CVJ NR. 561, JOI 27 FEBRUARIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 561

Cronica Vãii Jiului Joi, 27 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preþul trãdãrii

Senatorul Vochiþoiu va fi pus sã plãteascã 2 milioane de euro

Au stat împreunã, dar nu prea s-au iubit >>> PAGINA A 3-A

Mãrþiºorul, între tradiþie ºi legendã... >>> PAGINA A 4-A

Transport gratis de Nedeia din Parâng >>> PAGINA A 5-A

Morþii mutaþi în cimitire dupã preferinþe >>> PAGINA A 6-A

Maºini sparte, hoþi încã necunoscuþi >>> PAGINA A 7-A

Cel mai mare urs carpatin crescut în captivitate >>> PAGINILE 8-9

În Valea Jiului se anunþã petreceri incendiare de 8 Martie >>> PAGINA A 10-A

174 de milioane de lei – subvenþia pentru minele neviabile >>> PAGINA A 11-A

Asociaþia - salvarea

chiriaºilor din Petrila

D

upã ce a dezertat din PPDD, partid pe listele cãruia a ajuns în Senatul României prin redistribuire, pentru a trece la UNPR, Haralambie Vochiþoiu este bun de platã. A semnat cu mâna lui, la fel ca ºi ceilalþi candidaþi, o convenþie prin care se obliga sã plãteascã 2 milioane de euro dacã pãrãseºte partidul, aºa cã acum ar putea fi obligat sã vireze suma în conturile partidului. >>> PAGINA A 7-A

>>> PAGINA A 12-A

Oamenii importanþi ai Vãii Jiului chemaþi sã salveze o viaþã >> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Au stat împreunã, dar nu prea s-au iubit

S-

a rupt USL, iar la nivelul Vãii Jiului, liderii celor douã formaþiuni recunosc cã nici nu prea s-au iubit. Discuþiile grave nu sunt purtate fãþiº, iar atât liberalii, cât mai ales PSD-iºtii par sã nu sufere ºi sã-ºi vadã de principiile dictate de la Bucureºti, fãrã sã excludã dezertãri din ambele tabere.

Diana MITRACHE Unde a fost pactul?

Care pact? Vom supravieþui! Sunt sintagme vehiculate de ambele pãrþi, iar liberalii nici nu mai ºtiu dacã s-au înþeles prea bine cu foºtii lor parteneri roºii. „Nu ºtiu prea bine unde a funcþionat aºa bine aceastã alianþã, dacã e

sã vorbim. La concret, în Valea Jiului, cam nicãieri nu a funcþionat. De la Uricani la Petrila sau invers. (…)

La nivel naþional, la fel, noi am avut Ministerul de Finanþe, dar banii erau la PSD. Noi am avut ministerul Transporturilor, dar drumurile erau la PSD. Noi am avut Ministerul Economiei, dar Industria era la PSD”,

a declarat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului.

PSD-iºtii din zonã spun, însã, cã au colaborat bine cu colegii lor din PNL, cu mici excepþii pe care ºi le asumã, dar afirmã cã ruperea alianþei va fi taxatã doar de electorat. „La nivel de Petroºani, pot sã spun cã alianþa a funcþionat.

Nu am avut disensiuni

Primim la redacþie

Scrisoare deschisã Preºedintelui Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc - Petroºani Pavel Gh. Iuliu Pensionarii din Petroºani ai Asociaþiei ºi a Ligii Pensionarilor mineri din Petroºani – ºi nu numai – te avertizeazã pentru ultima oarã sã-þi prezinþi demisia din funcþia de preºedinte al Asociaþiei pentru cel puþin 18 motive cuprinse în dosarele pe care le ai la organele de cercetare a abuzurilor ºi fraudelor pe care le-ai comis de când eºti preºedinte.

Nu vom repeta acuzaþiile care þi se aduc - acestea fiind cunoscute - dar noi pensionarii, inclusiv cei din comitet (care nu te mai agreeazã) ºi consilierii din Primãria Petroºani care þi-au refuzat „titlul de cetãþean de onoare” te someazã, dacã mai ai un dram de bun simþ – sã demisionezi acum.

Chiar dacã, pânã în prezent ai fost acoperit ºi protejat de cãtre unii magistraþi, sã nu crezi cã vei scãpa de braþul legii care te va trimite unde îþi este locul pentru fãrãdelegile comise.

Eºti un dictator paranoic susþinut de o gaºcã de pupincuriºti din colonie cu foamea-n gât, care îþi satisfac orgoliile de ºef de gaºcã ºi care lucreazã pe moºia ta, a-i introdus ºantajul ºi omerta în relaþiile preºedinte - vasal fiind recunoscut ca un baron intangibil.

Referendumul care se va declanºa în curând te va scoate din bârlogul unde stai ascuns ca un animal încolþit lângã cei câþiva prozeliþi din colonie hrãniþi din mila ta. Eºti un personaj diabolic, un golan fãrã scrupule.

Pleacã imediat pânã nu este prea târziu.

Ai promovat amatorismul primitiv ºi malpraxisul în management ºi ai pe conºtiinþã cel puþin 10 foºti angajaþi sau membri pe care i-ai îndepãrtat din asociaþia în mod samavolnic. Ai aplicat ºantajul ºi legea tãcerii în mod golãnesc pentru cã muºchii tãi nu suportã opoziþia.

Te-a pãrãsit ºi ultimul tãu susþinãtor care nu a mai acceptat sã fie

pãrtaº la demolarea asociaþiei la fraudã ºi furturi. Aflã cã se pregãteºte de cãtre pensionari o petiþie (referendum) cu multe semnãturi care cer demiterea ta din funcþia de preºedinte ºi scoaterea ta din sediul asociaþiei, dar nu cu fanfarã! Vei fi înlãturat de pe tronul asociaþiei ca un baron local mitocan ºi expirat pentru noi. Nu te mai baza pe NUP. Pleacã acum, mai ai puþin timp. Alegerea unui nou preºedinte ºi a unui nou Comitet este inevitabilã.

Pensionarii cei mulþi NU TE MAI VOR. Dar vei avea parte de un audit pe mãsurã pentru recuperarea tuturor fraudelor pe care le-ai comis de-a lungul anilor. În ultima perioadã ai evitat sã mai prezinþi la TV local eºecurile managementului tãu ca „succesuri” ale retoricii tale mincinoase ºi falimentare. Eºti compromis atât moral cât ºi profesional. Pleacã acum pânã nu este prea târziu. Nimeni nu

cu organizaþia de la Petroºani. Sigur, cu alte organizaþii din alte

zone, nu pot sã spun cã nu au fost, dar la Petroºani, am avut o te va apãra în faþa mulþimilor care nu te mai vor preºedinte. Ai susþinut numeroase stãri conflictuale în instanþele judecãtoreºti din Petroºani, Deva ºi Alba Iulia. Nu crezi cã este prea mult?

Când se va face justiþie domnilor magistraþi? Dacã pânã la 01.04.2014 nu îºi va prezenta demisia, vom face dezvãluiri incendiare, pe zile ºi chiar ore, privind fraudele comise de Pavel Gh. Iuliu, suficiente pentru declanºarea urmãririi penale.

Un grup de pensionari Ne protejãm identitatea

relaþie colegialã ºi nu doar cât am fost în alianþã. Politica merge înainte. Azi se fac alianþe, mâine se

munci, ca PNL sã revinã la guvernare.

Mã aºtept ca sã plece acum oamenii ºi de la PNL la PSD, cum mã

schimbã, dupã un curs firesc al lucrurilor. PNL doreºte sã se încadreze într-o politicã de dreapta, sã facã noi alianþe. E pãcat cã aveam un program, cu termen de 4 ani de zile, împreunã cu partenerii noºtri. Se pare cã ei l-au abandonat ºi vom rãmâne singuri sã-l ducem la capãt”, a declarat ºi Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. În altã ordine de idei, PNL-iºtii spun chiar cã nu prea aveau mai nimic în Valea Jiului ºi cred cã acum vor construi altceva, dar nu exclud ca membrii lor de partid sã se reorienteze politic. „În Valea Jiului, cu câþiva directori de ºcoli generale nu putem spune cã am fost la guvernare. Vom vedea ce vom face. Vom

aºtept sã fie ºi invers”, a menþionat Costel Avram.

Fostul coleg de alianþã ºi omul cu care Costel Avram s-a ºicanat ºi în timpul alianþei USL, Ioan Rus spune acum cã va merge pe o viitoare alianþã. „În primul rând avem USD-ul pe care îl înscriem sãptãmâna viitoare la Bucureºti.

Va fi alainþa noastrã cu care vom merge la Europarlamentare, alãturi de conservatori ºi UNPR ºi pe plan local sunt posibile alianþe, dar depinde de interesele oamenilor. Acum, PNL-ul poate se va alia cu PDL, aºa cum au fãcut în timpul alianþei cu noi la Ilfov.Avem în spate un electorat ºi el ne va taxa”, a mai adãugat Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Mãrþiºorul, între tradiþie ºi legendã...

T

imp de milenii “bune”, în anii în care nãvãlitorii din stepele asiatice încã nu apãruserã pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, spaþiul în care a fost edificatã Dacia, minuscul astãzi, a fost Centrul Suprem al Hiperboreeii ºi al lumii.

Mircea NISTOR Aici a apãrut ºi Mãrþiºorul care, astãzi, se mai regãseºte doar la români ºi la populaþiile româneºti aflate de jur-împrejurul României mici de astãzi. În urma sãpãturilor arheologice efectuate pe teritoriul a ceea ce a mai rãmas din vechea Dacie, precum ºi pe cel al al Ungariei, Bulgariei, Serbiei, Ucrainei, Croaþiei, Slovaciei (ºamd) au fost gãsite mãrþiºoare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Acestea se prezentau sub forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb ºi roºu, care erau purtate la gât. Aceste douã culori au rãmas, de-a lungul mileniilor, un simbol al sexelor, ele fiind regãsite în ºnurul mãrþiºorului sau al bradului de nuntã.

M

ãrþiºoarele, anterioare creºtinismului Anul Nou, la getodaci, începea pe data de 1 martie, luna martie fiind, la toate popoarele latine, prima lunã a anului.

Cu ocazia primei zile a lunii martie, mãrþiºorul era oferit, laolaltã cu urãrile strãvechi de “bine”, “sãnãtate”, “bucurie” sau “dragoste”. În Europa de vest, debutul noului an la data de 1 ianuarie a fost adoptat abia în anul 1691, iar în þãrile “vlahe” abia dupã câteva sute de ani. Prin urmare, de aproape 300 de ani, românii sunt singura populaþie europeanã care sãrbãtoreºte de douã ori Anul Nou. O

datã dupã calendarul oficial ºi internaþional ºi încã o datã dupã calendarul popular ºi, strãvechi, geto-dac...

T

radiþia popularã

Dupã cum va fi vremea din prima zi a lui Martie, aºa va fi toatã primãvara… Dar, ºi vara, iar cel care poartã mãrþiºorul va fi sãnãtos ºi va avea noroc în viaþã. Mãrþiºorul se poartã pânã când înfloresc viºinii sau trandafirii iar atunci firul roºu se lasã pe o ramurã de viºin sau trandafir. În unele regiuni locuite de români mãrþiºorul este purtat atâta timp cât dureazã zilele Babelor sau pânã la Florii, când este scos ºi agãþat de crengile unui copac. Dacã pomul va da rod, atunci ºi omul va avea noroc. Talismanul este aruncat apoi, în mod simbolic, dupã o zburãtoare, pentru ca purtãtorul sã devinã uºor ca pasãrea.

Potrivit unei alte tradiþii, în ziua de 1 martie, fetele trebuie sã se spele cu apã obþinutã din zãpadã, pentru a avea tenul luminos ºi curat. În satele din Transilvania, mãrþiºorul era agãþat, cândva, ºi pe la porþi, ferestre, în coarnele animalelor sau la toarta gãleþilor, pentru a îndepãrta deochiul ºi spiritele rele. În alte zone ale mãrþiºorul era purtat, la încheietura mâinii, toatã luna martie iar, în ultima zi, fetele îl înodau de trunchiul unui pom sau îl puneau într-un arbust de trandafir,

sperând cã toate dorinþele li se vor împlini.

M

ãrþiºorul dac

Dacii confecþionau amulete din fire de lânã albã ºi roºie, rãsucite de 365 de ori, atât câte zile avea anul. Pe acestea erau, apoi,

înºirate pietricele albe ºi roºii sau scoici mai închise ºi mai deschise la culoare, în funcþie de zona în care trãiau.

Firele albe ºi roºii reprezentau binele ºi rãul, bucuria ºi tristeþea, naºterea ºi moartea, începutul ºi sfârºitul. Pietricelele reprezentau ziua ºi noaptea iar piatra roºie însemna renaºterea ºi reluarea ciclului vieþii.

Mai târziu, între acestea, s-a introdus un bãnuþ de argint sau de aur, în funcþie de rangul social, acesta transformându-se, în zilele noastre, în trifoiul cu patru foi sau în coºar.

Mãrþiºorul era oferit de cãtre pãrinþi copiilor, în dimineaþa zilei de 1 martie, ºi se purta, doar, legat la mânã. ªnurul ºi pietricele îi apãrau, pe cei care le purtau, de boli, de deochi ºi de blesteme.

O

legendã mai târzie

O legendã apãrutã ceva mai târziu, cea a Babei Dochia, a schimbat istoria obiceiului mãrþiºorului. Se spune cã, la sfârºitul iernii, când gerul era încã în toi, Baba Dochia i-a dat fiicei sale vitrege, pe care nu o iubea, o bucatã de pânzã murdarã pe care a trimis-o sã o spele pânã se va face albã ca zãpada. Copila a încercat dar nu a reuºit ºi, încet-

încet, a îngheþat în gerul de afarã. Atunci a apãrut un flãcãu, pe numele lui Mãrþiºor, care i-a prins în piept o floare roºie ºi i-a spus sã nu mai plângã. Ajunsã acasã fãtuca, Baba Dochia a vãzut floarea din pieptul fetei ºi, crezând cã a venit primãvara, ºi-a luat oile ºi a plecat la

munte. În vârful muntelui i-a apãrut în faþã Mãrþiºor care a adus cu el viscolul iar Baba Dochia a fost transformatã, împreunã cu oile ei, în stane de gheaþã.

F

ãrã strãmoºii românilor nu exista nici mãrþiºorul Povestea “mãrþiºorului” a fost preluatã de la primii locuitori ai Europei, respectiv de la cei care astãzi se numesc “români”, ºi de alte popoare. Inclusiv de cãtre romanii care, deºi rude de sânge, iau cotropit ºi furat pe daci, urmaºii populaþiei bãºtinaºe din Europa. În prezent, însã, pietricele roºii ºi albe, ºnurul de lânã sau bãnuþii de argint au fost înlocuiþi cu tot felul de brãþãri, pandantive, broºe sau coliere, mai mult sau mai puþin scumpe, dar, cu toatele niºte kitsch-uri.

Dacã acum, multe mii de ani înainte, mãrþiºorul reprezenta renaºterea ºi credinþa în puterea vieþii, în prezent, acesta a ajuns un fel un fel de prilej de etalare a bogãþiei ºi a ierarhirei sociale.

A

fost odatã un mãrþiºor...

O altã veche tradiþie

româneascã este pe cale de a se pierde.

Este vorba despre mãrþiºor care, astãzi, a ajuns sã reprezinte o micã afacere pentru vânzãtorii de bibelouri, gablonþuri sau flori. În acest timp, simbolul iniþial al sãrbãtoririi sosirii primãverii s-a pierdut în negura vremurilor.

Iniþial, mãrþiºorul simboliza funia anului care adunã, prin împletirea a douã fire, alb ºi roºu, douã anotimpuri opuse – vara ºi iarna. În trecut, mãrþiºorul era confecþionat doar de mame care adãugau la firul bicolor câte o monedã de argint sau de aur ºi-l împleteau la mâna copiilor în dimineaþa zilei de 1 martie.

Ulterior acesta a fost reprezentat prin diferite forme tradiþionale, de la nelipsitul coºar sau trifoi cu 4 foi pânã la simboluri ale primãverii, precum ghioceii sculptaþi în lemn sau coºuleþe împletite din fibre vegetale. Ce a ajuns astãzi vestitorul primãverii este, însã, un adevãrat kitsch.

Adicã, tot felul de bibelouri, buchete de flori sau alte “chestii” de prost gust. espectiv, un alt prilej pentru vânzãtorii de “nimicuri” de a câºtiga un ban de pe urma celor care þin la “tradiþii”.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Transport gratis de Nedeia din Parâng

C

onsilierii de la Petroºani trebuie sã-ºi dea acordul aºa încât tradiþiile momârlanilor din Valea Jiului sã poatã dãinui. Printre acestea se numãrã ºi Nedeia Troiþei din Parâng, care are loc de Sfânta Maria, în centrul staþiunii din Parâng. Proiectul ce vizeazã trasportul gratuit cu telescaunul va fi discutat joi în plenul ºedinþei de consiliu.

Diana MITRACHE De secole, momârlanii din Parâng se adunã la Troiþa ridicatã în centrul staþiunii, unde are loc o nedeie. ªi anul acesta, manifestarea va fi organizatã în acelaºi

Parâng. În acest scop, cu ocazia sãrbãtorii Sfintei Maria, care are

loc în 15 august, când organizãm o nedeie prin care încercãm sã se aducã din nou în atenþia celor din comunitatea noastrã, dar ºi a turiºtilor, obiceiurile bãºtinaºilor, ale momârlanilor, dorim ca transportul pe telescaun sã fie gratuit”, a declarat Dorina Niþã, iniþiatoarea proiectului, alãturi de consilierul liberal Petru Drãgoescu.

Câteva mii de oameni urcã în munte în 15 august, de Sfânta Maria, pentru a lua parte la "Nedeia Troiþei", una dintre cele mai frumoase petreceri câmpeneºti care au loc în Valea Jiului.

Tradiþia nedeii din

Parâng a fost reluatã în 2006 de cãtre reprezentanþii Asociþiei PetroAqua ºi, ulterior, de cãtre Asociaþia Cabanierilor din Parâng.

An de an la troiþa ridicatã la cota 1700, pe platoul unde odatã se afla cabana "Cãsuþa din poveºti", momârlanii din satul Jieþ intind mesele ºi îi invitã pe toþi cei aflaþi în zonã sã guste din preparatele lor tradiþionale ºi sã le

cunoascã obiceiurile.

Ei încing horele ºi se întrec în diverse competiþii, aºa cum fãceau strãmoºii lor care Îi mulþumeau astfel lui Dumnezeu pentru roadele câmpului.

De precizat cã troiþa din Parâng, locul unde momârlanii îºi dau întâlnire an de an, a fost ridicatã tocmai pentru a marca locul în care momârlanii petreceau an de an de Sfânta Maria.

Un nou magazin Takko, în Petroºani

T

loc tradiþional, iar pentru ca toatã lumea sã aibã acces în munte ºi tinerii sã vinã sã vadã cine ne-au fost înaintaºii ºi ce am moºtenit de la ei, transportul pe telescaun ar putea fi gratuit. Consilierii de la Petroºani îºi vor da acordul în ºedinþa de

consiliu din aceastã sãptãmânã, instalaþia de transport pe cablu fiind singurul mijloc cu care se va putea ajunge în munte. „Se va afla pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu de joi un proiect de hotãrâre prin care dorim sã sprijinim turismul în masivul

akko inaugureazã pe 27 februarie un nou magazin, în Petroºani (strada Livezeni, lîngã Kaufland). Dupã lansarea pe piaþã, încã din anul 2007, retailerul german ºi-a propus sã deschidã în România aproximativ 100 de magazine, în cel mai scurt timp, în funcþie de spaþiile de vînzare gãsite. Cu aproape 1.900 de magazine în toatã Europa, Takko a deschis în România 59 de magazine.

La început de primãvarã, noul magazin din Petroºani îºi aºteaptã clienþii cu cele mai noi trenduri, la preþuri mici, o mare diversitate de articole

pentru întreaga familie, oferte atractive ºi promoþii extraordinare. Locuitorii vor avea de acum încolo posibilitatea de a se bucura de piese vestimentare de calitate, realizate în atelierele de creaþie din Germania de cãtre designeri proprii, la preþuri accesibile. În funcþie de stilul vestimentar, casual, clasic sau stylish-chic, oricine îºi va

putea gãsi þinuta idealã în noul magazin din Petroºani.

Colecþiile constant actualizate rãspund cerinþelor mereu în schimbare ale clienþilor ºi le sînt puse la dispoziþie piese vestimentare pentru un look de zi cu zi, articole pentru apariþii stilate, lenjerie intimã ºi accesorii.

Takko, cu sediul în Telgte, Westphalia, este unul dintre cei mai importanþi retaileri de vestimentaþie din Europa. Cu aproape 1900 de magazine în Germania ºi în toatã Europa, compania opereazã ca un retailer de vestimentaþie care furnizeazã îmbrãcãminte de calitate pentru întreaga familie, la preþuri accesibile.

Dezvoltarea pe verticalã îi permite companiei sã funcþioneze la un nivel înalt de eficienþã ºi flexibilitate pe piaþã.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Morþii mutaþi în cimitire dupã preferinþe

A

u mutat osemintele rudelor din cimitir. În timp ce numãrul locurilor de veci este din ce în ce mai mic în cimitirele din Petroºani sunt persoane care au solicitat deshumarea cadavrelor ºi mutarea acestora în alte locuri.

Un caz ieºit din comun este cel al unei familii din Petroºani care a solicitat responsabililor cimitirului central mutarea osemintelor într-o altã locaþie ”mai frumoasã”.

Monika BACIU ”Trei deshumãri au avut loc pe parcursul anului trecut, douã cã osemintele au fost mutate în altã localitate ºi alta pentru cã sa preferat un loc mai

bun decât cel în care erau îngropate aceste osemite”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Pot fi deshumate ºi osemintele pentru care nu s-a plãtit conce-

siunea aferentã locului de veci. Anul trecut sau plãtit peste 300 de astfel de taxe. ”Anul trecut în cimitirul cetral din municipiul Petroºani 305 familii au plãtit pentru cei care îºi dorm somnul de veci în cimitirul acesta”, a mai spus sursa citatã. În prezent în cimitirele din municipiul Petroºani sunt îngropate peste 40 de mii de persoane, iar în ultima perioadã s-a constatat o lipsã acutã a locurilor de veci.

Ajutor de la Primãrie pentru hrana copiilor uvernul taie de la copii ºi dã la primari. Începând cu acest an, mai multe fundaþii care au ca scop îngrijirea G copiilor care provin din familii dezorganizate au rãmas fãrã

subvenþia de la stat. În aceastã situaþie se aflã ºi Fundaþia Cor Iesu din Petroºani unde sunt îngrijiþi peste 150 de copii.

Neavând alternative, responsabilii Fundaþiei au apelat la municipalitate pentru a asigura hrana necesarã copiilor.

Monika BACIU ”Cei de la Fundaþia Cor Iesu au fãcut o solicitare cãtre municipalitatea Petroºani datoritã faptului cã începând cu anul 2014 nu mai beneficiazã de subvenþie de la bugetul de stat sã îi ajutãm printr-o cofinanþare a cheltuielilor pe care ei le au cu hrana copiilor ºi în acest sens noi vom propune consilierilor locali sã fie de acord cu alocarea unei sume de 3000 de lei lunar. Conform cererii pe care ei au înaintat-o cãtre noi îngrijesc la momentul actual un numãr de

Obezitatea, o boalã gravã ºi tot mai des întîlnitã

N

umãrul persoanelor care suferã de obezitate este în creºtere în judeþul Hunedoara, la fel ca ºi pe plan naþional. Pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate aproape trei mii de cazuri, cu aproape 300 mai multe fata de anul 2012. Deºi obezitatea în sine este o boalã cronicã, aceasta poate cauza ºi alte boli cum ar fi hipertensiunea sau diabetul zaharat.

Luiza ANDRONACHE Alimentaþia nesãnãtoasã asociata cu stresul reprezintã principala cauzã a obezitãþii, sunt de pãrere specialiºtii, iar potrivit datelor furnizate de aceºtia, un român din patru suferã de aceasta maladie. La fel ca ºi pe plnan naþional, tendinþa obezitãþii este în creºtere ºi în judeþul Hunedoara. Potrivit datelor furnizate de Direcþiei de Sãnãtate Publica Hunedoara, pe parcursul anului

trecut, au fost înregistrate aproape trei mii de cazuri de obezitate la noi în judeþ, cu aproape 300 mai multe fata de anul 2012. „Înregistrate,

în 2013 avem 2990 de cazuri, iar în 2012, 2683 de cazuri.

Aceastã situaþie reprezintã doar obezitatea, nu ºi greutatea peste cea nor-

malã , a declarat dr.

Cecilia Birãu, purtãtor de cuvînt DSP Hunedoara.

Deºi obezitatea în sine este o boalã, specialiºtii atrag atenþia ca aceasta poate duce ºi la alte afecþiuni mult mai grave, cum ar fi hipertensiunea sau diabetul zaharat.

Pentru a nu ajunge în aceasã situaþie, medicii vin cu sfaturi, iar cele mai importante sînt miºcarea, hidratarea, adicã consumul de doi litri de lichide pe zi ºi, bineînþeles, o alimentaþie sãnãtoasã. În cazurile în care este deja prea tîrziu pentru prevenire, specialiºtii sunt de pãrere cã obezitatea poate fi tratatã dacã exista voinþa ºi ambiþie.

167 de copii”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar municipiul Petroºani.

Responsabilii centrului spuneau anul trecut cã cel mai mare ajutor îl primesc din strãinãtate. ”De obicei, numai din Ungaria ºi Germania vin oameni sã îi ajute pe copii.

Sunt ºi oameni din þarã, existã câteva persoane care încearcã cu simpla prezenþã sã îi bucure pe copii, dar mai este o doamnã din Târgu Jiu ºi este singura persoanã care prin donaþiile foarte substanþiale, foarte des vine ºi acordã copilaºilor dulciuri, alimente. Locuitorii din Valea Jiului nu se prea apleacã asupra

acestor copii. În afarã de pâinea lui Sfântul Anton, pe care credincioºii o aduc în fiecare zi de marþi la Sfânta Liturghie se adunã pâinea pentru copilaºi, doar primãria când mai trimite pachete. Nu ºtiu în ultimii nouã ani sã fi primit alte ajutoare”, a declarat Eva Acs, la sfârºitul anului trecut. În tot acest timp în care Guvernul taie de la copii alocã pentru primari ºi anume pentru majorarea salariilor acestora.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Preþul trãdãrii

Senatorul Vochiþoiu va fi pus sã plãteascã 2 milioane de euro

D

upã ce a dezertat din PPDD, partid pe listele cãruia a ajuns în Senatul României prin redistribuire, pentru a trece la UNPR, Haralambie Vochiþoiu este bun de platã. A semnat cu mâna lui, la fel ca ºi ceilalþi candidaþi, o convenþie prin care se obliga sã plãteascã 2 milioane de euro dacã pãrãseºte partidul, aºa cã acum ar putea fi obligat sã vireze suma în conturile partidului.

Potrivit datelor oficiale, anterior campaniei pentru alegerile parlamentare, fiecare candidat a semnat o convenþie cu PPDD, prin care se obliga ca, în cazul în care pãrãseºte partidul, sã plãteascã douã milioane de euro.

Primul care a dezertat din barca partidului înfiinþat de Dan Diaconescu a fost senatorul Tudor Barbu,

Vochiþoiu”, a declarat Simona Man, preºedintele PPDD la nivel naþional.

Chestionat de noi cu privire la clauzele convenþiei

împotriva cãruia reprezentanþii PPDD au anunþat încã de acum patru luni cã se vor îndrepta în instanþã. Iar acum a venit ºi rândul senatorului Haralambie Vochiþoiu. „Acea clauzã din convenþie este activatã.

Acum suntem în faza negocierilor. Cu siguranþã, urmãtorul va fi domnul

pe care a semnat-o înaintea alegerilor parlamentare, Vochiþoiu nu a vrut sã facã niciun comentariu. „No comment”, a fost singurul rãspuns al acestuia.

C

La începutul acestei luni, Haralambie Vochiþoiu a anunþat, oficial, cã a pãrãsit PPDD, al cãrui preºedinte era la nivel judeþean, pentru a trece la UNPR. A dat funcþia de lider al grupului PPDD din Senat, pe motiv cã oricum nu mai sunt suficienþi membri, pentru cel de vicelider al grupului PSD – UNPR. ªi, în plus, a mai fost recompensat cu un post politic: cel de ºef al unui

Maºini sparte, hoþi încã necunoscuþi ai multe M microbuze care circulã în regim de maxi-taxi, au fost sparte în noaptea de marþi spre miercuri Unul dintre acestea chiar la doi paºi de zona centralã a Petrosaniului.

Trei microbuze ZMK vandalizate într-o noapte La Petroºani se furã ca în codru, orice, de

oriunde chiar în plin centrul oraºului. În ultimii s-au înregistrat zeci, sute de spargeri de maºini, case, anexe gospodãreºti, dar cele mai multe au rãmas cu autor necunoscut ºi pînã astãzi. În dimineaþa zilei de ieri, proprietarul unui microbuz care efectueazã transport de persoane, ºi-a gãsit maºina spartã chiar în parcarea din faþa blocului sau, zonã aflatã chiar la 15, 20 de metri de primãria

Petroºani.

“De dimineaþã am fost informat de o doamnã de la chioºc

e a lãsat ºi ce a primit…

cã am maºina spartã.

Am crezut în prima fazã cã este o glumã, dar venind în parcare

departament specializat pe problemele ºomerilor ºi ale pensionarilor din cadrul UNPR. Rãmâne de vãzut, însã, dacã preþul trãdãrii nu va fi, totuºi, prea mare!

Haralambie Vochiþoiu a ajuns în fruntea PPDD Hunedoara în urma unor alegeri contestate ºi dupã ce a fost exclus din PSD. În luna mai 2011, nu mai puþin de 154 de membri ai PSD Petroºani au semnat o sesizare împotriva lui Vochiþoiu, care era liderul organizaþiei ºi pe care îl acuzau de comportament dictatorial, dar ºi faptul cã ar fi încãlcat statutul partidului în repetate rânduri.

Prin trecerea la UNPR nu puþini au fost cei care au spus cã Vochiþoiu se întoarce de unde a plecat, adicã în PSD, dar pe uºa din dos.

am vãzut geamul din stînga fata spart, iar din interior îmi lipseau în jur de 20 de lei, bani pe care îi foloseam sã mai dau rest oamenilor pe traseu. Ale bunuri nu îmi lipseau, dar în schimb am gãsit toate actele rãvãºite prin maºina”, ne-a declarat Vasile Plescan, proprietarul microbuzului.

Aceasta nu este prima datã cînd bãrbatul ºi-a gãsit maºina vandalizatã în parcare, ci pentru a treia oarã.

S-a întîmplat la fel, în acelaºi loc, la cîþiva

Car men COSMAN - PRED A metri de primãria din localitate, zonã care se presupune cã este una sigurã. Dar, noaptea trecutã, nu doar acest microbuz a fost spart, ci ºi altele, care la fel, fac transport în comun pentru firmã ZMK. “Pot sã vã spun cã tot în cursul nopþii de marþi spre miercuri sau spre dimineaþã, au mai fost sparte încã douã maºini noi de la firma ZMK”, a mai declarat Vasile, unul din proprietarii pãgubiþi.

Luiza ANDRONACHE

8 Fotoreportaj

Fotoreportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Cel mai mare urs carpatin crescut în captivitate Î

ndrãgitul Baloo din Staþiunea Straja este cel mai mare exemplar de urs brun crescut de cãtre om. Cel puþin aºa cred mai mulþi experþi germani care l-au evaluat în urma unei deplasãri la Straja ºi care au ajuns la concluzia cã n-ar putea fi mai bine îngrijit nicãieri.

Baloo este perla Staþiunii Straja, are toate condiþiile cerute de Uniunea Europeanã, ba chiar îi sunt acoperite nevoile peste normele în vigoare.

Hrana consistentã pe care ar gãsi-o cu greu în sãlbãticie l-a fãcut pe poznaºul urs sã se dezvolte, chiar dacã în momentul în care a fost gãsit, acum 14 ani,

pe când era pui, i se dãdeau ºanse mici de supravieþuire din cauza rãnilor. Cu atât mai puþin de a ajunge la maturitate un exemplar atât de apreciat, dar mai ales „dorit” de presupuºi apãrãtori ai drepturilor animalelor în jurul cãrora existã controverse.

Pentru a-l lua pe Baloo din Straja au fost încercate diferite metode, însã în urma verificãrilor s-a descoperit cã-i sunt asigurate toate condiþiile astfel încât sã rãmânã în menajeria de la Straja.

S-a încercat chiar ºi cu bani, în speranþa cã salvatorul sãu l-ar vinde, însã nici aceastã tentativã n-a reuºit. „Pe Baloo normal cã l-ar duce oriunde, au venit aici sã-mi ofere mie, crezând cã eu dau ursul pentru bani. L-au evaluat la 150 -200 de

de om, pentru cã timp de trei ani a fost permanent în compania unuia care a avut grijã de el pânã s-a însãnãtoºit. De altfel,

mii de euro. Un urs ca Baloo, când l-au evaluat nemþii, au spus cã în captivitate, la dimensiunile acestea, nu existã niciunde în lume. Aþi vãzut cum aratã în grãdinile zoologice un urs, de zici cã-i câine ºi vedeþi cum aratã el”, spune Emil Pãrãu, cel care îl are în grijã pe Baloo.

A

crescut pe lângã om

Proprietarul sãu nu-l vrea pe Baloo într-o rezervaþie, nu pentru a-ºi satisface un moft ci pentru cã poznaºul urs ar muri în câteva sãptãmâni. Este dependent

prietenia dintre el ºi îngrijitorul sãu a fost surprinsã de-a lungul timpului în mai multe fotografii fãcute de cabanierii din Straja.

Baloo, chiar ºi când era un munte de urs, încã se mai cocoþa pe spinarea lui nea Eci, cel care îl îngrijea ca pe propriul sãu copil ºi care apare în mai toate imaginile. „Sunt adeptul de a þine animalele în libertate ºi nu în captivitate. Lui Baloo i se îndeplinesc toate condiþiile cerute de Uniunea Europeanã,

are 1200 de metri pãtraþi, are piscinã de 20 de metri pãtraþi ºi ar fi trebuit sã aibã de 12

metri pãtraþi. Are bârlog, tot ce-i trebuie ºi nu gãsiþi în multe grãdini zoologice condiþiile pe care el le are. Problema este cã unii nu vor sã înþeleagã cã acest urs a fost þinut în captivitate pentru cã aºa a fost situaþia, nu pentru cã noi am fi vrut. El era un urs

mort, a fost gãsit rãnit, l-am þinut sub tratament cu perfuzii, toatã lumea ºtie povestea lui. L-am adus aici ºi l-am þinut trei ani de zile în libertate, doar la culcare îl duceam în þarc. În restul timpului era liber, dar crescând se speriau turiºtii de el. Din acest motiv i-am fãcut un loc. Cei care spun cã trebuie lãsat liber sunt inconºtienþi pentru cã în pãdure nu-l poþi lãsa, o sã moarã. Aici primeºte o alimentaþie formatã din miere, lapte, fructe, are un meniu zilnic. Nu ne-am bãtut joc de el, sã-i dãm „concentrate” ca ºi alþii, mai spune Pãrãu. În Straja au mai fost alþi doi urºi, un mascul ºi o femelã, luaþi din staþiune sub pretextul cã le este mai bine într-o rezervaþie. Unul a murit la scurt timp dupã ce a ajuns pe mâna „salvatorilor” sãi, iar de femelã nu se mai ºtie nimic.

Maximilian GÂNJU

8 Fotoreportaj

Fotoreportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Cel mai mare urs carpatin crescut în captivitate Î

ndrãgitul Baloo din Staþiunea Straja este cel mai mare exemplar de urs brun crescut de cãtre om. Cel puþin aºa cred mai mulþi experþi germani care l-au evaluat în urma unei deplasãri la Straja ºi care au ajuns la concluzia cã n-ar putea fi mai bine îngrijit nicãieri.

Baloo este perla Staþiunii Straja, are toate condiþiile cerute de Uniunea Europeanã, ba chiar îi sunt acoperite nevoile peste normele în vigoare.

Hrana consistentã pe care ar gãsi-o cu greu în sãlbãticie l-a fãcut pe poznaºul urs sã se dezvolte, chiar dacã în momentul în care a fost gãsit, acum 14 ani,

pe când era pui, i se dãdeau ºanse mici de supravieþuire din cauza rãnilor. Cu atât mai puþin de a ajunge la maturitate un exemplar atât de apreciat, dar mai ales „dorit” de presupuºi apãrãtori ai drepturilor animalelor în jurul cãrora existã controverse.

Pentru a-l lua pe Baloo din Straja au fost încercate diferite metode, însã în urma verificãrilor s-a descoperit cã-i sunt asigurate toate condiþiile astfel încât sã rãmânã în menajeria de la Straja.

S-a încercat chiar ºi cu bani, în speranþa cã salvatorul sãu l-ar vinde, însã nici aceastã tentativã n-a reuºit. „Pe Baloo normal cã l-ar duce oriunde, au venit aici sã-mi ofere mie, crezând cã eu dau ursul pentru bani. L-au evaluat la 150 -200 de

de om, pentru cã timp de trei ani a fost permanent în compania unuia care a avut grijã de el pânã s-a însãnãtoºit. De altfel,

mii de euro. Un urs ca Baloo, când l-au evaluat nemþii, au spus cã în captivitate, la dimensiunile acestea, nu existã niciunde în lume. Aþi vãzut cum aratã în grãdinile zoologice un urs, de zici cã-i câine ºi vedeþi cum aratã el”, spune Emil Pãrãu, cel care îl are în grijã pe Baloo.

A

crescut pe lângã om

Proprietarul sãu nu-l vrea pe Baloo într-o rezervaþie, nu pentru a-ºi satisface un moft ci pentru cã poznaºul urs ar muri în câteva sãptãmâni. Este dependent

prietenia dintre el ºi îngrijitorul sãu a fost surprinsã de-a lungul timpului în mai multe fotografii fãcute de cabanierii din Straja.

Baloo, chiar ºi când era un munte de urs, încã se mai cocoþa pe spinarea lui nea Eci, cel care îl îngrijea ca pe propriul sãu copil ºi care apare în mai toate imaginile. „Sunt adeptul de a þine animalele în libertate ºi nu în captivitate. Lui Baloo i se îndeplinesc toate condiþiile cerute de Uniunea Europeanã,

are 1200 de metri pãtraþi, are piscinã de 20 de metri pãtraþi ºi ar fi trebuit sã aibã de 12

metri pãtraþi. Are bârlog, tot ce-i trebuie ºi nu gãsiþi în multe grãdini zoologice condiþiile pe care el le are. Problema este cã unii nu vor sã înþeleagã cã acest urs a fost þinut în captivitate pentru cã aºa a fost situaþia, nu pentru cã noi am fi vrut. El era un urs

mort, a fost gãsit rãnit, l-am þinut sub tratament cu perfuzii, toatã lumea ºtie povestea lui. L-am adus aici ºi l-am þinut trei ani de zile în libertate, doar la culcare îl duceam în þarc. În restul timpului era liber, dar crescând se speriau turiºtii de el. Din acest motiv i-am fãcut un loc. Cei care spun cã trebuie lãsat liber sunt inconºtienþi pentru cã în pãdure nu-l poþi lãsa, o sã moarã. Aici primeºte o alimentaþie formatã din miere, lapte, fructe, are un meniu zilnic. Nu ne-am bãtut joc de el, sã-i dãm „concentrate” ca ºi alþii, mai spune Pãrãu. În Straja au mai fost alþi doi urºi, un mascul ºi o femelã, luaþi din staþiune sub pretextul cã le este mai bine într-o rezervaþie. Unul a murit la scurt timp dupã ce a ajuns pe mâna „salvatorilor” sãi, iar de femelã nu se mai ºtie nimic.

Maximilian GÂNJU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

În Valea Jiului se anunþã petreceri incendiare de 8 Martie

M

ult a fost, dar puþin a mai rãmas. Pânã pe 8 Martie, atunci când femeia este sãrbãtoritã, rãsfãþatã ºi preþuitã, mai este circa o saptamana si jumatate. Restaurantele, hotelurile, barurile sau orice locaþie care are vreun spaþiu mai larg gen salã de evenimente, pun la cale petreceri incendiare care au sã þinã câteva zile în lanþ.

Luiza ANDRONACHE Doamnele, mai cu stare ºi care ºtiu ce vor, deja ºi-au asigurat câte un loc într-un restaurant cu nume ºi meniu sofisticat. Însã, atunci când au sunat sã facã rezervãrile, printre altele, nu au uitat sã întrebe despre deliciile care mai sunt oferite de organizatori în cadrul petrecerii.

Adicã, mai ºoptit, mai pe faþã, întrebarea generalã a fost: “ Stripperi aveþi?” De câþiva ani, în Valea Jiului aceasta este o condiþie esenþialã de îndeplinit din partea patronilor de restaurante atunci când pun la cale petreceri de femei. ªi anul acesta, la data de 26 februarie, vã putem spune cu certitudine cã cele mai multe locuri la chefurile de luna viitoare, sunt adjudecate deja. “ Ca în fiecare an, ºi anul acesta mi-am fãcut o rezervare la un restaurant împreunã cu colegele de serviciu. Este o locaþie undeva la munte, un loc mai retras. Meniul este unul bun, dar ºtiþi cum este, nu asta conteazã cel mai mult.

Atmosfera sã fie frumoasã ! ”, ne-a declarat o doamnã din Municipiul Petroºani. “ Noi, de circa trei ani mergem la acelaºi

restaurant. Anul trecut, cel puþin, ne-am distrat foarte bine. Au fost ºi trei stripperi, au mai înveselit atmosfera”, a spus ºi o domniºoarã.

P

etrecerile din ultimii doi ani, memorabile!

Facem o revenire în timp ºi ne aducem aminte de data de 12 martie 2012, atunci când cotidianul nostru publica materialul numit “Striptease-ul, dezmãþ sau artã?” Ne puneam atunci întrebarea despre ceea ce înseamnã Striptease-ul pentru doamne ºi domniºoare, însã nu avem noi pretenþia sã considerãm cã am ºi gãsit rãspunsul. Cele mai multe femei care au avut o rezervare la un restaurant cu un astfel de program special, au avut numai cuvinte de laudã de spus despre seara memorabilã de 8 Martie. Puþin mai timide la început, ele au ezitat sã intre în jocul lor ºi sã accepte rolul impus, însã mai târziu în noapte, spiritele s-au încins, iar simþurile s-au mai eliberat. Stripperii, în diverse roluri pline de testosteron, au fost pe rând infractori obraznici precum cel

din Bonnie and Clyde, marinari cu sex appeal sau militari plini de muºchi ºi tatuaje. ªiau ales þintele, adicã femeile care îi priveau ºi mai de bunã voie, mai târâºi, le-au adus pe scaun. Aici, lucrurile s-au mai ...dezgolit.

Frumoasele, sãrbãtoritele, femeile, roºii la faþã de stânjenealã, iar mai apoi de emoþie, au pus mâna!

Nu toate, însã, ci unele ºi-au pãstrat impasibilitatea pânã la final. Asta nu i-a dezamãgit pe stripperii a cãror treabã a fost sã stoarcã îndrãznealã ºi

mãcar un tremurat din buze cu gândul la mai mult… În acelaºi material prezentat de Cronica Vãii Jiului, trei stripperi au rãspuns unor întrebãri

O fermã de ciuperci din comuna Beriu a fost mistuitã de flãcãri

O

fermã de ciuperci a fost mistuitã de flãcãri, dupã ce clãdirea în care se afla s-a produs un puternic incendiu. Potrivit reprezentanþilor ISU Hunedoara incendiu a izbucnit ieri în jurul orei 12, când structurile operative din cadrul Detaºamentului de Pompieri Orãºtie au fost alertate asupra faptului cã la o clãdire aflatã în incinta fostului C.A.P. din comuna Beriu a izbucnit un incendiu.

Ajunºi în scurtã vreme la locul intervenþiei cei 18 pompieri, cu 4 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã, au început operaþiunile de stingere a incendiului, care se manifesta la acoperiºul, cu o suprafaþã de aproximativ 400 metri patraþi, al unei hale în care se afla o fermã de ciuperci, reuºind stoparea propagãrii focului în aproximativ 15 minute.

Incendiul a fost sesizat ºi anunþat cu întârziere motiv pentru care acesta s-a extins, pânã la sosirea echipajelor de intervenþie, la aproape întreaga clãdire ce gãzduia o fermã de ciuperci în care se aflau ºi echipamente pentru producerea compostului.

Intervenþia a fost, de asemenea, îngreunatã

de lipsa unei surse de apã în apropiere, pompierii realizând alimentarea cu apã a

adresate de redactorul cotidianului nostru, iar dupã numãrul de likeuri ºi comentarii de pe Facebook la acest subiect, tindem sã credem cã rãspunsurile bãieþilor au fost pe placul fetelor. Acestea fiind scrise, nu ne rãmâne decât sã aºteptãm sã vedem ºi chiar sã participãm (nu-i aºa, fetelor?) la nebunia care se anunþã din nou în luna martie. ªi, dacã vom merge sã “documentãm” vreun subiect la o astfel de petrecere, vã promitem cã vã vom împãrtãºi impresiile cu care vom pleca acasã. Asa cum am facut si anul trecut! autospecialelor, în sistem navetã, de la un hidrant aflat la o distanþã de aproximativ un kilometru ºi jumãtate.

Pompierii au fost implicaþi aproape trei ore în operaþiunile de stingere a incendiului ºi de îndepãrtare a materialelor combustibile din interiorul halei.

Cauza probabilã generatoare a incendiului ºi pagubele rezultate în urma acestuia sunt în curs de stabilire.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

174 de milioane de lei – subvenþia pentru minele neviabile

A

proape 174 de milioane de lei este suma pe care Guvernul o va aloca în acest an pentru minele neviabile din Valea Jiului, aflate pe program de închidere.

Suma acoperã atât pierderile din exploatare, cât ºi salaiile compensatorii ale celor care vor pleca din sistem sau aºa – numitele gratuitãþi pentru pensionarii de la aceste unitãþi extarctive.

Potrivit documentelor oficiale ale Guvernului, ajutorul de stat a fost calculat, pentru anul 2014, la suma de 173.977.000 de lei, bani care vor fi achitaþi integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Departamentul pentru Energie. Din valoarea totalã, 122,4 milioane de lei este suma destinatã acoperirii pierderilor aferente producþiei curente.

De asemenea, pentru acoperirea costurilor exceptionale se acordã ajutorul de stat în sumã de 51,5 milioane de lei. Iar la costuri excepþionale sunt

incluse plãþile compensatorii în valoare de 9,523 milioane de lei, facilitãþi pentru pensionari în sumã de 9,8 milioane de lei, lucrãri de închideri mine - 28.098 mii lei ºi reconversie profesionalã - 4.105 mii lei.

Executivul a precizat cã “justificarea costurilor excepþionale se face în baza decontului justificativ dupã modelul aprobat prin Ordinul nr.850/ 2013 al ministrului economiei”. Valoarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor neviabile a fost fundamentatã în conformitate cu deciziile adoptate de Uniunea

Europeanã.

“Nerespectarea de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani a condiþiilor prevãzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/2, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentru facilitatea închiderii minelor de cãrbune necompetitive determinã aplicarea de cãtre Ministerul Economiei Departamentul pentru Energie a mãsurilor necesare în vederea

În lipsa chinezilor,

Retehnologizare de la SNÎMVJ

D

acã nu vin chinezii, minele viabile se retehnologizeazã cu utilaje de la SNÎMVJ. Sãptãmâna trecutã s-au deschis ofertele pentru retehnologizarea minelor viabile din cadrul CEH. Mereu s-a spus cã asiaticii vor fi cei care vor furniza echipamentele miniere atât de necesare. Aceºtia nu au venit, în schimb cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului le pot oferi celor de la Conmplex utilaje miniere. Este vorba de restrângerea activitãþii de la SNÎMVJ ºi valorificarea utilajelor aflate în stare de funcþionare. ”Avem în vedere aceste utilaje, mijloace de inventar care pot fi recuperate prin activitatea de închidere. Noi ne-am gândit cu prioritate la

distribuirea în douã mari pãrþi.

Una printr-o colaborare cu Complexul Energetic Hunedoara prin care anumite utilaje cu specific minier sã reuºim sã le redistribuim spre minele viabile ºi încã o activitate la care lucrãm acum printr-un regulament ca aceste deºeuri sã fie valorificate, prin

recuperãrii ajutoarelor de stat, în condiþiile legii”, atrag atenþia oficialii Guvernului României.

P

ropuse pentru închidere

În urma analizei situaþiei tehnico-economice a minelor din cadrul Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani s-a stabilit ca exploatãrile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani sã fie fi închise în perioada 20112018, fiind declarate necompetitive pe piaþã. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat

valorificarea lor sã putem achiziþiona în principal echipamente de protecþie a muncii, lucru pe care ne bazãm în perioada imediat urmãtoare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Utilajele ce nu vor fi vândute CEH-ului vor fi valorificate sub altã formã. ”Va fi obiectul unui contract care va respecta termenii legali, vor fi preþurile de pe bursã, nu se vor livra la centrele de colectare din Valea Jiului ci dupã o licitaþie prealabilã. Valorificarea nu poate fi fãcutã decât dupã o casare prealabilã. Pânã în 2018 tot ce vom recupera din subteran fie vom redistribui cãtre Complexul Energetic fie prin casare ºi valorificare le vom valorifica ºi le vom da o destinaþie precisã”, a mai precizat sursa citatã.

Pânã în decembrie 2018 cele trei mine neviabile din Valea Jiului îºi vor înceta activitatea. Asta înseamnã cã pe lângã personalul care va pleca ºi activele SNÎMVJ vor trebui casate.

Monika BACIU

conform legislaþiei europene, C.N.H. SA Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere, care au fãcut obiectul notificãrii transmise la Comisia Uniunii Europene.

În februarie 2012, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, adicã aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani pe perioada 2011-2018.

Cele trei mine neviabile au fost inglobate în Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani, înfiinþatã în noiembrie 2011, societate care gestioneazã ajutorul de stat acordat închiderii minelor de cãrbune necompetitive.

Car men COSMAN-PREDA

Investiþii la o societate ”neviabilã”

I

nvestiþii la o societate care se va închide. Mai multe achiziþii de diferite utilaje ºi materiale au fost fãcute la nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului asta în contextul în care societatea se ocupã de închiderea minelor neviabile. Potrivit conducerii investiþiile sunt necesare pentru siguranþa lucrãtorilor.

”Dacã vorbim de activitatea de servicii, indiferent de bugetele de venituri ºi cheltuieli aceste activitãþi trebuie sã aibã continuitate, serviciile de masã, transport, apã, energie electricã. Legat de achiziþia de materiale, sunt în principal materialele care sunt pentru activitatea de producþie ºi pentru securitatea muncii, respectiv echipamentele de protecþie, aparate de mãsurã ºi control. Doar absolut necesare care se utilizeazã în activitatea de exploatare ºi în activitatea de securitate a muncii”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Sute de mii de lei au fost alocate de SNÎMVJ pentru diferite utilaje ºi materiale în ultima perioadã.

Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Asociaþia - salvarea chiriaºilor din Petrila

A

la o asociaþie de locatari, noi încheiem contractele cu asociaþia, iar lucrurile s-au rezolvat. Se puteau rezolva mai demult, dar în acelaºi timp, îi mulþumesc primarului Ilie Pãducel, pentru cã a înþeles ºi lucrurile sunt bine acum”, spune Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea J.iului Contractele pentru locuinþele sociale din blocurile nou-construite la Petrila au fost încheiate încã de la finele anului trecut.

Locatarii, însã, au întîrziat sã se mute, pânã ce nu au fost perfectate toate contractele la utilitãþi, iar pentru cã exista un precedent în alte localitãþi, unde cei care locuiesc în apartamente sociale nu-ºi achitã întreþinerea, Costel Avram a refuzat sã semneze cu locatarii, fãrã garanþii.

Diana MITRACHE

sociaþia de proprietari este soluþia prin care locatarii blocurilor sociale din Petrila vor avea apã ºi vor putea fi controlaþi dacã plãtesc pentru apa consumatã.

Deºi au primit cheile de la locuinþele lor, chiriaºii nu au semnat contractele la utilitãþi ºi, în special, la apã, pentru cã nu puteau garanta cã vor fi buni platnici.

Dupã sãptãmâni de tatonãri ºi enervãri, locatarii din blocurile de la Lonea pot da drumul robinetului la apã. Soluþia salvatoare este asociaþia de proprietari ºi a fost

LUNI

agreatã de toate pãrþile aflate în conflict de câteva sãptãmâni bune. „Chiar dimineaþã, la prima orã, împreunã cu colegii mei de la Apa Serv, am avut o întâlnire cu primarul oraºului Petrila, unde am discutat de blocurile sociale. Se pare cã s-a gãsit o soluþie. Toþi acei oameni care au primit o locuinþã, vor fi trecuþi

LUNA FEBRUARIE

• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui • Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã & Desert

MARÞI

• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã de burtã • Aripioare de pui cu orez sârbesc/Pui Shanghai cu cartofi prãjiþi • Salatã&Desert

MIERCURI

• Ciorbã de cartofi cu afumãturã/Ciorbã de pui a la greq • Ciulama de pui cu mãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piure de cartofi • Salatã&Desert

JOI

• Supã cremã de þelinã/Ciorbã de varzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºi sos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºi cartofi aurii • Salatã&Desert

VINERI

• Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã de burtã • Caºcaval pane cu cartofi prãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte • Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :

• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi la telefon: 0726.669060 www.3daqua.ro

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, inclus pe lista muzeelor promovate de portalul euromuse.net

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva M a fost inclus pe lista muzeelor promovate de portalul euromuse.net, care oferã informaþii atât în limbile naþionale ale þãrilor în care se gãsesc diferitele muzee, cât ºi în limba englezã.

Potrivit reprezentanþilor muzeului înºtiinþarea oficialã a fost fãcutã printr-o scrisoare adresatã de cãtre d-na Sarah Wassermann, manager al proiectului euromuse.net - The exhibition por-

tal for Europe, conducerii MCDR Deva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva devine astfel cel de al doilea muzeu din România promovat de portalul euromuse.net, alãturi de Muzeul Naþional de Artã al României, cu secþiile sale Muzeul K. H. Zambaccian ºi Muzeul Theodor Pallady.

“Momentan, pe lângã prezentarea generalã a instituþiei noastre, cei interesaþi pot gãsi informaþii pe respectivul portal ºi despre expoziþia temporarã Cetatea Devei, restituitã oraºului, urmând ca, în viitorul apropiat, sã oferim detalii despre toate expoziþiile organizate la Deva sau la secþiile din teritoriu”, declarã Liliana Þolaº, managerul muzeului. euromuse.net este un portal public care oferã informaþii despre muzeele europene. El furnizeazã toate informaþiile utile într-un singur loc ºi este actualizat regulat prin colaborarea cu muzeele partenere.

Eleva Teodora Dobra a intrat în rândul premianþilor fãrã premii

Am trecut iarna împreunã în stradã.

Chiar dacã se poate întâmpla ca întâlnirea cu primãvara sã fie marcatã doar calendaristic, acest eveniment este, din punctual nostru de vedere o etapã frumoasã a acestei campanii de suflet.

Am încercat, ºi am reuºit datoritã oamenilor care a venit sâmbãta în centrul Devei, sã rãmânem în stradã sãptãmânal pentru a mulþumi românilor valoroºi, care ar trebui sã fie modele pentru societatea româneascã. Chiar dacã aceºtia nu au ajuns sã fie priviþi astfel, un lucru este cert, munca lor, umerii lor, braþele lor au fost ºi sunt cele care susþin

aceastã societate ºi þarã.

Pentru sâmbãtã, 1 martie, prima zi de primãvarã, vã propunem sã sãrbãtorim, sã premiem ºi sã privim cu atenþie o tânãrã.

De ce? Pentru cã este elevã. Pentru cã este în primii cinci cei mai buni elevi din clasa ei.

Pentru sã se pregãteºte astfel sã fie un OM. Pentru cã din acest punct de vedere, alãturi de alþi copii minunaþi, reprezintã un exemplu pentru cei de vârsta ei. Un alt criteriu, care a determinat alegerea frumoasei Teodora Dobra, pentru cã despre ea vorbim, este acela cã are ºi o micã afacere. Munceºte toatã iarna pentru a face mãrþiºoare cu

replici din costume populare. Acestea sunt argumentele pentru care vã invitãm sã ieºiþi sâmbãtã în stradã, sã priviþi ochii unui copil, sã ne bucurãm de primãvarã ºi, eventual, sã oferim un mãrþiºor doamnelor ºi domniºoarelor.

Dacã apreciaþi cã meritã sã-i mulþumiþi pentru ceea ce a face, vã aºteptãm sâmbãtã, 01 martie 2014, sã o cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi printr-o diplomã ºi un buchet de flori, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2014

Actualitate 13

Oamenii importanþi ai Vãii Jiului chemaþi sã salveze o viaþã O

acþiune de þinutã - cu invitaþi de marcã ai Vãii Jiului ºi din judeþ, respectiv personalitãþi ale vieþii publice, oameni de afaceri, lideri din toatã paleta coloristicã a partidelor politice etc. - va avea loc, la Petroºani, de 1 Martie. Scopul este salavrea vieþii unui copil al Vãii Jiului care a umplut ziarele ºi televiziunile locale ºi naþionale cu apelul disperat la ajutor… Va fi un adevãrat test al Omeniei, al spiritului de întrajutorare ºi al mândriei de a fi creaþia lui Dumnezeu.

Ileana FIRÞULESCU De câteva zile existã o agitaþie a unor ”oameni ai cetãþii” locali pentru a salva viaþa unei tinere, dar mai ales pentru a testa ºi reuºi sã mobilizeze oameni de afaceri, personalitãþi din viaþa publicã ºi politicã pentru un gest caritabil.

De luni de zile ziarele ºi televiziunile gãzduiesc un anunþ, apel la ajutorare, un stigãt pentru salvarea unei vieþi, cea a copilei de 14 ani, Andreea Matei, din Petroºani, cu un diagnostic foarte greu leucemie acutã limfoblasticã la care s-a mai adãugat o

problemã gravã a inimii, ieºitã la ivealã în timpul tratamentului extern de dur…

Din cauza primelor douã cure de citostatice care au fost foarte severe, au apãrut o mulþime de complicaþii, printre care ºi un cheag de sânge la inimã, o complicaþie cu care medicii timiºoreni nu s-au mai confruntat.

Singura ºansã de a trãi a fetiþei o reprezintã ºi o intervenþie chirurgicalã pe inimã, dar pe care nu vrea sã o realizeze niciun medic din þarã. “Am fost la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timiºoara ºi mi sa spus cã nu s-a mai fãcut o operaþie de acest gen pe inimã.

De la spitalul din

Tîrgul Mureº am primit acelaºi rãspuns. Suntem disperaþi, doctorii de la spitalul de copii ne-au spus sã gãsim noi o clinicã în lumea asta care sã vrea sã-mi opereze fiica. Am auzit cã la Viena, la AKH, medicii ne-ar putea vindeca copilul”, spunea presei din întreaga þarã, Ana Matei, mama Andreei, în apelurile disperate ale unui pãrinte…

Realizarea unei astfel de operaþii pe inimã, transplantul de mãduvã osoasã, precum ºi tratamentul pe care Andreea trebuie sã-l urmeze îi costã pe pãrinþii fetei o sumã colosalã, pe care nu ºi-o pot permite, în condiþiile în care mama fetei nu lucreazã, iar tatãl acesteia are o pensie de boalã. Nu mai puþin de 40.000 de euro ar fi nevoie pentru ca Andreea sã poatã trãi.

Oamenii simpli, colegii ºi profesorii Andreei, s-au implicat, au încercat variante de ajutorare, dar puþunii bani adunaþi au fost înghiþiþi de tratamente. În mai toatã presa localã ºi naþionalã ”apelul la viaþã” încã apare, dar parcã noi, românii, noi cei din Valea Jiului, am fi surzi ºi orbi… ªi tutuºi ceva se miºcã. Oameni, cãrora anunþul Andreei le-a ”ros” sufletul, au

reuºit sã întocmeascã doasarul medical al Andreei pentru o clinicã de specialitate din Viena. Acum este nevoie de bani ºi ca urmare, s-a organizat o acþiune de þinutã,

sâmbãtã, 1 Martie, pentru a strange o mare parte, ºi de ce nu, toþi banii necesari.

Textul invitaþiilor, care au ajuns la oamenii ce pot oferi,

fiecare, câte o felie de viaþã Andreei, este o împletire între a aminti cã suntem datori, cã trebuie sã fim Oameni, nu doar sã mimãm, cã suntem creaþia lui Dumnezeu… ”Într-o lume din ce în ce mai rece, în care se duce o luptã acerbã cu indiferenþa, noi putem demonstra cã se poate!

Am luat atitudine ºi vã invitãm alãturi de noi pentru a salva viaþa Andreei Matei, de 14 ani, din Petroºani, diagnosticatã cu leucemie limfoblasticã ºi probleme grave ale inimii.

Medicii i-au dat o ºansã la viaþã, dar fãrã noi, OAMENII, printre care trãieºte, Andreea nu poate reuºi sã-ºi plãteascã cele douã operaþii, la Viena”.

Succes organizatorilor ºi inimã bunã într-un ceas bun invitaþilor pentru a-i oferi viaþã Andreei, de 1 Martie!

14 Program & Horoscop

10:20 Pe urmele lui Avraam 11:20 Descoperã Europa ta!

11:50 Europa mea (r) 12:20 Videoclipuri 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:55 Oameni care au schimbat Lumea 17:10 Dispãruþi fãrã urmã (r) 17:40 Maºini, teste ºi verdicte 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:00

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Poveºti din jurul lumii Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Bãiat de treabã Mondenii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Salvaþi-o pe Sarah! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cursa pentru fermã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 O sãptãmânã nebunã

21 martie *** 20 aprilie Dupã o perioadã dificilã pe plan sentimental ºi financiar, aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere!

Riscaþi sã vã dezamãgiþi partenerii.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Clubul pensionarilor 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi un spirit de iniþiativã cu care reuºiþi sã vã impresionaþi colaboratorii. Aveþi succes pe toate planurile ºi sunt ºanse sã câºtigaþi bine. Faceþi un program riguros, ca sã nu vã risipiþi energia.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Se iveºte ocazia sã vã asociaþi într-o afacere sau vi se propune un nou loc de muncã. Nu luaþi o hotãrâre definitivã fãrã sã cunoaºteþi toate avantajele ºi dezavantajele. Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cu o persoanã în vârstã, cu mai multã experienþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Schalke - Real Madrid 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Schalke - Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

*** 21 mai

22

Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar apreciate de familie. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul în ultimul moment. Se pare cã trebuie sã vã ocupaþi de o rudã bolnavã.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

22

Aveþi parte de schimbãri importante pe plan profesional ºi în relaþiile sociale. La serviciu gãsiþi soluþii originale, acceptate de ºefi ºi colegi. Dupã-amiazã vã vin în vizitã câþiva prieteni. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa survin evenimente neaºteptate, care vã dau peste cap toate planurile. Este posibil sã fiþi luat prin surprindere de niºte musafiri din altã localitate.

Pãstraþi-vã calmul.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã ajungeþi la un punct de cotiturã în viaþã, care sã vã aducã multe bucurii.

Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã asigurã succesul pe plan profesional ºi social.

Dimineaþa descoperiþi cã o afacere în care nu v-aþi pus prea mari speranþe urmeazã sã vã aducã beneficii importante. Este posibil sã vi se propunã o colaborare. V-ar lua prea mult timp, iar partenerul de viaþã v-ar reproºa mai mult familia

23 august *** 22 septembrie Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru consolidarea relaþiilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noi prieteni. Ascultaþi ºi de pãrerile celor din jur, pentru cã vã pot fi de folos.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri. Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa înregistraþi un succes care vã întãreºte convingerea cã parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Aveþi ocazia sã începeþi o afacere profitabilã. Aceptaþi ajutorul unui prieten apropiat.

21 februarie *** 20 martie Aveþi un succes remarcabil pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar aveþi grijã sã nu forþaþi norocul!

Dupã-amiazã, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în care puteþi obþine câºtiguri.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

DSP solicitã ºcolilor actualizarea autorizaþiilor de funcþionare

A

ctualizarea autorizaþiilor de funcþionate. Responsabilii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara solicitã tuturor unitãþilor de învãþãmânt actualizarea autorizaþiilor de funcþionare, iar pentru cei care nu au demararea procedurilor de avizare.

Monika BACIU Majoritatea unitãþilor de învãþãmânt de pe raza

judeþului deþin aceste autorizaþii de funcþionare.

Probleme se constatã la grãdiniþele care

funcþioneazã în scãri de bloc. Acestea nu au primit nici o datã avize de funcþionare din partea DSP; dar chiar ºi aºa aici au avut loc activitãþi educaþionale.

La începutul anului ºcolar, dintre cele 316 instituþii de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, 292 erau autorizate sã funcþioneze sanitar-veterinar, iar

DETERIORAREA INFRASTRUCTURII DE DRUMURI JUDEÞENE Consiliul Judeþean Hunedoara solicitã tuturor factorilor de rãspundere cu atribuþii în controlul exploatãrii ºi transportului masei lemnoase ºi anume: Direcþia Silvicã, Poliþia Rutierã, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Primãriile, Agenþia pentru Protecþia Mediului ºi Garda de Mediu sã îºi intensifice activitatea, deoarece în ultima perioadã se constatã o deteriorare accentuatã a drumurilor judeþene ca o consecinþã a exploatãrii masei lemnoase ºi a depãºirii limitelor maxime admise de greutate de cãtre autovehiculele ce transportã lemn. În acelaºi timp, atunci când se constatã deteriorãri ale drumurilor ºi podurilor sau alte aspecte legate de depãºirea greutãþii admise a acestor încãrcãturi, cetãþenii sunt rugaþi sã sesizeze orice nereguli apar în aceste cazuri la primãriile localitãþilor unde domiciliazã sau la Consiliul Judeþean Hunedoara, la tel. 0254 212 832, cu tarif normal, 24 de ore din 24.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

restul nu. Majoritatea unitãþilor ºcolare fãrã autorizaþie sunt în mediul rural ºi în Valea Jiului.

Prin urmare, trei ºcoli gimnaziale cu personalitate juridicã ºi 11 fãrã personalitate juridicã nu au autorizaþie sanitar-veterinarã.

De asemenea, 10 grãdiniþe nu au primit autorizaþia inspectorilor sanitari de a funcþiona, deoarece locaþia acestora este într-un apartament.

Colectivul Casei de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” este alãturi de colegul lor, Roºca Daniel, în greaua suferinþã pricinuitã de pierderea tatãlui sãu,

ROªCA SEBASTIAN Dumnezeu sã-l odihneascã-n pace!

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014

Întâmpinã primãvara pe schiuri

P

rima zi a primãverii aduce o competiþie unicã la nivel naþional. Zeci de iubitori ai sporturilor extreme îºi vor da întâlnire la Câmpu lui Neag acolo unde în prima zi a primãverii (calendaristice), adicã în 1 martie, va avea loc o nouã ediþie a concursului Oslea Hike & Ride Challenge.

Monika BACIU ”Pe 1 martie ia start la Uricani, Hunedoara a treia ediþie a Red Bull Oslea HiRide singura competiþie de freeride snowboard ºi ski din România ce cuprinde ºi partea de urcare.

Povestea Oslea continuã în acest an alãturi de unul dintre cele mai relevante branduri implicate în activitãþi ce þin de sporturi extreme. Astfel, Red Bull va fi partenerul principal al Clubului Alpin Valea Jiului în organizarea competiþiei”, se aratã în comunicatul organizatorilor.

Oslea Hike & Ride Challenge este singurul concurs de freeride de la noi din þarã care include ºi partea de

Î

urcare a versantului, astfel cã participanþii îºi vor demonstra nu numai aptitudinile ºi calitãþile de rideri în timpul coborârii versantului ci ºi rezistenþa pe parcursul hike-ului de aproximativ 2 ore de la începutul concursului. Oslea HRC este compus dintr-un concurs de schi ºi snowboard urmat de un afterparty ºi este planificat sã se desfãºoare în data de 01.03.2014 în Masivul Oslea din Munþii Vâlcan. Acesta se adreseazã persoanelor cu vârsta de peste 18 ani ºi cu experienþã în freeride. ”Oslea Hike & Ride Challenge ar trebui sã reprezinte o normalitate în viata unui om, cu suiºuri ºi

coborâºuri, o idee care ne îndrumã spre o zonã sãlbaticã, greu de controlat, unde, în mare parte, depindem de bunãvoinþa muntelui ºi a vremii.

Cum imprevizibilul face parte din joc, competiþia a fost creatã pentru a ne deconecta de la viaþa de zi cu zi ºi pentru a oferi sufletului lucrul spre care acesta nu de puþine ori ne îndeamnã”, se aratã pe site.

Accesul în zona de concurs se face de preferat cu maºina de teren, neexistând transport în comun pânã la locul unde se desfãºoarã competiþia.

Pentru concurenþii ce nu dispun de transport, drumul dus ºi întors de la ºi pânã la zona de concurs va fi asigurat de cãtre organizatori, mai exact din ultima staþie de maxitaxi - Uricani pânã la Câmpuºel ºi invers.

Pentru ambele categorii, atât snowboard cât ºi schi, urcarea se va realiza la picior pe un traseu marcat cu urmã fãcutã. Pe întregul traseu vor exista 3 check-point-

Babele Babei Dochia

n vechiul calendar dac debutul noului an era fixat pe data de 1 martie. În aceeaºi zi era celebratã ºi Baba Dochia, o strãveche zeitate agrarã. Dealtfel, primele 9 zile ale ale lunii martie erau considerate zilele Babei Dochia, data de 9 martie reprezentând ziua echinocþiului de primãvarã.

Mircea NISTOR

Mitul Babei Dochia are mai multe variante, cea cu împãratul traian ºi fiica Regelui Decebal fiind una dintre ele.

Un altul povesteºte despre o bãtrânã, aflatã la finalul vieþii, care

pleacã spre muntele sacru al dacilor ºi pe drum îºi leapãdã, pe rând, cele nouã cojoace cu care era îmbrãcatã.

Din toate miturile ºi legendele, românii au mai pãstrat, astãzi, doar alegerea

uri, primul la urcare (în zona de ieºire din etajul pãdurii), al doilea pe creastã (în zona de începere a coborârii), iar ultimul va fi poziþionat la finish-ul traseului ºi a coborârii.

Urcarea are o lungime de aproximativ 3,5 km cu plecarea de la cota 1.300 m pânã la nivelul crestei la 1.940 m.

Coborârea are aproximativ 1,4 km, iar înclinaþia versantului este de aproximativ 45o. În zona golului alpin terenul prezintã elemente de stâncã iar odatã cu coborârea acesta se întrepãtrunde cu zona de babelor. Astfel, în perioada 1 – 9 martie, cine vrea, îºi poate alege o babã (adicã o zi din intervalul respectiv). În funcþie de cum va fi vremea din ziua aleasã aºa îi va fi ºi omului viaþa în anul care abia a început.

pãdure. Atât zona de coborâre cât ºi cea de urcare vor fi balizate, cu o zi sau maxim douã înainte de începerea concursului, de cãtre echipa de organizare a evenimentului cu directa implicare a Salvamont Uricani.

Pe parcursul întregului traseu vor exista echipe mobile ale Salvamontului care vor supraveghea con-

cursul ºi se vor asigura de o desfãºurare sigurã ºi cât mai bunã a Oslea HRC. Înaintea începerii competiþiei, concurenþilor li se va face un scurt instructaj ce va cuprinde modul de utilizare ºi funcþionare a aparaturii pipes, precum ºi informaþii legate de organizarea ºi desfãºurarea concursului.