Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 549

Cronica Vãii Jiului Marti, 11 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Haosul din Straja,

deja-vu în fiecare sezon

450 de metri cubi de apã furaþi dintr-un foc

Cel puþin 15 familii din Saºa au încercat sã consume apã fãrã sã plãteascã >>> PAGINA A 3-A

Decedat în propria locuinþã >>> PAGINA A 3-A

Hunedoara, judeþul cu nimic >>> PAGINA A 5-A

Centrul Integrat Judeþean de Intervenþie devine operaþional >>> PAGINA A 6-A

Tehnici de cerºit la hunedoreni >>> PAGINA A 7-A

Femeile liberale ºi-au ales noua conducere

>>> PAGINA A 11-A Deºi necesitã reparaþii urgente,

Barajul de la Valea de Peºti a primit aviz de funcþionare pentru încã patru ani >>> PAGINA A 13-A Au luat banii dar au uitat sã aducã terenul la starea iniþialã

aosul din Straja continuã ºi în acest sezon. Cele mai aglomerate perioade la munte sunt weekend-urile cu zãpadã. Atunci mii de turiºti iau cu asalt staþiunea montanã din Straja. Majoritatea ar vrea însã sã intre cu maºina în cabanã dacã s-ar putea. >>> PAGINA A 16-A

Costel Avram s-a supãrat pe onstructorii care nu-ºi respectã obligaþiile contractuale

>>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

450 de metri cubi de apã furaþi dintr-un foc

Cel puþin 15 familii din Saºa au încercat sã consume apã fãrã sã plãteascã

u crezut cã pot sã înºele vigilenþa angajaþilor operatorului de apã din Valea Jiului, dar au fost prinºi. Cel puþin 15 consumatori casnici din cartierul Saºa – Petroºani riscã sã rãmânã fãrã apã potabilã ºi chiar sã rãspundã penal dupã ce au încercat sã plãteascã mai puþin decât au consumat. Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, a trimis luni dimineaþa membrii Corpului de Control în cartierul Saºa, dupã ce s-a constatat cã unii consumatori casnici au încercat sã fenteze apometrele. În total, doar în acest caz

lipsesc 450 de metri cubi de apã! „La începutul lunii ianuarie s-a citit un index la apometre, iar acum în februarie indexul era cu 30 de mc mai puþin la fiecare. Sunt aproximativ 15 familii în aceastã situaþie”, a explicat Costel Avram. Acesta este de pãrere

cã, dacã la început oamenii au fost „ajutaþi” de angajaþi ai furnizorului de apã sã dea apometrele înapoi, acum se descurcã singuri.

aistru bãgat în comisia de disciplinã

Dar asta nu înseamnã cã nu mai existã încã angajaþi ai ApaServ care fac un ban în plus ajutându-i chiar pe cei care furã apã. ªi asta în ciuda mãsurilor dure aplicate de Costel Avram dupã ce a preluat conducerea distribuitorului de

Decedat în propria locuinþã

n bãrbat de 57 de ani din municipiul Petroºani a fost gãsit decedat în propria sa locuinþã. Pompierii au fost cei care l-au gãsit pe bãrbat fãrã suflare în locuinþa sa de pe strada Unirii. Aceºtia au fost alertaþi de vecinii bãrbatului.

ãrbatul, care în ciuda handicapului locomotor de care suferea, era foarte prezent în stradã, nu a mai fost vãzut luni dimineaþa. Atunci vecinii s-au impacientat ºi, dupã ce l-au sunat la uºã, au chemat oamenii legii. Din pãcate, bãrbatul era cãzut în casã ºi nu mai prezenta semne vitale. ”Este vorba de o deblocare de uºã, când am pãtruns în apartament am gãsit o victimã în vârstã de 57 de ani decedatã. Noi

am gãsit-o decedatã în apartament. Este sora dânsului ºi ceva nepot în apartament”, a declarat Constantin Cãþan, plutonier adjutant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Nimeni nu îºi explicã ce s-a întâmplat cu el, iar vecinii susþin cã nu era foarte bolnav. „Era cu un handicap, dar nu foarte bolnav. Tot timpul era afarã. Sâmbãtã era pe afarã, a ieºit. Chiar vorbeam cu vecinii ºi în fiecare dimineaþã era în geam. Duminicã dimineaþã a fost ºi azi nu mai era. Era un om cumsecade, deosebit”,

spune o vecinã din cartierul de pe strada Unirii din Petroºani, în timp ce o alta spune cã l-a vãzut chiar ºi duminicã. „El se cunoºtea cu bãieþelul meu, pentru cã amândoi au probleme locomotorii. Sâmbãtã chiar m-a sunat ºi copilul meu cel mare i-a luat o pâine ºi cafea ºi la amiazã era afarã. În fiecare dimineaþã se saluta cu copilul meu. Dimineaþã azi, chiar nu mai era în geam”, a adãugat o altã cunoºtinþã apropiatã a omului. Bãrbatul locuia singur, dupã ce soþia sa s-a stins acum un an. Corpul neînsufleþit al omului a fost transportat la serviciul de medicinã legalã al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Legiºtii sunt cei care vor stabili cu exactitate cauza morþii. Monika BACIU

apã din Valea Jiului. Iar pentru cei acre sunt prinºi, Costel Avram spune cã nu are milã. „Vineri, am gãsit un angajat al ApaServ în privinþa cãruia existã mari suspiciuni cã lucreazã cu hoþii, cu toate cã este plãtit de la ApaServ. L-am bãgat în comisia de disciplinã pentru desfacerea contractului de

muncã. Îmi pare tare rãu, este un om care are peste 30 de ani de când lucreazã aici, este un maistru, dar propunerea mea este de desfacere a contractului de muncã. Cu astfel de oameni nu voi avea pic de milã”, a mai declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Practic, maistrul

respectiv este acuzat cã, deºi aria lui de competenþã era în cu totul altã parte, a încercat sã ajute o firmã din cartierul Aeroport, de unde a ridicat apometrul, pe motiv cã era îngheþat, asta deºi ceasul nu avea nimic. Car men COSMAN-PREDA

Amendaþi pentru muncã la negru

ontrolul inspectorilor ITM Hunedoara derulat la finele sãptãmânii trecute în Valea Jiului a scos la ivealã nereguli la toate societãþile verificate. Inspectorii ITM de la Deva ºi nu din cadrul Biroului Petroºani au descins în Valea Jiului într-o acþiune de verificare ºi la majoritatea societãþilor controlate ori persoanelor fizice autorizate au descoperit abateri. Acþiunea fulger a scos la ivealã nereguli mai ales în privinþa angajaþilor fãrã forme legale. Toþi cei prinºi cã aveau angajaþi la negru au fost chemaþi la sediul ITM Hunedoara pentru clarificãri ºi sancþionaþi cu amenzi între 10 mii ºi 20 de mii de lei. Verificãrile inspectorilor ITM Hunedoara nu s-au încheiat, astfel cã numãrul sancþiunilor va fi mai mare. Totodatã, verificãri în cadrul aceleiaºi acþiuni au fost fãcute ºi în Haþeg, iar douã firme au fost gãsite cu angajaþi fãrã forme legale. „Vineri s-au încheiat la cinci firme acte de control, la toate cele cinci au fost descoperite cinci persoane care munceau la negru. În Haþeg, au fost descoperite douã firme, una vineri ºi una astãzi (n.r. luni) cu douã persoane care

munceau la negru. Au fost acordate opt amenzi în valoare totalã de 90 de mii de lei. Acþiunea nu este finalizatã, ea continuã ºi mâine (marþi) dar ºi poimâine (miercuri)”, a declarat Sorin Istrate, purtãtor de cuvânt Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara.

ontroale surprizã ºi în perioada urmãtoare

Totodatã, inspectorii ITM Hunedoara au încheiat ºi procesele verbale pentru societatea din Petroºani, unde au fost nevoiþi sã sesizeze Poliþia Petroºani dupã ce actele de constatare le-au fost rupe. Inspectorii au descoperit la societatea în cauzã doi angajaþi fãrã forme legale a mai precizat purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara. Inspectorii vor continua acþiunile, iar în Valea Jiului vor efectua verificãri angajaþi ai ITM care nu sunt din zonã, astfel încât sã fie înlãturatã orice suspiciune. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

În grãdiniþã nouã

inci ani a durat construirea unei grãdiniþe noi la Petrila, dar prima zi a semestrului al doilea a fost prilej de inaugurare. Cei mici s-au mutat luni dimineaþã într-o locaþie nouã ºi adecvatã ºi au lãsat uitãrii grãdiniþa de la parterul blocului. Diana MITRACHE A durat mult construcþia noii grãdiniþe de la Petrila, dar acum copiii din acest oraº pot fi fericiþi. Noua locaþie a fost finalizatã ºi este una modernã ºi dotatã dupã ultimele standarde, iar

cei mici sunt foarte fericiþi cã au clase noi. „Azi am venit la grãdiniþa nouã unde este mai frumos. Mã joc

acum aici cu copiii, cu jucãrii”, a spus o fetiþã din grupa micã. O alta, însã, a recitat o strofã în care ºi-a arãtat bucuria cã vine la o grãdiniþã nouã, în timp ce un bãieþel ne-a zis cã „ E mult mai frumos aici, decât la apartament”. Lucrãrile au început

acum 5 ani, iar primarul Ilie Pãducel spune cã a avut de fãcut zeci de drumuri la Bucureºti, însã, pânã la

urmã, copiii sunt cei care vor avea o grãdiniþã modernã. „Dupã aproximativ 5 ani de zile reuºim sã inaugurãm acest minunat sediu al grãdiniþei cu program normal ºi în toamnã ne propunem sã deschidem ºi grãdiniþa cu program prelungit, la parterul acestei clãdiri. A fost pentru administraþia localã un efort deosebit. Din cele aproximativ 31 de miliarde de lei vechi, cât a costat aceastã investiþie, peste 24 de miliarde sunt bani din bugetul local al Primãriei, din impozitele ºi taxele locale ale cetãþenilor”, a spus la inaugurarea noului sediu, primarul

Ilie Pãducel. Cei mai fericiþi sunt copiii ºi cei care îi îndrumã, pentru cã nu vor mai merge la grãdiniþã într-un

în sfârºit la finalitatea lui. ªtim în ce condiþii ne-am desfãºurat activitatea, zeci de ani, în douã sedii de apartament. Sunt convinsã cã aceºti copii vor avea de acum încolo condiþile pe care ºi le-au dorit”, a declarat ºi Beatrice Andrei, directorul grãdiniþei. Clãdirea în care învaþã acum copiii este una mod-

200 de milioane de euro pentru învãþãmânt

inistrul Educaþiei Remus Pricopie spune cã infrastructura din sistemul de educaþie va beneficia de o investiþie de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate între 2007-2013, în timp ce peste 500 milioane de euro vor fi alocaþi, pânã în 2020, pentru obiective deja începute sau unele noi. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat cã 2014 este anul în care dupã mult timp în care nu au mai fost investiþii "masive" în infrastructura educaþionalã, se revine cu un buget important din fonduri structurale, transmite mediafax.ro. "Anul 2014 este cel în care dupã mulþi ani în care nu au mai fost investiþii masive în zona de educaþie, revenim cu un buget important din fonduri structurale. Vorbim de peste 200 de milioane de euro

din fondurile structurale neutilizate în perioada 20072013, care sunt la dispoziþia Ministerului Dezvoltãrii, respectiv a primãriilor, pentru investiþii în infrastructura educaþionalã. În acelaºi timp, pentru perioada 2014-2020 vorbim despre o alocare de

peste jumãtate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiþii deja începute sau pentru unele noi. Sunt peste 1.400 de obiective începute ºi neterminate", a subliniat ministrul Educaþiei, citat de mediafax.ro. MEDIAFAX

apartament de bloc vechi. „Este pentru noi o zi extrem de importantã. Nu întâmplãtor ne aflãm toþi aici, pentru cã împreunã am parcurs un drum extrem de lung ºi am ajuns

ernã ºi cei mici au primit, în prima zi, bomboane de la inspectorul ºcolar Gabriela Berbeceanu, care a þinut sã fie prezentã la acest eveniment festiv la Petrila.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Evaluãri la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, în premierã în semestrul al doilea

emestrul al doilea începe luni ºi se încheie în 20 iunie, elevii din clasa a VIII-a urmând sã participe la simularea evaluãrii naþionale, în timp ce în martie va fi simularea bacalaureatului, iar în luna mai, în premierã, vor fi evaluãri la clasele a II-a, a IV-a ºi a VI-a. În semestrul al doilea sunt programate evaluarea naþionalã de la sfârºitul clasei a VIII-a ºi examenul de bacalaureat, dar ºi simulãrile acestora. Astfel, la o sãptãmânã de la revenirea din vacanþa intersemestrialã, respectiv în perioada 18-20 februarie, va avea loc simularea evaluãrii naþionale, pentru elevii din clasa a VIII-a. Simularea examenului de bacalaureat, la care vor participa, în premierã, ºi elevii din clasa a XI-a, va fi între 3 ºi 7 martie. În perioada 7-11 aprilie a fost programatã sãptãmâna "ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!", când elevii vor participa la activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare. La finalul acestei sãptãmâni, elevii vor avea vacanþã de primãvarã, care va începe în 12 aprilie ºi se va încheia în 22 aprilie, dupã a treia zi de Paºti. În perioada 6 -29 mai vor fi organizate, în premierã, evaluãri naþionale pentru toþi elevii claselor a II-a, a IV-a ºi a VI-a. Evaluãrile vor fi organizate în douã sesiuni, a doua fiind rezervatã elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obþinute de elevi la aceste evaluãri nu vor fi trecute în

catalog. Tot în luna mai, în perioada 17-30, elevii din clasele a XII-a ºi, respectiv, a XIII-a care fac parte din loturile naþionale de pregãtire pentru competiþiile internaþionale sau care participã la olimpiade internaþionale în 2014, vor susþine bacalaureatul într-o sesiune specialã. Examenele la limba românã ºi matematicã de la evaluarea naþionalã pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 ºi 25 iunie. Ca o noutate pentru acest an ºcolar, la admiterea în liceu, ponderea mediei de la evaluarea naþionalã creºte la 75 la sutã, faþã de 50 la sutã cât a fost pânã acum, iar media notelor din ciclul gimnazial scade cu 25 la sutã. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susþinute de absolvenþii claselor a XII-a în perioada 10 iunie - 7 iulie. Cursurile pentru elevii care terminã liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIIIa, în 13 iunie. Elevii din celelalte clase vor intra în vacanþa de varã în 21 iunie, anul ºcolar 20142015 urmând sã înceapã în 14 septembrie. Mediafax

Hunedoara, judeþul cu nimic

udeþul Hunedoara nu are niciun J eveniment notabil în

februarie. Fiecare primãrie, sau instituþie încearcã pe cât mai mult sã promoveze acþiunile turistice ale fiecãrei luni prin intermediul Autoritãþii Naþionale pentru Turism. La nivelul judeþului Hunedoara luna februarie este una nesemnificativã, pentru cã nu a fost consemnat niciun eveniment. Evenimente turistice, inexistente în Hunedoara. La nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Turism se actualizeazã lunar calendarul evenimentelor turistice care au loc la nivelul fiecãrui judeþ. Luna februarie este una fãrã niciun eveniment la nivelul judeþului Hunedoara.

Nici luna ianuarie nu a fost una cu evenimente însemnate pentru judeþul Hunedoara, asta în condiþiile în care la nivelul judeþului existã mai multe staþiuni montane unde au loc diferite evenimente ºi totodatã judeþul are o istorie bogatã, însã nevalorificatã.

erbãrile zãpezii de la Borºa, Maramureº Serbãrile zãpezii, dar nu cele din Straja, ci cele din Maramureº sunt consemnate în calendarul evenimentelor din luna februarie. ”În perioada 22-23 februarie, în localitatea Borºa, se vor desfaºura Serbãrile Zãpezii 2014. Manifestarea,

ajunsã la cea de a XII-a ediþie, va reuni turiºtii prezenþi în localitate dar ºi pe cei care vor veni din alte judeþe, special pentru acest eveniment. Organizatorii evenimentului pregãtesc ºi în acest an foarte multe momente interesante care sã fie pe placul celor prezenþi. Sâmbãtã, 22 februarie, vor avea loc concursuri sportive pe pârtie, concursuri de schi. Sunt invitate foarte multe ansambluri folclorice din judeþ ºi din împrejurimi, formaþii ºi interpreþi de muzicã pentru tineret. Nu vor lipsi salvamontiºtii ºi schiorii experimentaþi care vor coborî pârtia cu torþe. Duminicã, 23 februarie, va continua concursul de schi, dar va avea loc ºi o expoziþie a celor mai frumoase exemplare de câini , rasa ciobãnesc”, se aratã în descrierea evenimentului de la Borºa. ªi în Straja au avut loc serbãrile zãpezii în weekend-ul care tocmai a trecut, însã acest eveniment nu a fost consemnat în caledarul evenimentelor turistice din luna februarie.

sã marcheze sfîrºitul traiului „de dulce” de dupã Crãciun ºi intrarea în postul Paºtelui. Festivalul reuneºte echipe din România, Ungaria ºi Slovacia care îºi vor demonstra mãiestria atît în privinþa pãstrãrii valorilor folclorice specifice, cît ºi, mai ales, în materie de bucãtãrie tradiþionalã. Fiecare echipã este compusã din maxim 4 persoane. Concurenþii se îmbraca în port tradiþional specific zonei pe care o reprezintã, iar fiecare echipã trebuie sã prezinte tradiþiile locale privind sacrificarea porcului ºi preparatele tradiþionale. Mascota festivalului este un porc îmbrãcat în ºorþuleþ alb, care stã pe un butoi cu vin ºi þine un cîrnat, iar pe ºapca lui scrie Balvanyos, locul desfãºurãrii festivalului”, se aratã în descriere. ªi noi avem o mascotã, cunoscutã. Este vorba de Baloo, care a fost serbat chiar weekend-ul trecut. A împlinit 14 ani, iar acest lucru este cunoscut de turiºtii care vin în Straja. Evenimentul unul important,

i alþii au mascotã ºi o promoveazã

Printre cei care îºi promoveazã evenimentele sunt cei din Covasna care în luna februarie organizeazã Festivalul Internaþional Pomana Porcului. ªi aºa cum descriu organizatorii evenimentul, existã o mascotã, ºi anume un porc. ”Festivalul este o îmbinare de obiceiuri populare ºi tradiþii gastronomice, menite

este nerecunoscut de Autotitatea Naþionalã pentru Turism. Baloo este cel mai bãtrân urs din Europa care este în captivitate, iar în urmã cu 14 ani acesta a devenit mascota staþiunii Straja. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Centrul Integrat Judeþean de Intervenþie Jandarmeria în topul încrederii populaþiei devine operaþional andarmeria se aflã pe locul II entrul realizat în ceea ce priveºte încrederea J de cãtre C populaþiei în instituþiile executive, Consiliul Judeþean Hunedoara este cel mai modern din þarã ºi va deveni operaþional în întregime. Salvamontiºtii hunedoreni sunt cuprinºi în structura Centrului Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara din Deva, care va începe sã funcþioneze de astãzi (marþi 11 februarie), chiar de ziua internaþionalã a 112 . Odatã cu operaþionalizarea Centrului Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara, în cazul unor dezastre ori evenimente unde este nevoie de intervenþia salvatorilor montani, aceºtia vor putea acþiona imediat dupã ce s-a primit apelul de urgenþã. Practic, salvamontiºtii hunedoreni vor afla în timp real, odatã cu ISU ºi Jandarmeria ori Poliþia, date de la cel aflat în pericol, informaþii necesare intervenþiei. Pânã acum salvatorii montani erau informaþi abia dupã ce se încheia convorbirea cu apelantul, adicã în unele cazuri dupã minute preþioase de efectuarea apelului de cãtre cel aflat în peri-

dupã Armatã.

col. „Este cel mai tare Dispecerat Integrat pentru Situaþii de Urgenþã din þarã, iar noi suntem cuprinºi, dar trebuie sã mai facem anumite lucruri. Respectiv ca STS sã doteze ºi dispeceratul nostru cu tot ce este nevoie, ca atunci când suni la 112 sã intre direct ºi Salvamont în conferinþã. Când suni la 112 se deschid automat Jandarmeria, Poliþia, Salvarea ºi dupã ce se termina conferinþa de întrebat, în sensul: unde eºti, ce te doare, ce probleme ai etc., aia dura minute bune, dispecerul de la 112, sunã dispeceratul nostru care ne anunþã. Lumea ne cere sã plecãm primii, iar noi eram anunþaþi ultimii. Acum lucrurile se vor schimba în bine cu integrarea noastrã în acest inspectorat nou”, a declarat Ovidiu Bodean , ºef Salvamont Hunedoara. Centrului Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara devenit operaþional de astãzi-

marþi este cel mai modern din þarã, beneficiind de dotãri tehnice ºi logistice de ultimã generaþie. A fost realizat de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara din fonduri europene ºi a intrat în „probe” în decembrie 2013.

singurã comandã

Centrul are ca scop conducerea ºi coordonarea acþiunilor de intervenþie asociate situaþiilor de urgenþã produse sau care au efect pe teritoriul judeþului Hunedoara. Astfel, în aceeaºi locaþie va funcþiona un dispecerat integrat 112 în care îºi vor desfãºura activitatea profesionalã structurile teritoriale ale Inspectoratelor de Poliþie, Jandarmi ºi Situaþii de Urgenþã precum ºi ale Serviciului de Ambulanþã Hunedoara. Apelurile primite de la operatorii Oficiului Judeþean de Telecomunicaþii Speciale vor fi redi-

recþionate în timp real cãtre structura abilitatã din cadrul dispeceratului integrat ºi gestionate de cãtre structura sau structurile cu responsabilitate în acest sens, în funcþie de natura solicitãrii. Consiliul Judeþean Hunedoara va coordona din punct de vedere administrativ activitatea specificã centrului, asigurând spaþiul, dotarea logisticã ºi susþinerea financiarã necesare desfãºurãrii în condiþii optime a activitãþilor specifice acestuia. Totodatã Consiliul Judeþean va pãstra permanent legãtura cu ºefii structurilor teritoriale ale M.A.I. ºi cu managerul S.A.J. Hunedoara ºi se va consulta cu aceºtia în ceea ce priveºte asigurarea bunei funcþionalitãþi a centrului. Acesta este al doilea Centru Integrat Judeþean de Intervenþie din þarã, dupã cel existent la Tg. Mureº, care este deja funcþional. Maximilian GÂNJU

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 14 februarie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind preluarea în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara a unor monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO; PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

Astfel, Jandarmeria este creditatã de populaþie cu 57,6 % „multã ºi foarte multã încredere”. Procentajul de încredere acordat Jandarmeriei este în creºtere faþã de luna noiembrie 2013, când se situa la nivelul de 57,1%. De asemenea, într-un clasament general al instituþiilor interne privind indicatorul „multã ºi foarte multã încredere”, Jandarmeria se situeazã pe locul III, dupã Armatã ºi Bisericã. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevãrul în perioada 16 21 ianuarie 2014 pe un eºantion de 1054 persoane, reprezentativ pentru populaþia României de minim 18 ani.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Tehnici de cerºit la hunedoreni

peleazã zilnic la mila trecãtorilor, mîna întinsã devenind pentru mulþi dintre aceºtia, un mod de viaþã. Se poziþioneazã în locurile cele mai vizibile din oraº, cum ar fi parcãrile hipermarketurilor, pieþele sau în jurul lãcaºelor de cult. Este vorba despre cerºetorii pe care îi întîlnim la tot pasul ºi care apeleazã la tot felul de tertipuri pentru a ne îndupleca sã ne deschidem portofelele. Luiza ANDRONACHE

erºetori cu sutele

Sunt neîngrijiþi, murdari, afiºeazã fete cît mai chinuite ºi cartoane cu diverse mesaje, toate aceste acþiuni avînd ca scop deschiderea portofelului celor mai miloºi dintre noi. Vorbim despre cerºetorii care fac aproape orice ca sã obþinã bani.

tenþie la cãlugãrii falºi! În top sînt cei care cer bani pentru

diverse cauze umanitare care nu exista, la egalitate cu exploatarea minorilor cu ajutorul cãrora se cîºtiga destul de bine. Îngrijorãtor este faptul cã 10 % dintre cerºetorii sînt minori. De asemenea s-au înmulþit cazurile în care cei care cer de pomanã sînt oameni obiºnuiþi, care opresc trecãtorii ºi le solicitã diverse sume de bani, invocînd diverse motive. În clasament sunt ºi falºii cãlugãri sau cãlugãriþe care pretind cã aduna bani pentru ridicarea de lãcaºuri de rugãciune. ªi, totuºi, oamenii din Valea Jiului nu se mai arata prea darnici în

ultimii ani. Poveºtile cu cerºetorii prefãcuþi care îºi ascund mîinile sub tricou pentru a pãrea lipsiþi de o mînã, sau cei care se plimba cu taxiul ºi dorm la hotel, îi fac pe oameni sã se gîndeascã de douã ori, înainte de a fi miloºi. “Sã vã spun sincer, dacã vãd un om cu adevãrat amãrît ºi pe care îl cunosc, ºtiu cã nu are ce pune pe masã, îi dau ºi bani ºi mîncare. Dar dacã îi vãd pe unii care îºi arata handicapul sau care cer pentru diferite cauze, nici nu mã intereseazã”, a afirmat un vulcanean. Însã, în Valea Jiului, poliþiºtii locali nu prea

Adãposturi pline de oameni ai strãzii

amenii strãzii, deºi pânã mai ieri refuzau sã vinã la adãpostul cald de la Poliþia Localã, acum nu au mai avut încotro. A fost un ger nãpraznic în doua saptamani, aºa cã mai toate paturile au fost ocupate. Luiza ANDRONACHE

„În ultimele nopþi au fost temperaturi scãzute, iar noi vom acþiona în continuare pentru depistarea oamenilor strãzii. În momentul de faþã avem cazate la adãpost persoane cu o situaþie socialã precarã, care efectiv nu au unde sã locuiascã”, au declarat reprezentantii Poliþiei Locale. În aceastã perioadã, pe timpul zilei, deºi regulamentul spune cã adãpostul

poate fi ocupat doar pe timpul nopþii, aproape toate paturile sunt ocupate. Nimeni nu se îndurã sã-i scoatã pe sãrmanii oameni afarã, în frig. De altfel, situaþia lor este una grea. Trãiesc de azi pe mâine, mãnâncã ce apucã ºi

chiar nu au unde sã meargã. “M-am prezentat singur, fãrã sã mã caute Poliþia Localã. Este foarte bine aici, nu ne plângem, este cald”, a spus un alt bãrbat. “Înainte stãteam în garã, dar de acolo mau alungat, aºa cã am venit aici de când a dat gerul. Nu am ce sã fac, unde sã mã duc”, a spus un altul. Poliþistii locali merg mereu pe strãzi pentru a-i aduce aici pe cei care nu au unde sã stea.

dau amenzi acestor cerºetori, falºi sau nu. În schimb, în partea de nord a judeþului, la Deva, doar anul trecut, Poliþia Localã a aplicat 346 de sancþiuni dintre care 301 de amenzi în valoare de 32.000 de lei persoanelor care apelau la mila trecãtorilor. Însã, aºa cum era de aºteptat, din aceastã sumã nu s-a plãtit nici mãcar un lei pînã la ora actualã.

esmerita, primul primar care a pus piciorul în prag În Valea Jiului, singurul edil care s-a gîndit sã ia atitudine împotriva acestui fenomen, pentru ca cerºetoria a devenit un fenonem, este primarul de la Lupeni, Cornel Resmerita. El a declarat rãzboi cerºetorilor anul trecut ºi spune cã va continua sã facã tot ceea îi stã în putinþã sã scape oraºul de aceasta tagmã, indiferent cît va dura. Într-o localitate în care economia este la limita subzistentei, locurile de

munca sînt puþine, iar investitorii ºi mai puþini, numãrul celor care trãiesc din mila trecãtorilor este pe zi ce trece tot mai mare. Toate parcãrile supermarket-urilor sau ieºirile din magazinele din cartier sînt împînzite de cei care cer bani pentru a trãi. Unii sînt singuri, iar alþii vin în grup. Spre exemplu, sînt familii întregi care vin la cerºit, mamele cu copii de mînã, indiferent de timpul de afarã, doar, doar vor stîrni mila publica ºi vor cãpãta cîþiva leuþi. Cei mai mulþi cerºetori au zonele lor favorite, pe care ºi le adjudeca printr-un fel de regulã a lor. Este bine ºtiut cã unii îºi fac veacul în parcarea unui supermarket, iar ceilalþi în fata altui magazin. De obicei nu prea îºi încãlca teritoriile, pentru ca atunci se lasa cu scandal între ei. ªi, o mare problemã pe care cerºetorii o au, este aceea de atitudine. Unii dintre ei nu accepta refuzul prea uºor ºi hartuiesc oamenii pe stradã pur ºi simplu. Odatã cu

adoptarea acestei mãsuri, de interzicere a cerºetoriei în Municipiul Lupeni, cu siguranþã se vor isca ºi discuþii vizavi de locurile de muncã. De altfel, asta reclama cei mai mulþi dintre cei care trãiesc din mila publicã, faptul cã nu au locuri de muncã. Însã, problema cerºetoriei este una valabilã în toatã þara. În Valea Jiului, în toate localitãþile, cerºetori sunt cu zecile ºi cei mai mulþi sînt aceiaºi. Sunt familii întregi din Municipiul Petroºani, spre exemplu, care fac asta de ani de zile. Cei care acum sunt maturi, obiºnuiesc sã trãiascã în fiecare zi din mila noastrã, a tuturor, încã de cînd erau copii. La ºcoala nu s-au dus niciodatã sau dacã au fost, de-abia au fãcut clasele primare, locuinþe nu au, pentru cã stau pe unde apucã ºi mai mereu îi vedem pe la uºile primãriilor cerînd o casã, iar cît priveºte achitarea vreunei taxe sau facturi, aºa cum fac toþi oamenii pentru a trãi, nici vorbã.

8 Sãnãtate

umãrul cazurilor de cancer este în creºtere în judeþul Hunedoara, de altfel la fel ca în toatã þara. Pe loc întîi se situeazã cancerul pulmonar, în anul 2013, fiind depistate 260 de noi cazuri. Totuºi, un stil de viaþã sãnãtos, dar ºi o gândire pozitivã pot preveni aceeasta cumplitã boala, sunt de pãrere specialiºtii din acest domeniu. De la an la an, tot mai multe persoane sînt depistate cu diferite tipuri de cancer. Trendul crescãtor nu se

Sãnãtate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

simte doar în judeþul Hunedoara ci în toatã þara precum ºi la ºi la nivel mondial. “De exemplu, în anul

Cancerul poate fi prevenit!

2012 au fost depistate 1512 cazuri noi, iar în 2013 1568 de cazuri noi de cancer cu diferite localizãri”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvînt DSP Hunedoara. Potrivit medicilor, locul întîi cu cele mai multe cauzuri noi depistate îl ocupa cancerul pulmonar. Acesta este urmat

de cancerul de col uterin, cel de sîn ºi cancerul de piele. “Peste tot, numãrul cazurilor de cancer de plãmîni este în creºtere. Avem 260 de cazuri noi, apoi 73 de cazuri noi de cancer de col uterin, 112 cazuri de cancer de piele ºi în jur de 140 de cancer de san ”, a mai afirmat Dr. Celilia Birãu. Din nefericire,

spun medicii, 25 % din cazurile noi depistate se afla în stadiu incurabil, tocmai de aceea, Ministerul Sãnãtãþii doreºte sã introducã mai multe programe de depistare precoce a acestei maladii. Totuºi, boala poate fi prevenitã ºi tratatã dacã este descoperitã în faza incipientã. În plus, specialiºtii sunt de

pãrere cã în mare mãsurã depinde ºi de noi cum ne ferim de aceastã boalã sau cum reacþionãm în faþa ei, mai ales ca pe lîngã tratamentul aplicat de medici, psihicul joacã un rol foarte important în tratarea cancerului. O altã cale importantã de tratament ºi prevenire este stilul de viaþa sãnãtos, adicã alimentaþia bogatã în vitamine, miºcarea, menþinerea unei greutãþi normale ºi evitarea consumului de alcool ºi a tutunului. La nivel mondial, în fiecare an, aproape 13 milioane de persoane sînt diagnosticate cu cancer. Luiza ANDRONACHE

Suplimentele cu vitamine pot reduce performanþele sportive

ercetãtorii norvegieni de la ªcoala de ºtiinþe ale sportului din Oslo au afirmat într-un studiu, publicat în The Journal of Physiology, cã sportivii ar trebui sã utilizeze cu prudenþã suplimentele cu vitamina C ºi E, deoarece acestea ar putea diminua reacþia muºchilor la exerciþiile fizice, potrivit bbc.co.uk. Pe parcursul unui test cu durata de 11 sãptãmâni, 54 de partici-

panþi au primit zilnic fie 1.000 de miligrame de vitamina C, pe lângã 235 de miligrame de vitamina E sau o pastilã placebo, participând la antrenamente de patru ori pe sãptãmânã. Deºi nu au existat diferenþe în ceea ce priveºte performanþele atleþilor, în timpul testului de alergare pe o distanþã de 20 de metri, analiza mostrelor de sânge ºi biopsia þesuturilor au semnalat diferenþe la nivel muscular înainte ºi dupã administrarea suplimentelor cu vitamine. Fiecare celulã muscularã conþine o multitu-

dine de mitocondrii, care asigurã energia la nivel muscular. În urma administrãrii suplimentelor, s-a constatat o scãdere a producþiei de mitocondrii suplimentare, care sã facã faþã solicitãrii musculare mai mari, presupusã de activitatea fizicã.

"Rezultatele noastre aratã cã suplimentele cu vitamina C ºi E au încetinit creºterea nivelului proteinelor mitocondriale, indusã de antrenamentul de rezistenþã, acestea fiind necesare îmbunãtãþirii rezistenþei la efort a musculaturii. Conform cercetãrilor

noastre, suplimentele cu vitamina C ºi E, luate în doze mari, ar trebui utilizate cu prudenþã, mai ales dacã organismul este supus unor antrenamente de rezistenþã", a declarat Goran Paulsen, unul dintre cercetãtori. Mediafax

ieta Dukan ºi-a cîºtigat popularitatea datoritã rezultatelor excepþionale atribuite acestui regim de slãbit practic, care combate reingrasarea specificã încheierii dietei. Reformînd obiceiuri sãnãtoase de a mînca ºi ajutînd la stabilizarea greutãþii, Dieta Dukan a demonstrat faptul cã oricine poate slãbi, atîta timp cît acþioneazã în cunoºtinþã de cauzã, potrivit unor principii ºi faze coordonate de specialiºti. Dieta Dukan înseamnã, aºadar, garanþia cã nu vei slãbi extrem într-o perioadã scurtã de timp, însã vei slãbi sãnãtos, vei avea grijã de corpul, mintea ºi ºansele tale de a te bucura de rezultatele acumulate prin rãbdare ºi voinþa. Dezvoltatã de doctorul nutriþionist francez Pierre Dukan , Dieta Dukan este curã de slãbit pe care se bazeazã milioane de femei din toatã lumea, unele surse afirmînd cã ar fi printre preferatele celebritãþilor Giselle Bundchen ºi Jennifer Lopez. Dieta Dukan este dezvoltatã în jurul alimentelor bogate în proteine, eliminînd pe cît posibil orice conþinut de

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Vineri, 14 februarie, ora 17.00 z Biletele se pun în vânzare VINERI începând cu ora 15.00 z Preþ 10 lei/persoanã z Informaþii la telefon 0761.562454 z Locuri limitate!!!

Dieta Dukan: slãbeºti ºi te menþii

carbohidraþi, inclusiv fructe, legume, grîne. Spre deosebire de dietã Atkins care valorifica aceleaºi principii, dieta Dukan propune alimente sãrace în grãsimi, precum puiul, lactate degresate ºi peºtele. Un alt atuu al dietei Dukan este diferenþa faþã de alte cure de slãbit, în care seria nelimitatã de reguli la dietã ºi îndemnurile de a-þi calcula aportul de calorii slãbeau ambiþia pînã ºi celei mai motivate dintre noi. În acest sens, deºi grupele de alimente care pot fi consummate în dieta Dukan sunt destul de restrînse, ele se pot consuma în cantitãþi nelimi-

tate. Dieta Dukan urmãreºte patre etape, primele douã lucrînd în favoarea pierderii în greutate, iar cele din urmã spre a te ajuta sã te menþii la greutatea doritã, nou regãsita.

ieta Dukan "Etapa de D Atac" - prima etapã

Denumitã sugestiv "Etapã de Atac", prima fazã a programului de slãbit se desfãºoarã pe o perioadã de pînã la 10 zile, în funcþie de cîte kilograme vrei sã pierzi. În primele cinci zile, cei care urmeazã dieta Dukan se pot aºtepta la o scãdere în greutate de

pînã la 3-5 kilograme. În aceastã primã fazã, vei consuma numai alimente bogate în proteine, asezonate dupã gust cu alimente care nu conþin carbohidraþi sau grãsimi (oþet, muºtar, sare, condimente). Ia în consideraþie propunerile noastre: Pui Peºte Fructe de mare Vitã Curcan Ouã Lactate degresate În privinþa bãuturilor, stai departe de calorii din alcool ºi alege sã bei apã, cafea sau ceai neîndulcite.

ieta Dukan "Etapa intermediarã" - etapa a doua

În faza a doua a dietei Dukan, pe lîngã proteine se vor introduce ºi cîteva legume cu un conþinut scãzut de zahãr. Aceastã etapã poate dupã pînã la 3 sãptãmîni, în funcþie de cît doreºti sã pierzi în greutate, de regulã rezultatul fiind de douã kilograme/sãptãmînã în

minus. În aceastã etapã a dietei sînt premise pe lîngã alimentele cu proteine menþionate mai sus, ºi urmãtoarele legume: varza, spanac, þelina, roºii, castraveþi. Mai mult, legumele pot fi consumate raw, în salate, precum ºi în supe sau la aburi. Reþine ce alimente trebuie sã eviþi: Morcov Porumb Cartofi Orez Fãinoase

ieta Dukan "Etapa de consoD lidare" - etapa a treia

În faza a treia din Dietã Dukan se vor reintroduce treptat restul alimentelor, însã pe rînd, iniþial fructele ºi cerealele, apoi restul alimentelor dorite. Aceastã fazã începe odatã ce ai decis cã ai ajuns la greutatea idealã ºi încetezi a doua etapã În primele zile (3-5) se introduc fructele ºi cerealele (grîu, porumb, secarã), precum ºi trei felii de pîine pe zi. Pentru a nu reveni însã la vechile obiceiuri, etapa a treia a dietei Dukan recomanda evitarea mezelurilor, a prãjelilor ºi consumul cu modestie a grãsimilor.

ieta Dukan "Etapa de stabilizare" ultima etapã

Ultima etapã din dietã Dukan presupune stabilirea unui plan de lifestyle ºi promisiunea cãtre propria persoanã de a nu reveni la consumul de alimente nesãnãtoase. Începînd cu acest punct, viaþa ta se va schimba odatã pentru totdeauna, iar kilogramele care se tot întorceau împotriva ta, vor fi þinute la distranta foarte simplu. Încearcã dieta Dukan! One.ro

8 Sãnãtate

Sãnãtate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

simte doar în judeþul Hunedoara ci în toatã þara precum ºi la ºi la nivel mondial. “De exemplu, în anul

Cancerul poate fi prevenit!

Suplimentele cu vitamine pot reduce performanþele sportive

Dieta Dukan: slãbeºti ºi te menþii

tate. Dieta Dukan urmãreºte patre etape, primele douã lucrînd în favoarea pierderii în greutate, iar cele din urmã spre a te ajuta sã te menþii la greutatea doritã, nou regãsita.

ieta Dukan "Etapa de D Atac" - prima etapã

ieta Dukan "Etapa intermediarã" - etapa a doua

ieta Dukan "Etapa de consoD lidare" - etapa a treia

ieta Dukan "Etapa de stabilizare" ultima etapã

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Femeile PSD, susþinute de organizaþii, au gãsit o soluþie pentru salvarea Andreei Matei

n data de 22 februarie 2014, ca urmare a iniþiativelor femeilor social democrate din Valea Jiului ºi din judeþ, va avea loc o licitaþie a lucrãrilor artiºtilor plastici din cadrul PSD ºi a celor ce doresc sã se implice în salvarea vieþii fetiþei de 7 ani, din Petroºani, Andreea Matei, diagnosticatã cu cu leucemie acutã limfoblasticã ºi care are nevoie de un transplant de mãduvã. La licitaþie vor participa oameni de afaceri, politicieni, oameni poteþi financiar. Hotãrârea a fost luatã la Vulcan, cu ocazia inaugurãrii Clubului Femina, la care au participat reprezentanþi PSD din toatã Valea Jiului ºi din restul judeþului Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU

Dupã ce anul trecut, la Petroºani, a luat fiinþã Club Femina, idee a femeilor PSD, la sfârºitul sãptãmânii trecute s-a inaugurat al doilea club de gen, la Vulcan. Au participat reprezentanþi din toate organizaþiile din Valea Jiului, dar ºi din judeþ, ºefi ai filialei judeþene, parlamentari, senatorul (scump la vedere) al Vãii Jiului etc. La eveniment au luat parte ºi femei care nu fac parte din vreun partid politic. Organizarea a fost de þinutã având în vedere cã doamnele din OFSD Vulcan, pe lângã cã sunt ”aprige”, au fost

susþinute de primar ºi viceprimar care sunt de aceeaºi culoare politicã. Petroºaniul na avut norocul ãsta, primarul fiind PDL. În cadrul acþiunii, expoziþiile cu produse artizanale ale localnicilor au fost de mare efect, produsele unicat au impresionat câþiva strãini de aceste locuri, care au decretat: sunt opere de artã! Cântec joc ºi voie bunã au oferit copiii ºi tinerii Vulcanului celor prezenþi, iar multe dintre discursurile politicienilor au adus în faþa audienþei propuneri ºi soluþii pentru cazuri sociale din Valea Jiului, ajutorarea cetãþenilor cu nevoi speciale etc.

Ca urmare a mai multor cãutãri, tatonãri, apeluri fãcute de femeile de la Petroºani, apoi de la

organizarea unei licitaþii a lucrãrilor artiºtilor plastici din cadrul PSD, în primul rând, ºi a celor care

doresc sã-ºi ofere sprijinul. La licitaþie vor fi invitaþi oameni de afaceri ºi politicieni într-un cadru special specific unei asemenea eveniment. Licitaþia va fi organizatã în data de 22 februarie 2014, ºi va începe cu prezentarea cazului Andreei Matei de cãtre dr. Cãtãlin Popa, alãturi de pãrinþii Andreei, apoi prezentarea încercãrilor de a ajuta a multor persoane care s-au implicat, a medicilor Andreei care s-au alãturat diverselor acþiuni ale pãrinþilor de a aduna banii nece-

sari, apoi zbatearea incredibilã a pãrinþilor pentru a-ºi salva fetiþa… Dar ajutorul ar avea rezultate – salvarea vieþii copilei – doar dacã celor care le pasã ºi-ar uni forþele. Ca urmare respectivul eveniment este esenþial pentru Andreea ºi pãrinþii sãi… În rest, politica ºi problemele organizatorice pentru pregãtirea alegerilor ce vor urma au fost discutate, de femeile ºi bãrbaþii PSD din Vale ºi judeþ, la o cinã lãrgitã.

alte organizaþii din Valea Jiului cãtre conducerea judeþului pe linie de partid, s-a hotãrât o soluþie pentru salvarea fetiþei de 7 ani din Petroºani, dignosticatã cu leucemie acutã limfoblasticã ºi care are nevoie de un transplant de mãduvã. S-a contactat o clinicã din Austria pentru transplant, iar pentru diferenþa de bani necesarã salvãrii vieþii Andreei Matei s-a hotãrât

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Populaþia României, în continuã scãdere

opulaþia României a scãzut, în decembrie 2013, cu 9.885 de persoane, la fel ca în luna precedentã, când aceasta s-a redus cu 5.477 de persoane, relevã datele provizorii ale Institutului Naþional de Statisticã (INS), date luni publicitãþii. Potrivit sursei citate, în decembrie, s-a înregistrat naºterea a 14.149 de copii, cu 782 mai puþini decât în noiembrie, iar numãrul persoanelor ale cãror decese au fost înregistrate a fost de 24.034, cu 3.626 mai multe decât în luna precedentã. Astfel, sporul natural provizoriu a fost negativ în luna decembrie, de 9.885 persoane (decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii), la fel ca în luna noiembrie (5.477 de persoane). Numãrul deceselor copiilor cu vârstã sub un an, înregistrate în luna decem-

brie a fost de 123 (8,7 copii sub un an la 1.000 de nãscuþi-vii), rata fiind în creºtere faþã de luna noiembrie, când a fost de 8,6 copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii. În ceea ce priveºte numãrul cãsãtoriilor efectuate în decembrie, la oficiile de stare civilã s-au înregistrat 4.187 de cãsãtorii, cu 1.925 mai puþine decât în noiembrie. Numãrul divorþurilor pronunþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-a ridicat la 2.240, în decembrie, cu 273 mai multe decât în

luna noiembrie. Comparativ cu decembrie 2012, în ultima lunã din 2013 numãrul nãscuþilor-vii a fost mai mic cu 1.561, iar numãrul persoanelor care au decedat a fost cu 1.719 mai mare. Astfel, sporul natural a fost negativ în luna decembrie 2013, de 9.885 de persoane, întocmai ca în luna decembrie 2012 (6.605 persoane). Numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost cu 22 mai mic decât în luna decembrie 2012. În decembrie 2013, numãrul cãsãtoriilor a fost cu 255 mai mare decât în aceeaºi lunã din anul precedent. Prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunþat cu 249 mai puþine divorþuri în luna decembrie 2013 decât în luna decembrie 2012.

Publicarea rezultatelor finale ale Recensãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor 2011 s-a realizat în a doua parte a anului 2013. Seriile de date din statisticile

Concurs pentru asistent medical, la Lupeni

sistent medical pentru învãþãmânt. Primãria municipiului Lupeni organizeazã, în perioada 19-24 martie 2014, concurs pentru ocuparea postului vacant de asistent medical în cadrul Compartiment asistenþã medicalã pentru învãþãmânt. Monika BACIU

Femeile liberale ºi-au ales noua conducere

oamnele liberale ale judeþului au fost chemate la vot, duminicã, 9.02.2014, la Casa de Culturã "Drãgan Munteanu" din Deva, pentru alegerea unui nou preºedinte ºi a unui nou Birou al Organizaþiei Femeilor Liberale Hunedoara.

Au venit pentru a susþine doamnele care au candidat, dar ºi pentru a-ºi arãta respectul ºi a rosti cuvinte de laudã la adresa lor, nume puternice de pe scena politicã naþionalã ºi judeþeanã a Partidului Naþional Liberal: d-na Lucia Varga – preºedinte OFL România ºi ministru delegat pentru Ape, Pãduri ºi Pisciculturã, d-na Mariana Câmpeanu – deputat PNL Hunedoara ºi Ministrul Muncii, Familiei,

Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, d-l Mircea Ioan Moloþ preºedinte PNL Hunedoara, d-na Roxana Chiºotã - membru în Biroul Naþional al OFL, dna Carmen Hãrãu – preºedinte interimar OFL Hunedoara ºi deputat PNL Hunedoara, d-l Bogdan Þâmpãu – deputat PNL Hunedoara, d-l Tiberiu Balint – vicepreºedinte PNL Hunedoara, d-l Costel Avram – membru BPJ a

PNL Hunedoara. La Conferinþa de Alegeri au participat 150 de delegate din toate cele ºase organizaþii ale PNL din Valea Jiului. În urma exercitãrii votului, a fost desemnatã Preºedintã a OFL Hunedoara d-na Carmen Hãrãu. Valea Jiului va avea ca reprezentante în cadrul Organizaþiei Femeilor Liberale Hunedoara cinci doamne: d-na Carmen Negrici (preºedinte OFL Petroºani), d-na Doiniþa Bãlãnesc (preºedinte OFL Petrila), d-na Boþoroga Daniela (preºedinte OFL Vulcan), d-na Maxer Elena (preºedinte OFL Uricani) ºi d-na Lupu Liliana (OFL Petroºani).

demografice pentru perioada intercensitarã (20022011) vor fi recalculate ºi diseminate în perioada urmãtoare, respectiv 20142015.

Funcþia contractualã vacantã pentru care se va organiza concurs: asistent medical în cadrul Compartiment asistenþã medicalã pentru învãþãmânt. Trei probe trebuie sã susþinã candidaþii, ºi anume proba scrisã, practicã ºi interviul. Cei care îºi depun dosarele trebuie sã îndeplineascã mai multe cerinþe specifice ºi anume sã fie asistent med-

ical generalist. Vechimea nu este necesarã pentru candidaþii la acest post. Pe raza municipiului Lupeni nu mai sunt cabinete medicale ºcolare. Potrivit normativelor legale, un medic scolar poate avea arondati maximum 2.000 de elevi si, daca intr-o scoala nu este intrunit numarul maxim, poate prelua si de la alta unitate de invatamant invecinata, dar numai prin incheierea unui parteneriat.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Vreme de primãvarã în urmãtoarele douã sãptãmâni

dministraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM) estimeazã, pentru intervalul 10 - 23 februarie, un regim termic în general peste normele perioadei, cu temperaturi medii diurne între 6 ºi 16 grade Celsius, dar ºi cu precipitaþii în întreaga þarã, mai ales sub formã de ploaie. Conform meteorologilor, în Banat, în prima sãptãmânã a intervalului, vremea va fi deosebit de caldã, cu maxime termice care se vor situa, în medie, între 10 ºi 16 grade, cele mai ridicate valori urmând a se înregistra în zilele de 11 ºi 16 februarie. Începând din 17 februarie, temperaturile diurne vor scãdea uºor, pânã la medii cuprinse între 7 ºi 10 grade Celsius. Pânã în data de 18 februarie, temperaturile minime vor fi cuprinse în medie între 1 ºi 5 grade, dupã care, pânã la sfârºitul intervalului, se vor situa în jurul valorii de zero grade. Vor fi ploi în general slabe în zilele

de 11, 12 februarie ºi în jurul datei de 16 februarie. În restul intervalului probabilitatea de ploaie va fi destul de redusã, cu menþiunea cã, în ultimele nopþi, vor fi condiþii de lapoviþã. În Transilvania, în perioada 10-16 februarie, maximele termice vor oscila în medie între 6 ºi 12 grade ºi vor caracteriza o vreme caldã. Începând din 17 februarie, temperaturile diurne vor fi mai constante ºi apropiate de cele normale ale perioadei ºi se vor situa la valori medii în jur de 5 grade Celsius. Minimele termice vor fi preponderent negative pe aproape întreg intervalul de prog-

nozã, cele mai scãzute valori, în medie în jur de minus 4 grade, se vor înregistra în nopþile de 11, 22 ºi 23 februarie. În jurul datelor de 12 ºi 16 februarie ºi în perioada 18-21 februarie, vor fi ploi, iar pe timpul nopþilor, trecãtor, ºi lapoviþã sau ninsoare. În restul intervalului, condiþiile de precipitaþii vor fi reduse. În Moldova, valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã, de-a lungul celor douã sãptãmâni de prognozã. Astfel, temperaturile maxime vor fi cuprinse în medie între 4 ºi 7 grade ºi doar în jurul datei de 16 februarie

Jiul a crescut câþiva centimetri

remea caldã topeºte zãpezile, iar precipitaþiile se adaugã ºi ele la debitul Jiului. Asta spun responsabilii Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului, care vãd cum apa creºte zilnic cu câþiva centimetri, dar ne liniºtesc cã nu vor fi probleme. Diana MITRACHE Apele Jiului au crescut în ultimele zile, dupã ce s-a încãlzit vremea, iar luni dimineaþã a ºi plouat aºa încât cotele au urcat cu încã câþiva centimetri. Totuºi, nu sunt motive de îngrijorare ºi nici nu va mai ploua foarte mult. De asta ne asigurã cei care urmãresc permanent cotele

apelor din bazinul hidrografic al celor douã cursuri ale Jiului. „Am avut luni dimineaþã o creºtere a cotelor Jiului pe partea de Vest de 8 cm, pe Jiul de Est de 4 cm, iar pe afluenþi pânã în 5 cm. Asta ºi pe un fond de precipitaþii, ce au avut maxima la Câmpu lui Neag, respectiv 8 litri pe metru pãtrat. În rest, precipitaþiile au fost nesemnificative, pânã la 2 litri pe metru pãtrat. Dar din cauza zãpezii, însã, s-au ridicat nivelurile”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Jiu. Ne aºteaptã alte câteva zile în care va mai ploua, dar nu mult, iar cei care rãspund de

se pot apropia de 10 grade Celsius, în timp ce minimele vor oscila între minus 3 ºi zero grade, cu excepþia nopþii de 11 februarie, când pot coborî la medii de minus 6 grade Celsius. În intervalele 12 - 14 februarie ºi în 16 - 21 februarie, vor fi ploi slabe sau burniþe, iar trecãtor lapoviþe sau fulguieli. În Oltenia, vremea va fi uºor mai caldã decât în mod obiºnuit pe tot parcursul intervalului, cu maxime termice ce se vor situa în medie între 7 ºi 10 grade Celsius, iar în data de 16 februarie se vor apropia de o medie de 13 grade. Temperaturile minime se vor situa, de-a lungul celor douã sãptãmâni de prognozã, la valori medii cuprinse între minus 2 ºi plus 2 grade. Meteorologii estimeazã ploi slabe sau burniþe în jurul

ape susþin cã nu vom avea neplãceri. „În perioada urmãtoare nu o sã avem o situaþie de cod galben, nici precipitaþii, nici hidrologic. O sã fie o instabilitate, dar foarte cald ºi puþine ploi”, a mai spus Corici. Pânã miercuri, în Valea Jiului temperaturile sunt în creºtere, urmând ca de joi sã avem parte ºi de lapoviþã ºi ninsori.

datei de 12 februarie, dar ºi în perioada 18 — 21 februarie, când, pe timpul nopþilor, poate apãrea ºi lapoviþa. La munte, în primele ºapte zile ale perioadei de prognozã, maximele termice se vor situa în medie între 1 ºi 8 grade Celsius, cu cele mai ridicate valori în zilele de 11, 12 ºi 16 februarie. De asemenea, minimele se vor încadra între minus 4 ºi plus 2 grade, caracterizând o vreme mai caldã decât în mod normal pentru aceastã perioadã. Dupã data de 17 februarie, vremea se va rãci, astfel

încât temperaturile diurne vor avea valori medii în jur de zero grade Celsius, iar cele nocturne vor fi, în medie, în jur de minus 6 grade Celsius. În perioada 12 - 14 februarie, vor fi precipitaþii slabe sub formã de ploaie, dar trecãtor ºi lapoviþã ºi ninsoare în zonele înalte. Dupã data de 16 februarie ºi pânã la sfârºitul intervalului, vor predomina ninsorile, dar slabe cantitativ. Prognoza ANM, valabilã pentru perioada 10-23 februarie 2014, are la bazã datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) din Reading, Anglia.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Actualitate 13

Deºi necesitã reparaþii urgente,

Barajul de la Valea de Peºti a primit aviz de funcþionare pentru încã patru ani

arajul de la Valea de Peºti a primit avizul de funcþionare pentru încã patru ani. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. La finele anului 2013, barajul a fost inspectat de o comisie care a dat un aviz de funcþionare favorabil, însã cu anumite condiþii. Monika BACIU ”Noutate ar fi cã în toamna anului 2013 a venit o comisie de la Bucureºti ºi ne-a reînnoit avizul funcþionare în siguranþã pentru încã patru ani. Ne-au pus unele condiþii de funcþionare ºi ca atare prima condiþie este sã reparãm vanele de la golirea de fund, fapt

ceea ce consider cã se va rezolva prin fonduri proprii prin Apele Române Craiova, vanã unde o sã facem reparaþie capitalã. De asemenea comisia nea sugerat ca proiectul mare sã îl împãrþim în mai multe etape din cauza fondurilor foarte mari pentru reparaþia barajului, în jur de 3 milioane de euro, nu

de lei, banii fiind asiguraþi de Apele Române Craiova. ”În jur de douã miliarde de lei vechi ne costã reparaþia vanelor de la golirea de fund. Nu se goleºte lacul,

au fost asigurate aceste fonduri ºi recomandarea experþilor a fost sã îl împãrþim ºi sã încercãm sã îl reparãm pe faze aceste lucrãri de intervenþie”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Investiþia pentru repararea vanelor este cifratã la 200 de mii

Au luat banii dar au uitat sã aducã terenul la starea iniþialã

Costel Avram s-a supãrat pe constructorii care nu-ºi respectã obligaþiile contractuale

u încasat banii, dar au uitat de unele obligaþii contractuale, respectiv sã aducã terenurile la starea iniþialã. Unii constructori care implementeazã proiectul ApaServ de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare i-au pus la grele încercãri pe localnicii ce s-au vãzut nevoiþi sã înoate în noroaie. Aºa cã, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, a luat atitudine. Carmen COSMAN - PREDA Conducerea societãþii care a lucrat în municipiul Vulcan la implementarea proiectului de extin-

dere a reþelelor de apã ºi canalizare, Hidrocostrucþia, a fost convocatã, luni, la o ºedinþã chiar la Vulcan de oficialii ApaServ. Asta dupã ce mai mulþi oameni

acolo la golirea de fund în casa puþului existã douã vane, una de siguranþã, una de serviciu, se va repara vana de serviciu cu vana de siguranþã închisã. Atunci nu e

ºi chiar edilii de aici au reclamat faptul cã lucrarea a fost aproape finalizatã, însã strãzile lor s-au transformat în mlaºtini pe unde abia se mai poate circula. „Am stabilit o întâlnire cu directorul de al Hidrocostrucþia Bucureºti pentru a discuta atât situaþia exactã a lucrãrilor pe care le are de executat societatea în cadrul programului de investiþii, dar ºi sesizãrile primite. Noi vrem ca la sfârºitul lucrãrilor – iar pentru Vulcan în luna martie este termenul limitã de implementare a programu-

lui – sã nu întâmpinãm problemele de genul celor care au fost la Petrila. Din acest motiv vrem sã ne asigurãm cã totul va fi bine”, a declarat directorul general al SC ApaServ, Costel Avram. Probleme sunt pe mai multe strãzi ºi mai ales în zona Crividia, unde încãlzirea vremii ºi topirea zãpezilor a scos la ivealã neregulile. Pentru cã oamenii s-au sãturat sã înoate în noroaie s-au adresat fie furnizorului de apã din Valea Jiului, fie administraþiei locale care, la rândul ei, a sesizat conducerea ApaServ. Potrivit proiectului finanþat din fonduri europene, la Vulcan reþelele de apã sunt extinse cu 8,8 kilometri, iar cele de canalizare cu 15,19 kilometri.

cazul sã golim lacul. Va fi o etapã intermendiarã, noi nu am renunþat niciodatã la acele reparaþii când se va goli lacul ºi atunci putem vorbi de schimbarea lor ºi nu de reparaþii”, a mai precizat sursa citatã. Programul de reabilitare a barajului de la Valea de Peºti trebuie fragmentat în trei pãrþi pentru a

beneficia mai uºor de finanþare. Pentru reabilitarea totalã a barajului sunt necesare 3 milioane de euro. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Barajul de la Valea de Pesti asigurã alimentarea cu apã a populatiei din localitãtile Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa ºi o parte a municipiului Petrosani precum su a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Acesta a fost dat în folosintã în anul 1973, are o lungime de coronament de 237,5 metri si un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã având o adâncime de peste 53 de metri. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtrati, ceea ce îl situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.

14 Program & Horoscop

10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Metropole 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Oameni care au schimbat Lumea 17:00 Jocurile Olimpice de Iarnã Soci 2014 18:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 19:00 Legendele palatului

9:30 Mediumul (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort (r) 20:30 B. D. în alertã 22:00 Mondenii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Riddick: Bãtãlia începe 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Copilul furat (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O mare cumpãnã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Proscrisul 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi uºor confuz ºi este posibil ca la serviciu sã vã miºcaþi mai încet. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi strãduiþi-vã sã recuperaþi întârzierile! Dupã-amiazã vã recãpãtaþi buna dispoziþie într-o vizitã la prieteni.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Plecaþi într-o delegaþie din care vã veþi întoarce cu satisfacþii deosebite. Fiþi foarte atent la acte ºi bagaje! Spre searã, s-ar putea ca o rudã mai în vârstã sã apeleze la ajutorul dumneavoastrã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Nu este exclus sã vã enervaþi din cauza dificultãþilor materiale. Dacã nu vã pãstraþi calmul, riscaþi sã faceþi o impresie greºitã. Ar fi bine sã amânaþi examenele ºi cãlãtoriile planificate pentru azi.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European 22:00 Fotbal: Atletico Madrid - Real Madrid

*** 21 mai

S-ar putea ca o problemã de sãnãtate sã vã împiedice sã plecaþi într-o cãlãtorie sau sã ajungeþi la o întâlnire. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt puþin tensionate, din cauza unei rude mai în vârstã. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Sunteþi nevoit sã cheltuiþi o sumã importantã pentru a repara un obiect casnic de care nu vã puteþi lipsi. Dupã-amiazã, vã schimbaþi programul în ultimul moment pentru a vã ocupa de problemele partenerului de viaþã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa este posibil sã aveþi probleme de comunicare. Fiþi prudent la serviciu sau în afaceri! Lipsa banilor nu ar trebui sã vã îngrijoreze, pentru cã vã ajutã o persoanã mai în vârstã.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã nu vã iasã o afacere ºi sã ieºiþi în pierdere, probabil din cauza dificultãþilor de comunicare. Nu vã descurajaþi! În scurt timp se vor ivi ºi alte posibilitãþi de câºtig. Nu luaþi decizii în grabã.

S-ar putea sã faceþi o greºealã la serviciu ºi sã fiþi nevoit sã staþi peste program, ca sã o îndreptaþi. Nu luaþi decizii în grabã ºi nu vã ambiþionaþi sã faceþi totul de unul singur! Aveþi ocazia sã cunoaºteþi persoane care vã pot ajuta mult în viitor.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa nu prea sunteþi în formã ºi aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic. Nu vã îngrijoraþi! Cei apropiaþi vã ajutã. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi sã rezolvaþi o problemã financiarã. Nu vã pierdeþi rãbdarea.

23 octombrie *** 22 noiembrie Intenþionaþi sã începeþi o nouã activitate, dar, din cauza nerãbdãrii, riscaþi sã porniþi cu stângul. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii ºi încercaþi sã terminaþi ce aþi început!

21 decembrie *** 20 ianuarie La serviciu, traversaþi o perioadã mai dificilã din cauza neînþelegerilor cu ºefii ºi cu colegii. Nu staþi prea bine cu banii, dar vã ajutã un prieten. Dacã aveþi rãbdare.

21 februarie *** 20 martie O persoanã mai în vârstã vã surprinde cu o propunere de colaborare. Ar fi bine sã acceptaþi, chiar dacã vi se pare cã nu veþi câºtiga prea mult. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã ºi ascultaþi sugestiile unui bãrbat.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Audit la Complexul Energetic Hunedoara

audit financiar-contabil pentru situaþiile financiare aferente anului 2013. 181.464 de lei fãrã TVA alocã conducerea CEH pentru analiza financiarã aferentã anului 2013.

udit financiarcontabil la CEH. Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã servicii de

Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara a mai comandat servicii de audit pentru a verifica modul în care fostul direc-

tor general Costel Alic a dus la îndeplinire activitãþile financiar contabile. Auditul comandat în martie 2013 a fost realizat de Deloitte Audit SRL pentru suma de 110 mii lei, fãrã TVA. Contractul a implicat, potrivit anunþului de atribuire, audit financiar contabil pentru Complexul Energetic Hunedoara pentru situaþiile aferente anului 2012.

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Marþi 11 Februarie 2014, în oraºele: - Petroºani între orele 9:00 - 14:00. Zona afectatã: Str. Nicuºor Gociu, Venus, bl. 8, 10. Motivul

restricþiei: Debranºãri str. Venus, bl. 8 - Lupeni între orele 10:0 -16:00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Demontãri apometre de la scãri de bloc pentru verificãri metrologice ºi reme-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! dieri pierderi la branºamentele sc.3, bl. 1, str. Plopilor ºi sc.1, bl. B2, str.Tudor Vladimirescu.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Conform informaþiilor de pe SEAP, firma de audit sã fie acceptatã de cãtre Banca Europeanã de Investiþii. În conformitate cu Contractul de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, aprobat prin Legea 121/2012, art. 6.09 lit. c se prevede “angajarea ca auditor a unei firme acceptabile pentru BEI”. Monika BACIU

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Februarie 2014

Haosul din Straja, deja-vu în fiecare sezon aosul din Straja continuã ºi în acest sezon. Cele mai aglomerate perioade la munte sunt H weekend-urile cu zãpadã. Atunci mii de turiºti iau cu asalt staþiunea montanã din Straja. Majoritatea ar vrea însã sã intre cu maºina în cabanã dacã s-ar putea. Monika BACIU

arierã la telegondolã

La baza telegondolei a fost instalatã o barierã pentru a limita

numãrul celor care vor sã ajungã cu autoturismele pânã la baza telegondolei. Acolo se gãseºte o parcare, însã numãrul de locuri este limitat. Mai mult, cei care urcã cu autoturismele pânã la cabanele din munte nu fac altceva decât sã încurce. Ambulanþele trebuie sã stea pânã în momentul în care drumul este eliberat de conducãtorii autor

indolenþi. De fapt, aceasta este ºi opinia cabanierilor care îi catalogheazã pe unii turiºti ca fiind indolenþi. ”Bariera nu este ceva nou în Straja, eu am pus-o pentru cã

acesta ne-am gândit nici sã nu o închidem doar atât sã existe bun simþ, laºi omul sã urce, îºi lasa bagajul ºi vine înapoi ºi o lãsã în parcare pentru cã în parcare este loc, parcãrile erau goale jos ºi

m-am gândit demult, de trei ani. Problema este aceea cã oamenii nu înþeleg cã în perioada aglomeratã nu poþi parca oriunde, trebuie sã respecþi niºte reguli pentru cã trebuie sã-þi petreci niºte zile frumoase fãrã nervi ºi atunci am gândit cã de la intrarea în staþiune este o barierã care se va închide în perioada aglomeratã. Anul

oamenii lasã maºinile sus. Cu 50 de maºini se blocheazã toatã Straja. Sper cã ºi consiliul local sã dea niºte atribuþii jandarmeriei ºi poliþie locale în care sã fie amendaþi cei care parcheazã în acea zonã”, a declarat Emil Pãrãu, investitor.

pre Straja, pe un singur sens Accesul autoturismelor spre punctul de îmbarcare care duce spre staþiunea Straja este anevoios atât pe timp de varã, însã pe timp de iarnã, în plin sezon acesta poate fi de-a dreptul infernal. Asta în condiþiile în care drumul ce duce spre telegondolã este prevãzut

cu un singur sens. Astfel, cei care urcã cu autoturismele în zonã trebuie sã fie dotaþi atât cu cauciucuri de iarnã ºi cu nervi de oþel din cauza faptului cã traficul se desfãºoarã în condiþii improprii spre staþiunea montanã care se vrea a fi de interes naþional. Totodatã, ºoferii mai întâmpinã o problemã. Ei trebuie sã evite pietonii, care

mult de muncã, dar primul pas a fost realizat, chiar dacã marile investiþii încã bat la poarta staþiunii. Un fapt demn de remarcat este finalizarea ºi asfaltarea drumului montan între Lupeni ºi Straja, permiþând autoturismelor parcarea chiar în apropierea cabanelor, însã autoritãþile locale nu au reuºit eliminarea drumului îngust pe sin-

de cele mai multe ori sunt locuitori a-i caselor care sunt amplasate de o parte ºi de alta a drumului care este foarte îngust. La iniþiativa unui important om de afaceri din zonã, Emil Pãrãu, cu un plan destul de bine pus în practicã s-a reuºit obþinerea în 2002 a statutului de staþiune montanã. Mai este

gurã bandã de la baza muntelui. O staþiune cu aspiraþii austriece trebuie sã gãseascã soluþii de detaliu. Apariþia în Lupeni la la baza muntelui a unui complex hotelier, refacerea drumului principal de acces la staþiune sau pachete turistice pentru sezonul de varã ar contribui la atragerea unui numãr mai mare

de turiºti. Straja este o staþiune nouã cu mare potenþial turistic, care poate deveni peste ani un nume emblematic pentru turismul românesc, ºi poate contribui pentru transformarea Vaii Jiului într-o nouã Vale a Prahovei odatã cu declinul zonei carbonifere. O sistematizare a staþiunii Straja este necesarã pentru dispariþia cocioabeler construite la începuturi, ºi apariþia de complexe turistice hoteliere care

sã ofere confort ºi posibilitãþi multiple de recreere cu grad mai ridicat de ocupare. Cu toate eforturile ºi realizãrile lui Emil Pãrãu, administraþia localã a decis în urmã cu mai bine de o lunã de zile sã îi retragã proiectul care prevedea drepturile de administrarea a staþiunii montane.