Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 554

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Numãrãtoarea victimelor ultimei mineriade a nãscut frica de a protesta, chiar dacã Valea Jiului moare

Anchetã derulatã cu viteza melcului >>> PAGINA A 3-A

O tânãrã a murit pentru cã poliþiºtii nu l-au prins >>> PAGINA A 3-A

Copiii din þarã, invitaþi sã organizeze spectacole în Peºtera Bolii >>> PAGINA A 4-A

Alarmã: Medicamentele bolnavilor de HIV/SIDA sunt pe sfârºite! >>> PAGINA A 5-A

”Ochiul de sticlã” funcþioneazã >>> PAGINA A 7-A

Pericol ºi la minele „pe închidere” >>> PAGINA A 10-A

Anchetã minuþioasã în privinþa silozurilor prãbuºite >>> PAGINA A 11-A

Primesc banii de la stat, însã uitã de obligaþii >>> PAGINA A 12-A

Amânãri în defavoarea întregului oraº >>> PAGINA A 13-A

Învaþã sã facã bani din artã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Anchetã derulatã cu viteza melcului

e circa patru luni de zile cercetarea în cazul pacientei operate la piciorul sãnãtos în loc de cel bolnav de un medic din Petroºani, bate pasul pe loc. Soþul femeii vãtãmate este revoltat de lentoarea autoritãþilor ºi se teme cã se încearcã scãparea vinovaþilor.

Pacienta a fost anesteziatã pe jumãtate ºi a vãzut cã medicul ºi asistentele roiesc în jurul piciorului drept. Aproape adormitã le-a spus cã nu acolo e problema, însã era prea târziu. Medicul deja trecuse la

operaþia piciorului sãnãtos, deºi pacienta fãcuse investigaþiile ºi radiografiile necesare pentru operaþia corectã. Dupã ce s-a trezit din anestezie pe patul de spital cu ambele picioare bandajate, tot Ana Cãldãrar a fost

Maximilian GÂNJU

e tem de muºamalizare

Incidentul revoltãtor, în urma cãruia o familie a ajuns în pragul disperãrii, a avut loc anul trecut la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Ana Cãldãrar, o femeie de 36 de ani, a ajuns la spital cu o fracturã la piciorul stâng, însã a fost operatã de doctor la cel drept care era perfect sãnãtos.

O tânãrã a murit pentru cã poliþiºtii nu l-au prins

e numele lui Lucian Marcu, bãrbatul din Lupeni care ºi-a ucis concubina de 22 de ani exista un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, dar care nu a fost pus în aplicare. Nicoleta Farcaº n-ar fi fost ucisã de individ dacã era arestat în ianuarie, atunci când a intrat în þarã, aºa cum ar fi trebuit. Maximilian GÂNJU În 15 octombrie 2013, Lucian Marcu a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la doi ani de închisoare pentru furt calificat. Sentinþa a rãmas definitivã, deoarece Marcu n-a fãcut recurs, el aflându-se în acea perioadã în puºcãrie în Italia, unde executa o pedeapsã pentru

certatã de personalul medical pentru cã nu le-a spus ce picior trebuie operat. Femeia a depus plângere împotriva medicului, însã deºi au trecut patru luni de zile n-a primit nici un rãspuns cu privire la stadiul anchetei. Nici de la Poliþia Petroºani ºi nici de la Colegiul Medicilor Hunedoara.

tâlhãrie. Deci, Judecãtoria a emis, aºa cum prevede legea, pe numele lui Lucian Marcu, mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, pe care l-a trimis la Poliþia municipiului Vulcan, unde acesta avea domiciliul, ca sã fie pus în aplicare. Numai cã Marcu se afla în puºcãrie, în Italia. Ajuns acasã, în Valea Jiului, individul

n-a fost ridicat. Stãtea în Vulcan, iar cei de la Poliþia Vulcan susþin cã l-au tot cãutat ºi nu l-au gãsit. Cei de la Poliþia Lupeni, ar putea spune cã ei nu ºtiau despre mandatul de executare a pedepsei emis pe numele lui Marcu ºi cum acesta n-a ieºit în evidenþã cu nimic, n-au avut cum sã-l aresteze. Criminalul nu s-a ascuns însã ºi tot cartierul din Lupeni ºtia de ameninþãrile lui cu moartea la adresa tinerei. ªi totuºi, poliþiºtii din Lupeni n-au aflat de el. În 2013, aceeaºi poliþiºti aveau sã-ºi facã meseria foarte bine ºi îl arestau pe Marcu dupã ce primiserã un mandat internaþional de la italieni.

Ce s-a întâmplat acum rãmâne de stabilit, precum ºi dacã au vreo vinã. Nu aceleaºi circumstanþe le au cei din Vulcan unde Marcu avea domiciliul, chiar dacã nu stãtea acolo. ªeful IPJ Hunedoara a dat dispoziþie cãtre Biroul de Control Intern al Inspectoratului, sã verifice la Poliþia Vulcan ºi la cea din Lupeni, modul în care a fost pus în lucru mandatul de executare a pedepsei cu închisoare emis pe numele lui Lucian Marcu.

Soþul acesteia crede cã se încearcã muºamalizarea incidentului, chiar dacã lor le-a distrus viaþa. Bãrbatul a trebuit sã-ºi îngrijeascã soþia operatã la ambele picioare pentru cã nu se putea miºca ºi a rãmas fãrã loc de muncã. „Am tot venit la Poliþia Petroºani ca sã aflãm cum stau lucrurile, daca mai trebuie ceva pentru anchetã. Ni s-a luat o singurã declaraþie, atunci dupã incident ºi dupã aceea n-am mai fost bãgaþi în seamã. Am depus documentele medicale, au spus cã trebuie fãcutã o contraexpertizã ºi cã ne vor programa dar nu ne-au mai programat. Apoi au zis domnii de la poliþie cã trebuie fãcutã din nou ancheta pentru cã s-a schimbat codul penal. Practic suntem purtaþi pe drumuri, de fapt ei

nici nu ne bagã în seamã, eu mã tot duc sã întreb ce se mai întâmplã pentru cã sunt patru luni ºi nu s-a ajuns la un rezultat. Îmi este teamã cã vor sã ºteargã totul de parcã nu s-ar fi întâmplat nimic. Pentru cã nu avem posibilitãþi, nu ne bagã în seamã”, ne-a declarat Daniel Cãldãrar, soþul femeii operate greºit.

rãiesc dintr-o pensie

Cei doi soþi nu mai au nici un venit în prezent dupã ce bãrbatul a trebuit sã renunþe la locul de muncã pentru a-ºi îngriji soþia. „Practic trãim din pensia lui tata, noi nu mai avem venit. Eu nu mai am loc de muncã, ne-a nenorocit aceastã greºealã a medicului. Vrem sã se facã dreptate”, mai spune bãrbatul. Acesta nu este singurul caz în care un pacient are de suferit din cauza unor doctori de la Petroºani. Un bãiat de 3 ani a fost operat greºit de un chirurg dupã ce medicul ortoped a comis o încurcãturã. Copilul a fost ºi el operat la mâna sãnãtoasã în loc de cea bolnavã, iar pãrinþii lui i-au acþionat în judecatã pe medicii vinovaþi ºi au câºtigat.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Promovare turisticã ºi antreprenoriat ªcoala I.G. Duca - centru

romovarea culturii antreprenoriale ºi calificarea personalului din domeniul turistic sunt câteva dintre prioritãþile Cercului ªtiinþific Studenþesc Anteprenoriat ºi Turism. Cercul, susþinut de Universitatea din Petroºani îºi doreºte sã promoveze turismul din Valea Jiului ºi din întreg judeþul ºi sã punã bazele antreprenoriatului. Monika BACIU Cercul ªtiinþific Studenþesc Antreprenoriat ºi Turism reprezintã un prim pas din cadrul unui demers complex prin intermediul cãruia se încercã o apropiere a mediului educaþional de cel profesional ºi o mai bunã corelare a competenþelor personale cu nevoile existente în prezent pe piaþa muncii. Unul dintre cele mai importante roluri ale sale este de a crea o punte de legãturã între teorie ºi practicã, între studenþi, profesori ºi profesioniºti, astfel

încât sã ofere posibilitatea unui schimb real de experienþe ºi idei, care sã susþinã ºi sã evidenþieze importanþa educaþiei antreprenoriale în economia modernã, cât ºi necesitatea introducerii acesteia în sistemul de învãþãmânt românesc. ”Dupã o muncã intensã de câteva luni, în care au trecut de fazele eliminatorii, în 29 mai echipa Come True de la Universitatea din Petroºani, Facultatea de ªtiinþe a participat la finala celei de-a XI-a ediþii a Competiþiei Naþionale de

Antreprenoriat “Compania Anului” la secþiunile elevi ºi studenþi. Astfel, pe scena Ateneului Român, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, la care a participat ºi Remus Pricopie, Ministrul Educaþiei Naþionale echipa din Petroºani a luat unul din cele 4 premii destinate studenþilor, premiul pentru cel mai bun plan de afacere pentru produsul Smart Wash. Competiþia a fost constructivã iar criteriile de evaluare ale juriului pentru cele 27 de echipe au urmãrit munca în echipã, capaci-

tatea de stabilire a obiectivelor, planificarea financiarã, modalitãþile de dezvoltare a produsului, a marketingului ºi vânzãrilor, precum ºi profitabilitatea afacerii. Felicitãri echipei coordonatã de lector univ. dr. ec. Fleºer Alina ºi ºef lucrãri dr. ing. Vamvu Petre ºi formatã din Irºai Alexandru - student la Economia Comerþului, Turismului ºi Serviciilor, ªerbãnoiu Felicia ºi Niþescu Florin masteranzi la Managementul Strategic al Afacerilor, Bendea Mirabela - masterand Managementul Resurselor Umane”, se aratã pe site-ul Universitãþii Petroºani. O întâlnire a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute în staþiunea montanã Straja.

Copiii din þarã, invitaþi sã organizeze spectacole în Peºtera Bolii

eºtera Bolii, scenã pentru spectacole. Dupã succesul pe care l-a avut concertul de muzicã folk din Peºtera Bolii, responsabilii acesteia au decis ca în perioada vacanþei de varã sã punã la dispoziþia elevilor acest monument al naturii pentru ca acolo sã fie organizate spectacole. Monika BACIU ”La Peºtera Bolii din momentul în care începe vacanþã grupuri de copii, de amatori din toatã þara care doresc în zilele de sâmbãtã sã-ºi susþinã spectacole în peºterã, coruri, recitale, expoziþii de fotografie, de picturã, noi le vom pune peºtera la dispoziþie gratis.

Vizitatorii care vor veni în perioada când ei vor face acel spectacol, 510% din încasãri va fi al lor. Deja am semnale de la Cluj, Timiºoara, Reºita, în special gruburi de cor de la Timiºoara care vrea sã vinã cu o piesã de teatru” a declarat Imre

Szuhanek, preºedinte Asociaþia Petro Aqua. Înca din perioada interbelica în cea mai mare sala a pesterii au fost

organizate concerte muzicale. Sala a fost denumita Sala de concert si dans ca urmare a acusticii deosebite de care a dat dovada. În anul 2007 în ziua de 1 mai tot în spiritul traditiei s-au desfasurat manifestari artistice atât în interiorul pesterii cât si în afara ei.

de examen

eci de absolvenþi de clasa a VIII-a intrã de marþi în fabra examenelor. Este doar o simulare, dar la ªcoala I.G Duca, unde este ºi centrul de examinare, totul va decurge ca la examen, în condiþii similare. Diana MITRACHE Elevii din clasele terminale ale gimnaziului sunt marþi ºi miercuri în examene. Ei dau practic cele douã probe ale examenului în condiþii similare cu cele care vor fi în varã, cu precizarea cã acum vorbim doar despre o evaluare iniþialã, care le va spune ce mai au de pregãtit pânã la examenul propriu-zis. Adicã supravegheaþi de profesori ºi camere, dar vor fi nevoiþi sã se conformeze rigorilor ca la examen. „Vom avea examen ºi la Limba ºi Literatura Românã ºi la Matematicã, începând cu ziua de marþi. Copiii vor sosi pânã la ora 8,30 în sãli. Trebuie sã aibã cu ei buletinul, sau carnetul de note, cu care vor fi legitimaþi, exact cum se procedeazã la examen. Dupã care la ora 9,00 va începe examenul de simulare în sine ºi se va termina la ora 11,00”, a declarat Nicoleta Demeter, director la ªcoala I.G. Duca din Petroºani.

Tot ce se întâmplã în timpul examenului va fi înregistrat ºi va rãmâne document filmat, iar regulile vor fi extrem de bine respectate. „Avem înregistrãrile pentru fiecare clasã. Examenul de simulare se desfãºoarã conform metodologiei care se aplicã ºi la evaluarea naþionalã. Sunt 15 sãli ºi în fiecare clasã existã o camerã”, a

mai adãugat profesorul Nicoleta Demeter. Toate lucrãrile din Valea Jiului vor fi corectate de o comisie care se va afla la Lupeni. Rezultatele la acest examen sunt un barometru al nivelului la care a ajuns fiecare absolvent, iar pânã la examenul propriu-zis mai este timp de învãþat.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Alarmã: Medicamentele bolnavilor de HIV/SIDA sunt pe sfârºite!

in cauza subfinanþãrii programului de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, medicamentele pacienþilor diagnosticaþi cu HIV/SIDA sunt pe sfârºite. În judeþul Hunedoara sunt aproximativ 280 de bolnavi care au nevoie de tratament ca de aer ºi care s-au mai confruntat, în anii trecuþi, cu astfel de situaþii îngrijorãtoare. Carmen COSMAN - PREDA

Cine hotãrãºte cine trãieºte ºi cine moare? Este întrebarea pe care ºi-au pus-o nu o datã pacienþii incluºi în Programul Naþional de Tratament HIV/SIDA. Un program pentru care, ciclic, nu se gãsesc fonduri suficinete, deºi fãrã tratament aceºti bolnavi sunt condamnaþi la moarte sigurã. Pornind de la situaþia îngrijorãtoare din mai multe judeþe ale þãrii, unde medicaþia deja sa terminat, Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a cerut date de la toate DSP-urile ºi spitalele din þara care trateazã pacienþi seropozitivi, iar rãspunsurile aratã "o situaþie criticã a modului cum se desfãºoarã Programul Naþional de Tratament HIV/SIDA". "Problemã pleacã de la Ministerul Finanþelor ºi de la modul cum a fost alocat bugetul programelor naþionale de sãnãtate gestionate de Ministerul Sãnãtãþii. Pentru primul trimestru practic nu a fost alocat buget pen-

tru aceste programe, ceea ce s-a alocat acoperã doar platã creditelor de angajament din trimestrul IV al anului 2014. Existã fonduri bugetate în trimestrele celelalte ale anului 2014, care ar acoperi cam cinci luni de tratament pentru pacienþi la un necesar real", aratã UNOPA. Oficialii Uniunii spun cã, în mai multe judeþe tratamentul se

judeþele Galaþi, Hunedoara, Vaslui, Cluj, Prahova, Dolj sunt în pericol de a nu mai putea asigurã tratamentul.

ºteaptã suplimentarea bugetului În judeþul Hunedoara sunt înregistraþi aproximativ 280 de bolnavi cu

toatã þara. La noi, din fericire, nu a fost nevoie de întreruperea tratamentului, nici anul trecut, nici în

Problemele erau grave, iar bolnavii au atras atenþia cã, de 4 – 5 luni douã sãptãmâni aveau medicaþia necesarã, iar douã sãptãmâni nu. Ulterior, nu au au mai fost astfel de disfuncþionalitãþi, însã pacienþii ºtiu cã orice întrerupere poate însemna moarte!

terminã în aceste zile ºi spitalele spun cã nu mai pot face comenzi din cauza cã legea le interzice sã facã comenzi în contul fondurilor alocate pentru alte trimestre, semnaleazã în continuare organizaþia. Din rãspunsurile primite de UNOPA pânã acum din teritoriu,

HIV/SIDA, iar cei mai mulþi sunt în Petroºani. Vorbim doar despre cazurile cunoscute pentru cã, în realitate, existã mai multe persoane infectate cu virusul HIV care nu au fost încã diagnosticate. Aceºtia au nevoie de un tratament costisitor, pentru care se alocã din bugetul de stat câteva mii de lei lunar. Cu cât boala este mai avansatã, cu atât cresc ºi costurile, dar altfel bolnavii ar fi condamnaþi la moarte. Din fericire, deocamdatã în judeþ medicamentele nu s-au terminat. “Într-adevãr ºtim cã sunt probleme, iar Federaþia UNOPA a fãcut demersuri pentru

acest an. De când este domniºoara doctor Marina, conlucrãm foarte bine ºi chiar îºi dã interesul”, a declarat Dorina Ignaþ, preºedintele Asociaþiei “Noua Speranþã” din Petrila. Iar medicul care se ocupã de aceºti pacienþi, dr. Corina Marina, spune cã se aºteaptã suplimentarea bugetului: “Situaþia este aºa cum o ºtiþi, dar, se pregãteºte la Minister suplimentarea bugetului”. Bolnavii infectaþi cu HIV ºtiu, însã, ce înseamnã întreruperea tratamentului. În urmã cu circa doi ani au protestat faþã de faptul cã primeau tratamentele, decontate pe program naþional, cu mari sincope.

mbolnãviþi în spitale

Sute de copii din Valea Jiului au contractat virusul HIV în spital. Numãrul lor real nu este cunoscut nici la ora actualã ºi doar cei care au fost depistaþi seropozitiv – absolut întâmplãtor – sunt luaþi astãzi în evidenþe. Majoritatea pacienþilor s-a îmbolnãvit în spital, între 1989- 1990 din cauza unei vitamine perfuzabile administrate la naºtere, care ar fi fost primitã din Franþa sub formã de ajutoare umanitare. Potrivit statisticilor, în Valea Jiului au fost înregistrate 273 de cazuri de infectare cu HIV între anii 1985 – 1990. Cele mai multe sunt în Vulcan respectiv 40,68%, urmat de Petroºani, cu aproape 30% din cazuri ºi Petrila cu 14,22 de procente. Paradoxal, îmbolnãvirile au fost descoperite absolut

întâmplãtor. Valea Jiului era un adevãrat focar de infecþie în ceea ce priveºte inefectarea cu trichinella spiralis, aºa cã s-au fãcut testãri specifice, care au reliefat ºi existenþa infectãrii cu virusul HIV. Unii copii au fost diagnosticaþi timpuriu ºi au intrat imediat sub tratament, alþii au aflat abia la adolescenþã cã sunt purtãtorii virusului ucigaº. Pentru câteva zeci dintre ei, timpul a fost neiertãtor. Au pierdut lupta cu viaþa, dar au rãmas în amintirea celor dragi. Nici pentru cei rãmaºi în viaþã nu a fost mai uºor. Au avut de luptat cu mentalitãþile, cu prejudecãþile ºi se tem mai mult de respingere decât de moarte. Unii, în schimb, au avut tãria de caracter sã meargã mai departe, chiar dacã numai ei ºtiu ce este în sufletul lor. Puþini, e drept, dar cu riscul de a fi izolaþi au vrut sã-ºi definitiveze studiile pânã la facultate ºi au reuºit. ªi au luat viaþa în piept… Speranþa de viaþã în cazul lor este acum de aproximativ 40 de ani, spun aceleaºi statistici, dar ei sperã sã depãºeascã aceastã barierã fatidicã, însã numai dacã statul nu va pune bariere financiare din nou ºi le va reteza din nou aripile.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Guvernul va adopta un plan de restructurare care include reducerea cu 2 miliarde lei a arieratelor companiilor de stat

uvernul va adopta un plan de restructurare, în urmãtoarea ºedinþã, care va include o reducere a arieratelor companiilor de stat cu aproximativ 2 miliarde de lei, a anunþat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

"În primul rând, arieratele companiilor de stat, primele pe care le observãm, aproximativ 8 miliarde de lei, au scãzut de la lunã la lunã. Nu au scãzut atât de agresiv,

atât de mult cât ne-am propus sã scadã, dar trãim într-un context. În acest context, datoriile sectorului privat nu au scãzut mai rapid decât ale sectorului public, iar

raportul e de 4 la 1, deci privatul are datorii la stat de patru ori mai mari decât statul. În ºedinþa urmãtoare de Guvern, cum a spus ºi domnul prim-ministru, vom adopta un plan de restructurare, care va include o reducere a arieratelor companiilor de stat cu aproximativ 2 miliarde de lei", a arãtat Liviu Voinea. Agerpres

Peste 6000 de pensionari sunt datori din pensie

n judeþul Hunedoara existã peste 140.000 de pensionari. Dintre aceºtia mai bine de 6.000 au poprire pe pensie din cauza datoriilor la casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit, administraþiile financiare, asociaþiile de proprietari, primãrii sau la bãnci. Luiza ANDRONACHE

“La nivelul judeþului Hunedoara sunt în jur de 6300 de personae care au propriri în baza unor adreese de

un leu, însã aceastã persoanã primeºte 350 de lei, adicã venitul minim garantat, pe când cea mai mare este de 10.100 de lei, de care benecifiazã o

singurã persoanã la nivel judeþean. O veste bunã, de aceastã datã, este cã din 15 februarie s-a dã startul vânzãrii biletelor de tratament. Pentru prima serie, de 16 zile, sunt puse la bãtaie 52 de bilete, iar pânã acum 20 au fost adjudecate.

la diferite unitãþi bancare sau instituþii”, a afirmat Ilei Toma, director executiv Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara. Cea mai micã pensie din judeþ este de

Inspecþia fiscalã, cu ochii pe agenþii economici

ngajaþii din cadrul Inspecþiei fiscale a A.J.F.P. Hunedoara, au reuºit în prima lunã din 2014 sã atragã la bugetul de stat venituri suplimentare în sumã totalã de 14.507 mii lei din diferenþe de impozite ºi taxe, 9.354 mii lei respectiv accesorii 5.153 mii lei, susþine Florian ªrban, ºeful administraþiei. Marius MITRACHE În luna ianuarie 2014, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã au efectuat un numãr total de 54 acþiuni de control la persoane juridice, ocazie cu care s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a regle-

mentãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat. De asemenea, potrivit inspectorilor fiscali, s-a urmãrit realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru care agenþii economici au solicitat rambursarea

taxei pe valoarea adãugatã. “În aceastã perioada au fost soluþionate un numãr de 21 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 46.900 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire

suma de 46.344 mii lei ºi s-a respins suma de 556 mii lei.De asemenea, au fost diminuate pierderile fiscale înregistrate de agenþii economici cu suma de 24 mii lei”, aratã Florian ªerban. La contribuabili persoane fizice s-au efectuat un numãr de 26 acþiuni de control, rezultatele acestor acþiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 24 mii lei, din care diferenþe de impozite ºi taxe însumeazã 17 mii lei, iar accesorii 7 mii lei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

”Ochiul de sticlã” funcþioneazã

maginile surprinse de camerele de supraveghere din Petroºani au ajuns pe mâna organelor de anchetã. Municipalitatea de la Petroºani a implementat în urmã cu câþiva ani un sistem de supraveghere video pentru centrul localitãþii. În perioada aceasta în zonele supravegheate de lentilele lui ”Big Brother” au fost comise diferite fapte, iar imaginile au fost trimise de Poliþia Localã cãtre organele de anchetã. Monika BACIU

”Camerele de supraveghere din municipiul Petroºani s-au dovedit foarte utile încã de la montarea lor, în special în zona de centru a municipiului. Ca exemplu, putem spune cã Poliþia Localã a primit din partea instituþiilor abilitate 30 de solicitãri în anul 2013 pe care le-a

onorat, a pus la dispoziþia organelor competente imaginile surprinse de camerele de supraveghere”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Municipalitatea vrea ca pe viitor acest sistem de supraveghere sã fie extins ºi în alte zone mãrginaºe ale localitãþii, asta pentru a reduce infracþionalitatea.

”În planul de dezvoltare al municipiului Petroºani pentru perioada de dezvoltare 2014-2020 a fost prevãzutã extinderea monitorizãrii cu camere de luat vederi pe o suprafþã mai mare”, a mai spus sursa citatã. Datele înregistrate de camerele de supraveghere sunt prelucrate de Serviciul de Poliþie Localã, iar infor-

maþiile înregistrate sunt destinate utilizãrii de cãtre operator, adicã Municipiul Petroºani, în scopul supravegherii ordinii ºi liniºtii publice, descurajãrii actelor infracþionale. Proiectul de supraveghere

video a zonei centrale din municipiul Petroºani, finanþat din fonduri europene, a costat 630.437 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 535.655 lei.

“Eficientizare” IGPR: O sarcinã în plus, un compartiment nou

entru o mai bunã monitorizare a arestaþilor la domiciliu, oficialii Inspectoratului General al Poliþiei Române a anunþat cã au fost operaþionalizate Birourile de Supraveghere Judiciarã la nivelul fiecãrui Inspectorat de Poliþie Judeþean. În realitate, sunt vechile compartimente judiciare, unde poliþiºtii angajaþi au primit o sarcinã în plus, pe lângã cele pe care le aveau deja. Carmen COSMAN - PREDA Poliþia Românã anunþã cã a luat mãsuri pentru buna aplicare a noilor prevederi legale, în conformitate cu atribuþiile ce îi revin. Este vorba despre mãsura arestului la domiciliu, a controlului judiciar ºi a controlului judiciar pe cauþiune. “O datã cu intrarea în

vigoare a noilor prevederi procesual penale au fost operaþionalizate Birourile de Supraveghere Judiciarã de la nivelul I.G.P.R., D.G.P.M.B. ºi I.P.J.-uri, precum ºi compartimentele constituite la nivelul poliþiilor municipale, altele decât cele reºedinþã de judeþ. Aproximativ 500 de poliþiºti îºi desfãºoarã, la nivel naþional, activitatea în

cadrul acestor structuri”, susþin reprezentanþii IGPR. De asemenea, a fost elaboratã o metodologie privind supravegherea persoanelor faþã de care s-a dispus mãsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauþiune sau arestului la domiciliu, pentru aplicarea, la nivel naþional, în mod unitar, a prevederilor legale ºi a

fost dezvoltatã o aplicaþie informaticã pentru evidenþa acestora.

ceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrile Dacã în teorie lucrurile sunã bine, în realitate vorbim despre aceleaºi structuri ºi nu neapãrat de

compartimente noi cu poliþiºti care sã supravegheze special aceste persoane. “Sunt, de fapt, cei de la judiciar, cãrora li s-a inclus în fiºa postului, pe lângã alte atribuþii, ºi activitatea de urmãrire, monitorizare a acestor persoane”, a explicat Bogdan Niþu, purtãtor

de cuvânt al IPJ Hunedoara. Acesta spune cã nu se pune problema creãrii unor noi compartimente, mai alescã sunt localitãþi unde nu existã niciun arestat la domiciliu. De precizat cã în judeþul Hunedoara sunt în evidenþã nouã persoane arestate la domiciliu.

8 Actualitate

storia minerilor, de la origini ºi pânã în prezent, aratã cã aceºti oameni dintre Jiuri s-au sacrificat pentru fiecare drept, pentru fiecare bucatã de pâine în plus... Au avut parte de gloanþe, de închisori, de rãni pe trup ºi suflet... 16-17-18 februarie 1999, ”ultima mineriadã”, sunt zilele negre în care minerii au fost bãtuþi, arestaþi ºi un alt om care s-a solidarizat cu ei – omorât. Acel moment este mai mult decât ºi-au dorit politicienii ºi guvernele: s-a nãscut frica, iar minerii nu vor mai fi capabili sã protesteze multã vreme împotriva dezastrului care omoarã acum Valea Jiului.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Numãrãtoarea victimelor ultimei mineriade a nãscut frica de a protesta, chiar dacã Valea Jiului moare În cotidianul nostru din data de 9 ianuarie 2014, în materilul cu titlu ”Dupã 15 ani, primele vinovãþii asumate pentru evenimente din ianuarie 1999” – în care am relatat evenimentele de la Costeºti pânã la Pacea de la Cozia, penultima mineriadã – am promis cã vom relata evenimentele din viaþa minerilor ºi a mineritului din Valea Jiului din luna februarie a acelui an sângeros pentru mineri – Stoeneºti 1999. ªi pentru cã se împlinesc 15 ani în 17-18 februarie de la încheierea acelui moment, l-am rugat pe preºedintele executiv al Ligii Sindicatelor Miniere de atunci, Costel Postolache, sã ne relateze ºi lucruri neºtiute, scãpate de presã în acea vâltoare a evenimentelor... Costel Postolache ne-a relatat cã, dupã pãrerea sa, Stoeneºtiul nu ar fi trebuit sã aibã loc. ”Spun cã nu trebuia sã se întâmple Stoeneºtiul pentru cã dupã Pacea de la Cozia, din 23 ianuarie 1999, guvernul s-a þinut de cuvânt ºi în data de 12 februarie 1999, la

Compania Naþionalã a Huilei, a avut loc ºedinþa Consiliului de Administraþie care a consfinþit promisiunea de la Cozia a premierului Radu Vasile – 2000 miliarde lei, iar producþia trebuia sã fie de 1325 miliarde lei. Aceastã ºedintã a CA a CNH a avut repeziciune în aplicarea celor negociate tocmai pentru a opri o hotãrâre a

LSMVJ, la iniþiativa lui Miron Cozma, din 9 februarie din acel an, prin care se declara grevã generalã în 15 februarie 1999. Acea Hotãrâre a fost semnatã de majoritatea liderilor de sindicat cu condiþia consultãrii membrilor de sindicat. Eu nu am semnat-o. A venit acea sentinþã pentru Miron Cozma, în 15 februarie, care îl condamna la 15

ani închisoare ºi atunci a pornit tãvãlugul (plecarea minerilor la Bucureºti – n.n.). La Ligã am fãcut toate demersurile la Minsiterul Justiþiei, Procuratura Generalã a României, cãtre toþi factorii ºi chiar cãtre prim ministru ºi

preºedintele Constantinescu. În 16 februarie, înainte de a se face dimineaþã minerii au fost luaþi prin surprindere de forþele de ordine. Pe la ora 9,00 Miron a fost arestat ºi mulþi mineri au fost rãniþi... În 18 februarie, dimineaþa în curtea CNH era plinã de mame, de soþii care plângeau, erau ºi soþiile lui Loiº ºi Casapu, care m-au implorat sã le aduc bãrbaþii acasã. Dar nu se

nimeni, apoi la Caracal, unde am gãsit un decedat, din cei aduºi. Nu ni s-a permis sã-l vedem decât atunci când a venit comandantul adjunct al Poliþiei din Caracal. El a fost cel care, ulterior, ne-a transmis date cu privire la decedat. Era din Petroºani, un angajat de-al lui MOMO (foto jos), tractorist. Acolo am stat de vorbã cu cei accidentaþi... În aceeaºi searã am plecat spre Spitalul din Slatina. Vreau sã vã

putea ieºi din Valea Jiului, era interdicþie cãtre Bucureºti. Primul lucru care l-am fãcut a fost sã mã duc la comandatul Poliþiei Petroºani, Dobre Ionel, ºi i-am cerut sã ne obþinã de la ministrul de Interne. Constantin Dudu Ionescu, o facilitate, aceea de a ne lãsa sã mergem spre zona Stoeneºti pentru a ne aduce rãniþii acasã. Luasem legãtura ºi cu d-na ªodolescu, directorul Spitalului, pentru a ne ajuta, în caz de nevoie cu salvãri. A fost de acord imediat... În jurul orei 15, în aceeºi zi, am primit aprobarea de a pleca. Între timp, fusese pus în miºcare un tren pentru ca minerii noºtri sã se întoarcã acasã. Am plecat din Vale cu douã maºini, eu cu una, Gheorghe Emil cu alta. Prima orpire a fost la Spitalul din Craiova unde nu am gãsit pe

spun cã un ajutor extraordinar l-am primit din partea lui Constantin Bitu, am înnoptat la el acasã, cu colegii ºi a doua zi dimineþa am continuat drumul spre Slatina ºi Drãgãneºti Olt. La întoarcere am luat pe cei care erau transportabili pentru a-i aduce acasã. Cred cã am adus ºase persoane. Dl. Bitu le-a plãtit o masã celor ºase rãniþi... Dupã câteva zile, am solicitat ministrului de Interne Dudu Ionescu ca minerii, sã nu fie purtaþi pe la Bucureºti, care urmau sã fie audiaþi de Parchet, ci sã se deplaseze procurorii la Petroºani. Era vorba de vreo 1000 de mineri care trebuiau sã dea declaraþii. Ca urmare, a venit o comisie de la Bucureºti, care a lucrat în Poliþia Petroºani. Echipa de la Ligã coordonatã de mine, ca preºedinte executiv, am

reuºit sã-l contactãm pe regretatul ”tatã al Constituþiei”, avocat Antonie Iorgovan, ºi am încheiat un contract cu acesta pentru a-i scoate din închisoare pe Miron, Loiº, Beja ºi Casapu.... De exemplu, Loiº nici n-a fost la Stoeneºti, era într-un Peco la Caracal. Am fãcut tot ce am putut pentru a-i scoate... Vreau sã vã spun cã acea minciunã din ziarul România Mare cum cã au murit 30 de mineri a durut. Împreunã cu comandantul Poliþiei Lupeni, dl. Comãnoiu, am verificat fiecare nume de acolo. Aºa ceva nu se poate ascunde pentru cã existã rude, colegi, vecini care ar fi semnalat lipsa... Din punctul meu de vedere nu trebuia sã se întâmple asta... Stoeneºtiul, pentru cã a existat o creºtere salarialã de vreo 21% pentru subteran ºi cam 18% pentru suprafaþã. Apoi a venit anul 2000 când salariile practic s-au dublat” – a povestit Costel Postolache, cu multe dintre documente în faþã, pe care ni le-a pus ºi nouã la dispoziþie. Au fost destui care au spus cã este ciudat faptul cã preºedintele executiv al LSMVJ nu a fost cercetat. Acesta spune altceva, iar cei care au fãcut parte din acel ”lot” de cercetaþi pot confirma. ”Am fost anchetat de Parchetul Militar Bucureºti de vestiþii procurori Viorel Siserman ºi Alic Saiciuc (care ar fi constatat, conform ziuanews.ro care a citat din rechizitoriu, cã în mineriada de la Costeºti ar fi fost implicatã Ambasada Rusiei- n.n.). Am mers în grup cu Dan Toader, Vermeºan, d-na Zamfirescu. M-au þinut în anchetã de la ora 8 la 16, m-au testat, s-au

enervat... Am declarat cã totul a pornit de la Berceanu care a anunþat la televizor închiderea minelor...” – a precizat Costel Postolache. Mineritului din Valea Jiului ºi chiar evoluþia acestei zone dintre cele douã Jiului s-a datorat minerilor. Aproape

niciodatã nu s-a realizat ceva în acestã zonã fãrã lupta lor, pentru ca apoi sã plãteascã. Mineriiau fost cei care au fost împuºcaþi în 1929, minerii au fost cei bãtuþi ºi aruncaþi în puºcãrii. De data aceasta, Valea more pentru cã politicienii, guvernele ºtiu cã atunci, la Stoeneºti, au reuºit sã-i sperie ºi nu se vor mai rãzvrãti curând împotriva dezastrului fãcut cu bunã ºtiinþã de cei de la putere. Ileana FIRÞULESCU

Listele rãniþilor de la Stoeneºti 1999, spitalizaþi z Spitalul Caracal - Petre Bizic, 31 ani, Petroºani, diagnostic traumatism cranio facial, plagi escoriate - Petre Fleþan, 26 ani, Petroºani, dg. – traumatism cranio cerebral, cu plagã contuzã reg.frontalã, traumatism ochi drept - Constantin Sâmzian, 45 ani, Uricani, dg.traumatism cranio facial, tarumatism piramidã nazalã, traumatism hemitorace stâng - Gheorghe Achim, 47 ani, Petrila, traumatism cranio-cerebral acut recent deschis - Mihai Pleºea Pleºea, 44 ani, dg. – hematom post traumatic scapular stâng, traumatism torace posterior, traumatism piramidã nazalã, plãgi escoriate cot stg ºi mâini/ laterale - Constatin Radu, 25 ani, Petrila, dg. – plagã contuzã comisurã bucalã stânga cu extindere obraz - Cristian Ghiunghiuº, Vulcan, gazat - Alex Arvatu, 41 ani, ORL. z Spitalul Drãgãneºti Olt- Chirurgie - Mihai Ilinca, Lupeni, miner - Mihail Suciu, Uricani, ºofer - Gheorghe Jura, Petrila, miner - Alexandru Nãmete, Petrila, miner - Constantin Grigoriu, Petroºani, inginer Bãrbãteni - Radu ªtefãnescu, Pui, ºofer GeneralTrans - Vasile Ghica, Petroºani, ºofer SuperTrans - Aurel Popescu, Petroºani, miner - Aurel Roºu, Petrila, miner - Dumitru Tivdã, Vulcan, miner - Vasile Munteanu, Petroºani, zidar - Marian ªchiopu, Vulcan, ºofer Central Transport - Nicolae Tudorache, Lonea, miner. z Spitalul Slatina - ªtefan Feleki, Lupeni - Cristian Zoltan, Petrila - Mihai Dicu, Lupeni - Mircea Grigore, Lupeni - Constantin Buda, Mãtãsari - Constantin Antohi, Lupeni - Ioan Costea, Aninoasa - Mircea Pãdurean, Petrila - Alexandru Vicol, Petroºani - Petru Roºca, Lonea - Dan Nicolae, Aninoasa - Victor Iustin, Vulcan.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

de la mina Lonea – o Iminãncidentul Pericol ºi la minele „pe închidere” aflatã în lista celor considerate viabile, a scos în evidenþã nereguli ºi pericole care îi pândesc pe mineri, chiar ºi la suprafaþã. Cei de la minele care se închid în câþiva ani se tem ºi ei pentru siguranþa muncitorilor, mai ales cã acum clãdirile vechi nici nu le mai aparþin lor. Clãdirile aflate la suprafaþã în incinta minelor ce intrã în programul de închidere sunt ºi ele pericole reale pentru angajaþi. Asta a reieºit mai ales dupã ce duminicã, o clãdire unde se sorta cãrbunele s-a prãbuºit

pur ºi simplu la Lonea, iar în 2014, tocmai aceste construcþii sunt luate în vizor. „În proiectul de buget pe 2014, pe cheltuieli excepþionale, am avut prinsã suma de 51.000 de lei, reprezentând ajutorul de stat pentru acoperirea costurilor excepþionale, din care pentru lucrãrile miniere de închidere sunt aproximativ 21.000 de lei. La aceastã orã putem spune cã lucrãm la reactualizarea proiectelor, în mod deosebit, pentru activitatea de suprafaþã, activitate la care în anii 2013 ºi 2012 nu am fãcut nimic, pe lângã componenta subteranã, pe

care am atins-o în trimestrul IV al anului trecut ºi unde am putut sã facem lucrãrile toate. În 2014 vor fi la suprafaþã lucrãri de închidere ºi ecologizare”, a declarat Aurel Anghel, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Responsabilii de la

minele neviabile recunosc cã la fiecare unitate sunt astfel de clãdiri vechi cu risc de demolare, însã, o parte dintre ele nici nu le mai aparþin, ca sã poatã lua mãsuri în acest sens. „Sunt construcþii vechi, care nu ne mai aparþin nouã. Sunt clãdiri în patrimoniul primãriei. La toate

aceste clãdiri s-au fãcut evaluãri la structura de rezistenþã a lor. Sunt compartimentele de securitate minierã care au stabilit traseele pe care sã circule muncitorii ºi ce clãdiri ºi utilitãþi mai pot fi folosite din incinta sucursalelor. Din pãcate, aceste clãdiri vechi, cum ar fi cele din incinta minei

Petrila, care sunt prevãzute în planul de închidere, cu siguranþã vor trebui demolate ºi terenul aferent ecologizat”, a mai adãugat Anghel. Inspectorii de muncã iau în calcul ºi acest aspect ºi, doar la finele anului trecut douã unitãþi miniere au fost amendate din cauza condiþiilor improprii de la suprafaþã. Este vorba despre mina Uricani ºi Petrila, care fiecare a fost amendatã cu câte 3.000 de lei tocmai din cauza celor care lucreazã în clãdirile de la suprafaþã. Acum, cele douã mine se aflã în programul de aducere la îndeplinire a sarcinilor trasate de inspectorii de muncã. Diana MITRACHE

Sondaje de opinie pentru reconversia profesionalã

ondaje de opinie în rândul viitorilor disponibilizaþi. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului va efectua în perioada urmãtoare mai multe sondaje de opinie în rândul anga-

jaþilor pentru a stabili care sunt cursurile de reconversie profesionalã pe care aceºtia ºi le-ar dori. ”Cursurile de reconversie profesionalã se întind pe o perioadã de 30 de zile de la aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli avem sumele prevãzute pentru reconversia profesionalã. Vom avea o colaborare cu forurile competente ºi cu firmele competente pentru

reconversia profesionalã ºi vom stabili liniile, sondajele necesare în care va merge societatea pentru reconversia profesionalã. În primã fazã se vor face niºte studii la toate sucursalele legate de ce ar vrea sã practice dupã disponibilizare fiecare om ºi dupã centralizarea lor vom hotãrî cu cine vom face aceste cursuri, care va fi numãrul de participanþi, sumele care vor

fi alocate pe o perioadã pânã la disponibilizãrile din noiembrie”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Anul acesta de la societatea de închideri mine vor mai pleca 200 de angajaþi în cadrul programului de reducere a activitãþii. Pentru aceºtia societatea va plãti cursurile de reconversie profesionalã. Monika BACIU

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Anchetã minuþioasã în privinþa silozurilor prãbuºite

ercetarea evenimentului de la Mina Lonea, unde duminicã s-au prãbuºit 8 silozuri de steril, este de duratã. Inspectorii de muncã de la Petroºani nu exclud nicio ipotezã în cercetarea pe care o fac la faþa locului. Inspectorii de muncã de la Petroºani au demarat cercetãrile de specialitate în privinþa incidentului de la Mina Lonea, unde s-au prãbuºit 8 silozuri de steril. O anchetã minuþioasã, care trebuie sã cuprindã absolut toate aspectele care ar fi putut conduce la producerea evenimentului. “Trebuie sã vedem proiectul, sã vedem dacã a fost respectat, dacã s-au fãcut

modificãri de-a lungul timpului sau dacã a cedat din cauza utilizãrii îndelungate, pentru cã are o vechime de vreo 60 de ani. S-a delimitat zona periculoasã, zona prãbuºitã ºi cea care este

posibil sã fi fost afectatã. Este posibil ºi ca silozurile care au rãmas în picioare sã fi fost afectate, dar acest lucru nu se va putea ºti cu certitudine decât dupã ce se ridicã zona surpatã ºi se va

Mina Lonea dã în continuare cãrbune

varia produsã la exploatarea minierã Lonea va creºte costurile cu producþia, însã pierderile minei ºi implicit ale Complexului Energetic Hunedoara ar fi fost semnificativ mai mari dacã s-ar fi oprit activitatea minei. Ortacii de la mina Lonea îºi desfãºoarã programul normal de lucru în subteran, iar huila extrasã este însilozatã în silozurile din subteran ºi încãrcatã în vagoane care o duc cãtre Uzina de Preparare a Cãrbunelui Coroieºti –Vulcan pentru procesare. Minerii de la Lonea nu trebuie sã-ºi facã griji pentru locurile de muncã a explicat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, dupã ce a analizat toate variantele posibile ºi a ajuns la concluzia cã dacã producþia minei ar fi opritã chiar ºi pentru câteva zile, pierderile ar fi foarte mari. ªeful CEH, Daniel Andronache, a

explicat cã avaria de la exploatare înseamnã costuri mai mari cu producþia pentru cã huila nu mai poate fi sortatã direct la minã ci trebuie transportatã cãtre Preparaþia Coroieºti, dar aceste costuri sunt „suportabile” pânã când va fi remediatã problema de la mina Lonea. Totodatã, Andronache a mai precizat cã minerii

îºi vor primi lefurile ca ºi pânã acum, în funcþie de producþia realizatã, fãrã a fi influenþate de incidentul de duminicã dimineaþa. Pe de altã parte la subunitatea ce aparþine Complexului Energetic Hunedoara ancheta este în curs, iar inspectorii de muncã, cei în construcþii ºi cei de la minã vor trebui sã gãseascã un rãspuns cu privire la cauzele care au dus la producerea evenimentului în urma cãruia silozurile s-au prãbuºit. Directorul general al CEH a dat ordin ca la toate exploatãrile miniere

ce aparþin companiei energetice sã fie efectuate expertize la construcþii, echipamente ºi alte obiective astfel ca evenimente precum cel de la Lonea sã fie evitate. Reamintim cã opt din cele 24 de silozuri existente într-o clãdire a minei Lonea s-au dãrâmat, duminicã dimineaþã, dupã ce pilonii de susþinere ai acestora au cedat. În aceste silozuri se separa cãrbunele de piatrã, înainte ca huila sã fie încãrcatã în tren pentru a fi transportatã cãtre beneficiari. Maximilian GÂNJU

putea face o expertizã tehnicã. Ne-am asigurat ºi am avut tot sprijinul experþilor de la Inspectoratul în Construcþii cã nu a fost afectat ºi puþul cu schip. Acele culoare ale clãdirii cu silozuri erau lipite, dar nu fãceau corp comun cu puþul cu schip ºi ca atare, acesta nu a fost afectat. Deci, extracþia cãrbunelui din subteranul Minei Lonea nu poate fi afectatã, ci este afectatã partea de încãrcare în vagoane”, a explicat Ileana Bodea, ºeful SSM Petroºani din cadrul ITM Hunedoara. Aceasta spune cã, în anii 2000 a fost fãcutã ºi o expertizã tehnicã a clãdirilor, care trebuie, de asemenea, analizatã, însã va fi audiat ºi personalul care deservea slozurile respective pentru a se stabili dacã s-au observat modificãri în ceea ce priveºte pilonii de susþinere. De precizat cã, spre deosebire de silozurile de cãrbune, cele de steril sunt mai

solicitate, datoritã greutãþii materialului depozitat aici. ªi tot la mina Lonea, inspectorii de muncã au mai descoperit deficienþe în subteranul minei, ceea ce a dus la amendarea unitãþii ºi adoptarea unor mãsuri imediate de remediere. Amenda pe care unitatea a primit-o însumeazã 10.000 de lei. Reamintim cã duminicã dimineaþa 8 silozuri de steril care aparþin Exploatãrii Miniere Lonea s-au prãbuºit, fãrã însã sã existe victime umane ºi nici Puþul cu Schip nu a fost afectat. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara spun cã, în urma procedurii de demolare a silozurilor respective vor fi recuperate toate echipamentele ºi utilajele existente ºi s-a stabilit un perimetru de siguranþã, aºa încât sã fie evitat orice accident. De precizat cã incidentul ar fi putut avea urmãri grave ºi nu este singura unitate minierã unde condiþiile improprii de muncã de la suprafaþã pot cauza accidente. Anul trecut, tocmai datoritã deficienþelor constatate la suprafaþã, ITM a aplicat sancþiuni de câte 3.000 de lei pentru douã exploatãri miniere din Valea Jiului, respectiv Uricani ºi Petrila. Carmen COSMAN-PREDA Luiza ANDRONACHE

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Primesc banii de la stat, însã uitã de obligaþii

rimesc bani de la stat, însã nu fac nimic pentru acest lucru. Deºi au ºi obligaþii, nu doar drepturi, benficiarii ajutorului social încearcã uneori sã se eschiveze de la munca pe care o au de prestat pentru a beneficia de banii de la stat. La nivelul municipiului Petroºani peste 800 de persoane beneficiazã de ajutor social, însã acestea au ºi anumite obligaþii. Monika BACIU ”La nivelul municipiului Petroºani, în cursul lunii februarie, avem în platã 323 de dosare, însemnând un numãr de 801 persoane beneficiare de ajutor social sau venit minim garantat. Acetse persoane, dupã stabilirea dreptului la ajutor social, au obligaþia sã depunã din 3 în trei luni la biroul nostrub o cerere-declaraþie pe

proprie rãspundere privind veniturile realizate ºi componenþa membrilor familie. Totodatã, pentru sumele acordate cu titlu de ajutor social persoanele apte de muncã din familia beneficiarã au obligaþia sã presteze lunar orele de muncã în folosul comunitãþii. De asemenea, persoanele apte de muncã au obligaþia sã depunã din 3 în 3 luni la Agenþia Teritorialã de

Ocupare a Forþei de Muncã o adeverinþã prin care sã rezulte cã aceste persoane sunt luate în evidenþã, cã nu au refuzat un loc de muncã nejustificat ºi cã nu au refuzat participarea la cursurile de calificare. Titularul ajutorului social are obligaþia sã comunice orice modificare cu privire la domiciliul, la modificarea veniturilor familiei ºi a membrilor acesteia în termen de

Liber la biletele de tratament

ensionarii din judeþ au liber la odihnã ºi tratament. Se distribuie biletele în staþiuni prin casele de pensii, cea de la Deva ºi cea localã de la Petroºani. Luiza ANDRONACHE Începând din 15 februarie s-a dat startul vânzãrii biletelor de tratament pentru pensionari. În judeþul Hunedoara sunt deja cereri înregistrate, iar pentru prima serie, de 16 zile, sunt puse la bãtaie 52 de bilete. Pânã acum doar 20 au fost adjudecate. „Orice pensionar care

se aflã înscris în sistemul de pensii din România poate beneficia de aceste bilete de odihnã ºi tratament cu condiþia sã fie extras de calculator. Existã niºte criterii: dacã a mai fost în ultimii doi ani, tipul de pensie ºi cuantumul pensiei ”, a afirmat Ilie Toma, director Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara Pensionarii care

încã nu au reuºit sã îºi procure un bilet de tratament, încã mai pot face demersuri. “ Existã locuri disponi-

15 zile de la data survenirii acestor modificãri”, a declarat Loredana Piþ, ºef serviciu SPLAS Petroºani. Lunar, mai multe persoane rãmân fãrã ajutorul social pentru cã nu îºi îndeplinesc obligaþiile. ”Ajutorul social se suspendã în cazul în care persoanele apte de muncã refuzã efectuarea orelor de muncã sau de la Forþele de Muncã refuzã un loc de muncã nejustificat sau participarea la cursurile de formare profesionalã atunci dreptul la ajutor social se suspendã. Lunar avem astfel de cazuri”, a mai precizat sursa citatã. De la data de 1 ianuarie 2014, valoarea ajutorului social a fost indexatã. Astfel, beneficiarii acestuia primesc mai mulþi bani începând cu aceastã datã. La nivelul municipiului Petroºani cea mai numeroasã familie are nouã membri, iar banii primiþi de aceasta cu titlu de ajutor social sunt în sumã de 675 de lei lunar. bile în aceastã perioadã ºi fãrã sã fie extraºi de calculator. Ei pot merge dacã doresc acet lucru”, a mai precizat Ilie Toma.

Se tipãresc cardurile naþionale de sãnãtate

ardurile naþionale de sãnãtate urmeazã sã fie distribuite în a doua jumãtate a acestui an. Cine le distribuie însã, nu se ºtie. Nici mãcar reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate nu cunosc deocamdatã mai multe detalii. Luiza ANDRONACHE Angajaþii Imprimeriei Naþionale lucreazã de zor pen-

ajunge la persoanele adulte prin intermediul Poºtei Romane. Acestea vor conþine informaþii privind grupa de sînge, RH-

tru tipãrirea cardurilor naþionale de sãnãtate, care ar trebui sã fie funcþionale din acest an. O parte dintre acestea sunt deja gata. Dar, pînã la acest moment, nimeni nu ºtie însã cu certitudine cine le va distribui. Potrivit unei declaraþii a preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Buºoi, cardurile vor

ul ºi boala majorã de care suferã asiguratul. De asemenea, pe cipurile cardurilor vor fi înscrise datele de identificare ale pacientului, dar ºi date de identificare ale medicului de familie. Informaþiile de pe card vor putea fi accesate doar pe baza unui cod PIN pe care posesorul cardului îl va schimba la activarea cardului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Dosarul Marianei Mateescu trimis la judecãtorul de camerã preliminarã

ariana Mateescu, ex-managerul Spitalului Municipal Lupeni trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu, beneficiazã de prevederile Noului Cod Penal. Dosarul a ajuns la judecãtorul de camerã preliminarã. Apãrãtorul Marianei Mateescu, av. Daniel Tomescu,

a declarat cã dosarul acesteia a fost trimis la judecãtorul de camerã prelininarã, potrivit prevederilor Noului Cod Penal, unde vor fi analizate excepþiile ridicate în acest dosar. Abia dupã aceea dosarul va ajunge din nou pe rolul instanþei de judecatã. Apãrãtorul fostului manager al Spitalului Municipal Lupeni a cerut restituirea cauzei pentru refacerea urmãririi penale, aspect asupra cãruia

instanþa nu s-a pronunþat. Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 13

Amânãri în defavoarea întregului oraº

ici acum nu s-a lãmurit situaþia cu cei care au de recuperat bani de la primãria Aninoasa. Instanþa a stabilit un nou termen pentru masa credalã. Tribunalul Hunedoara nu a stabilit nici acum lista definitivã de creanþe în cazul primãriei Aninoasa, ci masa credalã se amânã de la un termen la altul. „ Am avut termen pe 11 februarie, dar s-a amânat cauza pentru cã fostul judecãtor sindic s-a mutat la Curtea de Apel Cluj ºi în locul lui a fost numit alt judecãtor. Pentru a se putea studia dosarul, s-a amânat din nou pânã pe data de 6 martie ”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa.

Pe podium cu câinii jandarmilor hunedoreni

andarmul hunedorean Marian Alin a participat în data de 15 februarie a.c. la o expoziþie de Club ciobãnesc german ce s-a desfãºurat în municipiul Cluj Napoca. Competiþia a adunat la start 55 câini rasa ciobãnesc german din þarã ºi strãinãtate.

Jandarmul ºi fiica acestuia au prezentat la expoziþie trei câini, rasa ciobãnesc german, de a

cãror pregãtire ºi îngrijire se preocupã. La finalul competiþiei cei trei câini au ocupat locurile 1, 2 ºi 4, dupã cum urmeazã: locul 1, la clasa 6-9 luni, Etta Von Mafi Haus; locul 2, la clasa tineret, Crom Von Bienenwald; locul 4, la clasa 9-12 luni, Duffy Von Mafi Haus. Competiþia a fost arbitratã de arbitrul internaþional Richard Brauch.

Vocile din Dosarul Sucilã, expertizate la Cluj

archetul de pe lângã TribuP nalul Hunedoara a

trimis deja probele ce urmeazã sã fie expertizate în dosarul în care este judecat poliþistul Adrian Sucilã ºi mai urmeazã ca la laborator sã ajungã ºi înregistrãrile celor de la Petroºani. La termenul de luni de la Judecãtoria Petroºani, magistraþii de la Petroºani au pronunþat un nou termen, pentru data de 10 martie. De asemenea, spune avocatul Daniel

Tomescu, apãrãtorul poliþistului Adrian Sucilã, se aºteaptã ºi rezultatele exertizei de voce solicitate în acest dosar. Adrian Sucilã, acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul minor al ex-viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, vrea sã îºi dovedeascã nevinovãþia cu ajutorul unei expertize criminalistice asupra vocii ºi vorbirii, efectuatã de Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj, prin care sã stabileascã dacã interceptãrile audio (telefonice ºi ambientale) sunt autentice ºi dacã aceste dis-

Întârzierea definitivãrii listei de creanþe aduce mai multe amânãri care nu fac altceva decât sã menþinã oraºul în starea de insolvenþã. “Nu ºtiu ce ce întâmplã, vãd cã instanþa tot amânã termenele, nu þine cu nimic de instituþia noastrã. Noi am vrea cât mai repede ca tabelul de creanþe sã rãmânã definitiv ca sã putem trece la întocmirea planului de redresare, dar din pãcate, independent de voinþa noastrã nu se întâmplã acest lucru ”, a mai afirmat Dunca. Oraºul Aninoasa este prima localitate din România care ºi-a declarat insolvenþa, dupã ce a ajuns aproape în imposibilitate de funcþionare din cauza datoriilor foarte mari. Luiza ANDRONACHE

cuþii au avut loc între pãrþi. Prin aceastã expertizã se urmãreºte sã se stabileascã autenticitatea înregistrãrilor audio, identificarea persoanelor dupã voce ºi vorbire; verificarea suporturilor ce conþin înregistrãrile, dacã acestea sunt originale; verificarea înregistrãrilor în vederea

stabilirii dacã acestea au fost realizate odatã cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar, verificarea dacã înregistrãrile au fost efectuate de un echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în condiþiile în care Adrian Sucilã contestã

discuþiile telefonice. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã.

Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate. Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 17:00 Olimpiada veseliei 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:40 Clubul celor care muncesc în România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio fotbal UEFA

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 mare

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În vitezã! Teleshopping Mondenii (r) Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Iubiri secrete Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort (r) B.D. la munte ºi la

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În Timp 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Miracol pe munte (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 America în carantinã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Afaceri necurate 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Un prieten vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza unor bârfe. Aveþi rãbdare! Totul va reveni repede la normal. Nu ignoraþi sfaturile celorlalþi, doar din dorinþa de a vã demonstra independenþa.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:30 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:00 Fotbal Club 18:15 Fotbal: Steaua Universitatea Cluj 19:00 Digi Sport Special 19:15 Fotbal: Steaua Universitatea Cluj 20:00 Digi Sport Special 20:50 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Aveþi multe de fãcut, atât acasã, cât ºi la serviciu, dar se pare cã nu sunteþi în formã. Sunteþi irascibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere în faþa prietenilor ºi a partenerului de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nu reuºiþi sã vã încadraþi în programul de la serviciu, spre nemulþumirea ºefilor ºi a colegilor. Vã cam lipseºte entuziasmul, ceea ce ar putea sã vã creeze neplãceri ºi în familie. Încercaþi sã îi înþelegeþi pe cei din jur.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi nemulþumit de atitudinea celor din jur ºi riscaþi sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã, primiþi o sumã importantã de la o rudã apropiatã. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Vã enervaþi la serviciu, pentru cã nu reuºiþi sã vã terminaþi treaba la timp. Apelaþi la ajutorulul colegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþi persoanei iubite mai multã afectivitate. Nu vã lãsaþi acaparat de problemele personale!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Ar fi bine sã vã rezolvaþi dimineaþa problemele importante, când aveþi mai multã energie. În a doua parte a zilei, dorinþa dumneavoastrã de libertate poate sã ducã la o deteriorare a relaþiilor. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit o lucrare mai veche. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi o propunere de colaborare! Consultaþi-vã cu o persoanã cu experienþã. Dacã nu sunteþi atent, puteþi declanºa o ceartã în familie. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental. Dimineaþa, faceþi cunoºtinþã cu o persoana care vã atrage atenþia din prima clipã. Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unui prieten.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

S-ar putea sã fiþi nemulþumit de atmosfera creatã la locul de muncã de un coleg. Evitaþi speculaþiile ºi nu vã angajaþi în discuþii aprinse. Dorinþa de independenþã vã poate îndepãrta de prieteni.

S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vã înþelege greºit. Încercaþi sã lãmuriþi lucrurile cu calm! Dupãamiazã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi sã fiþi optimist: totul se va derula conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, dar este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã aveþi probleme la serviciu, dacã nu respectaþi indicaþiile ºefilor. Amânaþi tranzacþiile financiare ºi deciziile importante în afaceri! Ar fi bine sã comunicaþi mai mult cu persoana iubitã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

SNÎMVJ are bani pentru majorarea sporului de pericol

u banii pentru majorarea sporului de pericol, dar aºteaptã ca negocierile sã se deruleze concomintent cu cele de la Complexul Energetic Hunedoara. Este vorba de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru acest an a prevãzut majorarea sporului de pericol de la 700 la 850 de lei. Monika BACIU ”În fundamentarea bugetului pentru 2014, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are prevãzute sumele necesare pentru negocierea acestui spor de pericol, respectiv mãrirea salariului minim

adoptatã de Guvernul României”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Dacã la nivelul CEH majorarea acestui spor de pericol presupune un efort bugetar de 6 milioane de lei, la SNÎMVJ banii necesari acestei majorãri sunt mai

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Marþi 18 Februarie 2014, în oraºele: - Petrila între orele 9:00 18:00. Zona afectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei: Lucrãri în staþia de tratare apa Jiet. - Petrosani între orele 9:0014:00. Zona afectatã: Str.

puþini, dat fiind ºi numãrul mai mic al angajaþilor. ”Eforturile financiare nu sunt substanþiale având în vedere cã suma nu este foarte mare, în bugetul de venituri ºi cheltuieli dupã cum l-am prognozat avem sumele necesare pentru a acorda aceºti bani.

Maleia, A. Saligny, G-ral Dragalina, ªtefan cel Mare, G-ral Vasile Milea bl. 28A, 28B, 28C, 29, 31, blocurile turn de pe strãzile Avram Iancu ºi 1 Decembrie 1918. Motivul restricþiei: Lucrãri în staþia de tratare apa Jieþ - Petroºani între orele 9:0014:00. Zona afectatã: Zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei: Anulare hidrant defect zona SC General Trans.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Este vorba de acea majorare dupã aprobarea bugetului, este vorba de o majorare dupã care vor fi convocate sindicatele ºi vom avea un dialog în privinþa mãririi acestui spor de pericol, dar eu sper cã aceste negocieri sã se realizeze concomitent cu Complexul Energetic Hunedoara”, a mai precizat sursa citatã. Negocierile pentru majorarea sporului de pericol de la SNÎMVJ vor avea loc în acelaºi timp cu cele de la CEH.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 18 Februarie 2014

Învaþã sã facã bani din artã

rtiºtii din Petroºani vor sã demonstreze cã pot face bani din artele plastice. Sunt mici, vin dupã ore la Clubul Copiilor din Petroºani, dar au învãþat lucruri frumoase ºi chiar fac bani. Unii au ºi comenzi, iar asta îi încurajeazã sã creeze. Clubul copiilor a fost dintotdeauna o pepinierã de talente, însã, la Petroºani copiii fac ºi bani cu talentul lor. Ajutaþi de

apãrea pe piaþã cu o gamã destul de largã de mãrþiºoare – niºte obiecte de artã, unicat. Ne vom gândi la o expoziþie cu vânzare, aºa cum am obiºnuit publicul din Petroºani, cu tot ceea ce facem noi la cercul de metaloplastie”, a spus Mihaela ªtefania Cioc, profesor de arte plastice la Clubul Copiilor din Petroºani. Mãrþiºoarele sunt construite dupã o metodã simplã, pe care nu vor sã o facã publicã, însã, au ºi comenzi pe care sã le onoreze. „Pentru cã

stradã ºi nu vor promova kitsch-ul, nu vor da un mãrþiºor din tablã sau alt material, ci un obiect unicat lucrat de noi, manual”, a mai adãugat Mihaela ªtefania Cioc.

ºi printre puþinele din þarã ºi copiii chiar au scos bani din aceastã artã. Asta pentru cã au primit diverse comenzi, unele chiar inedite, pentru cã au lucrat înscrisuri ºi pentru

crucile din cimitir. „Am primit ºi comenzi, chiar dacã par macabre, dar au ieºit bani, care s-au întors la copii. Am primit comenzi sã scriem în memoria celor dispãruþi anumite texte ºi copiii au luat bani. De asemenea, am primit comenzi sã facem numere la case,

oamenii mari, au învãþat cã pot sã facã adevãrate opere de artã ºi de la mãrþiºoare la felicitãri ºi tablouri, tot ce fac ei, expun ºi scot la vânzare, iar banii îi refolosesc pentru a-ºi cumpãra materiale. „Momentan, pentru cã se apropie 1 martie, ziua primãverii, a mãrþiºorului, ne-am gândit cã putem

deja am obiºnuit publicul din Valea Jiului, cu expoziþiile noastre cu vânzare ºi au venit ºi foarte mulþi oameni care au ºi anumite funcþii în comunitatea localã, am primit comanda unui partid, cu 100 de mãrþiºoare cu sigla partidului respectiv. Bineînþeles contra-cost, iar politicienii se vor plimba pe

Nu fac artã oricum, ci de la bun început stabilesc cu rigurozitate ce este de fãcut, pentru cã doar aºa au gãsit reþeta succesului. „Mãrþiºoarele au ºi ele secretul lor. Prima datã se fac dintr-un material, ori din ghips, sau un material secret, pe care nu îl dezvãluim deocamdatã. Dupã care, trec prin mai multe etape: pictat, uscat, lãcuit, dupã care ajung la expoziþie. Vin la club de 4 ani, pentru cã sunt pasionat de artã ºi îi respect pe cei care ne ajutã sãî ne promovãm cu este medicul Octavian Popescu, care ne-a întins mereu o mânã de sprijin”, a recunoscut Sergiu Gabriel Berindea, elev, ucenic al cercului de artã plasticã. Tot aici este ºi cercul de metaloplastie, unic în Valea Jiului

din metaloplastie”, recunoaºte profesoara de metaloplastie Mihaela ªtefania. Nici pictorii talentaþi nu stau deoparte, iar lucrãrile copiilor de aici ajung în toate expoziþiile cu vânzare. Copiii se simt bine ºi dacã mai reuºesc sã facã ºi vânzare este ideal. Aici, însã, se pun bazele amestecului de culori. „Copiii vin cu foarte multã plãcere. Nu vin neapãrat sã câºtige bani, ci pentru cã sunt curioºi sã vadã cum se picteazã pe sticlã ºi pe lemn, cum se face un desen mai frumos, mai

mare ºi cum se lucreazã cu culori”, a menþionat ºi Teodosie Cuciuc, profesorul de desen de la club, care recunoaºte cã face eforturi mari sã convingã copiii sã-ºi cultive talentul încã de mici. De la Clubul Copiilor au plecat mulþi cu un þel în viaþã, iar profesorul de desen chiar a subliniat cã are elevi care sunt în strãinãtate, nu au mai urmat ºcoli superioare, dar câºtigã bani din picturã, graficã, ori sculpturã. Diana MITRACHE