CVJ NR. 559, MARTI 25 FEBRUARIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 559

Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea Jiului

Cerºetorii au împânzit locurile de rugãciune >>> PAGINA A 3-A

Kitsch-uri de Dragobete, sau cum sã ridiculizãm iubirea >>> PAGINA A 4-A

Datori vânduþi la bugetul local >>> PAGINA A 5-A

Simularea - un duº rece înainte de examen >>> PAGINA A 6-A

Ape murdare, nesimþire maximã >>> PAGINA A 7-A

Prioritãþi pe probleme de mediu la CEH >>> PAGINA A 10-A

Mineri tot mai puþini ºi suprasolicitaþi >>> PAGINA A 11-A

Proiecte noi, mizã electoralã >>> PAGINA A 12-A

Consiliul Judeþean Hunedoara salveazã turismul montan din Valea Jiului

F

ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”, care a fost realizat în mare parte în Valea Jiului, cu douã brigãzi de mineri de la minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadã de la acea vreme, Iulian Antohi Munteanu, de la mina Livezeni, se vrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic ”I,D.Sîrbu” Petroºani. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 13-A

Serbãrile Zãpezii din Parâng, finanþate de Primãria Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Cerºetorii au împânzit locurile de rugãciune A

proape cã nu este bisericã sau mãnãstire fãrã zeci de cerºetori care roiesc în jurul lor ºi implorã mila credincioºilor. Sunt atât de mulþi, pentru cã primesc bani, iar asta spun ºi jandarmii hunedoreni, care ne sfãtuiesc sã nu îi mai încurajãm în acest fel.

Mai mult, la o simplã razie ce a avut loc în week-endul care a trecut aceºtia au ºi sancþionat o parte dintre cerºetorii care i-au gãsit la lãcaºele de cult din judeþ. „Jandarmii hunedoreni au sancþionat contravenþional ºapte persoane care se fac

vinovate de apelarea, în mod repetat, la mila publicului faptã prevãzutã de Legea 61/1991 privind sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice.

Valoare sancþiunilor contravenþionale apli-

cate de jandarmi este de 700 lei. Persoanele în cauzã au fost depistate la mãnãstirea Prislop, precum ºi la lãcaºele de cult din municipiul Hunedoara la sfârºitul sãptãmânii trecute, în zilele de 22 ºi 23 februarie”, spune Nicolae Rãducu, într-un

comunicat remis presei de Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Hunedoara.

Mai mult, jandarmii

le recomandã cetãþenilor sã nu încurajeze aceastã activitate antisocialã ºi ilegalã, oferind sume de bani sau alte

Violatorul rãmâne dupã gratii

ecidivistul care a violat o tânãrã sub ameninþarea R cuþitului rãmâne în arest dupã ce magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis cã nu poate fi judecat în libertate datã fiind gravitatea faptei comise.

Au plecat sã munceascã în Suceava, dar au ajuns la spital

A

u plecat din judeþul Hunedoara ca sã munceascã în Suceava, dar bãutura le-a întunecat minþile ºi în cele din urmã au ajuns la spital.

Dupã ce au bãut vârtos la ziua unui coleg de camerã, cei doi hunedoreni au ajuns sã fie cercetaþi pentru agresiune. Fapta a fost comisã într-o clãdire pe strada Calea Unirii, din municipiul Suceava, în care sunt cazaþi mai mulþi muncitori care dezmembreazã un corp de clãdire aparþinând societãþii.

“Un muncitor din judeþul

Harghita îºi serba ziua de naºtere cu alþi doi colegi de camerã, respectiv unul de 42 de ani ºi celãlalt de 43 de ani, ambii din municipiul Hunedoara, iar la un moment dat, dupã ce au consumat bãuturi alcoolice, între cei doi a izbucnit un conflict spontan, în urma cãruia unul dintre agresori l-a înþepat cu un corp tãietor-înþepãtor pe celãlalt ºi s-a autoaccidentat la mânã”, spun poliþiºtii suceveni. Cei doi au fost preluaþi ºi transportaþi la spital, pentru îngrijiri medicale, nefiindu-le pusã viaþa în pericol.

Cercetãrile continuã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de loviri sau alte violenþe.

Car men COSMAN-PREDA

Violatorul din Lupeni în vârstã de 34 de ani se aflã dupã gratii la Penitenciarul Aiud încã din octombrie 2013, la scurt timp dupã comiterea faptei.

Judecãtorii i-au prelungit mandatul de arestare, iar recidivistul n-a mai atacat decizia la Tribunalul Hunedoara.

Chiar dacã a trecut aproape jumãtate de an de la comiterea faptei încã nu s-a ajuns la condamnarea sa, procesul fiind prelungit din cauza martorilor

bunuri persoanelor care apeleazã la mila publicului.

Diana MITRACHE

care nu s-au prezentat la instanþã pentru a depune mãrturie. Greblã Ioan Adrian va ajunge astãzi- marþi la Judecãtoria Petroºani unde are un nou termen în acest dosar în care este judecat pentru violul din 14 septembrie 2013. Atunci o tânãrã de 19 ani din Lupeni a acostatã de individ sub pretextul cã o conduce pânã acasã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, bãrbatul a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Kitsch-uri de Dragobete, sau cum sã ridiculizãm iubirea

se vinde. Foarte puþine noutãþi au adus, din cauzã cã sunt scumpe ºi nu se vând. Preþul este de 6 lei, 7 lei, maxim pânã în 8 lei. Dar, dacã e cu 50 de bani se cumpãrã, hai ºi cu un leu, atât dãm pe iubire, mai mult nu”, spune vânzãtoarea.

Iar dacã trendul este sã oferi o floare, atunci anul acesta parcã mai mult ca oricând se vând flori direct din ghiveci, sau, ºi mai inedit, doar rãdãcini ºi bulbi, iar iubita are de aºteptat sã vadã dacã planta se prinde ºi va înflori.

Singurii care au venit cu o ofertã originalã la Petroºani sunt niºte tineri din Craiova, iar ei vând bijuterii suflate cu metal preþios. „Avem broºe,

suflate cu aur ºi lucrate manual. Avem bijuterii, cercei, lãnþiºoare. ªi simboluri care aduc noroc, cum este trifoiul, ghiocelul, dar aºteptãm clienþii.

Pânã acum nu prea am avut, dar sperãm cã va fi mai bine în zilele urmãtoare”, spune tânãrul din Craiova, care cu greu ºi-a fãcu loc printre zecile de tarabe cu pluºuri roºii în formã de inimioare, bibelouri ºi mãrþiºoare.

Cei de la tarabe vor mai fi vãzuþi mãcar pânã în 8 martie, dar cei care cautã ceva inedit ar putea avea mult de lucru.

vânzãtoare pe 600 de lei vreo trei luni ºi aveam cheltuieli mai mari, mi-am dat seama cã trebuie sã îmi schimb optica.

Am contactat un studio ºi acum lucrez de acasã. Nu este nimic atât de complicat, ci doar trebuie sã-mi mulþumesc clienþii prin gesturi ºi vorbe.

Bineînþeles, site-ul

unde eu prestez este pentru clienþii din afara þãrii, altfel nu aº fi fost de acord. Nu ºtie nimeni cã fac asta, doar o prietenã a mea care ºi ea acum este la început.

Banii vin sigur în fiecare lunã ºi din acest punct de vedere sunt mulþumitã”, ne-a declarat în exclusivitate o tânãrã în vârstã

de 22 de ani din Valea Jiului.

Anunþuri pentru video-chat au împânzit internetul, stâlpii din oraº ºi cutiile poºtale prin fluturaºi de tot felul, iar promisiunile unor câºtiguri de peste 1000 de euro par sã prindã la multe tinere dornice de o viaþã lejerã, în care sã-ºi poatã permite orice.

C

ã nu mai suntem originali, nu mai este nicio noutate, dar sã îi oferi iubitei sau iubitului papucii de Dragobete, asta chiar este un lucru inedit.

Ideea nu este unicã ºi dacã la ea adãugãm mãrþiºoarele ambalate în cutii ca de pateu, atunci tabloul iubirii ieftine de la tarabã este de-a dreptul grotesc.

Diana MITRACHE Se cumpãrã ce este mai ieftin, spun vânzãtorii, care nu þin socotealã de faptul cã tarabele improvizate din centrul oraºului fac din sãrbãtoarea iubirii româneºti, Dragobetele – un kitsch urtât ºi ambalat prost. La una dintre tarabe am gãsit un vânzãtor, care avea de toate, inclusiv papuci. ªi cam cât poate fi de romantic sã-i oferi iubirii tale papucii de Dragobete, ne spune chiar el. „Am adus, cã poate se vând. Dar încã nimic, deocamdatã. Sã sperãm cã vin mai târziu îndrãgostiþii”, spune vânzãtorul de obiecte din

lemn, piele ºi blanã de oaie, care expune papuci ca sã-i vândã de Dragobete sau de Mãrþiºor.

Alþii vând mãrþiºoare ºi, mai ieftine sunt cele ce au rãmas de anul trecut, însã, printre ele se pot zãri ºi unele absolut inedite. Ambalate în cutii aurii, ca de

pateu, aceste obiecte devin de prost gust, chiar dacã au aplicat un ºnuruleþ alb- roºu, sau o fundiþã la fel de aurie. Asta în timp ce vânzãtoarea se plânge cã nu-i merge vânzarea ºi dã vina pe preþul mare al obiectelor inedite. „Foarte slab merge. ªi tot ce este mai ieftin

Video chat-ul, loc de muncã?

D

acã pentru bãieþi pare mai simplu sã-ºi gãseascã un job dupã terminarea liceului, în privinþa fetelor, este din start mai complicat. Deºi pare greu de crezut, dar sunt multe tinere în Valea Jiului care practicã activitatea de entertainer pe site-urile de video chat, iar asta în mod firesc. Au aplicat pe diferite site-uri de recrutare a forþei de muncã, iar ulterior au fost contactate. Recunosc însã cã nu le este prea uºor sã spunã în mod public ceea ce fac.

Luiza ANDRONACHE

Redactorii Cronicii Vãii Jiului au reuºit sã gãseascã ºi sã stea de vorbã cu o tânãrã care face acest lucru. Ea a fost de acord sã spunã câteva vorbe sub protecþia anonimatului.

Abordarea s-a fãcut pe reþeaua de socializare Facebook, loc unde tânãrã are un pofil absolut “cuminte” cu mulþi prieteni normali, unii

dintre ei chiar cunoscuþi în Valea Jiului.

“La început mi s-a pãrut scandalos, dar dupã ce am lucrat ca

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Datori vânduþi la bugetul local

F

irme de renume altãdatã, care îºi desfãºoarã activitatea în municipiul Petroºani, sunt cu sabia executãrii silite deasupra capului din cauza datoriilor acumulate la plata taxelor ºi impozitelor locale.

Pe lângã latifundiarul Gigi Becali, care, din cauza unui bloc cumpãrat în Petroºani de fundaþia care îi poartã numele, este la un pas de executare silitã, o mulþime de alte societãþi comerciale sunt datoare la bugetul local. Firmele în cauzã nu ºi-au plãtit dãrile aferente, aºa cã pe numele lor au fost emise titluri executorii.

Cea mai mare restanþã o înregistreazã firma Servmin, care, cu ani în urmã, asigura hrana caldã a minerilor din Valea Jiului. Societatea are de platã aproximativ 1,5 milioane de lei.

De asemenea, Venta Petroºani are de achitat 461.000 de lei, în timp ce Socom trebuie sã achite restanþe de 682.000 de lei. În topul datornicilor se aflã ºi una

Aºteaptã experþii care nu mai vin

M

ai multe familii din zona de nord a municipiului Petroºani se plâng cã dupã executarea lucrãrilor de introducere a reþelei de canalizare, casele lor au fost afectate. Oamenii au sesizat acest lucru beneficiarului proiectului ºi aºteaptã ca societatea sã trimitã un expert în construcþii, specialist care nu mai vine. În urma lucrãrilor de introducere a reþelei de canal pe strada Poienilor din Petroºani, mai multe locuinþe au fost afectate din cauzã cã s-au sãpat ºanþurile pentru conducte la mai puþin de un metru de fundaþia

dintre societãþile controlate de omul de afaceri Alin Simota, respectiv Simar Comimpex, cu o datorie calculatã la 278.000 de lei. De asemnea, Fundaþia „George Becali”, proprietarul unui imobil din Petroºani, a adunat restanþe la impozitul pe clãdiri de 320.000 de lei.

Din aceastã cauzã, inspectorii locali de la Petroºani au pus sechestru asigurãtor pe clãdirea deþinutã de Fundaþia Becali, asta dupã ce au trimis, fãrã rezultat, zeci de somaþii de platã. Dacã latifundiarul nu îºi va achita restanþa, blocul ar putea fi scos la licitaþie publicã în aceastã primãvarã.

Car men COSMAN-PREDA

caselor. La patru imobile au apãrut fisuri în pereþi, iar proprietarii lor au depus reclamaþii la Apa Serv Valea Jiului, beneficiarul lucrãrilor.

Reprezentanþii societãþii au dat curs petiþiilor ºi au fãcut o inspecþie la faþa locului, însã pentru constatãri precise este nevoie de un expert în construcþii care sã ateste faptul cã stricãciunile sunt provocate de lucrãrile derulate pentru introducerea canalizãrii. Tot acest specialist trebuie sã decidã ce este de fãcut pentru a consolida imobilele. Numai cã expertul autorizat nu mai apare, iar oamenii se tem cã dacã nu vor fi luate mãsuri în scurt timp, daunele vor fi ºi mai mari. „Au venit ºi au sãpat o groapã lângã fundaþie pentru a vedea adâncimea de fundare. Un domn de la firma care a fãcut lucrãrile de canal, foarte superficial, a ajuns el la concluzia cã imobilele nu au fundaþie. Dupã

Trotuare pe DN 66

P

ietoni, pe drum naþional. Drumul care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Petrila este intens circulat de pietoni, care au ridicat de mai multe ori problema asupra faptului cã în zonã nu existã o cale de acces pentru ei.

Carosabilul intrã sub incidenþa drumurilor naþionale, însã reprezentanþii Primãriei Petroºani spun cã vor avea în vedere realizarea unei cãi pietonale care este imperios necesarã în acea zonã. ”Acolo nu a existat niciodatã trotuar, fiind zonã cu patru benzi ºi drumul merge pânã în marginea rigolei, vom vedea, tehnic, cum putem sã facem o cale de acces pietonalã pentru cã e necesarã, fiind foarte mulþi oameni ºi e pericol destul de ce l-am pus sã sape a descoperit cã existã fundaþii mare. Cred cã anul acesta la case, ba chiar de aproape nu o sã putem face nimic, însã voi avea în vedere acest un metru. Cei de la Apa Serv ne-au dat asigurãri cã problemele vor fi remediate, însã trebuie sã vinã specialistul sã constate la faþa locului.

Au trecut vreo douã sãptãmâni ºi n-a mai venit nimeni. Crãpãturile au înaintat, iar cu ploile acestea ne este fricã sã nu ne trezim cu cã ne pleacã locuinþele la vale”, spune Nicolae Dãnãcicã, unul dintre proprietarii imobilelor afectate.

Maximilian GÂNJU

aspect”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Încã nu s-au fãcut calculele pentru a stabili la ce sumã s-ar ridica investiþia.

Cert este cã lucrãrile vor fi de anvergurã. ”Probabil cã trebuie fãcute niºte lucrãri mai ample, nu ºtiu cât ar costa, însã cu siguranþã vom avea în atenþie”, a mai precizat sursa citatã.

Cei care merg pe jos în zona respectivã sunt în pericol dat fiind faptul cã acolo au avut loc ºi lucrãri de introducere a sistemului de canalizare, iar carosabilul nu a fost încã adus la starea iniþialã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Încep înscrierile la „pregãtitoare”

P

ãrinþii pot, de luni, sã completeze cererile-tip pentru înscrierea copiilor la clasa pregãtitoare pentru anul ºcolar 2014-2015. Potrivit calendarului înscrierii în învãþãmântul primar, listele cu elevii înscriºi vor fi publicate în 11 aprilie.

Diana MITRACHE Prima etapã de înscriere la clasa pregãtitoare începe pe 17 martie, când are loc procesarea, de cãtre comisia naþionalã de înscriere a copiilor în învãþãmântul primar, a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicaþiei informatice, ºi repartizarea la ºcoala de circumscripþie a copiilor ai cãror pãrinþi au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere.

Apoi, în perioada 18 20 martie, vor fi procesate cererile pãrinþilor care solicitã înscrierea la o altã unitate de învãþãmânt decât ºcoala de cir-

cumscripþie, pentru locurile rãmase libere.

Pe 21 martie, va avea loc repartizarea la ºcoala de circumscripþie a copiilor ai cãror pãrinþi au solicitat înscrierea la altã ºcoalã decât ºcoala de circumscripþie, dar care nu au fost admiºi din lipsã de locuri ºi care au exprimat în

aceastã fazã opþiunea pentru înscrierea în ºcoala de circumscripþie. În perioada 21 - 22 martie, unitãþile de învãþãmânt vor afiºa lista candidaþilor înmatriculaþi, a numãrului de locuri rãmase libere ºi a listei copiilor neînscriºi dupã prima etapã.

A douã etapã de înscriere în clasa pregãtitoare are loc din 24 martie. În intervalul 25 martie - 4 aprilie, vor fi depuse cererile-tip de înscriere la secretariatul unitãþii de învãþãmânt aflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuni exprimate pentru etapa a doua, de cãtre pãrinþii copiilor care nu au fost cuprinºi în nici o unitate de învãþãmânt în etapa anterioarã sau care nu au participat la prima etapã.

Simularea - un duº rece înainte de examen

R

ezultatele la simularea examenului pentru absolvenþii de gimnaziu ar putea fi un duº rece pentru o mare parte dintre elevi.

Preºedinþii comisiilor din Valea Jiului vorbesc despre foarte multe note mici, iar printre cei foarte slabi sunt ºi note de 1, punctul din oficiu.

Diana MITRACHE Corectarea lucrãrilor a fost încheiatã ºi cei care au monitorizat activitatea corectorilor ºi au fost ºi în salã în timpul examenelor spun acum cã au vãzut ºi copiii, care dupã ce au cerut ºi foi suplimentare au luat la matematicã nota 1, adicã doar punctul din oficiu.

Asta îi duce acum pe profesori cu gândul cã timpul care a rãmas trebuie fructificat la maxim.

„În centrul nostru de evaluare s-au corectat lucrãrile

provenite din Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Nu am realizat un procentaj, dar pot sã vã spun, iar asta fi bine sã intre în atenþia pãrinþilor, în general, rezultatele sunt destul de slabe. ªcolile vor lua mãsuri ºi acesta este ºi rolul simulãrii, ca sã ne încadrãm în timp, aºa încât evaluarea propriu-zisã sã

ne ducã la rezultate bune. Sunt rezultate care trebuie sã ne punã pe gânduri ºi sã ne îndemne pe noi ºi mai ales pe elevi la mai multã muncã. Am vãzut note de la 1 curat, 2 sau 3. Nu spun cã nu sunt ºi mai mari, dar acestea sunt cele care trebuie sã ne dea de gândit ºi sã facem un program de recuperare ºi de muncã suplimentarã”, a spus Robert Humel, preºedinte al Centrului de Evaluare pentru zona de vest.

Nici cei care fac parte din comisia care a corectat lucrãrile din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa nu sunt mai optimiºti. ªi aici au sunt note de 1 curat dar ºi note de 10. „Nu avem o statisticã, dar sunt note de la 1 la 10. Corectura s-a finalizat ºi acum se

La 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare unitate de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa pregãtitoare.

Apoi, în intervalul 14 - 18 aprilie, vor fi centralizate ºi soluþionate de cãtre inspectoratul ºcolar cererile pãrinþilor copiilor care nu au fost încã înscriºi la vreo unitate de învãþãmânt.

Ministerul Educaþiei a stabilit ºi calendarul înscrierii în clasa I a copiilor de ºapte ani care nu au fost înscriºi în învãþãmântul primar în anul ºcolar 2013-2014 ºi ai

cãror pãrinþi solicitã înscrierea direct în clasa I. În perioada 24 februarie - 14 martie, vor fi depuse cererile de înscriere a copiilor la ºcoala de circumscripþie, iar în perioada 25 martie - 4 aprilie va avea loc depunerea cererilor de cãtre pãrinþii care solicitã înscrierea în altã ºcoalã decât unitatea de circumscripþie. În 11 aprilie vor fi afiºate, la fiecare unitate de învãþãmânt, listele finale ale copiilor înscriºi în clasa I.

trec notele în cataloagele ºcolilor”, spune Victor Malageanu, preºedintele Centrului de Evaluare pentru elevii care învaþã în ºcolile

din zona de est.

Acum este perioada în care notele se trec în cataloagele electronice ale fiecãrei ºcoli, iar elevii vor afla rezultatele în 7 martie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Ape murdare, nesimþire maximã

S-

au topit zapezile si au iesit din nou la lumina gunoaiele. Acest peisaj se observa cel mai bine pe Defileul Jiului.

Luiza ANDRONACHE Cum se topesc zopesc zãpezile ºi vine primãvara, cum ies la

luminã gunoaiele ºi deºeurile de tot felul de pe malul apelor curgãtoare. Toate cursurile de apã aratã la fel, iar asta în principal din cauza nepãsãrii ºi a neglijenþei oamenilor. De la 1 Martie se încep acþiunile de ecologizare pe Defileul Jiului, în prima fazã cu oamenii de la Apele Române. “ Este poarta de intrare a Municipiului Petroºani ºi chiar a Vãii Jiului, iar atunci ne concentrãm atenþia sã salubrizãm ºi sã igienizãm cu echipele pe care le avem. De asemenea, intenþionãm sã facem controale la fiecare primãrie în parte ºi împreunã cu ei ºi cu

Garda de Mediu sã încercãm sã limitãm, dacã de eradicat nu se poate, acest fenomen de aruncare a deºeurilor în apã ”, a

declarat Sorin Corici, ªef S.H. Petroºani – Apele Române.

Felul cum arata albia Jiului, mai ales pe Defileu, nu ne face deloc cinste.

Locuitorii judetului Gorj s-au plâns de nenumãrate ori cã trebuie sã suporte toata mizeria adusa de apa, mizerie facuta de oamenii din Valea Jiului. ªi totusi, de când se încearcã eradicarea acestui fenomen…..?!? “ Dintotdeauna!

Problema este cã revenim mereu la aceeaºi sintagmã, cã totul pleacã de la cauzã ºi cã efectul este de multe ori greu de stopat. E adevãrat!”, a mai precizat Sorin Corici.

Greºeli tehnice, amânãri de modernizãri

L

icitaþia pentru modernizarea ambulatoriului de la Petrila a fost anulatã. Firmele participante la licitaþie au depus mai multe contestaþii ºi s-a identificat faptul cã proiectul nu a fost întocmit corespunzãtor.

Din acest motiv, proiectul privind dotarea cabinetelor medicale de la ambulatoriul din Petrila va fi refãcut.

Monika BACIU ”Au fost solicitate clarificãri de cãtre firmele care au intenþionat sã participe la licitaþie ºi solicitându-se prea multe a fost nevoie de revizuirea proiectului tehnic ºi atunci s-a retras de la licitaþie în perioada în care se revizuieºte ºi urmeazã sã fie scos la licitaþie când se terminã reviziuirea. E vorba de aparaturã medicalã, ea are complexitate foarte mare ºi au fost solicitate de cãtre firmele de specialitate clarificãri ºi atunci sau identificat niºte probleme, niºte neconcordanþe ºi am solicitat proiectantului sã revizuiascã ºi sã treacã din nou proiectul prin toate fazele ºi

abia apoi sã fie scos la licitaþie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Problema este cã acel proiect a fost întocmit cu ani în urmã, iar acum trebuie actualitate toate informaþiile. ”Trebuie sã respecte legea, sã fie conform legii ºi dacã

sunt sesizate neconcordanþe sau probleme trebuie remediate. Nu putem merge cu ele aºa. Se poate greºi. proiectul fiind de mai mulþi ani accesat de noi s-au schimbat ºi unele date nu neaparat din vina proiectantului ci datoritã faptului cã aparatura e din ce în

ce mai performantã de la an la an ºi noi nu ne permitem sã cumpãrãm o aparaturã care nu îndeplineºte toate criteriile din punct de vedere tehnic la zi.

Aparatura e foarte complexã, vor fi dotate toate laboratoarele de specialitate ºi fiecare pe specificul lui”, a mai precizat sursa citatã.

Administraþia localã de la Petrila a semnat, anul trecut, contractul de finanþare pentru proiectul ”Modernizarea Cabinetelor de Specialite ale Ambulatoriului din cadrul Centrului de Sãnãtate Multifuncþional Petrila”. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.

ªi pomii au nevoie de tratament ºi îngrijire

P

entru a combate bolile si daunatorii din timpul repausului vegetativ care se instaleaza de la caderea frunzelor si pana la inmugurire, arborii fructiferi au nevoie de cateva tratamente.

Luiza ANDRONACHE Specialistii ne spun ce trebuie sa facem.

Vremea de afara

este numai buna pentru ca proprietarii de livezi sa faca pomilor fructiferi tratamentele de iarna.

Asta, pentru ca si arborii au nevoie de tratamente speciale, ca sa faca fata frigului, dar si ca sa fie pregatiti pentru inmugurire.

Reprezentantii Unitatii Fitosanitare ii sfatuiesc pe agricultori ce trebuie sa faca sa isi pregateasca livezile pentru primavara. „ În aceastã perioadã,

pomii se pregãtesc sã intre în vegetaþie, se apropie perioada înmuguritului ºi este timpul pentru încheierea tratamentului de iarnã la pomi.

Tratamentul se face la toþi pomii fructiferi cu uleiuri minerale, în soluþie, ºi se fac printr-o îmbãiere a trunchiului ºi a coroanei, astfel încât sã combatem dãunãtorii care au iernat în scoarþa pomilor.

Mã refer aici la pãduchele de San Jose sau pãianjenii care ierneazã atât în stadiile de adulþi, cât ºi sub formã de ouã sau larve ”, a declarat Nada Matieº consilier Unitatea Fitosanitarã Hunedoara Aceste tratamente mai pot fi

facute in urmatoarele doua saptamani.

Pomii fructiferi care au nevoie de astfel de ingrijiri sunt prunii, merii, ciresii, caisii, piersicii ori visinii. Iar specialistii spun ca vremea din aceste zile este propice efectuarii acestor tratamente. „ Atunci când se face tratamentul trebuie sã nu plouã, sã nu batã vântul ºi temperaturile sã fie peste 5, 6 grade Celsius, ceea ce în condiþiile de faþã se poate realiza ”, a mai precizat Nadia Matieº.

In judetul Hunedoara exista aproximativ 1.000 de hectare de livezi. Cele mai multe sunt de prun si mar.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea Jiului

F

din How Green Was My Valley. Îþi rãmân pe retinã hainele minerilor spânzurate în aer, o prostituatã cãratã de amândoi în braþe peste câmp ca o ofrandã, o troiþã scufundatã de unde te priveºte trist chipul lui Iisus din Sinai de la Sf. Ecaterina” – scrie Cristina Zaharie, în cronica filmului, pe liternet.ro.

ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”, care a fost realizat în mare parte în Valea Jiului, cu douã brigãzi de mineri de la minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadã de la acea vreme, Iulian Antohi Munteanu, de la mina Livezeni, se vrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic ”I,D.Sîrbu” Petroºani. Se fac demersuri în plan cultural, dar ºi oficial printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de un fost inginer al minei Livezeni ºi semnat de ºase consilieri locali. Ideea este agreatã de Primãria ºi Consiliul local Petroºani.

Filmul lui Dan Piþa ”Ceva bun de la viaþã”, a fost realizat în Valea Jiului – Aninoasa, la minele Livezeni, Petrila ºi Vulcan – ºi la Hunedoara, pentru veridicitatea peliculei, mulþi mineri au fost figuranþi, ºi chiar mai mult, pentru a arãta condiþiile extrem de

grele... Aºa au ajuns douã brigãzi de la minele Livezeni ºi Petrila, sã fie apreciate de apreciatul regizor Dan Piþa... Asta pentru cã minerilor nu le era greu sã respecte indicaþiile regizorului, mediul sumbru de sub pãmânt ºi munca grea nu trebuia mimatã ºi

nici reacþiile...

La vremea respectivã, Iulian Antohi Munteanu, ºef de brigadã la E.M. Livezeni, cu brigada sa au fost acolo, în dreapta regizorului...

Deºi la apariþie au fost ºi cronici ale filmului care nu îi erau favorabile, probabil fiind în cauzã mineri, pelicula regizatã de Dan Piþa ºi

"Ceva bun de la viaþã" prezintã povestea a doi prieteni crescuþi la casa de copii, fraþi de

cruce, cei doi nu înceteazã sã aibã grijã unul de celãlalt nici o clipã ºi împreunã reuºesc sã treacã, prin propriile puteri, peste toate piedicile pe care le întampinã. κi cautã un rost în viaþã în haosul tranziþiei postdecembriste. Deºi nu este ceea ce îºi doresc, Mateo ºi Ginel acceptã munca istovitoare în minã ca pe o cale de ieºire din situaþia precarã în care se aflã. ªtiu cã viaþa trebuie sã aibã ceva bun pentru fiecare ºi cã depinde numai de ei sã se desprindã de incertitudinea pe care destinul le-a aruncat-o în faþã.

O parte a criticilor au primit bine acest film...

”Cu o imagine reuºitã, multe culori închise, coclite ºi locuri cu un grafism dezolant, o arhitecturã semi-urbanã a locurilor pãrãsite, nãruite, o lume mult sub limita sãrãciei, filmul vorbeºte despre amãrâþii pãmântului cu tandreþe, cu delicateþe. Chiar dacã personajele se mai revoltã împotriva vieþii larvare, grele, a corupþilor ºi veroºilor din jur, a mafioþilor locali ºi a lumii underground aservite lor, nu existã urã. Cei doi buni prieteni ce se considerã fraþi de orfelinat îºi acceptã soarta, parcã la fel de neputincioºi ca ºi

Fefeleaga în trecut.

Micii gãinari care viseazã sã ajungã în America sunt prinºi în închisoarea propriei vieþi mici. Tocmai de aceea regizorul alege sã-i arate mergând pe holuri nesfârºite, cãtre minã, în vestiar, la poliþie, într-un bloc gol în care se adunã oameni de pripas. ªi în toate drumurile acestea închise, cei doi par cu adevãrat prizonieri, doi cobai într-un labirint.

Multe filmãri în subteran, cu trupuri murdare ºi transpirate, vãzute doar la lumina lãmpaºelor din creºtet, o lume deloc idealizatã ºi eroicã ca cea englezã

produsã de MediaPro Pictures a obþinut premiul "Best Feature" în competiþia internaþionalã la Festivalul de Film de la AvancaPortugalia, în timp ce Corneliu Ulici a primit premiul pentru interpretare.

Mesajul filmului este ”Cã omul, mai ales tinerii, trebuie sã creadã în destinul lor ºi sã persevereze pentru a-ºi câºtiga libertatea ºi, mai ales, existenþa pentru ziua de mâine”- a spus Dan Piþa, înainte de premierã.

Toate bune, frumoase, doar cã filmul nu a fost niciodatã difuzat în Valea Jiului, iar minerii au apelat la cine au crezut cã poate rezolvã aceastã problemã – difuzarea filmului la Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, sau oricare altã locaþie

preferatã de regizor.

Aºa s-a ajuns la directorul Teatrului – Lucreþia Nicoleta Bolcã, omul de culturã care a acceptat imediat sã ia legãtura cu Dan Piþa...

Ideea consilierului local Doru ªipeþan, fost inginer la mina Livezeni, de a face acest demers oficial, s-a materializat printr-un proiect de hotãrâre, dupã ce colegii sãi de partid, consilieri locali la rândul lor, au acceptat imediat sã semneze respectivul proiect.

Ideea a fost primitã bine ºi de Primãria Petroºani... În nota de fundamentare, semnatã de cei ºase consilieri PSD, se motiveazã acest demers. ”Având în vedere

urmãtoarele: - În data de 21 martie este marcatã Ziua Internaþionalã a copiilor strãzii, filmul având ca

Valea Jiului: Petroºani, Colonia Aninoasa, E.M.Petrila, aprecierile regizorului fiind laudative atât la adresa peisajului, cât ºi al minerilor ºi muncii lor; - În film au jucat ca figuranþi un numãr mare de foºti ºi actuali mineri, care au primit aprecierile regizorului.

Dorim sã susþinem acest eveniment cultural ºi sã se realizeze la Petroºani o proiecþie a filmului, unde sã fie invitaþi protagoniºtii ºi regizorul peliculei”.

subiect viaþa a doi copii orfani ce cautã sã-ºi facã un rost în viaþã ºi

Întrebat dacã filmul ”Ceva bun de la viaþã” este un film incomod, lucru care ar explica greutatea cu care este difuzat, regizorul Dan

pentru acest lucru acceptã munca istovitoare din minã; - Lungmetrajul a fost filmat în mare parte în

Piþa a confirmat ºi chiar mai mult... ”Filmul "Ceva bun de la viaþã" nu este doar un film incomod, el este

chiar dur, pentru cã se adreseazã tânãrului spectator ºi descrie o lume pe care guvernanþii se fac cã nu o observã, ascunzand-o mereu sub preº (...)

Filmul are o singurã copie, comandatã de distribuitor, care circulã "gâfâind" în reþeaua de difuzare a Regiei Autonome de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor, RADEF, RomâniaFilm” – a precizat Dan Piþa, la Craiova, unde, la fel, se dorea difuzarea filmului pentru cã din distribuþie fac parte ºi actori din Bãnie.

Atunci Dan Piþa a explicat, cã dacã vor fi invitaþi, ”putem veni cu o copie digitalã ºi astfel

vom prezenta filmul publicului”.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Minerii cer ºi vor avea ”Ceva bun de la viaþã”, în Valea Jiului

F

din How Green Was My Valley. Îþi rãmân pe retinã hainele minerilor spânzurate în aer, o prostituatã cãratã de amândoi în braþe peste câmp ca o ofrandã, o troiþã scufundatã de unde te priveºte trist chipul lui Iisus din Sinai de la Sf. Ecaterina” – scrie Cristina Zaharie, în cronica filmului, pe liternet.ro.

ilmul apreciatului regizor Dan Piþa, ”Ceva bun de la viaþã”, care a fost realizat în mare parte în Valea Jiului, cu douã brigãzi de mineri de la minele Livezeni ºi Petrila, cu ºeful de brigadã de la acea vreme, Iulian Antohi Munteanu, de la mina Livezeni, se vrea a fi difuzat ºi în Valea Jiului, la Teatrul Dramatic ”I,D.Sîrbu” Petroºani. Se fac demersuri în plan cultural, dar ºi oficial printr-un proiect de hotãrâre iniþiat de un fost inginer al minei Livezeni ºi semnat de ºase consilieri locali. Ideea este agreatã de Primãria ºi Consiliul local Petroºani.

Filmul lui Dan Piþa ”Ceva bun de la viaþã”, a fost realizat în Valea Jiului – Aninoasa, la minele Livezeni, Petrila ºi Vulcan – ºi la Hunedoara, pentru veridicitatea peliculei, mulþi mineri au fost figuranþi, ºi chiar mai mult, pentru a arãta condiþiile extrem de

grele... Aºa au ajuns douã brigãzi de la minele Livezeni ºi Petrila, sã fie apreciate de apreciatul regizor Dan Piþa... Asta pentru cã minerilor nu le era greu sã respecte indicaþiile regizorului, mediul sumbru de sub pãmânt ºi munca grea nu trebuia mimatã ºi

nici reacþiile...

La vremea respectivã, Iulian Antohi Munteanu, ºef de brigadã la E.M. Livezeni, cu brigada sa au fost acolo, în dreapta regizorului...

Deºi la apariþie au fost ºi cronici ale filmului care nu îi erau favorabile, probabil fiind în cauzã mineri, pelicula regizatã de Dan Piþa ºi

"Ceva bun de la viaþã" prezintã povestea a doi prieteni crescuþi la casa de copii, fraþi de

cruce, cei doi nu înceteazã sã aibã grijã unul de celãlalt nici o clipã ºi împreunã reuºesc sã treacã, prin propriile puteri, peste toate piedicile pe care le întampinã. κi cautã un rost în viaþã în haosul tranziþiei postdecembriste. Deºi nu este ceea ce îºi doresc, Mateo ºi Ginel acceptã munca istovitoare în minã ca pe o cale de ieºire din situaþia precarã în care se aflã. ªtiu cã viaþa trebuie sã aibã ceva bun pentru fiecare ºi cã depinde numai de ei sã se desprindã de incertitudinea pe care destinul le-a aruncat-o în faþã.

O parte a criticilor au primit bine acest film...

”Cu o imagine reuºitã, multe culori închise, coclite ºi locuri cu un grafism dezolant, o arhitecturã semi-urbanã a locurilor pãrãsite, nãruite, o lume mult sub limita sãrãciei, filmul vorbeºte despre amãrâþii pãmântului cu tandreþe, cu delicateþe. Chiar dacã personajele se mai revoltã împotriva vieþii larvare, grele, a corupþilor ºi veroºilor din jur, a mafioþilor locali ºi a lumii underground aservite lor, nu existã urã. Cei doi buni prieteni ce se considerã fraþi de orfelinat îºi acceptã soarta, parcã la fel de neputincioºi ca ºi

Fefeleaga în trecut.

Micii gãinari care viseazã sã ajungã în America sunt prinºi în închisoarea propriei vieþi mici. Tocmai de aceea regizorul alege sã-i arate mergând pe holuri nesfârºite, cãtre minã, în vestiar, la poliþie, într-un bloc gol în care se adunã oameni de pripas. ªi în toate drumurile acestea închise, cei doi par cu adevãrat prizonieri, doi cobai într-un labirint.

Multe filmãri în subteran, cu trupuri murdare ºi transpirate, vãzute doar la lumina lãmpaºelor din creºtet, o lume deloc idealizatã ºi eroicã ca cea englezã

produsã de MediaPro Pictures a obþinut premiul "Best Feature" în competiþia internaþionalã la Festivalul de Film de la AvancaPortugalia, în timp ce Corneliu Ulici a primit premiul pentru interpretare.

Mesajul filmului este ”Cã omul, mai ales tinerii, trebuie sã creadã în destinul lor ºi sã persevereze pentru a-ºi câºtiga libertatea ºi, mai ales, existenþa pentru ziua de mâine”- a spus Dan Piþa, înainte de premierã.

Toate bune, frumoase, doar cã filmul nu a fost niciodatã difuzat în Valea Jiului, iar minerii au apelat la cine au crezut cã poate rezolvã aceastã problemã – difuzarea filmului la Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petroºani, sau oricare altã locaþie

preferatã de regizor.

Aºa s-a ajuns la directorul Teatrului – Lucreþia Nicoleta Bolcã, omul de culturã care a acceptat imediat sã ia legãtura cu Dan Piþa...

Ideea consilierului local Doru ªipeþan, fost inginer la mina Livezeni, de a face acest demers oficial, s-a materializat printr-un proiect de hotãrâre, dupã ce colegii sãi de partid, consilieri locali la rândul lor, au acceptat imediat sã semneze respectivul proiect.

Ideea a fost primitã bine ºi de Primãria Petroºani... În nota de fundamentare, semnatã de cei ºase consilieri PSD, se motiveazã acest demers. ”Având în vedere

urmãtoarele: - În data de 21 martie este marcatã Ziua Internaþionalã a copiilor strãzii, filmul având ca

Valea Jiului: Petroºani, Colonia Aninoasa, E.M.Petrila, aprecierile regizorului fiind laudative atât la adresa peisajului, cât ºi al minerilor ºi muncii lor; - În film au jucat ca figuranþi un numãr mare de foºti ºi actuali mineri, care au primit aprecierile regizorului.

Dorim sã susþinem acest eveniment cultural ºi sã se realizeze la Petroºani o proiecþie a filmului, unde sã fie invitaþi protagoniºtii ºi regizorul peliculei”.

subiect viaþa a doi copii orfani ce cautã sã-ºi facã un rost în viaþã ºi

Întrebat dacã filmul ”Ceva bun de la viaþã” este un film incomod, lucru care ar explica greutatea cu care este difuzat, regizorul Dan

pentru acest lucru acceptã munca istovitoare din minã; - Lungmetrajul a fost filmat în mare parte în

Piþa a confirmat ºi chiar mai mult... ”Filmul "Ceva bun de la viaþã" nu este doar un film incomod, el este

chiar dur, pentru cã se adreseazã tânãrului spectator ºi descrie o lume pe care guvernanþii se fac cã nu o observã, ascunzand-o mereu sub preº (...)

Filmul are o singurã copie, comandatã de distribuitor, care circulã "gâfâind" în reþeaua de difuzare a Regiei Autonome de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor, RADEF, RomâniaFilm” – a precizat Dan Piþa, la Craiova, unde, la fel, se dorea difuzarea filmului pentru cã din distribuþie fac parte ºi actori din Bãnie.

Atunci Dan Piþa a explicat, cã dacã vor fi invitaþi, ”putem veni cu o copie digitalã ºi astfel

vom prezenta filmul publicului”.

Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Prioritãþi pe probleme de mediu la CEH

C

omplexul Energetic Hunedoara a atribuit un contract în valoare de 400 de mii de lei unei societãþi din þarã care sã proiecteze ºi sã întocmeascã proiectul pentru studiul de prefezabilitate si Studiu de fezabilitate pentru «Marirea si asigurarea capacitatii de depozitare sub forma de slam dens si dupa anul 2017, a zgurii, cenusii si a slamului de ghips, rezultate din functionarea Electrocentrale Paroseni.

Monika BACIU Societatea care ºi-a adjudecat contractul este INSTITUTUL DE STUDII ªI PROIECTÃRI ENERGETICE S.A. din Bucureºti. Valoarea totalã a investiþiei este de 65,3 milioane de euro, din care credit bancar de la BEI, 32,6 milioane de euro, iar restul subimprumut al Ministerului Finanþelor Publice provenit din instrumente de datorie publicã. Durata de execuþie a lucrãrilor este de 31 de luni de la data intrãrii în efectivitate a contractului de execuþie, decembrie 2012. Data estimata de punere în funcþie a investiþiei este 15 iulie 2015.

Lucrãrile aferente instalaþiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii de ºlam dens vor începe dupã obþinerea celui de-al doilea împrumut care sã asigure finanþarea integralã a contractului comercial.

La SE Paroºeni se implenteazã tehnologia de colectare separatã a cenuºii, zgurii ºi a ºlamului de ghips de la instalaþia de desulfurare, urmatã de transportul ºi depozitarea acestor produse sub formã de fluid dens. ”Motivaþia tehnico-

economicã a alegerii noii capacitãþi de depozitare sub formã de fluid dens a zgurii, cenuºii ºi ghipsului atît pentru perioada de exploatare a depozitelor cît ºi pentru perioada postînchidere prin mãrirea ºi asigurarea capacitãþii de depozitare ºi dupã anul 2017. În vederea depozitarii cenuºii, zgurii, ghipsului în tehnologia fluidului dens se vor avea în vedere debitele de zgurã, cenuºã ºi ghips menþionate, documentaþia privind desulfurarea gazelor de ardere ºi privind schimbarea tehnologiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii, cenuºii ºi ghipsului de desulfurare”, se aratã în documentele CEH. Pentru depozitarea zgurii, cenuºii ºi ghipsului în tehnologia fluidului dens se vor lua în considerare ºi analizare ca soluþii de amplasarea noilor depozite Valea Moriºoara, Valea Balea ºi extinderea depozitului existent pe Valea Cãpriºoara, inclusiv extindere în amonte ºi aval.

Condiþiile tehnice care impun dimensiunile necesare depozitãrii zgurii ºi cenuºii rezultate din

ta de evacuare la gurile de vãrsare din depozite.

I

nvestiþiile, dictate de normele UE

funcþionarea CET Paroºeni în urmãtorii 25 de ani fac referire la faptul cã termocentrala funcþioneazã cu un cazan de abur, cu capacitatea de 540 t/h care deserveºte grupul nr. 4 de 150 MW ºi un CAF de 100 Gcal/h.

Consumul anual de cãrbune luat în calcul

În perioada imediat urmãtoare, Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi termice Electrocentrale Paroºeni S.A are în vedere realizarea unui program de investiþii de mediu care sã permitã funcþionarea centralei în condiþii de siguranþã ºi cu respectarea legislaþiei privind protecþia medi-

este de 737.884 tone, cu un procent de cenunºã de 44%. Din arderea acestei cantitãþi de cãrbune rezultã o cantitate anualã de 324.669 tone de zgurã ºi cenuºã. Se considerã o cantitate de circa 1 t/mc. Odatã cu punerea în funcþiune a instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere se va produce o cantitate de ºlam de gips de 106.964 t/an. În prezent evacuarea zgurii ºi cenuºii se face în soluþie umedã, hidroamestec, de la staþia de pompe Wedagg, prin conduc-

ului. Se urmãreºte astfel încadrarea evoluþiei sectorului energetic în strategia de dezvoltare durabilã a economiei României, în contextul integrãrii în Uniunea Europeanã.

Proiectele de investiþii constau în montarea unei instalaþii de desulfurare a gazelor arse ºi a unui sistem pentru colectarea, transportul ºi depozitarea cenuºii ºi zgurii cu scopul de a reduce în mod semnificativ emisiile de SO2 precum ºi gradul de poluare generat de

gestiunea curentã a cenuºii ºi deºeurilor de ardere pentru a fi în conformitate cu legislaþia UE privind instalaþiile mari de ardere ºi depozitarea deºeurilor.

Astfel, vechiul sistem de depozitare a zgurii ºi cenuºii va fi înlocuit cu un sistem de transport în ºlam dens care va conduce la reducerea poluãrii cauzate de depozitarea cenuºii ºi zgurii cu apã în exces. În ceea ce priveºte instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere, aceasta va asigura o concentraþie maximã a dioxidului de sulf în gazele de ardere de 400 mg/Nm3 (conform Directivei UE), iar

gradul de desulfurare va fi de minim 94%. În acest mod, o cantitate de minim 10.000 de tone de dioxid de sulf vor fi reþinute anual din gazele de ardere eliberate în atmosferã. În viitor, cãrbunele energetic va

continua sã aibã un rol important pe piaþa resurselor de energie, având în vedere potenþialul exploatabil, tendinþa de reducere a costurilor unitare ºi infrastructura existentã. În acest context, dar mai ales datoritã necesitãþii justificãrii unei dependenþe limitate de resursele energetice de import, proiectele de mediu de la CET Paroºeni se situeazã pe primele poziþii de prioritate ale Ministerului Economiei. În acest context, dar mai ales datoritã necesitãþii justificãrii unei dependenþe limitate de resursele energetice de import, Proiectul „Centrala electricã Paroºeni”, care cuprinde douã proiecte de nvestiþii de mediu, respectiv proiectul privind schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii ºi proiectul privind instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere, ale Societãþii Comerciale de Producere a Energiei Electrice ºi Termice Electrocentrale Paroºeni S.A se situeazã pe poziþiile prioritare ale Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Mineri tot mai puþini ºi suprasolicitaþi E ste clar, mineritul din Valea Jiului nu mai e ce a fost odatã.

Oamenii din sistem sunt tot mai puþini, iar cei care ºtiu într-adevãr meserie, au ieºit la pensie, fie urmeazã sã o facã în curând.

De ani de zile se vorbeºte de nevoia urgentã de angajãri în domeniu, pentru cã cele aproape 60 de posturi ocupate anul trecut la Mina Lupeni, sunt insuficiente comparativ cu lipsa din subteran. Cel mai bine vorbesc despre asta inspectorii de muncã, cei care constatã tot felul de deficiente din aceastã cauzã. „Sunt cazuri în care este foarte acutã aceastã problemã ºi vreau sã vã spun cã ºi deficienþele care au dus la sancþionarea Minei Lonea, cele mai multe au fost la un sector de

unde au plecat inginerul mecanic ºi cel energetic ºi în loc a venit un inginer energetic nou, fãrã experienþã. Deci, în minerit, trebuie lumea sã ºtie cã nu se poate învãþa meserie în 5 minute, de azi pe mâine. Poate se gãseºte omul care sã îl punã în loc, dar dacã

Start în licitaþia pentru reabilitarea cãii ferate Simeria - Ilteu Mai bine de jumãtate dintre consumatori ºi-au plãtit facturile la apã

P

este 60 la sutã este gradul de încasare al facturilor curente la ApaServ. Nesperat de bun, spun reprezentanþii societãþii, mai ales cã este început de an, când toate merg mai greu, dupã perioada sãrbãtorilor de iarnã, iar populaþia are mai puþini bani.

Chiar dacã populaþia este tot mai sãracã, iar banii sunt parcã tot mai puþini, reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului SA spun cã nivelul încasãrilor este în grafic, dupã ce facturile curente au fost încasate în proporþie de peste 60%. „În momentul de faþã suntem în grafic.

Sã vedem în urmãtoarele 6 zile lucrãtoare, dar acum este bine. Pânã în momentul de faþã, este încasat undeva la peste 60 la sutã din

producþia facturatã”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departament producþie în cadrul ApaServ. Un rol important l-a avut ºi proaspãt înfiinþatul Birou de Recuprare a

A

proape 6 miliarde de lei alocã CFR pentru modernizarea cãii ferate pe traseul Simeria – Ilteu. Contarctul a fost împãrþit în douã loturi, iar licitaþia a fost deja lansatã.

CFR vrea sã modernizeze cei 60,6 kilometri de cale feratã de pe traseul Ilteu (localitate situatã în Arad, la graniþa cu judeþul Hunedoara) Simeria (Hunedoara), valoarea proiectului fiind estimatã la Creanþelor, ai cãrui angajaþi umblã din uºã în uºã pentru recuperarea contravalorii facturilor neachitate. „Acest birou face parte din familia ApaServ ºi tragem la aceeaºi cãruþã. Au parcurs peste 900 de locaþii pânã acum.

Asta înseamnã cã venim atât în sprijinul consumatorilor, dar stãm ºi în coasta celor rãu platnici”, a precizat Ionicã.

Car men COSMAN-PREDA

nu ºtie, nu are experienþã, automat este o problemã”, a declarat Ileana Bodea, ºef S.S.M. –ITM Petrosani. ªi, angajatii care mai sunt în subteran, au mai multe sarcini de facut, lucru care nu este normal. “Sunt la ora actualã muncitori în unitãþile miniere care într-un schimb fac de toate. Nu mai este cum era odatã, cã muncitorul din abataj, face lucrãri de abataj, pentru cã avem brigãzi de întreþinere, brigãzi de transport materiale, manipulanþi… Deci, de multe ori, semnalistul de la puþ merge ºi stã

5,45 miliarde lei, respectiv 1,21 miliarde euro, cu tot TVA. Lucrãrile sunt finanþate prin Programul Operaþional Sectorial de Transpor ºi fac parte din proiectul de reabilitare a liniei de cale feratã Frontierã - Curtici – Simeria, componentã a Coridorului IV Pan – European. Pentru operativitate, lucrarea a fost împãrþitã în douã loturi.

Primul lot merge de la Ilteu la Gurasada, are o lungime de 19,78 kilometri ºi o valoare

ºi manipulant, minerul din abataj transport materiale, face lucrãri de întreþinere. Este osuprasolicitare ºi fizicã ºi psihicã ºi asta este o problemã, pentru cã de foarte multe ori stabilieºti cã omul face de toate, stabileºti prin atribuþii, prin fiºa postului, dar trebuie sã te asiguri cã are timp efectiv ºi capacitatea sã le facã”. a mai afirmat Ileana Bodea.

De curand, Mina Lonea a fost amendatã cu suma de 10.000 de lei de catre inspectorii de muncã pentru cã în subetran au fost descoperit mai multe deficienþe Luiza ANDRONACHE

estimatã la 1,76 miliarde lei, fãrã TVA. Pentru lotul al doilea, Gurasada- Simeria, de 40,88 kilometri, lucrãrile au fost estimate la 2,63 miliarde lei, fãrã TVA. Termenul de finalizare este de 5 ani de al data adjudecãtii licitaþiei, care va fi atribuitã dupã criteriul preþului cel mai scãzut.

Termenul limitã pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit pentru 3 aprilie.

Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Proiecte noi, mizã electoralã

V

or sã realizeze o bazã de agrement rpin fonduri guvernamentale ºi îºi pun speranþele în faptul cã acest an este unul electoral. Este vorba de cei din administraþia localã de la Petrila care au în vedere realizarea unei baze de agrement pe raza localitãþii.

Deºi exemplele de ”aºa nu” sunt nenumãrate în Valea Jiului, responsabilii primãriei sperã ca anul acesta sã le fie alocaþi bani pentru acest proiect, tocmai pentru cã este un an bogat din punct de vedere electoral.

Monika BACIU ”Încercãm sã realizãm ceva ºi eu zic cã dacã vom demara lucrãrile ºi vom obþine finanþare ºi parþial vom mai pune ºi din bugetul local dacã va fi cazul. Nu avem garanþia 100% cã acest proiect va fi dus la final ºi cã CNI ne va da toþi banii, dar dacã vom obþine anul acesta pentru cã e un an electoral ºi noi cei din administraþia publicã speculãm acest lucru ºi guvernanþii sunt un pic mai sensibili la

solicitãrile noastre ºi sperãm sã obþinem mãcar pentru acest an 5-10 miliarde sã putem da drumul la lucrãri ºi pe parcurs le vom duce la capãt”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Administraþia vrea sã realizeze ºtrandul cu ajutorul Companiei Naþionale de Investiþii, aceeaºi companie prin care se realizeazã de ani de zile ºi bazinul de înot didactic de la Petroºani. ”E vorba de o bazã

de agrement care nea fost solicitatã de majoritatea cetãþenilor din Petrila, noi am fãcut planul de dezvoltare socio-economic de dezvoltare al oraºului.

Prin acest plan am parcurs tot oraºul în ºedinþe publice, am stat de vorbã cu cetãþenii oraºului ºi în proporþie de 80-90% la toate ºedinþele la care am participat neau cerut sã gãsim o soluþie pentru a face un ºtrand unde sã se poatã recreea pe timpul verii.

Am identificat o

posibilitate de finanþare, am identificat terenul unde am putea sã construim aceastã bazã de agre-

ment ºi conform legii am gãsit soluþii de finanþare prin Compania Naþionalã de Investiþii. Noi tre-

Iarna blândã, an secetos

A

nins mai putin decat este necesar pentru a avea un an bun, fara seceta. Daca nici lunile care vor veni nu vor aduce precipitatii, este posibil sa avem un an fara roade.

Luiza ANDRONACHE Meteorologii s-au inselat toamna trecuta cand afirmau ca vom avea cea mai grea iarna din ultimii 20 de ani. Ei bine, iata ca sezonul rece este pe sfarsite, insa in afara de doua rabufniri, ultima mai accentuata, e drept, iarna 2013 – 2014 nu s-a aratat atat de cumplita pe cat se preconiza. Totusi, din

LUNI

LUNA FEBRUARIE

• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui • Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã & Desert

MARÞI

• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã de burtã • Aripioare de pui cu orez sârbesc/Pui Shanghai cu cartofi prãjiþi • Salatã&Desert

MIERCURI

• Ciorbã de cartofi cu afumãturã/Ciorbã de pui a la greq • Ciulama de pui cu mãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piure de cartofi • Salatã&Desert

JOI

• Supã cremã de þelinã/Ciorbã de varzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºi sos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºi cartofi aurii • Salatã&Desert

VINERI

• Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã de burtã • Caºcaval pane cu cartofi prãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte • Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :

• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi la telefon: 0726.669060 www.3daqua.ro

buie sã punem la dispoziþie terenul ºi în costurile primãriei intrã asigurarea utilitãþilor, apã, canal, curent, gaz, restul investiþiei va fi de la CNI. Sper sã obþinem aprobarea ºi sã dãm drumul la acest proiect. Putem suporta pentru cã avem ºi canalizarea în zonã ºi apã ºi costurile nu sunt foarte mari sã le aducem la teren”, a mai spus sursa citatã.

Locaþia a fost identificatã, iar ºtrandul ar urma sã fie construit pe Jieþ.

cauza ca nu s-au înregistrat suficiente precipitatii, este posibil ca anul acesta sa fie unul secetos. “ În luna decembrie am avut precipitaþii aproape de zero. Luna trecutã au fost ceva precipitaþii sub formã de zãpadã, dar insuficiente, pãrerea mea, ca sã stãm liniºtiþi.

Cursurile de apã de suprafaþã sunt alimentate în principal din precipitaþii ºi la fel ºi pânza freatica. Dacã se continuã aºa, vom avea de suferit în varã ”, a declarat Sorin Corici, Sef S.H. Petrosani – Apele Romane .

In aceste conditii se spera ca macar lunile Martie, Aprilie sau Mai sa fie unele suficient de ploiase incat sa nu avem parte de o vara secetoasa si o toamna lipsita de roade si cu debite scazute ale apelor curgatoare.

Suntem aºteptaþi la urne în 25 mai

M

ai sunt fix trei luni ºi mergem la vot ca sã ne alegem europarlamentarii. Guvernul a adoptat hotãrârea prin care data de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European este stabilitã pe 25 mai, iar actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial.

Campania electoralã va începe la data de 25 aprilie ºi se va încheia pe 24 mai, la ora 7:00. Procesul electoral se va desfãºura în ziua de 25 mai, în intervalul orar 7:00-21:00.

Diana MITRACHE Radu Sorin, Iuliu Winkler sau Daciana Sârbu vor fi nume care vor intra în campania electoralã, cel mai probabil, pentru judeþul Hunedoara, iar în aceste zile se fac liste, ºedinþe ºi se propun candidaþi.

Iuliu Winkler este primul pe listele UDMR ºi el este ca ºi intrat în PE, din nou pe listele formaþiunii din Hunedoara. Dorin Gligor

este ºi el propus pentru lista cu candidaþii la europarlamentare din parte PD-L, însã, pentru ordinea pe listã acesta se va lupta în final cu candidatul din Timiº, Caraº Severin ºi cel din Arad.

Radu Sorin este din Valea Jiului ºi va fi desemnat candidat pe listele PSD la europarlamentare, iar restul candidaþilor vor fi anunþaþi, cu siguranþã, pânã la campania electoralã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Actualitate 13

Consiliul Judeþean Hunedoara salveazã turismul montan din Valea Jiului

S

taþiunile montane din Valea Jiului nu aratã aºa cum ar trebui. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara deºi staþiunea Parâng a fost declaratã ca fiind de interes naþional, condiþiile de aici nu corespund clasificãrii.

Tocmai de aceea instituþia judeþeanã are în vedere realizarea unor studii de fezabilitate pentru modernizarea staþiunilor montane Parâng ºi Straja.

Fondurile guvernamentale întârzie sã fie virate în conturile administraþiilor locale pentru proiectele de modernizare a staþiunilor montane din Valea Jiului. în acest sens, Consiliul Judeþean Hunedoara pune umãrul la dezvoltare ºi încearcã sã atragã fonduri europene. ”Pentru staþiunea Straja am încheiat deja contracte cu o firmã de proiectare din Valea Jiului, acolo vom face ceea ce nu este cuprins în proiectul primãriei.

Am fost criticat atunci când am zis cã ºi Straja ºi Parângul trebuie sã devinã staþiuni de interes naþional pentru cã Parângul este declaratã staþiune de interes naþional, însã ceea ce gãsim astãzi în staþiuni nu corespunde cu ceea ce ar trebui sã existe într-o staþiune de interes naþional. Noi dorim ca în complectarea proiectelor pe care primãriile le fac împreunã cu asociaþia cabanierilor din

Straja, Asociaþia ProStraja ºi Mândrã din Parâng sã mai vedem ceea ce mai trebuie fãcut”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Aºa cum au precizat ºi cabanierii, în cele douã staþiuni montane încã sunt deficienþe.

Sistemul de apã ºi canal nu este unul tocmai la standarde.

Sunt multe de fãcut în cele douã staþiuni montane. Responsabilii judeþeni vor sã ridice standardele aici. ”Mai trebuie apa, canalizare, trebuie avut în vedere niºte puncte

unde sã existe ceva distractiv ºi sã venim în complectare ºi în sprijinul administraþilor publice locale. Cu Asociaþia Mândrã din Parâng, la sfârºitul acestei luni în ºedinþã din febriarie vom semna asocierea.

Pentru ambele studi de fezabilitate avem în vedere asocierea cu ambele primarii, Lupeni ºi Petroºani, ºi sã accesãm fonduri europene pentru cã dacã lãsãm doar primãriile era greu sã acceseze fonduri europene ºi sã asigure partea de cofinanþare

ºi am considerat cã este de datoria Consiliului Judetea sã sprijine împreunã cu primãriile aceste obiective deosebite de importante pentru judeþ”, a mai precizat sursa citatã.

Responsabilii instituþiei judeþene au aprobat efectuarea unor studii de fezabilitate pentru modernizarea celor douã staþiuni montane din Valea Jiului, respectiv Straja ºi Parâng.

C

JH, parteneriat cu cabanierii Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia Pro Straja ºi-au unit forþele pentru a iomplementa mai multe proiecte de investiþii în staþiunea hundoreanã cu ajutorul fondurilor structurale. În principal este vorba despre asi-

gurarea apei potabile prin construirea unei staþii pentru clorinare ºi tratare, cât ºi a captãrii altor surse de apã pentru suplimentarea debitelor de apã necesare în staþiune; realizarea reþelelor de canalizare ape menajere ºi pluviale din staþiune; amenajãri de alei, trotuare, rigole, bãnci, parcuri, iluminat stradal, panouri indicatoare ºi de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATV-uri ºi biciclete, respectiv asigurarea utilajelor de deszãpezire a staþiunii.

Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ Hunedoara, a explicat cã „obiectul acestui contract de asociere este elaborarea studiilor necesare în vederea finanþãrii proiectelor. Aceste studii ne vor arãta unde pot fi amplasate

Platoul din faþa Casei de Culturã Petroºani, loc de expoziþie pentru vânzarea maºinilor

N

u de puþine ori, reprezentanþii administraþiei locale ºi poliþiºtii locali s-au plîns cã nu ºtiu ce sã mai facã în cazul proprietarilor de maºini care îºi parcheazã autoturismele de vînzare pe domeniul public, în zone centrale, unde orice loc de parcare conteazã, asta în condiþiile în care acest lucru este absolut interzis.

S-au ºi dat amenzi, dar degeaba. Cele mai bune locuri de parcare de pe Bulevardul 1 Decembrie ºi chiar aproape de Centrul Civic sunt ocupate de zeci de maºini cu anunþul “De vînzare” pe ele. Dar, în

curînd, aceastã problemã îºi va gãsi rezolvarea într-un mod cît se poate de simplu ºi la îndemînã.

“Am vãzut foarte multe maºini de vînzare în oraº ºi am gîndit cã este un lucru benefic pentru comunitate

aleile, bãncile sau parcurile. Ca sã fie declaratã staþiune turisticã de interes naþional, sunt câteva obiective pe care trebuie sã le atingã staþiunea, iar printre ele se aflã ºi existenþa acestor alei sau parcuri”. ªi cabanierii din Parâng au identificat deja patru puncte importante pentru staþiunea Parâng.ca ºi în Straja, este vorba de realizarea infrastructurii în zona Parâng, reþele de apã ºi canalizare, realizarea de activitãþi de agrement ºi divertisment pentru turiºti pe toatã perioada anului ºi promovarea staþiunii.

Potrivit reprezentanþilor CJ, pentru studiile de fezabilitate pentru proiectele din Straja ºi Parâng, forul judeþean va aloca din buget câte 20.000 lei.

Monika BACIU

dacã amenajam un spaþiu special destinat acestei activitãþi chiar în faþa Casei de Culturã.

Este o locaþie centralã, vizibilã ºi la îndemîna oricui.

Vom putea face asta în curînd, contra unei sume modice”, ne-a declarat Mia Albescu, directorul Casei de Culturã Ion Dulamita din Petroºani. În acest sens, existã ºi o hotãrîre de Consiliul Local, iar de acum înainte, petroºenenii nu mai au niciun motiv pentru care sã îºi lase maºinile de vînzare oriunde în oraº.

Luiza ANDRONACHE

14 Program & Horoscop

10:20 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:20 Expediþie în regatul animalelor 11:50 Maºini, teste ºi verdicte 12:20 Videoclipuri 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Zeul rãzboiului 18:05 Zeul rãzboiului 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În vitezã!

Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort (r) Primãvara bobocilor Trãsniþii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Grãnicerul 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 12:00 Gossip Girl: Intrigi la New York 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Intervenþie în adâncuri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan sentimental.

Dimineaþa aveþi succes în afaceri, fiind favorizate ºi întâlnirile cu prietenii. Organizaþi-vã munca astfel încât sã nu neglijaþi problemele partenerului de viaþã.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat UEFA Europa League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 19:00 Fotbal: Zenit - Borussia Dortmund 19:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã nu aveþi timp sã vã trageþi sufletul, însã hotãrârea ºi autodisciplina vã ajutã sã terminaþi tot ce v-aþi propus. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã, pentru cã puteþi câºtiga atât pe plan profesional, cât ºi financiar.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Este un moment favorabil pentru a începe o activitate nouã ºi a vã asuma noi responsabilitãþi. Puteþi avea succes în activitãþi intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. O persoanã mai în vârstã din familie vã dã sfaturi utile.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

21

23 iulie *** 22 august Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cu ajutorul unei sume considerabile, pe care o primiþi la serviciu.

Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã vã ordonaþi ideile ºi sã demaraþi o afacere împreunã cu un prieten.

Acceptaþi sfaturile unei femei ºi ajutorul partenerului de viaþã.

Dupã-amiazã sunteþi anunþat cã urmeazã sã plecaþi într-o delegaþie.

23 august *** 22 septembrie Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aprecierile ºefilor vã pot atrage invidia colegilor. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã vã preocupã prea mult problemele de serviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi nu plecaþi urechea la bârfe.

Încrederea în propriile forþe vã stimuleazã spiritul de iniþiativã.

Aveþi calitati de bun organizator ºi se pare cã nimic nu poate sã vã stea în cale. Relatþile cu partenerul de viaþã sunt armonioase.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi ocazia sã faceþi paºi importanþi în afaceri ºi în societate.

Dimineaþa aveþi ocazia sã încheiaþi un contract avantajos. Înarmaþi-vã cu rãbdare, pentru cã rezultatele se vor vedea mai târziu.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie ªefii vã recunosc competenþa, dar sã nu vã aºteptaþi la aprecierea colegiilor! Nu este recomandabil sã spuneþi chiar tot ce gândiþi! Cei din jur nu vor fi încântaþi. Dupã-amiazã este posibil sã plecaþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

„T

Uite trenul, nu e trenul...

renurile zãpezii” trec, ºi nu prea trec, prin Valea Jiului.

Adevãrul este cã niciun adevãrat tren al zãpezii (la care reducerile sunt cuprinse între 31% ºi 56% ºi care circulã doar pe ruta Bucureºti – Valea Prahovei) nu a trecut prin Valea noastrã. În acest timp, un tren inter-regio (pe ruta Bucureºti – Petroºani are reduceri de 25%) ºi ar putea fi încadrat la aceastã categorie dar, nu este un adevãrat „tren al zãpezii”.

Mircea NISTOR

„Pentru cei care au ca staþie de destinaþie municipiul Petroºani, respectiv cei care vin dinspre Bucureºti, cu trenul inter – regio Bucureºti – Arad, existã o reducere de 25%, aplicatã de cãtre SNCFR”, a precizat Ioan Aonofriesei, inginer în cadrul STCF Timiºoara.

Pe de altã parte, CFR Cãlãtori a anunþat cã în ziua de 24 februarie (cu ocazia Dragobetelui – ziua dragostei la români) pe 6 trenuri inter-city vor exista reduc-

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european.

Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 0721225359 0768406987

eri la bilete, în valoare de 50%. Asta, în cazul în care numãrul celor care cumpãrã bilete este de 2, ori bãrbaþi, ori femei, ori un bãrbat ºi o femeie.

Niciuna din cele 6 garnituri nu va trece, însã, prin Valea Jiului. În altã ordine de idei, clãdirea Staþiei CFR Petroºani a rãmas la fel cum arãta în ultima campanie electoralã, atunci când unul dintre senatorii de Valea Jiului a promis reabilitarea urgentã a acesteia. Deºi, de atunci, au trecut doi ani de zile nu a fost mutatã nicio cãrãmidã, imobilul rãmânând echipat cu aceeaºi plasã verde. ªi atât...

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Februarie 2014

Parângul, staþiunea nostalgicilor

P

arângul are turiºtii lui fideli, care urcã la munte indiferent dacã este sau nu zãpadã multã, ori dacã proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil continuã sau nu.

Carmen COSMAN - PREDA Parângul este cea mai veche staþiune din Valea Jiului ºi chiar dacã nu multe s-au schibat în ultimii ani, rãmâne încã preferatã de nostalgici,ori de turiºtii cu venituri mai mici. Tarfele mai mici decât în alte staþiuni montane din þarã, la care contribuie din plin ºi cadrul natural feeric, îi determinã pe mii de pasionaþi ai sporturilor de iarnã sã urce încã în Parâng, chiar dacã ºi cum accesul se face cu vechiul telescaun, de care gerul iernii te lipeºte la propriu în

lipsa unui echipament corespunzãtor. Potrivit datelor oficiale, încasãrile de la telescaun, singurul mijloc de transport spre Parâng, pentru lunile decembrie – ianuarie – februarie sunt de 217.375 de lei. Un bilet dus costã 10 lei, iar pentru unul dus – întors se achitã 15 lei.

Un calcul matematic simplu aratã cã, în Parâng, în cele trei luni au urcat aproape 14.500 de turiºti.

Iarna trecutã, în aceeaºi perioadã, telescaunul a încasat din bilete 264.500 de lei, ceea ce înseamnã peste 17.500 de turiºti. Diferenþa a

fãcut-o, cu siguranþã, stratul de zãpadã, þinând cont de faptul cã anul acesta a nins târziu ºi puþin comparativ cu alþi ani, dar chiar ºi aºa numãrul celor care an de an aleg Parângul este sensibil acelaºi, cu sau fãrã programe de dezvoltare turisticã.

P

roiect îngheþat

Autoritãþile au demarat în urmã cu câþiva anu un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã îngheþe. Pânã la ora actualã, spun

autoritãþile, s-au efectuat lucrãri în valoare de 12,5 milioane de lei din bani de la Guvern, la care se adaugã alte aproximativ 11 milioane de lei decontate de municipalitate. În cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, stâlpii pentru telescaunul TS3 care au fost ºi montaþi, dar s-au amenajat totodatã spaþiile tehnice, precum ºi staþia de pompe pentru pârtia B. De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea

Serbãrile Zãpezii din Parâng, finanþate de Primãria Petroºani

P

rimãria Municipiului Petroºani se implicã ºi în acest an în organizarea uneia dintre cele mai aºteptate competiþii ce se desfãºoarã în Staþiunea Parâng, denumitã generic „Serbãrile Zãpezii”.

Carmen COSMAN - PREDA Manifestarea a ajuns la cea de a unsprezecea ediþie ºi, de la an la an, a strâns tot mai mulþi competitori dornici de miºcare ºi distracþie într-un cadru natural feeric.

"Serbãrile Zãpezii” au debutat în anul 2003, când membrii Asociaþiei Schi Turism Montan ,,PRO – PARÂNG” au decis sã organizeze un mini concurs pentru copii.

Dar, de la an la an, organizatorii au încercat sã atragã participanþi de toate vârstele ºi au reuºit, aºa cã tot

mai mulþi competitori au luat startul în concursurile organizate cu acet prilej Iar organi-

zatorii spun cã aceastã manifestare sportivã oferã posibilitata de a petrece câteva ore în aerul curat al masivului

Parâng, pe o pârtie mai puþin folositã, respectiv SLIMA, dar care se bucurã de un peisaj deosebit. În plus, concursurile organizate au un caracter distractiv, încercând sã-i antreneze toþi cei prezenþi. ªi, de câþiva ani încoace, municipalitatea din Petroºani s-a implicat

direct, ca ºi coorganizator, pentru buna desfãºurare a Serbãrilor Zãpezii din

Parâng. Iar pentru acest an, primatul municipiului Petroºani propune consilierilor locali aprobarea sumei de 1.000 de lei, în vederea participãrii ca ºi coorganizator la cea de a XI-a ediþie a concursului „Serbãrile Zãpezii”, ce va avea loc în Parâng, în luna martie.

lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro.

Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter

Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.