Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 548

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Februarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Torpilaþi de FISC din cauza C.A.S

„Cutia milei” rãmâne goalã

Bugetele locale sunt prea sãrace ca sã sprijine construcþia Catedralei Mântuirii Neamului >>> PAGINA A 3-A

Antrenamente pe gheþarii din Cheile Jieþului >>> PAGINA A 4-A

Martorii audiaþi în Dosarul „Uricani” >>> PAGINA A 5-A Pe bani europeni

Licitaþie adjudecatã pentru staþia de sortare a deºeurilor de la Petroºani >>> PAGINA A 6-A

Rãmaºi pe drumuri ºi fãrã bani >>> PAGINA A 7-A

Tort ºi urãri de bine

Baloo, mascota staþiunii Straja, a împlinit 14 ani >>> PAGINILE 8-9

Stop vaccinare! >>> PAGINA A 10-A

Cresc apele Jiului

>>> PAGINA A 11-A

Hamlet, pe nerãsuflate la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

„Cutia milei” rãmâne goalã

Actualitate 3

Bugetele locale sunt prea sãrace ca sã sprijine construcþia Catedralei Mântuirii Neamului

atedrala Mântuirii Neamului se construieºte fãrã sprijinul autoritãþilor din judeþul Hunedoara. Chiar dacã spera sã obþinã bani frumoºi din teritoriu, care sã ajute la finalizarea grandiosului proiect, Patriarhia Românã a dat greº când a solicitat sprijin financiar din partea autoritãþilor locale. Chiar dacã ar vrea sã sprijine proiectul de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, autoritãþile locale din judeþul Hunedoara recunosc deschis cã nu au bani. Au propriile proiecte pe care sperã sã le finalizeze, iar banii sunt tot mai puþini, aºa cã pentru ajutorul sperat de Patriarhia Românã nu mai rãmâne nici un

leu. În unele situaþii, oficialii Patriarhiei au solicitat direct sprijin

financiar, însã – la fel ca ºi omologii lor din þarã – primarii s-au vãzut nevoiþi sã spunã „pas”. De exemplu, Primãria Deva a primit o astfel de

Administraþia Finanþelor Publice a blocat conturile primãriei din cauza arieratelor, inclusiv banii pentru salariile funcþionarilor, deºi edilii nu au încã un „tablou” pentru plata creanþelor fiind sub administrare specialã din cauza insolvenþei. Primarul Nicolae Dunca spune cã abia în luna martie apare graficul de platã a

susþinem financiar proiectul de construcþie a Catedralei Neamului. Prioritãþile noastre sunt legate de dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, infrastructurã ºi spital”, a declarat edilul ºef din Petroºani. În bugetul pe anul 2014 sunt cuprinse sume alocate bisericilor din municipiul Petroºani. 400 de mii de lei au fost cuprinºi pentru capitolul culte. La nivelul munici-

la slujbe credincioºii trebuiau sã meargã în satele aparþinãtoare. „Nici nu intrã în discuþie. Noi eram singurul oraº din România fãrã o bisericã în mediul urban. Acum proiectul este aproape finalizat, dar deja se oficiazã slujbe. Oricum, noi avem alte prioritãþi. Atenþia noastrã se îndreaptã sanitar. Prioritare sunt învãþãmântul ºi sãnãtatea. E adevãrat, viaþa spiritualã este o com-

fundaþii, asociaþii sportive sau culte care îºi desfãºoarã activitatea în Deva. Nu avem bazã legalã ºi nu avem nici fonduri. Dacã putem, vrem sã finalizãm proiectele demarate aici, inclusiv cele referitoare la construirea de biserici”, a declarat Petre Mãrginean, primarul Devei. Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul din Petroºani, spune cã nici nu a primit o astfel de cerere din partea patriarhiei, dar nici nu ar avea cu ce sã sprijine proiectul. „Nu am putea sã

piului Petroºani sunt 10 biserici ortodoxe la care se adaugã cele ale minoritãþilor.

ponentã foarte importantã, dar nu trebuie sã exagerãm”, a spus Dãnuþ Buhãescu. În acest moment, proiectul grandios al Catedralei Neamului este executat în proporþie de aproximativ 15%. Pânã la finele anului trecut, din necesarul de 100 de milioane de euro se strânsese doar un sfert, iar ritmul de colectare a scãzut la jumãtate în ultimul an. În acest context Patriarhia s-a gândit sã apeleze la mãrinimia consiliilor locale din þarã. Car men COSMAN-PREDA

solicitare anul trecut, dar edilul ºef, Petre

Au bani, dar nu se pot atinge de ei ngajaþii Primãriei Aninoasa nu ºi-au primit salariile chiar dacã administraþia localã are banii necesari în conturi.

Mãrginean, recunoaºte deschis cã are alte proiecte care aºteaptã finanþare. ªi, mai mult decât atât, Mãrginean spune cã nu ar avea nici bazã legalã prin care sã direcþioneze fonduri cãtre edificarea Catedralei ce se construieºte la Bucureºti. „Am primit anul trecut o astfel de solicitare ºi am discutat cu doamna director economic, dar nu se poate. Noi putem sã alocãm fonduri cãtre asociaþii,

datoriilor pe care administraþia le are, însã potrivit legii banii de salarii nu pot fi sechestraþi. Insolvenþa în cazul administraþiei locale nu este asemãnãtoare cu cea aplicatã în cazul societãþilor, astfel cã nici mãcar de la Finanþe ori ministere, Dunca n-a reuºit sã afle lãmuriri ºi o soluþie de a ieºi din impas. Nu este pentru prima datã când funcþionarii sunt lãsaþi fãrã lefuri, iar exact în urmã cu un an, oamenii au declanºat o grevã spontanã din acelaºi motiv. Edilii din Aninoasa ar putea achita 5 procente din totalul arieratelor iar sumele necesare salariilor ar fi deblocate, dacã se aplicã normele unei OUG din 2013, însã cum nu au o planificare oficialã privind plata datoriilor, vor fi nevoiþi sã aºtepte, cel mai probabil, luna martie. Maximilian GÂNJU

bia ºi-au construit prima bisericã La Uricani, în schimb, situaþia este ºi mai tranºantã. Edilii de aici încearcã din anul 2006 sã construiascã prima bisericã ortodoxã din mediul Urban. Primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã Uricaniul era singurul oraº din România fãrã o bisericã în mediul urban. Ca sã participe

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Antrenamente pe gheþarii din Cheile Jieþului

alvatorii au programate mai multe sesiuni de antrenamente în aria sãlbaticã din Cheile Jieþului - Valea Jiului. Salvarea de pe versanþi sau escaladarea gheþarilor sunt doar câteva exerciþii derulate an de an pentru ca echipele sã poatã rãspunde misiunilor de salvare. Maximilian GÂNJU

În fiecare an, imediat ce gheaþa formatã pe versanþii ce alcãtuiesc Cheile Jieþului o permite, echipele de salvamontiºti îºi încep antrenamentele, pentru a-ºi dezvolta tehnica în alpinismul pe gheaþã. Gheþarii din aria protejatã sunt un paradis pentru orice pasionat de alpinism, iar salva-

montiºtii din Petroºani urmãresc de mai mulþi ani sã-i exploateze la maximum. „Avem ºi

pentru acest sezon programate mai multe ieºiri pe gheþarii din Chei. Acum, miercuri,

Marius MITRACHE Potrivit organizatorilor evenimentului, la festivitate au fost invitate toate oficialitãþile din judeþul Hunedoara, dat fiind faptul cã este singura echipã care reprezintã judeþul. “Ne dorim ca, în funcþie de finanþãrile pe care le obþinem, dar ºi de performanþa sportivilor sã promovãm în prima ligã superioarã”, a declarat Dacian Ciodaru, preºedintele secþiei de rugby. Tot cu aceastã ocazie

buni pentru cãþãrare, i-au provocat pe salvamontiºtii din Petroºani sã deschidã o ºcoalã de alpinism. Proiectul a apãrut în urmã cu câþiva ani, dar nu au fost ºi fondurile necesare. Cert este cã iniþiativa, dacã ar deveni realitate, s-ar bucura de un real succes. Cheile Jieþului încã este o zonã

virginã, unde mai pot fi gãsite peºteri neexplorate sau trasee montane încã neumblate. Liniºtea zonei este tulburatã sporadic, doar vara de turmele de oi urcate în munte la pãscut, iar iarna de câþiva temerari dornici de escaladã pe gheþarii grandioºi formaþi pe stânci.

Din dragoste pentru tradiþiile momârlãneºti

Rugbyºtii de la ªtiinþa au intrat în linie dreaptã otul de rugby al Clubului ªtiinþa Petroºani, pregãtit pentru începerea noului sezon competiþional va fi prezentat astãzi, evenimentul urmând a se desfãºura în Sala Senatului.

o sã avem pregãtire pe gheaþã, escaladã pe gheþari în Cheile Jieþului. Noi am programat antrenamentul pentru ziua de miercuri, dar totul depinde de vreme. Cert este cã o sã avem un antrenament în aceastã sãptãmânã pentru cã la finele ei vom participa, o echipã formatã din salvatori montani din judeþul Hunedoara, la Campionatele Naþionale ale Salvatorilor Montani”, a declarat, Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. Gheþarii perfecþi care se formeazã în Cheile Jieþului, numai

n urmã cu câþiva ani, Lucreþia Mãlinesc ºi Petru Gãlãþan, din dragoste pentru tradiþiile comunitãþii din care provin, au deschis în Slãtinioara un muzeu dedicat momârlanilor. La începutul acestui an, cei doi au achiziþionat ºi o casã veche de peste 180 de ani pe care intenþioneazã sã o mute în curtea în care se aflã muzeul. În plus, aceºtia doresc sã transforme sediul vechii ºcoli generale din zonã (o clãdire pãrãsitã de câþiva ani) într-o ºcoalã de artã popularã. Mircea NISTOR

reprezentanþii clubului vor prezenta ºi noul echipament, respectiv culorile, cu care sportivii din Dealul Institutului vor intra pe teren în noul sezon competiþional 2014-2015 al Diviziei Naþionale de Rugby.

“Mi-aº dori sã fac o ºcoalã de artã popularã în care sã predãm, din generaþie în generaþie, ceea ce ne-au lãsat strãbunii noºtri. Eu am învãþat de la bunica mea sã þes, sã torc, sã cos ºi consider cã ar fi pãcat sã se piardã aceste tradiþii. Ne dorim sã le predãm tinerilor aceastã ºtafetã, a unor tradiþii pãs-

trate de sute de ani, pentru cã ar fi mare pãcat sã se piardã. În plus, cos-

tumele noastre populare, în alb ºi negru, sunt nemaipomenit de frumoase ºi, cred eu, nu se comparã cu niciun fel de þoale care sunt vândute prin magazine. Mã doare sufletul când vãd la nedei cã tinerii vin îmbrãcaþi în blugi ºi haine de piele. De aceea ne-am decis sã preluãm fosta ºcoalã ºi s-o transformãm într-una dedicatã portului ºi tradiþiilor noastre ancestrale”, a declarat Lucreþia Mãlinesc din satul petroºenean Slãtinioara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Torpilaþi de FISC din cauza C.A.S

u vând nici de 10 lei pe zi, dar au de plãtit sume de mii de lei, penalitãþi pentru neplata CAS-ului. Este vorba despre cei care au mici afaceri, dar care s-au trezit cã sunt datori vânduþi FISC-ului. Dar unde e lege, nu prea e loc de tocmealã. Diana MITRACHE Sute de oameni ce au mici afaceri s-au trezit datori la FISC ºi asta pentru cã nu au plãtit asigurãrile de sãnãtate, într-o vreme în care acest lucru nici nu putea fi fãcut. Cei mai afectaþi sunt oamenii simpli, care vând în piaþã ºi care acum spun cã au primit niºte plicuri voluminoase prin care sunt înºtiinþaþi cã au de plãtit mii de lei, restanþe ºi penalitãþi de 7 ani. „La CAS, la Deva, am depus o contestaþie, în legãturã cu contribuþiile pe care trebuie sã le plãtim. Noi suntem de acord sã plãtim contribuþiile, cu toate cã nu s-a ºtiut atunci sã plãtim, în 2008 –

2012. Legea s-a dat în 2013, când am fost anunþaþi cã trebuie sã plãtim ºi apoi au apãrut ºi penalitãþile. Am 19 milioane (n.r.

atât mai revoltaþi cu cât nici mãcar nu au beneficiat de vreo reþetã de la medicul de familie, iar în ciuda acestui fapt, dupã ce

lei vechi), contribuþie ºi 16 milioane (n.r lei vechi) penalitãþi. Ce sã fac acum, cã dacã ºtiam atunci, plãteam”, a spus Ion Motãu, un privatizat din piaþa de la Petroºani. Oamenii sunt cu

cã agreeazã ideea de a plãti dãrile la stat, li se mai pun ºi penalitãþi. „Am de platã, cu tot cu penalizãri, 32.863 de lei vechi ºi pe mine m-a încasat din 2007. Mie prima mi-a venit înºtiinþarea. Nimeni nu ºtia în piaþã, când eu

mã plângeam de ce am primit. Eu am fãcut contestaþie, au zis sã îi dau în judecatã, eu nu i-am dat. Vreau sã plãtesc, cã am plãtit, dar sã mi se taie penalizãrile. Cã atunci nu am primit nimic, nimic, nicio reþetã, nicio spitalizare”, a spus ºi Rodica Gheorghevici, o altã femeie care vinde zarzavaturi în piaþã. Cei din piaþã se plâng cã vor muri de foame, iar asta pentru cã nu vor avea bani sã-ºi achite dãrile considerate restante. „Mi-a venit cã am de platã 22 de milioane (lei vechi) înainte ºi mi-a mai venit un plic acum câteva zile cã am 7 – 8 milioane (lei vechi). De unde îi dau, cã am omul bolnav, am plasa dupã mine cu medicamente. Am fãcut alaltãieri 10 lei, cã am 20 de kg de marfã ºi toþi

Martorii audiaþi în Dosarul „Uricani”

artorii în procesul intentat foºtilor ºefi ai minei Uricani au fost audiaþi vineri dimineaþã la Judecãtoria din Petroºani. Avocaþii tocmiþi, însã, de la Bucureºti, Paula Iacob sau Daniel Ionaºcu, nu au reuºit sã ajungã nici la acest termen, însã, Instanþa a considerat cã procesul trebuie sã continue. Diana MITRACHE Patru dintre martorii tragicului accident de la mina Uricani, în care 5 oameni au pierit spulberaþi pe galeria principalã a minei Uricani, au ajuns vineri în faþa judecãtorilor de la Petroºani. Este al doilea termen în care se fac audieri, dupã ce timp de mai multe luni procesul a fost mai mereu amânat din diverse motive. Nici de aceastã datã

Paula Iacob, sau asistentul sãu Daniel Ionaºcu, tocmiþi de la Bucureºti sã îi apere pe doi dintre inculpaþi nu au ajuns, asta deºi la termenul trecut, Ionaºcu a contestat vehement amenda propusã de instanþã pentru lipsa lui de la proce-

aproape i-am dat pe medicamentele care sã îi ajungã soþului meu o noapte”, afirmã cu lacrimi în ochi ºi Elena Toi, o altã precupeaþã, care spune cã de când sunt 5 supermarket-uri în Petroºani, la piaþã vine lume puþinã. Cei de la Finanþele Publice sunt de acord cã oamenii s-au trezit în faþa unui fapt împlinit, însã, dacã e lege, nu e tocmealã. „Comunicarea acestor majorãri ºi penalitãþi este fãcutã destul de recent, dat fiind faptul cã sumele au fost preluate printr-un protocol de la Casa de Sãnãtate. Oamenii au douã variante. Dacã existã dovezi privind achitarea acestor

sele din Petroºani. Sãptãmâna trecutã s-au împlinit 3 ani de la tragiul eveniment din 5 februarie, iar procesul se aflã abia la început. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu. În acest proces sunt cercetaþi patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv

penalitãþi de întârziere sau motive pentru care sã conteste aceste sume, pot demara o acþiune în instanþã, iar dacã au alte neclaritãþi, se pot adresa serviciului fiscal municipal Petroºani, pentru clarificarea acestei situaþii”, a spus Valentin Petraru, ºef la Finanþele Publice Petroºani. Legile date de la Bucureºti se pare cã îi torpileazã pur ºi simplu pe cei care au deschis o micã afacere, dar care s-au trezit an de an cã nu au unde achita CASul, iar acum li se percep penalitãþi cã nu au achitat nicãieri aceste taxe.

Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, care au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa la mina Uricani în luna februarie, acum 3 ani, în urma unei explozii care s-a produs pe galeria principalã, acolo unde lucrau la un transformator.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Pe bani europeni

Licitaþie adjudecatã pentru staþia de sortare a deºeurilor de la Petroºani

firmã din Petroºani va construi staþia de sortare ºi cea de transfer a deºeurilor din municipiul Petroºani, dupã ce ºi-a adjudecat licitaþia organizatã de Consiliul Judeþean Hunedoara. Carmen COSMAN - PREDA

Societatea Ted Trans 2002 SRL Petroºani a oferit preþul cel mai bun, respectiv 21,160 milioane de lei ºi ºi-a adjudecat licitaþia organizatã de Consiliul Judeþean Hunedoara pentru implementarea proiectului privind „construirea staþiei de sortare ºi a staþiei de transfer în Petroºani în cadrul Proiectului Sistem de

management integrat al deºeurilor in judeþul Hunedoara”. Potrivit contractului, suma este destinatã pentru întocmirea documentaþiilor ºi obþinerea avizelor ºi a autorizaþiei de construire, întocmirea proiectului tehnic, lucrãri de construcþii civile, lucrãri mecanice ºi electrice, asigurare utilitãþi, pornirea, testarea, punerea în funcþiune ºi funcþionarea de probã a instalaþiilor, instru-

irea personalului beneficiarului pentru operarea instalaþiilor, furnizare ºi montare utilaje ºi echipamente tehnologice, monitorizarea funcþionãrii staþiilor, precum ºi acordarea de asistenþã ºi consultanþã personalului responsabil pe parcursul

Din 12.000 au mai rãmas doar 42

alea Jiului îºi are ºi ea eroii sãi, soldaþi ºi ofiþeri care au luptat ºi-au dat viaþa ºi ºi-au vãrsat sângele în toate marile bãtãlii în care a fost implicat neamul românesc pentru reîntregire sau pentru supravieþuirea ca naþie distinctã în estul Europei. Mircea NISTOR Marile jertfe au culminat cu cele de pe câmpurile de luptã ale celui de Al Doilea Rãzboi Mondial când armata românã a pierdut, atât în est cât ºi în vest, 794.562 de militari, dintre care 92.620 de morþi, 367.976 de dispãruþi ºi 333.966 de rãniþi. Numai în campania din est (împotriva viitorului frate mai mare - URSS) ºi-au

combatanþi, transformaþi în veterani de rãzboi. În anul 1994, când a fost înfiinþatã Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din zonã, în Vale mai trãiau doar 4.000 dintre aceºtia. Dupã 20 de ani, la începutul anului 2014,

perioadei de notificare a defectelor, atunci când este necesar. La Petroºani vor fi construite rampe de deºeuri, o staþie de transfer a deºeurilor, precum ºi instalaþii de sortare.

inanþat din fonduri europene De precizat, însã, cã proiectului „Sistem de man-

lea rãzboi mondial tot noi ne vom întoarce ºi vom lupta, pentru cã alþii nu prea mai sunt, mai ales dupã restructurarea prin care a trecut ºi armata românã”, declara cu câþiva ani în urmã, înainte de a se alãtura camarazilor trecuþi la

pierdut viaþa 71.585 de militari, alþi 309.533 fiind declaraþi dispãruþi. Mulþi dintre aceºti eroi au provenit ºi din Valea Jiului. Înrolaþi în Batalionul 9 Vânãtori de Munte, ei au luptat atât în campania din est cât ºi în cea din vest. Dupã încheierea conflagraþiilor, în Valea Jiului locuiau circa 12.000 de foºti în zona cuprinsã între Baru Mare ºi Câmpu lui Neag, mai existau doar 42 de foºti combatanþi, cu vârste cuprinse între 90 ºi 98 de ani. Acestora li se adaugã 293 de vãduve ale veteranilor de rãzboi. „Pe zi ce trece suntem tot mai puþini, dar dacã va începe al III-

cele veºnice, Gheorghe Antonie, unul dintre foºtii preºedinþi ai Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din Valea Jiului. „Mai avem doar 42 de membri, dupã ce anul trecut au decedat 3 dintre cei înscriºi în asociaþia noastrã. Pentru cã rãmaºii în

agement integrat al deºeurilor in judeþul Hunedoara” este mult mai generos ºi este estimat la 70 de milioane de euro, fiind finanþat din fonduri europene. Comisia Europeanã a aprobat finanþarea proiectului de realizare a sistemului de management al deºeurilor din Hunedoara, care include construirea unui deponeu ecologic unic la nivel judeþului ºi staþii de sortare ºi de transfer al deºeurilor. De precizat cã banii vor fi folosiþi ºi pentru închiderea vechilor gropi de gunoi ale oraºelor hunedorene, iar locul lor va fi luat de un deponeu ecologic, amenajat la Bârcea Mare, întins pe 26,2 hectare, cu o capacitate de 4,5 milioane de metri cubi.

viaþã sunt bãtrâni ºi bolnavi, în doar câþiva ani, se va termina ºi cu veteranii de rãzboi”, a precizat Vasile Murgilã, actualul preºedinte al AVR Valea Jiului. În acelaºi timp, tot mai puþini sunt ºi foºtii deþinuþi politici din Valea Jiului, al cãror numãr s-a redus cu aproape trei sferturi. Astfel, dintre cei 735 de luptãtori împotriva comunismului existenþi

în zonã la înfiinþarea în urmã cu 20 de ani a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, mai trãiesc astãzi doar vreo 200. „Noi mai aºteptãm doar finalul. Sã sune goarna stingerea ºi sã plecãm pe drumul pe care au pãºit ºi cei mai mulþi dintre foºtii noºtri camarazi”, spunea Emilian Budacu, cu doar câteva luni înainte de a deceda.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Cu un buget structurat pe creºterea preþului apei,

ApaServ Valea Jiului încearcã sã menþinã neschimbat preþul actual

ugetul de venituri ºi cheltuieli de la ApaServ Valea Jiului este structurat pe creºterea preþului apei potabile. Chiar ºi aºa directorul general al societãþii de apã spune cã încearcã sã menþinã neschimbat preþul apei pe tot parcursul acestui an. ”Bugetul este fãcut pe o creºtere a tarifului la apã dar în primele trei luni voi avea o discuþie cu toþi acþionarii acestei societãþi, dupã aceea voi face o analizã dar chiar dacã existã o hotãrâre a consiliului local în care existã un plan de tarifare asta datoritã proiectelor europene, dacã voi încasa facturile ºi dacã oamenii vor înþelege cã trebuie sã plãteascã ceea ce con-

suma, nu vreau sã mãresc nici anul acesta preþul apei. Dacã la venirea mea preþul apei era undeva pe locul 16, 17, din 43 de operatori acum

Rãmaºi pe drumuri ºi fãrã bani

inerii absolvenþi de liceu sau de cursuri superioare vor intra în luna februarie în posesia ultimei indemnizaþii oferite de cãtre Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã. Aceºtia au primit, timp de 6 luni, câte 250 de lei. “Absolvenþii înregistraþi în primul termen au avut perioada de expirare a indemnizaþiei de ºomaj la data de 31 ianuarie 2014. Aceasta înseamnã cã la mijlocul acestei luni vor primi ultima indemnizaþie de ºomaj”, a declarat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Pentru cã locuri de muncã nu prea existã tinerii au, de acum înainte, douã opþiuni. Ori sã se înscrie la cursurile de calificare organizate de cãtre Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani ori sã-ºi

suntem pe locul 39. În Valea Jiului este unul dintre cele mai mici tarife din România. Nu este niciun fel de argument cã ar fi cel mai mare tarif din þarã. Preþul apei în Valea Jiului este unul dintre cele mai mici din România ºi vreau ca acest preþ sã rãmânã aºa ºi nu cã cei care plãtesc sã plãteascã nu preþ majorat. Toþi care consumã trebuie sã plãteascã ºi mã voi lupta ca preþul sã

depunã actele la Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã pentru a fi luaþi în evidenþã ca persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. “Cei care nu ºi-au gãsit un serviciu pot sã-ºi depunã un nou dosar de persoanã aflatã în cãutarea unui loc de muncã ºi vor beneficia de toate facilitãþile pe care le prevede legea pentru aceste persoane. Mai exact, pot urma un curs de calificare iar în cazul în care se angajeazã înainte de data de 30 iunie locul de muncã le poate fi subvenþionat”, a mai spus Judith Babþan. Un loc de muncã oferit tinerilor “ºomeri” este subvenþionat cu 500 de lei în cazul absolvenþilor de ºcoli profesionale, 600 de lei pentru absolvenþii de liceu ºi 750 de lei în cazul celor cu studii superioare. Mir cea NISTOR

rãmânã acelaºi chiar dacã îmi voi câºtiga mulþi duºmani voi forþa nota cã toþi cei care consumã sã plãteascã ºi nu doar pensionarii ºi cei buni platnici ci ºi cei care ºi pânã acum

nmu au plãtit, sã plãteascã ca sã nu trebuiascã sã ridic preþul sã fi o povarã pentru ceilalþi oameni”, a declarat Costel Avram, director general SC ApaServ Valea Jiului. Condiþia principalã este ca beneficiarii sã îºi achite facturile la zi. Dacã aceastã condiþie nu va fi îndeplinitã atunci cu toþii vom resimþi creºterea acestui preþ. ”Este vorba despre inflaþia de 4,7%, inflaþia de anul trecut. Dacã vom putea

încasa factura curentã vom putea rãmâne cu acelaºi tarif ºi mã voi lupta sã rãmân cu acelaºi tarif. Dacã nu voi putea încasa atunci va trebui sã majorez tariful lucru pe care nu mi-l doresc”, a mai precizat sursa citatã. ApaServ are de recuperat aproape douã milioane de lei de la rãu-platnici. Pentru a accelera acest proces a fost înfiinþat ºi biroul de recuperare a creanþelor. Monika BACIU

Câinii cu stãpâni vor trebui microcipaþi

dentificarea, înregistrarea ºi sterilizarea câinilor cu stãpîn va trebui fãcutã ºi de cãtre medicii veterinari din judeþul Hunedoara pînã la data de 1 ianuarie 2015. De asemenea, câinii vor fi ºi microcipati, potrivit unui proiect de norme elaborat de Autoritatea Naþionalã Sanitara Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor ºi pus în dezbatere publicã. Medici veterinari de liberã practicã, din judeþul Hunedoara, s-au reunit pentru a discuta problema legatã de gestionarea cîinilor cu stãpîn. Informarea a fost fãcutã prin intermediul Colegiului Medicilor Veterinari din România. „Informarea privind gestionarea cîinilor cu stãpîn se referea în special la paºii pe care trebuie sã-i urmeze medicii noºtrii veterinari în cabinetele individuale în condiþiile legi pentru gestionarea cîinilor cu

stãpîn. Aici ne referim la identificarea acestora, înregistrarea ºi sterilizarea pînã la 1 ianuarie 2015”, a declarat dr. Leontin Laslãu, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari Hunedoara. De asemenea, toþi cîinii vor avea microcipuri, care vor fi achiziþionate de cãtre medicii veterinari. Dar, ce pãrere au aceºtia despre program? “Sunt stãpîni care sunt reticienti ºi nu sunt de acord cu microcipul ºi apoi este vorba de lipsa banilor”, a afirmat Ioan Chivari, medic veterinar În judeþul Hunedoara exista peste 100 de medici veterinari care doresc sã gestioneze acest program. Luiza ANDRONACHE

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Tort ºi urãri de bine

Baloo, mascota staþiunii Straja, a împlinit 14 ani S

care an de an îi pregãteºte lui Baloo petrecerea aniversarã. De altfel, omul de afaceri este ºi cel care l-a gãsit pe Baloo în urmã cu 14 ani.

ãrbãtoare mare în Straja unde s-a înregistrat în acest week-end recordul din acest sezon în privinþa numãrului de turiºti. Circa 5000 de iubitori ai sporturilor de iarnã au urcat în staþiunea din vestul Vãii Jiului, iar toate locurile de cazare au fost ocupate. Unul dintre motivele pentru care turiºtii au ales Straja este ºi aniversarea celebrului urs Baloo, mascota staþiunii, care a împlinit sâmbãtã 14 ani. Ursul Baloo din Straja a avut parte de o aniversare pe cinste, sâmbãtã, atunci când acesta a împlinit 14 ani. Zeci de copii i-au cântat ”La mulþi ani” în timp ce uriaºul urs gusta din tortul pe care Emil Pãrãu i l-a pregãtit. De departe cei mai încântaþi de eveniment au fost copiii, care s-au bucurat la vederea mascotei. ”Mi-a plãcut foarte mult de Baloo, i-am cântat La Mulþi Ani. nu am mai fost pânã acum ºi îmi place foarte mult”, spune un bãieþel.

Alþii l-au mai vãzut pe Baloo ºi în anii trecuþi, iar impresia lor de acum a fost cã acesta a mai crescut. ”Mi-a plãcut de Baloo, mi-a plãcut cum a mâncat tortul. Astãzi

Un alt bãiat i-a urat ”La mulþi ani” lui Baloo ºi hibernare mai lungã ca sã creascã mai mare. ”Mi-a plãcut foarte mult ºi îi urez sã fie sãnãtos ºi sã hiberneze iarna ca sã creascã mare”, spune un alt copil.

cã face 14 ani îi urez La Mulþi Ani. am mai fost sã îl vãd ºi pânã acum ºi a mai crescut de când nu l-am mai vãzut”, spune un copil. Lui Baloo i-au cântat în cor ºi membrii fundaþiei Noi Orizonturi,

care au fãcut un obicei ca în fiecare an sã urce la munte ºi sã îi ureze acestuia sãnãtate. ”Mi-a plãcut foarte mult ºi îmi place cã noi cei de la Fundaþia Noi Orizonturi ne-am fãcut un obicei ca în fiecare an sã venim de ziua lui sã-i cântãm La Mulþi Ani ºi sã-l celebrãm, acesta este felul nostru de a ne arãta aprecierea faþã de el. Îi uram foarte multã sãnãtate, sã fie fericit ºi sper fie fericit ºi în elementul lui chiar dacã este într-o cuºcã ºi chiar dacã este un animal sã ºtie cã este apreciat de oameni ºi toþi turiºtii care vin aici îl viziteazã ºi îl apreciazã”, spune un voluntar al Fundaþiei. Emil Pãrãu este cel

”Face 14 ani, poate pentru unii pare puþin dar la vârsta unui urs are destul de mult. El are undeva la aproape 60 de ani, deci la 4 ani deja un urs este la maturitate. An de an îi sãrbãtorim aceastã zi ºi sperãm cã ºi în acest an cei care au fost aici s-au simþit bine alãturi de Baloo ºi invers”, a declarat Emil Pãrãu. Au trecut 14 ani de când ursul care poartã noroc staþiunii Straja a fost gãsit pe munte, în apropiere de locul în care avea sã se dezvolte

Alpina, nume propus unei strãzi din Parâng trada Alpina. Aºa ar urma sã se numeascã zona cuprinsã S între portiunea din DJ 709F, în continuarea strãzii Bujorului, între staþia intermediarã a telescaunului TS3 ºi refugiul montan Pro Parâng. Administraþia localã de la Petroºani a lansat în dezbatere publicã un proiect de hotãrâre prin care se doreºte atribuirea de nume unor strãzi din masivul Parâng. Responsabilii administraþiei locale au precizat cã se impune atribuirea unor nume strãzilor din Parâng pe motiv cã sunt persoane care îºi schimbã domiciliul la cabanele deþinute, iar pentru asta au nevoie de adresã. ”Am realizat un proces de inventariere a tuturor cabanelor ºi construcþiilor care se aflã în Masivul Parâng, în toate

cele trei zone pe care le inventariem, zona C de la pilonul 17 ºi zona B ºi A care sunt mai sus ºi urmeazã în câteva zile sã lansãm în dezbatere publicã un proiect de hotãrâre care se adreseazã Consiliului Local prin care sã dãm nume tuturor acestor construcþii ºi chiar denumiri de strãzi acolo unde este posibil astfel încât atunci când vine vorba de a

localiza cabana unde se desfãºoarã o activitate economicã sã fie mult mai facilã pentru turiºtii care nu cunosc zona ºi astfel pot sã ajungã mult mai uºor acolo unde au rezolvat de cazare”, a

zona de agrement. Ursul Baloo, pe atunci un pui, fusese descoperit de un pãdurar. Era rãnit ºi epuizat, iar dupã ce a primit îngrijiri ºi a fost ajutat sã îºi revinã, ursul a rãmas în grija angajaþilor cabanei omului de afaceri Emil Pãrãu. Acum Baloo trãieºte într-un þarc de câteva sute de metri pãtraþi, amenajat în apropierea pârtiilor din Straja ºi este rãsfãþatul turiºtilor.

tart la competiþii

Aniversarea mascotei staþiunii a dat ºi startul serbãrilor zãpezii în Straja, iar deschiderea a fost fãcutã într-un mod inedit de salvamontiºtii din staþiune care, vineri seara, au coborât cu torþe pe pârtiile de schi. De acum, dacã ºi vremea va þine, în fiecare week-end va avea loc câte o competiþie de schi. „Pentru concursuri

va fi zãpadã chiar dacã vremea se va încãlzi. Acum urmeazã Cupa Straja la schi, iar apoi cea mai importantã competiþie care include ºi o etapã naþionalã, adicã Cupa Comexim. Vor mai fi ºi Cupa 8 Martie, Cupa Veteranilor, pânã la jumãtatea lunii martie vor tot fi concursuri în Straja”, a mai declarat Pãrãu. La toate competiþiile participanþii sunt recompensaþi cu diplome ºi premii în bani. Stratul de zãpadã pe pârtiile din Straja mãsoarã circa 60 de centimetri, iar instalaþiile de transport pe cablu sunt funcþionale ºi pârtiile în condiþii excelente. Turiºtii pot urca în staþiune cu telegondola, iar o cursã din Lupeni pânã în Straja costã 10 lei, la jumãtate de preþ faþã de anul trecut. Maximilian GÂNJU Monika BACIU

mai precizat viceprimarul localitãþii. În urmã cu doi ani, responsabilii SPADPP au atribuit nume de strãzi ºi numere de case imobilelor cuprinse între telescaun ºi cabana Rusu. ”Motivele pentru care acest lucru sunt diverse. Unii socilitã sã aibã numãr ºi nume de stradã deoarece doresc sã îºi

stabileascã domiciliul acolo ºi pentru asta pe actul de identitate trebuie sã aparã o adresã clarã. Sunt sesizãri venite de la cei de la Salvamont sau de la Jandarmi care în cazul unor incidente turiºtii nu ºtiu sã dea foarte multe detalii de locul unde se întâmplã acel incident ºi atunci pentru a scurta acest timp de intervenþie al celor de la SMURD, al celor de la Jandarmerie este nevoie ca fiecare cabanã sã aibã un numãr de idenficare afiºat la vedere ºi o mãrime corespunzãtoare astfel încât oricine sã poatã da cât mai rapid ºi uºor detalii vizavi de locaþia respectivã”, a mai spus Dorina Niþã. Persoanele interesate pot depune în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de act normativ la sediul Primãriei Petroºani. Monika BACIU

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Tort ºi urãri de bine

Baloo, mascota staþiunii Straja, a împlinit 14 ani S

care an de an îi pregãteºte lui Baloo petrecerea aniversarã. De altfel, omul de afaceri este ºi cel care l-a gãsit pe Baloo în urmã cu 14 ani.

Alþii l-au mai vãzut pe Baloo ºi în anii trecuþi, iar impresia lor de acum a fost cã acesta a mai crescut. ”Mi-a plãcut de Baloo, mi-a plãcut cum a mâncat tortul. Astãzi

tart la competiþii

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Pacienþii trebuie sã cunoascã la externare toate cheltuielile fãcute de spital cu el

nitãþile sanitare publice ºi cabinetele medicale sînt obligate sã elibereze pacienþilor documente de cheltuieli, pentru cã aceºtia sã ºtie costul medicamentelor prescrise, dar ºi a serviciilor din timpul internãrii. Pînã în prezent, Direcþia Generalã de Monitorizare, Control ºi Antifrauda a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate a efectuat controale la 10 spitale din þarã, dar niciunul în judeþul Hunedoara. Luiza ANDRONACHE

decont al cheltuielilor pentru pacient în trei exemplare, unul sã îl

înmîneze pacientului la externare, unul sã rãmînã anexat la

Potrivit unui Ordin al ministrului, unitãþile sanitare publice ºi cabinetele medicale trebuie sã elibereze pacienþilor un decont de cheltuieli, pentru valoarea serviciilor medicale acordate. “Conform legislaþiei în vigoare, unitãþile sanitare sînt obligate sã întocmeascã un

Stop vaccinare!

ampania de vaccinare antigripalã gratuita s-a încheiat. Anunþul a fost fãcut de Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolaescu, în cadrul unei videoconferinþe care a avut loc la sediul instituþiei prefectului Hunedoara. În judeþul nostru au fost folosite 93 % din dozele de vaccin primite de Direcþia de Sãnãtate Publica Hunedoara la începutul acestei campanii. Luiza ANDRONACHE Pericolul de gripã din aceastã iarnã a trecut, spun reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii, astfel cã au decis sã încheie campania de vaccinare gratuitã. Anunþul a fost fãcut chiar de ministrul sananatii,

efectul se va face simþit la circa 3 sãptãmîni de la data vaccinãrii. Deci, dacã mai facem vaccinãri acum, efectul se simte dupã 1 martie, degeaba”, a afirmat Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu. Direcþia de Sãnãtate Publica Hunedoara a primit la

foaia de observaþie a acestuia ºi unul sã ajungã la compartimentul Financiar – Contabil. Scopul este dublu, odatã pentru a aduce la cunoºtinþa pacienþilor cheltuielile reale pe care le efectueazã spitalul cu medicamentele, materialele sanitare, investigaþiile ºi analizele de laborator, cît ºi cu serviciile de cazare ºi masa , asta comparativ cu suma pe care o plãteºte fiecare la fondul naþional unic de sãnãtate. ªtim foarte bine ca în funcþie de cuantumul cîºtigurilor,

începutul acestei campanii, adicã în luna octombrie a anului trecut, zece mii de doze de vaccin care au fost distribuite medicilor de familie. Dintre acestea, un procent de 93 % au fost folosite. “Judeþul Hunedoara a primit 10.000 de doze, iar conform

sumele sunt mai mari sau mai mici. Sigur, aºa este corect, dar de cele mai multe ori, cheltuielile cu un pacient sînt mult mai mari decît contribuþia. Deci, odatã este bine pentru pacient, iar apoi pentru un management financiar coerent ºi eficient care poate fi verificat oricînd”, a declarat Viorica Codoreanu, director C.J.A.S. Hunedoara. Pînã în prezent, deºi acest ordin este din anul 2005, în

judeþul Hunedoara se pare cã nu au fost unitãþi sanitare publice sau cabinete medicale verificate, însã potrivit reprezentanþilor Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara este posibil sã urmeze ºi astfel controale. În ordinul ministrului nu sunt prevãzute sancþiuni pentru cei care nu emit aceste deconturi, doar menþiunea faptul cã nu respectã legea în vigoare.

ultimei raportãri datã în 4 februarie, s-au consumat 9.347 de doze”, a declarat ºi dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvînt DSP Hunedoara. Îmbucurãtor este faptul cã în aceastã iarnã, în judeþul Hunedoara nu a fost înregistrat niciun caz

de gripã. ªi la nivel naþional numãrul infecþiilor gripale este în scãdere, fiind depistate 23 de cazuri, comparativ cu aceiaºi perioadã a anului trecut cînd aproape 70 de români au fost infectaþi cu virusul gripal.

Eugen Nicolaescu. “Vreau sã vã informez sã trebuie sã încheiaþi campania de vaccinare antigripalã.Comitetul Naþional de Vaccinologie ne-a comunicat cã nu mai exista pericol. Toatã lumea avizatã ºtie cã dacã mai vaccinam de acum încolo,

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Peste 162.000 companii din România aveau valoarea de piaþã sub 1.000 euro, în 2013

aloarea de piaþã a unui numãr de 162.455 de firme din România era, la sfârºitul anului 2013, mai micã sau egalã cu 1.000 de euro, iar la polul opus se regãsesc 37 de companii, cu o valoare de piaþã mai mare de 500 milioane euro, aratã o analizã realizatã de sistemul de verificare online a firmelor "RisCo Verificare Firme Online". 'Dacã dorim sã ºtim unde este locul economiei româneºti la nivel global ºi al UE, nu este suficient sã avem statistici generale privind numãrul de înregistrãri de firme noi, radieri ºi insolvenþe de-a lungul anilor. Dintre companiile de pe piaþã, trebuie sã ºtim câte au dimensiuni suficiente pentru a fi competitive într-o piaþã tot mai integratã. Datele aratã cã mai puþin de 30.000 de companii aveau o valoare de piaþã de peste un milion de euro ºi mai puþin de 5.000 aveau o valoare de piaþã de peste 10 milioane de euro, la nivelul anului 2013. Aºadar, România este þara în care sectorul IMM constituit din firme foarte mici reprezintã majoritatea. În consecinþã, politicile guvernamentale de sprijinire a economiei ar trebui sã se axeze pe acest

segment de firme', a susþinut Dragoº Cabat, Managing Partner RisCo. Valoarea de piaþã a unei firme este calculatã pe baza valorii estimate de piaþã a capitalului ºi datoriile firmei, fiind utilizate datele contabile la sfârºitul fiecãrui an fiscal, ajustate cu multiplii medii relevanþi ai companiilor listate pe pieþele de capital, din acelaºi domeniu de activitate cu firma analizatã. De asemenea, sunt luate în calcul ºi rezultatele financiare nete prin metoda de calcul 'actualizarea fluxurilor de numerar'. Analiza RisCo aratã cã 159.453 de companii din România aveau în 2013 un risc de insolvenþã foarte ridicat, cuprins între 90 ºi 100%. Dintre acestea, 3.346 de firme au intrat în insolvenþã anul trecut. Pe de altã parte, pentru

Cresc apele Jiului

ncãlzirea vremii ºi ploile prognozate în urmãtorul interval vor creºte nivelul apelor de munte, iar Jiului este ºi el în creºtere din acest motiv. Diana MITRACHE

Potrivit INMH, „debitele vor fi în general staþionare, exceptând râurile din bazinele hidro-

grafice: Viºeu, Iza, Lãpuº, Crasna, Barcãu, bazinele superioare ºi mijlocii ale Someºului ºi Jiului, bazinele superioare ale râurilor: Someºul

229.859 de firme probabilitatea de a intra în insolvenþã se afla la un nivel minim, cel mult 10%. Din totalul acestora, 1.406 de companii au intrat în insolvenþã, majoritatea din motive care nu au fost legate de situaþia lor financiarã sau legalã, ci mai degrabã de motive administrative. "Firmele din domenii precum construcþiile, comerþul cu amãnuntul ºi cu ridicata, dar ºi companii din domeniul serviciilor sunt printre cele mai expuse riscului de insolvenþã. În general, companiile mari au o probabilitate de insolvenþã mai scãzutã decât companiile mici ºi foarte mici", aratã RisCo. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comerþului, în 2013, numãrul insolvenþelor a crescut cu peste 10% faþã de 2012, la 29.587 de

Mic, Criºul Negru, Criºul Alb, Arieº, Ampoi, Timiº, Bârzava, unde vor fi în creºtere usoarã, din cauza efectului combinat al precipiþatiilor prevãzute, cedãrii apei din stratul de zãpadã ºi propagãrii”. Totuºi, responsabilii sistemului hidrotehnic, spun cã sunt posibile creºteri de debite ºi pe unele râuri mici din zonele de deal ºi munte din vestul, nordul ºi centrul þãrii ºi pe cursurile mijlocii ºi inferioare ale afluenþilor de dreapta ai Siretului ºi asta din cauza precipi-

taþiilor prognozate. Formaþiunile de gheaþã (gheaþã la maluri, naboi, pod de gheaþã) prezente pe majoritatea râurilor (exceptând râurile din Maramures, Criºana, Banat ºi vestul Olteniei) se vor menþine fãrã modificãri importante, exceptând râurile din bazinele hidrografice Iza, Someº, Mureº ºi Jiu, unde vor fi în diminuare ºi restrângere. Hidrologii spun, însã, cã nu se vor produce inundaþii. De reamintit cã anul trecut, în luna februarie, Jiul era pe cod galben ºi în aval, la Târgu Jiu, era instituit cod portocaliu de inundaþii.

firme, aºa cum a crescut ºi numãrul firmelor radiate ºi dizolvate (la 80.786, respectiv, 23.209 companii). În plus, mai mult de 22.000 de firme ºi-au suspendat activitatea pe parcursul anului trecut. Probabilitatea de insolvenþã este determinatã pe baza rezultatelor financiare publicate de cãtre societãþile comerciale la sfârºitul fiecãrui an fiscal. Calculele au fost efectuate pentru un numãr între 600.000 — 700.000 de firme pentru fiecare an din perioada 2005-2012. În alcãtuirea statisticilor, au fost incluse doar societãþi comerciale de tip SRL ºi SA. Statisticile nu iau în considerare urmãtoarele tipuri de societãþi: întreprinderi individuale sau

familiale, persoane fizice autorizate, bãnci, IFN-uri, organizaþii cooperatiste de credit, cooperative agricole ºi meºteºugãreºti, societãþi de asigurãri ºi brokeri de asigurãri, brokeri, fonduri ºi societãþi supuse reglementãrilor pieþei de capital. Raportul 'Probabilitatea de Insolvenþã ºi Valoare de Piaþã', lansat de RisCo — Verificare Firme Online la începutul lunii februarie, prezintã probabilitatea de insolvenþã a unei firme ºi valoarea de piaþã a acesteia pentru ultimii 4 ani fiscali. RisCo este cel mai performant sistem de verificare online a firmelor din Romania, oferind în cel mult un minut toate informaþiile financiare, juridice ºi de disciplinã a plãþilor despre companiile din þarã.

Românii preferã sã plãteascã cu bani cash - Cardul, folosit în ziua de salariu

ulþi romani îºi folosesc cardul doar o datã pe lunã. Patru din zece romani îºi utilizeazã cardul doar în ziua de salariu, astfel cã România se afla la coada clasamentului european în privinþa plãþilor fãcute cu cardul. Romanii prefera sã foloseascã banii din portofel atunci cînd merg la cumpãrãturi. În primele nouã luni ale anului trecut, au fost retrase de la bancomate 86 de miliarde de lei, arata Digi 24. În acelaºi interval, doar 19 miliarde de lei au fost achitate la terminalele de

platã ale magazinelor. România se situeazã pe penultimul loc în Uniunea Europeanã în privinþa plãþilor cu cardul, la coada clasamentului aflîndu-se Bulgaria. În medie, fiecare roman îºi foloseºte cardul de 8 ori pe ani, faþã de 225 de plãþi în cazul danezilor.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Life&Style

erbecul, Taurul, Leul sunt printre cei mai mari mincinoºi, în timp ce Balanþa ºi Scorpionul nu prea obiºnuiesc sã mintã. Vezi ce spune astrele despre iubitul tãu!

BERBEC Berbecul minte oricând cu zâmbetul pe buze. Este bun la minciuni ºi se foloseºte de aceastã „calitate” ca sã iasã cu bine din comflicte sau pur ºi simplu ca sã facã impresie bunã. Nu eºti singura victimã a minciunilor lui. Minte ºi la serviciu, ºi în cercul de prieteni, ºi în familie. Uneori te ºi miri de ce minciuni poate sã inventeze doar ca sã facã o impresie bunã.

TAUR Nu este un mare mincinos. În general, minte din lene. Când îi e lene sã facã ceva inventeazã o treabã urgentã pe care nu o poate amâna, astfel încât sã scape de gura ta. În rest, nu prea are nevoie sã mintã pentru cã în relaþiile de cuplu este ca o carte deschisã. Nu îi e ruºine cu ceea ce e, nu prea face lucruri care sã te supere ºi nici nu vrea sã te impresioneze în mod gratuit.

GEMENI Bãrbatul din Gemeni este un mare mincinos. Se pricepe la cuvinte, la comunicare ºi ºtie sã exagereze fãrã sã te prinzi, la fel cum ºtie sã te mintã în faþã în timp ce se uitã în ochii tãi cu cea mai inocentã expresie. Când vede cã are succes va continua sã te mintã de câte ori are nevoie fãrã sã simtã niciun fel de remuºcare. Trebuie sã îl cunoºti foarte, foarte bine ca sã-þi dai seama când minte.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Horoscop: Cât de mult te minte în funcþie de zodia lui SCORPION

RAC De obicei minte ca sã-ºi ascundã propriile slãbiciuni ºi cum e o persoanã complexatã este nevoit sã mintã destul de des. Oricum, minciunile lui sunt nevinovate ºi le spune doar ca sã nu piardã stima ºi respectul tãu. De multe ori inventeazã poveºti despre trecutul lui doar ca sã te impresioneze, ca sã-l crezi „mai bãrbat” decât este de fapt.

LEU Leul este unul din marii mincinoºi ai zodiacului. Minciunile lui sunt menite sã-i impresioneze pe cei din jur astfel încât sã aibã parte de cât mai multã admiraþie, de cât mai multe laude, chiar dacã nu le meritã. De obicei, persoanele apropiate, care îl cunosc foarte bine îºi cam dau seama când minte. Dacã ºi tu îþi dai seama, ai face bine sã nu îl dai de gol în faþa prietenilor.

FECIOARÃ Dacã te iei dupã comportamentul lui de bãrbat responsabil ºi serios, ai zice cã nu este capabil sã spunã vreo minciunã cât de micã. De fapt, Fecioara se pricepe la minciuni ºi nimeni nu îºi dã seama când le spune. De asemenea, ºtie sã se prefacã, sã joace un rol, aºa cã poþi sã-l cunoºti de ani

de zile ºi sã nu ºtii cu adevãrat cine este.

BALANÞÃ Bãrbatul Balanþã crede în dreptate, adevãr ºi onestitate, dar din când în când mai spune câte o minciunã nevinovatã. Din pãcate pentru el, nu prea se pricepe sã mintã, aºa cã îl prinzi imediat cu mâþa-n sac. Oricum, minciunile lui îþi stârnesc mai mult râsul decât furia pentru cã sunt legate de niºte lucruri absolut nevinovate, de exemplu numãrul de beri bãute cu prietenii într-o searã.

Nu prea este adeptul minciunilor în relaþie, dar când e nevoie mai spune ºi el câte una. Se întâmplã de obicei în situaþii de crizã, când simte cã te poate pierde dacã nu inventeazã imediat o minciunã bunã. ªi de obicei minciunile îi ies pentru cã ºtie sã se prefacã foarte bine dacã o face pentru o cauzã importantã. E greu sã-þi dai seama când te minte ºi sã fii sigurã cã va nega chiar dacã ai probe clare.

SÃGETÃTOR Sãgetãtorul nu prea minte pentru cã nu considerã necesar. Când are ceva de spus, o spune în faþã ºi nu îl intereseazã dacã te superi sau nu. Este probabil cea mai sincerã zodie, chiar dacã asta nu prea e spre binele lui. Uneori mai minte la serviciu ca sã-ºi ascundã lenea sau ne priceperea, dar niciodatã în relaþiile cu prietenii ºi familia.

CAPRICORN Capricornul este destul de responsabil ºi serios. Nu este adeptul minciunilor în relaþia de cuplu, pentru cã iubita lui îi este în acelaºi timp partenerã, sorã, mamã ºi cea mai bunã prietenã. Ea e persoana care îl cunoºate cel mai bine ºi cãreia îi spune totul. Dar în alte relaþii – cu prietenii, colegii de serviciu, etc. – obiºnuieºte sã mintã uneori când nu existã altã soluþie.

VÃRSÃTOR Este un mincinos destul de priceput pentru cã are experienþã. Probabil ai observat deja cã þine la libertatea lui ºi nu suportã sã fie sufocat într-o relaþie. Iar dacã te vede geloasã va cãuta sã scape de gura ta, ascunzându-þi adevãrul. Aºa face în toate relaþiile lui ºi este capabil sã spunã minciuni mari în timp ce te priveºte în ochi cu cea mai inocentã expresie pe faþã.

PEªTI Bãrbatul din Peºti obiºnuieºte sã mintã ca sã te þinã lângã el. Este genul care se preface bolnav ca sã nu poþi ieºi în oraº cu prietenele sau pur ºi simplu ca sã-i acorzi cât mai multã atenþie. Minte atât de natural ºi cu o expresie atât de ingenuã încât nu poþi sã nu-l crezi. Unica.ro

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Actualitate 13

Pregãtit de Valentine's Day? Lucruri pe care sã le faci sau sã nu le faci de Ziua Îndrãgostiþilor

datã cu intrarea în luna februarie, spiritul iubirii invadeazã atmosfera din jurul nostru, astfel încît nu ne putem ascunde de inimioare nici dacã ne dorim asta. Apogeul "indragostelii" este atins la mijlocul lunii, pe 14 februarie, de Valentine's Day.

Ziua Îndrãgostiþilor nu trebuie sã fie nicidecum una în care sã te strãduieºti sã respecþi cliºee, asta în cazul în care ai pe cineva, iar dacã eºti singur nu trebuie sã te laºi copleºit de tristeþe, sînt sfaturile oferite de specialiºtii citaþi de The Naþional Student.

ãrã ursuleþi de plus pentru iubite

Trebuie sã recunoaºtem cã jucãrioarele, oricît ar fi de drãguþe, sînt inutile. Ele îºi au rostul doar în copilãrie ºi nu reprezintã un cadou inspirat pentru femeia iubitã. Dacã nu ai încã un partener sau o partenerã, nu te apuca sã distribui postari triste pe Facebook sau pe Twitter ºi nici sã te apuci sã le spui tuturor cît de mult urãºti tu

ziua de Valentine's Day. Lucrurile acestea reprezintã o dovadã de gelozie faþã de dragoste ºi faþã de cei care chiar sînt îndrãgostiþi. Aratã-le tuturor cît eºti de mulþumit cu viaþa ta de persoanã singurã. Demonstreazã cã eºti un om independent!

pune "nu" statusurilor siropoase pe reþelele de socializare Este minunat sã fii îndrãgostit ºi sã-i împãrtãºeºti asta partenerului sãu partenerei tale, dar limiteazã-te la asta. Nu-i lãsa pe toþi sã

e este recomandat sã faci de Valentine's Day

vadã vorbele romantice pe care le ai pentru jumãtatea ta, mãrturisindu-i dragostea prin statusuri de Facebook. Dacã eºti singur, nu stã în casa de Ziua Îndrãgostiþilor. Acest lucru te-ar face sã te gîndeºti ºi mai mult la cît de fericite sunt toate cuplurile de îndrãgostiþi ºi la toatã nefericirea de care ai tu parte.

Zimbrii de la Haþeg sunt în siguranþã

omsilva a aruncat bomba in urma cu cateva zile. Zimbrii batrani si bolnavi urmeaza sa fie ucisi. Din fericire, reprezentantii Directiei Silvice Hunedoara dau asigurari ca asa ceva nu se va intampla in Rezervatia Slivut din Hateg, unde sunt in prezent 12 exemplare de zimbri. Cel mai batran dintre acestia are 15 ani si este o femela. Luiza ANDRONACHE În anul 1927 mai puþin de 50 de zimbri mai rãmãseserã în lume, toþi în grãdini zoologice, ultimii zimbri în sãlbãticie fiind uciºi de braconieri dupã Primul Rãzboi Mondial. Acum, în România mai existã aproximativ 100 de exemplare ºi multe dintre acestea sunt destul de bãtrâne. În rezervaþia Slivuþ Haþeg existã în prezent 12 zimbri, iar veteranã este o femelã, Roxi pe numele ei, în vârstã de 15 ani. Romsilva a aruncat „bomba” în urmã cu câteva zile:

zimbrii bãtrâni ºi bolnavi sã fie uciºi. Ce spun reprezentanþii Direcþiei Silvice Hunedoara despre acest lucru?! „ La nivelul rezervaþiei noastre nu se pune ºi nu s-a pus niciodatã problema împuºcãrii

exemplarelor de zimbru. Dimpotrivã, noi avem o colaborare cu o organizaþiei din Germania care ne-a propus un schimb de femele între rezervaþia noastrã de la Haþeg ºi a lor ”, a afirmat Radu Criºan, director

februarie, sperînd cã va fi jumãtatea vieþii tale. Nu în ultimul rînd, nu îþi sunã fostul sãu fosta chiar de Valentine's Day ºi nu te mai plînge.

Direcþia Silvicã Hunedoara. În rezervaþia Slivuþ din Haþeg existã în prezent cinci femele ºi ºapte masculi, care au asiguratã hranã necesarã pentru aceastã perioadã. Zimbrii trãiesc 28 de ani în captivitate, dar în sãlbãticie trãiesc mai puþin. Aºadar sã sperãm cã aceste exemplare, pe cale de dispariþie la un moment dat, nu vor ajunge trofeu pe pereþii unor „vânãtori iscusiþi”.

u cheltui peste mãsurã Nu este nici Crãciunul ºi nici ziua de naºtere a cuiva drag, aºa cã nu trebuie sã faci eforturi financiare peste mãsurã. Trebuie doar sã te asiguri cã ai luat un cadou ceva mai special decît de obicei. Totuºi, nici nu neglija acest aspect ºi nu lasa cadourile pentru ultima sutã de metri. Asta te poate stresa ºi te poate face sã nu te mai bucuri cum se cuvine de Sãrbãtoarea dragostei. Nu cauta marea dragoste de Ziua Îndrãgostiþilor sau, cu alte cuvinte, nu merge la prima întîlnire cu cineva chiar de 14

În ipoteza în care ai pe cineva cu care îþi împarþi viaþa sau sentimentele de ceva vreme, Ziua Îndrãgostiþilor este o ocazie minunatã pentru a vã revigora relaþia, conform Idiva. ªampania ºi trandafirii sînt detalii care pot genera amintiri fericite, mai ales dacã le asociezi cu lumînãri parfumate ºi un dormitor doar pentru voi doi. Dacã eºti femeie, este timpul sã-þi înnoieºti garderoba cu ceva lenjerie intimã. ªi nu orice fel de lenjerie intimã, ci una provocatoare. Odatã îmbrãcatã nouã lenjerie, este timpul sã se încingã atmosfera din dormitor. De Valentine's Day este momentul sã încercaþi lucruri noi în dormitor ºi sã daþi frîu liber amorului nebun. ziare.com

14 Program & Horoscop

10:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schimbat Lumea 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Oameni care au schimbat Lumea 17:00 Jocurile Olimpice de Iarnã, Sochi 2014 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:55 Legendele palatului: Pictorul de la curte 19:35 Clubul celor care muncesc în România

9:30 Mediumul (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Loviturã de pistol 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Richie Rich (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Copilul furat 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Arta rãzboiului III: Rãzbunarea 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Psihologia minciunii

21 martie *** 20 aprilie Începeþi ziua obosit ºi nervos, motiv pentru care nu este exclus sã aveþi probleme la serviciu ºi cu partenerul de viaþã. Nu vã lãsaþi copleºit de un insucces în afaceri, chiar dacã paguba nu este deloc neglijabilã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþi cu partenerul.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Teleshopping Grupul Vouã (r) Mica mireasã (r) Specialiºti în sãnãtate Taxi Driver (r) O clipã de rãtãcire 2 ªtiri Naþional TV Mica mireasã Destine împlinite Visul Regelui

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 Digisport Show 14:45 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua - IF Elfsborg Boras 19:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã înþeleagã greºit dorinþa de libertate. Aveþi grijã ce ºi cum spuneþi! La nervi, existã riscul sã rostiþi cuvinte greu de iertat. Se pare cã nici prietenii nu sunt de acord cu ideile dumneavoastrã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza unor evenimente neprevãzute. Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã riscaþi sã suferiþi un eºec usturãtor. Þineþi cont de sfaturile unui prieten cu experienþã! 10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:15 16:15 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã aflaþi cã o persoanã apropiatã este grav bolnavã sau chiar mai rãu. Vi se cere ajutorul ºi sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri, împreunã cu prietenii. O femeie mai în vârstã vã ajutã cu bani ºi cu sfaturi.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu prietenii nu merg prea bine. Aveþi tendinþa de a fi autoritar ºi vreþi sã vã impuneþi punctul de vedere chiar ºi în familie, spre dezamãgirea partenerului de viaþã. Fiþi mai diplomat ºi ascultaþi ºi pãrerile celor din jur.

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi la serviciu, din cauza ideilor dumneavoastrã nonconformiste. Nu vã enervaþi ºi împãcaþi-vã cu ideea cã alþii preferã cãrãrile bãtãtorite. Dupã-amiazã sunteþi invitat pe neaºteptate la o petrecere.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Amânaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu sunteþi în cea mai bunã formã la capitolul comunicare. Este indicat sã evitaþi deciziile importante, mai ales la locul de muncã.

Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, însã partenerul de viaþã sar putea sã nu vã aprecieze deloc exagerãrile. Daþi dovadã de tact ºi þineþi cont de pãrerile unei persoane mai în vârstã din familie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi de rezolvat o mulþime de problemele dificile. Dacã nu reuºiþi sã vã controlaþi nervozitatea, existã riscul sã faceþi gesturi pe care le veþi regreta.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi aveþi tendinþa de a-i critica pe toþi care vã ies în cale. Nu încheiaþi contracte. Riscaþi sã faceþi greºeli care vã pot pune în conflict cu autoritãþile. Ar fi bine sã vorbiþi deschis.

21 decembrie *** 20 ianuarie Este posibil sã se accentueze dificultãþile financiare ºi problemele sentimentale. Nu îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a fãcut cheltuieli inutile. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Fiþi prudent ºi temperaþi-vã nervozitatea! Altfel riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea. Dupãamiazã, intraþi în posesia unei mari sume de bani, din cauza cãreia este posibil sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Cerºetorii din Valea Jiului, iau cu asalt strãzile din Petroºani

unicipiul Petroºani, un fel de Eldorado pentru cerºetori. Mulþi cerºetori considerã cã la Petroºani nivelul de trai este foarte ridicat tocmai de aceea vin aici sã îºi ”practice meseria” pe care o ºtiu cel mai bine. Cerºetorii vin aici din toate colþurile Vãii Jiului. Monika BACIU ”Fenomenul de cerºetorie este prezent în municipiul Petroºani, nu putem sã afirmãm cã acest lucru nu se întâmplã chiar dacã el este pedepsit din punct de vedere legal. Pe de-o parte manifestam o oarecare clementa pentru cã situaþia anumitor famili este mai mult decât precarã ºi sunt împinse în a face astfel de gesturi dar pe de altã parte atât timp cât este un act prevãzut în

lege, nici nu puem sã îl tolerãm. Vin mulþi cerºetori din toatã Valea Jiului în municipilu Petroºani crezând cã aici este o situaþie economico-financiara a locuitorilor mai ridicatã decât în celelalte zone, le identificãm ºi le trimitem avertismente verbale în localitatea de domiciliu”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Chiar ieri, agenþii de la Poliþia Localã au identificat o femeie din Lupeni care cerºea în Petroºani.

Anunþ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã se supune consultãrii publice: ,,PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND STABILIREA PREÞULUI MEDIU LA MASA VERDE DE PE PAJIªTI PENTRU ANUL 2014”

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva - 330025, Bld.1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 17 februarie 2014.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

situaþia este cu atât mai gravã cu cât aceasta avea cinci copii cu ea. ”Ieri patrula Poliþiei Locale a identificat o mamã însoþitã de 5 copii care venise din Lupeni cu scopul de a cerºi iar aceºtia au luat mãsura de a o trimite înapoi la Lupeni cu maxi taxi”, a mai precizat sursa citatã. Teoretic, cerºetoria se pedepseºte cu amendã contravenþionalã, iar în cazul pãrinþilor care se folosesc de odrasle legea este mai aspra. Aceºtia pot rãmâne fãrã copii dacã Direcþia pentru Protecþia Copilului constatã abateri grave.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Februarie 2014

Hamlet, pe nerãsuflate la Petroºani

entru premiera piesei Hamlet la Petroºani, cuvintele sunt de prisos. Într-o atmosferã absolut unicã, un decor ºi o regie de excepþie, Hamlet - Andrei Sabãu – ne-a fãcut sã ne simþim parte din piesã. Diana MITRACHE A jucat cu sufletul, alãturi de colegii sãi, iar decorul, completat de regia absolut ineditã a lui Gelu Badea, au pus spectatorii în ipostaza de a trãi alãturi ºi printre actori de la început ºi pânã la sfârºit. Un fel de transã, de care fiecare ºi-a dat seama, doar când personajul principal s-a aºezat pe marginea scenei ºi a cerut un

mic rãgaz. Dar totul a pornit inedit. „ Cât e ceasul?”, m-am trezit întrebatã de pe scaunul de lângã mine, de însuºi Hamlet, care la 18:05 umbla prin salã, grãbit sã înceapã jocul, sã-ºi joace nebunia simulatã pânã la capãt. Tânãrul absolvent de teatru, Andrei l-a interpretat pe Hamlet într-o manierã ineditã ºi cu trãiri la care fiecare spectator a luat parte cu nesaþ. „Când ne-a

spus, dupã o orã ºi jumãtate sã luãm o scurtã pauzã, atunci am realizat cã trecuse atât de mult timp”, au spus la ieºirea din salã, spectatorii, cuprinºi de magia piesei. S-au aprins torþe, s-a râs, dar au fost ºi momente absolut dramatice, amplificate de muzica creatã special pentru scena de la Petroºani de Peter Venczel. Fiecare secundã a fost savuratã la maxim, iar Hamlet a urcat pur ºi simplu printre oameni, pe mânerele scaunelor lor, în momentul în care în lojã, înconjurat de torþe, s-a arãtat

stafia tatãlui sãu, regele, trãind magia ºi implicând sala. Nu a fost singurul moment inedit, ci, pe parcursul piesei, luminile s-au mai aprins, fãcând spectatorii pãrtaºi la evenimente. Hamlet s-a jucat

Dascãli instruiþi de finlandezi

or sã aducã ceva nou în sistemul de învãþãmânt românesc ºi pentru cã vin de la o ºcoalã ce merge pe principiul finlandez al educaþiei, o serie de dascãli din Bucureºti au þinut cursuri de formare cu profesorii din Petroºani ºi Valea Jiului. Ideea generalã a fost cã noile metode trebuie sã fie preluate ca un „virus”, iar dascãlii trebuie sã se schimbe ei, înainte de a schimba învãþãmântul. Diana MITRACHE Totul a pornit de la o invitaþie lansatã de una dintre ºcolile private din Petroºani, care a gãsit de cuviinþã sã invite formatori de la o ºcoalã româno-finlandezã din Bucureºti. Aºa au aflat ce pot face sã schimbe ceva în sistemul de învãþãmânt ºi se pare cã

totul a prins aºa cum era de aºteptat, ca un „virus”. „Venim de la o ºcoalã nou înfiinþatã în Bucureºti, în 2010, ºi care a aplicat pentru prima oarã în România principiile educaþiei finlandeze, despre care cu toþii ºtim cã este sistemul renumit pentru rezultatele pe care le-au avut la testãrile PISA. Este prima oarã când

venim în afara Bucureºtiului, datoritã relaþiei pe care o avem cu ºcoala de aici ºi care ne-au invitat, dar ce am vãzut a fost o deschidere deosebitã pentru modalitatea de lucru pe care noi o adoptãm la noi în ºcoalã”, a declarat Alina Cârjã, profesor la ªcoala Româno-Finlandezã din Bucureºti. Sistemul finlandez nu este unul recunoscut doar pentru performanþele copiilor, ci este unul bazat pe alt gen de relaþii, dar în primul rând pe o nouã abordare a dascãlilor. „Profesorilor le propunem ca, înainte sã se schimbe sistemul, sã fie încurajaþi ei cã pot sã facã o schimbare în viaþa lor ºi a copiilor cãrora le predau. Le propunem sã

pentru prima datã în Petroºani, dar cu casa închisã, pentru cã biletele s-au epuizat de mult timp, iar pentru a doua reprezentaþie, din luna martie, deja se cumpãrã bilete. Asta pentru cã spectatorii au mizat pe clasi-

conºtientizeze cã pãrinþii sunt o resursã extraordinarã pe care trebuie sã o foloseascã ºi m-am confruntat de prea multe ori în sistemul românesc cu pãrinþi care au devenit consumatori de educaþie, dar educaþia nu este ceva consumabil. Educaþia este un beneficiu”, a mai adãugat Alina Cârjã. Totul a pornit de la noile sisteme de comunicare între ºcoli ºi, la invitaþia formatorilor de la Petroºani, printre care s-a numãrat ºi profesorul Lucia Muntean, dascãlii de la noi au agreat ideea de a cunoaºte un sistem nou, iar temele abordate au fost pe gustul tuturor. „Prima sesiune a fost despre sistemul finlandez de învãþãmânt ºi implicarea principiilor finlandeze în România. S-a mers pe

cism ºi nu au fost dezamãgiþi de ideile puse în practicã, premierã dupã premierã, în aceastã stagiune de nimeni alta decât directorul Teatrului Dramatic „I. D. Sîrbu”, Nicoleta Bolcã.

principiul cã nu se poate lua un sistem de învãþãmânt care funcþioneazã într-o þarã ºi sã-l introduci în alta. Dar putem sã luãm tot ce e bun ºi sã aplicãm la noi la clasã. Asta a fost prima temã. A doua a fost despre stima de sine ºi profesorul care trebuie sã aibã încredere în forþele lui ºi s-a vorbit despre latura psihologicã a lui, iar acum despre a face totul cu pasiune, fãrã sã te epuizezi”, a menþionat ºi Simion Ilea, director la ªcoala Particularã „Din amici” Petroºani. Timp de douã zile, la Petroºani, formatorii de la ºcoala finlandezã au cãutat punctele ce pot fi dezvoltate în învãþãmântul românesc ºi i-au încurajat pe profesorii de aici sã aplice cunoºtinþele nou dobândite, la clasã.