Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 559

Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea Jiului

Cerºetorii au împânzit locurile de rugãciune >>> PAGINA A 3-A

Kitsch-uri de Dragobete, sau cum sã ridiculizãm iubirea >>> PAGINA A 4-A

Datori vânduþi la bugetul local >>> PAGINA A 5-A

Simularea - un duº rece înainte de examen >>> PAGINA A 6-A

Ape murdare, nesimþire maximã >>> PAGINA A 7-A

Prioritãþi pe probleme de mediu la CEH >>> PAGINA A 10-A

Mineri tot mai puþini ºi suprasolicitaþi >>> PAGINA A 11-A

Proiecte noi, mizã electoralã >>> PAGINA A 12-A

Consiliul Judeþean Hunedoara salveazã turismul montan din Valea Jiului

>>> PAGINA A 13-A

Serbãrile Zãpezii din Parâng, finanþate de Primãria Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Cerºetorii au împânzit locurile de rugãciune A

proape cã nu este bisericã sau mãnãstire fãrã zeci de cerºetori care roiesc în jurul lor ºi implorã mila credincioºilor. Sunt atât de mulþi, pentru cã primesc bani, iar asta spun ºi jandarmii hunedoreni, care ne sfãtuiesc sã nu îi mai încurajãm în acest fel. Mai mult, la o simplã razie ce a avut loc în week-endul care a trecut aceºtia au ºi sancþionat o parte dintre cerºetorii care i-au gãsit la lãcaºele de cult din judeþ. „Jandarmii hunedoreni au sancþionat contravenþional ºapte persoane care se fac

vinovate de apelarea, în mod repetat, la mila publicului faptã prevãzutã de Legea 61/1991 privind sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice. Valoare sancþiunilor contravenþionale apli-

cate de jandarmi este de 700 lei. Persoanele în cauzã au fost depistate la mãnãstirea Prislop, precum ºi la lãcaºele de cult din municipiul Hunedoara la sfârºitul sãptãmânii trecute, în zilele de 22 ºi 23 februarie”, spune Nicolae Rãducu, într-un

comunicat remis presei de Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Mai mult, jandarmii

le recomandã cetãþenilor sã nu încurajeze aceastã activitate antisocialã ºi ilegalã, oferind sume de bani sau alte

Violatorul rãmâne dupã gratii

ecidivistul care a violat o tânãrã sub ameninþarea R cuþitului rãmâne în arest dupã ce magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis cã nu poate fi judecat în libertate datã fiind gravitatea faptei comise.

Au plecat sã munceascã în Suceava, dar au ajuns la spital

u plecat din judeþul Hunedoara ca sã munceascã în Suceava, dar bãutura le-a întunecat minþile ºi în cele din urmã au ajuns la spital. Dupã ce au bãut vârtos la ziua unui coleg de camerã, cei doi hunedoreni au ajuns sã fie cercetaþi pentru agresiune. Fapta a fost comisã într-o clãdire pe strada Calea Unirii, din municipiul Suceava, în care sunt cazaþi mai mulþi muncitori care dezmembreazã un corp de clãdire aparþinând societãþii. “Un muncitor din judeþul

Harghita îºi serba ziua de naºtere cu alþi doi colegi de camerã, respectiv unul de 42 de ani ºi celãlalt de 43 de ani, ambii din municipiul Hunedoara, iar la un moment dat, dupã ce au consumat bãuturi alcoolice, între cei doi a izbucnit un conflict spontan, în urma cãruia unul dintre agresori l-a înþepat cu un corp tãietor-înþepãtor pe celãlalt ºi s-a autoaccidentat la mânã”, spun poliþiºtii suceveni. Cei doi au fost preluaþi ºi transportaþi la spital, pentru îngrijiri medicale, nefiindu-le pusã viaþa în pericol. Cercetãrile continuã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de loviri sau alte violenþe. Car men COSMAN-PREDA

Violatorul din Lupeni în vârstã de 34 de ani se aflã dupã gratii la Penitenciarul Aiud încã din octombrie 2013, la scurt timp dupã comiterea faptei. Judecãtorii i-au prelungit mandatul de arestare, iar recidivistul n-a mai atacat decizia la Tribunalul Hunedoara. Chiar dacã a trecut aproape jumãtate de an de la comiterea faptei încã nu s-a ajuns la condamnarea sa, procesul fiind prelungit din cauza martorilor

bunuri persoanelor care apeleazã la mila publicului. Diana MITRACHE

care nu s-au prezentat la instanþã pentru a depune mãrturie. Greblã Ioan Adrian va ajunge astãzi- marþi la Judecãtoria Petroºani unde are un nou termen în acest dosar în care este judecat pentru violul din 14 septembrie 2013. Atunci o tânãrã de 19 ani din Lupeni a acostatã de individ sub pretextul cã o conduce pânã acasã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, bãrbatul a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Kitsch-uri de Dragobete, sau cum sã ridiculizãm iubirea

se vinde. Foarte puþine noutãþi au adus, din cauzã cã sunt scumpe ºi nu se vând. Preþul este de 6 lei, 7 lei, maxim pânã în 8 lei. Dar, dacã e cu 50 de bani se cumpãrã, hai ºi cu un leu, atât dãm pe iubire, mai mult nu”, spune vânzãtoarea. Iar dacã trendul este sã oferi o floare, atunci anul acesta parcã mai mult ca oricând se vând flori direct din ghiveci, sau, ºi mai inedit, doar rãdãcini ºi bulbi, iar iubita are de aºteptat sã vadã dacã planta se prinde ºi va înflori.

Singurii care au venit cu o ofertã originalã la Petroºani sunt niºte tineri din Craiova, iar ei vând bijuterii suflate cu metal preþios. „Avem broºe,

suflate cu aur ºi lucrate manual. Avem bijuterii, cercei, lãnþiºoare. ªi simboluri care aduc noroc, cum este trifoiul, ghiocelul, dar aºteptãm clienþii. Pânã acum nu prea am avut, dar sperãm cã va fi mai bine în zilele urmãtoare”, spune tânãrul din Craiova, care cu greu ºi-a fãcu loc printre zecile de tarabe cu pluºuri roºii în formã de inimioare, bibelouri ºi mãrþiºoare. Cei de la tarabe vor mai fi vãzuþi mãcar pânã în 8 martie, dar cei care cautã ceva inedit ar putea avea mult de lucru.

vânzãtoare pe 600 de lei vreo trei luni ºi aveam cheltuieli mai mari, mi-am dat seama cã trebuie sã îmi schimb optica. Am contactat un studio ºi acum lucrez de acasã. Nu este nimic atât de complicat, ci doar trebuie sã-mi mulþumesc clienþii prin gesturi ºi vorbe. Bineînþeles, site-ul

unde eu prestez este pentru clienþii din afara þãrii, altfel nu aº fi fost de acord. Nu ºtie nimeni cã fac asta, doar o prietenã a mea care ºi ea acum este la început. Banii vin sigur în fiecare lunã ºi din acest punct de vedere sunt mulþumitã”, ne-a declarat în exclusivitate o tânãrã în vârstã

de 22 de ani din Valea Jiului. Anunþuri pentru video-chat au împânzit internetul, stâlpii din oraº ºi cutiile poºtale prin fluturaºi de tot felul, iar promisiunile unor câºtiguri de peste 1000 de euro par sã prindã la multe tinere dornice de o viaþã lejerã, în care sã-ºi poatã permite orice.

ã nu mai suntem originali, nu mai este nicio noutate, dar sã îi oferi iubitei sau iubitului papucii de Dragobete, asta chiar este un lucru inedit. Ideea nu este unicã ºi dacã la ea adãugãm mãrþiºoarele ambalate în cutii ca de pateu, atunci tabloul iubirii ieftine de la tarabã este de-a dreptul grotesc. Diana MITRACHE Se cumpãrã ce este mai ieftin, spun vânzãtorii, care nu þin socotealã de faptul cã tarabele improvizate din centrul oraºului fac din sãrbãtoarea iubirii româneºti, Dragobetele – un kitsch urtât ºi ambalat prost. La una dintre tarabe am gãsit un vânzãtor, care avea de toate, inclusiv papuci. ªi cam cât poate fi de romantic sã-i oferi iubirii tale papucii de Dragobete, ne spune chiar el. „Am adus, cã poate se vând. Dar încã nimic, deocamdatã. Sã sperãm cã vin mai târziu îndrãgostiþii”, spune vânzãtorul de obiecte din

lemn, piele ºi blanã de oaie, care expune papuci ca sã-i vândã de Dragobete sau de Mãrþiºor. Alþii vând mãrþiºoare ºi, mai ieftine sunt cele ce au rãmas de anul trecut, însã, printre ele se pot zãri ºi unele absolut inedite. Ambalate în cutii aurii, ca de

pateu, aceste obiecte devin de prost gust, chiar dacã au aplicat un ºnuruleþ alb- roºu, sau o fundiþã la fel de aurie. Asta în timp ce vânzãtoarea se plânge cã nu-i merge vânzarea ºi dã vina pe preþul mare al obiectelor inedite. „Foarte slab merge. ªi tot ce este mai ieftin

Video chat-ul, loc de muncã?

acã pentru bãieþi pare mai simplu sã-ºi gãseascã un job dupã terminarea liceului, în privinþa fetelor, este din start mai complicat. Deºi pare greu de crezut, dar sunt multe tinere în Valea Jiului care practicã activitatea de entertainer pe site-urile de video chat, iar asta în mod firesc. Au aplicat pe diferite site-uri de recrutare a forþei de muncã, iar ulterior au fost contactate. Recunosc însã cã nu le este prea uºor sã spunã în mod public ceea ce fac. Luiza ANDRONACHE

Redactorii Cronicii Vãii Jiului au reuºit sã gãseascã ºi sã stea de vorbã cu o tânãrã care face acest lucru. Ea a fost de acord sã spunã câteva vorbe sub protecþia anonimatului. Abordarea s-a fãcut pe reþeaua de socializare Facebook, loc unde tânãrã are un pofil absolut “cuminte” cu mulþi prieteni normali, unii

dintre ei chiar cunoscuþi în Valea Jiului.

“La început mi s-a pãrut scandalos, dar dupã ce am lucrat ca

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Datori vânduþi la bugetul local

irme de renume altãdatã, care îºi desfãºoarã activitatea în municipiul Petroºani, sunt cu sabia executãrii silite deasupra capului din cauza datoriilor acumulate la plata taxelor ºi impozitelor locale. Pe lângã latifundiarul Gigi Becali, care, din cauza unui bloc cumpãrat în Petroºani de fundaþia care îi poartã numele, este la un pas de executare silitã, o mulþime de alte societãþi comerciale sunt datoare la bugetul local. Firmele în cauzã nu ºi-au plãtit dãrile aferente, aºa cã pe numele lor au fost emise titluri executorii. Cea mai mare restanþã o înregistreazã firma Servmin, care, cu ani în urmã, asigura hrana caldã a minerilor din Valea Jiului. Societatea are de platã aproximativ 1,5 milioane de lei. De asemenea, Venta Petroºani are de achitat 461.000 de lei, în timp ce Socom trebuie sã achite restanþe de 682.000 de lei. În topul datornicilor se aflã ºi una

Aºteaptã experþii care nu mai vin

ai multe familii din zona de nord a municipiului Petroºani se plâng cã dupã executarea lucrãrilor de introducere a reþelei de canalizare, casele lor au fost afectate. Oamenii au sesizat acest lucru beneficiarului proiectului ºi aºteaptã ca societatea sã trimitã un expert în construcþii, specialist care nu mai vine. În urma lucrãrilor de introducere a reþelei de canal pe strada Poienilor din Petroºani, mai multe locuinþe au fost afectate din cauzã cã s-au sãpat ºanþurile pentru conducte la mai puþin de un metru de fundaþia

dintre societãþile controlate de omul de afaceri Alin Simota, respectiv Simar Comimpex, cu o datorie calculatã la 278.000 de lei. De asemnea, Fundaþia „George Becali”, proprietarul unui imobil din Petroºani, a adunat restanþe la impozitul pe clãdiri de 320.000 de lei. Din aceastã cauzã, inspectorii locali de la Petroºani au pus sechestru asigurãtor pe clãdirea deþinutã de Fundaþia Becali, asta dupã ce au trimis, fãrã rezultat, zeci de somaþii de platã. Dacã latifundiarul nu îºi va achita restanþa, blocul ar putea fi scos la licitaþie publicã în aceastã primãvarã. Car men COSMAN-PREDA

caselor. La patru imobile au apãrut fisuri în pereþi, iar proprietarii lor au depus reclamaþii la Apa Serv Valea Jiului, beneficiarul lucrãrilor. Reprezentanþii societãþii au dat curs petiþiilor ºi au fãcut o inspecþie la faþa locului, însã pentru constatãri precise este nevoie de un expert în construcþii care sã ateste faptul cã stricãciunile sunt provocate de lucrãrile derulate pentru introducerea canalizãrii. Tot acest specialist trebuie sã decidã ce este de fãcut pentru a consolida imobilele. Numai cã expertul autorizat nu mai apare, iar oamenii se tem cã dacã nu vor fi luate mãsuri în scurt timp, daunele vor fi ºi mai mari. „Au venit ºi au sãpat o groapã lângã fundaþie pentru a vedea adâncimea de fundare. Un domn de la firma care a fãcut lucrãrile de canal, foarte superficial, a ajuns el la concluzia cã imobilele nu au fundaþie. Dupã

Trotuare pe DN 66

ietoni, pe drum naþional. Drumul care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Petrila este intens circulat de pietoni, care au ridicat de mai multe ori problema asupra faptului cã în zonã nu existã o cale de acces pentru ei.

Carosabilul intrã sub incidenþa drumurilor naþionale, însã reprezentanþii Primãriei Petroºani spun cã vor avea în vedere realizarea unei cãi pietonale care este imperios necesarã în acea zonã. ”Acolo nu a existat niciodatã trotuar, fiind zonã cu patru benzi ºi drumul merge pânã în marginea rigolei, vom vedea, tehnic, cum putem sã facem o cale de acces pietonalã pentru cã e necesarã, fiind foarte mulþi oameni ºi e pericol destul de ce l-am pus sã sape a descoperit cã existã fundaþii mare. Cred cã anul acesta la case, ba chiar de aproape nu o sã putem face nimic, însã voi avea în vedere acest un metru. Cei de la Apa Serv ne-au dat asigurãri cã problemele vor fi remediate, însã trebuie sã vinã specialistul sã constate la faþa locului. Au trecut vreo douã sãptãmâni ºi n-a mai venit nimeni. Crãpãturile au înaintat, iar cu ploile acestea ne este fricã sã nu ne trezim cu cã ne pleacã locuinþele la vale”, spune Nicolae Dãnãcicã, unul dintre proprietarii imobilelor afectate. Maximilian GÂNJU

aspect”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Încã nu s-au fãcut calculele pentru a stabili la ce sumã s-ar ridica investiþia. Cert este cã lucrãrile vor fi de anvergurã. ”Probabil cã trebuie fãcute niºte lucrãri mai ample, nu ºtiu cât ar costa, însã cu siguranþã vom avea în atenþie”, a mai precizat sursa citatã. Cei care merg pe jos în zona respectivã sunt în pericol dat fiind faptul cã acolo au avut loc ºi lucrãri de introducere a sistemului de canalizare, iar carosabilul nu a fost încã adus la starea iniþialã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Încep înscrierile la „pregãtitoare”

ãrinþii pot, de luni, sã completeze cererile-tip pentru înscrierea copiilor la clasa pregãtitoare pentru anul ºcolar 2014-2015. Potrivit calendarului înscrierii în învãþãmântul primar, listele cu elevii înscriºi vor fi publicate în 11 aprilie. Diana MITRACHE Prima etapã de înscriere la clasa pregãtitoare începe pe 17 martie, când are loc procesarea, de cãtre comisia naþionalã de înscriere a copiilor în învãþãmântul primar, a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicaþiei informatice, ºi repartizarea la ºcoala de circumscripþie a copiilor ai cãror pãrinþi au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere. Apoi, în perioada 18 20 martie, vor fi procesate cererile pãrinþilor care solicitã înscrierea la o altã unitate de învãþãmânt decât ºcoala de cir-

cumscripþie, pentru locurile rãmase libere. Pe 21 martie, va avea loc repartizarea la ºcoala de circumscripþie a copiilor ai cãror pãrinþi au solicitat înscrierea la altã ºcoalã decât ºcoala de circumscripþie, dar care nu au fost admiºi din lipsã de locuri ºi care au exprimat în

aceastã fazã opþiunea pentru înscrierea în ºcoala de circumscripþie. În perioada 21 - 22 martie, unitãþile de învãþãmânt vor afiºa lista candidaþilor înmatriculaþi, a numãrului de locuri rãmase libere ºi a listei copiilor neînscriºi dupã prima etapã.

A douã etapã de înscriere în clasa pregãtitoare are loc din 24 martie. În intervalul 25 martie - 4 aprilie, vor fi depuse cererile-tip de înscriere la secretariatul unitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuni exprimate pentru etapa a doua, de cãtre pãrinþii copiilor care nu au fost cuprinºi în nici o unitate de învãþãmânt în etapa anterioarã sau care nu au participat la prima etapã.

Simularea - un duº rece înainte de examen

ezultatele la simularea examenului pentru absolvenþii de gimnaziu ar putea fi un duº rece pentru o mare parte dintre elevi. Preºedinþii comisiilor din Valea Jiului vorbesc despre foarte multe note mici, iar printre cei foarte slabi sunt ºi note de 1, punctul din oficiu. Diana MITRACHE Corectarea lucrãrilor a fost încheiatã ºi cei care au monitorizat activitatea corectorilor ºi au fost ºi în salã în timpul examenelor spun acum cã au vãzut ºi copiii, care dupã ce au cerut ºi foi suplimentare au luat la matematicã nota 1, adicã doar punctul din oficiu. Asta îi duce acum pe profesori cu gândul cã timpul care a rãmas trebuie fructificat la maxim.

„În centrul nostru de evaluare s-au corectat lucrãrile

provenite din Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Nu am realizat un procentaj, dar pot sã vã spun, iar asta fi bine sã intre în atenþia pãrinþilor, în general, rezultatele sunt destul de slabe. ªcolile vor lua mãsuri ºi acesta este ºi rolul simulãrii, ca sã ne încadrãm în timp, aºa încât evaluarea propriu-zisã sã

ne ducã la rezultate bune. Sunt rezultate care trebuie sã ne punã pe gânduri ºi sã ne îndemne pe noi ºi mai ales pe elevi la mai multã muncã. Am vãzut note de la 1 curat, 2 sau 3. Nu spun cã nu sunt ºi mai mari, dar acestea sunt cele care trebuie sã ne dea de gândit ºi sã facem un program de recuperare ºi de muncã suplimentarã”, a spus Robert Humel, preºedinte al Centrului de Evaluare pentru zona de vest. Nici cei care fac parte din comisia care a corectat lucrãrile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa nu sunt mai optimiºti. ªi aici au sunt note de 1 curat dar ºi note de 10. „Nu avem o statisticã, dar sunt note de la 1 la 10. Corectura s-a finalizat ºi acum se

La 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare unitate de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa pregãtitoare. Apoi, în intervalul 14 - 18 aprilie, vor fi centralizate ºi soluþionate de cãtre inspectoratul ºcolar cererile pãrinþilor copiilor care nu au fost încã înscriºi la vreo unitate de învãþãmânt. Ministerul Educaþiei a stabilit ºi calendarul înscrierii în clasa I a copiilor de ºapte ani care nu au fost înscriºi în învãþãmântul primar în anul ºcolar 2013-2014 ºi ai

cãror pãrinþi solicitã înscrierea direct în clasa I. În perioada 24 februarie - 14 martie, vor fi depuse cererile de înscriere a copiilor la ºcoala de circumscripþie, iar în perioada 25 martie - 4 aprilie va avea loc depunerea cererilor de cãtre pãrinþii care solicitã înscrierea în altã ºcoalã decât unitatea de circumscripþie. În 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare unitate de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa I.

trec notele în cataloagele ºcolilor”, spune Victor Malageanu, preºedintele Centrului de Evaluare pentru elevii care învaþã în ºcolile

din zona de est. Acum este perioada în care notele se trec în cataloagele electronice ale fiecãrei ºcoli, iar elevii vor afla rezultatele în 7 martie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Ape murdare, nesimþire maximã

S-

au topit zapezile si au iesit din nou la lumina gunoaiele. Acest peisaj se observa cel mai bine pe Defileul Jiului. Luiza ANDRONACHE Cum se topesc zopesc zãpezile ºi vine primãvara, cum ies la

luminã gunoaiele ºi deºeurile de tot felul de pe malul apelor curgãtoare. Toate cursurile de apã aratã la fel, iar asta în principal din cauza nepãsãrii ºi a neglijenþei oamenilor. De la 1 Martie se încep acþiunile de ecologizare pe Defileul Jiului, în prima fazã cu oamenii de la Apele Române. “ Este poarta de intrare a Municipiului Petroºani ºi chiar a Vãii Jiului, iar atunci ne concentrãm atenþia sã salubrizãm ºi sã igienizãm cu echipele pe care le avem. De asemenea, intenþionãm sã facem controale la fiecare primãrie în parte ºi împreunã cu ei ºi cu

Garda de Mediu sã încercãm sã limitãm, dacã de eradicat nu se poate, acest fenomen de aruncare a deºeurilor în apã ”, a

declarat Sorin Corici, ªef S.H. Petroºani – Apele Române. Felul cum arata albia Jiului, mai ales pe Defileu, nu ne face deloc cinste. Locuitorii judetului Gorj s-au plâns de nenumãrate ori cã trebuie sã suporte toata mizeria adusa de apa, mizerie facuta de oamenii din Valea Jiului. ªi totusi, de când se încearcã eradicarea acestui fenomen…..?!? “ Dintotdeauna! Problema este cã revenim mereu la aceeaºi sintagmã, cã totul pleacã de la cauzã ºi cã efectul este de multe ori greu de stopat. E adevãrat!”, a mai precizat Sorin Corici.

Greºeli tehnice, amânãri de modernizãri

icitaþia pentru modernizarea ambulatoriului de la Petrila a fost anulatã. Firmele participante la licitaþie au depus mai multe contestaþii ºi s-a identificat faptul cã proiectul nu a fost întocmit corespunzãtor. Din acest motiv, proiectul privind dotarea cabinetelor medicale de la ambulatoriul din Petrila va fi refãcut. Monika BACIU ”Au fost solicitate clarificãri de cãtre firmele care au intenþionat sã participe la licitaþie ºi solicitându-se prea multe a fost nevoie de revizuirea proiectului tehnic ºi atunci s-a retras de la licitaþie în perioada în care se revizuieºte ºi urmeazã sã fie scos la licitaþie când se terminã reviziuirea. E vorba de aparaturã medicalã, ea are complexitate foarte mare ºi au fost solicitate de cãtre firmele de specialitate clarificãri ºi atunci sau identificat niºte probleme, niºte neconcordanþe ºi am solicitat proiectantului sã revizuiascã ºi sã treacã din nou proiectul prin toate fazele ºi

abia apoi sã fie scos la licitaþie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Problema este cã acel proiect a fost întocmit cu ani în urmã, iar acum trebuie actualitate toate informaþiile. ”Trebuie sã respecte legea, sã fie conform legii ºi dacã

sunt sesizate neconcordanþe sau probleme trebuie remediate. Nu putem merge cu ele aºa. Se poate greºi. proiectul fiind de mai mulþi ani accesat de noi s-au schimbat ºi unele date nu neaparat din vina proiectantului ci datoritã faptului cã aparatura e din ce în

ce mai performantã de la an la an ºi noi nu ne permitem sã cumpãrãm o aparaturã care nu îndeplineºte toate criteriile din punct de vedere tehnic la zi. Aparatura e foarte complexã, vor fi dotate toate laboratoarele de specialitate ºi fiecare pe specificul lui”, a mai precizat sursa citatã. Administraþia localã de la Petrila a semnat, anul trecut, contractul de finanþare pentru proiectul ”Modernizarea Cabinetelor de Specialite ale Ambulatoriului din cadrul Centrului de Sãnãtate Multifuncþional Petrila”. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.

ªi pomii au nevoie de tratament ºi îngrijire

entru a combate bolile si daunatorii din timpul repausului vegetativ care se instaleaza de la caderea frunzelor si pana la inmugurire, arborii fructiferi au nevoie de cateva tratamente. Luiza ANDRONACHE Specialistii ne spun ce trebuie sa facem. Vremea de afara

este numai buna pentru ca proprietarii de livezi sa faca pomilor fructiferi tratamentele de iarna. Asta, pentru ca si arborii au nevoie de tratamente speciale, ca sa faca fata frigului, dar si ca sa fie pregatiti pentru inmugurire. Reprezentantii Unitatii Fitosanitare ii sfatuiesc pe agricultori ce trebuie sa faca sa isi pregateasca livezile pentru primavara. „ În aceastã perioadã,

pomii se pregãtesc sã intre în vegetaþie, se apropie perioada înmuguritului ºi este timpul pentru încheierea tratamentului de iarnã la pomi. Tratamentul se face la toþi pomii fructiferi cu uleiuri minerale, în soluþie, ºi se fac printr-o îmbãiere a trunchiului ºi a coroanei, astfel încât sã combatem dãunãtorii care au iernat în scoarþa pomilor. Mã refer aici la pãduchele de San Jose sau pãianjenii care ierneazã atât în stadiile de adulþi, cât ºi sub formã de ouã sau larve ”, a declarat Nada Matieº consilier Unitatea Fitosanitarã Hunedoara Aceste tratamente mai pot fi

facute in urmatoarele doua saptamani. Pomii fructiferi care au nevoie de astfel de ingrijiri sunt prunii, merii, ciresii, caisii, piersicii ori visinii. Iar specialistii spun ca vremea din aceste zile este propice efectuarii acestor tratamente. „ Atunci când se face tratamentul trebuie sã nu plouã, sã nu batã vântul ºi temperaturile sã fie peste 5, 6 grade Celsius, ceea ce în condiþiile de faþã se poate realiza ”, a mai precizat Nadia Matieº. In judetul Hunedoara exista aproximativ 1.000 de hectare de livezi. Cele mai multe sunt de prun si mar.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea Jiului

din How Green Was My Valley. Îþi rãmân pe retinã hainele minerilor spânzurate în aer, o prostituatã cãratã de amândoi în braþe peste câmp ca o ofrandã, o troiþã scufundatã de unde te priveºte trist chipul lui Iisus din Sinai de la Sf. Ecaterina” – scrie Cristina Zaharie, în cronica filmului, pe liternet.ro.

ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”, care a fost realizat în mare parte în Valea Jiului, cu douã brigãzi de mineri de la minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadã de la acea vreme, Iulian Antohi Munteanu, de la mina Livezeni, se vrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic ”I,D.Sîrbu” Petroºani. Se fac demersuri în plan cultural, dar ºi oficial printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de un fost inginer al minei Livezeni ºi semnat de ºase consilieri locali. Ideea este agreatã de Primãria ºi Consiliul local Petroºani. Filmul lui Dan Piþa ”Ceva bun de la viaþã”, a fost realizat în Valea Jiului – Aninoasa, la minele Livezeni, Petrila ºi Vulcan – ºi la Hunedoara, pentru veridicitatea peliculei, mulþi mineri au fost figuranþi, ºi chiar mai mult, pentru a arãta condiþiile extrem de

grele... Aºa au ajuns douã brigãzi de la minele Livezeni ºi Petrila, sã fie apreciate de apreciatul regizor Dan Piþa... Asta pentru cã minerilor nu le era greu sã respecte indicaþiile regizorului, mediul sumbru de sub pãmânt ºi munca grea nu trebuia mimatã ºi

nici reacþiile... La vremea respectivã, Iulian Antohi Munteanu, ºef de brigadã la E.M. Livezeni, cu brigada sa au fost acolo, în dreapta regizorului...

Deºi la apariþie au fost ºi cronici ale filmului care nu îi erau favorabile, probabil fiind în cauzã mineri, pelicula regizatã de Dan Piþa ºi

"Ceva bun de la viaþã" prezintã povestea a doi prieteni crescuþi la casa de copii, fraþi de

cruce, cei doi nu înceteazã sã aibã grijã unul de celãlalt nici o clipã ºi împreunã reuºesc sã treacã, prin propriile puteri, peste toate piedicile pe care le întampinã. Îºi cautã un rost în viaþã în haosul tranziþiei postdecembriste. Deºi nu este ceea ce îºi doresc, Mateo ºi Ginel acceptã munca istovitoare în minã ca pe o cale de ieºire din situaþia precarã în care se aflã. ªtiu cã viaþa trebuie sã aibã ceva bun pentru fiecare ºi cã depinde numai de ei sã se desprindã de incertitudinea pe care destinul le-a aruncat-o în faþã. O parte a criticilor au primit bine acest film...

”Cu o imagine reuºitã, multe culori închise, coclite ºi locuri cu un grafism dezolant, o arhitecturã semi-urbanã a locurilor pãrãsite, nãruite, o lume mult sub limita sãrãciei, filmul vorbeºte despre amãrâþii pãmântului cu tandreþe, cu delicateþe. Chiar dacã personajele se mai revoltã împotriva vieþii larvare, grele, a corupþilor ºi veroºilor din jur, a mafioþilor locali ºi a lumii underground aservite lor, nu existã urã. Cei doi buni prieteni ce se considerã fraþi de orfelinat îºi acceptã soarta, parcã la fel de neputincioºi ca ºi

Fefeleaga în trecut. Micii gãinari care viseazã sã ajungã în America sunt prinºi în închisoarea propriei vieþi mici. Tocmai de aceea regizorul alege sã-i arate mergând pe holuri nesfârºite, cãtre minã, în vestiar, la poliþie, într-un bloc gol în care se adunã oameni de pripas. ªi în toate drumurile acestea închise, cei doi par cu adevãrat prizonieri, doi cobai într-un labirint. Multe filmãri în subteran, cu trupuri murdare ºi transpirate, vãzute doar la lumina lãmpaºelor din creºtet, o lume deloc idealizatã ºi eroicã ca cea englezã

produsã de MediaPro Pictures a obþinut premiul "Best Feature" în competiþia internaþionalã la Festivalul de Film de la AvancaPortugalia, în timp ce Corneliu Ulici a primit premiul pentru interpretare.

Mesajul filmului este ”Cã omul, mai ales tinerii, trebuie sã creadã în destinul lor ºi sã persevereze pentru a-ºi câºtiga libertatea ºi, mai ales, existenþa pentru ziua de mâine”- a spus Dan Piþa, înainte de premierã. Toate bune, frumoase, doar cã filmul nu a fost niciodatã difuzat în Valea Jiului, iar minerii au apelat la cine au crezut cã poate rezolvã aceastã problemã – difuzarea filmului la Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, sau oricare altã locaþie

preferatã de regizor. Aºa s-a ajuns la directorul Teatrului – Lucreþia Nicoleta Bolcã, omul de culturã care a acceptat imediat sã ia legãtura cu Dan Piþa... Ideea consilierului local Doru ªipeþan, fost inginer la mina Livezeni, de a face acest demers oficial, s-a materializat printr-un proiect de hotãrâre, dupã ce colegii sãi de partid, consilieri locali la rândul lor, au acceptat imediat sã semneze respectivul proiect. Ideea a fost primitã bine ºi de Primãria Petroºani... În nota de fundamentare, semnatã de cei ºase consilieri PSD, se motiveazã acest demers. ”Având în vedere

urmãtoarele: - În data de 21 martie este marcatã Ziua Internaþionalã a copiilor strãzii, filmul având ca

Valea Jiului: Petroºani, Colonia Aninoasa, E.M.Petrila, aprecierile regizorului fiind laudative atât la adresa peisajului, cât ºi al minerilor ºi muncii lor; - În film au jucat ca figuranþi un numãr mare de foºti ºi actuali mineri, care au primit aprecierile regizorului. Dorim sã susþinem acest eveniment cultural ºi sã se realizeze la Petroºani o proiecþie a filmului, unde sã fie invitaþi protagoniºtii ºi regizorul peliculei”.

subiect viaþa a doi copii orfani ce cautã sã-ºi facã un rost în viaþã ºi

Întrebat dacã filmul ”Ceva bun de la viaþã” este un film incomod, lucru care ar explica greutatea cu care este difuzat, regizorul Dan

pentru acest lucru acceptã munca istovitoare din minã; - Lungmetrajul a fost filmat în mare parte în

Piþa a confirmat ºi chiar mai mult... ”Filmul "Ceva bun de la viaþã" nu este doar un film incomod, el este

chiar dur, pentru cã se adreseazã tânãrului spectator ºi descrie o lume pe care guvernanþii se fac cã nu o observã, ascunzand-o mereu sub preº (...) Filmul are o singurã copie, comandatã de distribuitor, care circulã "gâfâind" în reþeaua de difuzare a Regiei Autonome de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor, RADEF, RomâniaFilm” – a precizat Dan Piþa, la Craiova, unde, la fel, se dorea difuzarea filmului pentru cã din distribuþie fac parte ºi actori din Bãnie. Atunci Dan Piþa a explicat, cã dacã vor fi invitaþi, ”putem veni cu o copie digitalã ºi astfel

vom prezenta filmul publicului”. Ileana FIRÞULESCU