CVJ Nr 558, luni 24 februarie 2014 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 558

Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Liberalul Costel Avram, desemnat „Omul anului” în Valea Jiului

Scumpã-i viaþa de parlamentar... pentru POPOR >>> PAGINA A 3-A

DE DRAGOBETE SÃRUTÃ FETELE! Ce nu ai voie sã faci de DRAGOBETE >>> PAGINA A 4-A

Trei arestaþi la domiciliul în „Dosarul Simota >>> PAGINA A 5-A Primãvara lucrãrilor

Drumul spre Parâng reabilitat în acest an >>> PAGINA A 6-A

Gala Premiilor Exclusiv ºi-a desemnat câºtigãtorii >>> PAGINA A 10-A

DNA a început urmãrirea penalã în cazul lui Dan Radu Ruºanu >>> PAGINA A 11-A

Încep lucrãrile în Defileul Jiului >>> PAGINA A 12-A

Au dansat pentru Andrei >>> PAGINA A 13-A

Turist rãtãcit în ªureanu gãsit de salvatori în Hunedoara >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Scumpã-i viaþa de parlamentar... pentru POPOR M inistrul Câmpeanu

Mariana Câmpeanu a ajuns ministrul Muncii. Aceasta nu a beneficiat de venituri sau de bani pentru cazare ºi diurnã. Doar de sume pentru plata convorbirilor telefonice ºi pentru biroul parlamentar a beneficiat ministrul muncii. Dintre toþi senatorii de Hunedoara, se remarcã faptul cã angajaþii biroului parlamentar al Marianei Câmpeanu au cele mai mari salarii.

cump domn’le, scump! Aºa s-ar putea caracteriza viaþa de parlamentar. Scadenþa cheltuielilor în primul an de mandat al senatorilor hunedoreni. V-aþi imaginat cât ºi ce delicatese aþi putea mânca de 31.335 de lei pe an sau ce aþi face cu peste 300 de mii de lei anual? Ei bine, aþi fãcut, sau mai bine zis cu toþii am fãcut ceva cu aceºti bani. Cu toþii, noi românii, am susþinut un singur senator. În total, în primul an de mandat pe perioada decembrie 2012 – decembrie 2013 cei patru senatori hunedoreni ne-au costat fix 1.243.389 de lei. Le-am plãtit chiria, convorbirile telefonice, deplasãrile prin þarã ºi strãinãtate, am plãtit angajaþii de la birourile senatoriale ºi curãþenia de la aceste birouri. ªi toate acestea le-am plãtit din banii noºtri, ai românilor, care îi susþinem pe parlamentarii pe care i-am ales ca sã ne reprezinte.

ochiþoiu ºi plimbãrile peste hotare

Haralambie Vochiþoiu se aflã la primul mandat de senator. Acesta a reuºit sã intre în Parlament în urma redistribuirii voturilor. Senatorul pare cã s-a adaptat foarte bine la traiul de la Bucureºti. Acesta a câºtigat în primul an din primul sãu mandat suma de 67.186 de lei net. Senatorul declara anul trecut cã nu renunþã la serviciile hoteliere pentru cã nu are timp sã caute altceva prin Bucureºti, asta deºi la începutul mandatului Vochiþoiu spune cã va locui într-un apartament pentru ca atunci când familia îl viziteazã sã beneficieze de confort. ªi cum nu a abandonat serviciile hoteliere, Vochiþoiu a primit anul trecut pentru plata cazãrii suma totalã de 74.831 de lei. De mâncat a mâncat de 29.770 lei. Senatorul, ca ºi toþi ceilalþi colegi ai sãi vrea sã fie mereu conectat cu POPORUL,

care l-a propulsat în Casa POPORULUI, motiv pentru care acesta ºi-a amenajat un birou senatorial la Petroºani. Pentru plata tuturor utilitãþilor Vochiþoiu a primit suma de 125.536 de lei. Vochiþoiu a fost singurul senator din judeþul Hunedoara care s-a plimbat anul trecut peste mãri ºi þãri. În patru delegaþii a fost acesta vizitat mai multe state pentru a participa la diferite conferinþe. Hari a fost în Israel unde a vizitat teritoriile Palestiniene a comisiei pentru stiinta si tehnologie a ap NATO. Pentru aceastã excursie statul român a plãtit 8027 de lei, pentru o perioadã de cinci zile. Vochiþoiu a mai fost ºi în Lituania unde a participat la conferinta presedintilor comisiilor pentru afaceri rurale. Pentru aceastã escapadã de douã zile statul a plãtit 4267 de lei. În luna septembrie, pentru douã zile Vochiþoiu a fost în Bulgaria unde a participat la congresul internaþional creºterea albastrã în regiunea Mãrii Negre. Peste o mie de lei a costat aceastã cãlãtorie în interesul statului. O ultimã locaþie, dar nu în ordine cronologicã, a fost cea din Croaþia unde Hari a reprezentat România la a 59-a sesiune anualã a adunãrii parlamentare NATO. Cele patru zile petrecute în Croaþia au costat 5011 lei.

enituri de V zeci de mii de lei

Cosmin Nicula, senatorul ales de locuitorii din Valea Jiului, a câºtigat în primul an de

mandat suma de 99.390 de lei, brut. Dupã scãderea tuturor contribuþiilor acesta a mai rãmas doar cu suma de 69.710 de lei în perioada decembrie 2012-decembrie 2013. În lei vechi asta înseamnã cã unul dintre cei doi senatori de Valea Jiului a câºtigat suma de aproape 700 de milioane de lei. La aceasta se adaugã ºi cheltuielile aferente deplasãrii în teritoriu sau strãinãtate ºi cheltuielile cu diurna din teritoriu ºi Bucureºti. Normal cã parlamentarii stau la Bucureºti, marea majoritate a timpului, pentru a-i reprezenta pe cetãþenii care i-au trimis în Parlament. Pentru toate acestea s-au alocat sume de bani, deloc puþine. Nicula a beneficiat în perioada mai sus-menþionatã suma de 31.335,48 de lei pentru diurna din teritoriu ºi Bucureºti. Pe lângã asta, ºi cazarea i-a fost decontatã. Pentru primele 12 luni ale acestui mandat Nicula a decontat suma de 87.173 lei. Nici convorbirile telefonice nu au fost omise, pentru acestea, angatorul, adicã Parlamentul, a plãtit 660 de lei. Toþi parlamentarii au birouri senatoriale în teritoriu asta pentru ca alegãtorii sã vinã sã îºi expunã problemele în vederea identificãrii unor soluþii. Pentru cheltuielile aferente biroului senatorial, statul român a plãtit suma de 144.766 de lei, bani pentru curãþenie, salariile angajaþilor biroului ºi chiria.

ãran ºi curãþenia generalã

Un alt senator hunedorean este Dorin Pãran. Acesta pare sã fie obsedat de curãþenia de la locul de muncã, în speþã de la biroul senatorial, asta dacã e sã ne raportãm la sumele alocate lunar pentru materialele de curãþenie. Dar pânã la materialele de curãþenie, senatorul PNL a încasat în primul an al acestui mandat suma totalã de 261.089 de lei, venit net. Deºi la începutul acestui mandat al parlamentarilor s-a vorbit de reducerea cheltuielilor niciunul dintre parlamentari pare sã nu fi pus în practicã acest lucruri. Pentru alimentaþia corespunzãtoare a senatorului, statul român a alocat suma de 32.783 de lei. Nici la cazare nu au renunþat senatorii. Asta deºi mulþi dintre aceºtia deþin apartamente proprietate personalã în capitala

þãrii nu le utilizeazã. Aceºtia beneficiazã de plata cazãrii atât la Bucureºti cât ºi în þarã. În medie, pentru primul an Parlamentul a plãtit suma de 72.494 de lei. Convorbirile telefonice ale lui Pãran nu au fost chiar costisitoare, ba mai mult pot fi catalogate sub media unei facturi obiºnuite. Pentru convorbirile telefonice, Pãran a primit suma aproximativã de 500 de lei. Senatorul are un birou parlamentar pentru care i-au fost decontate serviciile de curãþenie, plata salariilor angajaþilor, dar ºi chiria. Pentru aceste lucruri senatorul a primit de la stat suma de 122.444 de lei. Pentru întreþinerea biroului senatorial s-au alocat cei mai mulþi bani. Spre exemplu în luna octombrie 2013, materialele pentru întreþinerea acestui birou au costat 9063 de lei.

u ce s-au remarcat

Parlamentarii judeþului Hunedoara nu s-au prea fãcut remarcaþi la locul de muncã. Senatorii au uitat pentru ce au ajuns în Parlament ºi au ”tras pe dreapta”. Dintre cei patru, singurul care a semnalat miniºtrii asupra unor probleme a fost Haralambie Vochiþoiu care a adresat mai multe interpelãri ºi întrebãri. În rest, nimeni nimic. Chiar ºi aºa au fost parlamentari care s-au remarcat. Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu este cea care a intrat în atenþia opiniei publice sãptãmâna trecutã atunci când a ieºit la ivealã faptul cã soþul acesteia beneficiazã de indemnizaþie de handicap, deºi realitatea indicã altceva. Tot Mariana Câmpeanu a ieºit ºi a spus public cã alocaþiile copiilor care provin din familii înstãrite ar trebui diminuate. Monika BACIU

4 Actualitate

ãrbãtoarea Dragobetelui are o simbolisticã bogatã ºi interesantã. Dragobetele îngemãneazã în esenþã sa atît începutul, cît ºi sfîrºitul - începutul unui nou anotimp ºi al reînsufleþirii naturii, sfîrºitul desfãtãrilor lumeºti cãci începe Postul Sfînt al Paºtelui, potrivit Garbo.ro. Este obligatoriu cã în aceastã zi bãrbaþii sã se afle în relaþii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bãrbaþii nu au voie sã necãjeascã femeile ºi nici sã se angajeze în gîlcevi cãci astfel îi aºtepta o primãvarã cu ghinion ºi un an deloc prielnic. Atît bãieþii, cît ºi fetele au datoria de a se veseli în aceastã zi pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacã vor ca iubirea sã rãmînã vie de-a lungul întregului an, tinerii care formeazã un cuplu trebuie sã se sãrute în aceastã zi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

DE DRAGOBETE SÃRUTÃ FETELE! Ce nu ai voie sã faci de DRAGOBETE

Lucrãrile cîmpului, þesutul, cusutul, treburile grele ale gospodãriei nu sunt permise în aceastã zi. În schimb, curãþenia este permisã, fiind consideratã aducãtoare de spor ºi prospeþime. Nu ai voie sã plîngi în ziua de Dragobete. Se spune cã lacrimile care curg în aceastã zi sînt aducãtoare de necazuri ºi supãrãri în lunile care vor urma. În vremuri de demult (în anumite zone chiar ºi astãzi!),

Dragobete se îmbracã în galben, la Petrila

iberalii din Petrila îi serbeazã româneºte pe îndrãgostiþi pentru care organizeazã o competiþie menitã se evidenþieze iubirea în forma ei purã. ªi, odatã cu venirea primãverii, PNL Petrila trece la acþiune, având în centru sentimentele de iubire dintre douã persoane. “Pe lângã campaniile stradale, tradiþionale deja, fãcute cu ocazia

în aceastã zi de mare sãrbãtoare, tinerii îmbrãcaþi în straie frumoase, cuviincioase obiºnuiau sã se strîngã în pãduri ºi sã culeagã în buchetele cele dintîi flori ale primãverii. Culesul florilor se continua cu voie bunã ºi cîntece, cu un fel de joc numit "zburãtorit". La ceasul prînzului, fetele porneau în fugã cãtre sat, iar bãieþii le fugãreau, încercînd sã le prindã ºi sã le dea un sãrutat. Dacã bãiatul îi era drag fetei,

zilelor de 1 ºi 8 Martie, PNL-ul petrilean s-a gândit sã strângã laolaltã toate serbãrile primãverii, inclusiv cea de Dragobete”, spune reprezentanþii PNL Petrila. ªi, plecând de la aceastã idee, liberalii din cel mai estic oraº al Vãii Jiului organizeazã în perioada 24 februarie 2014 – 8 martie 2014, concursul intitulat simbolic „Dragobete Liberal”. Organizatorii oferã 3 premii, pentru 3 perechi care vor strânge cele mai multe aprecieri pe pagina de concurs a PNL Petrila, iar premiile constau în câte o cinã romanticã oferitã de organizatori la unul dintre restaurantele celebre din Valea Jiului. Car men COSMAN–PREDA

aceasta se lasa prinsã, ulterior avînd loc ºi sãrutul considerat echivalent al logodnei ºi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma sã fie anunþatã comunitãþii satului ºi membrilor familiei. Cei care participau la sãrbãtoare, respectînd tradiþia, erau consideraþi a fi binecuvîntaþi în acel an. Ei vor avea parte de belºug, fiind feriþi în schimb de boli ºi febra. Conform anumitor superstiþii din bãtrîni, cei care nu sãrbãtoreau aceastã zi erau pedepsiþi sã nu poatã iubi în acel an. Dacã vremea era mohorîtã în aceastã zi, dacã era foarte frig, plouã sau ningea, tinerii se strîngeau într-o casã "sã facã de Dragobete", sã petreacã, sã lege prietenii, sã se þinã de jocuri ºi ghiduºii. În

anumite zone fetele tinere obiºnuiau sã arunce acuzaþii pentru farmecele de urâciune fãcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flãcãi îºi crestau uºor braþul în forma unei cruci ºi îºi atingeau tãieturile rostind jurãmîntul de a rãmîne pe viaþã fraþi de sînge. Cu ocazia acestei zile, bãtrînii satului acordau o îngrijire specialã animalelor din ogradã, dar ºi pãsãrilor. Bãtrînii credeau cã în aceastã zi pãsãrile îºi aleg perechea pe viaþã ºi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfîrºit de iarnã ºi început de primãvarã, Dragobete oficia nuntirea pãsãrilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisã în aceastã zi. În rostul împerecherii pãsãrilor nu ai voie sã intervii, se crede... În anumite zone ale þãrii, în aceastã zi, tinerii îºi unesc destinele prin logodnã, promiþîndu-ºi credinþa ºi iubire.

uperstiþii ºi credinþe populare de Dragobete În vremuri de demult existã obiceiul ca fetele tinere necãsã-

torite sã strîngã zãpadã rãmasã pe alocuri, zãpadã cunoscutã drept "zãpada zînelor". Apa rezultatã prin topire era consideratã ca avînd proprietãþi magice în iubire ºi în descîntecele de iubire, dar ºi în ritualurile de înfrumuseþare. Se credea cã aceasta zãpadã s-a nãscut din surîsul zînelor. Fetele îºi clãteau chipul cu aceastã apã pentru a deveni la fel de frumoase ºi atrãgãtoare ca ºi zînele. În aceastã zi, fetele trebuie sã se întîlneascã cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an... Totodatã, în sate se credea cã fetele care ating un bãrbat dintr-un sat învecinat vor fi drãgãstoase tot timpul anului. În anumite sate uitate ale României, din pãmînt se scot rãdãcini de spînz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. În unele zone ale þãrii, ajunul Dragobetelor este asemãnãtor ca simbolistica nopþii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sã îºi afle ursitul, îºi pun busuioc sfinþit sub pernã, avînd credinþa cã Dragobetele le va ajuta sã gãseascã iubirea adevãratã. Realitatea.net

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Trei arestaþi la domiciliul în „Dosarul Simota

osarul în care omul de afaceri Alin Simota este judecat pentru cã ar fi coordonat o grupare infracþionalã specializatã în acte comise cu violenþã a fost scos de pe rolul Curþii de Apel ºi trimis în camera preliminarã. DE asemenea, încã un inclupat din acest dosar a scãpat de închisoare, alegânduse cu mãsura arestului la domiciliu. Carmen COSMAN - PREDA

Potrivit prevederilor Noului Cod de Procedurã Penalã, judecãtorul din camera preliminarã, acelaºi care a avut dosarul spre judecatã, verificã toate

excepþiile invocate, legalitatea rechizitoriului sau dacã se schimbã competenþa. Iar pânã atunci, dosarul este scos de pe rolul instanþei de judecatã, care va mai analiza doar menþinerea mãsurii arestãrii preventive.

Controale si sancþiuni

oua luni, doua sute de controale, amenzi in valoare de 12.000 de lei, 58 de avertismente si activitatea unei brutarii sistata temporar. Acestea sunt rezultatele actiunilor de verificare a inspectorilor Directiei Sanitar Veterinara Hunedoara in primele doua luni ale acestui an. Pe langa supermarketuri, restaurante si brutarii au fost verificate si pensiunile din zona montana. Luiza ANDRONACHE Reprezentanþii Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara au efectuat peste 200 de controale de la începutul acestui an ºi pânã în prezent. Nu au scãpat de vigilenþa acestora nici supermarketurile, nici brutãriile sau magazinele de la colþul blocurilor. „ În perioada ianuarie – februarie 2014, inspectorii au efectuat un numãr de aproximativ 200 de controale, acoperind

din toate segmentele de producþie ºi comercializare, respectiv hipermarketuri, magazine alimentare, fast food-uri, restaurante, pensiuni, depozite ºi brutãrii. În urma controalelor s-au aplicat sancþiuni în valoare de 12.000 de lei, precum ºi un numãr de 58 de avertismente cu recontrol”, a declarat Mihai Jula, director executiv DSVSA Hunedoara. Principalele nereguli depistate de inspectorii sanitar-veterinari nu au fost deloc puþine. „Comercializarea pro-

Pe de altãparte, încã un inculpta din acest dsoar, cel de-al treilea, este în arest la domiciliu. La începutul acestei luni, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus duselor în spaþii neînregistrate sanitar veterinar, nerespectarea condiþiilor de igienã a produselor alimentare, nerespectarea echipamentelor de protecþie, manipularea necorespunzãtoare a ustensilelor ºi produselor ”, a mai afirmat Mihai Jula. Din cauza deficienþelor descoperite la una dintre brutãriile din judeþul Hunedoara, inspectorii au luat decizia ca pentru câteva zile activitatea acesteia sa fie suspendatã. Controalele inspectorilor nu se opresc aici. ªi în perioada urmãtoare vor fi efectuate verificãri în adãposturile pentru câini, dar ºi în domeniul medicamentelor sanitar-veterinare.

înlocuirea mãsurii arestului preventiv, cu arestul la domiciliu pentru doi dintre inculpaþii, iar la sfârºitul sãptãmânii trecute magistraþii au luat aceeaºi decizie ºi pentru Mihãiþã Mircea Varodi, pe lângp Florin Ioan Muntean ºi Ioan Petru Moldovan. Omul de afaceri Alin Simota a fost arestat preventiv în data de 12 iunie 2013, dupã ce a fost ridicat de acasã de mascaþi într-un dosar instrumentat de DIICOT. Gruparea infracþionalã este formatã

din 14 persoane - din care face parte atât Alin Simota, fosta sa gardã de corp Cristian Litera, fosta soþie a lui Simota, Mirela Litera, precum ºi un poliþist. Aceºtia sunt acuzaþi prin rechizitoriul procurorilor DIICOT de constituirea unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã gravã. Procurorii spun cã, între anii 2006-2012, cei 14 inculpaþi au constituit un grup infracþional organizat, specializat în comiterea unor infracþiuni de ºantaj ºi fapte de violenþã. Prejudiciul provocat prin activitatea infracþionalã a fost calculat la peste 800.000 de euro, iar dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei în cauzã riscã pânã la 20 de ani de închisoare.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Primãvara lucrãrilor. Drumul spre Parâng reabilitat în acest an

esponsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara au inspectat drumul spre staþiunea montanã Parâng. În primãvarã, mai exact în luna martie, se va scoate la licitaþie contractul pentru lucrãrile de modernizare a drumului judeþean 709F, drum care duce spre staþiunea montanã Parâng. Carosabilul se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. ”Am fost împreunã cu proiectantul, cel care ne-a fãcut proiectul tehnic ºi cu topograful ºi cu reprezentantul primãriei Petroºani pentru a aduce ultimele modificãri la proiect cele care sunt de actualitate pentru

cã dorim ca în primãvara acestui an sã începem asfaltarea drumului. Este vorba de lãrgirea în zona unor curbe ºi de supratraversãri care sã le permitã schiorilor sã meargã pe pãrþii acolo unde pârtia în momentul de faþã întâlneºte

Teren nou pentru cimitir

dilii din Petroºani au în intenþie de a achiziþiona o nouã parcelã de teren pentru a mãri capacitatea Cimitirului Central din localitate.

tui drum”, a mai spus Balint.

drumul judeþean. Vom asfalta pânã la cabana parapantistilor. Eu cred cã dacã nu în toamna

Terenul este amplasat în partea de sus a cimitirului, aici urmând a fi amenajate circa 300 de noi morminte. „Urmeazã sã achiziþionãm o nouã parcelã de pãmânt pentru cã avem foarte multe solicitãri, în acest sens, ºi pentru cã spaþiul de care dispunem în prezent nu mai este suficient”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi,

acestui an, anul viitor se va pune ºi stratul de uzurã pe acest drum. Cred cã în jurul datei

primarul municipiului Petroºani. În Cimitirul Central sunt îngropaþi circa 40.000 de oameni, în condiþiile în care numãrul mormintelor este de vreo 6.000. „Nu se poate spune cã sunt îngropaþi unii peste alþii. Asta, pentru cã dupã 7 ani de zile, conform legilor în vigoare, dacã nimeni nu mai vine sã plãteascã taxele sau nu mai are grijã de mormânt, acesta poate fi atribuit altei persoane”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi. În Petroºani existã, în prezent, 4 cimitire. În afara celui „central”, mai este unul aflat în îngrijirea unei biserici, unul al eroilor de rãzboi ºi un altul „evreiesc”. Mir cea NISTOR

SUP, acreditat abia în 2015

omisia Naþionalã de Acreditare a Spitalelor va acredita unitatea medicalã din Petroºani abia în anul 2015. Spitalele din þarã care nu vor fi acreditate pânã în anul 2015 riscã sã fie închise. Cel mai important spital din Valea Jiului încã nu a fost acreditat. Potrivit datelor de la Ministerul Sãnãtãþii unitatea medicalã este progra-

matã pentru a fi acreditatã abia în anul 2015. ”Procesul de acreditare are loc între 2011-2015 pe plan naþional. În ceea ce priveºte Spitalul de Urgenþã din Petroºani am solicitat Comisiei Naþionale de Acreditare a spitalelor o amânare având în vedere cã am aºteptat sã terminãm reparatile de la ambulatoriu ºi

rum pasat de la unii la alþii

de 15 martie poate fi scos la licitaþie ºi dupã aceea îºi va urma procedurile”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedinte CJH. De modernizarea drumului spre Parâng se vorbeºte de ani de zile, însã abia acum s-au identificat fondurile necesare acestui proiect. ”Din aceastã cauzã îl actualizam, proiectul pe care l-am avut era din anul 2006 ºi valorile nu mai corespund. Avem o economie din licitaþia de la drumul de la Strajã de circa 90 de miliarde ºi eu cred cã sumele vor fi suficiente pentru asfaltarea aces-

Pe vremea când Elena Udrea s-a aflat la conducerea Ministerului Turismului drumul spre Parâng, ºi nu numai, a fost trecut în subordinea ministerului de resort. Carosabilul a fost cuprins în Planul Naþional de Dezvoltare a Infrastructurii, acesta urmând sã fie reabilitat în cadrul programului de 10 mii de kilometri de drumuri naþionale. La schimbarea Guvernului Boc ºi proiectul de reabilitare a ”picat”, iar drumul a trecut din nou în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara.

dacã se poate mãcar sã începem reparaþia spitalului. Pânã la ora actualã nu am primit o programare pentru momentul acreditari. Din punct de vedere al acreditari spitalelor din anul 2015 un spital neacreditat nu-ºi va putea desfãºura activitatea. Este vorba de o anulare a spitalelor care sunt confirmate cu o activitate medicalã conform cu ceea ce se cere la ora actualã”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Spitalele care nu vor primi acreditare pânã la sfârºitul anului 2015 nu vor intra în contract cu Casele de sãnãtate. ”Teoretic nu primesc autorizaþie de

funcþionare. Cã sunt închise sau nu asta nu hotãrãsc nici cei din Comisia Naþionalã de Acreditare nici alþii dar în mod cert dacã ne luãm dupã legislaþia în vigoare nu vor mai avea contracte cu Casa. Speram sã începem reparaþiile la spital pentru cã cele de la ambulatoriu sunt finalizate”, a mai precizat sursa citatã. Pânã acum, la nivelul Vãii Jiului doar spitalul municipal din Vulcan a fost acreditat. Dacã inspectorii de la Comisia Naþionalã de Acreditare a Spitalelor vor identifica nereguli în cadrul controalelor unitãþile medicale nu vor fi acreditate. Monika BACIU

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

LIBERALUL COSTEL AVRAM, DESEMNAT „OMUL ANULUI” ÎN VALEA JIULUI

reuºit sã redreseze activitatea unuia dintre cei mai importanþi agenþi economici din Valea Jiului ºi sã clãdeascã aproape de la zero un partid politic ce pãrea, cel puþin la Petrila, condamnat la uitare. Acum, eforturile sale au fost vãzute ºi recunoscute, fiind recompensat cu Trofeul „Omul anului” la cea de a 14-a ediþie a Galei Premiilor Exclusiv. Ileana FIRÞULESCU Car men COSMAN-PREDA Exclusiv Media Grup, instituþie de presã condusã de jurnalistul Tiberiu Vinþan, ºi-a desemnat premianþii în cadrul celei de-a 14-a ediþii a Galei Premiilor Exclusiv. ªi, în premierã absolutã, pentru câºtigãtorul înaltului titlu de „Omul anului” a fost pregãtit un trofeu special, o originalã operã de artã semnatã de artistul Vladimir Jianu, creatã special pentru ediþia din acest an a “Galei Premiilor Exclusiv”, care cântãreºte 14 kilograme. ªi tot în pre-

mierã absolutã, „Omul anului” a fost desemnat un liberal, care a reuºit sã dovedeascã faptul cã orice este posibil dacã existã voinþã, respectiv Costel Avram, cel care a reuºit sã transforme furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului într-o societate profitabilã ºi revitalizeze PNL Petrila, o organizaþie aflatã oarecum „în adormire”. „Cred cã oricine ar primi un asemenea premiu ar fi bucuros. Pentru mine, aceastã distincþie înseamnã cã munca mea a fost recunoscutã, nu a fost în zadar, dar, în acelaºi timp, mã obligã pe viitor”, a declarat directorul general al SC ApaServ

Valea Jiului SA, Costel Avram, care este ºi preºedintele PNL Petrila, dar ºi coordonatorul liberalilor din Valea Jiului.

e ce a fost declarat, Costel Avram, Omul anului 2013 Costel Avram este monitorizat de presa din Valea Jiului de circa 19 ani, când i-a apãrunt prima fotografie în presa localã – în fruntea unui grup de colegi de rugby de la ªtiinþa, care a deblocat Petroºaniul aflat sub troiene. Încã de pe vremea studenþiei, se implica în viaþa comunitãþii. Pas

cu pas a urcat scara vieþii. Educat ºi crescut în spiritul înþelept al celor de la sat, a refuzat sã fie deputat deºi câºtigase cu un scor bun -, alegând sã se maturizeze politic ºi profesional. Valea Jiului i-a recunoscut aceastã maturizare acordându-i, la Gala Premiilor Exclusiv Media - ediþia a XIV-a, cea mai înaltã distincþie – Omul anului 2013, care întruchipeazã toate celelalte premii, pe laturile sale de activitate. ”În 1989, în acele zile de decembrie când îmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei. În acele zile vedeam poteþialul pe care-l are România...”, aºa gândeau majoritatea tinerilor de la vremea schimbãrii. Era, la acea vreme, adicã primii ani de dupã 1989, un freamãt, printre tineri liceeni ºi studenþi,de a realiza lucruri mãreþe, de a arãta lumii cât suntem de buni ºi frumoºi. Printre tinerii care aveau credinþa cã nimeni nu-i ca noi, românii – s-au aflat cei care l-au iubit din prima clipã pe scriitorul ºi poetul Corneriu Vadim Tudor, care înfiinþase imediat Partidul România Mare. Liceenii îi cumpãrau cãrþile ºi stãteau la coadã pentru

a-i cumpãra revista cu acelaºi nume. Aºa a fost ºi fiul meu ºi colegii, fiul vecinilor ºi colegii... Era un partid de lider, care articula altfel mândria de neam ºi þarã, de culturã ºi tradiþii. Aºa a fost un alt tânãr pe care l-am cunoscut în acei ani de proaspãtã democraþie. Era o iarnã grea, Petroºaniul era troienit... A apãrut, de pe dealul Institutului, un grup de zdrahoni tineri cu lopeþi în mânã. Erau rugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani. În fruntea lor era Costel Avram, cel care a devenit acum, în 2014, Omul Anului. Ca ºi acum era plin de energie, cu iniþiativã, un tânãr deschis plin de solicitudine, cu reale veleitãþi de lider. Nu-l cunoaºtea mai nimeni în afarã de profesorii lui, de colegii studenþi ºi de iubitorii de rugby. Prima fotografie pe care i-au fãcut-o ziariºtii de la Matinal, la acea acþiune de voluntariat, era prin anul 1996. A fost printre primele sale apariþii în presã. A continuat sã se implice în viaþa comunitãþii, extrem de activ ºi cu atitudine devenind preºedinte PRM, apoi, tot preºedinte, dar la judeþ. Mulþi spun cã pe acele vremuri, Costel

Avram a ajutat mult armata ºi mineritul, lucru confirmat de un fost activ al armatei. El nu recunoaºte spunând doar: ”am fãcut, tot timpul, ce am ºtiut cã este corect”. Avram a câºtigat alegerile ºi a devenit deputat în anul 2000. A candidat cu convingerea cã mai urcã în preferinþele alegãtorilor, dar nu cã va fi ales. Dar a fost! PRM ºi Avram era pe val, în judeþ. Provenind dintr-o familie cu patru bãieþi, din Paºcani, cu fricã de Dumnezeu, dar ºi cu mândria de a face din copii oameni adevãraþi, Avram îºi aminteºte spusele tatãlui când a plecat sã înveþe carte. ”Bãiete ai sã faci ºcoalã ºi vei ajunge om mare. Sã nu uiþi niciodatã de unde ai plecat, sã respecþi oamenii”... Fiul repetã obsesiv acest lucru, cu dor de pãrintele pierdut. Astfel educat, dupã ce a fost ales deputat, a consultat pe toþi cei în care avea încredere: ”Oare nu sunt prea tânãr în politicã pentru a fi deputat? Nu ar fi mai bine sã urc treptã cu treaptã?” În 10 ianuarie 2000, a demisionat lãsând locul colegului sãu de partid, care urma pe listã, ªtefan Pãºcuþ, din Lupeni. continuare în paginile 8-9

8 Actualitate A devenit vicepreºedinte al Consilului Judeþean Hunedoara, ºi timp de vreo trei ani este membru PSD, vreme în care munceºte câineºte, se face apreciat dar aflã toate dedesubturile politicii. A ajutat politicieni din tot spectrul politic, fãrã excepþie, dar…. Revine la PRM, dar partidul a cãzut îngrijorãtor datoritã atitudinii preºedintelui Vadim Tudor. ªi pentru cã îl simþea cã nu-i va fi suspus, Vadim l-a dat afarã din partidul în care s-a înscris încã din anul 1991 ºi se ºtie, în judeþul Hunedoara Costel Avram era partidul. Dar a venit vremea ºi lui Vadim,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014 colinde la sãrbãtori, dar ºi incinta societãþii pe care o conduce ºi a colindat la rândul sãu. A hrãnit copii ºi a ajutat familii, nu doar din Petrila, ci din întreaga Vale a Jiului. De un Crãciun, a dus chiar un porc unei mame, din Lupeni, ai cãrei copii aveau handicap major, iar familiei din Rãscoala, cãreia i-a ars casa, i-a acordat sprijin substanþial. Apoi, locuitori ai Petrilei au avut parte care a fost dat afarã de un congres, nu de un om…. Dupã acest moment îl vroiau ºi social democraþii ºi liberalii, pentru cã era energic, eficient, curajos ºi loial.

Era omul care recunoºtea când a greºit ºi-þi explica de ce a procedat aºa. ”Pe oameni nu-i poþi minþi, pentru cã te simt, ºi apoi nu ãsta este scopul meu. Întotdeauna m-am ghi-

dat dupã spusele unui scriitor englez, în care m-am regãsit: ‘Sã nu te jenezi niciodatã sã recunoºti cã ai greºit. Asta înseamnã cã ai evoluat ºi cã azi eºti mai înþelept decât ieri’. ªi într-adevãr am învãþat multe ºi m-am putut corecta”- spunea Costel Avram. Când a trecut la PNL, din spusele lui Avram a zvâcnit acel sâmbure de PRM-ist, care astãzi, la nivel naþional, mulþi încearcã sã-l cultive. ”Merg sã fac politicã cu PNL, partid care, prin munca liderilor sãi din trecut, a fãcut România Mare”, a declarat Avram. ªi s-a întors în Vale, a fost numit director la Apa Serv Petroºani, iar

dupã un an, la bilanþ, în 2013, declara:” Am fost numit la finele lunii iunie 2012 în funcþia de director general al operatorului de apã din Valea Jiului.Acum, societatea nu are nici un leu datorie cãtre furnizori, angajaþi, ori bugetul statului ºi n-a mãrit preþul apei, deºi a primit mai multe directive pentru a face acest lucru. ªi-a redus pierderile ºi a atras fonduri europene de 40 de milioane de euro într-un prim proiect, iar acum deruleazã un altul, care-i va aduce circa 89 de milioane de euro pentru modernizãri”. În plan politic, a fost numit preºedinte al PNL Petrila, o organizaþie care avea o problemã de ani buni. ªi s-a pus pe treabã. A revoluþionat politica dintre Jiuri, prin acþiune pentru cetãþean – respect, recunoaºtere ºi caritate. A premiat profesori cu rezultate de excepþie, indiferet de culoarea politicã, a premiat olimpicii, a fãcut sã rãsune Petrila de

au devenit centre culturale prin invitaþiile fãcute de Costel Avram, conducerii Uniunii Scriitorilor. A adunat în jurul sãu oameni de culturã din Vale ºi a susþinut financiar editarea unor cãrþi de o valoare istoricã nepreþuitã pentru Valea Jiului, a sprijinit asociaþii culturale ºi educaþionale etc., prin Asociaþia Rosa Multiflora, care îi aparþine.

venimentelor n vâltoarea e fost va, Avram a d n câ , le ra o elect vram a ataºat de A sce e d t a b între vram a rãspuns: ”A l e r ia , cu n al Ia cã unicul dor s u sp -a e n Iancu þiunea sã-ºi vadã na ra e le sa i þi vie iile, eu rând proporþ . fericitã. Pãst Valea fericitã d ã v i -m sã u vrea torii arce, în urmã to în t o p -i ã nii S i-a oferit în a m a e ce a e ani, ce ele”. maturizãrii m

de apã ºi canalizare ”pe rãspunderea lui Avram”, pentru cã nu fuseserã cuprinºi în proiectele finanþate de UE. Au fost sprijinite mame singure, în situaþii disperate, cu copii grav bolnavi; s-a folosit de prieteni ºi cunoºtinþe pentru a da o mânã de ajutor… Petrila ºi Petroºaniul

Ziua Recoltei a fost reînfiinþatã, loc în care petrilenii ºi cei din localitãþile din Vale, s-au putut aproviziona, timp de trei zile, de la producãtorii locali ºi din satele din judeþ, din Maramureº, Baia Mare ºi Gorj. Avram însuºi a servit celor prezenþi mâncare tradiþionalã – ciorbã de oaie ºi balmoº… A adus-o ºi pe Sofia Vicovenca, moment în care nu aveai unde sã arunci un ac pe strada Minei, din Petrila. La conferinþa de alegeri prin Care Avram a devenit preºedinte ales al PNL Petrila, ºi desemnat de conducerea judeþeanã coordonator al liberalilor pe Valea Jiului, a fost un exemplu pentru Vale ºi judeþ organizare impecabilã, de înaltã þinutã, cu

lansare de carte, cu o parte dintre membri ai Uniunii Scriitorilor din Vale lângã el, cu pemierea copiilor olimpici din Petrila… Cea mai mare bucurie pe care a avut-o Asociaþia Salvaþi Copiii, filiala judeþului Hunedoara, cu sediul în

Petrila, a fost la începutul acestei luni, când salariaþii SC Apa Serv au urmat exemplul ºefilor ºi au direcþionat 2% din impozitul lor cãtre acest centru vital pentru copii – circa 300 de declaraþii de direcþionare… ªi toate acestea, pe lângã multe altele din întreg spectrul social, le-a fãcut din simpla posturã de preºedinte al PNL Petrila ºi cea de coordonator pe Valea Jiului. Soþia ºi fiul îi sunt alãturi ºi sunt cei mai aprigi critici ai liberalului Avram. Existã persoane pe lume care stiu sã atragã, sã strângã în jurul lor oameni pentru un scop comun. Sunt ºi dintre cei care dau bir cu fugiþii atunci când constatã cã trebuie sã munceºti, sã

te implici. ªi aici a intervenit Avram, a încercat sã-i determine sã ”guste” din bucuria de a dãrui bucurie – suflet, mâncare, idei, susþinere, promovare, încredere etc. Mulþi au rãmas, dar ºi mai mulþi au venit cãtre PNL Petrila dupã ce s-au convins.

Spaþiul virtual a devenit o uºã deschisã ºi pentru cetãþeni ºi pentru Costel Avram. A primit în audienþã în calitate de director Apa Serv, dar ºi membri în partid în urma unor cereri fãcute pe reþele de socializare… ”Parcã mã lasã ºi durerea când vãd unii oameni care apreciazã ceea ce faci ºi vãd cã nu treci degeaba prin viaþã… Mã simt util. Mã

bucur cã oamenii vin din convingere la PNL Petrila ºi încep sã creadã în oameni politici... Noi, cei care facem politicã, avem datoria moralã de a reda încrederea cetãþenilor în cei care conduc. Pas cu pas putem face ca bulgãrele sã se facã mare... Am încredere ºi ºtiu cã numai prin muncã ºi seriozitate putem câºtiga” – a spus Costel Avram, în urma unei ”cereri virtuale”, când se afla pe patul de spital. În mare, acesta este Omul anului 2013 Costel Avram, care nu a stat o clipã cu mâinile încruciºate gândindu-se la capra vecinului, gând specific celor lipsiþi de calitate. A învãþat, a muncit, a ºtiut sã cunoascã personalitãþi de la care are ce învãþa, a sãrit în ajutorul celor mari ºi celor mici, nu i-a plãcut ”forma fãrã fond”, dovadã stã refuzul de a fi deputat, ºi mai presus de toate iubeºte oamenii. Acordarea celei mai înalte distincþii în cadrul Galei Premiilor Exclusiv Media – Omul anului 2013 – care întruchipeazã toate celelalte premii, pe laturile sale de activitate, i-a tãiat respiraþia lui Costel Avram. În faþa camerelor, nu a putut sã spunã ce simte, dar a precizat cã acest premiu îl obligã. ”Nu ºtiu cum mã simt… E încã prea devreme… Mã bucur… Înseamnã cã nu am muncit degeaba, cã munca mea a fost recunoscutã ºi în acelaºi timp, aceastã

recunoaºtere, mã obligã pe viitor” – a spus Costel Avram, Omul anului 2013, în Valea Jiului.

iberalii fruntaºi la premii A primi cea mai înaltã distincþie râvintã de fiecare participant la Gala Premiilor Exclusiv, dar Costel Avram nu a fost singurul liberal de frunte premiat la finele sãptãmânii trecute. De exemplu, Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi, totodatã, liderul PNL Hunedoara, a primit Premiul de exceleneþã pentru domeniul politic. “Mã simt un om cu o activitate împlinitã. E o mulþumire sufleteascã sã vezi cã oamenii cu care lucrezi, cã oamenii pe care îi susþii, nu te dezamãgesc, ºi cred cã asta e cea mai mare diplomã pe care þi-o poate acorda cineva”, a declarat Mircea Moloþ, referindu-se atât la distincþia primitã de el, cât ºi la rezultatele frumoase obþinute de cei pe care odinioarã o-a numit în diverse funcþii, pentru ca apoi sã confirme încrederea acordatã. Vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, a fost desemnat Cel mai bun susþinãtor al Vãii Jiului (fãrã domiciliu în Valea Jiului). Cel mai bun viceprimar pentru anul 2013 a fost desemnatã Dorina Niþã, viceprimar al municipiului Petroºani, iar Doiniþa Bãlãnesc a primit titlul de Cel mai bun consilier local.

Actualitate 9

Era omul care recunoºtea când a greºit ºi-þi explica de ce a procedat aºa. ”Pe oameni nu-i poþi minþi, pentru cã te simt, ºi apoi nu ãsta este scopul meu. Întotdeauna m-am ghi-

recunoaºtere, mã obligã pe viitor” – a spus Costel Avram, Omul anului 2013, în Valea Jiului.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Gala Premiilor Exclusiv ºi-a desemnat câºtigãtorii

entru al 14-lea an consecutiv, în cadrul Galei Premiilor Exclusiv, au fost desemnaþi câºtigãtorii anului 2013 în politicã, administraþie, sport, culturã, dar ºi jurnalism. O galã organizatã de Exclusiv Media Grup, instituþie manageriatã de jurnalistul Tiberiu Vinþan, cel care, la rândul sãu, meritã un premiu ºi aprecierea noastrã pentru stoicism, perseverenþã ºi pentru cã an de an reuºeºte sã adune laolaltã personalitãþile vieþii publice din Valea Jiului, pe care le pune în competiþie. ªi anul acesta, evenimentul a avut loc în Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani, devenitã neîncãpãtoare pentru numãrul mare al celor care au þinut sã ia parte la acest eveniment al Vãii Jiului. “Poate responsabilitatea funcþiei sau profesiei, poate propria personalitate, poate dorinþa de a prinde un loc pe “lista scurtã” a nominalizãrilor la “Premiile Exclusiv”, sau poate toate acestea la un loc ori cu totul ºi cu totul alte motivaþii, au fãcut ca numãrul oamenilor care, în cursul anului 2014, au reuºit sã-ºi aducã efectele pozitive ale activitãþii lor în spaþiul public sa fie cel mai mare din întreaga istorie a Galei Premiilor Exclusiv”, a precizat directorul Exclusiv Media Grup, Tiberiu Vinþan, cel care a reuºit sã transforme un eveniment cãruia, la primele ediþii, puþini i-au dat importanþã ºi chiar ºi mai puþini ºanse de reuºitã ºi de perenitate, într-o adevãratã competiþie, într-o adevãratã Galã. Car men COSMAN-PREDA

z Omul anului – COSTEL AVRAM z Cel mai bun antrenor sportiv – VIOREL HÃBIAN z Cel mai bun sportiv – ANA MARIA GHERGHEL z Cel mai bun ONG – CRUCEA ROªIE VULCAN (Daniel Hãlãstãuan) z Premiul de excelenþã în domeniul sportiv – GEORGE RESIGA z Cel mai bun om de culturã – NICOLETA BOLCÃ z Cel mai bun susþinãtor al tradiþiilor – DUMITRU GÃLÃÞAN JIEÞ z Cel mai bun susþinãtor al culturii – STELIAN ZANET z Cel mai bun artist – CORNEL TODEA z Cel mai bun artist plastic – ROBERT HUMMEL z Cel mai bun scriitor – VALERIU BUTULESCU z Premiul de excelenþã în domeniul cultural – IOAN VELICA z Cel mai bun medic – PETRONELA ªODOLESCU z Cel mai bun poliþist – MIHAI MEZAMBROVSCHI z Cel mai bun lider sindical – DORIN MODREA z Cel mai bun profesor – DANA TACEA z Premiul special pentru educaþie – DOINA BUGHE z Premiul de excelenþã în domeniul învãþãmântului universitrar – VASILE ZAMFIR z Cel mai bun manager al unei instituþii de culturã – LAVINIA HULEA z Cel mai bun manager al unei instituþii de învãþãmânt – RADU CHINÞA z Cel mai bun manager al unei institufii financiare – GHEORGHE ANA z Cel mai bun manager

al unei instituþii medicale – ALIN VASILESCU z Cel mai bun manager – AUREL ANGHEL z Cea mai bunã investiþie privatã – KAUFLAND PETROªANI z Cea mai bunã investiþie publicã – Proiectul de promovare turisticã „Invitaþie la naturã ºi folclor în Valea Jiului” (DÃNUÞ BUHÃESCU) z Cel mai bun om de afaceri – DAN TUTUNARU z Premiul de excelenþã în domeniul afacerilor – EMIL PÃRÃU z Premiul de excelenþã pentru întreaga carierã în domeniul afacerilor – ADRIAN PORTASE z Cel mai bun parlamentar – MONICA IACOB RIDZI z Cel mai bun om politic – CRISTIAN RESMERIÞÃ z Premiul de exceleneþã pentru domeniul politic – IOAN MIRCEA MOLOÞ z Cel mai bun susþinãtor al Vãii Jiului (fãrã domiciliu în Valea Jiului) – TIBERIU BALINT z Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã – SORIN VASILESCU z Cel mai bun consilier judeþean – ADRIAN DAVID z Cel mai bun funcþionar public – ELISABETA WERSANSKI z Cel mai bun consilier local – DOINIÞA BÃLÃNESC z Cel mai bun viceprimar – DORINA NIÞÃ z Cel mai bun primar de municipiu – GHEORGHE ILE z Cel mai bun primar de oraº – ILIE PÃDUCEL z Premiul de excelenþã în administraþia localã – TIBERIU IACOB RIDZI z Premiul de excelenþã

pentru activitatea ecumenicã – SZASZ JANOS z Cea mai activã prezenþã în media – HARALAMBIE VOCHIÞOIU z Cea mai bunã imagine – TOMA COCONEA z Cel mai bun consilier de imagine – DANIEL STEPAN z Cea mai bunã campanie de comunicare – „Brâncuºi ºi Valea Jiului” (OVIDIU RIZOPOL – PETRO AQUA) z Premiul de excelenþã pentru derularea unei campanii de imagine – „Premianþii fãrã premiu” (DAN TERTECI) z Premiul de excelenþã pentru jurnalism on-line – STELUÞA ªERB (pentru administrarea blogurilor http://www.ghiocela07.wo rdpress.com ºi http://www.retetelemamei.ro PREMIILE PENTRU JURNALISM: z Premiul de excelenþã pentru întreaga carierã – GHEORGHE OLTEANU z Premiul pentru cel mai bun ziarist – CARMEN COSMA-PREDA z Premiul pentru cel mai bun redactor ºef – MARIAN BOBOC z Premiul pentru cel mai bun ziar – MARIUS MITRACHE (Cronica Vãii Jiului) z Premiul pentru cel mai bun program de ºtiri – ªTIRILE MONDO TV (Adriana Pavel) z Premiul pentru cea mai bunã televiziune prin internet – CORNEL PINTEA z Premiul pentru cel mai bun proiect media dedicat Vãii Jiului: RADIO TIMISOARA (Mihai Anghel, Radu Ciprian Pop ºi Ioan Alexandru Tãtar – realizatorii proiectului

„Badea Cârþan – ai cartem ai parte”) z Premiul pentru cel mai bun manager de televiziune – LEVENTE GERGELY z Premiul pentru cel mai bun manager de ziar – CÃTÃLIN DOCEA z Premiul pentru cel mai bun fotoreporter – ILIE PINTEA z Premiul pentru cel mai bun reporter – ILEANA FIRÞULESCU z Premiul pentru cel mai bun redactor de ziar – ANGELA DUMITRAªCU z Premiul pentru cel mai bun corespondent de presã – MAXIMILIAN GÂNJU z Premiul pentru cel mai bun tehnician TV – ADRIAN JINERU z Cel mai inedit program de televiziune – ANNE MARIE BARTALIS (pentru emisiunea „Beszelgetesek/Convorbiri”) z Cel mai bun reporter de televiziune – ALINA PIPAN DOCEA (realizator emisiune „Reportar KTV”) z Cel mai bun talk-show de televiziune – RAMONA ROªULESCU (pentru realizarea emisiunea „Puterea cuvântului”) z Cel mai bun program TV – IONUÞ DRÃGOTESC (pentru realizarea emisiunii „Sãrbãtori ca-n Valea Jiului” z Cel mai bun film de televiziune – GENU TUÞU (pentru producþia filmului documentar „Drum de fier prin Valea Jiului”) PREMII SPECIALE: z Cel mai bun tânãr artist – ANDREI ªCHIOPU z Cel mai bun tânãr scriitor – ALEXANDRA OPRIÞESCU z Premiul de excelenþã „Exclusiv” pentru întreaga carierã – VICTOR BÃDÂRCÃ (primul laureat al Premiilor Exclusiv)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

DNA a început urmãrirea penalã în cazul lui Dan Radu Ruºanu ale ºi de grup. Astfel, acesta a întocmit, în fapt, proiectul ordonanþei de urgenþã pentru modificarea ºi completarea O.U.G. nr. 93/2013, privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, precum ºi pentru modificarea Legii nr. 136/1995,

x-deputatul hunedorean Dan Radu Ruºanu, actualmente ºef al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, este urmãrit penal de procurorii DNA în “Dosarul Carpatica”. Potrivit DNA, Ruºanu este cercetat pentru constituirea unui grup infracþional organizat ºi complicitate la abuz în serviciu. Carmen COSMAN - PREDA Din ordonanþa de extindere a urmãririi penale întocmitã de procurori a rezultat cã existã date ºi indicii rezonabile potrivit cãrora, în perioada mai – iunie 2013, inculpaþii Carabulea Ilie, Mîrzac Marian, Mustãþea Radu, împreunã cu alte persoane, au constituit un grup infracþional organizat în vederea sãvârºirii de infracþiuni legate de protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica SA. “În urma cercetãrilor efectuate pânã în prezent au rezultat date cu privire ºi la participarea altor persoane la activitatea infracþionalã care face obiectul cercetãrilor prezentei cauze penale. Astfel, din aceeaºi ordonanþã de extindere rezultã cã existã date ºi indicii rezonabile potrivit cãrora, în cursul lunii decembrie

2013, suspectul Ruºanu Radu Dan a exercitat presiuni, în calitate de preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, asupra mai multor societãþi de asigurãri, urmãrind ºi reuºind impunerea inculpatului Mustãþea Radu, la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), (asociaþie profesionalã formatã din toate societãþile de asigurãri din România, autorizate sã practice asigurãri de rãspundere civilã auto obligatorii ºi mandatate sã elibereze documente de asigurare de rãspunde civilã auto Carte verde)”, au precizat procurorii anticorupþie. De asemenea, anchetatorii susþin cã, Dan Radu Ruºanu a întreprins demersuri în vederea înlãturãrii, din cadrul Consiliului Autoritãþii de Supraveghere Financiarã a lui Tudor

Daniel George, care deþinea funcþia de vicepreºedinte pe sectorul de supraveghere a asigurãrilor, în vederea înlocuirii acestuia cu Mîrzac Marian, asta deºi cunoºtea faptul cã Mîrzac proteja interesele financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A. “În felul acesta preºedintele ASF a acceptat implicit protejarea frauduloasã a intereselor S.C. CARPATICA ASIG S.A. În acest context, suspectul Ruºanu Radu Dan a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanþe de urgenþã de cãtre Guvernul României, care sã dea caracter normativ ºi obligatoriu intereselor sale person-

Condamnaþii care fug de închisoare - cãutaþi de poliþiºti

oliþiºtii hunedoreni au declanºat o acþiune de amploare în aproape toatã Valea Jiului pentru a-i descoperi pe cei care se sustrag urmãririi penale ori pe numele cãrora au fost emise mandate de condamnare la închisoare. Maximilian GÂNJU Acþiunea poliþiºtilor s-a derulat pe mai multe fronturi, fiind implicaþi inclusiv angajaþi de la poliþia rutierã, ºi a urmãrit depistarea persoanelor care au comis infracþiuni ºi se ascund de urmãrirea penalã ori au fost con-

damnaþi definitiv la închisoare, dar nu s-au prezentat la poliþie pentru a fi încarceraþi ºi duºi spre locurile de detenþie. Totodatã ieºirea poliþiºtilor în stradã a avut ºi un rol preventiv ºi se deruleazã pe parcursul mai multor zile. Subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara a

confirmat derularea acestor acþiuni de amploare în regiunea minierã, iar rezultatele acestora vor fi date publicitãþii la finalizarea lor. Raziile poliþiºtilor vin ºi ca urmare a faptului cã un recidivist din Vulcan care ar fi trebuit încarcerat în luna ianuarie a.c., a reuºit sã se ascundã

timp de aproape trei sãptãmâni de autoritãþi ºi sã comitã o crimã înfiorãtoare în municipiul Lupeni. Individul ºi-a ucis concubina cu mai multe lovituri de cuþit fiind gelos pentru cã femeia a încercat sã-ºi refacã viaþa dupã ce el a fost închis. Criminalul se aflã acum dupã gratii ºiºi aºteaptã pedeapsa, iar dacã va fi gãsit vinovat riscã o condamnare de 25 de ani sau închisoare pe viaþã.

privind asigurãrile ºi reasigurãrile în România ºi a avizat, în calitate de preºedinte al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în ºedinþa de guvern din 16.10.2013 ºi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013”, se mai aratã în comunicatul DNA Bucureºti. Lui Ruºanu i s-au prezentat acuzaþiile ºi calitatea procesualã în conformitate cu prevederile art. 307 Cod procedurã Penalã.

Mai bine de jumãtate dintre consumatori ºi-au plãtit facturile la apã

este 60 la sutã este gradul de încasare al facturilor curente la ApaServ. Nesperat de bun, spun reprezentanþii societãþii, mai ales cã este început de an, când toate merg mai greu, dupã perioada sãrbãtorilor de iarnã, iar populaþia are mai puþini bani. Carmen COSMAN - PREDA Chiar dacã populaþia este tot mai sãracã, iar banii sunt parcã tot mai puþini, reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului SA spun cã nivelul încasãrilor este în grafic, dupã ce facturile curente au fost încasate în proporþie de peste 60%. „În momentul de faþã suntem în grafic. Sã vedem în urmãtoarele 6 zile lucrãtoare, dar acum este bine. Pânã în momentul de faþã, este încasat undeva la peste 60 la sutã din producþia facturatã”, a

declarat Cristian Ionicã, ºef Departament producþie în cadrul ApaServ. Un rol important l-a avut ºi proaspãt înfiinþatul Birou de Recuprare a Creanþelor, ai cãrui angajaþi umblã din uºã în uºã pentru recuperarea contravalorii facturilor neachitate. „Acest birou face parte din familia ApaServ ºi tragem la aceeaºi cãruþã. Au parcurs peste 900 de locaþii pânã acum. Asta înseamnã cã venim atât în sprijinul consumatorilor, dar stãm ºi în coasta celor rãu platnici”, a precizat Ionicã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Încep lucrãrile în Defileul Jiului

rtera din Defileul Jiului, care uneºte judeþul Gorj de Hunedoara, reintrã în reparaþii. Autoritãþile din Petroºani sperã ca lucrãrile sã nu afecteze mai mult decât anul trecut traficul ºi sã nu limiteze accesul spre ºi dinspre Valea Jiului.

LUNI

Constructorii se pregãtesc sã reia lucrãrile de modernizare a ºoselei care traverseazã Defileul Jiului, pe tronsonul Bumbeºti-Jiu – Petroºani, de pe DN 66. Reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România au avut o

întâlnire cu ºefii Consiliului Judeþean din Gorj ºi cu firmele care au câºtigat licitaþia. Nu a fost încã stabilitã data la care vor fi restricþiile rutiere, dar asta se va întâmpla în scurt timp, pentru cã vremea este favorabilã, dar autoritãþile din Petroºani sperã sã nu aibã de suferit prea mult din acest motiv. „Din ce am înþeles, constructorii se pregãtesc din nou de lucrãri. Din pãcate, am înþeles cã programul va fi cam acelaºi, cum a fost ºi anul trecut. Eu am încercat, prin demersurile pe care le-am fãcut anul trecut, sã vãd dacã existã o soluþie, dar cei de la Prefecturã ne-au spus cã au luat legãtura ºi cu cei de la Gorj ºi deocamdatã nu se poate face mare lucru, pentru cã aºa este graficul de lucrãri.

LUNA FEBRUARIE

• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui • Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cu cartofi aurii • Salatã & Desert

MARÞI

• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã de burtã • Aripioare de pui cu orez sârbesc/Pui Shanghai cu cartofi prãjiþi • Salatã&Desert

MIERCURI

• Ciorbã de cartofi cu afumãturã/Ciorbã de pui a la greq • Ciulama de pui cu mãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piure de cartofi • Salatã&Desert

JOI

• Supã cremã de þelinã/Ciorbã de varzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºi sos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºi cartofi aurii • Salatã&Desert

VINERI

• Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã de burtã • Caºcaval pane cu cartofi prãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte • Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :

• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi la telefon: 0726.669060 www.3daqua.ro

Totuºi, ceva s-a mai fãcut, în sensul cã s-a diminuat numãrul de semafoare anul trecut pe tronsonul la care se lucra ºi au mai îmbunãtãþit cât de cât traficul. Sã sperãm cã anul acesta va fi mai bine”, a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Pe tronsonul Rovinari – BumbeºtiJiu, lucrãrile au fost reluate ºi acum se face organizarea de ºantier pentru restul arterei, aºa încât, pânã la finalul acestui an, sã

fie deja turnat asfaltul, urmând ca pentru anul urmãtor sã rãmânã de executat lucrãri la poduri ºi podeþe. Drumul din Defileul Jiului a fost extrem de degradat ºi traficul s-a desfãºurat foarte greu, pe tot parcursul anului trecut, din cauza lucrãrilor de reabilitare. Diana MITRACHE

An nou, facturi mai mari

acturile la termoficare aferente lunii ianuarie, recent distribuite, au valori mai mari comparativ cu cele din ultima lunã a anului trecut.

Cei mai afectaþi sunt cetãþenii domiciliaþi în blocurile în care mai sunt foarte puþine apartamente rãmase branºate la reþeaua centralizatã de furnizare a agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor. Nemulþumiþi de noile preþuri nu puþini sunt cei care au început sã solicite debranºarea. “Este adevãrat cã, pentru unii, facturile din ianuarie sunt mai mari decât cele din decembrie. Situaþia este valabilã în cazul celor domiciliaþi în zonele în care numãrul celor rãmaºi branºaþi este foarte mic. Aceºtia plãtesc pauºal, inclu-

Vor sã scape de amenzi, dar…

n ultimul timp, primãriile localitãþilor din Valea Jiului au anunþat cã vor introduce, peste tot, sisteme de colectare selectivã a deºeurilor menajere. Pe aceastã cale, edilii doresc sã scape de eventualele amenzi pe care le-ar putea primi în cazul în care nu vor acþiona în acest sens. Nu de alta dar, potrivit unei noi legi care urmeazã a fi promulgatã, cine nu þine seama de colectarea selectivã a gunoiului este pasibil de a primi

siv eventualele pierderi de agent termic din subsolurile blocurilor, în timp ce ºi preþul gigacaloriei a fost majorat. Pentru cei care au rãmas branºaþi la sistemul centralizat de furnizare a cãldurii ºi apei calde menajere, pentru a-ºi reduce valoarea facturilor, le recomandãm sã-ºi facã branºamente individuale. Decizia de debranºare nu cred cã este cea mai bunã soluþie în condiþiile în care încãlzirea cu agent termic furnizat de noi este mai ieftinã decât cea pe gaz sau current electric”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA Petroºani. În ceea ce priveºte o branºare individualã aceasta ar costa între 800 ºi 1.000 de lei. Din aceastã sumã, 600 de lei costã doar gigacalorimetrul.

sancþiuni contravenþionale de pânã la 15.000 de lei. Aici este vorba despre primãrii, companii de salubritate dar ºi cetãþeni. Toate aceste instituþii, precum ºi oamenii de rând, nu vor avea voie sã amestece hârtia, plasticul ºi sticla cu celelalte resturi menajere. Interesant ar fi de urmãrit modul în care maºinile de la salubritate vor executa aceastã colectare selectivã. Nu de alta dar, cele mai multe primãrii au comandat recipiente ºi tomberoane destinate depunerii sticlelor, PET-urilor sau hârtiei nu ºi maºini speciale pentru “recoltarea” selectivã a resturilor menajere. În acest timp, edilii locali susþin cã sistemul de colectare selectivã va funcþiona ºi cu vechile

Mir cea NISTOR utilaje, fapt care rãmâne de vãzut. În parantezã fie spus, în urmã cu câþiva ani, într-unul dintre municipiile din zonã a fost implementat, cu fonduri europene, un proiect destinat “modernizãrii sistemului de colectare selectivã a deºeurilor”. Deºi acesta a costat 1.070.000 de euro, nu a produs decât câþiva lei, rezultaþi din vânzarea sticlelor de plastic, hârtiei sau sticlei recoltate “selectiv”. Nu de alta dar, oamenii nu s-au obiºnuit ºi, probabil, nu se vor obiºnui prea curând cu legile valabile în þãrile din restul Uniunii Europene. În plus, rãmâne de vãzut cine, când ºi cui îi va aplica o amendã de 15.000 de lei pentru cã nu ºi-a selectat “legal” gunoaiele… Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Actualitate 13

Au dansat pentru Andrei

rupa Miracol Dance Crew ºi sute de oameni au venit sâmbãtã la Clubul Revival din Petroºani pentru a-l ajuta pe Andrei sã meargã ºi, de ce nu? poate într-o zi, sã danseze alãturi de Daniel ºi Simona Obleagã. Andrei are doar 6 ani, dar nu se poate deplasa singur, din cauza unei afecþiuni, pentru cã s-a nãscut prematur ºi singura sa ºansã este o operaþie pe care familia trebuia sã o facã din toamna anului trecut. Diana MITRACHE Aveau nevoie de 2.500 de euro, iar Daniel Obleagã, instructor sportiv licenþiat ºi soþia sa Simona, aflatã pe aceeaºi treaptã a ierarhiei sportive, ajutatã de colegii de trupã cu care încântã an de an turiºtii din resorturile greceºti, au oferit un spectacol de excepþie. Daniel Obleagã a încântat asistenþa cu un tribut oferit idolului sãu Michael Jackson, iar ceea ce a urmat a ridi-

cat sala în picioare la propriu ºi toatã lumea

a dansat alãturi de invitaþii lui Daniel

Obleagã. A fost un recital Zumba la care a participat aproape întreaga asistenþã ºi totul pentru ca Andrei sã poatã merge, aºa cum a spus chiar el, când l-am întrebat ce îºi doreºte cel mai mult. „Mulþumesc. Cel mai mult vreau jucãrii ºi sã mã joc cu fratele meu”, au fost cuvintele lui Andrei, care va pleca cu banii strânºi la acest spectacol la operaþie în Republica Moldova. Cei care au gândit întreaga acþiune sunt acum împãcaþi sufleteºte ºi, chiar dacã au susþinut an de an spectacole în faþa a sute de turiºti, de aceastã datã emoþiile au fost copleºitoare. Toþi cei care au dansat au fost mânaþi de un fior legat de faptul cã Andrei are o simplã dorinþã: sã meargã fãrã ajutorul cuiva ºi sã se joace cu copiii de la grãdiniþã. „Cred cã o sã mã duc ºi o sã dorm douã zile. Sunt foarte fericit cã am reuºit sã facem

ceva pentru Andrei ºi recunosc acum cã nu îmi era fricã de ceea ce se va întâmpla pe scenã, cã îmi cunosc valoarea celor din trupa mea, mi-era

Obleagã, iniþiatorul spectacolului caritabil pentru Andrei, iar soþia sa l-a completat: „A fost o muncã titanicã, dar a ieºit un lucru minunat ºi le

teamã cã nu ºtiam dacã va veni lumea, sau nu. Le mulþumesc tuturor. Au fost extraordinari ºi sper sã ajute Dumnezeu sã îl putem ajuta pe Andrei sã danseze mai târziu împreunã cu mine pe scenã”, a spus Daniel

mulþumesc tuturor celor care au fost prezenþi alãturi de noi, pentru cã ne-au dat o energie pozitivã ºi pentru cã a fost extraordinar, sperãm sã vinã rândul lui Andrei sã se facã bine”, a completat ºi Simona Obleagã.

Naºteri puþine, decese tot mai multe

n timp ce, anul trecut, numãrul nou-nãscuþilor în Petroºani a fost de aproape 300 cel al persoanelor decedate (membri ai Asociaþiei Pensionarilor pentru Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc) a fost de peste 600. Asta, din cauza vârstei, bolilor sau stresului. Mircea NISTOR

„Numãrul celor care trec în nefiinþã este tot mai mare, pe an ce trece, datoritã vârstei sau problemelor legate de sãnãtate. Nu putem trece nici

peste problemele legate de necazurile legate de traiul zilnic”, a declarat Didi Ichim, gestionar articole funerare APADAR Petroºani. Asociaþia pensionarilor le oferã membrilor cotizanþi

diverse servicii. „Noi le oferim 3 categorii de servicii plus una specialã. Este vorba despre muzicã funerarã, transport funerar, precum ºi serviciile cioclilor. În acelaºi timp, acordãm ºi o serie de facilitãþi, în bani, la achiziþionarea sicriului. În medie, un sicriu achiziþionat de cãtre membri noºtri are valoarea de 1.300 de lei, dar depinde de câþi ani de cotizaþie are fiecare membru, în parte”,

a mai precizat Didi Ichim. Pe de altã parte, numai de la începutul anului ºi pânã în prezent, de la CAR-ul Asociaþiei pensionarilor au fost acor-

date împrumuturi în valoare de peste 4 miliarde de lei. Semn cã vârstnicii au pensiile tot mai „sãrace” datoritã noilor ºi noilor valuri de scumpiri.

14 Program & Horoscop

10:20 Ora Regelui (r) 11:20 Profesioniºtii... (r) 12:20 Videoclipuri 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 0:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 IComedy 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 România, te iubesc! (r) 11:00 Naºa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bascheþii fermecaþi (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Hitman: Rãu necesar 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Aveþi planuri mari ºi v-aþi propus sã finalizaþi o lucrare importantã, care v-ar aduce venituri suplimentare. În urma unei veºti de la o rudã din depãrtare, sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul ºi sã plecaþi într-o cãlãtorie în interesul familiei.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping (promo) 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Braºov Petrolul 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Braºov Petrolul 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 13:30 UCL Magazin 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Rezumat Spania 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Universitatea Cluj 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Ceahlãul Piatra Neamþ - Universitatea Cluj 19:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã nu aveþi spor în nici o activitate, deoarece vã lipseºte simþul practic. Nu forþaþi lucrurile ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. Dacã v-aþi planificat o deplasare în interes de afaceri, ar fi mai bine sã o amânaþi.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Un eveniment neaºteptat din cursul dimineþii vã dã programul peste cap. Cu prilejl unui drum în interes personal, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã va fi de mare folos pentru reuºita unei afaceri. Evitaþi speculaþiile de orice fel. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Ruºinea (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 iulie *** 22 august

Se pare cã nu sunteþi în formã, aºa cã nu vã asumaþi nici un risc. Datoritã stãrii de confuzie pe care o resimþiþi, capacitãþile fizice ºi intelectuale sunt reduse. O persoanã mai în vârstã încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere în privinþa unei chestiuni.

23 august *** 22 septembrie

În prima parte a zilei sunteþi cam confuz ºi aveþi sentimente contradictorii, care vã pot afecta relaþiile parteneriale. Dacã vi se propune o colaborare sau o asociere, amanaþi decizia pe mâine. De asemenea, þineþi cont de sfaturile unei persoane cu experienþã!

Sunteþi indispus din cauza problemelor financiare cu care vã confruntaþi de mai mult timp. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. Astãzi nu este indicat sã plecaþi în cãlãtorii sau sã participaþi la întruniri.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi hipersensibil ºi confuz, iar aceastã stare vã împiedicã sã luaþi decizii corecte. Amânaþi afacerile ºi activitãþile care necesitã putere de concentrare. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi acordaþi mai mult timp odihnei.

În prima parte a zilei nu sunteþi în apele dumneavoastrã pentru cã nu aþi reuºit sã rezolvaþi tot ce v-aþi propus. Nu este cazul sã insistaþi! Datoritã oboselii acumulate, capacitatea de concentrare este redusã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa s-ar putea ca relaþiile cu prietenii sã fie puþin tensionate din cauzã cã nu reuºiþi sã îi înþelegeþi corect. Astãzi nu este indicat sã luaþi decizii importante pe plan profesional.

21 ianuarie *** 20 februarie

În prima parte a zilei, s-ar putea sã aveþi dificultãþi de comunicare cu cei din jur. Încercaþi sã vã adunaþi gândurile ºi sã lãmuriþi neînþelegerile! Se pare cã intenþionaþi sã cumpãraþi un obiect casnic de valoare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Nu este momentul sã începeþi o nouã afacere, pentru cã astãzi vã cam lipseºte simþul practic. De asemenea, nu luaþi decizii importante în domeniul profesional.

21 februarie *** 20 martie Nu este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii ºi nici pentru cãlãtorii în interes de afaceri. Starea de hipersensibilitate pe care o resimþiþi vã îngreuneazã comunicarea cu persoanele din anturaj.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Probleme elevilor, din nou în dezbatere

n nou simpozion internaþional pe problemele elevilor a avut loc weekend –ul trecut la Petroºani. Acum douã sãptãmâni cei de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva au dezbãtut problemele adolescenþilor, iar sâmbãtã a fost rândul celor de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Monika BACIU ”Suntem deja la ediþia a VII a, deja avem tradiþie cu douã secþiuni una pentru profesori ºi una pentru elevi, în care cadrele didactice sau ceilalþi care au dorit sã susþinã aceste lucrãri vor veni ºi vor participa la aceste lucrãri, iar de asemenea vor veni

ºi elevii sã susþinã la secþiunea lor”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani Problemele adolescenþilor sunt vaste, aºa cum vor fi ºi subiectele dezbãtute sâmbãtã. ”Problemele elevilor sunt vaste dar tematica de asemenea este vastã

Azi se ia apa!

dar încercãm prin ceea ce cercetãm noi sã dãm rãspuns elevilor atât în ceea ce priveºte consilierea ºi orientarea ºcolarã ºi profesionalã în carierã sau în orice alte probleme pe care le întâmpinã în viaþã. De asemeni la elevi avem secþiuni pe drepturile copilului, consumul de droguri ºi o tematicã foarte vastã”, a mai precizat sursa citatã. Simpozionul are ca principal obiectiv stimularea cercetãrii

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroªani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 24 februarie 2014, în oraºul Lupeni, între orele 10:00 – 16:00. Zona afectatã: Cartier Viitorului. Motivul restricþiei – montare robinet pe distribuitor, str. Viitorului, bl. A 4.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

ºtiinþifice ºi metodice a profesorilor, precum ºi valorificarea preocupãrilor acestora în vederea creºterii eficienþei procesului educativ. La eveniment sunt invitaþi sã participe elevi ºi profesori din Albania, Grecia, Republica Moldova ºi Polonia.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Februarie 2014

Turist rãtãcit în ªureanu - gãsit de salvatori în Hunedoara

n schior de 24 de ani din Sebeº, judeþul Alba a fost cãutat sâmbãtã seara pânî spre miezul nopþii de jandarmii montani ºi salvamontiºtii din douã judeþe. Tânãrul plecase la schi în zona domeniului schiabil ªureanu ºi a dispãrut de lângã grupul de prieteni cu care venise. Defapt tocmai colegii sãi au fost cei care au alertat autoritãþile ºi au plecat în cãutarea lui. Diana MITRACHE „În data de 22 februarie a.c., în jurul orei 17.00, jandarmii montani din cadrul Inspectoratului de Jandarmii Judeþean Alba au fost sesizaþi de mai mulþi tineri cu privire la faptul cã unul dintre prietenii lor, care schia pe o pârtie din Domeniul Schiabil ªureanu, a dispãrut. În cãutarea tânãrul în vârstã de 24 ani, domiciliat în localitatea Sebeº, au pornit jandarmii montani ºi salvamontiºtii din judeþul Alba”, spun jandarmii montani hunedoreni.

Spre searã, jandarmii ºi salvamontiºtii care îl cãutau i-au gãsit placa cu care schia ºi apoi au anunþat ºi oficialitãþile din judeþul nostru. Asta pentru cã tânãrul se rãtãcise, dupã ce a ieºit de pe pârtie ºi plecase spre Petrila. „În jurul orei 19.00, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au gãsit placa de schi a tânãrului cãutat la 4,5 km de Domeniul Schiabil ªureanu cãtre judeþul Hunedoara. Având în vedere aceastã situaþie, Inspectoratul de Jandarmi Alba a informat Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara cu privire la faptul cã

ªcoalã de zbor în Parâng

coalã de zbor în Parâng. Adrenalinã, pasiune ºi un mod de viaþã acestea sunt doar câteva din caracteristicile lui Tomi Coconea, singurul parapantist român care a participat de-a lungul anilor la diferite competiþii internaþionale de unde s-a întors mereu câºtigãtor. Monika BACIU Tomi vrea sã împãrtãºeasã ºi cu alþii

aceastã pasiune a sa, drept pentru care are în vedere realizarea unei ºcoli de zbor în

tânãrul dispãrut se poate îndrepta cãtre cabana Auºelu (situatã în jud. Hunedoara). Din judeþul Hunedoara au pornit în cãutarea tânãrului o echipã de jandarmi montani ºi o echipã de salvamontiºti care sã sprijine acþiunile desfãºurate de echipe de salvare din judeþul Alba. În jurul orei 23.30, jandarmii montani ºi salvamontiºtii hunedoreni l-au gãsit pe tânãrul cãutat pe valea pârâului Auºelu, în judeþul Hunedoara, la aproximativ 1 km faþã de limita cu judeþul Alba”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de

Parâng. ”Este un proiect care este în derulare de doi ani de zile. Anul acesta se pare cã voi face un pas mai mare ºi sper cã cel târziu la anul sã vã invit la inaugurare ºi sã fie cât mai multe persoane care sã descopere plãcerea zborului. Este un vis de foarte mulþi ani, eu zbor de peste 20 de ani de zile ºi acum mã bucur cã se con-

cuvânt al IJJ Hunedoara. Tânãrul era într-o stare de sãnãtate bunã ºi nu a necesitat îngrijiri medicale, dar era speriat ºi avea hainele ude. El a fost transportat de jandarmii montani ºi salvamontiºtii în oraºul Petrila. Din aceastã localitate a fost preluat de un alt echipaj al Jandarmeriei Hunedoara ºi transportat la limita cu judeþul Alba, unde a fost aºteptat de membrii familiei. cretizeazã ºi vreau sã duc acest proiect la bun sfârºit”, a declarat Tomi Coconea Proiectul lui Tomi este susþinut ºi de reprezentanþii municipalitãþii din Petroºani care în urmã cu câteva luni chiar au lansat aceastã idee, de realizare a unei ºcoli de zbor în staþiunea montanã.

Transportul s-a desfãºurat pe ruta Petrila-Simeria-jud. Alba. Domeniul schiabil de la ªureanu este unul dintre cele mai noi din þarã ºi acolo încã se fac amenajãri pentru a deveni o

staþiune de munte. Jandarmii ºi salvamontiiºtii le recomandã tinerilor sã nu se aventureze pe trasee nemarcate ºi sã þinã cont de relief ºi clim, atunci când pleacã la schi sau în expediþii montane.