Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 555

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Criminalul din Lupeni îi bagã pe poliþiºtii din Vulcan în anchetã internã. Alþi urmãriþi aºteaptã sã fie prinºi

Valea Jiului are candidat la Parlamentul European – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin >>> PAGINA A 3-A Fãrã muzeograf ºi translator

Tradiþiile ºi obiceurile zonei promovate cum se poate >>> PAGINA A 4-A

Istorie ºtearsã de trecerea anilor >>> PAGINA A 4-A

Mercedeza ºi Semafor, pe cale de dispariþie >>> PAGINA A 5-A Birou de ”colindãtori” la ApaServ

Vor umbla din uºã în uºã pentru a verifica existenþa contractelor >>> PAGINA A 6-A

„VIP-uri” cu datorii la apã. Primarul Dunca - debranºat, sindicalistul Jurca dat în judecatã >>> PAGINA A 6-A

Zonã rezidenþialã, fãrã canalizare în secolul XXI

>>> PAGINA A 7-A

Clopote tricolore pentru Petroºani >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Valea Jiului are candidat la Parlamentul European – prof. univ. dr. ing. Radu Sorin

”R

aproape, luni a avut loc o ºedinþã a biroului judeþean al PSD, în care s-au analizat posibile candidaturi care pot intra în cursa alegerilor europarlamentare. ªi, ceea ce pare o surprizã, deºi aceste lucruri sunt îndelung analizate, Pentroºaniul, Valea Jiului are un candidat la europarlamentare – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin.

adu Sorin este cunoscut ºi apreciat, care s-a zbãtut mult pentru partid. Acum, Valea Jiului a dat candidatul pentru europarlamentare, ceea ce este foarte bine. Este candidatul desemnat de noi pentru judeþul Hunedoara”- a declarat Laurenþiu Nistor, preºedinte PSD Hunedoara. De ceva vreme Organizaþia PSD de la Petroºani pãrea a fi una pe moarte, pe relaþie cu cetãþenii, fiind catalogat un birou într-o clãdire, aºa cum a denumit-o un jurnalist. Nimeni nu vederea soluþia reactivãrii acestei organizaþii slãbitã grav. Dar cineva acolo sus a fãcut ca soluþia sã aparã de nicãieri pentru ca apoi totul sã se rostogolescã pe principiul bulgãrelui de zãpadã. O demisie-protest pentru inactivitatea partidului, urmatã de alta, l-a fãcut pe preºedintele judeþean al PSD, Laurenþiu Nistor, sã se aplece serios asupra

Petroºaniului. Aºa s-a ajuns ca propunerea unei conduceri colective sã fie o soluþie agreatã de judeþ, pentru cã era vorba de oameni de calibru în domeniile în care activau/activeazã profesional ºi cu state vechi în PSD – Artur Gãman, Radu Sorin ºi Costel Postolache au devenit vicepreºedinþi numiþi pentru revigorarea organizaþiei de la Petroºani.

”Da, în biroul politic de la judeþ s-a analizat ºi s-a hotãrât acest lucru. Am fost desemnat candidatul PSD Hunedoara ºi pentru asta sunt onorat” – a

Dar acest lucru nu era suficient pentru a întãri o organizaþie din principalul municipiu al Vãii Jiului. Deºi USL se aflã la putere, PSD

Petroºani nu avea nici un om ”la putere”. Ba era mai rãu ca atunci când se afla în opoziþie... Ca urmare, a avut loc numirea lui George Artur Gãman la conducerea INSEMEX, în locul lui Constantin Lupu, care a fost numit de PD/PDL, printr-o miºcare elegantã, de apreciere a fostului director, dar asta e! Aºe e cu funcþiile politice, iar la INSEMEX atâta timp cât vor fi numiþi oameni din interiorul Institutului, nu va exista vreodatã pericolul deprofesionalizãrii, ci dimpotrivã!

ªi cum alegerile pentru Parlamentul European sunt

declarat Radu Sorin. Cum a ajuns Radu Sorin sã fie apreciat ºi

susþinut când nu a avut nici o funcþie de conducere a vreunei organizaþii din Vale? Se pare cã, la fel ca ºi alþii, care nu au funcþii dar ajutã, sunt activi pe palierele lor de activitate ºi întãresc partidul în cauzã etc. Este cazul profesorului Radu Sorin, care de ani de zile ºi-a vãzut de îndatoririle politice, fãrã prea mult ”zgomot”, discret. Laurenþiu Nistor, deputat ºi preºedinte al PSD filiala Judeþeanã Hunedoara, a confirmat acest lucru. ”Radu Sorin este cunoscut ºi apreciat, care s-a zbãtut mult pentru partid. Acum, Valea Jiului a dat candidatul pentru europarlamentare, ceea ce este foarte bine. Este candidatul desemnat de noi”- a precizat Laurenþiu Nistor, preºeditele social democraþilor din judeþ. Dacã deciziile politice ale liderilor PSD vor continua pe linia ridicãrii oamenilor Vãii Jiului, a interesului, chiar politic, pentru acestã zonã, este bine. Încã mai prezentãm interes.... Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Fãrã muzeograf ºi translator

Tradiþiile ºi obiceurile zonei promovate cum se poate

rem turism la nivel înalt, însã nu avem cu ce. La nivelul municipiului Petroºani sunt douã muzee, recunoscute de Ministerul Culturii, însã niciunul dintre acestea nu are personal calificat în domeniu. Autoritãþile locale sunt legate de mâini în ceea ce priveºte angajãrile. Muzeul Mineritului nu are nici translator ºi nici muzeograf. Monika BACIU ”Este adevãrat dar deocamdatã nu putem face mare lucru pentru cã posturile sunt blocate în administraþie ºi ne descurcãm cu angajaþii pe care îi avem ºi în momentul în care vom putea sã facem angajãri atunci vom angaja un muzeograf”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Muzeul Mineritului de câþiva ani este doar un singur angajat, care este cel care le prezintã turiºtilor obiectele din incintã.

”ªtie foarte bine despre ce este vorba acolo dar pentru un muzeu în adevãratul sens al cuvântului avem nevoie de un muzeograf, nu neapãrat pentru a explica vizitatorilor, pentru modul de pãstrare ºi de

aranjare a exponatelor. Putem sã dezvoltãm ºi avem în plan sã facem ºi acel muzeu al muntelui tot acolo ºi în perioada urmãtoare vomincerca sã facem ºi acest lucru”, a mai spus pri-

marul. Reprezentanþii celor douã muzee au ridicat de mai multe ori problema traducãtorilor. Cei de la Muzeul Momârlanului au spus cã de câte ori vin turiºti strãini nu le pot descrie lucrurile de acolo. ”Nu trebuie neapãrat sã angajãm un traducãtor, dacã este nevoie ºi ne anunþã din timp un grup mai mare atunci putem sã luãm persoane care cunosc o

limbã strãinã ºi sã ne ajute”, a mai precizat sursa citatã. Muzeul Mineritului ºi Muzeul Momârlanului din Petroºani, incluse baza de date a muzeelor din þarã. Douã muzee reprezentative sunt la nivelul municipiului Petroºani. Este vorba de muzeul Mineritului ºi de cel al Momârlanului. Descrierea Muzeului Mineritului

Istorie ºtearsã de trecerea anilor

onumente istorice ”ºterse” de negura timpurilor. Municipiul Petroºani are o istorie bogatã, de care puþini ºi puþine lucruri mai aduc aminte. Opt monumente istorice mai numãrã municipiul Petroºani la ora actualã. Cele mai multe monumente istorice ale Vãii Jiului se aflã la Petroºani. în ultimii ani aici au fost recunoscute de Ministerul Culturii opt astfel de monumente de arhitecturã, însã dupã anul 2010 unul dintre acestea a fost declarat de ministerul de resort. Monika BACIU ”La nivelul municipiului Petroºani la ora actualã mai avem înregistrate un numãr de opt monumente de importanta localã în domeniul arhitecturi. El a fost declasat pentru cã nu mai existã de la sol în sus, mai existã doar fundaþia ºi din acest motiv pentru cã el nu mai existã în stare fizicã sau fãcut toate demersurile

necesare pentru clasarea acestuia”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. La ora actualã, zona de Colonie a municipiului are cea mai mare pondere a monumentelor istorice. Practic, acolo aproape nimic nu mai aduce aminte de istorie. Aceastã zonã nu poate fi promovatã ca atare, pentru cã majoritatea sunt proprietate privatã.

”În zona coloniei sunt monumente care aparþin proprietãþii private ºi acolo în primul rând proprietarul lor este interesat sã le punã în valoare pentru cã are o afacere pe care trebuie sã o conducã cât mai bine”, a mai precizat sursa citatã. Toate monumentele istorice de pe raza municipiului Petroºani sunt de interes local. Majoritatea dintre acestea dateazã din anii 1900. Situatã în vestul municipiului Petroºani, colonia muncitoreasca a apãrut la mijlocul secolului al XIX-lea, o datã cu dezvoltarea industriei miniere în zonã. O caracteristicã a cartierului o reprezentau strãzile largi pentru acea vreme ºi surprinzãtor de drepte. În trecut, în colonie au fost amenajate linii ferate pe care, cu vagoneþii, se aducea direct la casele minerilor raþia de

cãrbuni de care aceºtia beneficiau atunci de la Societatea Minierã Anonimã.

este succintã. Acesta este încadrat la categoria muzeelor municipale, iar profilul general este ”ºtiinþã ºi tehnicã”. Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Cel de-al doilea muzeu inclus în aplicaþie este Muzeul Momârlanului. Aici descrierea este abundentã. Viaþa, tradiþia ºi istoria momârlanilor din Valea Jiului a fost cuprinsã în acest muzeu etnografic care este considerat de importanþã localã.

În colonie funcþionau o baie comunalã, precum ºi un cazinou, care acum adãposteºte sediul unei societãþi comerciale ºi un restaurant. Bãtrânii îºi aduc ºi acum aminte cã în acel cartier mai funcþiona un magazin denumit "Consum", de unde gospodinele îºi fãceau cumpãrãturile care erau transportate direct la poarta casei cu ajutorul vagoneþilor. Colonia a fost inclusã, dupã anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Mercedeza ºi Semafor, pe cale de dispariþie

entru cã au rezolvat (cu brio) aproape toate problemele ce þineau de competenþa lor, aleºii neamului s-au gândit sã mai rezolve o ultimã chestiune. Mai exact, þin neapãrat sã-i doteze pe români doar cu prenume decente. Astfel, se aflã în pregãtire o Ordonanþã de Guvern prin care se va propune ca ofiþerii de stare civilã sã aibã dreptul de a refuza înregistrarea prenumelor ridicole, gen Mercedeza, Semafor sau Termopan. Mircea NISTOR

Ziua în care un pãrinte îºi declarã copilul nu este deloc uºoarã nici pentru angajaþii Serviciilor Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor, nici pentru unii dintre proaspeþii tãtici. Din dorinþa de a fi în pas cu moda ºi cu noile tendinþe (mai pe scurt spus, de a fi „trendy”cuvânt de origine englezã, recent intrat ºi în vorbirea curentã a unora dintre români) aceºtia vin hotãrâþi sã-i punã nou-nãscutului nume de eroi de film (telenovelele fiind la loc de cinste ca sursã de inspiraþie), de sportivi la modã sau, în funcþie de naº ºi

etnie, porecla acestuia. Angajaþii SPCEP susþin cã nu o datã au avut de-a face cu cetãþeni care nu puteau înþelege cã prenumele nu poate fi comparat cu porecla atribuitã unei persoane ºi cã micuþul va purta toatã viaþa acest nume. Totuºi, anul trecut, aceastã tendinþã a cunoscut un oarecare

a Centrul “Maria Stein” din Petroºani a sosit un transport conþinând ajutoare destinate copiilor care se instruiesc aici. Pachetele care conþin produse de igienã personalã, jucãrii, alimente, încãlþãminte sau haine au fost colectate în Austria, în cadrul unui proiect social derulat de 4 elevi de la liceul din localitatea Steyr. Printre aceºtia se numãrã ºi Alexandra Iacob, o elevã în clasa a 13-a, nãscutã în Austria dar din pãrinþi de origine românã. Mircea NISTOR “Am adus câteva sute de pachete care conþin diverse lucruri colectate de la concetãþenii noºtri ºi care vor ajunge la copiii sãrmani din Petroºani. Pe lângã jucãrii, alimente, îmbrãcãminte ºi obiecte de igienã

am adus ºi materiale destinate unui spaþiu de joacã. Mai exact, hinte, tobogane ºi un covor de iarbã artificialã”, a declarat Alexandra Iacob, elevã la liceul din Steyr care a organizat acþiunea. Liceenii austrieci au avut mai multe opþiuni , mai exact þãri, în

schimbãm opþiunea iniþialã a pãrinþilor. Am avut de exemplu un caz în care un tatã þinea morþiº sã-ºi înregistreze flãcãul cu prenumele Mutu, dupã fotbalistul cu acelaºi nume. Cu chiu, cu vai, pânã la urmã omul a fost convins sã aleagã alt prenume pentru copilul sãu. Mai exact, acesta a fost înregistrat cu prenumele de Modest, asta dupã ce

proaspãtul tatã a fost convins sã renunþe ºi la Rândunel. Un alt caz mai deosebit a fost cînd un pãrinte a vrut sã-i punã copilului prenumele Mafiotu, dar, ºi pe acesta l-am fãcut sã se rãzgândeascã”, au precizat angajaþii unui Serviciu Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor din Valea Jiului. Deºi a fãcut un mic pas înapoi, tendinþa de înlocuire a prenu-

melor „strãmoºeºti” sa manifestat ºi anul trecut. Deschiderea spre lume a României, televiziunile apãrute ca ciupercile dupã ploaie ºi, nu în ultimul rând, plecarea la muncã în strãinãtate le-au dat locuitorilor Vãii Jiului noi idei în privinþa prenumelor ce le vor purta urmaºii lor. Numai astfel, în 2013 au apãrut prenume precum Andorra, Abigail, Amador, Anessia, Allison, Analexia, Benjamin, Emima, Elidia, Elvis, Erik, Ferdinand, Karlotta, Leonardo, Michele, Orlando, Patrick, Rovanna, Tomy sau Zonica. În acelaºi timp, în toatã Valea Jiului, doar câteva zeci de copii au primit prenumele de Ion, Ioan sau Ioana, cele mai vechi ºi mai pure prenume româneºti. Pe de altã parte, de-a lungul anului trecut, dintre prenumele „clasice” cel mai des utilizate au fost Alexandru, Andrei, Andreea ºi Maria.

România în defavoarea Kosovo, o regiune cu probleme. Tata ºi mama sunt din Bucureºti iar eu m-am nãscut în Austria. În

familie vorbim numai în românã iar vacanþele mi le petrec în România, de aceea mã bucur cã am putut sã ajut ºi eu, pe cât am putut, þara natalã a pãrinþilor mei”, a mai spus Alexandra Iacob. La Centrul “Maria Stein” din Petroºani le este oferitã asistenþã educaþionalã câtorva zeci de copii proveniþi din familii sãrace din cartierele Saºa, Colonie ºi Bosnea.

recul în Valea Jiului. „În 2013 nu s-au mai dat nume aiurea, aºa ca în anii anteriori. Nu de alta dar ºi noi aveam (ºi pânã acum) datoria de a încerca sã-i convingem pe pãrinþi sã schimbe numele copilului în cazul în care întâlnim un prenume ieºit din comun. În cele mai multe dintre cazuri am reuºit pânã la urmã sã

Ajutoare din Austria care sã ducã ajutoarele. Printre acestea se numãra, de exemplu, ºi Kosovo dar, pânã la urmã a fost aleasã România. “Iniþial, am dorit sã ducem ajutoarele în alte þãri sau regiuni mai sãrace cum ar fi, de exemplu, Kosovo dar, pânã la urmã, am ales România. Asta datoritã faptului cã sunt vorbitoare de

limba românã. Nu ascund faptul cã ºi pãrinþii mei s-au bucurat cã am ales

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Birou de ”colindãtori” la ApaServ

Vor umbla din uºã în uºã pentru a verifica existenþa contractelor

erviciu nou la ApaServ Valea Jiului. Conducerea societãþii de apã din Valea Jiului are în veedere înfiinþarea unui nou birou. Mai mulþi angajaþi ai societãþii vor merge din uºã în uºã pentru a verifica dacã proprietarii deþin contracte cu societatea. Mãsura vine dupã ce responsabilii ApaServ au constatat cã sute de proprietari nu au contracte încheiate ºi nici nu plãtesc pentru serviciile aferente. Monika BACIU

”De cand am inaugurat acel birou de recuperari care bate din casa in casa, descoperim din ce in ce mai multe persoane care beneficiaza de servicii de apa si canalizare dar nu platesc si nu au con-

tract cu noi. Am discutat cu oameni tot de la noi sa facem un alt birou care va inventaria toti abonatii nostri sa vedem exact care platesc apa si au si canal, care nu platesc nici apa nici canalul. Vom merge din usa in usa sa vedem exact daca contractele pe care noi le avem sau daca toti oamenii care beneficiaza de servicile noastre au contract”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Marþi, cei de la ApaServ au emis un

„VIP-uri” cu datorii la apã. Primarul Dunca debranºat, sindicalistul Jurca - dat în judecatã

u funcþii publice, sunt în permanenþã în atenþia opiniei publice, dar nu gãsesc prin buzunare banii pentru apa potabilã consumatã. În consecinþã, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA s-a vãzut nevoitã sã ia mãsuri împotriva lor. Carmen COSMAN - PREDA Nicolae Dunca, primarul din Aninoasa primului oraº din România care a cerut în instanþã falimentul - are douã reºedinþe, dintre care o vilã luxoasã pe Maleia. Cu un oraº îngropat în datorii pe care nu le-a mai putut achita, primarul Dunca nu amai avut timp ºi nici bani sã-ºi achite facturile la

apa potabilã consumatã. ªi, cum datoria adunatã a ajuns la

aproape 1.400 de lei, vila de pe Maleia a rpmas fãrã apã. „Întradevãr, am dispus în aceastã dimineaþã sistarea apei potabile la cea de a doua reºedinþã a lui Nicolae Dunca, de pe strada Maleia nr. 23”, confirmat directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Primarul din Aninoasa ar fi vrut sã achite o parte din suma restantã pentru a nu rãmâne fãrã apã la

robinete, însã cei de la ApaServ nu s-au lãsat înduplecaþi.

indicalistul Adrian Jurca, dat în judecatã pentru datorii ªi tot pentru datorii acumulate la plata apei potabile consumate, liderul minerilro de la Livezeni a fost acþionat în judecatã de cãtre reprezentanþii ApaServ Valea Jiului SA. „Datoriile au fost calculate la 1.900 de lei ºi, cu tot cu penalitãþi de întârziere, suma totalã pe care o are de platã este de aproximativ 2.900 de lei”, a declarat directorul furnizorului de apã, Costel Avram. Practic, Jurca nu a achitat contravaloarea consumului de apã timp de mai mulþi ani, iar penaliãþile de întârziere au fost calculate din august 2010 pânã în martie 2013.

aviz de debranºare a blocului de locuinþe sociale din Colonie. Dacã pânã luni situaþia nu se va remedia atunci zeci de locatari de acolo vor rãmâne fãrã apã. ”Astazi am dat sa debransam un bloc intreg din zona Coloniei in care am vazut ca 80% nu au contracte si care nu vor sa aiba contracte cu noi dar care beneficiaza de canalizare

si apa. Noi nu putem ca unii sa beneficieze fara sa plateasca iar altii sa plateasca si pentru ei. Acest lucru este ilegal si vrem ca toata lumea sa intre in legalitate”, a mai spus sursa citatã. Dupã înfiinþarea noului serviciu, angajaþii de la ape vor bate la uºile fiecãrui locuitori din Valea Jiului pentru a verifica existenþa contractelor.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Zonã rezidenþialã, fãrã canalizare în secolul XXI

onã rezidenþialã, fãrã canalizare. Maleia este o stradã a municipiului Petroºani, unde în secolul XXI nu existã sistem de canalizare. Monika BACIU

lanuri pentru Maleia

Apa ºi canal pe Maleia. Societatea de apã din Valea Jiului împreunã cu municipalitatea de la Petroºani au în vedere introducerea sistemului de apa ºi canal pe Maleia. Mãsura vine în urma unei solicitãri din partea locuitorilor zonei. ”Acea adresa a venit si la noi la sediul SC ApaServ Valea Jiului si la primaria municipiului Petrosani.

Noi am avut discutii cu conducerea primariei pentru a gasi solutii necesare pentru a trage canalizarea si apa pe Maleia pana la ultima casa. De la intersectia cu Jietul vom urca cu canalizarea si cu apa pana la ultima casa. Am fost saptamana trecuta si am batut la pas toata aceasta locatie, sunt 25 de oameni care deja incep. Din discutile pe care le-am avut cu domnul primar Ritzi si mi-a confirmat acest lucru si impreuna, cei de la supervizare si cei

de la ApaServ, si cu constructorul si este foarte probabil in proportie de 99,9% vom duce canalizarea si apa. Cu apa este o problema ca urcand

ca vom demara si acolo si va fi apa si canalizare, oamenii de pe aceasta strada vor beneficia. Nu ascund faptul ca ma gandesc si discutile au mers

ea nu prea are presiune si atunci imi revine mie ca operator obligatia de a pune o pompa pentru a aduce apa in sus. Cert este

mai departe cu primarul municipiului Petrosani,daca acum sunt bani numai pana aici ne gandim ca si zona cabanei Rusu unde sunt foarte multe pensiuni sa ajungem cu canalizarea si pana acolo. Mai este pana atunci dar noi luam in considerare si acest lucru”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC

Legea privind vânzarea terenurilor cãtre strãini, reexaminatã

egea privind unele mãsuri de reglementare a vânzãriicumpãrãrii terenurilor agricole situate în extravilan va fi reexaminatã, ca urmare a votului de marþi din Camera Deputaþilor. Deputaþii au aprobat, cu 256 de voturi pentru, 20 de abþineri ºi 51 de voturi împotrivã, cererea de reexaminare a preºedintelui României. Potrivit proiectului adoptat de deputaþi, cetãþenii ºi persoanele juridice aparþinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spaþiul Economic European sau Confederaþiei Elveþiene pot achiziþiona teren agricol în România în condiþii de reciprocitate. Cetãþeanul unui stat terþ ºi apatridul cu domiciliul într-un stat terþ, precum ºi persoanele juridice având naþionalitatea unui stat terþ pot dobândi dreptul de proprietate

asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiþiile reglementate prin tratate internaþionale, pe bazã de reciprocitate, în condiþiile prezentei legi. "Înstrãinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiþiilor de fond ºi de formã prevãzute de codul civil ºi a dreptului de preempþiune al coproprietarilor, arendaºilor, proprietarilor vecini, precum ºi al statului român, prin Agenþia Domeniilor Statului, în aceastã ordine, la

preþ ºi în condiþii egale. Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faþã de frontiera de stat ºi þãrmul Mãrii Negre, cãtre interior, precum ºi cele situate în extravilan la o distanþã de pânã la 2.400 m faþã de obiectivele speciale pot fi înstrãinate prin vânzare-cumpãrare doar cu avizul specific al Ministerului Apãrãrii Naþionale, eliberat în urma consultãrii cu organele de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, prin structurile interne specializate menþionate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranþa naþionalã a României, cu modificãrile ulterioare", mai precizeazã proiectul de lege. Camera Deputaþilor este decisivã pentru acest proiect de lege, aprobat ºi de Senat.

ApaServ Valea Jiului. Efortul financiar pentru acest proiect nu este mare. Nu au fost executate lucrãri în anumite zone, iar banii aferenþi acestora vor fi redirecþionaþi pentru noul proiect. ”Sunt lucrari in Petrosani care nu s-au mai facut si atunci sunt metri liniari care au ramas. In conditile in care sunt licitati noi putem sa-i ducem dintr-o parte in alta impreuna cu proiectantul. Aici este vorba de 1,5 kilometrii care vor fi transpusi in alta parte, tot pe raza municipilui Petrosani vor fi alocati acesti metri”, a mai spus sursa citatã. Responsabilii de la SC ApaServ Valea Jiului au în vedere extinderea sistemului de canalizare ºi în staþiunea montanã Parâng. A mai existat un proiect de acest

gen, însã pânã acum nu a fost aprobat. ”Noi din start am facut proiectul pentru cabana Rusu. A fost respins dar este posibil ca in timp de pantru ani cat am contractul de management sa ajung cu apa si cu canalizarea pana la cabana Rusu. Nu sunt bani acum dar nu stim niciodata cum se poate face. Avem proiectul facut si mai trebuie sa gasim sursa de finantare. Se spunea ca nu se justifica faptul ca acolo este distanta foarte mare intre cabana Rusu si conexiunea cu orasul, dar luam in calcul si poate primaria ne va ajuta cu bani, poate si operatorul ne va ajuta cu bani. Ne intereseaza sa avem si sa facem din acea zona o zona foarte frumoasa si sa aiba toate conditile”, a mai precizat Avram. Deocamdatã 28 de persoane de pe strada Maleia au semnat acea solicitare care a ajuns la societatea de apã.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

axim o lunã mai este pânã ce vom vedea pe strãzile din Petroºani clopote tricolore. Aceste recipiente sunt achiziþionate de primãrie pentru a îmbunãtãþi serviciul de salubritate ºi au costat aproape 100 000 000 de lei. Gunoiul va fi în sfârºit sortat ºi la Petroºani, unde locuitorii vor fi obligaþi sã depunã deºeurile în recipiente tricolore: galbene, albastre ºi verzi. Decizia a fost aprobatã ºi va intra în vigoare în maxim o lunã de zile. Asta pentru cã în curând nu vom mai putea arunca gunoiul oricum, ci doar sortat. „În bugetul municipiului Petroºani pe anul 2014, s-a aprobat ºi achiziþionarea de containere tip clopot pentru colectarea selectivã, iar

aici mã refer la plasticuri ºi hârtie ºi, bineînþeles la gunoiul menajer. Acum aºteptãm sã ne fie comunicate ofertele ca sã achiziþionãm recipientele, urmând ca în maxim douã sau trei sãptãmâni sã fie amplasate în zonele cele mai aglomerate ale municipiului ºi sã începem odatã colectarea selectivã, aºa cum este legal”, a declarat Daniel Viºan, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani.

Clopote tricolore pentru Petroºani ºi verificãrile necesare pentru staþia de compactare a hãrtiei ºi a PET-urilor ºi apreciem cã în primul an, mãcar cheltuielile cu personalul sã reuºim sã le acoperim, prin colectarea selectivã ºi valorificarea

În bugetul local a fost alocatã suma de 100 de milioane de lei, bani cu care vor fi cumpãrate recipentele, iar edilii locali sperã sã scoatã ºi bani din valorifcarea deºeurilor ºi asta nu mai târziu de o lunã. Totuºi, cei din Petroºani recunosc cã vechiul sistem care a fost implementat aici a

dat greº ºi nimeni nu a selectat de acasã deºeurile, dar acum sperã sã aducã chiar bani. „Nu pot sã mã pronunþ despre ce a fost anterior. Eu pot sã spun cã am discutat ºi cu primarul ºi cu consilierii ºi, dupã ce achiziþionãm aceste containere, staþia funcþioneazã, s-au fãcut

Suplimentare de fonduri

Bolnavii de HIV/SIDA primesc încã 4,3 milioane de lei

inisterul Sãnãtãþii recunoaºte cã programul pentru bolnavii de HIV/ SIDA este subfinanþat ºi anunþã suplimentarea fondurilor. Cea mai mare sumã revine pacienþilor din judeþul Hunedoara, unde sunt, conform statisticilor, ºi cei mai mulþi bolnavi.

Peste 4,4 milioane de lei primeºte judeþul Hunedoara suplimentar în cadrul Programului Naþional de Tratament HIV/SIDA. „Având în vedere faptul cã fondurile alocate pentru acest program pe trimestrul I au fost insuficiente, ca urmare a trimestrializãrii primite de la Ministerul de Finanþe, Ministerul Sãnãtãþii a refãcut sumele alocate pe

deºeurilor”, a mai adãugat Viºan. Municipiul Petroºani a beneficiat în urmã cu câþiva ani de un alt proiect prin care s-a fãcut ºi o campanie de informare a cetãþenilor. Totul a costat peste un milion de euro, însã, rezultatele au fost nule ºi nimeni nu a respectat culoarea

alte programe ºi a alocat suplimentar suma de 38.415.000 de lei pentru programul HIV/SIDA, urmând ca la rectificarea bugetarã sã se facã corecþiile la capitolele bugetare pentru celelalte programe", au precizat oficialii Ministerului Sãnãtãþii. În urma suplimentãrii fondurilor, judeþului Hunedoara îi revine suma 4.344.000 de lei. Reprezentanþii MS mai spun cã, aºa cum prevede procedura, unitãþile sanitare care implementeazã programul naþional de prevenire, supraveghere ºi control a infecþiei HIV/SIDA sunt obligate sã se aprovizioneze cu medicamentele nece-

sare, se mai spune în comunicatul ministerului. În judeþul Hunedoara sunt înregistraþi aproximativ 280 de bolnavi cu HIV/SIDA, iar cei mai mulþi sunt în Petroºani. Vorbim doar despre cazurile cunoscute pentru cã, în realitate, existã mai multe persoane infectate cu virusul HIV care nu au fost încã diagnosticate. Aceºtia au nevoie de un tratament costisitor, pentru care se alocã din bugetul de stat câteva mii de lei lunar. Cu cât boala este mai avansatã, cu atât cresc ºi costurile, dar altfel bolnavii ar fi condamnaþi la moarte. Car men COSMAN-PREDA

Iatã care sunt cele mai cãutate profesii!

este 10.100 de locuri de muncã sunt disponibile, la nivel naþional, cele mai multe oferte de angajare se adreseazã persoanelor cu studii medii, informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) Potrivit datelor rezultate din declaraþiile agenþilor economici privind locurile de muncã vacanþe, în evidenþele Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) sunt înregistrate 10.116 locuri de muncã, în data de 18 februarie 2014. Cele mai multe joburi sînt disponibile pentru persoanele cu studii medii, profesionale ºi lucrãtori necalificaþi, peste 8990. Cele mai cãutate profesii sînt: confecþioner-asamblor articole din textile (777 posturi), muncitor necalificat în industria confecþiilor (716), muncitor necalificat la asamblarea montarea pieselor (490), operator confecþioner industrial îmbrãcãminte din þesãturi, tricotaje, materiale sintetice (367), ºofer autocamion/maºinã de mare tonaj (340), montator subansamble (305) ºi manipulant mãrfuri, peste 170.

containerelor. „Degeaba am adunat acasã plasticul ºi hârtia separat. Dupã o vreme am realizat cã puþini fãceau asta, iar cei de pe maºina de gunoi le vãrsau la grãmadã, aºa cã am renunþat ºi încetîncet nimeni nu a mai colectat selectiv”, spune o femeie din Petroºani. Singurii care sorteazã gunoiul menajer, de plastic, sunt oamenii sãraci, care pot fi vãzuþi frecvent în oraº cu cãrucioare uriaºe, umplute cu sticle din plastic. La centrul din Colonia Petroºani abia dacã ajung câteva zeci de kilograme de deºeuri, lunar, iar sistemul a dat greº, pentru cã toate containerele sunt acum folosite pentru gunoi nesortat. Diana MITRACHE

Pentru persoanele cu studii superioare sînt oferite 1126 locuri de muncã, dupã cum urmeazã: 233 analist servicii client, 50 programator, 48 inginer mecanic, 30 funcþionar economic, 27 manager proiect, 21 analist, 20 agent de vînzãri, 20 inginer de sistem software, 19 inginer producþie ºi 16 manager proiect informatic. Situaþia locurilor de muncã vacante în fiecare judeþ arata astfel: 1534 Cluj, 1300 Bucureºti, 867 Prahova, 472 Arad, 452

Timiº, 446 Argeº, 405 Sibiu, 360 Iaºi, 347 Braºov, 345 Harghita, 293 SatuMare, 265 Bistriþa-Nãsãud, 234 Hunedoara, 228 Neamþ, 184 Cãlãraºi, 183 Vîlcea, 180 Olt, 178 Ilfov, 161 Dolj, 158 Teleorman, 152 Vaslui, 148 Alba, 119 Maramureº, 112 Bihor, 99 Galaþi, 94 Constantã, 83 Dîmboviþa, 75 Vrancea, 69 Mureº, 68 Bacãu, 65 Giurgiu, 64 Suceava, 63 Buzãu, 62 Botoºani, 56 Tulcea, 47 Gorj, 44 Brãila, 34 Ialomiþa, 29 Sãlaj, 25 Mehedinþi, 14 Covasna, 2 Caraº-Severin. (realitatea.net)

Fug de agriculturã ºi oierit

in cele aproape 8.000 de hectare care ar putea fi utilizate ca teren agricol, aproape 300 de hectare sunt an de an invadate de buruieni, doar la Petroºani aratã o situaþie întocmitã de specialiºti. Tineretul a plecat la muncã „afarã” iar cei rãmaºi acasã sunt în vârstã ºi nu mai pot lucra în agriculturã. Situaþia este valabilã ºi în cazul ovinelor ºi porcinelor al cãror numãr a scãzut de la 2.298 (în 2003) la circa 1.500 (în 2011), respectiv de la 810 la 753 în 2012. În schimb, numãrul bovinelor a crescut de la 1.284 la 1.392. „Tinerii, în cãutarea unui loc de muncã, sunt plecaþi în strãinãtate, iar cei rãmaºi acasã sunt prea în vârstã pentru a mai lucra pãmântul. Situaþia este valabilã ºi pentru oierit. Tinerii nu mai vor sã fie ciobani ºi sã stea la coada oilor”, spun reprezentanþii din cadrul registrului agricol al municipalitãþii Petroºani. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Cum ar arãta lumea dacã pe Pãmânt ar trãi numai 100 de persoane

opulaþia Pãmântului a atins 7 miliarde cel mai probabil pe 31 octombrie 2011, fapt ce a generat de atunci o dezbatere privind capacitatea planetei noastre de a susþine un numãr atât de mare de locuitori. Dacã lumea ar fi redusã la numai 100 de persoane, 50 dintre aceºtia ar fi bãrbaþi, iar 50 femei, potrivit Business Insider. 26 de persoane ar fi copii, iar restul de 74 adulþi, în timp ce numai 8 persoane ar avea vârsta de 65 de ani sau mai mare de atât. Populaþia ar fi formatã din 60 de asiatici, 15 africani, 14 persoane din America (de Sud ºi de Nord) ºi 11 europeni. În privinþa religiei, 33 de oameni ar fi creºtini, 22 musulmani, 14 hinduºi, 7 budiºti, 12 persoane ar fi de altã religie ºi restul de 12 oameni nu ar avea nicio religie. 48 de persoane din cele 100 ar avea venituri mai mici de 2 dolari pe zi, unul din 2 copii trãind în sãrãcie. 77 de persoane ar avea un adãpost, restul de 23 nefiind capabile sã se adãposteascã de intemperii. Deºi numai 7 persoane ar avea o diplomã universitarã ºi 22 dintre aceºtia ar deþine sau ar împãrþi un calculator, 77 de persoane ar utiliza telefonul mobil ºi 30 ar fi utilizatori activi ai internetului.

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Suplimentare de fonduri

Bolnavii de HIV/SIDA primesc încã 4,3 milioane de lei

Iatã care sunt cele mai cãutate profesii!

Fug de agriculturã ºi oierit

Cum ar arãta lumea dacã pe Pãmânt ar trãi numai 100 de persoane

Actualitate 9

10 Actualitate

Astãzi se aflã investitorul de la CEH care va retehnologiza minele viabile A

stãzi (miercuri-n.r.) aflãm cine va retehnologiza minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Miercuri, 19 februarie 2014, la sediul Complexului Energetic Hunedoara se vor deschide ofertele pentru contractul de retehnologizare a minelor viabile. Teoretic, conform primei strigãri, deschiderea ofertelor ar fi trebuit sã aibã loc în data de 15 ianuarie, însã dupã ce o compa-

nia chinezã China Coal a solicitat amânarea termenului, cei de la Complex au stabilit o nouã datã. Retehnologizarea

a 74 de ani, domnul Avel RITIªAN este salvator montan, salvamontist, iar energia de care debordeazã îi face pe cei din jurul lui sã se simtã mult mai tineri ºi ei. A participat activ la peste 200 de acþiuni de salvare montanã, începând cu anul 1970. A fost omul care a condus prima expediþie româneascã în Himalaya. A obþinut premiul TARGA DE ARGINT, iar premianþii între care a fost încadrat a fost Papa Ioan Paul al II-lea ºi Dalai Lama. Distincþia i-a fost acordatã pentru activitatea depusã în slujba salvãrii de vieþi. A

celor patru mine de huilã din Valea Jiului, considerate ca viabile Lupeni, Lonea, Livezeni, Vulcan, costã circa 60 de milioane de euro. În cadrul contractului de peste 60 de milioane de euro ar urma sã fie realizate mai multe investiþii majore la minele viabile din cadrul CEH. Ultima investiþie majorã la minele din Valea Jiului

dateazã de acum opt ani, atunci când la Lupeni s-a pus în funcþiune un complex mecanizat. ”Sunt complexe mecanizate, combine de înaintare în cãrbune, combine de înaintare în steril, este staþia de degazare de la Livezeni, sunt utilajele necesare retehnologizãrii pãrþii miniere. În principiu e vorba de complexe mecanizate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

pentru fronturi lungi la Livezeni ºi Lupeni, complexe mecanizate pentru bancurile subminate, combine de înaintare. Ultima investiþie majorã este acel complex mecanizat de la Lupeni din 2006-2007, un complex care funcþioneazã ºi astãzi ºi care nu a prezentat probleme de funcþionare”, au spus responsabilii CEH. Retehnologizarea minelor de la Divizia Minierã ar duce atât la creºterea producþiei cât ºi la scãderea

Salvator montan de 74 de ani, premiantul de la sfârºit de sãptãmânã

dormit, dacã putem spune aºa, trei zile agãþat în perete în timpul unei expediþii tot în Himalaya. A participat la acþiunea de salvare a unui coleg în munþii Bucegi. A fost misiunea cea mai marcantã din punct de vedere emoþional. În prezent munceºte, are

contract de muncã, la primul apel de urgenþã este gata sã plece din nou pe munte în ajutorul celor care au nevoie. Toate acestea sunt câteva dintre motivele pentru care vi-l propunem pe domnul Avel RITIªAN ca protagonist al urmãtoarei

ediþii a acestei campanii civice. Dacã apreciaþi cã meritã sã-i mulþumiþi pentru ceea ce a fãcut, vã aºteptãm sâmbãtã, 22 februarie 2014, sã-l cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi printr-o diplomã ºi

preþului pe gigacalorie. ”Încercãm sã ajunem undeva la 1.800.000-2.000.000 de tone, dar scopul retehnologizãrilor este scãderea leului pe gigacalorie pentru a putea fi prezenþi pe piaþã la vânzarea energiei electrice, la vânzarea MWH-ului”, au mai precizat cei de la CEH. Mai multe societãþi au depus ofertele, însã rãmâne de vãzut care va utila minele din Valea Jiului. Monika BACIU

un buchet de flori, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII îºi propune sã aducã în faþã oameni care ne pot cãlãuzi vieþile, indiferent cum ar putea face asta, profesional, moral, cultural, educaþional. Asta pe de o parte, pe de altã parte, dar pe acelaºi palier de importanþã, îºi doreºte sã scoatã oamenii în stradã pentru a mulþumi acestor oameni valoroºi. Sacrificiul unei ore din timpul dumneavoastrã reprezintã preþul, recompensa, pe care alegeþi sã le acordaþi oamenilor valoroºi din societate. (Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Criminalul din Lupeni îi bagã pe poliþiºtii din Vulcan în anchetã internã. Alþi urmãriþi aºteaptã sã fie prinºi

oliþiºtii din Vulcan au intrat în ancheta internã a IPJ Hunedoara, care vrea sã verifice modul de acþiune în cazul lui Lucian Marcu, bãrbatul care ºi-a ucis concubina cu mai multe lovituri de cuþit. Între timp, alþi infractori, unii deosebit de periculoºi, aºtepteaptã sã fie prinºi. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, spune cã ancheta este derulatã de reprezentanþii Biroului de Control Intern. “Au fost declanºate verificãri privind modul în care au acþionat poliþiºtii, vizavi de procedura de urmãrire”, a declarat Bogdan Niþu. Pe numele lui Lucian Marcu, care are domiciliul în Vulcan, era emis un mandat de executare a pedepsei, dupã ce a fost condamnat la închisoare de Judecãtoria Petroºani pentru furt calificat. Bãrbatul era însã în închisoare în Torino,

unde ispãºea pedeapsa pentru tâlhãrie. Dupã eliberare, s-a întors în þarã, fãrã ca autoritãþile italiene sã le comunice celor din România cã a ieºit din închisoare. “Din pãcate, autoritãþile italiene nu ne-au informat când a fost eliberat din penitenciar”, a precizat Niþu. Pe fondul acestor bâlbe ºi ros de gelozie Marcu a avut timpul necesar sã-ºi punã în aplicare planul criminal. Acum, cei anchetaþi sunt chiar poliþiºtii din Vulcan, care nu l-au vãzut pe criminal când s-a întors acasã ºi nu au pus în aplicare mandatul.

ãutaþi în toatã lumea

Între timp, însã, alþi hunedoreni, unii deosebit de periculoºi, sunt daþi în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã. De exemplu, Sorin Vasile Benegui (foto medalion) este cãutat de poliþiºti, dupã ce în 2012 a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor. Acesta a fost acuzat cã alãturi de alte douã persoane – Anca Maria Murg ºi Silviu Bogdan Bruzlea

– a omorât în bãtaie un tânãr de 18 ani, într-un scandal care a avut loc într-o discotecã din comuna Bãcia. Victima a fost lovitã violent cu pum-

nii ºi picioarele, dar ºi cu o bâtã de baseball ºi cu un bolovan, ceea ce a dus la decesul acesteia pe un pat de spital. Agresorii au fost condamnaþi în lipsã. Un alt vulcãnean, Raul Alin Bãncilã, este cãutat încã din anul 2005, când a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Bãrbatul este acuzat cã a sechestrat douã persoane, iar în urma procesului a fost gãsit vinovat. A dispãrut, însã, înainte sã fie încarcerat. ªi tot din

Ex-deputatul Dan Radu Ruºanu, plãtit mai bine decât ºeful Bãncii Centrale Americane!

ostul deputat de Hunedoara, Dan Radu Ruºanu, este printre cei mai bine plãtiþi români care lucreazã la stat. În doar câteva luni, ca ºi ºef al Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, Ruºanu a încasat 72 de mii de

euro, echivalentul a 146 de salarii medii lunare.

A dat Camera Deputaþilor pentru Autoritatea pentru Supraveghere Financiarã ºi nu s-a înºelat deloc când a fãcut alegerea. Ex-deputatul de Hunedoara Dan Radu Ruºanu este plãtit mai bine chiar decât ºeful FED, Banca Centralã Americanã. Fãrã nicio condiþie de performanþã, contractul pe care l-a încheiat pentru ºefia ASF îl situeazã în topu celor mai bine plãtiþi angajaþi ai statului român. Lunar, câºtigã 14.000 de euro drept salariu, la care se adaugã douã prime, una de Crãciun ºi una de vacanþã, în valoare de 14.000 de euro fiecare.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Practic, într-un an, Dan Radu Ruºanu încaseazã echivalentul a 270 de mii de dolari, mai mult chiar decât ºeful Bãncii Centrale a Statelor Unite, care în 2013 a încasat 200 de mii de dolari. ASF înglobeazã 3 structuri cu aproximativ 600 de angajaþi, care au drept sarcinã de serviciu supravegherea a câtorva sute de companii. În 2012, Dan Radu

Vulcan este Claudiu Todoran, care are de executat o pedeapsã de nouã ani, fiind condamnat pentru tâlhãrie ºi lipsire de libertate. Potrivit unor informaþii, mulþi dintre hunedorenii cãutaþi au fugit în strãinãtate încã înainte ca magistraþii sã pronunþe sentinþa în dosarele în care erau judecaþi. Sunt zeci de persoane cãutate peste tot de poliþiºti pentru diverse fapte comise ºi care ar putea oricând sã recidiveze. Iar judeþul Huendoara are ºi o persoanã “most wanted”, fiind încadrat în categoria infractorilor deosebit de periculoºi. Este vorba despre Bolfa Ioan, urmãrit general ºi internaþional, care se sustrage executãrii unei pedepse de 8 ani de închisoare pentru tentativa de omor. Car men COSMAN-PREDA

Ruºanu a fost ales deputat în circumscripþia electoralã nr.22 Hunedoara, colegiul uninominal nr.3, fiind ales lider al grupului parlamentar al PNL, dar a plecat din Parlament în 26 aprilie 2013, trecând la ASF. În vârstã de aproape 64 de ani, a mai fost deputat de Hunedoara în legislaturile 2000 – 2004 ºi 2004 – 2008, pentru ca între 2008 – 2012 sã îl regãsim în Senat, unde a fost chestor ºi vicepreºedinte al Senatului României. Car men COSMAN-PREDA

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Vara va aduce la Lupeni grandoarea de altãdatã a palatului alatul Cultural Minerul de la P Lupeni va fi redeschis publicului larg în maxim trei luni. Aici lucrarile sunt aproape de finalizare.

În vestul Vãii Jiului, la Lupeni, administraþia localã are de gând sã redeschidã publicului Palatul Cultural Minerul, un

obiectiv istoric ºi cultural important la care în ultimii doi ani s-a lucrat din greu. “Pânã acum s-a lucrat mult ºi chiar foarte bine. Noi, în luna mai sau iunie, cel târziu, sunt sigur cã ºi putem sã inaugurãm palatul”, ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. ªi, dupã inaugurare, primaria vrea sa organizeze ºi un spectacol de zile mari. “Mai mult ca sigur, odatã cu recepþia finalã, vom organiza ºi un spectacol în Palatul Cultural”, a mai precizat

Piaþa imobiliarã va creºte din toamnã reþul apartaP mentelor a continuat sã scadã, însã agenþii imobiliari prevãd o stopare a acestui trend descrescãtor ºi chiar o creºtere începând din toamnã. La ora actualã, cele mai scumpe locuinþe sunt cele amplasate în zonele centrale unde preþul pe metru pãtrat ajunge la 600 de euro, în timp ce spre periferie, în cartierele

mãrginaºe valoarea pe metru pãtrat scade la sub 500 de euro. Preþurile locuinþelor au scãzut foarte mult în ultimii ani din cauza crizei economice. În plus, în ultima

Bani pentru proiecte din Regiunea Vest

udetul Hunedoara s-a remarcat, în ultimii ani, atît la nivel regional cît ºi naþional, prin atragerea de finanþãri europene pentru proiecte de dezvoltare. Conducerea Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Vest a adus la cunoºtinþa mediului public ºi privat din judeþ prioritãþile de investiþii ale programului operaþional regional pentru perioada 2014-2020.

perioadã ºi dobînzile la credite au înregistrat un trend descrescãtor astfel cã, dacã doriþi sã vã cumpãraþi o casã sau un apartament, acum este momentul, sunt de pãrere agenþii

Despre judeþul Hunedoara, reprezentanþii ADR VEST au numai cuvinte de laudã. “Este bine, foarte bine, fãrã a face o comparaþie în detrimentul altora. Pot spune cã procentual, fata de valoarea alocatã la nivel regional, circa 35 % din totalul alocat regiunii, a revenit judeþului Hunedoara”, a declarat Sorin Maxim director general A.D.R. Vest.

imobiliari, mai ales cã din toamnã aceºtia prevãd cã preþurile vor începe sã creascã din nou. “Au scãzut foarte mult dobânzile ºi vestea pe care o simt

Programul Operaþional Regional (POR) propus de Agenþia de Dezvoltare Regionalã Timiºoara prevede 9 axe prioritare de investiþii. Spre deosebire de perioada 2007-2013, bugetul pentru urmãtorii 7 ani este dublu, de aproape 800 de milioane de euro, ponderea fondurilor fiind alocatã de data aceasta axei 3 de dezvoltare urbanã. Varianta finanþãrii de tipul „primul venit, primul servit” nu se mai aplica în urmãtorii 7 ani, întîietate avînd proiectele cu aplicabilitate în întreaga regiune, gen autostrada. Propunerile de investiþii ale ADR Vest ºi finanþãrile alocate vor deveni oficiale abia dupã ce România va fi semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeanã. Luiza ANDRONACHE

Resmeriþã. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la initiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosintã, 1927 si pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale si simfonice, atât din tarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maestri ai dramaturgiei româneºti. Luiza ANDRONACHE

ºi din mai multe informaþii, este cã anul acesta se va opri scãdea preþurilor în imobiliarelor, iar dupã un palier care înseamnã aºteptare fãrã scãderi, în toamnã prevãd o creºtere. Aºadar, acum este momentul potrivit când poate fi fãcutã o achiziþie de acest fel”, a declarat Florin Negoiþã, manager agenþie imobiliarã. Dacã sunteþi în cãutarea unei locuinþe trebuie sã ºtiþi cã cele mai scumpe sunt cele amplasate în centrul oraºului unde valoarea pe metru patrat ajunge la 600 de

euro. Preþul scade pe mãsurã ce ne îndepãrtãm de inima urbei, astfel cã, metrul patrat pentru un apartament situat semicentral este de aproximativ 500 de euro. În ceea ce priveºte preþurile caselor, acestea diferã foarte mult, ºi pot varia de la 300 la 1.000 de euro pe metru pãtrat Preþul apartamentelor, atât a celor amplasate în centru cât ºi celor de la periferie variazã în funcþie de dotãri ºi îmbunãtãþiri. Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Actualitate 13

Au rãmas cu salariile de mizerie

Bursele medicilor rezidenþi întârzie!

edicii rezidenþi trebuie sã se mulþumeascã cu salariile de mizerie pe care le primesc, în lipsa bursei promise de Guvern. Ministerul Sãnãtãþii anunþã cã banii ar putea fi viraþi doar spre sfârºitul lunii, dar nici aceastã datã nu este bãtutã în cuie. Încã din luna noiembrie, premierul Victor Ponta anunþa cã medicii rezidenþi vor primi, pe întreaga

perioadã de rezidenþiat, un tip de bursã specialã lunarã, în cuantum de aproximativ 150 euro. Mai pre-

Strãzi noroiase

n prezent, mai multe strãzi din centrul municipiului Petroºani se aflã în plin proces de modernizare. Astfel, dupã instalarea reþelei de canalizare urmeazã ºi asfaltarea acestora. Printre strãzile care se aflã în lucru se numãrã 16 Februarie sau General Dragalina. Deocamdatã, însã, strãzile aflate în lucru sunt niºte gropi pline de noroi. Asta, mai ales dupã ploaia cãzutã în cursul nopþii. “Am primit mai multe sesizãri din partea cetãþenilor dar aceste lucrãri, de introducere a canalizãrii de cãtre Apa Serv, trebuiau sã fie executate. Din pãcate,

cis, 670 de lei. Sumele ar fi trebuit sã intre, în completarii la salarii încã din luna ianuarie, dar nici acum medicii rezidenþi nu au primit banii promiºi ºi sunt purtaþi cu vorba de pe o zi pe alta. ªi abia spre sfârºitul lunii situaþia s-ar putea reglementa, dar nici acest termen nu este bãtut în cuie. Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã autoritãþile trebuie sã stabileascã exact cine primeºte

zãpada care se topeºte sau ploile vor mai crea unele disconforturi dar, sper ca lucrãrile sã fie încheiate în cel mai scurt timp”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Situaþia nu diferã cu mult nici pe unele strãzi din cartierul Colonie care, dupã ce au fost asfaltate, în urma lucrãrilor de introducere a canalizãrii s-au transformat, ºi ele, în gropi de noroi. Mir cea NISTOR

bursã. ªi, din ce se ºtie pânã acum, deocamdatã MS poate plãti bursele doar pentru rezidenþii care lucreazã în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii. Deocamdatã nua fost pus la punct ºi cadrul legal prin care poate fi achitatã bursa medicilor care lucreazã în reþelele sanitare care aparþin de alte ministere. Iar pânã atunci, medicii rezidenþi trebuie sã se descurce cum pot, cu salarii care nu le pot asigura nici mãcar traiul zilnic. Potrivit statisticilor, în þara noastrã salariile rezidenþilor pornesc de la 970 de lei ºi ajung

la 1.407 de lei. Mihai este rezident în anul III ºi acum abia dacã ajunge la 1.300 de lei pe lunã. “Suma este foarte micã. În momentul în care o singurã carte de specialitate costã de la 300 – 400 de lei în sus, ºi nu vorbim despre o singurã carte, ci despre mai multe, concluziile le trageþi singuri. Asta ca sã nu mai vorbim despre cheltuielile necesare traiului zilnic. Bine cã mai sunt pãrinþii sã ne ajute... Nu vrem mila

nimãnui, ci doar dreptul nostru de a învãþa, pentru a-i putea ajuta ºi pe alþii”, spune Mihai. Dacã ar primi ºi bursa specialã, rezidenþii ar urma sã primeascã în total între 1.640 de lei ºi 2.077 de lei. Oricum, un venit mult sub câºtigul european. De exemplu, un rezident francez câºtigã 1.200 de euro, în timp ce unul belgian 1.700 de euro. Car men COSMAN-PREDA

Alte zile libere, în pregãtire

omânii ar putea avea, anul viitor, încã 2 zile libere, conform unei propuneri legislative ce se aflã în consultare publicã în Senat. Este vorba despre Ziua Eroilor (Ziua Înãlþãrii Domnului, celebratã în cea de-a 40-a zi dupã Paºte) ºi Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie). Pânã la data de 21 februarie aceastã propunere legislativã se aflã în consultare publicã pe site-ul Senatului României. “Dupã cum se ºtie, în perioada 1950 – 1989, poporul român a fost vitregit de sãrbãtorirea tradiþiei sfinte de pomenire a eroilor români în Ziua Înãlþãrii Domnului fapt care fusese instituit prin Decretul – Lege nr. 1693 / 04.05.1920 ºi prin Hotãrârea din 25 mai 1920 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Deoarece, în contradicþie cu presiunile specifice regimului comunist, oamenii au pãstrat ºi respectat în continuare aceastã tradiþie sfântã, dupã Revoluþia din 1989, Bise-

rica a beneficiat de libertatea de a reface aceastã tradiþie de cinstire publicã a eroilor români cãzuþi la datorie pentru apãrarea þãrii, în cele douã Rãzboaie Mondiale. Prin urmare, Hotãrârile Sfântului Sinod din 1999 ºi 2001 au consfinþit aceastã necesitate de consacrare a Zilei Eroilor, ca Zi de sãrbãtoare naþionalã bisericeascã”, se precizeazã în propunerea legislativã. Pânã una – alta, în acest an, românii au (în total) 12 zile libere, potrivit Codului Muncii. Douã dintre

acestea, deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2 ianuarie. Celelalte sunt programate în 20 ºi 21 aprilie (prima ºi a doua zi de Paºte), 1 Mai (Ziua Muncii), prima ºi a doua zi de Rusalii (8 ºi 9 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), 1 Decembrie (Ziua Naþionalã a României), prima ºi a doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie). Dintre acestea, 7 vor cãdea în timpul sãptãmânii normale de lucru ºi 3 în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. În parantezã fie spus, angajatorii care nu-ºi compenseazã angajaþii cu timp liber sau spor, indicat de legislaþia muncii, pot primi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei. Mir cea NISTOR

14 Program & Horoscop

10:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 12:30 Maºini, teste ºi verdicte 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 17:00 Olimpiada veseliei 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Sport 19:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 21:30 Telejurnal 22:30 Biziday 23:20 Oameni care au schimbat Lumea (r)

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 21:45

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În formã Teleshopping Mondenii Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Killer Karaoke Mondenii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 America în carantinã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zidul secretelor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Preþul rãzbunãrii 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã, cu ajutorul unei rude mai în vârstã. Pentru aceasta, trebuie sã aveþi încredere ºi sã vã temperaþi orgoliul. Dupã-amiazã s-ar putea sã aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Moby Dick 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat U.C.L. 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Manchester City - Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Manchester City - Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat U.C.L. 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Vã indispune un eºec în afaceri sau o colaborare care se încheie prost. În ultima vreme, aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã toate vã sunt potrivnice. Nu mai fiþi atât de pesimist! Ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã rataþi un obiectiv important ºi sã deveniþi irascibil. Nu vã descãrcaþi nervii pe familie. Mai bine cãutaþi cauzele eºecului! Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Este posibil sã aveþi mici divergenþe cu partenerul de viaþã, care vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi cã acordaþi afacerilor prea multã importanþã. Nu încercaþi sã obþineþi bani prin orice mijloace! Nu neglijaþi odihna ºi relaxarea.

Aveþi sentimentul cã un partener de afaceri încearcã sã vã tragã pe sfoarã ºi sunteþi pus pe ceartã. Discutaþi calm, pânã lãmuriþi situaþia. Spre searã vã viziteazã un prieten apropiat, care reuºeºte sã vã redea buna dispoziþie.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Vã confruntaþi cu dificultãþi pe plan sentimental ºi sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Munca din ultima vreme îºi aratã rezultatele. Încep sã aparã satisfacþiile materiale. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Nici nu aþi terminat bine o lucrare importantã ºi deja vã gândiþi sã începeþi alta, spre nemulþumirea întregii familii. Acordaþi-le mai multã atenþie celor apropiaþi! Ar fi bine sã recuperaþi orele de somn pe care le-aþi pierdut în ultima vreme. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Un nou început

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã intraþi într-o afacere, dar nu vã grãbiþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþi decizii inspirate. Aveþi ºanse de reuºitã dacã vã stãpâniþi impulsivitatea ºi daþi dovadã de rãbdare

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude. Se pare cã nu aveþi succes nici în afaceri. În aceastã conjuncturã nefavorabilã, pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie. Puteþi fi optimist, totul va decurge conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune. Este posibil ca partenerul de viaþã sã se supere dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

21 decembrie *** 20 ianuarie Din cauza dificultãþilor financiare, nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã se poate ajunge la certuri! Vã puteþi baza pe intuiþie.

21 februarie *** 20 martie Schimbãrile de la locul de muncã vã nemulþumesc. Stãpâniþi-vã nervozitatea, pentru cã riscaþi sã complicaþi situaþia ºi mai mult. O rudã mai în vârstã încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Vã stã în putere sã evitaþi un conflict.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Percheziþii la locuinþele unui suspect de mai multe furturi

n tânãr de 19 ani din Uricani, care a comis mai multe furturi, a fost prins de poliþiºti, iar locuinþele acestuia au fost percheziþionate. Carmen COSMAN - PREDA Poliþiºtii au efectuat pe raza oraºului Uricani douã percheziþii domiciliare la imobilele unui tânãr în vârstã de 19 ani, suspectat de comiterea unor infracþiuni de furt. „În cadrul anchetei s-a stabilit cã acesta ar fi comis ºase infracþiuni de

furt, respectiv o tentativã de furt din bancomatul instalat în incinta unei societãþi comerciale”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma percheziþiilor domiciliare au fost ridicate mai multe bunuri susceptibil a proveni din sãvârºirea infracþiunilor de furt din mai multe societãþi comerciale,

respectiv ceasuri, þigãri sau bani. Investigaþiile continuã sub supravegherea

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri 19 Februarie 2014, în oraºul: - Lupeni între orele 10:00 13:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Montare distribuitor str. Parangului, bl. G1, sc. 2.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, tânãrul fiind cercetat în stare de libertate.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014

Parângul promovat noaptea

este 60 de împãtimiþi ai muntelui vin la prima ediþie, una de iarnã, „Parângul night challenge” prin care organizatorii promoveazã muntele ºi sportul. Dupã ce în varã au trecut pe acest traseu cu bicicletele, acum vor urca pe jos ºi vor coborî pe schiuri, într-un mod inedit.

mizeazã pe o participare la nivel naþional ºi vor astfel sã promoveze munþii Parâng. „Este o competiþie sportivã organizatã de Asociaþia Sportivã Bike End Ride Petroºani, care ºi-a propus sã orga-

nizeze douã mari competiþii, pe an. Una de varã, o competiþie de ciclism ºi una de iarnã, de alergare montanã ºi schi de turã, care dorim noi sã devinã embleme ale Petroºaniului”, a declarat Avram Iancu, organizatorul întrecerilor. Inedit este pânã

Diana MITRACHE Totul începe sâmbãtã la orele serii, când sportivii sunt aºteptaþi în zona telescaunului din Parâng. Vor urca apoi în munte, pe jos, pe un traseu de 4 kilometri ºi jumãtate, prin zãpadã, diferenþa de nivel fiind de 1.000 de metri. Organiztorii

ºi modul în care organizatorii au gândit competiþia, pentru cã sportivii sunt aºteptaþi sã se echipeze pânã ºi cu lanterne. „Este o competiþie, care se desfãºoarã în mediul nocturn. La 16,30 va avea loc startul, de la baza pârtiei B din Parâng, în 22 februarie. La momentul acesta, sunt înscriºi, conform site-ului oficial al competiþiei, 61 de sportivi, din toate colþurile þãrii, competitori care vor da nãvalã în Parângul Mic”, a mai adãugat Avram Iancu, care spune cã porþile prin care vor fi nevoiþi sã treacã

sportivi vor fi luminate de fãclii ºi focul va fi principala temã a competiþiei nocturne. La aceastã ediþie, sportivii au douã competiþii la care sã participe. Una este de alergare montanã, de la baza pârtiei pânã sus, pe verticalã, pânã pe Vârful Parângul Mic. Cea de a doua categorie se desfãºoarã de sus în jos, pe schiuri de turã, iar organizatorii spun cã, dacã nu va fi suficientã zãpadã, atunci coborârea se va face doar pe pârtia B, una dintre cele mai noi din Parâng.

Brâncuºi, 138 de ani de la naºterea sa

a ceas aniversar, în 2014, mai mult ca oricând, memoria lui Constantin Brâncuºi este lãsatã uitãrii, sau, mai rãu, ceea ce ne-a lãsat el ca moºtenire de necontestat se aflã într-un proces de controverse. Diana MITRACHE S-au împlinit 138 de ani de la naºterea marelui Constantin Brâncuºi, iar astãzi, în Petroºani, nimic nu ne aminteºte acest lucru. Singurul colþ dedicat lui Brâncuºi este la Muzeul Mineritului, dar nimeni nu s-a gândit sã organizeze vreo

manifestare dedicatã acestui eveniment, care la nivel mondial este celebrat. În plus, pe lângã colþul dedicat muncii lui Brâncuºi de la Muzeul Mineritului, la Petrila ar fi un colegiu care îi poartã numele, în timp ce la Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu a realizat ºi el niºte copii ale Porþii Sãrutului ºi o Masã a

Tãcerii, care au creat mari controverse. Atelierele unde sculptorul a turnat Coloana Infinitului au rãmas doar niºte ruine, în timp ce proprietarii lor au lãsat la stadiul de promisiune tot ceea ce îi datoreazã lui Constantin Brâncuºi. Creatorul Coloanei fãrã sfârºit va fi, însã, omagiat la Bucureºti, iar în aceste zile la Târgu Jiu este analizatã metoda folositã de cei care au decis în vara trecutã sã cureþe Masa Tãcerii ºi Poarta Sãrutului. O altã controvesrã ce a iscat rumoare pânã la premierul Victor Ponta. Un eveniment de omagiere a 138 de ani de la naºterea marelui sculptor Constantin Brâncuºi, iniþiat de scriitorul Laurian Stãnchescu, neobositul militant al repatrierii osemintelor artistului român, va avea loc miercuri, 19 februarie, la un club din Bucureºti. Evenimentul este marcat, în deschidere, de

alocuþiunile actriþei Maia Morgenstern, maestrului Dinu Sãraru ºi primarului general al Bucureºtiului, prof. dr. Sorin Oprescu. Brâncuºi s-a nãscut în 19 februarie la Hobiþa în judeþul vecin, dar de-a lungul vieþii sale a ajuns ºi în Valea Jiului, unde a turnat la atelierele ce aparþin acum de Gerom, Coloana Infinitului. Muzeul Mineritului gãzduieºte câteva exponate legate de acest eveniment, poze din acel timp.

Preþul biletelor: spectacol maturi: 15 lei spectacol copii: 8 lei-adulþi, 5 lei-copii Sâmbãtã 22 februarie 2014, ora 18:00 „O mireasa de împrumut” Duminicã 23 februarie 2014, ora 12:00 „Povestea Porcului”