Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 551

Cronica Vãii Jiului Joi, 13 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Stradã blocatã din cauza noroiului

În Valea Jiului,

Casã de peste douã secole recunoscutã ca monument etnografic în aer liber >>> PAGINA A 4-A Dosarul Uricani 2011

Inculpaþii vor ajuta la reconstituirea evenimentului >>> PAGINA A 5-A

Asociaþia sportivã e în colaps

Municipalitatea din Petroºani a preluat jucãtorii de la Jiul. Baza rãmâne în continuare la Simota

>>> PAGINA A 7-A

Valea Jiului ar urma sã aibã un singur primar. Cinci ºi-ar pierde funcþiile... >>> PAGINA A 11-A

Nici fondurile europene nu salveazã turismul din Parâng >>> PAGINA A 12-A

amenii care locuiesc la doi paºi de Primãria din Petroºani au blocat accesul, miercuri dimineaþã, pe strada Muncii. Întreg traficul a fost întrerupt timp de aproximativ o orã, iar la faþa locului a ajuns primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi directorul de la „ape” Costel Avram. Totul din pricina noroiului. >>> PAGINA A 3-A

”Trupa de ºoc” de la Apa Serv, între consiliere, ajutorare ºi ”executare” >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Stradã blocatã din cauza noroiului

Au îndurat luni de zile traficul de coºmar, înoatã în nãmol ºi nu mai pot ieºi cu maºinile, dupã ce dã soarele, iar asta i-a adus la limita rãbdãrilor. Oamenii din cartierul de case aflat la doi paºi de sediul Primãriei din Petroºani, au blocat miercuri dimineaþã accesul pe strada lor. Nicio maºinã nu a mai putut sã iasã sau sã vinã, iar scandalul s-a iscat la venirea autoritãþilor. „Nu mai trece nimeni, pânã nu vin cei care ne þin aºa. Ne-am sãturat. Avem copii care pleacã la ºcoalã, iar când vin se

afundã pânã la genunchi în noroi. Avem serviciu ºi când ieºim din curte, ne punem cizme de cauciuc. Pânã când sã mai îndurãm?”, au spus oamenii de pe aceastã stradã. „Nu mai rãbdãm! La mine au pus noroi la poartã. E un munte aici, iar când plec în oraº, îmi pun pungi de plastic peste cizme. Ne-am sãturat!”, a spus un al localnic. Locatarii de pe strada Muncii ºi de pe arterele învecinate sau sãturat sã aºtepte ca cineva sã le facã artera de circulaþie ºi, pentru cã locuiesc în zona zero a oraºului ºi plãtesc impozite pe mãsurã, au blocat stra-

da. „A fost o coaliþie a cetãþenilor din cartierul nostru. Am luat hotãrârea fermã ca la ora 9:00 sã blocãm strada, pânã autoritãþile îndreptãþite pentru rezolvarea acestor probleme, s-au deplasat la faþa locului”, a declarat Constantin Grigoriu, locatarul care a blocat cu maºina personalã accesul pe stradã. Din pãcate, însã, nici dupã ce au cerut public ajutorul, oamenii nu sunt convinºi cã vor fi ajutaþi. „Nu ºtiu… Dupã cum vedeþi, promisiunile curg….”, a fost concluzia pe care au traso dupã întâlnirea cu edilii, cei care locuiesc în acest cartier.

Sosit la faþa locului, primarul municipiului Petroºani, care miercuri a decis sã amendeze firma care distribuie apa, pentru sutele de probleme pe care le-a creat cu introducerea canalizãrilor, în toate cartierele, a declarat cã încearcã o soluþie de moment. „Soluþia este ca, în momentul în care vremea ne

permite, deci peste câteva ore, constructorul sã intre ºi sã cureþe manual tot noroiul acesta de pe Strada ªtefan cel Mare, pentru cã aici este asfalt, iar soluþia este ca pe canalul în care s-a introdus canalizarea, sã se toarne pietriº, provizoriu. Eu i-am amendat pe cei de la Apa Serv, nu numai pentru strada aceasta, ci pentru toate strãzile, care au

fost lãsate aºa, fãrã sã fie finalizate lucrãrile, iar disconfortul este, pentru oameni, foarte mare”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Cã sunt îngropaþi pur ºi simplu în noroi, se vede cu ochiul liber, dar cei de la ape recunosc cã nu prea au ce face. Lucrãrile nu au fost finalizate ºi pânã la asfaltarea finalã, trebuie sã gãseascã doar soluþii de compromis. Mai

undeva la mijloc. Oamenii au dreptate cã e mocirlã ºi nu pot circula, dar în acelaºi timp, ºi constructorul nu are bani pentru a face aceste lucrãri suplimentare, acum”, a menþionat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Directorul firmei care introduce canalizarea în acest cartier spune cã soluþie este una de moment, iar costul

mult, Costel Avram chiar a recunoscut cã oamenii sunt îndreptãþiþi sã protesteze. „Sigur, îi înþeleg pe oameni, pentru cã eu dacã aº sta aici, nu aº putea, mai ales cã au ºi copii. Împreunã cu primãria ºi cu constructorul trebuie sã luãm o decizie. Ce mã supãrã, însã, este faptul cã aceste soluþii trebuiau gãsite înainte ºi sã nu fie scandal. Adevãrul este

unei pietruiri nu a putut fi anticipat ºi nici cuprins în proiect, aºa încât din punct de vedere financiar, firma are de pierdut. Mai mult, pentru lucrãrile din acest cartier, constructorul încã nu a primit nici un ban, însã, locatarii nu au nicio vinã. Situaþia nu este singularã, iar asta pentru cã pe toate arterele pe care se introduce acum canalizarea, este la fel.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

În Valea Jiului,

Casã de peste douã secole recunoscutã ca monument etnografic în aer liber

alea Jiului, un singur monument etnongrafic în aer liber. Ministerul Culturii a realizat inventarul monumentelor etnografice din þarã care sunt în aer liber. În Valea Jiului doar un astfel de muzeu a fost identificat de responsabilii Ministerului Culturii ºi acesta se aflã în cea mai vesticã localitate ºi anume la Câmpu lui Neag. Monika BACIU

ospodãria Câmpu lui Neag cu ocol întãrit Gospodãria dateazã din anul 1800 ºi a fost adusã în muzeu în anul 1957. Aceasta ilustreazã un tip arhaic de locuire -

"gospodãrie cu ocol întãrit" - specific pentru o existenþã economicã predominant pastoralã. Caracterul izolat al gospodãriilor, plasate în mijlocul proprietãþilor, la altitudini cuprinse între 900 ºi 1000 metri, a determinat apariþia acestui tip de gospodãrie, "cu ocol întãrit" toate construcþiile sunt unite într-un patrulater,

unde accesul se face printr-o poartã, asemeni unei mici cetãþi medievale) care permite apãrarea turmelor contra atacurilor animalelor sãlbatice. Descrierea gospodãriei este foarte detaliatã pe site-ul ministerului de resort. ”Înscriindu-se în sistemul

Un poliþist local, premiantul sãptãmânii

acã ar fi nevoie sã luptaþi cu instinctul vostru de supravieþuire pentru a sãri în ajutorul altei persoane, aþi putea lãsa în plan secundar propria securitate pentru un gest altruist!? Sigur, nu este nevoie de un rãspuns ferm, asemenea decizii se iau sau nu atunci când este cazul, când avem de luat o hotãrâre în momente ºi situaþii limitã. Orice altã ipotezã, orice alt enunþ, poate fi o speculaþie, o temã de dezbatere. De aceea nu e cazul unui rãspuns la întrebarea anterioarã, ea are rolul de a pune o luminã aproape corectã pe umãtorul protagonist al campaniei PREMIANÞII FÃRÃ PREMII. Acesta este Ovidiu Luca, un hunedorean de 46 de ani, poliþist local. În toamna anului trecut a fãcut un gest eroic, a

riscat, a trecut peste propriile temeri ºi toate astea pentru a salva viaþa unei femei, care ameninþa cã se aruncã în gol de pe un bloc cu 10 etaje. A fost interpelat pe drum ºi i s-a cerut ajutorul, fapt ce a fãcut ca o mamã sã fie acum lângã copilul ei. Eroul, pentru cã putem spune asta fãrã putinþã de tãgadã, are... rãu de înãlþime. Cu toate acestea nu a pregetat sã se urce pe terasa blocului, sã

se apropie de cea care ameninþa cã-ºi pune capãt zilelor ºi sã o ia în braþe pentru a o duce într-un loc sigur. ªi dacã nu avea teamã de înãlþime, gestul poliþistului local nu era cu nimic mai puþin important, dar în aceste condiþii el a renunþat sã se mai gândeascã la el pentru a salva viaþa, ba nu, vieþile altora, dacã ne gândim ºi la copilul femeii salvate. Dacã apreciaþi cã meritã sã-i mulþumiþi pentru ceea ce a fãcut, vã aºteptãm sâmbãtã, 15 februarie 2014, sã-l cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi printr-o diplomã ºi un buchet de flori, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. (Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã Premii)

tradiþional de construcþie, cu pereþii din cununi de bârne rotunde de brad ºi învelitoare de ºindrilã, aceastã gospodãrie reuneºte în jurul unei curþi interioare casa, adãposturile pentru animale ºi unelte, cãmãrile pentru haine ºi alimente. În planul casei sunt doua încãperi, cu prispã parþialã,din care se face accesul în fiecare încãpere. În camera mai mare se aflã vatra cu "cãloniu" (horn), aºezatã în coltul format de peretele median ºi cel longitudinal, din spatele casei. Vatra, înãlþatã circa 0,30 m de la sol, are deasupra un coº piramidal din nuiele împletite ºi lipite cu lut. În apropierea vetrei sunt aºezate diverse categorii de vase din lemn utilizate la prepararea ºi pãstrarea lactatelor. Mobilierul este foarte simplu, lucrat de meºteri þãrani locali(pat,

banca cu spãtar, laviþe, podiºoare - dulap pentru vase - ºi o masa dreptunghiulara). Cuierele pentru cancee ("fogase") completeazã piesele de mobilier. În cea de-a doua încãpere, fãrã sistem de încãlzire, transformatã din cãmarã în camerã de oaspeþi, sunt dispuse, dupã reguli ale zonei, un pat, bãnci, laviþa ºi masa înalta. S-au pãstrat, de asemenea, culmile pentru haine”, se aratã în descriere.

Gospodãria conþine vase din lemn pentru lapte ºi apã, sãrãriþe, cauce ºi vase de lut. Textilele de casa lepedeiele de cânepa, þoluri de lâna, pricoiþe, ºtergare de icoanã - învioreazã cadrul interior de locuire. Între piesele de port expuse în interior se remarca ºuba înfundatã, caracteristicã odinioarã pentru þãranii iobagi. Poarta masivã închide întregul complex care aspectul unei cetãþi feudale din lemn.

de monumente etnografice în aer liber La nivelul judeþului Hunedoara au fost identificate 66 de monumente etnografice în aer liber. Majoritatea dintre acestea sunt în zona de nord a judeþului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Încã douã luni de noroaie pentru localnicii de pe strada Mãrãºeºti

ocalnicii de pe strada Mãrãºeºti din Petroºani mai au de aºteptat încã cel puþin douã luni pânã când vor scãpa de mlaºtina de pe strada lor. Tribunalul Deva a fixat primul terme de judecatã pentru data de 7 aprilie în procesul dintre ApaServ ºi firma controlatã de ex-prefectul Aurelian Serafinceanu. Carmen COSMAN - PREDA Pânã când nu se va judeca apelul declarat în acest dosar, ce va duce la o sentinþã definitivã, firma aflatã sub contract cu SC ApaServ Valea Jiului SA pentru introducerea reþelei de canalizare nu poate interveni, aºa încât sã aducã terenul la starea iniþialã. Asta înseamnã cã, cel puþin pânã în data de 7 aprilie, când a fost programat sã se judece apelul, strada Mãrãºeºti din Petroºani va rãmâne un teren mlãºtinos, pe unde cu greu se mai poate circula. Cererea de stopare a lucrãrilor de extindere ºi reabilitare a sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, dupã ce Apa Serv Valea Jiului SA, în calitate de beneficiar, ºi Zona D SRL, în calitate de executant, au declarat apel la soluþia pronunþatã de Judecãtoria Petroºani. În luna octombrie, Gerom a introdus la instanþa din Petroºani o ordonanþã preºedinþialã prin care cerea sistarea de îndatã a lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti. În data de 17 octombrie, Judecãtoria

Petroºani a admis cererea formulatã de Gerom în contradictoriu cu S.C. ZONA D S.R.L. ºi S.C. ApaServ Valea Jiului SA ºi a dispus „sistarea lucrãrilor de implementare a reþelei de canalizare, pe str. Mãrãºeºti din municipiul Petroºani, executate de S.C. ZONA D S.R.L. în beneficiul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., în temeiul contractului VJCL04- Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare în aglomerarea Petroºani”. Hotãrârea instanþei este „executorie de drept ºi fãrã somaþie sau trecerea unui termen”. Iar pânã la judecarea apelului, strada în cauzã rãmâne un morman de pãmânt ºi noroi. Muncitorii au fost nevoiþi sã-ºi strângã uneltele ºi utilajele ºi sã plece pânã la rezolvarea chestiunii în instanþã. Aºa cã, ºanþurile au fost acoperite, dar nimeni nu mai are dreptul sã intre sã niveleze terenul, care a devenit mlãºtinos.

onductele din pãmânt au stârnit scandalul Scandalul de pe strada

Mãrãºeºti a început dupã ce muncitorii de la Zona D au ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului, aceºtia au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom.

Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca

proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite.

Dosarul Uricani 2011

Inculpaþii vor ajuta la reconstituirea evenimentului

nculpaþii în dosarul Uricani 2011 se vor întoarce în subteran pentru a reconstitui firul evenimentelor din data de 5 februarie 2011. Instanþa de la Petroºani a audiat sãptãmâna trecutã mai mulþi martori în dosarul în care foºtii ºefi ai Minei Uricani sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Tot atunci judecãtorii au decis înlocuirea unui expert ºi permiterea inculpaþilor la noile expertize ce urmeazã a fi realizate în subteranul unitãþii miniere. Monika BACIU

”Încuviinþeazã cererea formulatã de dl expert Mihai Florin Marian privind înlocuirea sa cu un alt expert. Dispune înlocuirea acestui expert cu dl Nanu Vasile cãruia i se va emite adresã pentru a proceda la efectuarea expertizei dispusã în cauzã. Se va face adresã cãtre EM Uricani pentru a permite accesul inculpaþilor la efectuarea expertizelor dispuse în cauzã. Încuviinþeazã cererea formulatã de avocat Zgripcea Ion privind emiterea unei adrese cãtre dl expert parte Zoler Carol, astfel cã dispune emiterea acesteia”, se aratã în soluþia instanþei. La urmãtorul termen din data de 11 martie vor fi

citaþi alþi martori. ”Vor fi citaþi martorii Doºa Mihai, Cinghinã Constantin, Mununar Gheorghe, Vasilescu Gabriel Dragoº ºi Borca Petru în vederea audierii lor”, se mai aratã în soluþie. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor

Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii lor spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Inspectorii de muncã hunedoreni au descoperit zeci de abateri de la normele de securitate ºi mai mulþi vinovaþi în cazul exploziei de la Mina Uricani, toate acestea ducând la moartea celor cinci oameni.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Managerii de spitale din judeþ vor mai multe paturi contractabile în unitãþile pe care le conduc

anagerii spitalelor don judet au cerut ministerului sanatatii sa le aprobe un numar mai mare de paturi care sa fie in contract cu Casa de Asigurari de Sanatate. La ora actuala, in cele 12 spitale din judet exista peste 3600 de paturi dintre care aproximativ 2900 sunt si contractabile, adica pot fi decontate. Luiza ANDRONACHE Majoritatea paturilor, adicã 56 la suta din numãrul total existent în spitalele din judetul Hunedoara, se afla in unitatile spitalicesti din Deva, Hunedoara si Petrosani. „ Spitalul Judeþean Deva are ca structurã un numãr de 728 de paturi, iar contractabile sunt 617. Apoi este Spitalul Municipal Hunedoara care are in structura 612 paturi, iar contractabile 485 ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani care are 657 de paturi dintre care contractabile 520 ”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt DSP

Hunedoara. Ministerul sanatatii a cerut managerilor spitalelor sa intocmeasca un raport cu privire la o functionare cat mai buna a unitatilor pe care le conduc. Acesta trebuia sa cuprinda si numarul de paturi contractabile care ar trebui sa existe in spitale. Cei mai multi dintre managerii hunedoreni au cerut sã li se aprobe un

numãr mai mare care sa fie in contract cu Casa de Asigurari de Sananate si au venit si cu argumente in acest sens. „ Prin programul care l-au realizat managerii din spitale, au cerut un numãr mediu de 3365 argumentând

faptul cã au avut secþii cu un indicator mult mai bun, cât ºi o ratã de ocupare a patului mai mare ºi astfel au considerat cã este nevoie de mai multe paturi în acele secþii”, a mai afirmat Dr. Cecilia Birãu. O situatie mai delicata este la Spitalul de Psihiatrie Zam, care este singurul de acest fel din judetul Hunedoara si care deserveste pacienti din inca alte doua judete ale tarii. In aceste conditii, un numar mai mare de paturi contractabile este aproape vital. La ora actualã, în spitalele din judeþul Hunedoara existã 3648 de paturi, dintre care doar 2896 sunt in contract cu casa de asigurari de sananate.

Cadouri simbolice pentru “Ziua Îndrãgostiþilor”

acã mulþi comercianþi sperau sã dea lovitura, poate doar cei care vând la tarabe diferite suveniruri sã facã ceva profit, de Ziua îndrãgostiþilor. Maximilian GÂNJU Flori, bomboane ºi invitaþii la cinã-cam acesta este arsenalul bãrbaþilor din Petroºani pentru partenerele lor cu ocazia „Zilei Îndrãgostiþilor”. Bugetul auster face ca în acest an „minerii” sã fie cumpãtaþi la banii cheltuiþi pe cadourile oferite de Sf. Valentin. Cei cu dare de mânã se gândesc la

surprize mai costisitoare pentru consoarte, dar tot nu sunt la fel de darnici ca în anii trecuþi. „Chiar m-aþi prins bine pentru cã lucrez la o bijuterie selectã în Petroºani. Prietenei i-am luat o pereche de cercei, la care am avut o reducre consistentã pentru cã lucrez acolo. ªtie ºi ea ºi de aceea îi voi mai cumpãra flori ºi, probabil, un parfum”, spune Sandu (24 de ani).

Sãgeata liberalã, „agentul” lui Cupidon

inerii liberali din judeþul Hunedoara au decis sã îl ajute anul acesta pe Cupidon ºi sã marcheze Ziua Îndrãgostiþilor, în data de 14 februarie. Carmen COSMAN - PREDA Astfel, la ultima ºedinþã a BPJ TNL Hunedoara, tinerii liberali ai judeþului au decis sã-ºi uneascã eforturile ºi sã organizeze acþiuni în mai multe oraºe ale judeþului, sub un singur slogan sugestiv, respectiv „Þinteºte iubirea!” . „De acelaºi eveniment vor avea parte cuplurile din: Petrila, Lupeni, Simeria, Haþeg, Criºcior, Orãºtie, Petroºani, Vulcan,

Hunedoara, Râu de Mori, Brad, Uricani, Cãlan ºi Deva. În toate aceste localitãþi, tineri liberali vor dãrui un cadou dulce cuplurilor pe care le vor întâlni pe stradã în ziua de 14 februarie”, a declarat Daniela Logofãtu, Secretar Tineretul Naþional Liberal din judeþul Hunedoara. Astfel, îndrãgostiþii de toate vârstele care vor avea norocul sã se întâlneascã cu echipele tinerilor liberali vor primi câte un cadou dulce.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Asociaþia sportivã e în colaps

Municipalitatea din Petroºani a preluat jucãtorii de la Jiul. Baza rãmâne în continuare la Simota rimãria Municipiul Petroºani cautã soluþii pentru a prelua din P nou în administrare baza sportivã de la Jiul Petroºani, cu atât mai mult cu cât asociaþia care a primit în concesiune stadionul este în lichidare. Deocamdatã s-a gãsit calea legalã pentru a ajuta echipa sã meargã mai departe. Echipa de fotbal Jiul Petroºani, aflatã în Divizia D, merge mai departe, dupã ce administraþia publicã de la Petroºani a gãsit calea legalã de a o ajuta. Jucãtorii de aici vor fi transferaþi la Clubul Sportiv Municipal, unde se va înfiinþa o secþie de fotbal ºi una de atletism. Ajutorul financiar, însã, nu înseamnã ºi salariile jucãtorilor, care oricum ºi acum au statut de

voluntar. „Începând de astãzi, vom prelua jucãtorii de al ACS Jiul, la Clubul Sportiv Municipal, atât echipa de seniori, cât ºi cea de juniori. Vor activa sub culorile Clubului Sportiv Municipal, bineînþeles cu sigla Jiul Petroºani”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi. Marin Tudorache, cel care va coordona secþia de fotbal ce se va înfiinþa la Clubul

Sportiv Municipal, spune cã, dacã municipalitatea nu s-ar fi implicat, echipa Jiul ar fi dispãrut, în ciuda tradiþiei îndelungate. „Dupã strigãtele noastre de ajutor, se pare cã echipa va fi susþinutã de Consiliul Local al Municipiului Petroºani. Dacã nu se

întâmpla acest lucru, echipa Jiul, cu o tradiþie de 45 de ani, nu putea sã-ºi mai continue activitatea. În prima fazã, din echipa Jiul vor face parte numai copii nãscuþi ºi crescuþi în Valea Jiului”, a declarat Marin Tudorache. Acesta sperã, însã, ca

alãturi de municipalitate, sã vinã în sprijinul echipei ºi câþiva sponsori. Potrivit devizului estimativ, de la bugetul local se va contribui lunar cu 4.000 – 4.500 de lei, iar banii vor fi folosiþi strict pentru participarea la competiþii ºi organizare.

ªase decenii cu CSª Petroºani

lipsa de fonduri ºi limitarea bazelor pe care ni le dorim ºi aici intrã ºi sala de jocuri sportive, chiar aceasta fiind o neîmplinire care ne doare”, a mai adãugat Zoltan Toth. Realizãri au fost multe, dar acesta este primul an în care cei de la sanie nu ajung la Jocurile Olimpice. Nu sunt bani nici pentru amenajarea sãlii de jocuri, însã sportul pentru copii a fost susþinut în Petroºani, timp de 6 decenii. Tocmai de aceea, toþi cei care au adus performanþã aici, vor fi invitaþi la evenimentele dedicate celor 60 de ani. Diana MITRACHE

Rãmâne, însã, încurcatã problema bazei sportive. În 2005, între primãria Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 ani. Tehnic, mai este un an pânã când contractul poate fi reziliat. Practic, ar fi însã soluþii de denunþare a lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, asociaþi se aflã în lichidare din cauza datoriilor ºi bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor. „Anul viitor expirã contractul de comodat, dar vom gãsi

erformanþele se mãsoarã în medalii, dar pânã acolo este o muncã, pe care o cunosc doar cei care trec prin asta. De 60 de ani, Clubul ªcolar Sportiv Petroºani este pepiniera unor adevãrate talente ºi rampa lor de lansare. Anul 2014 este unul în care vor fi omagiaþi toþi cei care au trecut pe aici. Cine le-a pus prima oarã schiurile în picioare? Cine i-a dus pe pârtia de sanie? Cine le-a pus o paletã de tenis în mâini sau cum au câºtigat prima diplomã, o cupã sau o medalie?, sunt doar câteva din întrebãrile la care conducerea CSª Petroºani se gândeºte sã rãspundã acum, la ceas omagial. Sunt 60 de ani cu bune ºi cu rele ºi acest eveniment va fi marcat în mai puþin de

o lunã, pentru început în Parâng, la baza sportivã la care se antreneazã ºi studenþii de la ANEFS. „În primul rând, începem, în luna martie, cu sporturile de iarnã, schi, sanie, schi fond, în Parâng. Întâlnirea va avea loc în 14 – 15 ºi 16 martie ºi intenþionãm sã facem o activitate plãcutã. Sã ne aducem aminte de ce a fost, de momentele plãcute, pe care le-am petrecut cu cei care au trecut prin unitatea noastrã”, a spus Zoltan Toth, directorul CSª Petroºani. Activitãþile dedicate celor 60 de ani la CSª Petroºani nu se opresc

la sporturile de iarnã, ci, pânã la varã, cei de aici, au dat asigurãri cã vor avea mai multe evenimente, pentru toþi sportivii. În plus, acum vor fi bifate ºi pãrþile bune ºi cele rele. „Împliniri au fost multe. De la amenajarea ºi construirea bazelor materiale, respectiv a sãlii de jocuri din oraº ºi a bazei didactice cu teleschiul din Parâng, dar ºi rezultatele obþinute de sportivii noºtri pe plan naþional ºi internaþional. Din cele mai mari neîmpliniri, putem vorbi despre ratarea unui loc în primii 15 la Jocurile Olimpice de Soci, la Sanie, cu Chetroiu ºi Þãran,

aza rãmâne încã în administrarea lui Simota

o soluþie, zic eu, prin care sã putem sã ajungem la un punct de unde sã plecãm mai departe. Am vãzut cã, din pãcate, în ultima perioadã baza sportivã nu mai este îngrijitã aºa cum ar trebui. Am dat deja dispoziþie sã facem o expertizã tehnicã în perioada imediat urmãtoare la copertina metalicã”, a mai spus primarul Iacob – Ridzi. Acesta cunoaºte problemele financiare ale asociaþiei ce administreazã baza sportivã de la Jiul, care are numit un lichidator judiciar, dar spune cã nu existã pericolul ca infrastructura bazei sportive sã fie pusã sub sechestru ori executatã silit în contul datoriilor, pentru cã aparþin de domeniul public.

echestru pe maºina de S tuns iarba!

Nu este pentru prima datã când Clubul Jiul Petroºani traverseazã o astfel de perioadã financiarã neagrã. În anul 2005, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice (DGFP) Hunedoara a instituit sechestru asigurãtor pe unele bunuri ale clubului de fotbal "Jiul" Petroºani, în contul datoriilor pe care acesta le înregistra la bugetul de stat, în sumã de aproape 1,2 milioane de lei. Mãsura asiguratorie cuprindea mai multe maºini de tuns iarba, de trasat gazonul, bãnci, scaune ºi diverse piese de mobilier, dar ºi pe conturile clubului. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

ara din Petroºani ar putea fi reabilitatã ºi salvatã de la degradare, însã pentru cã acest lucru sã se întîmple, trebuie sã existe ºi interes din partea aleºilor de la centru.

Garã de lumea a treia ºi în 2014 În prezent, clãdirea de patrimoniu se degradeazã încet ºi sigur sub ochii revoltaþi, dar

neputicioºi ai reprezentanþilor autoritãþilor locale ºi ai localnicilor.

“P

roblemele la gara din Petroºani au început de pe vremea lui Nicolaiciuc”

Se dãrîma aproape tot în þara asta, fãrã a þine cont de istorie, valoare sau utilitate. Atunci cînd este vorba de bani, nimeni ºi nimic nu mai conteazã. Gara din Petroºani, o clãdire cu o însemnãtate istoricã pentru Valea Jiului este þinutã în stand-by de

Monitorizãri pe „gaura cheii”

Arestaþii la domiciliu pot fi doar verificaþi de poliþiºti, în lipsa brãþãrilor de supraveghere

ase arestaþi al domiciliu au în grijã, la aceastã orã, poliþiºtii hunedoreni. Iar verificarea lor se face prin metode clasice, pentru cã mult – discutatele brãþãri de supraveghere sunt încã doar proiect. Poliþiºtii hunedoreni însãrcinaþi cu supravegherea arestaþilor la domiciliu trebuie sã aibã vigilenþã maximã. În judeþul Hunedoara sunt în evidenþã nouã persoane arestate la domiciliu ºi niciuna dintre ele nu poartã vreo brãþarã de supraveghere. De altfel, România nici nu are în dotare astfel de sisteme, iar reprezentanþii Poliþiei Române spun cã nici mãcar nu avem cadru legal pentru achiziþionarea sistemelor de supraveghere. Aºa cã, supravegherea arestaþilor la domiciliu se face prin metodele „clasice”. „Aceste persoane sunt monitorizate prin metode specifice de cãtre

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

poliþiºtii unde acestea au domiciliul. Acestea includ ºi verificãri fãcute personal de cãtre poliþiºti, vizite la domiciliul persoanelor în cauzã, dar ºi prin alte mãsuri”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. De regulã, supravegherea arestaþilor la domiciliu intrã în competenþa poliþiºtilor de la Compartimentul de Investigare a Criminalitãþii, însã este nevoie de vigilenþã maximã ºi din partea altor categorii de angajaþi ai IPJ, mai ales cã aceºtia sunt daþi în consemn.

rãþãrile de supraveghere, doar proiect

De precizat cã brãþãrile de supraveghere sunt prevãzute

în codul penal încã din anul 2006, dar nu au fost niciodatã cumpãrate. Aºa cã, poliþiºtii sunt nevoiþi sã se descurce cu tehnicile de care dispun. Iar oficialii IGPR spun cã,

oricum, mãsura arestului la domiciliu cu purtarea unei brãþãri de supraveghere nu a fost dispusã de instanþã pentru cã nu a fost adoptat un cadru legal care sã reglementeze modul de folosire ºi condiþiile de utilizare a acestui sistem. La nivel european se analizeazã posibilitatea emiterii unei directive care sã reglementeze în mod unitar modul în care sã se foloseascã brãþãrile de supraveghere. Car men COSMAN-PREDA

promisiuni nenumãrate din partea aleºilor, timp în care se degradeazã ºi mai tare. Autoritãþile de la Petroºani aºteaptã un semn de ani de zile ca acest monument va fi salvat. “Nu face cinste în primul rând Ministerului Transporturilor modul cum aratã garã. De fiecare datã am solicitat ºi am fãcut tot ce s-a putut în privinþa demersurilor pentru acest obiectiv, dar cred cã problema a plecat din anul 2002 când gara din Petroºani a fost prinsã într-un program de reabilitare al ministerului cu celebrul Nicolaiciuc. De atunci, practic, lucrurile la gara din Petroºani au degenerat. De atunci, ministerul nu a mai alocat niciun fond pentru reabilitare. Cred cã de acolo a plecat toatã treaba”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Includerea gãrii din Petroºani pe lista celor care trebuie sã beneficieze de reabilitare trebuie sã se facã repede, pentru cã timpul trece în defavoarea noastrã. “Ministerul trebuie sã o punã pe lista de prioritãþi ºi sã aloce fondurile necesare. Asta nu pentru cã este Gara din Petroºani, neapãrat,

dar pentru cã este poarta de intrare în Valea Jiului ºi ne dorim sã fim zona turisticã. Mai mult decît atît, are o încãrcãturã istoricã deosebitã ºi este un obiectiv care ar trebui pãstrat chiar în patrimoniul naþional al României”, a mai precizat primarul Petroºaniului. ªi, deºi pare greu de crezut, totuºi este adevãrat !În prezent, cînd lumea este într-o continuã miºcare ºi evoluþie, la Petroºani, în gara, cãlãtorii nu au nici mãcar unde sã îºi facã nevoile pentru cã de ani de zile aici nu mai funcþioneazã niciun WC public. Oamenii care au de aºteptat cîteva ore, fie se abþin pînã le vine trenul, fie merg pe unde apucã, în tufiºurî ºi chiar pe la colþurile clãdirilor istorice. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã în urmã cu 144 de ani. Luiza ANDRONACHE

Paginã virtualã pentru asistentele plecate în strãinãtate A

u plecat din România pentru un salariu mai bun, dar puþini sunt cei care realizeazã cât le este de greu. Muncesc ore în ºir, ajutã bãtrânii austriecilor sã zâmbeascã, în timp ce, poate acasã are fiecare un pãrinte, un copil de care îi este dor. „Pagina româncelor din Austria” este un loc virtual de întâlnire, un loc iniþiat de o doamnã din Valea Jiului, Gabriela Spitska, cea care ºi cât a stat aici, a militat pentru drepturile femeilor. Fire curajoasã, a plecat în Austria ºi a reuºit sã ducã acolo, cu contrat, mai multe femei de aici. Le ajutã sã câºtige mai bine, sã ducã un trai decent, sã adune bani, iar pe pagina nou-înfiinþatã le dã chiar sfaturi medicale, sau de suflet. „Munca aceasta de îngrijitor de bãtrâni e o muncã grea, care implicã multe sacrificii, dezamagiri, durere, lacrimi, dor ..., dar este compensatã de un salariu mai mare, sau mai mic. Uneori muncind, uiþi sã trãieºti, uneori îþi pierzi familia,

ochii îþi sunt plini de lacrimi seara, când te gândesti acasã, la copii .........si þi-e dor ... Trebuie sã înveþi sã vorbesti o altã limbã, sã inveþi sã trãieºti cu o altã mentalitate .....apoi numeri zilele ....te bucuri de clipele petrecute cu familia ...trec repede zilele ºi banii ..ºi o iei de la capãt”, este mesajul Gabrielei Spitska, pe pagina ei, iar alte doamne o încurajeazã ºi îi mulþumesc pentru acest loc virtual în care se regãsesc. Tot aici, îngrijitoarele primesc informaþii despre cum sã resusciteze un bolnav, cum sã îl îngrijeascã mai bine ºi ce sã facã în situaþii limitã, graþie experienþei altor cazuri.

Gabriela le numeºte pe cele care au aderat la grupul acesta „îngeraºe” , pentru cã asta sunt ele pentru cei pe care îi îngrijesc. „Pe aceastã pagina vreau sã demonstrez cã românii sunt oameni minunaþi, aici nu vreau polemici jignitoare, nu accept ca membrii sã se jigneascã , sã foloseascã cuvinte indecente, aici vreau sã putem comunica ºi sã ne împãrtãºim cãldura de români, sã dãruim înþelegere ºi sã primim,

Niciun caz de gripã în iarna 2013- 2014

ripa nu a mai fãcut ravagii în judeþul nostru, precum se întâmpla în anii trecuþi. ªi, medicii încã mai au doze de vaccin care pot fi administrate la cerere sau nevoie, deºi programul naþional de vaccinare s-a încheiat.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Vineri, 14 februarie, ora 17.00 z Biletele se pun în vânzare VINERI începând cu ora 15.00 z Preþ 10 lei/persoanã z Informaþii la telefon 0761.562454 z Locuri limitate!!!

sã ne ajutãm colegele ºi colegii cu sfaturi reale ºi sã le ascultam poveºtile de viaþã, durerile ºi greutãþile unora”, mai spune Gabriela Spitska pe pagina creatã special pentru româncele din Austria. Pagina a adunat peste 120 de prieteni ºi toþi vor si le fie alãturi femeilor plecate la muncã în strãinãtate, acesta fiind locul lor de întâlnire, în timpul liber, Diana MITRACHE

este 300 de vaccinuri rãmase

Din fericire, sezonul rece care este aproape de sfarsit, nu a facut ravagii în privinþa stãrii de sãnãtate a locuitorilor judeþului Hunedoara. ªi medicii de familii încã au doze de vaccin antigripal pe care îl pot administra daca mai este cazul. “ Pânã la acest moment, în judeþ nu a fost raportat niciun caz de gripã. La ultima raportare a medicilor de familie din data de 11 februarie, în stoc mai erau aproximativ 315 doze de vaccin care mai pot fi folosite”, a afirmat Dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt DSP Hunedoara Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolãescu, a afirmat sãptãmânã trecutã într-o video conferinþã ca se întrerupe programul naþional de vaccinare antigripalã, pentru cã potrivit specialiºtilor, a scãzut riscul de îmbolnãvire. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

ara din Petroºani ar putea fi reabilitatã ºi salvatã de la degradare, însã pentru cã acest lucru sã se întîmple, trebuie sã existe ºi interes din partea aleºilor de la centru.

Garã de lumea a treia ºi în 2014 În prezent, clãdirea de patrimoniu se degradeazã încet ºi sigur sub ochii revoltaþi, dar

neputicioºi ai reprezentanþilor autoritãþilor locale ºi ai localnicilor.

“P

roblemele la gara din Petroºani au început de pe vremea lui Nicolaiciuc”

Monitorizãri pe „gaura cheii”

Arestaþii la domiciliu pot fi doar verificaþi de poliþiºti, în lipsa brãþãrilor de supraveghere

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

rãþãrile de supraveghere, doar proiect

De precizat cã brãþãrile de supraveghere sunt prevãzute

în codul penal încã din anul 2006, dar nu au fost niciodatã cumpãrate. Aºa cã, poliþiºtii sunt nevoiþi sã se descurce cu tehnicile de care dispun. Iar oficialii IGPR spun cã,

Paginã virtualã pentru asistentele plecate în strãinãtate A

Niciun caz de gripã în iarna 2013- 2014

este 300 de vaccinuri rãmase

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Bazã materialã pentru ºahiºtii de la Vulcan

ecþia de ºah din Vulcan are nevoie de bazã materialã. Din ce în ce mai mulþi copii iau parte la lecþiile de ºah de la clubul sportiv municipal Vulcan. Baza materialã actualã este insuficientã, iar antrenonrii încearcã sã suplimenteze obiectele necesare sportului minþii. Monika BACIU

”Ne propunem sã menþinem pe linia ascendentã începutã anul trecut când au explodat toþi indicatorii de la secþia de ºah din Vulcan, mã refer la numãrul de copii atraºi, la numãrul de competiþii locale organizate, la numãrul de participanþi la aceste competiþii. La Vulcan a fost o explozie ºahistã în comparaþie cu anul 2012. Am reuºit sã atragem mult mai mulþi copii, aproape 100 de copii au trecut pragul secþiei noastre de ºah ºi vrem sã ne menþinem pe aceeaºi linie. Anul acesta vom acorda o prioritate mai mare dotãrii materiale. Vrem sã ne pregãtim foarte bine, ne vom dota mult mai bine cu piese de ºah pentru cã am trãit o situaþie tragico-comicã în care piesele de ºah nu au ajuns. Ne-am pregãtit pentru 60 de copii ºi la concurs am avut 74 de copii. Ne vom dota foarte bine, nu vom neglija nici competiþiile, avem niºte

ambiþii rezonabile, dar pot fi considerate ºi îndrãzneþe. Vrem sã participãm la campionatele naþionale de la Cãciulata din aprilie unde sperãm sã ne clasãm printre primii 10 la fete opt ani, în primii 20 în categoria de bãieþi opt anib ºi în primii 30 la categoria de bãieþi 10 ani ºi ar fi niºte rezultate bune”, a declarat Dorel ªchiopu, preºedintele Secþiei de ªah Vulcan. Municipalitatea de la Vulcan este cea care îi sprijinã an de an pe cei la Clubul Sportiv Municipal. ”Clubul sportiv Vulcan este sprijinit de primãrie prin Consiliul Local prin baza legii 350 ºi ne vom ocupa sã gestionãm cât mai bine fondurile primite de acolo. ªahul nu este un sport foarte scump, în momentul în care ne-am pus la punct cu niºte ceasuri, piese de ºah ºi niºte materiale care sã ne ajute sã facem ºedinþele de

antrenament cât mai atractive atunci problema este rezolvatã”, a mai spus sursa citatã. Peste 100 de copii au trecut pragul secþiei de ºah de la Vulcan în cursul anului trecut. Pentru a-i atrage pe cei mici la acest sport al

minþii antrenorii au tehnicile lor. ”Aceºti copii nu au nevoie decât de un imbold, de o direcþie. De multe ori

copiii nu au nici mãcar aceastã direcþie. Noi avem un slogan foarte frumos, o devizã Fii deºtept, joacã ºah!, care în Vulcan a prins foarte bine. ªahul place oricui, nu este sportul unei anumite categorii de copii care au un IQ anumit, ºahul

poate fi practicat de oricine. Noi îi atragem arãtându-le frumuseþea jocului, invitându-i sã descopere cât mai multe

secrete, pentru cã ºahul îl înveþi toatã viaþa ºi nu ai învãþat destul. Pentru copil e fascinant cã a învãþat atacul dublu, dar ºi pentru mine sã îi vãd satisfacþia pe chip cu fiecare nouã acumulare. Trebuie doar sã îi arãtãm frumuseþea lui”, a mai spus ªchiopu. Micii ºahiºti de la Vulcan au participat anul trecut la zeci de competiþii la nivel naþional, dar ºi local de unde de fiecare datã s-au întors cu premii.

Leul s-a depreciat cu jumãtate de ban

iaþa a fost liniºtitã, ordinele comerciale de cumpãrare de valutã provocând uºoare deprecieri ale leului faþã de principalele valute. Cursul euro a urcat de la 4,4723 la 4,4779 lei. Deschiderea s-a realizat la 4,4750 – 4,4780 lei, cotaþii apropiate de cele de la închiderea de marþi. Volatilitatea a fost redusã, cu o uºoarã tendinþã de scãdere pentru leu, astfel cã la ora 14:00 tranzacþiile se realizau la 4,48 – 4,4830 lei. Cursul dolarului american a crescut de la 3,2713 la 3,2828 lei iar cel al francului elveþian

de la 3,6537 la 3,6563 lei. Evoluþia leului nu a fost influenþatã de publicarea datelor privind inflaþia luna trecutã, care a crescut cu 0,9% faþã de ultima lunã a anului trecut, în timp ce creºterea preþurilor pe ultimele 12 luni a fost de 3,6%. Reamintim cã sãptãmâna trecutã, BNR a anunþat prognoza sa privind inflaþia din acest an, pe care a majorat-o de la 3 la 3,5%, luând în cal-

cul ºi acciza suplimentarã la combustibili. Monedele din regiune aveau o evoluþia apreciativã faþã de euro. Cea polonezã se tranzacþiona la 4,167 – 4,176 zloþi iar cea maghiarã la 308 – 310,4 forinþi. Perechea euro/dolar cobora ieri la 1,3574 – 1,3652 dolari, dupã ce acum douã zile crescuse la aproape 1,37 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat declaraþiilor noului preºedinte al Rezervei Federale americane, Janet Yellen, care a declarat în faþa

Congresului SUA, cã instituþia pe care o conduce va continua sã reducã treptat suma pe care o injecteazã lunar în economia SUA, care se ridicã în prezent la 65 miliarde dolari, faþã de 85 miliarde dolari în cursul anului trecut. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe martie la 1,3575 – 1,3647, respectiv la 1,3575 – 1,3610 dolari pe iunie, iar uncia de aur cu scadenþa lunarã la 1.286 – 1.287 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Valea Jiului ar urma sã aibã un singur primar. Cinci ºi-ar pierde funcþiile...

upã anul 2016, Valea Jiului ar putea avea doar un singur primar. Conurbaþia Valea Jiului este din nou subiect de discuþie pentru perioada de dezvoltare. Dacã atunci când s-a creat prima strategie de dezvoltare a Vãii Jiului, în urmã cu opt ani s-a discutat despre reorganizarea administrativ teritorialã a zonei, acum subiectul este din nou actual. Monika BACIU

”E o idee care nu a fost abandonatã ºi eu cred cã e o idee bunã, însã cred cã nu are destulã acceptabilitate la nivelul populaþiei din Valea Jiului, deocamdatã.

conurbaþiei ar fi atragerea de fonduri europene pentru toatã Valea Jiului. ”Cel mai mare câºtig ar fi cã fiind o singurã unitate administrativ-teritorialã din punct de vedere juridic, cu un numãr de locuitori de

însã acesta considerã cã singura soluþie de viitor este conurbaþia. ”În ultima perioadã nu (s-a discutat cu ceilalþi edili din Valea Jiului-n.r.) însã au fost discuþii în anii anteriori lansate pe aceastã temã. Aceasta este soluþia pentru

viitor, însã cred cã dupã 2016 va fi actualã aceastã problemã având în vedere faptul cã vor pune bazele regionalizãrii ºi descentralizãrii pentru perioada 2020-2027 pe noul buget al Uniunii Europene de atunci pentru cã pe bugetul

actual nu se mai poate face nimic”, a mai precizat edilul. Dacã se va realiza conurbaþia Valea Jiului ar urma sã fie condusã de un singur primar. Asta înseamnã cã cinci din cei ºase edili ºi-ar pierde fotoliile.

Directoarea Mitran scapã de rãspunderea penalã

D Cred cã problema la modul serios în România în ceea ce priveºte restructurarea administrativ-teritorialã se va pune dupã anul 2016”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Potrivit edilului, cel mai mare câºtig de pe urma

peste 100 de mii atunci am putea sã accesãm proiecte cu finanþare europeanã de infrastructurã, de mediu ºi de turism la un nivel foarte mare”, a mai precizat sursa citatã. Ridzi nu a discutat în ultima perioadã cu colegii sãi primari din Valea Jiului,

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

irectoarea liceului din Petrila care a lovit cu maºina o femeie din localitate, chiar pe trecerea de pietoni, scapã de procesul penal pentru cã s-a împãcat cu victima aflatã încã în spital. Poliþiºtii încã mai fac cercetãri în dosar pentru cã nu au primit ºi declaraþia tinerei accidentate. Maximilian GÂNJU Mitran Cecilia Livia, directorul Colegiului Tehnic “Constantin Brâncuºi” din Petrila, a lovit cu autoturismul sãu o tânãrã din localitate care se angajase în traversarea strãzii pe trecerea de pietoni. Accidentul în urma cãruia femeia a fost rãnitã ºi a ajuns pe patul de spitala, avut loc în 3 februarie a.c. Poliþiºtii din Petrila i-au întocmit dosar penal ºoferiþei pentru vãtãmare corporalã, însã nu va rãspunde penal dupã ce s-a împãcat cu victima. Soþul acesteia a

confirmat ieri –miercuri, cã a ajuns la o înþelegere cu directorul liceului ºi nu mai are pretenþii, astfel cã victima nu se va îndrepta cu o plângere împotriva ºoferiþei. Mai multe zvonuri dãdeau o ingerinþã a politicului în acest caz, însã poliþiºtii din Petrila spun cã nu este nimic ade-

vãrat. Drept dovadã ºi cercetarea fãcutã la faþa locului, precum ºi dosarul penal instrumentat conform procedurilor, dupã cum a precizat comisarul Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila. Acesta este completat de adjunctul sãu care spune cã cercetarea penalã începutã împotriva

directoarei Mitran nu s-a încheiat, pânã când nu va fi audiatã ºi victima care va declara în scris cã nu se contituie parte vãtãmatã. “Dosarul încã merge mai deprate, soluþia o dã procurorul pentru cã poliþia nu poate da soluþie. În condiþiile în care se împacã se trimite dosarul cu propunere, dacã se împacã ºi nu mai este nicio problemã cu propunere de clasare conform noilor coduri. Procurorul dacã constatã cã totul este bine, avizeazã soluþia. Partea vãtãmatã trebuie sã confirme ºi în scris dupã ce iese din spital ºi va fi audiatã. Este dreptul ei dacã se împacã sau nu se împacã, dar pânã atunci dosarul este în lucru”, a declarat comsiar Alexandru Scafariu, adjunct Poliþia Petrila.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Nici fondurile europene nu salveazã turismul din Parâng

ici fondurile europene nu sunt o salvare pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniilor schiabile. În contextul actual în care lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile sunt stopate din lipsã de fonduri guvernamentale, nici banii europeni nu pot fi accesaþi. Asta datoritã faptului cã lucrãrile deja au fost începute. Monika BACIU ”Deocamdatã în acest moment nu (se pot accesa fonduri europene pentru continuarea lucrãrilor în Parâng-nn.r.), pentru cã fondurile europene nu pot fi accesate la o lucrare care este deja licitatã ºi începutã ºi finalizatã în proporþie de 15-20 de procente”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În condiþiile acestea municipalitatea de la Petroºani nu poate face altceva decât sã aºtepte banii de la Guvern sau sã contine lucrãrile cu fonduri proprii. ”Aºteptãm banii de

la Guvern ºi cu banii de la împrumut vom încerca sã gãsim resurse sã facem ce mai avem de fãcut. Mai este foarte mult de lucru, dar asta nu înseamnã cã ceea ce putem sã finalizãm ºi sã viabiliãm sã nu facem. Putem sã dãm în folosinþã o serie întreagã de pârtii, instalaþii”, a mai precizat sursa citatã. Prioritatea anului 2013 a devenit prioritatea anului 2014. Finalizarea telescaunului TS3 nu a fost posibilã anul trecut, astfel aceasta a devenit o nouã prioritate pentru acest an. ”Prioritatea în ceea ce priveºte domeniul

schiabil este telescaunul TS3, el trebuie finalizat ºi dupã aceea vom vedea la anul ce vom face cu un nou telescaun”, a mai spus primarul. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 lei, 5.392.049 lei TVA, adicã total: 337.597.044 lei. Pânã acum, au fost executate pârtii dotate cu instalatii de zãpadã artificialã, în lungime de 10.641 m (2a=2.824 m, 2c+2e=1.105 m, 4b=1.942 m si prelungire 4b=1.320m, 3c=1.245m si 3b=2.205m). Prin proiectul

Turbiditate „normalã” chiar dacã se topeºte zãpada

opirea zãpezii nu afecteazã aprovizionarea cu apã potabilã a localitãþilor din Valea Jiului. Asta ºi pentru cã exploatãrile forestiere din zonã nu ºi-au demarat, deocamdatã, activitatea. „În mod normal, puteam sã avem multiple probleme datorate topirii zãpezii dar, pentru cã nu se lucreazã la pãdure nu am înregistrat niciun fel de necazuri legate de acest moment. Nu ºtiu ce va fi pe viitor dar, sper, cã nici pe mai departe nu vom avea probleme în ceea ce priveºte furnizarea apei potabile”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv SA Valea Jiului. Mircea NISTOR În ceea ce priveºte debranºarea rãu – platnicilor, directorul firmei care asigurã aprovizionarea cu apã a localitãþilor din zonã a precizat cã primordial este ca oamenii sã-ºi achite restanþele, nu sã fie

debranºaþi. În prezent, datoria totalã cãtre furnizorul de apã ºi servicii de canalizare se cifreazã la suma de 160 de miliarde de lei vechi. „Noi încercãm sã recuperãm datoria de 160 de miliarde de lei, motiv pentru care nu reprezintã o prior-

itate debranºarea oamenilor sau firmelor ci încasarea sumelor restante. Pe de altã parte, mã zbat ca sã menþin preþul apei la valoarea de anul trecut, cel puþin pânã la data de 1 aprilie ºi chiar dupã aceastã datã. Dacã vom intra în

„Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” cuprins în Programul „Schi în România”, se va construi o telegondolã ce va avea statia de plecare din Petrosani – zona Aeroport, cu statia intermediarã în zona Hotelului „Rusu”, iar statia de sosire va fi la Slima. Sunt prevãzute 7 telescaune ce vor functiona pe o lungime de 8 km si 2 benzi transportoare. Vor fi amenajate 17 pârtii de schi, însumând 23,7 km, ce vor beneficia de instalatii de transport pe cablu, cãi de acces, posesia tuturor restanþelor va fi simplu sã pãstrãm acelaºi preþ dar totul depinde de nivelul încasãrilor. Menþionez cã, în prezent, preþul apei din Valea Jiului este unul dintre cele mai mici din România”, a mai precizat Costel Avram. La noi debranºãri nu se pot aºtepta nici cei care domiciliazã în blocul de locuinþe sociale din cartierul petroºenean Colonie, unul dintre imobilele în care se înregistreazã cele mai mari restanþe la achitarea serviciilor de canalizare ºi furnizare a apei potabile. Asta, dupã ce Apa Serv a efectuat branºarea individualã a tuturor apartamentelor ºi garsonierelor din acest bloc.

instalatie de iluminat nocturn pentru pârtia 2A, cât si de o instalatie de producere a zãpezii artificiale, care va cuprinde: o captare de apã si statie de pompe (pe pârâul

Jiet), un bazin de apã de 100 m3 la confluenta Gruniului cu Maleia si unul de 5 m3 la „Cãsuta din povesti”, retea de conducte si tunuri de zãpadã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Actualitate 13

”Trupa de ºoc” de la Apa Serv, între consiliere, ajutorare ºi ”executare”

ou înfiinþatul Compartiment de Recuperare Creanþe din cadrul SC Apa Serv Petroºani are o echipã formatã din opt oameni catalogaþi ”rãi ca focul”, dar au un stil de lucru complex ce nu poate fi cuprins într-o fiºã a postului. Modul de a acþiona este ceva între ”executare” a celor care refuzã comunicarea ºi care sfideazã instituþia ºi ”consiliere” a celor cu venituri mici, bolnavi, bãtrâni etc., ºi gãsirea soluþiilor. În 20 de zile de la înfiinþare, echipa s-a organizat ºi a acþionat bãtând la peste 860 de uºi ºi recuperând peste 53.500 lei, la care se adaugã zeci ºi zeci de angajamente de platã urmãrite cu stricteþe. Ileana FIRÞULESCU ”Trupa de ºoc”, cum este numit Compartimentul de recuperare creanþe din cadrul SC Apa Serv Petroºani, funcþioneazã efectiv de trei sãptãmâni, dupã ce a fost înfiinþat cu acordul Consiliului de Administraþie. Dupã 2-3 zile de organizare, echipa – formatã din oameni cu experienþã, dinamici – a intrat în funcþiune. În 20 de zile, a bãtut la uºile a 869 de consumatori, din care circa 80% sunt case/gospodãrii. Sumele încasate în cele circa 20 de zile se ridicã la peste 53.500 lei, iar angajamentele de platã sau înþelegrile controlate sunt de ordinul zecilor.

Deºi oamenii echipei sunt catalogaþi ”rãi ca focul”, stilul de lucru este unul complex care nu poate fi cuprins într-o fiºã a

nituri mici, persoane singure, bolnave, familii cu câte doi bolnavi de cancer, sau femei cu copii care se zbat între viaþã ºi

postului. Adicã modul de a acþiona este ceva între ”executare” a celor care refuzã comunicarea ºi care sfideazã instituþia care-i deserveºte ºi pe angajaþii ei ºi ”consiliere” a celor cu ve-

moarte. În aceste cazuri se încearcã soluþii, se stabilesc înþelegeri când are ºi când poate omul plãti datoria cãtre Apa Serv, iar legãtura se þine direct prin telefon, zi ºi noapte dacã este nevoie, cu persoanele în cauzã. Adicã omul când achitã ceea ce a promis, anunþã telefonic echipa ºi stabileºte când va plãti urmãtoarea tranºã. Sau oamenii sunã dupã primirea notificãrilor, iar cei care nu-ºi permit dau doar un apel ºi sunt sunaþi de echipã. De la persoanele cu situaþii grele se încaseazã sume mici, dar constant. Alin Sãceanu, ºeful compartimentului recuperare creanþe

spune cã este doar începutul ºi cã primele realizãri se vor vedea la sfârºitul lunii februarie. ªeful ”trupei de ºoc” nu este deloc entuziasmat de rezultatele obþinute de la înfiinþare pânã, luni 9 februarie, recunoscând cã volumul de muncã este unul considerabil, cu responsabilitãþi majore pe care întreaga echipã ºi le-a asumat, deci va trebui cât de curâd sã intre în ritmul propus. ”Cele mai dificile zone sunt Saºa ºi Bosnea pentru cã existã persoane fãrã venituri, cu venituri extrem de mici, dar ºi mulþi bolnavi care nu se descurcã. ªi în restul Vãii Jiului existã asemenea persoane. De exemplu a venit un om a cãrui ºoþie s-a îmbolnãvit de cancer ºi deºi avea vreo 60 milioane datorie, vine ºi plãteºte lunar 1,5 milioane lei vechi. Sau o femeie care are un copil bolnav de leucemie ºi cãruia i-au murit pãrinþii, avea 40 de lei. Ne-a spus cã 10 lei îi opreºte pentru o ciorbã ºi a plãtit 30 de lei. Hotãrârea de debranºare este degeaba în aceste cazuri. Interesul nostru este sã-i ajutãm, sã le

fim alãturi pentru a plãti gradual cât de puþin pânã la stingerea datoriei. Da, este adevãrat cã stãm îndelung de vorbã cu oamenii, îi consiliem, cum spuneþi. Le ascultãm problemele, celor cu situaþii grele, ºi încercãm sã gãsim soluþii. Dar existã ºi cazuri unde suntem tranºanþi. Aºa a fost, de exemplu, situaþia de la Jolly. Firma era în fiecare lunã pe lista de debranºãri pentru cã plãtea doar un milion vechi din suma datoratã, iar atitudinea celor de acolo lãsa de dorit, ca sã nu spun altfel. Ne-a cerut ajutorul ºi o asociaþie de locatari care avea probleme cu datornicii. Aºa am aflat, de la preºedintele asociaþiei de locatari, cã existã un consumator, Ionel Lupu, de pe str. 22 Decembrie, 122, care nu a plãtit apa consumatã de 11 ani acumulând o datorie de 4684 lei. Noi trebuie sã gãsim metodele, pliate pe fiecare caz, de a determina consumatorii sã-ºi achite datoriile. Îi ascultãm, gãsim soluþii, dar asta se întâmplã o datã. Dacã se constatã rea voinþã, sfidare, hotãrâm, fãrã

discuþii, debranºarea” – a declarat Alin Sãceanu, ºeful Compartimentului de recuperare creanþe. Directorul Apa Serv, Costel Avram, a înfiinþat acest compartiment în data de 15 ianuarie 2014, pentru cã principala prosblemã a operatorului de apã din Valea Jiului era ºi este neplata serviciilor de cãtre consumator. Conducerea Apa Serv are mari aºteptãri de la acest nou compartiment, format din opt oameni, care are dublã menire – recuperarea creanþelor, în primul rând, ºi conºtientizarea populaþiei cã un serviciu neplãtit poate omorî întreprinderea care le presteazã ºi de aici un întreg lanþ de drame umane ºi economice...

14 Program & Horoscop

10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 17:00 Lozul cel mare 17:55 Olimpiada veseliei 18:10 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Sport 19:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 21:30 Telejurnal

9:30 Mediumul (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ia-o de la capãt!

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vrei sã te însori cu mine? 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Experiment infernal (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 MasterChef - Sezonul 1 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 O sãptãmânã nebunã 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 O femeie face carierã

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ºanse mari sã rezolvaþi probleme legate de cãmin. Partenerul de viaþã vã ajutã. Dupã-amiazã, s-ar putea sã întâmpinaþi probleme de naturã birocraticã. Bazaþi-vã pe intuiþie. Nu este un moment prea bun pentru investiþii.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:45 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iancu Jianu, haiducul Asta-i România! WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Sociedad Barcelona 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Real Sociedad Barcelona 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Sunteþi puþin descurajat de numãrul problemelor pe care le aveþi de rezolvat. Cu calm ºi rãbdare, veþi reuºi. Aveþi ºanse sã faceþi schimbãri în casã, spre bucuria partenerului de viaþã. Fiþi mai atent la cheltuieli!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Reuºiþi sã faceþi schimbãri radicale în viaþa dumneavoastrã, mai ales în privinþa relaþiilor sentimentale. Faceþi cunoºtinþã cu mai multe persoane importante, care v-ar putea deveni parteneri de afaceri. Ar fi bine sã ascultaþi ºi pãrerile partenerului de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã fiþi dezamãgit din cauza unei afaceri care nu merge conform aºteptãrilor. Nu vã descurajaþi. Pur ºi simplu, nu este o zi bunã pentru afaceri. Aveþi ocazia sã petreceþi mai mult timp alãturi de persoana iubitã. Puteþi sã faceþi planuri de viitor.

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult. Sunteþi tentat sã cheltuiþi prea mult în interes personal. Fiþi prudent ºi cumpãtat! Dupã-amiazã este posibil sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi succes în afaceri ºi în activitãþile desfãºurate pentru cãmin. Reuºiþi sã faceþi schimbãri atât în casã, cât ºi în afaceri. Aveþi grijã sã nu începeþi prea multe treburi deodatã, pentru cã s-ar putea sã nu le puteþi duce pe toate. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Aveþi succes în toate activitãþile casnice. Primiþi o sumã importantã de pe urma unei afaceri ºi vã faceþi planuri de viitor împreunã cu partenerul de viaþã. Nu începeþi decât ceea ce sunteþi sigur cã puteþi termina.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

23 noiembrie *** 20 decembrie Ar fi bine sã nu vã planificaþi treburi importante pentru astãzi, pentru cã este puþin probabil sã vã puteþi respecta programul. Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþi total muncii ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã, vi se propune sã intraþi într-o afacere. Ar fi bine sã nu vã grãbiþi, pentru cã existã riscul unui eºec.

Sunteþi hotãrât sã faceþi o schimbare în relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã vã simþiþi foarte bine într-o vizitã la prieteni, unde vã aflaþi în centrul atenþiei. Lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vorbeascã! Fiþi diplomat.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi ocazia sã daþi sfaturi utile unor persoane mai tinere. Cu sprijinul financiar al unei rude, vã puteþi îndeplini dorinþa de a cumpãra câteva obiecte de uz casnic. Este o zi favorabilã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi decis sã terminaþi o activitate începuta mai demult, pentru casã. Puteþi beneficia de ajutorul unei rude, dar va trebui sã îi suportaþi sfaturile insistente. Aveþi grijã sã nu se ajungã la ceartã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Anunþ Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, Bld.1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, numãr telefon 0254 211 350, fax. 0254 230 030, invitã asociaþiile, fundaþiile sau organizaþiile neguvernamentale fãrã scop lucrativ care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe sau proiecte culturale, sportive, de tineret ºi unitãþile de cult din judeþul Hunedoara sã depunã cereri pentru selecþionare în vederea acordãrii de finanþãri nerambursabile de la bugetul propriu al judeþului Hunedoara în limitele sumelor alocate pentru

anul 2014. Documentaþia necesarã întocmirii proiectelor, procedura de selecþie cât ºi alte informaþii în acest sens se obþin de pe site-ul www.cjhunedoara.ro. Proiectele trebuie sã se deruleze conform specificaþiilor din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Comisiei de evaluare ºi selecþionare a persoanelor fizice autorizate/atestate, asociaþiilor, fundaþiilor sau organizaþiilor neguvernamentale fãrã scop patrimonial care iniþiazã ºi organizeazã acþiuni, programe ºi proiecte culturale, educativ-ºtiinþi-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Joi, 13 februarie 2014 în oraºul Petrila, între orele: 10:00 - 14:00 Zona: Cartier Remete, Muncii, Cimpa, Valea Cimpii pentru remedierea unei pierderi de pe str. Cloºca

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

fice, sportive, unitãþilor de cult ºi a ofertelor formulate pentru editarea unor publicaþii culturale pentru care se pot acorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice. Documentaþiile de solicitare a finanþãrii nerambursabile se depun la registratura generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara, (douã exemplare, în plic închis pe care se va menþiona ºi Codul Unic de Înregistrare al solicitantului), camera nr. 2, pânã la data de 11.03.2014. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Compartimentul culte, sport, turism, activitãþi culturale, camera 110, numãr telefon 0254 211 350, interior 152.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Februarie 2014

Valentin vs Dragobete

n ultimul timp românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici prin tiv, cu istoria ºi tradiþia lor popularã multimilenarã. Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi, în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume. ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” niºte „chestii” inventate în special de cãtre cei mai noi nord -americani. Mircea NISTOR

În România de astãzi Sfântul Valentin, despre care nimeni nu ºtie în mod sigur cine a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã, în 14 februarie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa goale ale românului de rând. Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºti, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”, bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãrbãtori de genul Halloween, Thank s Giving Day sau St. Valentine s Day. O fi acum ziua

Sfântului Valentin noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul DragobeteValentin serbat pe 14 februarie.

Unul a fost preot la Roma, altul episcop la Interamna (azi Terni), iar despre cel de-al treilea se ºtie „sigur” cã a hãlãduit prin Africa unde a suferit alãturi de alþi martiri. Ceva mai multe informaþii sunt despre primii doi Valentini, care au fost uciºi în a doua jumãtate a sec-

atã, par a-ºi avea izvorul prin Anglia ºi Franþa Evului Mediu ºi sunt legate de împerecherea zburãtoarelor, ocazie cu care oamenii ºi-au spus cã este o bunã ocazie de a scrie scrisori ºi a-ºi declara cu sinceritate sentimentele. Nu trebuie uitat nici faptul cã Roma anticã celebra în 15 februarie, Lupercalia, un festival al fertilitãþii, în onoarea zeilor Juno ºi Pan. Biserica Catolicã îl celebreazã anual, în 14 februarie, pe medicul Valentin, trãitor în Roma anticã, mare pasionat de gastronomie ºi bun la suflet. El amesteca medicamentele amare

cerut un pergament ºi a scris câteva rânduri pentru fetiþa oarbã. Când aceasta a deschis biletul, a gãsit o floare galbenã ºi un mesaj care spunea : „De la al tãu Valentin”. Atunci, ochii ei s-au vindecat ca prin miracol, dar Valentin a fost executat pe 14 februarie, zi care a fost declaratã în anul 496 de cãtre Papa Gelasius I, drept Ziua Sfântului Valentin.

începeau sã-ºi construiascã cuiburile. Despre pãsãrile neînsoþite de Dragobete, toatã lumea ºtia cã vor rãmâne singure ºi fãrã pui pânã în aceeaºi zi a anului urmãtor. Dupã modelul zburãtoarelor, fetele ºi bãieþii se întâlneau sã-l sãrbãtoreascã pe Dragobete, pentru a rãmâne îndrã-

ragobetele „trebuia” sã disparã În ceea ce îl priveºte pe Dragobete, cunos-

alentin, mai exact, 3 în 1

gostiþi tot anul. Dacã timpul era favorabil, ei ieºeau la pãdure chiuind pentru a culege primele flori ale primãverii: ghiocei ºi brânduºe.

Despre noul sãrbãtorit, adicã „unicul” Valentin, Enciclopedia Catolicã susþine cã au existat cel puþin trei sfinþi martiri care au purtat acest nume.

B olului al IIIlea, fiind îngropaþi pe Calea Flaminia, în locuri diferite. Totuºi, credinþele populare ºi sãrbãtoarea asoci-

cu vin, lapte sau miere, pentru a le da un gust mai bun. Religia era parte integrantã a vieþii medicului devenit creºtin. Într-o zi, un paznic al închisorii împãrãteºti a bãtut la uºa lui Valentin, þinându-ºi fiica oarbã în braþe. Deºi ºtia cã îi va fi greu sã o vindece, Valentin i-a promis acestuia cã va face tot posibilul. Dupã mai multe sãptãmâni de tratament, fetiþa nu era încã vindecatã. Totuºi, Valentin nu-ºi pierduse încã speranþa. Într-o zi, soldaþii romani l-au arestat pe medic, distrugându-i leacurile ºi condamnându-l pentru credinþa lui în Iisus Christos. ªtiind cã va fi executat, Valentin a

cut ºi ca Dragomir, acesta era în antichitate, zeul dragostei ºi al bunei dispoziþii ºi i se mai spunea Cap de Primãvarã, fiind identificat cu Cupidon. Un alt nume al sãu era Nãvalnicul, fiind perceput drept un fecior frumos care „le face” pe tinerele fete sã-ºi piardã minþile. În lumea satului românesc (de unde a plecat ºi adevãrata sãrbãtoare a iubirii ºi care în ziua de astãzi în Valea Jiului mai este celebratã doar de cãtre momârlani) el era serbat în ziua de 24 februarie, zi în care semnalul sãrbãtorii era dat de cãtre pãsãrile nemigratoare care se strângeau în stoluri, ciripeau ºi

ine-i ºi aºa...

Pânã la urmã, cele douã personaje de legendã, Dragobete ºi Valentin le amintesc oamenilor cã iubirea este un prilej de vorbe frumoase ºi cadouri, dar ºi cel mai profund sentiment, martorul universului nostru. Totuºi, Dragobetele românilor trebuia sã disparã pentru cã aºa „doreºte” unii! Mai exact, toate naþiile trebuie sã fie uniformizate pentru a fi creat ceva plat, standard, „european” sau „mondial”. Numai aºa poate fi dominatã o societate: fãcându-i pe oameni sã se îndepãrteze de ei înºiºi, de familie, de prieteni, de specificul zonelor natale, de fapt, de valorile care îi unesc. Noile valori, impuse de la centru, trebuie sã fie acum doar banii ºi shoppingul...