiv decât medicamentele pentru cã medicamentele pot face atât bine cât ºi rãu. Sunt mai multe provocãri ale tinerilor dar ceea ce vrem noi sã prezentãm cuprinde puþin din marea gamã de probleme iar tocmai de aceea temele prezentate de noi pot da un mic ajutor pentru tinerii din ziua de azi. Pentru unii problema majoritarã este ºcoala, urmeazã aceste vicii, iar în al treilea rând relatile cu persoanele mai adulte, pãrinþii, profesorii”, spune o elevã. Cadrele didactice au fost alãturi de elevi. Profesorii au recunoscut cã rolul lor este ºi acela de a se implica în problemele elevilor, nu doar în educaþia lor. ”Problemele sunt destul de mari ºi problemele cu care se confruntã copii din ziua de azi sunt destul de mari dar noi ca ºi ºcoala avem rolul de a uni colectivul de profesori, elevul,

pãrintele ºi în mod deosebit primãriile pe care le avem în Valea Jiului. încercam aproape în fiecare lunã sã ne întâlnim cu pãrinþii cã sã dezbatem problemele împreunã cu pãrinþii ºi elevii. Mãsurile pe care le luãm sunt diversificate tocmai de aceea am organizat acest simpozion

simpozionul este o provocare în contemporanitate pentru cã organizarea unui astfel de simpozion presupune o cheltuialã, resurse umane ºi efort. Ne bucurãm de faptul cã tinerii îºi exprimã liberi ideile ºi personal felicit liceul pentru provocarea ºi ºansa pe care o

pentru cã aceºti copii sã arate ce pot”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. ªi reprezentanþii Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara au fost prezenþi la simpozionul dedicat tinerilor ºi problemelor acestora. ”Acest simpozion este la un moment aniversar, este a V a ediþie la care particip ºi pentru cã poartã un nume generic Tinerii ºi provocãrile lumii contemporane, însãºi

acorda tinerilor pentru a-ºi putea exprima ideile liber aºa cum ar trebui sã o facem ºi noi. Unul din cele mai mari câºtiguri este faptul cã la acest simpozion participa cadre didactice din toatã þara ºi chiar din afara þãrii”, a declarat Vasile Pop, inspector ºcolar IªJ Hunedoara. Simpozionul denumit Tinerii ºi provocãrile lumii contemporane se aflã la a cincea ediþie. Parteneri în acest proiect sunt mai multe unitãþi de învãþãmânt din þarã dar ºi de peste hotare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Actualitate 13

Propun denunþarea contractului de comodat dintre Primãrie ºi Simota

rimãria Petroºani vrea sã denunþe contractul de comodat cu Asociaþia Sportivã Jiul Petroºani, patronatã pânã anul trecut de omul de afaceri Alin Simota. Vicepreºedintele Secþiei de Fotbal Jiul Petroºani le-a solicitat ajutorul consilierilor locali pentru a salva echipa ºi stadionul. Marin Tudorache le-a prezentat consilierilor situaþia cu care se confruntã Asociaþia, dupã ce patronul echipei Alin Simota a fost arestat ºi dupã ce preºedintele clubului Gheorghe Boboc a decedat. Monika BACIU ”Sunt vicepreºedintele secþiei de fotbal ACSV Jiul Petroºani ºi am venit la dumneavoastrã cu o mare rugãminte ºi anume aceea de a ne sprijini în activitatea noastrã fotbalisticã ºi cea de-a doua rugãminte este aceea în a ne ajuta în întreþinerea bazei noastre sportive. Dupã cum ºtiþi anul acesta se împlinesc 95 de ani de când a luat fiinþã Clubul Jiul Petroºani ºi 40 de ani de la câºtigarea Cupei României. Ar fi pãcat

ca o echipã cu tradiþie cum este Jiul Petroºani sã nu mai existe, pentru cã mulþi jucãtori, care au jucat la Jiul, precum Petre Libardi, Gogu Tonca, Gigi Mulþescu sunt modelele copiilor care, astãzi, din ce în ce mai puþini vin cãtre fotbal. Eu am o rugãmine la dumneavoastrã: sã nu lãsaþi aceastã echipã sã moarã pentru cã dupã arestarea domnului Simota ºi dupã

decesul domnului preºedinte Gheorghe Boboc, în acest moment aceastã echipã nu mai are nici preºedinte ºi patron, iar situaþia bazei sportive este una deplorabilã ºi într-un

am reuºit sã ducem la bun sfârºit turul de campionat cu eforturi din partea suporterilor, din partea oamenilor de bine care iubesc fotbalul, dar apelãm la bunãvoinþa

timp scurt e vorba de un an sau doi, baza noastrã sportivã care era printre cele mai frumoase baze sportive din þarã nu va mai putea sã funcþioneze în condiþiile normale pentru ca sportivii noºtri sã îºi desfãºoare activitatea. În prezent la clubul nostru îºi desfãºoarã activitatea 150 de copii, juniori ºi seniori. Echipa activeazã în liga a IV-a ºi fãrã sã fie finanþatã de nimeni

dumneavoastrã ca începând din acest an odatã cu alocarea bugetului, sã gãsim împreunã o soluþie ca echipa Jiul Petroºani sã îºi continue activitatea”, a declarat Marin Tudorache, vicepreºedintele Asociaþiei Jiul. Acesta a prezentat ºi douã soluþii care ar putea salva aceastã ramurã sportivã. ”Aº propune douã soluþii. Una ar fi aceea de a încheia un contract de asociere sau

un parteneriat public-privat între Consiliul Local ºi clubul ACSV Jiul Petroºani sau existã Clubul Sportiv Municipal Petroºani ºi noi ne-am bucura dacã am fi preluaþi ca o ramurã sportivã a acestui club, adicã ca o secþie de fotbal. Fãrã ajutorul dumneavoastrã ne este imposibil sã ne continuãm activitatea”, a mai precizat Tudorache. Edilul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a precizat cã cea mai optimã variantã ar fi ca echipa Jiul Petroºani sã treacã în subordinea Clubului Sportiv Municipal, ca secþie. Problema juridicã a bazei sportive este destul de complicatã. Aceasta aparþine municipalitãþii, dar a fost predatã Asociaþiei Jiul Petroºani în baza unui contract de comodat. ”E o problemã importantã aceasta, legatã de Jiul Petroºani ºi de brand-ul Jiul Petroºani. Existã, cum a spus ºi domnul Tudorache, mai mult, sau mai puþin, douã variante. Eu cred cã existã una sau ar putea sã existe o singurã variantã ºi anume aceea ca echipa de fotbal Jiul sã fie în interiorul clubului sportiv municipal. Din punct de vedere juridic nu putem face niciun parteneriat public-privat ºi de fapt nu prea funcþioneazã parteneriatul public-privat. Avem o problemã legatã de baza sportivã care deocamdatã este în comodat la asociaþia sportivã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea a incheiat un contract de comodat cu

Asociaþia Sportivã Jiul Petroºani, patronata de controversatul afacerist, act ce expira abia in anul 2015. Numai ca, Simota nu si-a onorat toate obligatiile din contract si a retras echipa de fotbal fanion a Vaii Jiului din campionat. Nici alte activitati sportive nu s-au mai tinut pe Stadionul Jiul, iar planurile afaceristului de a face o asa-zisa academie de fotbal par esuate. Cum baza se va degrada fara o intretinere corespunzatoare, iar scopul concesiunii nu mai exista, edilii vor rezilierea contractului. ”Vreau sã va mai informez o chestiune. Noi am fost contactaþi de cãtre lichidator, de lichidatorul asociaþiei sportive, ºi urmeazã sã vedem din punct de vedere juridic care

este cea mai bunã cale. Dacã intrãm într-un litigiu care nu se va soluþiona mai repede de cel puþin un an de zile. Atunci nu am fãcut nimic. Fie cã gãsim o soluþie de a intra în clubul sportiv municipal, este exclus sã plãtim salarii sau alte sume de bani, din bani publici nu se va plãti asa ceva. Ceea ce putem noi sã asiguram este întreþinere si competiþie. Asta este litera legi ºi cu siguranþa altceva nu se va face”, a mai þinut sã precizeze primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea, proprietara de drept a bazei, analizeazã posibilitatea de a-ºi recupera stadionul înainte de anul 2015, data la care expirã contractul de asociere cu Simota.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Misiune în forþã 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Ostaticul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un Crãciun de neuitat 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Jocul morþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Sunt ºanse sã începeþi o activitate comercialã din care veþi câºtiga bine. Sunteþi apreciat de ºefi, ceea ce stârneºte invidia colegilor. Acceptaþi munca în echipã. Nu faceþi eforturi mari! Riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea sau chiar un accident.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Juventus - Inter 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Juventus - Inter 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Athletic Bilbao - Real Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Athletic Bilbao - Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Rezumat Spania 16:00 Fotbal Club 17:00 Fotbal: Dinamo Guangzhou 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Dinamo Guangzhou 18:45 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Steaua

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi un farmec deosebit ºi atrageþi admiraþia celor din jur. Cu puþinã atenþie, vã puteþi descurca excelent în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã pentru casã. Acordaþi mai mult timp familiei!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Creativitatea vã ajutã sã aveþi succes la locul de muncã sau în afaceri. Planurile referitoare la o investiþie serioasã încep sã prindã contur. Nu vã neglijaþi familia. Ar fi bine sã vã faceþi timp ºi pentru odihnã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Taxi Driver (r) 15:45 Ai inima mea (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 iulie *** 22 august Este o zi bunã pentru a trece la schimbãri în domeniul afacerilor ºi pe plan sentimental. Sunt ºanse mari sã prindeþi un contract de colaborare. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune, însã fiþi mai îngãduitor cu o persoanã din anturajul dumneavoastrã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþi aproape fãrã nici un efort. Sunteþi plin de energie ºi meritã sã valorificaþi momentul ca sã terminaþi tot v-aþi propus. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o discuþie cu un prieten pornind de la o datorie mai veche.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa nu prea reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, pentru cã intervin o mulþime de evenimente neprevãzute. Nu vã enervaþi ºi fiþi perseverent. Dupã-amiazã aveþi faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã dã câteva idei de afaceri.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este foarte posibil sã se petreacã ceva deosebit pe plan social sau în relaþiile sentimentale. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã.

Sunteþi foarte bine dispus, iar relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar puteþi avea succes în chestiuni casnice ºi în societate. Seara vã simþiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa nu vã vedeþi capul de treabã. Organizaþi-vã cât mai eficient! Dupã-amiazã aveþi ocazia sã puneþi bazele unei afaceri. Ca sã nu aveþi probleme, apelaþi la persoane cu experienþã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Colaboraþi foarte bine cu un partener de afaceri ºi reuºiþi sã încheiaþi o tranzacþie strãlucitã. Relaþiile cu persoana iubitã trec printr-un moment delicat. Dar, dacã sunteþi dispus sã discutaþi calm, totul se poate rezolva.

21 decembrie *** 20 ianuarie Situaþia financiarã nu vã mulþumeºte deloc. În schimb, sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Puteþi avea succes la examene, concursuri etc.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile sentimentale sã fie mai încordate. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþi rãbdare ca partenerul de viaþã sã se calmeze. Se pare cã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie care se anunþã destul de dificila.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Iarna aduce ºomeri mai mulþi

ebutul noului an a adus, printre altele, ºi majorarea numãrului de ºomeri din Valea Jiului. Astfel, nu mai puþin de 200 de oameni ºi-au pierdut locurile de muncã, în ultimele sãptãmâni. Cei mai mulþi dintre aceºtia vin din construcþii sau confecþii. “Ca de obicei, în perioada de iarnã, la sfârºitul ºi debutul unui nou an, numãrul ºomerilor înregistreazã o creºtere semnificativã. Motivul este legat de faptul cã activitatea se restrânge, în special în domeniul construcþii, aceasta durând pânã la finele lunii februarie”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã Petroºani. Mircea NISTOR Proaspeþii ºomeri beneficiazã de indemnizaþii de ºomaj, cea mai micã dintre acestea având valoarea de 375 de lei. “Indemnizaþia se acordã pe perioade diferenþiate, în funcþie de perioada de cotizare pe care o au ºi de veniturile realizate în ultimele 12 luni. Cuantumul indemnizaþiei minime pentru o persoanã ce

vine din câmpul muncii este de 375 de lei iar în cazul absolvenþilor, de 250 de lei”, a precizat ºeful ALOFM Petroºani. Pentru noii ºomeri dar ºi pentru

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

cei mai vechi, în Petroºani, au demarat, în luna ianuarie, o serie de cursuri de recalificare. “În aceastã lunã se deruleazã o serie de cursuri de calificare în meseriile lucrãtor comercial, ospãtar, manichiurist, zidar, asfaltator sau brutar. În februarie va demara o serie de noi cursuri pentru confecþioneri, bucãtari, frizeri, designeri pagini web, inspectori resurse umane sau lucrãtori drumuri ºi cãi ferate. Dacã oferta de locuri de muncã pentru aceastã perioadã a anului este mai redusã, încercãm sã le oferim celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã o ºansã în plus, prin organizarea acestor cursuri, în vederea unei viitoare angajãri”, a mai spus Judith Babþan. Cursurile de calificare, pentru care s-au primit numeroase solicitãri, sunt gratuite chiar ºi pentru ºomerii care nu sunt în platã.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Februarie 2014

Mii de turiºti în Straja, la sfârºitul sãptãmânii

traja, la capacitate maximã. Sâmbãtã staþiunea montanã Straja a fost luatã cu asalt de iubitorii sporturilor de iarnã. Salvamontiºtii au apreciat cã în munte au fost peste 5000 de persoane, ceea ce înseamnã cã pensiunile au fost ocupate la capacitate maximã. Monika BACIU

ârtii excelente

Iubitorii sporturilor de iarnã au profitat de zãpada cãzutã în ultimele zile ºi de

condiþiile meteorologice pentru a-ºi testa schiurile. Cu mic, cu mare, turiºti din toate colþurile þãrii au venit la Straja unde au încercat pârtiile. Toþi au fost de pãrere cã starea pârtiilor este excelentã.

”Este foarte bunã pârtia, am aºteptat de foarte mult timp aceastã zãpadã, sperãm cã va þine aceastã zãpadã. Suntem de aici, e prima datã când venim în acest sezon”, spune o schioare.

”Pârtiile sunt foarte bune, aproape excelente. Am mai fost de sãrbãtori la schiat”, spune un alt iubitor al sporturilor de iarnã. Vântul a fost cel care le-a pus probleme schiorilor. Pe culmile montane, viteza vântului depãºea 50 de kilometri la orã, iar zãpada viscolitã a fãcut ca vizibilitatea sã fie redusã. ”E foarte bunã starea pârtiilor, doar cã bate vântul foarte tare. E foarte bine cã avem zãpadã naturalã”, spune un alt iubitor al sportului alb. Au fost ºi începãtori, care în acest weekend au pus pentru prima datã schiurile în picioare. Ba mai mult, pentru unii a fost prima datã când au venit în Straja, iar pãrerea acestora legatã de staþiune este una pozitivã. ”Acum învãþ sã schiez, deocamdatã e puþin greu, e obositor.

Cabanierii din staþiunile Vãii Jiului pregãtesc ofertele de „Valentine’s Day”

ele douã staþiuni montane, Straja ºi Parâng din Valea Jiului aºteaptã un asalt la propriu alt turiºtilor, în special al cuplurilor care þin sã petreacã „Ziua îndrãgostiþilor” pe pârtiile de schi. Ninsorile din ultima perioadã, corelate cu temperaturile scãzute au fãcut ca pârtiile din staþiuni sã fie de nota zece, iar pânã spre mijlocul lunii, chiar dacã vremea se va mai încãlzi, se va schia în condiþii foarte bune. Maximilian GÂNJU Cabanierii se pregãtesc temeinic pentru a le face pe plac iubãreþilor, astfel cã îºi concep oferte speciale. Preþuri mai mici, muzicã „de atmosferã”, petreceri sub forma unor baluri, sunt doar câteva din surprizele ce se pregãtesc pentru amorezi.

Atracþia principalã pentru miile de turiºti

care vor urca în staþiunea de lângã Lupeni,

mai ales pe timpul nopþii, este „clubul subteran”, singurul de acest fel din þarã construit în adâncul muntelui ºi care le-a oferit tinerilor îndrãgostiþi, în anii trecuþi, o petrecere specialã de ziua lor. Nici staþiunea Parâng nu duce lipsã de oferte. „În Parâng nu sunt toate cabanele pline, anul acesta n-au prea fost pline. Sperãm sã urce turiºti care vor sã petreacã un Sf. Valentin pe mai multe zile”, spune un cabanier, Ioan Ghergheli. ªi aceºtia le-au pregãtit tinerilor îndrãgostiþi mai multe surprize, printre care ºi o petrecere în aer liber.

Suntem temerari. E prima datã când venim în Straja, prietenii mei au fost anul trecut ºi au zis cã e frumos. Vin de la Craiova. E foarte frumos aici. E prima zi”, spune o tânãrã care a venit tocmai din Craiova pentru a învãþa sã schieze. Au fost ºi prichindei care au învãþat sã schieze. Vârsta fragedã a fãcut ca

aceºtia sã deprindã mult mai uºor tainele schiatului. ”Acum învãþ sã schiez. E bine, nu e greu ºi nici nu am picat”, spune o micuþã de cinci ani.

ccidente pe pârtii

Ziua nu s-a încheiat bine pentru toþi turiºtii. De la primele ore ale dimineþii de sâmbãtã ºi pânã la prânz salvamontiºtii au intervenit de 10 ori pe pârtii pentru a acorda primul ajutor rãniþilor. A fost înregistrat ºi un

accident destul de grav, o femeie a cãzut pe pârtia de schi, iar salvamontiºii au suspectat-o de fracturã de coloanã cervicalã. ”Pânã la ora actualã avem 10 cazuri care au trebuit evacuate de pe zona schiabilã. Cinci dintre ele au necesitat transport cu ambulanþa. Doamna a cãzut pe pârtie ºi-a pierdut pe moment cunoºtinþa, noi suspectãm cã are leziune în zona cervicalã”, a precizat

Eduard Zaiu, salvamontist Straja. Salvamontiºtii au ºi o serie de recomandãri pentru turiºti. ”Le recomandãm turiºtilor sã fie foarte precauþi, sã vadã cã pârtiile în mare parte sunt cu gheaþã, sã meargã încet, sã se uite în stânga ºi în dreapta în caz cã vin alþii cu vitezã sã se poatã feri”, a mai precizat Eduard Zaiu. Mii de turiºti din întrega þarã s-au aflat la sfârºitul acestei sãptãmâni în Straja. Mulþi au profitat ºi de vacanþa celor mici pentru a-ºi oferi un concediu la munte.